Maduva Spinarii Subst Cenusie

Descărcați ca ppt, pdf sau txt
Descărcați ca ppt, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 24

ORGANIZAREA FUNCŢIONALĂ A MĂDUVEI

SPINĂRII
1. SUBSTANŢA CENUŞIE
STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A MĂDUVEI SPINĂRII

Măduva spinării este alcătuită din:


- substanţă cenuşie
- continuă, în tot lungul măduvei  3 coloane simetrice
- de forma literei “H” sau fluture
- alcătuită din:
- neuroni,
- celule gliale,
- fibre amielinice,
- vase sanghine
- substanţă albă
- aşezată concentric, lângă SC şi exterior ei
- organizată în 3 perechi de cordoane
- alcătuită din:
- fibre mielinizate
- celule gliale
- capilare sanghine
STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A MĂDUVEI SPINĂRII
SUBSTANŢA CENUŞIE MEDULARĂ
CARACTERE STRUCTURALE
- conţine neuroni grupaţi  nuclei sau lame
 situaţi în axul lung al măduvei
 de obicei au aceeaşi funcţie
- se deosebesc între ei microscopic

CLASIFICAREA NEURONILOR
1. radiculari = motori = efectori
 corpul neuronal situat în substanţa cenuşie
 axonii părăsesc SNC

rădăcina anterioară a nervului spinal

efectorii somatici şi viscerali
 cuprind neuronii:
-  şi  ai SN somatic
- preganglionari ai SN autonom
CLASIFICAREA NEURONILOR - continuare

2. cordonali = columnari = senzoriali = receptori

 corpul neuronal situat în substanţa cenuşie


 axonul se termină în SNC (măduvă şi encefal)
 cuprind neuroni:
• intrasegmentari
• intersegmentari
• comisurali
• suprasegmentari
1. intrasegmentari = axonul se termină în SC
a aceluiaşi segment cu corpul
2. intersegmentari = axonul se bifurcă în SA

ramuri ascendent şi descendent

se termină în SC a mai multor
segmente medulare
3. comisurali = axonul se încrucişează în
comisura cenuşie  se bifurcă

se termină în SC a aceluiaşi segment
sau în alt segment, după traiect prin SA
4. suprasegmentari = axonul merge
heterolateral

se termină în SC a segmentelor
superioare ale SNC
ORGANIZAREA SUBSTANŢEI CENUŞII
MEDULARE
ORGANIZAREA NUCLEARĂ (Carpenter – 1985)

- cornul posterior
 capul
 nucleul posteromarginal = stratul zonal Waldeyer (1)
 substanţa gelatinoasă Rolando (2)
 nucleul senzitiv al cornului posterior = nucleul capului
cornului posterior (3)
 baza
 nucleul dorsal Clarke = toracic, situat medial (4)
 nucleul extern Bechterev (?) – discret, contestat (5)
- zona intermediară
 nucleul intermediomedial (6)
 nucleul intermediolateral (7)
- cornul anterior
 nucleul medial (8)
- dorsal (8’)
- ventral (8’’)
 nucleul lateral (9)
- ventral (9’)
- dorsal (9’’)
 nucleul retrodorsolateral
(10)
 nucleul central (11)
 nucleul anterior (12)
ORGANIZAREA LAMINARĂ A
SUBSTANŢEI CENUŞII MEDULARE

Organizarea laminară propusă de Bror Rexed (1952) este bazată pe


citoarhitectonica neuronală
- mărimea corpului neuronal,
- densitatea celulară, etc).

El divide substanţa cenuşie a măduvii în 10 straturi (lamelele I-X).

În fiecare strat neuronii sunt diferiţi funcţional, fiecare strat având un tip
caracteristic de proiecţii axonale.
- laminele I-VI - corespund cornului
posterior
- lamina VII - corespunde zonei
intermediare
- laminele VIII-IX - corespund cornului
anterior
- lamina X se găseşte în jurul
canalului medular central
- lamina VI - absentă între T4 - L2
- dezvoltată la nivelul
intumescenţelor
- lamina VIII - dezvoltată la nivelul
intumescenţelor, apoi se extinde în
lamina VII
I. CORNUL POSTERIOR
Lamina I = zona marginală = nucleul postero-
marginal
- situată în regiunea superficială a cornului
dorsal
- formată din celule marginale mari,
mari paralele
cu suprafaţa
- primeşte aferenţe termo-algezice pe
rădăcina posterioară, prin tractul Lissauer 
tractul neospinotalamic
I. CORNUL POSTERIOR - continuare

Lamina II+/-III = substanţa gelatinoasă


- celule gelatinoase mici,
mici cu axul radiar pe suprafaţă, care prezintă
RER în cantitate mică şi prelungiri limitate
- sunt numiţi interneuroni deoarece au axoni scurţi care rămân în
vecinătatea celulei de origine, nu contribuie la formarea tracturilor
ascendente lungi care se proiectează pe scoarţă
- cei mai mulţi primesc, prin tractul Lissauer, terminaţii aferente
primare (termice şi nociceptive)
- prin procese contribuie la formarea glomerulul gelatinos
- au rol modulator asupra transmisiei informaţiei senzitive
- au ca mediator enkefaline opioide, transmisia nociceptivă fiind
inhibată prin blocaj, cu participarea şi a altor neurotransmiţători 
Analgezie prin stimulare cutanată (Frecţia cutanată inhibă durerea.
Acupunctura).
I. CORNUL POSTERIOR - continuare

 Lamina IV, V +/-III = nucleul propriu

- conţine atât fibre mielinizate, cât şi neuroni de proiecţie


- o categorie de neuroni răspunde preferenţial la stimularea înaltă a
mecanoreceptori (atingere)
- majoritatea răspund la mai multe tipuri de stimuli senzoriali, motiv pentru
care sunt numiţi neuroni polimodali = multimodali = neuroni cu grad dinamic
extins
- sunt cei mai sensibili la:
- aferenţele de la nivelul dermatoamelor
corespondente nivelului măduvei în care se găsesc,
- impulsuri de la segmentele medulare adiacente
I. CORNUL POSTERIOR - continuare

 Lamina IV
- recepţionează fibre descendente motorii
- primeşte informaţii din lamina II
- axonii formează tractul paleospinocerebelos  rol în reglarea mişcării
I. CORNUL POSTERIOR - continuare

 Lamina V
- recepţionează fibre descendente motorii  rol în reglarea mişcării
- primeşte informaţii ale durerii viscerale
- trimite prelungiri în substanţa albă medulară alcătuind S.R. medulară

 Lamina VI
- se găseşte numai la nivelul intumescenţelor
- are 2 părţi:
- laterală
- medială (1/3) - un grup de neuroni  nucleul retrodorsocomisural

proprioceptorii fusurilor neuro-musculare ale capului şi gâtului

tract spinocerebelos rostral
II. ZONA INTERMEDIARĂ

CARACTERE
- corespunde laminei VII şi laminei X din comisura cenuşie
- cuprinde neuroni viscerosenzitivi, visceromotori şi senzitivi
- conexiuni:
- aferenţe:
- fibrele viscerosenzitive ale n. spinali
- căi descendente vegetative
- fibre proprioceptive inconştiente
- eferenţe:
- fibre visceromotorii ale n. spinali
- căi ascendente vegetative
- căi proprioceptive inconştiente
II. ZONA INTERMEDIARĂ - continuare

 Coloana Clarke = nucleul dorsal = nucleul toracic (Kiernan)


- se găseşte în regiunea postero-medială a laminei VII,
VII între C8 – L3
- conţine neuronul secundar al impulsurilor proprioceptive

tractul spino-cerebelor dorsal

 Nucleul intermedio-medial
- situat între C8 – L2
- conţine neuroni viscerosenzitivi  simpaticul somatic
- asigură piloerecţia, troficitatea, vasomotricitatea ţesuturilor trunchiului şi
membrelor
II. ZONA INTERMEDIARĂ - continuare

 Nucleul intermedio-lateral
- situat în porţiunea cea mai laterală a laminei VII
- formează:
- simpaticul visceral localizat între T1 – L2
 conţine neuroni simpatici preganglionari

rădăcina anterioară a nervului spinal  ganglionii
paravertebrali, prevertebrali şi medulosuprarenală
 inervează muşchii netezi, muşchiul cardiac şi glandele
- nucleul sacrat autonom
 conţine neuroni parasimpatici preganglionari
 sunt localizaţi în:
- lamina VII, în segmentele medulare S2 – S4
- nucleii nervilor cranieni din trunchiul cerebral
II. ZONA INTERMEDIARĂ - continuare

 Lamina VIII
- conţine interneuroni care sunt implicaţi în controlul motor
- sunt în special integraţi cu motoneuronii mediali din lamina IX

 Lamina X
- conţine fibre nemielinizate şi neuroni foarte mici
- înconjoară canalul medular central (ependimar)
- este implicată în durere, temperatură şi senzaţii viscerale
III. CORNUL ANTERIOR

 Lamina IX
- formată din mai multe grupe nucleare care corespund lamelor Rexed IX şi
o parte din VIII
- conexiuni:
- aferente:
- coarnele posterioare  arcuri reflexe
- căile motorii piramidale şi extrapiramidale
- eferente: - rădăcina motorie a nervilor spinali

- conţine neuroni motori care se găsesc în cornul ventral


III. CORNUL ANTERIOR - continuare

- conţine neuroni motori care se găsesc în cornul ventral


- cuprinde:
- nucleul medial: - prezent pe toată lungimea măduvei
- inervează muşchii axiali lungi şi scurţi

- nucleul lateral:
lateral - la nivel umflăturilor cervicală şi lombară
- se individualizează mai mulţi nuclei:
- anterior
- central
- dorso-lateral
- antero-lateral
- retro-dorso-lateral
- sunt cei mai mari neuroni din măduvă

- nucleul nervului frenic – la nivelul C4  diafragmei


- nucleul medular al nervului XI – C1 – C6
III. CORNUL ANTERIOR - continuare

NUCLEI DISTRIBUŢIE

Nucleii coloanei mediale Muşchii axiali (gât, trunchi)


Nucleii mediali anteriori Extensorii
Nucleii mediali posteriori Flexorii
Nucleii coloanei laterale Muşchii membrelor
Nucleii laterali anteriori Centurile
Nucleii laterali posteriori Părţile libere
Nucleul spinal al accesorului (C1-C6) Muşchii cefalogiri
Nucleul frenic (C3-C5) Diafragmul
Nucleul lombo-sacral (L2-S2) Muşchii perineului
III. CORNUL ANTERIOR - continuare

CLASIFICAREA NEURONILOR DUPĂ FORMĂ ŞI DESTINAŢIA AXONILOR


- ALFA  axoni A alfa  muşchii scheletici
- este neuronul final al circuitelor reflexe motorii

reflexe medulare somatice
- este neuronul final al al căilor descendente motorii

motricitatea

- GAMMA (dinamici şi statici)  axoni A gamma



fibrele musculare intrafusale

tensiunea intrafusală

tonusul muscular

S-ar putea să vă placă și