II.11. Muzica Ceha in A Doua Jumatate A Sec 19
II.11. Muzica Ceha in A Doua Jumatate A Sec 19
II.11. Muzica Ceha in A Doua Jumatate A Sec 19
jumătate a sec. 19
Muzica cehă în a doua jumătate a sec. 19
(1)
• Praga, unul dintre centrele muzicale europene cele mai importante, a atras
de-a lungul timpului muzicieni de seamă precum Mozart, Beethoven, Weber,
Berlioz, Liszt, Brahms, Wagner, Ceaikovski;
• opera Don Giovanni (1787) de Mozart a fost compusă la cererea publicului
praghez;
• în prima jumătate a sec. 19:
- viața muzicală din Praga a fost dominată de muzica germană și italiană;
-au apărut primele culegeri de folclor muzical ceh;
-au fost compuse primele opere în limba cehă, aparținând filonului clasico-
romantic de tip european;
• compozitori din această perioadă: Vaclav Jan Tomašek (1774-1850); František
Skroup (1801-1862) – creatorul primei opere în limba cehă (Dratemik, 1825);
Muzica cehă în a doua jumătate a sec. 19
(2)
• în a doua jumătate a sec. 19, accentul se mută asupra factorului
„național”, prin:
-adoptarea unei tematici naționale, istorice, legendare, descriptive;
-preluarea unor intonații, ritmuri, sugestii armonice modale din
folclorul ceh;
-marcarea în muzica vocală a accentelor vorbirii specifice limbii
cehe;
• principalii reprezentanți: Bedrich Smetana (1824-1884); Antonin
Dvořak (1841-1904)
Bedrich Smetana. Repere biografice
• -pianist și compozitor ceh, autodidact;
• -stabilit la Praga în 1843, a luat contact aici cu arta
romantică europeană de vârf, prin interpretări oferite,
printre alții, de Clara Schumann, Ignaz Moscheles,
Sigismond Thalberg sau Franz Liszt; dintre aceștia, Liszt a
exercitat o puternică influență asupra sa;
• -a participat la Revoluția de la 1848, fiind nevoit ulterior să
se autoexileze în Suedia, unde s-a remarcat ca pianist,
dirijor și compozitor;
• -reîntors la Praga în 1861, a contribuit semnificativ la
promovarea creației autohtone;
• -a fost unul dintre principalii animatori ai vieții muzicale
pragheze (printre altele, ca dirijor, pianist, pedagog, critic
muzical);
• -deși rămas fără auz la vârsta de 50 de ani, a compus până
la sfârșitul vieții.
Creația
• Lucrări camerale:
Trio pentru pian, vioară, violoncel în sol minor (1855)
-dedicat memoriei fiicei sale;
-caracter epic de baladă; accente sumbre;
Cvartetul de coarde nr. 1 în mi minor „Din viața mea” (1876)
-caracter autobiografic, confesiv; compus într-o perioadă în care auzul îl părăsise
aproape complet; în urechile compozitorului persista un zgomot puternic;
-în patru părți tradiționale; în Final, după reexpoziția formei de sonată, începutul Codei,
Meno presto, e marcat de un sunet strident mi acut, pe care compozitorul îl auzea
înainte de surzenia totală; după acesta, readuce esențializat temele primei părți, dând
lucrării un caracter ciclic.
Cvartetul de coarde nr. 2 în re minor (1883)
-4 părți; caracter rapsodic.
• Creația simfonică:
Uvertura solemnă (1849)
Simfonia solemnă în mi major (1853) -scrisă cu prilejul căsătoriei împăratului Franz
Joseph I
3. Šarka
- fantezie simfonică al cărei personaj principal este o eroină legendară răzbunătoare; împreună cu ceata sa de
luptătoare, aceasta atrage dușmanii în pădure și îi ucide;
4. Prin pădurile și livezile Cehiei
-caracter descriptiv;
-diversitate melodică; punctul culminant e o scenă de dans în ritm de polcă;
5. Tabor
-denumirea dată după orașul Tabor din sudul Boemiei, fondat de husiți și servind drept centru
al războaielor husite;
-poemul evocă războaiele husite și citează un imn husit – un cântec de război din sec. 15 („Voi
ce sunteți războinicii lui Dumnezeu”):
6. Blanik
-ultimul tablou simfonic;
-inspirat de o legendă care spune că o armată imensă de cavaleri doarme ascunsă în muntele
Blanik; aceasta se va trezi și va lupta pentru patrie în ceasul cel mai greu;
-Smetana utilizează și aici tema imnului husit; de asemenea, readuce tema inițială a
Vyšehradului.
Opera
-în 1862, este inaugurat Teatrul Național Provizoriu; Smetana, dirijorul orchestrei teatrului (între 1866-1874), a militat
pentru crearea unui stil muzical „național”, pentru formarea unei trupe de cântăreți și a unei orchestre autohtone de
anvergură;
-în creația de operă s-a delimitat, pe cât posibil, de opera italiană, de grand-opera franceză și de „moda” wagneriană;
-a abordat teme din viața, istoria și natura patriei;
-în plan melodico-armonic, a fost influențat de cântece și dansuri populare cehe;
-operele sunt structurate de obicei în 3 acte, împărțite în scene, ce păstrează numerele tradiționale închise;
-opere cu subiecte istorice:
• Brandenburgii în Boemia (1863)
-deși acțiunea se petrece în sec. 13, oferea contemporanilor lui Smetana o oglindă a realităților timpului (ocupația
străină, aspirațiile de independență națională);
• Dalibor (1867)
-singura tragedie a lui Smetana; acțiunea are la bază o legendă; personajul principal, Dalibor, conducător al poporului
răsculat, are o moarte eroică;
• Libuše (1872)
-subintitulată „tablou solemn”, este un poem de glorificare a națiunii cehe;
-are la bază legenda întemeierii primei dinastii pre-naționale; în final, prințesa Libuše prezice viitorul națiunii cehe;
Smetana folosește și aici melodia imnului husit din sec. 15 Voi ce sunteți războinicii lui Dumnezeu, asociat cu rezistența,
la momentul când compozitorul l-a folosit;
-opere cu subiecte desprinse din viața satului ceh, tratate în cheie comică:
• Mireasa vândută (1866)
-apropiată de spiritul mozartian prin tratarea comică, prin expresia muzicală și
prin personaje;
• Două văduve (1874)
-după o comedie franceză;
• Sărutul (1876);
• Secretul (1878)
• Zidul diavolului (1882):
-operă comică romantică;
-subiect legat de lumea cavalerească a Evului mediu;
-limbaj muzical mai complicat; cromatisme, armonii insolite, cerute de
necesitatea creării cadrului fantastic.
Antonin Dvořak. Repere biografice
• -compozitor ceh; urmând exemplul naționalist al lui
Smetana, a utilizat frecvent sonorități în spiritul folclorului
din Moravia și Boemia natală;
• -fiu al unui hangiu;
• -a studiat vioară, orgă și pian la Praga;
• -a fost violonist în orchestra lui Smetana;
• -în compoziție s-a format ca autodidact, dar a fost
influențat de colaborarea cu Brahms, Ceaikovski, Grieg;
• -în 1875, când a aplicat pentru o bursă de stat, a fost
descoperit de Brahms care era în juriu; Brahms l-a ajutat
recomandându-l editorului său, Simrock;
• -în 1892 a fost invitat la New York, unde i s-a încredințat
conducerea Conservatorului Național de Muzică
American; în SUA a luat contact cu muzica negrilor și
indienilor;
• -în 1895 a revenit la Praga, unde a activat ca profesor la
Conservator.
Creația:
• Melodii pentru voce și pian
-tatonează culoarea accentelor vorbirii cehe, ritmurile și intonațiile de sorginte folclorică;
• Piese pentru pian:
-cicluri de miniaturi: Impresii poetice (1889) – 12 piese programatice, cu nuanțe cvasi-
impresioniste; Humorești (1894) – 8 piese de mare varietate ritmică și melodică;
• Alte lucrări camerale:
• Sonata pentru vioară și pian (1880)
-lirică; în spirit brahmsian
• Sonatina pentru vioară și pian (1893)
• 14 cvartete de coarde
• 2 cvartete cu pian
• 4 triouri pentru pian, vioară, violoncel
• 3 cvintete de coarde
• 2 cvintete cu pian
• 1 sextet de coarde
• Trio Dumky (1890)
-părăsește structura tradițională;
-constă dintr-o succesiune de 6 piese de caracter, într-o desfășurare rapsodică;
-urmărește redarea cât mai veridică a caracterului elegiac specific genului
popular ucrainian intitulat Dumka.
• Cvartetul de coarde în fa major (1894)
-al 12-lea cvartet; a doua lucrare scrisă în SUA (după Simfonia „În lumea nouă”);
-compus la New York; numit și „Negerquartett” sau „Cvartetul american”;
-predomină structuri pentatonice; în p. II - sugestii de negro spirituals; în p. III
Dvořak a utilizat cântecul unei păsări (o tanagră roșie), pe care inițial l-a
transcris într-un caiet al său; cântecul este încredințat în cvartet viorii I
• Creația simfonică:
-uverturi: Patria mea; Uvertura husită; Carnaval; Othello
-poeme simfonice: Geniul apelor; Micul porumbel; Fusul de aur;
• Dansurile slave
-compuse inițial pentru pian la 4 mâini, la inițiativa editorului Fritz Simrock;
-16 piese, grupate în două serii, reflectă o mare varietate a unor dansuri:
cehe, ucrainene, slovace, poloneze, sârbe etc.
• Rapsodii slave – 3 piese simfonice;
• Suita cehă
• Opere
-10 opere; cu excepția primeia, Alfred (în germană), toate celelalte sunt în limba cehă;
-influențe ale stilurilor lui Wagner, Verdi, Meyerbeer, Smetana.
- subiecte de factură:
istorică: Dimitri - o continuare a acțiunii din Boris Godunov; urmărește faptele falsului Dimitri,
uzurpatorul, după moartea lui Boris Godunov;
Iacobinul
comică: Regele și cărbunarul; Încăpățânații; Țăranul isteț; Diavolul și Katia;
tragică, legendară: Wanda
feerică, de basm: Rusalka -cea mai cunoscută operă a lui Dvořak; Rusalka, în mitologia slavă,
este un spirit al apelor;
Armida - tot o feerie muzicală, după Ierusalimul eliberat de Torquato Tasso.
• Lucrări vocal-simfonice:
Stabat mater
Requiem
Te Deum