PASTELE

TRADITII SI OBICEIURI
 DIN
CREATIILE
NOASTRE
IEPURASUL
TRADITII
IN TRADITIA
DE PASTE
PASCALA

ISTORIA INCONDEIEREA
PASTELUI PASTELE OUALELOR

SIMBOLURI
STIATI CA?
PASCALE

MINUNILE
LUI ISUS
 PASTELE
Pastele este cea mai importanta sarbatoare
crestina. El si-a pastrat pana in prezent farmecul
si semnificatia, fiind un moment de liniste
sufleteasca si de apropiere de familie. Farmecul
deosebit este dat atat de semnificatia religioasa -
intotdeauna mai exista o sansa de mantuire - cat
si de traditii: oul pictat, iepurasul, masa cu
mancaruri traditionale de paste - cozonac, pasca,
miel, slujba de sambata seara cu luarea luminii.
 ISTORIA
PASTELUI
Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit Pesach. Pesach este cuvintul de
origine al cuvintului Pasti. Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul
anului 1400 inainte de Hristos. In aceasta data, evreii au parasit Egiptul cu ajutorul
lui Dumnezeu. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat
din robia in care se aflau in Egipt. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit
pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi,
cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau
acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a
omorat toti fiii intii nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa singele
mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni pentru ca acestia ascultasera
porunca lui Dumnezeu si au pus singele mielului pe usile lor. Singele mielului
oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat
in serios avertismentul lui Dumnezeu.
In Noul Testament, mielul injunghiat a fost Mintuitorul Iisus, iar singele care a curs
pe cruce este sangele lui rascumparator.
La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat,
Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca data de
Dumnezeu.
 PASTELE SI FORMELE LUI IN DIVERSE LIMBI
 Sarbatoarea Invierii Domnului
este indicata in limba romana
prin cuvantul "Pasti"  termenul francez
intrebuintat de obicei la plural,
care este de origine ebraica.
"Paques".
 La evrei cuvantui Pascha  termenul german
(pesach) insemna trecere si era
mostenit de acestia de la "Oster"
egipteni, indicand: sarbatoarea
anuala a azimilor in amintirea
 termenul englez de
trecerii evreilor prin Marea "Easter"
Rosie si a exilului.
 Termen evreu de "Pascha" trece  Termenul roman
in limba greaca, folosit prin
transcriere.
“Pasti”
 In latina echivala cu expresia
Dominica Resurrectionis.
SIMBOLURI PASCALE

LUMINA
DE MIELUL
INVIERE

IEPURASUL PASCA

OUA
CRUCEA
ROSII
 IEPURASUL IN TRADITIA PASCALA
Iepurele este un mesager sacru al divinitatii in multe
culturi.
In Egiptul antic, iepurele ocupa un loc aparte, ca simbol
al fertilitatii, in timp ce in traditia germanica el este cel
care aduce viata noua in fiecare primavara. Prima
atestare documentara a prezentei iepurelui in
simbolistica pascala apare in Germania, la 1500, desi e
probabil ca el era deja prezent de mai multa vreme in
traditia populara. Germanii sunt, de altfel, primii care au
inventat dulciurile in forma de iepurasi, la 1800. In
aceeasi perioada, in Franta si Germania au aparut si
primele oua din ciocolata.
O veche legenda nordica spune ca zeita Eostre a gasit
intr-o iarna o pasare ranita pe camp. Pentru a o salva de
la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica,
aceasta pastrind insa capacitatea de a depune oua.
Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora
ouale facute si i le daruia zeitei. Aceasta legenda se mai
pastreaza vie in rindurile comunitatii olandeze din
Pennsylvania, unde copiii asteapta de Paste iepurasul
care face un cuib plin de oua colorate. Din aceasta
legenda s-a nascut si traditia ca iepurasul sa aduca
daruri copiilor.
 MIELUL

Reprezinta victoria vietii asupra mortii. Il simbolizeaza pe

Mantuitor care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit
pe cruce ca un miel nevinovat. Mieii sunt membrii turmei
lui Dumnezeu.
Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din
secolul al VII-lea. Ulterior, mielul fript a devenit un fel
principal pe masa de Paste a tuturor crestinilor. În
Europa sunt foarte populari si mieii din unt, paste sau
zahar.
 PASCA

Gospodinele coc, o singura data pe an, de Sfintele Pasti, pasca. Aceasta are
o forma rotunda, pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost
rotunde. Avand la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat
impletit.
 Pasca de PastE
Pentru aluat:
   •  1 kg. faina,
   •  8 galbenusuri,
   •  o lingura drojdie de bere,
   • coaja de lamiie,
   •  o cana cu lapte dulce,
   •  300 grame zahar,
   •  200 grame unt.
      Pentru umplutura:
   • 1 kg. smantana groasa,
   •  3 galbenusuri,
   •  vanilie, coaja de lamaie,
   •  100 grame stafide,
   •  300 grame zahar,
   •  sare
      Mod de preparare:
Se framinta un aluat de cozonac, care se pune la dospit 2 ore, apoi se imparte in 2-3 parti egale si se intinde
fiecare parte ca un sul.
Cu aceasta se face coroana in jurul unei cratite unse cu unt.
In mijlocul vasului se pune o parte din umplutura ceva mai inalta decit aluatul. Se da vasul la cuptor si se coace ca
orice cozonac.
Din cantitatea respectiva se realizeaza 3-4 bucati de pasca.
Umplutura se realizeaza combinind zaharul, stafidele, coaja de lamiie, citeva fructe confiate, vanilia si
galbenusurile frecate separat cu smintina.
Cind aluatul este rumenit, pasca este coapta. Se pune peste gura cratitei un platou, se rastoarna pasca, apoi, cu
grija, se intoarce pe o farfurie
 CRUCEA

Este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, simbolul jertfei lui Iisus
Hristos pentru salvarea omenirii. Crucea a fost declarata ca simbol al
crestinatatii de catre imparatul Constantin, in cadrul Consiliului de la Niceea,
in anul 325 dupa Hristos.
 LUMINA INVIERII
Este cea care in noaptea Invierii fiecare credincios o poarta in mina si pe care o va
aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfintului Altar. Aceasta luminare este
simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii lui Hristos asupra
intunericului pacatului.
Dupa Inviere, fiecare se intoarce cu lumina aceasta, numita in cele mai multe parti
lumina Invierii, aprinsa acasa.
Dupa ce pasesc peste prag, se inchina, iar apoi sting lumanarea in grinda, afumand-o
pe aceasta in semnul crucii. Dupa numarul acestor cruci se socoteste numarul anilor de
cind e casa sau cati ani s-a trait in ea.
Multi pastreaza restul de luminare ramasa nearsa dupa slujba si o aprind in cursul
anului in cazul in care au un mare necaz in casa
In unele zone, cu lumina Invierii se afuma vitele. In Banat exista datina sa se
foloseasca lumina aceasta si de catre fetele cele mari pentru a fi bine vazute cind se
duc la jocuri. Cind rosteste preotul intiia oara cuvintele Hristos a Inviat!, fetele batrane
care asista la Inviere soptesc: Eu sa joc inainte, pentru a se marita. Tot atunci, vinatorii
zic: Vinat prind, iar pescarii: Peste prind, in credinta populara existind traditia ca,
rostind cuvintele, vor avea in decursul anului spor la vinat si la pescuit.
Lumina blanda a Invierii sa
ne faca pe toti mai buni!
 OUA ROSII
Ouale simbolizeaza mormintul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la invierea
sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se saluta
crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a inviat!". Culoarea rosie a
oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru
mintuirea lumii. Exista credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea
cealalta. Ouale simbolizeaza si reintinerirea, primavara. In Egiptul antic, oul
era simbolul legamantului vietii si reprezenta, totodata, sicriul ori camera
mortuara. In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sunt purtatoare de
puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, te
apara de rele.
Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii si se face dupa reguli precise:
persoana mai în vârsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul
oului tinut in mâna de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula
<<Hristos a inviat>>, la care se raspunde <<Adevarat a inviat>>.
 OUA INCONDEIATE
Ouăle "încondeiate" ("împistrite" sau "muncite") s-au constituit, la români,
într-o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale .
Folclorul conservă mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc
ouăle de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului.
Cea mai răspândită relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul
răstignit, a pus coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele
care picura din rănile lui Isus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, a spus
celor de faţă: "De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru
aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi".
Obiceiul încondeierii acoperă întreaga suprafaţă a ţării. În Muntenia şi
Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste şi cu mai puţine culori, Oboga
fiind unul din centrele cunoscute din judeţul Olt. În Moldova, cu cât înaintăm
spre nord motivele şi culorile sunt mai elaborate. Vestite sunt ouăle
încondeiate de la mănăstirea Suceviţa al căror decor este executat din mărgele.
În Transilvania şi Banat găsim o mare varietate de modele şi culori atât la
români cât şi la minorităţile naţionale. Ţara Bârsei a atins un nivel deosebit
prin fineţea desenului şi compoziţiei ornamentale şi cromatice.
 OUA INCONDEIATE
UNELTE: CULORI (VEGETALE)

 pană de gâscă  roşu: coajă de măr dulce, frunze şi

 "chişita" ( unealtă specială, făcută flori de măr dulce, roibă, flori de
dintr-o ţeavă subţire din metal, cu sovârf, coajă de măcieş, etc.
diametrul foarte mic, în interiorul  albastru: flori de viorele.
căreia se trece un fir de păr de  verde: frunze de nuc, coajă de
porc) care foloseşte la "scrierea" arin, coajă şi mugur de măr
motivului. pădureţ, floarea-soarelui, etc.
 "pămătuf" (unealtă care foloseşte  galben: coji de ceapă, coajă de
pentru acoperirea suprafeţelor mai lemn pădureţ, coajă de lemnul
mari - linii groase, puncte, etc). câinelui, coajă de mălin, etc.
 negru (ouăle negre simbolizează
durerea lui Isus): coaja verde a
nucilor, coajă şi fructe de arin, etc.
 OUA INCONDEIATE
In prezent sunt folosite mai multe
culori la incondeierea oualor,
fiecare din ele avand un anume
simbol:

Rosu - simbol al sangelui, soarelui,

focului, dragostei si bucuriei de
viata.
Negru - absolutism, statornicie,
eternitate.
Galben - lumina, tinerete, fericire,
recolta, ospitalitate.
Verde - reinnoirea naturii,
prospetime, rodnicie, speranta.
Albastru - cer, sanatate, vitalitate.
Violet - stapanire de sine, rabdare,
increderea in dreptate.
 TRADITII DE PASTE IN LUME
Ucraina Bulgaria Ungaria Polonia

In unele parti ale Pasca pregatita de bulgari Motivele In unele regiuni

Ucrainei ouale se se numeste velidnik si se ornamentatiei incondeierea se face
duceau la sfintire face astfel: pe un fel de unguresti in care de la jumatatea
paine pun cinci oua si o postului pana la
curatate de coaja, ca nu ung cu ou ca sa capete
predomina galbenul si Duminica Floriilor, iar
cumva coaja sfintita sa luciu. Peste oua se rosu pe fond negru, in altele pana la
cada sub picioare. incruciseaza doua linii sunt produsul unei Inaltare.
Rudelor li se trimit oua subtiri de aluat. fantezii: motive In credinta si ritualul
ca felicitare de Pasti. Si bulgarii se pazesc sa nu geometrice, diferite poporului, oul
Primul ou de felicitare calce coaja de ou. Ouale se furze sau subiecte incondeiat este
se pastreaza un an vopsesc in Joia Mare. rurale: case, fantani cu puterii renascande a
Oul ouat in aceasta zi nu se naturii, invierea ei.
intreg. Fetele daruiesc mananca, ci se aseaza la
cumpana, calareti, Oul poseda puterea
cate doua oua iconostas. Este bun pentru inimi aprinse, pinten de purificare si apara
incondeiate logodnicilor. multe leacuti si apara de inconjurat de lauri,
grindina. Oul din Joia femei cu cosuri cu oua de duhurile rele.
Mare, care a stat tot anul la in mana.
iconostas, slujeste pentru a
prezice viitorul.
 TRADITII DE PASTE IN LUME
Grecia Franta

In Grecia ouale sunt simple sau zugravite cu In veacul al XV-lea, pe vremea lui Ludovic al
chipul Mantuitorului, al Sfintei Fecioare, a sfintilor XIV-lea, ouale colorate se intrebuintau si la
si reprezentarea crucii. curtea regala. Pictori celebri, ca Lancret si
De Inviere, grecii duc oua la biserica, si a doua zi Watteau, pictau oua pentru rege. In Paris,
de Pasti trimit nasilor atatea oua cati membri sunt vreme indelungata studentii au organizat
in casa, plus unul, ca sa se mareasca, sa adevarate procesiuni ale oului, strangand oua
sporeasca familia nasului. Din ouale vopsite in Joia pentru cei saraci. In numeroase localitati din
Mare, unul se pastreaza la icoana si, imediat ce Dauphine, se spune copiilor ca clopotele, inainte
cade grindina sau ploaie mare, se aruncam oul, in de Pasti, pleaca la Roma, ca sa fie binecuvantate
credinta ca va inceta ploaia sau grindina. de Papa, sa caute si sa aduca oua de Pasti, pe
De Sf. Gheorghe grecii se cantaresc, dar trebuie care, la intors, le lasa prin gradini. In ziua de
sa aiba un ou rosu in buzunar si o piatra, iar la Pasti se serveau oua la toate mesele, si se
cap iarba si zic:”Sanatos ca piatra, rosu ca oul si trimiteau in dar oua si prajituri.
tanar ca iarba”. Ouale rosii se pastreaza pana la
Inaltare si pana atunci se mananca oua rosii. De
asemenea se fac colacei in care se pun oua rosii.
Colacul se face in Joia Mare si se taie in prima zi
de Pasti si oul din mijloc se imparte la toti cei din
casa. In ziua de Sf. Toma se face coliva cu un ou
rosu, pentru morti.
 Pruncul cu Maica Sa

Ou de strut pictat in ulei cu chipul Maicii

Domnului in cea mai cunoscuta
ipostaza: cu Pruncul.
Albastrul vestmintelor semnifica
divinitatea si apartenenta celor doua
personaje la aceasta lume atemporala.
Violetul care se strecoara printre
vestminte inseamna stapanire de sine,
rabdare, încredere în dreptate si fortele
binelui.
 STIATI CA?
 Stiati ca ?
Legenda spune ca pe cel care posteste in Vinerea Mare nu-l va
durea niciodata capul si acesta va sti cu trei zile inainte cand va
muri.
 Stiati ca ?
Frunzele de spanac se pot folosi pentru colorarea oualor in verde?
 Stiati ca ?
Cel care se naste in prima zi de Pasti, si mai cu seama cind trage
clopotul intiia oara la biserica, este un om norocos pentru toata
viata
 Stiati ca ?
Frunzele de varza rosie se pot folosi pentru colorarea oualor in
albastru?
 Stiati ca ?
Cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Neagra va fi
sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda in aceasta zi pentru a nu
se prinde de ei, in decursul anului, nici o buba, friguri, sau alte boli
LA PASTI –de Geogre Toparceanu
Astazi in sufragerie
Dormitau pe-o farfurie Si schimbandu-si brusc alura,
Toate-au inceput cu gura:
Necajite si manjite
"- Pan' la urma tot nu scap"
Zece oua inrosite. "- Ne gateste de parada"
Un ou alb abia ouat "- Ne ciocneste cap in cap
Cu mirare le-antrebat Si ne zvarle coaja-n strada"
"- Ce va este fratioare "- Ce rusine! Ce dezastru!
Ce va doare? Preferam sa fiu omlet"
Nu va ninge "- Eu, de m-ar fi dat la closca,
Nu va ploua As fi scos un pui albastru"
Stati gatite-n haina noua "- Si eu unul violet"
"- Eu mai bine-ar fi sa tac
Parca, Dumnezeu ma ierte
Asa galben sunt, ca-mi vine
N-ati fi oua..." Sa-mi inchipui ca pe mine
"- Suntem fierte!" M-a ouat un cozonac!"
Zise-un ou rotund si frez
Langa pasca cu orez.
 CARTICICA CU RETETE
Drob de miel

   Ingrediente :
    •  500 grame de carne de miel si ficat,
    • 2 oua, o felie de paine,
    •  1 lingurita de smantana,
    •  1 legatura de patrunjel taiat marunt,
    • 2 cepe,
    • sare si piper.
Mod de preparare
    •  Se fierbe carnea si ficatul si se toaca marunt cu cutitul.
    • Se adauga ouale si bucata de paine si restul ingredientelor.
    • Se pun toate intr-un vas si se baga in cuptor la temperatura medie.
    • Amestecul poate fi invelit intr-o foaie de aluat facuta dintr-un ou, 150
grame faina si o lingura de ulei.