Recoltarea

produselor biologice
Introducere

Recoltarea diverselor probe (sange, urina, produse patologice) este

de o importanta vitala pentru:

 diagnostic
 supravegherea evolutiei
 alegerea terapiei
 certificarea vindecarii
 evidentierea complicatiilor.
Tipuri de recoltoare
1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)

2.Urocultor (Urocultura)

3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice(capac rosu)

4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice(capac galben)

5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice(capac mov)

6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor decoagulare
(capac bleu)

7.Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza desedimentare a
hematiilor (capac negru)

8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capacgri)

9. Coprocultor (materii fecale)

10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura)efectueaza tehnica cu

professionalism completeaza imediat si corect buletinul de analiza etichetarea produsuluitransporta
la laborator ambalate corespunzator(cutii cu capac)
Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare
Recoltarea sangelui venos
 Pregătirea pacientului
Este foarte important ca pacientului să i se explice procedura la care va fi supus şi
să se obţină întreaga lui complianţă 4.

• Recoltarea probelor se face cu pacientul în condiţii bazale, înaintea oricărei proceduri

diagnostice sau terapeutice (ideal între orele 7 şi 9 dimineaţa, în condiţii ”à jeun”- pe
nemâncate); pentru evaluarea metabolismului lipidic se recomandă ca recoltarea să se
efectueze după 12 ore de la ultima masă.
• Când probele de sânge nu sunt recoltate în condiţii bazale, trebuie ţinut seama de
efectele adiţionale pe care le pot produce efortul fizic (chiar şi efortul fizic moderat poate
determina o creştere a glucozei, acidului lactic, proteinelor serice, CK), precum şi a stării
emoţionale sau ritmului circadian care poate afecta anumiţi parametri.
• Recoltarea probelor biologice se poate face sub forma unei probe unice (de exemplu,
pentru determinarea glicemiei bazale) sau sub forma probelor multiple (de exemplu, testul
de toleranţă la glucoză sau recoltarea urinei din 24 ore).
• Asiguraţi-vă că pacientul stă într-o poziţie comodă (în poziţie şezândă sau în decubit dorsal).
• Verificaţi cu mare atenţie ca toate datele demografice ale pacientului să fie corect scrise pe
formularul cu care este însoţit acesta la punctul de recoltare a sângelui şi etichetaţi corect recipientul
de recoltare.
Sistemul holder-vacutainer
Tehnica de recoltare a sangelui
venos - flebotomia
 Acul se desface prin rasucirea capacului sigilat
 Se va inlatura capacul si se va expune partea filetata avnd grija sa nu indepartati
capacul steril care protejeaza acul
 Se va atasa acul la holder
 Se va aplica un garou pe antebratul pacientului si se va intepa pielea in plica cotului
manipuland holderul cu policele si indexul mainii drepte
 Inversati pozitia mainilor cat mai repede dupa ce acul a penetrat vena si fixati
vacutainerul utilizand policele mainii drepte
 Imediat ce sangele a inceput sa patrunda in vacutainer desfaceti garolul cu mana
stanga
 La sfarsitul recoltarii fiecarui tub retrageti vacutainerul cu mana dreapta
 Efectuati 8-10 miscari de inversiune ale tubului pentru omogenizare
 Introduceti urmatorul vacutainer
Tehnica de recoltare a sangelui
venos - flebotomia
 Tehnica de recoltare
Indiferent de sistemul de recoltare folosit, respectaţi următoarele manevre:

- utilizaţi mănuşi sterile, de unică folosinţă pentru fiecare pacient căruia i se

recoltează probe;

- evitaţi puncţionarea în zonele în care există leziuni cutanate;

- dezinfectaţi zona aleasă pentru puncţionare cu ajutorul unui tampon steril îmbibat în
soluţie apoasă de izopropanol 70%, prin mişcări circulare, din interior spre exterior,
pentru a îndepărta contaminanţii;

- după tamponare, lăsaţi să se usuce zona înainte de a trece la puncţionare (dacă

zona este umedă, poate fi indusă hemoliza probei);
- la sfârşitul puncţionării, aplicaţi imediat un tampon compresiv pentru a asigura
hemostaza şi a evita formarea hematomului (durata recomandată a compresiei - 5
minute); la sfârşit acoperiţi zona cu un pansament steril;
- acul de puncţie nu va fi reintrodus în teacă (pentru a evita înţeparea), îndoit sau
tăiat, ci va fi depus într-un container de plastic rezistent la reziduuri înţepătoare sau
 Aditivi
Pentru a împiedica procesul de coagulare a sângelui integral, unele vacutainere conţin substanţe
anticoagulante; anticoagularea se produce fie prin legarea Ca 2+ (EDTA, citrat), fie prin inhibarea
trombinei (heparinat de litiu sau sodiu, hirudină).

În cazul determinării glucozei plasmatice, combinaţia inhibitor de glicoliză (fluorura de sodiu) +

anticoagulant asigură o stabilitate de 24 ore a analitului glucoză în sângele integral la temperatura
camerei.
 Tipuri de vacutainere
Tipul substanţei Utilitate Codul de culoare
anticoagulante

EDTA Hematologie, biologie moleculară, unele teste Capac mov

Acidul imunochimice (ex.: ACTH, homocisteină)
etilendiaminotetraacetic
Fluorură de sodiu (NaF) Glucoza plasmatică Capac gri

Citrat 9:1 coagulare Capac bleu

Citrat 4:1 VSH Capac negru

heparinat Sânge pentru testul de transformare Capac portocaliu/verde
limfoblastică (LTT), Quantiferon, analiză
cromozomială, unele metale; plasma pentru
testele de chimie şi unele metale
Tub fără anticoagulant Ser pentru testele de chimie, imunologie şi Capac roşu(fara gel)
cu/fara gel serologie Capac galben(cu gel)
Tipuri de vacutainere
Ordinea recoltării tuburilor

În cazul în care este nevoie să se obţină mai multe probe dintr-o singură
flebotomie, se recomandă să se respecte următoarea ordine de recoltare a
tuburilor:

1. recipientele pentru hemocultură;

2. tuburile fără aditivi;

3. tuburile ce conţin citrat;

4. tuburile care conţin gel şi activatori ai coagulării;

5. tuburile ce conţin heparină;

6. tuburile ce conţin EDTA;

7. tuburile ce conţin inhibitor de glicoliză (NaF pentru determinarea

glucozei plasmatice)7.
Volumul optim de probă

Una din erorile cel mai des întâlnite este trimiterea la laborator a unei cantităţi insuficiente de probă.
Pentru a vă asigura că există un volum adecvat de probă, recoltaţi întotdeauna sânge într-o cantitate de 2 ori
şi jumătate mai mare decât volumul necesar efectuării unui anumit test (la fiecare test este precizat volumul
minim de ser sau plasmă necesar procesului analitic).

În acelaşi timp, trebuie să se evite recoltarea excesivă de sânge, în special la vârstnici, copii mici, pacienţi
internaţi în secţiile de terapie intensivă.

În cazurile frecvente, în care pacienţilor le sunt indicate mai multe teste, ţineţi cont de următoarele volume de
sânge recomandate în cazul folosirii analizoarelor automate actuale:
- 4-5 mL sânge pentru efectuarea unui profil de investigatii biochimice uzuale;
- 1 mL sânge pentru efectuarea a 3-4 teste de imunochimie.
Recoltarea probelor pentru testele de coagulare

În cazul recoltării probelor pentru testele de coagulare sunt necesare menţiuni speciale:

● Recoltarea trebuie efectuată blând, dar rapid, evitând staza prelungită.

Trebuie evitată recoltarea de pe catetere venoase heparinizate sau neheparinizate, iar în cazul în care se recoltează totuşi
pe un cateter neheparinizat, trebuie îndepărtaţi primii 5-10 mL la adulţi pentru a evita contaminarea sau diluţia cu alte lichide.

● Probele pentru testele de coagulare se recoltează în vacutainere care conţin ca anticoagulant citrat trisodic 0.105
M, în raport sânge/anticoagulant=9/1 (capac bleu/verde), iar acestea trebuie umplute cel puţin 90% pentru a obţine rezultate
corecte. Imediat după recoltare trebuie asigurat amestecul sângelui cu anticoagulantul prin 5-6 mişcări blânde de inversiune
a tubului. Trebuie evitată agitarea energică. Tuburile trebuie inspectate pentru prezenţa hemolizei sau coagulării, caz în care
sunt îndepărtate.
Reguli generale in ceea ce priveste transportul probelor:
 
- în cazul unui timp de transfer scurt sau mediu, toate probele de sânge vor fi
transportate ambiental în containere sau pungi speciale (dacă nu există
recomandări specifice de refrigerare a probelor);
- în cazul transferului la distanţă, în special prin curieri sau poştă, trebuie evitat a fi
transportat sânge integral pentru testele de chimie clinică;
- probele transportate ambiental trebuie protejate de temperaturi extreme, prin
ambalarea în materiale izolante (containere de polistiren, plicuri termoizolante);
- probele refrigerate trebuie plasate în apropierea pungilor cu gheaţă şi nu direct pe
acestea;
- în cazul probelor congelate se va verifica dacă dimensiunile containerului permit să
fie introdusă o cantitate suficientă de gheaţă carbonică care să reziste pe durata
transportului;
- vor fi folosite dispozitive de monitorizare a temperaturii pe durata transportului.
Recoltarea pentru frotiul de
sange periferic
 Materiale necesare pentru
efectuarea frotiului de sange
 lame obişnuite degresate (se spăla cu apă şi
detergent, apoi se degresează cu alcool-eter)
 lame rodate
 ace sterile
 mănuşi de protecţie
 alcool, tampoane de vată
 hârtie de filtru
 stativ pentru aşezarea lamelor
Recoltarea pentru frotiul de sange

La adult se face prin puncţionarea părtii laterale a pulpei mediusului sau inelarului.

Se dezinfectează pulpa degetului cu un tampon de vată îmbibat în alcool, se puncţionează locul

dezinfectat cu un ac steril, având grijă să se perforeze numai pielea, fără a se pătrunde prea
mult în adâncime.

Se şterge prima picătură de sânge apărută la locul înţepăturii, prin tamponare cu o hârtie de

filtru, deoarece conţine prea mult lichid interstiţial şi impurităţi de pe piele.

La noul născut şi la copilul mic, locurile de puncţie sunt: tegumentul lobului mic, locurile de
puncţie sunt: tegumentul lobuluiurechii şi pielea călcâiului.
Recoltarea pentru frotiul de sange
A doua picătură se recoltează cu marginea mică a unei lame rodate şi se
aplică pe una din extremităţile unei lame portobiect, aşezată orizontal pe
o suprafaţă plană.

Pentru recoltarea celei de a doua picături, se poate chiar exprima (stoarce)

pulpa deoarece în rezultatul final formula leucocitară şi aspectul morfologic al
elementelor figurate sanguine nu sunt influenţate de cantitatea de plasmă.

Cu lama şlefuită pe a cărei latură mică s-a recoltat picătura de sânge, se

imprimă picăturii câteva mişcări de lateralitate pe lama portobiect, pentru
ca sângele să se întindă pe toată linia de contact. Se imprimă apoi lamei
rodate o unică mişcare de translaţie în lungul lamei portobiect.

Se recomandă ca unghiul realizat între cele două lame să fie de 30-35 grade .

Recoltarea probelor pentru
diagnosticul microbiologic
Recoltarea şi transportul produselor patologice pentru diagnosticul
microbiologic

 
1. recoltarea se face după o prealabilă pregătire a pacientului; pacientul trebuie
să fie informat în legătură cu analiza ce urmează a fi efectuată şi cu modul
corect de recoltare;
2. recipientele pentru recoltare sunt sterile, de unică folosinţă şi adaptate
investigaţiei;
3. se recoltează produsul patologic înaintea administrării antibioticului;
4. se recoltează din zone elective in conditii optime pentru a facuilita izolarea
agentului patogen(inaintea antibioterapiei.
5. probele trimise la laborator trebuie să reprezinte realul produs patologic (ex.:
spută, nu salivă etc);
6. se recoltează o cantitate suficientă de produs patologic;
Recoltarea şi transportul produselor patologice pentru
diagnosticul microbiologic

7. în secţiile din spital suprafaţa pe care sunt puse recipientele cu

produse patologice va fi total separată de masa de tratament;
8. acele nu se recapişonează după folosire;
9. este obligatorie prezenţa în locurile de recoltare a containerelor
cu pereţi rigizi pentru depozitarea temporară a deşeurilor
înţepătoare;
10.exteriorul recipientului trebuie dezinfectat dacă a fost
contaminat în timpul recoltării;
11.se notează pe recipient numele pacientului şi provenienţa sa,
tipul produsului patologic, data şi ora recoltării;
12.fiecare produs patologic va fi însoţit de un buletin ce conţine
informaţii despre proba recoltată şi pacient (vezi cererea de
analize pentru microbiologie);
13.transportul se face cât mai repede la laborator pentru a preveni
degradarea produsului patologic;
14.se vor folosi medii de transport care asigură o bună
Recoltoare cu mediu Stuart si Amies
Produse acceptate pentru izolarea
bacteriilor anaerobe
Produse neacceptate pentru izolarea
bacteriilor anaerobe
 
- Exsudate şi alte produse recoltate pe tampon din răni
superficiale, abcese, arsuri, ulceraţii;
- Tampoane vaginale, cervicale, uretrale;
- Tampoane recoltate din tractul respirator superior, spută;
- Materii fecale, tampoane rectale;
- Urină.