Prezentare Consiliere Deprinderi Master
Prezentare Consiliere Deprinderi Master
Prezentare Consiliere Deprinderi Master
- Relaţia de încredere.
1. Contact vizual
2. Vocea
3. Limbajul corporal atenţional
4. Urmărirea mesajului verbal.
II. Invitaţia deschisă de a vorbi
1. Întrebări deschise:
CE?
CUM?
CARE?
AI PUTEA?
DE CE?
-întrebările vizează toate componentele:
- GÂNDURI
- EMOŢII
- COMPORTAMENTE
- MANIFESTĂRI FIZIOLOGICE (dacă este
cazul)
1. Întrebări închise – utilitate
- Clienţi care verbalizează puţin
- Clienţi depresivi
- Atunci când am nevoie de informaţii
specifice, clare.
Exemplul concret.
- Scara abstractului
- Limbaj simplu, uşor, accesibil, poveste
coerentă.
- Recomandat limbajul de interfaţă.
REGULI LEGATE DE ÎNTREBĂRI
1.Nu pun mai mult de o întrebare o dată.
2.Întrebările să nu fie intruzive
3.Întrebările să fie relevante
4.Întrebările sau tonul să nu fie acuzator
5.Întrebările să nu inducă anumite categorii de
răspunsuri sau să nu conţină răspunsul
6.Întrebările să fie scurte şi clare
7.Să existe un scop clar în spatele lor
III. CLARIFICAREA
1. Încurajarea minimală :
- Verbală – îhîm, da, şi, continuă, spune-mi mai
multe despre asta
- nonverbală – mişcări aprobatoare ale capului
- Tăcerea – timpul de latenţă al răspunsului.
1. Parafrazarea- structură corectă
- Numele clientului/pronumele tu/dvs.
- Esenţa a ceea ce a spus folosind cuvintele lui
CHEIE
- Verificarea dacă am înţeles bine
1. Parafrazare vs. interpretare
IV. REFLECTAREA EMOŢIILOR ŞI SENTIMENTELOR
– Denumirea corectă a emoţiilor şi sentimentelor
- Emoţii de bază
- Emoţii mixte, confuze (tulburat, confuz, combinaţii
de emoţii diferite).
- Sentimente exprimate prin metafore
- Sentimente exprimate nonverbal
1. Denumim emoţiile sau sentimentele.
2. Folosim o structură frazală.
3. Folosim parafrazarea alături de reflectare. Spui că
te simţi …. când… după ce…. Şi NU DIN CAUZĂ
CĂ!
4. Verificarea
5. Timpul prezent.
V. Sumarizarea
- Presupune a îmbina gânduri, emoţii,
comportamente.
Scop: verificăm acurateţea înţelegerii noastre şi
clientul poate observa propriile sale distorsiuni.
Utilă:
1. La începutul şedinţei.
2. Când informaţiile sunt complexe.
3. Pentru a face trecerea de la un subiect la altul.
4. La sfârşitul interviului.
5. Pentru a prezenta informaţii obţinute în cadrul mai
multor interviuri.
CEI 5 PAŞI AI INTERVIULUI
STRUCTURAT
1. Raport şi structurare.
2. Definirea problemei.
3. Stabilirea scopurilor.
4. Generarea alternativelor.
5. Generalizarea sau transferul
învăţării.
DEPRINDERILE FUNDAMENTALE DE INFLUENŢARE
1. SFA şi căutarea aspectelor pozitive relevante pentru rezolvarea
problemei. (efectul miriapodului).
2. Focalizarea (pe client, pe consilier, pe problemă, pe problemă, pe alte
persoane, pe context, pe familie).
3. Confruntarea
4. Directivarea
5. Destăinuirea şi feed-back-ul
Destăinuirea:
- Sinceritate
- Relevanţă
- Timp prezent
- Verificarea.
Feed-back eficient:
- Fii concret şi specific nu vag şi general.
- Nu judeca.
- Focalizează-te pe competenţe, referă-te la comportamente.
- Subliniază faptele, nu impresiile.
- Verifică modul în care feed-back-ul este recepţionat.
6. Reformularea, interpretarea – schimbarea semnificaţiei poveştii.
CALITĂŢILE UNUI BUN ASCULTĂTOR
Pentru a fi un bun ascultător trebuie să ai o serie de calităţi:
1. EMPATIA
• „abilitatea de a trece în locul celuilalt” de a vedea lucrurile aşa
cum el le vede, de a simţi ceea ce el simte, să vezi lumea din
perspectiva sa fără a pierde din vedere propria ta
perspectivă;
• a fi capabil să te concentrezi pe a înţelege cealaltă
persoană şi modul în care îşi experimentează viaţa;
• Nu este suficient să înţelegi perspectiva celuilalt ci trebuie să-i
şi comunici acest lucru prin intermediul limbajului verbal şi non-
verbal;
• A fi empatic presupune a accepta cealaltă persoană, a crea o
legătură cu ea, a forma o relaţie, a-i permite persoanei să se
deschidă şi să exploreze chestiunile problematice din propria sa
dezvoltare sau viaţă;
2. SINCERITATEA
• Autenticitatea, a fi ceea ce pari;
• Poate că în viaţa de zi cu zi decidem să nu fim întotdeauna
sinceri deoarece considerăm că a fi onest nu este neapărat
în avantajul nostru sau al celeilalte persoane; se poate să fi
învăţat acest lucru în dezvoltarea noastră şi să ajungem
chiar să ne temem de reacţiile potenţiale ale celorlalţi;
• Putem să ne ascundem emoţiile sub mecanisme defensive
cum ar fi: umorul, evitarea, sarcasmul, atacul celorlalţi;
• Masca pe care am purta-o ca şi consilieri nu ar face
altceva decât să îngreuneze tot procesul, persoanele
cărora le acordăm ajutorul speriindu-se de mască,
neavând încredere să se deschidă pentru că nu ştiu dacă vor
fi acceptate sau judecate;
3. GÂNDIREA CRITICĂ
• A reflecta asupra propriilor idei şi asupra
ideilor celorlalţi;
• A revizui din când în când propriile atitudini, a
le actualiza dacă este cazul;
• Să nu crezi tot ceea ce auzi sau citeşti;
• Toate teoriile şi cercetările sunt aproximări,
nici una nu reprezintă adevărul ultim;
• La fel, ceea ce funcţionează pentru o anumită
persoană într-o anumită situaţie poate să nu
funcţioneze pentru altă persoană;
4. RESPECTUL
• Pentru a ajuta persoanele să ne vorbească liber, trebuie să
ne cultivăm o atitudine de acceptare, să valorizăm persoana
şi să îi acordăm respect ei şi problemelor cu care se
confruntă;
• Indivizilor care sunt foarte critici cu ceilalţi în general
le lipseşte stima de sine, deşi acest lucru poate să nu fie
vizibil la prima vedere;
• Adesea ceea ce detestăm cel mai mult la ceilalţi este
tocmai ceea ce nu ne place la noi;
• Dacă ajungem să ne acceptăm pe noi, scade şansa de a fi
evaluativi cu ceilalţi;
• Este util să conştientizăm tendinţa noastră de a judeca
oamenii şi să o minimalizăm;
5. INTEGRITATE
• De la consilieri se aşteaptă să se comporte corect, onest, moral
în raport cu cei cărora le acordă ajutorul;
• Şi dacă nu putem respecta sau accepta cealaltă
persoană, ce facem, îi comunicăm acest lucru?
• Suntem noi într-adevăr un etalon la care să îi raportăm pe
ceilalţi? Deţinem noi ajutorul absolut?
• Nu este mai util să suspendăm/amânăm judecata până când
cunoaştem mai bine persoana, poate astfel comportamentul ei
devine mai explicabil şi în consecinţă mai uşor de accepta
• Dificil atunci când apar contradicţii majore cu propriile noastre
valori şi credinţe.
• Să conştientizăm că şi noi şi ceilalţi avem dreptul de a avea
propriile valori şi credinţe, să respectăm, chiar dacă nu
aprobăm.
6. REZISTENŢA
• A-i ajuta pe ceilalţi prin intermediul dialogului este
mai dificil decât oamenii pot realiza;
• Trebuie să învăţăm să rămânem cu sufletul deschis
dar în acelaşi timp să ne protejăm;
• E nevoie să facem faţă solicitărilor cu care suntem
bombardaţi;
• Atenţie la odihnă, relaxare, suport social, a avea
grijă de tine;
• A cere tu la rândul tău ajutorul unui psiholog dacă şi
când te confrunţi cu situaţii sau momente dificile.
• A înceta activitatea în situaţiile în care din varii
motive tinzi să fii centrat exclusiv asupra propriei
persoane;
7. MODESTIA
• Există riscul să ni se pară că doar oamenii care vin la noi au probleme
însă nu trebuie să uităm că, în calitate de fiinţe umane, fiecare putem să
ne pierdem încrederea, să greşim, să fim defensivi, să ne purtăm
prosteşte;
• Dacă am experimenta anumite probleme, cu cine am decide să stăm de
vorbă, cu cineva care pozează în perfecţiune sau cu cineva care pare
să înţeleagă ce înseamnă să fii vulnerabil?
• Dacă ţinem cont de propriile noastre eşecuri şi realizăm că nu suntem
persoane superioare celorlalţi care ne cer ajutorul, ne va fi mult mai
uşor să vedem problema din perspectiva celorlalţi;
• Poate să ne seducă ideea de a ne auto-percepe ca fiind cei competenţi,
care au toate răspunsurile, care ştiu ceea ce e cel mai bine;
• Ideea este că indiferent cât de competenţi am fi, nu avem cum să fim
siguri că ştim automat ceea ce e mai bine pentru o altă
persoană;
• Să nu uităm că întotdeauna există mai mult de o modalitate de a
aborda o problemă;
8. CORECTITUDINEA
• A-i trata pe oameni într-un mod egal;
• A nu considera că o persoană este superioară
sau inferioară alteia;
9.ÎNŢELEPCIUNEA
• presupune judecată şi prudenţă, cunoaştere,
bun simţ, învăţare, speculare, percepţie
spirituală;
• presupune a fi bine informat dar în acelaşi
timp să-ţi păstrezi mintea deschisă;
• a nu sări la concluzii şi evaluări;
10. CURAJUL
• a asculta deficultăţile celorlalţi presupune adesea curaj;
• a avea curaj presupune şi a-ţi expune propriile îndoieli, frici,
greşeli, incertitudini;
11. COMPETENŢA
• este o combinaţie de cunoştinţe şi deprinderi însoţite de a
şti când să le foloseşti;
• este necesar să te informezi continuu, să încerci să te ţii la
curent, să citeşti, să participi la formări;
• trebuie să-i punctezi celeilalte persoane lucrurile astfel încât
să se înţeleagă mai bine şi să conştientizeze resursele pe
care le are;
• a înţelege şi accepta propriile tale limite este cel puţin la fel
de important;
12. ASERTIVITATEA
• a-ţi urmări propriile drepturi şi interese fără
a le încălca pe cele ale altora;
• a fi veritabil, sincer faţă de propria
persoană, a vorbi direct atunci când este
cazul, fără a fi agresiv şi fără a-ţi impune
ideile în mod forţat;
• presupune a-ţi asuma responsabilitatea
pentru propriile tale poziţii şi reacţii;
• a auzi şi a accepta ceea ce alte persoane au
de spus, fără a fi defensiv şi fără a fi excesiv
de afectat de acest lucru;
MODELUL AJUTORULUI ÎN 3 PAŞI
1.RAPORT ŞI STRUCTURARE
2.DEFINIREA PROBLEMEI
3.STABILIREA SCOPULUI
4.GENERAREA DE ALTERNATIVE
5.ALEGEREA ŞI IMPLEMENTAREA
ALTERNATIVEI
MANAGEMENTUL PROCESULUI DE ACORDARE DE AJUTOR
• un iceberg are la suprafaţă un vârf care reprezintă 1/9 din totalul lui;
adesea acesta este echivalentul a ceea ce oamenii comunică emoţional;
• dezvoltarea unui vocabular care să descrie sentimente şi emoţii este
foarte util, pentru a demonstra empatia, pentru a încuraja persoana să-şi
recunoască şi accepte sentimentele şi pentru a promova o explorare mai
profundă;
Behaviour – comportamente
• Comportamentele problematice apar atunci
când oamenii au probleme;
• Se accentuează anumite comportamente.
Environment – mediu
• Trebuie să evităm să ne gândim la problemele
unei persoane în termeni psihologici şi
individuali puri ci vrem să vedem persoana şi
problema sa integrată într-un context.
• Trebuie să respectăm valorile şi credinţele
clienţilor noştri.
• Uneori problema se găseşte la nivelul
mediului, de exemplu doi soţi care lucrează în
ture.
• Foarte ordonaţi sau dezordonaţi
Spirit
• Scopul şi sensul în viaţă, sentimentul
apartenenţei, răspunsul la întrebarea cine
suntem, în ce credem;
• Poate apărea pierderea sensului şi a
încrederii.
• Evenimentele majore din viaţă conduc adesea
la o criză sau o re-evaluare a credinţelor şi a
identităţii, la o reconfigurare a priorităţilor în
viaţă.
Time – timpul
• Trebuie să răspundem la întrebarea „ De ce acum?
De ce caută ajutorul tocmai acum?”
• Cel mai adesea oamenii caută ajutor după ce au trăit
multă vreme cu problema pe care o au, ce
precipitează acum?
• Cât este de motivat clientul dacă este împins de la
spate să participe la consiliere?
• Momentul din viaţă- etapa de viaţă – o femeie care
naşte.
• Dacă problema e de mult instalată, este mai dificil să
se intervină.
• Se focalizează excesiv pe anumite momente din
timp.
Relationships – relaţii
• Fie experimentează dificultăţi relaţionale, fie
problema creează dificultăţi la nivelul relaţiilor
(exemplu: problemele de la muncă sau de
acasă).