UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” din București

Facultatea de Științe ale Educației

Pedagogia învățământului
primar și preșcolar
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

Incursiune conceptuală= Conceptul de Curriculum

Pâ nă la mijlocul secolului al XIX-lea, conceptul de curriculum a fost folosit în general cu
înțelesul de:
= curs oficial, organizat într-o școală , colegiu, universitate, a că rui parcurgere și absolvire
asigură cursantului un grad superior de școlarizare;
= întregul corp de cursuri oferite într-o instituție educațională sau într-un departament al
acestuia" („New International Dictionary").

La începutul secolului XX, în anul 1902, în lucrarea "The Child and the Curriculum",
americanul John Dewey a introdus sintagma "experienţă de învăţare" a copilului, organizată
de şcoală , ală turi de ansamblul disciplinelor de învă ţă mâ nt oferite şi studiate şi sugerează
complexitatea, amplitudinea şi dinamismul curriculum-ului ca realitate educaţională .

Sintagma "experienţe de învă ţare" a fost preluată ulterior şi utilizată extrem de mult în
operaţionalizarea conceptului de "curriculum. El sugerează complexitatea, amplitudinea şi
dinamismul curriculum-ului ca realitate educaţională .
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

În lucrarea "Copilul şi curriculum-ul", John Dewey avansa ideea curriculum-ului centrat pe

copil, care sã îi permitã acestuia sã utilizeze în activitatea cotidianã ceea ce a învă ţat la şcoală
şi în activită ţile din şcoală , experienţa de zi cu zi.
El propunea ca sfera conceptului de "curriculum" sã cuprindă nu numai informaţiile, ci şi
demersurile didactice de asimilare a acestora.

Relevanţa contribuţiei lui John Dewey din perspectiva curriculum-ului constă în:
•curriculum-ul este perceput ca o realitate amplă , dinamică , retroactivă şi proactivă ;
•curriculum-ul reprezintă un proces interactiv între educator şi educabili;
•prefigurează o apropiere între educabil (copil) şi educaţie (curriculum).
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

Din perspectivă istorică , s-au conturat două accepţiuni ale conceptului "curriculum":
•accepţiunea restrânsă, tradiţională (care a persistat pâ nă la jumă tatea secolului XIX), care
îl considera superpozabil cu conţinutul învă ţă mâ ntului, obiectivat în documente şcolare şi
universitare reglatoare care planificau conţinuturile instrucţiei şi care asigură managementul
sistemului la nivel micro-pedagogic;

•accepţiunea modernă, largă, extinsă, care îl consideră un concept integrator, abordat în

viziune globală şi sistemică asupra acţiunilor educative, asupra procesului educaţional;
reprezintă ansamblul tuturor experienţelor de învă ţare directe şi indirecte ale elevilor
implicaţi în situaţii educaţionale implicite şi explicite; se pă strează sensul de traiectorie
intelectuală şi afectivă pe care şcoala o propune elevului, dar aceasta nu este înţeleasă în sens
tradiţional, ci ca o valorificare accentuată a potenţialită ţilor celor care se educă .
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar
În literatura pedagogică actuală nu există încã un consens privind definirea conceptului de curriculum. Totuşi, majoritatea definiţiilor actuale încorporează
câ teva elemente definitorii comune:
•curriculum-ul reprezintã ansamblul documentelor şcolare care fac referire la conţinuturile activită ţilor de predare-învă ţare;
•curriculum-ul integrează totalitatea proceselor educaţionale şi a experienţelor de învăţare concrete, directe şi indirecte, concepute şi preconizate finalist de
că tre şcoală şi prin care trece elevul pe durata parcursului să u şcolar;
•curriculum-ul presupune abordarea sistemică a procesului de învă ţămâ nt prin crearea unui ansamblu funcţional al componentelor sale;
Astfel, în viziune sistemică, curriculum-ul este teorie şi practică ce articulează în manieră sistemică multiplele şi complexele interdependenţe dintre:
conţinutul învăţământului (fixat în planurile de învăţământ şcolare / universitare, în programele şcolare şi universitare, în manuale etc.), obiectivele
educaţionale, strategiile de instruire în şcoală şi în afara ei (în contexte formale şi neformale), strategiile de evaluare a eficienţei activităţii educaţionale.

Conceptul fundamental de curriculum vizează atâ t semnificaţia sa generală de paradigmă a pedagogiei / educaţiei (centrarea pe finalită ţi construite prin
echilibrarea cerinţelor psihologice şi sociale) câ t şi dimensiunea pragmatică de proiect pedagogic de un anumit tip, considerat superior, angajat la toate
nivelurile sistemului şi ale procesului de învă ţă mâ nt.
Sintetizând:
În sens restrâ ns - curriculum se referă la conținutul învă ță mâ ntului.
În sens larg, curriculum este un concept integrator, abordat într-o viziune globală şi valorifică interdependențele dintre:
•Finalități educaționale
•Conținuturi
•Strategii didactice (predare-învă țare-evaluare)
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

Conceptul fundamental de curriculum vizează atâ t semnificaţia sa generală de paradigmă a

pedagogiei / educaţiei (centrarea pe finalită ţi construite prin echilibrarea cerinţelor
psihologice şi sociale) câ t şi dimensiunea pragmatică de proiect pedagogic de un anumit tip,
considerat superior, angajat la toate nivelurile sistemului şi ale procesului de învă ţă mâ nt.

Sintetizând, curriculum este un concept integrator, abordat într-o viziune globală şi valorifică
interdependențele dintre:
•Finalită ți educaționale
•Conținuturi
•Strategii didactice (predare-învă țare-evaluare)
! Experienţele de învă ţare directe şi indirecte ale
elevilor implicaţi în situaţii educaţionale implicite şi explicite.
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

Ce NU este curriculum-ul?
Deşi nu există o definiţie şi o operaţionalizare unanim acceptate ale conceptului de
"curriculum", sunt importante o serie de concluzii desprinse în teoria şi practica educaţiei.
Astfel:
Curriculum-ul nu reprezintă doar conţinutul învăţământului, pentru că acesta din urmă
trebuie valorificat acţional.
Curriculum-ul nu reprezintă doar un set de obiective şi conţinuturi corelate, ci un sistem de
experienţe de învăţare oferite educabililor şi trăite de aceştia.
Curriculum-ul nu reprezintă doar un proiect sau un plan de învăţământ, pentru că acestea din
urmă trebuie să fie puse în aplicare.
Curriculum-ul nu este echivalent cu procesul de învăţământ (care este mai complex).
Curriculum-ul nu se spurapune cu didactica, deşi ambele se referă la maniera de a concepe
educaţia.
• 
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

Curriculum-ul înţeles în integralitatea şi globalitatea sa, poate fi categorizat funcţie de diverse

criterii, unele dintre acestea fiind sintetizate în continuare. Facem precizarea că între
diferitele tipuri de curriculum se stabilesc, în mod firesc, multiple interacţiuni.
Obs: În învățământul primar și preșcolar curriculumul non-formal și informal are multiple
valențe educative, pe care cadrul didactic trebuie să le valorifice în sprijinul dezvoltării
competențelor copiilor/elevilor!

În funcţie de forma educaţiei cu care se corelează, curricumul se clasifică în:

•curriculum formal (curriculum oficial): este cel prescris oficial, care are un statut formal
şi care cuprinde toate documentele şcolare oficiale, ce stau la baza proiectă rii activită ţii
instructiv-educative la toate nivelele sistemului şi procesului de învă ţă mâ nt. El reprezintă
rezultatul activită ţii unei echipe interdisciplinare de lucru, este validat de factorii educaţionali
de decizie şi include urmă toarele documente oficiale: documente de politică a educaţiei,
documente de politică şcolară , planuri de învă ţă mâ nt, programe şcolare şi universitare,
manuale şcolare şi universitare, ghiduri, îndrumă toare şi materiale metodice-suport,
instrumente de evaluare.
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

Curriculum-ul înţeles în integralitatea şi globalitatea sa, poate fi categorizat funcţie de diverse

criterii, unele dintre acestea fiind sintetizate în continuare. Facem precizarea că între
diferitele tipuri de curriculum se stabilesc, în mod firesc, multiple interacţiuni.
În funcţie de forma educaţiei cu care se corelează:
•Curriculum formal (curriculum oficial):
=este cel prescris oficial, care are un statut formal şi care cuprinde toate documentele şcolare
oficiale, ce stau la baza proiectă rii activită ţii instructiv-educative la toate nivelele sistemului şi
procesului de învă ţă mâ nt.
= reprezintă rezultatul activită ţii unei echipe interdisciplinare de lucru, este validat de factorii
educaţionali de decizie şi include urmă toarele documente oficiale:
documente de politică a educaţiei, documente de politică şcolară , planuri de învă ţă mâ nt,
programe şcolare şi universitare, manuale şcolare,, ghiduri, îndrumă toare şi materiale
metodice-suport, instrumente de evaluare.
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

• Curriculum non-formal:
= vizează obiectivele şi conţinuturile activită ţilor instructiv-educative neformale/ nonformale,
care au caracter opţional, sunt complementare şcolii, structurate şi organizate într-un cadru
instituţionalizat extraşcolar (de exemplu, în cluburi, asociaţii artistice şi sportive, tabere
ş.a.m.d.).

• Curriculum-ul informal:
=cuprinde ansamblul experienţelor de învă ţare şi dezvoltare indirecte, care apar ca urmare a
interacţiunilor celui care învaţă cu mijloacele de comunicare în masă (mass-media), a
interacţiunilor din mediul social, cultural, economic, familial, al grupului de prieteni, al
comunită ţii etc.
=practic, curriculum-ul informal emerge din ocaziile de învă ţare oferite de agenţii
educaţionali, mass-media, muzee, comunitate locală , instituții religioase, familie (inclusiv
dobâ ndite în cadrul unor itinerarii turistice, vizite, excursii).
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

Potrivit Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011

 Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă , integrală şi armonioasă a
individualită ţii umane, în formarea personalită ţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care
sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală , pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial,
pentru participarea cetă ţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa
muncii -Art 2 (3)

! Ca atare, în învăţământul preuniversitar, curriculumul naţional este centrat pe formarea şi

dezvoltarea/diversificarea competenţelor cheie care conturează profilul de formare al elevului.
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

• Din punct de vedere structural şi funcţional, construirea unui curriculum vizează parcurgerea
următoarelor întrebări:
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și
preșcolar
Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe formarea
competenţelor cheie.

În acest sens, curriculumul pentru Educaţia Timpurie a copilului de la naștere până la 6 ani se
fundamentează pe un set de finalită ţi formulate în documentul de politici educaţionale Reperele
fundamentale în învăţarea și dezvoltarea timpurie (RFIDT, aprobate prin O.M 3851/2010). Acest
document reprezintă un set de enunţuri care reflectă aşteptă rile privind ceea ce ar trebui copiii să ştie şi
să fie capabili să facă . Aceste aşteptă ri sunt definite pentru a sprijini creşterea şi dezvoltarea normală și
deplină a copiilor de la naştere pâ nă la intrarea în şcoală .
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

Finalită ţile Educaţiei Timpurii au în vedere o Profilul de formare al absolventului de învăţământ

abordare holistică , care cele cinci domenii ale preuniversitar se fundamentează pe dezvoltarea a 8
dezvoltă rii copilului, respectiv dezvoltarea de competenţe-cheie, necesare orică rei persoane pe
competențe centrate pe: parcursul întregii vieţi:

dezvoltarea fizică , să nă tate și igienă personală ;  comunicare în limba maternă ;

dezvoltarea socio-emoţională ;  comunicare în limbi stră ine;
dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;  competenţe matematice şi competenţe de bază în
 dezvoltarea limbajului, a comunică rii și ştiinţe şi tehnologii;
premisele citirii și scrierii;  competenţă digitală ;
capacită ţi și atitudini în învă ţare.  a învă ţa să înveţi;
 competenţe sociale şi civice;
 spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;
 sensibilizare şi exprimare culturală .
! Fiecare competenţă-cheie are o definiţie procedurală şi un descriptiv organizat pe trei componente:
cunoştinţe,
 abilități,
atitudini.
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

O perspectivă unitară și  Centrarea pe elev şi mutarea accentului de pe predare pe învăţare

actuală în proiectarea
= promovarea unui curriculum flexibil, care să permită
curriculumului naţional,
diversificarea şi adaptarea situaţiilor de învă ţare pentru elevi, în
menită să asigure coerenţa
acord cu caracteristicile de vâ rstă /nivel de dezvoltare, cu
acestuia pe orizontală şi
interesele şi aptitudinile elevului, cu respectarea diversită ţii
verticală , inclusiv între
(etno-culturale, lingvistice, religioase etc.) precum şi cu
nivelurile de şcolaritate.
aşteptă rile societă ţii;
=adaptarea învă ţă rii la interesele şi nevoile de dezvoltare ale
Principalele direcţii elevilor, construirea de parcursuri de învă ţare diferenţiate.
vizează :

 Centrarea pe competenţe ca element organizator central al

programelor şcolare specifice diferitelor discipline/domenii de
studiu
= implică accent pus în egală mă sură pe toate componentele
competenţei, nu doar pe cunoştinţe/conţinuturi ale învă ţă rii.
Prin competenţe se realizează transferul şi mobilizarea
cunoştinţelor şi a abilită ţilor în contexte variate de viaţă .
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

Perspectiva unitară și  Regândirea raportului dintre abordarea disciplinară şi abordarea

actuală în proiectarea integrată a învăţării
curriculumului naţional,
= valorificarea avantajelor pe care aceasta le oferă (stimularea
care asigură coerenţa
gâ ndirii creative şi a capacită ții de rezolvare de probleme;
acestuia pe orizontală şi
oferirea unei perspective holistice asupra realită ţii etc.).
verticală , inclusiv între
nivelurile de şcolaritate. =De altfel, centrarea pe competenţele cheie are ca implicaţie
curriculară recunoaşterea nevoii de a construi punţi
interdisciplinare.
Principalele direcţii
vizează :
 Regândirea bugetului de timp alocat învăţării, din perspectiva
implicaţiilor pe care le au planurile cadru de învă ţă mâ nt şi
conţinutul curricular al programelor şcolare, dar şi practicile
didactice asupra timpului personal al elevilor.
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă țământul primar și preșcolar

Conţinuturilor curriculare din gră diniţă şi ciclul primar se concretizează în documentele şcolare de tip
reglator, cele mai importante fiind:
Planul cadru de învăţământ;
= Planul-cadru de învă ţă mâ nt reflectă parcursul educaţional al unui elev, sub aspectul finalită ţilor, al
conţinuturilor şi al experienţelor de învă ţare, pe durata unei etape de şcolaritate. În acest sens, planul-
cadru precizează domeniile şi disciplinele/modulele de pregă tire studiate pe parcursul fiecă rui an de
studiu şi resursele de timp pentru predare-învă ţare-evaluare alocate acestora.
Planurile-cadru de învă ță mâ nt precizează pentru fiecare clasă  disciplinele obligatorii şi numărul de
ore pe săptămână alocat pentru acestea. Precizează de asemenea numă rul total de ore pe să ptă mâ nă
alocat disciplinelor/activită ţilor de tip opţional (curriculumul la decizia şcolii). 
= Planurile-cadru de învăţământ sunt aprobate prin Ordin al ministrului şi nu pot fi modificate la
nivelul unităţii de învăţământ.
= existenţa unui plan cadru de învă ţă mâ nt nu are valoare fă ră programe şcolare adecvate, actualizate,
modernizate, ele însele „programe-cadru“, flexibile, tolerante, dar suficient de orientative şi suportive.
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă țământul primar și preșcolar

 Programele şcolare
= document de politică educaţională , oficial
= reprezintă un document, programatic, care redă conţinutul învăţă mâ ntului, fiind elaborată pe cicluri de
învă ţă mâ nt (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, universitar) şi clase, separat pentru fiecare disciplină ;
Cele două documente (planul şi programa) reprezintă în teoria curriculum-ului documente de mare
importanţă în procesualitatea educaţiei, fiind considerate veritabile instrumente de transpunere în
practică a curriculum-ului.

Materialele curriculare.
 Metodologia de aplicare a curriculumului pentru învă ță mâ ntul primar și preșcolar

Arii curriculare Cicluri curriculare

= reprezintă o grupare de discipline şcolare = reprezintă periodiză ri/ segmentă ri ale şcolarită ţii pe
care au în comun anumite obiective şi mai mulţi ani de studiu (structuri intrinseci) care au în
metodologii; comun anumite finalită ţi educaţionale şi sisteme
= reprezintă , totodată , o grupare de discipline metodologice.
funcţionale din perspectiva competenţelor = prin adaptă ri interne, prin abordă ri flexibile, prin
necesare viitorului absolvent. finalită ţile urmă rite şi prin strategiile didactice
= au fost stabilite în conformitate cu adoptate, ciclurile curriculare trebuie să asigure:
finalită ţile învă ţă mâ ntului ţinâ ndu-se seama continuitatea demersului instructiv-educativ de la o
de importanţa diverselor domenii culturale treaptă de şcolarizare la alta (învăţământ pre-primar -
care structurează personalitatea umană şi de învăţământ primar; învăţământ primar - gimnaziu;
conexiunile dintre aceste domenii. gimnaziu – liceu);
continuitatea la nivel metodic prin transfer de metode
de la un ciclu la altul;
stabilirea de conexiuni intra- şi interdisciplinare
explicite la nivelul curriculum-ului prin intermediul
ansamblului de obiective generale;
construirea unei structuri a sistemului de învăţământ
mai bine corelată cu vârsta psihologică a elevilor.
Curriculum-ul Naţional este structurat Cicluri curriculare
pe urmă toarele şapte arii curriculare: Ciclul achiziţiilor fundamentale (grădiniţă – clasa a II-a) are ca obiectiv major
acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabetizarea iniţială prin: asimilarea
elementelor de bază ale principalelor limbaje convenţionale (scrisul, cititul,
 Limbă şi comunicare, calculul aritmetic); stimularea copilului în vederea perceperii, cunoaşterii şi
stă pâ nirii mediului apropiat; stimularea potenţialului creativ al copilului, a
intuiţiei şi imaginaţiei sale; formarea motivaţiei pentru învă ţare, înţeleasă ca o
Matematică şi ştiinţe ale naturii, activitate socială .
Ciclul de dezvoltare (clasa a III-a – clasa a VI-a) are ca obiectiv major formarea
 Om şi societate, capacităţilor de bază necesare pentru continuarea studiilor: dezvoltarea
achiziţiilor lingvistice şi încurajarea folosirii limbii româ ne, a limbii materne şi a
limbilor stră ine pentru exprimarea în situaţii variate de comunicare; dezvoltarea
Arte, unei gâ ndiri structurate şi a competenţei de a aplica în practică rezolvarea de
probleme; familiarizarea cu abordarea pluridisciplinară a domeniilor cunoaşterii;
Educaţie fizică şi sport, constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratică şi
pluralistă ; încurajarea talentului, a experienţei şi a expresiei în diferite forme de
artă ; dezvoltarea responsabilită ţii pentru propria să nă tate şi dezvoltare;
Tehnologii, Consiliere şi orientare. dezvoltarea unei atitudini responsabile faţă de mediu.
Ciclul de observare şi orientare (clasa a VII-a – clasa a IX-a) = orientarea în
vederea optimizării opţiunii şcolare şi profesionale ulterioare.
Ciclul de aprofundare (clasa a X-a – clasa a XI-a) = adâncirea studiului în
profilul şi specializarea aleasă.
Ciclul de specializare (clasa a XII-a) = pregă tirea în vederea integrării eficiente
în învăţământul universitar de profil sau pe piaţa muncii
 Documente curriculare specifice activită ții de proiectare didactică
în gră diniţă şi învă ță mâ nt primar

Conţinuturilor curriculare din gră diniţă şi ciclul primar se concretizează în documentele şcolare de tip
reglator, cele mai importante fiind:
Planul-cadru de învăţământ
= reflectă parcursul educaţional al copilului/elevului, sub aspectul finalită ţilor, al conţinuturilor şi al
experienţelor de învă ţare, pe durata unei etape de şcolaritate. În acest sens, planul-cadru precizează
domeniile şi disciplinele/modulele de pregă tire studiate pe parcursul fiecă rui an de studiu şi resursele de
timp pentru predare-învă ţare-evaluare alocate acestora;
= precizează pentru fiecare clasă  disciplinele obligatorii şi numărul de ore pe săptămână alocat
pentru acestea. Precizează de asemenea numă rul total de ore pe să ptă mâ nă alocat
disciplinelor/activită ţilor de tip opţional (curriculumul la decizia şcolii);
= existenţa unui plan cadru de învă ţă mâ nt nu are valoare fă ră programe şcolare adecvate, actualizate,
modernizate, ele însele „programe-cadru“, flexibile, tolerante, dar suficient de orientative şi suportive;
= este aprobat prin Ordin al ministrului educației şi nu poate fi modificat la nivelul unităţii de învăţământ
 Documente curriculare specifice activită ții de proiectare didactică
în gră diniţă şi învă ță mâ nt primar

Planul-cadru din învăţământul preşcolar operează cu urmă toarele categorii de activită ţi de învă ţare:
activită ţi pe domenii de dezvoltare ale copilului (conform curriculumului revizuit, 2018) : activită ţi
integrate sau pe discipline;
jocuri şi activită ţi didactice alese (ALA);
 activită ţi de dezvoltare personală .

Valorizează competenţa ca referenţial major al finalită ţilor educaţionale;

Personalizează aplicarea conceptului de competență , pentru perioada Educaţiei Timpurii;
Tine cont de nivelurile de dezvoltare ale copiilor, fiind proiectat pe unită ți de competențe şi elemente de
competență formulate pe domenii de dezvoltare, ca premise ale competențelor generale și specifice
urmă rite în învăţă mâ ntul primar, gimnazial şi liceal.

Planul de învă ţă mâ nt permite abordarea interdisciplinară , integrată a conţinuturilor învă ţă rii şi oferă
libertate cadrului didactic în planificarea activită ţii zilnice.
 Planul-cadru de învă ță mâ nt pentru învă ță mâ nt preșcolar
(în vigoare 2018/2019)

Număr Nr.ore/tură, din norma

activități/săpt cadrului
ămână didactic, dedicate categoriilor de
Intervalul de Categorii de activități de învățare activităţi din planul de
ON OP/O
vârstă învăţământ
S

Jocuri și activități liber-alese 30 +30 2h x 5 zile = 10h

Activități de dezvoltare personală 22 +22 1,5h x 5 zile = 7,5h
37 – 60 luni (3,1
– 5 ani) Activităţi pe domenii experiențiale 22 +22 1,5h x 5 zile = 7,5h
TOTAL 74 +74 25 h
Jocuri și activități liber-alese 20 +20 2h x 5 zile = 10h
Activități de dezvoltare personală 15 +15 1,5h x 5 zile = 7,5h
Activităţi pe domenii experiențiale 15 +15 1,5h x 5 zile = 7,5h
61 – 84 luni (5,1 TOTAL 50 +50 25 h
–6/7 ani)
 Documente curriculare specifice activită ții de proiectare didactică
în gră diniţă şi învă ță mâ nt primar

Programa pentru Educație Timpurie – structură curriculară care valorizează:

Competenţa = reprezintă un ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/

abilită ţi şi atitudini.
Unită ţile de competenţe = reprezintă ansambluri integrate de achiziţii aşteptate de la copii, în procesul

de dezvoltare al acestora, în intervalul de la naştere până la intrarea în învă ţă mâ ntul primar, ca urmare a

participă rii lor la activită ţile educaţionale din unită țile de educație timpurie .
Elementele de competență = enunțuri concrete care sunt derivate din unită țile de competențe, fiind

detalieri ale acestora.

Elementelor de competenţe le sunt asociate exemple de comportamente (competențe derivate) precum și
exemple de activită ți de învă ţare, care sprijină cadrul didactic în procesul de planificare calendaristică şi
de proiectare curriculară .
! Obiectivele operaţionale se derivă din elementele de competenţă.
Spre consultare: Metodologia de aplicare a Planului de învățământ pentru educația timpurie.
 Documente curriculare specifice activită ții de proiectare didactică
în gră diniţă şi învă ță mâ nt primar
În învăţământul primar
Planul-cadru de învăţământ este cel mai amplu şi cel mai important document curricular, reprezentând
un veritabil indicator al climatului, nivelului şi pulsului socio-cultural şi economic al unei ţări, prin felul cum
conturează conţinutul învăţământului prin acest plan (Stanciu, M., 1999).

Pentru învă ţă mântul primar, oferta educaţională reglementată prin planurile-cadru cuprinde:
un trunchi comun (TC), ca ofertă curriculară obligatorie pentru toţi elevii, de natură să asigure
egalitatea şanselor la educaţie;este constituit din aceleaşi discipline, cu aceleaşi alocă ri orare;
reprezintă sistemul de referinţă pentru evaluă rile şi examinările externe (naţionale);
 un segment de curriculum la decizia şcolii (CDS), care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei
curriculare proprii fiecă rei unită ţi de învă ţă mâ nt.
 Documente curriculare specifice activită ții de proiectare didactică
în gră diniţă şi învă ță mâ nt primar
Planurile-cadru din învăţământul primar grupează disciplinele de studiu pe 7 arii curriculare:

Limbă şi comunicare: limba şi literatura româ nă , limbile materne ale minorită ților, limbile moderne,
Matematică şi Ş tiinţe ale naturii: matematică , științe ale naturii;
Om şi societate: istoria, geografia, educația/cultura civică , religie;
Tehnologii: arte vizuale și abilită ți practice;
Arte: muzica, desenul;
 Educaţie fizică , sport şi să nă tate, educație fizică , joc și mișcare
Orientare şi consiliere: dezvoltare personală .

Spre consultare: ORDIN nr. 3.371 din 12 martie 2013 privind aprobarea planurilor-cadru de invatamant pentru invatamantul primar
si a Metodologiei privind aplicarea planurilor-cadru deinvatamant pentru invatamantul primar
EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 5 aprilie 2013
 Documente curriculare specifice activită ții de proiectare didactică
în gră diniţă şi învă ță mâ nt primar
Planurile-cadru din învăţământul primar grupează disciplinele de studiu pe 7 arii curriculare:

Limbă şi comunicare: limba şi literatura româ nă , limbile materne ale minorită ților, limbile moderne,
Matematică şi Ş tiinţe ale naturii: matematică , științe ale naturii;
Om şi societate: istoria, geografia, educația/cultura civică , religie;
Tehnologii: arte vizuale și abilită ți practice;
Arte: muzica, desenul;
 Educaţie fizică , sport şi să nă tate, educație fizică , joc și mișcare
Orientare şi consiliere: dezvoltare personală .

Spre consultare: ORDIN nr. 3.371 din 12 martie 2013 privind aprobarea planurilor-cadru de invatamant pentru invatamantul primar
si a Metodologiei privind aplicarea planurilor-cadru deinvatamant pentru invatamantul primar
EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 5 aprilie 2013
 Documente curriculare specifice activită ții de proiectare didactică
în gră diniţă şi învă ță mâ nt primar
Programele școlare din învăţământul primar sunt grupate pe arii curriculare și cuprind :
Un trunchi comun (curriculum de bază , obligatoriu); cuprinde competențele adecvate ofertei curriculare
obligatorii pentru toţi elevii;
curriculum la decizia școlii (CDS); cuprinde competențele adecvate ofertei curriculare proprii fiecă rei
unită ţi de învă ţă mâ nt.

Structura unei programe școlare corespunzătoare unei discipline de învățământ, circumscrise

uneia din cele 7 arii curriculare cuprinde:
Competenţe generale
 Competenţe specifice şi exemple de activită ţi de învă ţare
Conţinuturi
 Sugestii metodologice

Spre consultare: http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx

Spre exemplificare: http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Pl_cadru-actuale/Primar/
Spre consultare: http://programe.ise.ro/Actuale/Programeinvigoare.aspx
 Proiectarea activității didactice
Planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale programei
școlare (competențe specifice şi conţinuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de că tre profesor pe
parcursul unui an şcolar.

În elaborarea planifică rilor calendaristice, este recomandată parcurgerea urmă toarelor etape:
Realizarea asocierilor dintre competenţele specifice şi conţinuturi;
Împă rţirea în unită ţi de învă ţare;
Stabilirea succesiunii de parcurgere a unită ţilor de învă ţare;
Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învă ţare, în concordanţă cu
competenţele specifice şi conţinuturile vizate.
 Proiectarea activității didactice
Planificarea calendaristică – rubricație:
•Unitatea de învă ță mânt.................
•Profesor ......................
•Disciplina ............
•Clasa …………/ Nr. de ore pe să pt. .....
•Anul școlar ........

Unitatea de învățare Competențe Continuturi Nr. Săptămâna Obser

specifice ore vații

        S1 (12-16.09.2018)  
Proiectarea activității didactice…

Work in progress…!