Poluarea fluviului Dunărea

CUPRINS:
1. Poziție geografică
2. Individualizarea fenomenului
3. Cauzele poluării
4. Efectele poluării
5. Concluzii și fotografii
6. Bibliografie
1. Poziţie geografică
 Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa (după 
Volga). Izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) sub
forma a două râuri numite Brigach și Breg ce izvorăsc de
sub vârful Kandel (1241m) și se unesc în orașul 
Donaueschingen (altitudine: 678 m) la cca 1 km est de
castelul Fürstenberg. Numele german al fluviului
este Donau, pronunțat /'do.nau/. Dunărea curge către sud-
est, pe o distanță de 2.858 km, până la Marea Neagră. La
vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
 2. Individualizarea fenomenului

 Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care

interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a
ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori
poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi
erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din
activitățile umane. Se disting următoarele categorii: poluare fizică (incluzând
poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse
substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule solide),
poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).
 3. Cauzele poluării
 Tipuri și surse de poluare în bazinul hidrografic al Dunării

Tipuri de poluare Surse de poluare

Principalele surse de poluare organică sunt punctiforme, și anume:
Poluarea organică
apele uzate care provin din aglomerații (gospodării) și de la instalații
(substanțe organice
industriale și, în special, apele uzate colectate dar neepurate și apele
netoxice)
uzate care nu sunt epurate în mod corespunzător.
Cea mai mare parte a emisiilor de nutrienți provin din surse difuze
(89 % din totalul emisiilor de azot și 78 % din totalul emisiilor de
 Poluarea cu nutrienți (azot fosfor2), cum ar fi emisiile provenite de la terenurile agricole (ca
și fosfor) urmare a aplicării de îngrășăminte sau de gunoi de grajd3 și a
depunerilor din atmosferă), eroziunea solului și scurgerile de la
suprafață.
Aceste substanțe toxice pot fi emise atât de surse punctiforme (ape
 Poluarea cu substanțe uzate urbane și industriale), cât și de surse difuze (cum ar fi
periculoase scurgerile de la suprafață, utilizarea pesticidelor în agricultură,
siturile contaminate și siturile miniere).
Aceste alterări duc la întreruperea continuității apelor curgătoare și a
habitatelor, la deconectarea zonelor umede și a zonelor inundabile
  învecinate și la modificări în ceea ce privește cantitatea și calitatea
Alterările hidromorfologice debitului. Ele sunt generate în principal de instalațiile hidroelectrice,
de lucrările de navigație și de infrastructurile de protecție împotriva
inundațiilor.
Prin
 poluarea apei, se înţelege alterarea
caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apei,
produsă direct sau indirect de activităţile umane şi
care face ca apele să devină improprii utilizării
normale în scopurile în care această utilizare era
posibilă înainte de a interveni alterarea.
Principala cauza a poluării, cum este şi de imaginat

este omul. Printre felurile în care omul poluează
planeta de menţionat sunt extinderea construcţiilor,
consumul de materiale (schimbarea uleiului la maşină,
vopsirea unei case şi chiar masa de prânz sunt exemple
de consumuri care cauzează poluarea mediului) şi
reziduurile menajere.
Poluarea apelor poate fi :
naturală - se datorează surselor de poluare naturale şi se
produce în urma interacţiunii apei cu atmosfera, când are
loc o dizolvare a gazelor existente în aceasta, cu litosfera,
când se produce dizolvarea rocilor solubile şi cu
organismele vii din apă.
artificială - se datorează surselor de ape uzate de orice fel,
apelor meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc

 Surse de poluare artificială

I. Ape uzate
Principala sursă de poluare permanentă o constituie
apele uzate reintroduse în receptori după utilizarea apei
în diverse domenii. După provenienţa lor, există
următoarele categorii de ape uzate:
- ape uzate orăşeneşti -ape menajere şi industriale
- ape uzate industriale, rezultate din apele folosite în
procesul tehnologic industrial
 -ape uzate de la ferme de animale şi păsări - poluanţii
principali fiind substanţele organice în cantitate mare şi
materialele în suspensie.
 ape uzate meteorice, care înainte de a ajunge pe sol, spală
din atmosferă poluanţii existenţi în aceasta.
 - ape uzate radioactive, care conţin ca poluant principal
substanţele radioactive rezultate de la prelucrarea,
transportul şi utilizarea acestora.
 - ape uzate provenite de la zone de agrement,
campinguri, terenuri de sport, care sunt asemănătoare cu
apele uzate orăşeneşti.
 - apele uzate provenite de la navele maritime sau
fluviale, conţin impurităţi deosebit de nocive cum ar fi:
reziduuri lichide şi solide, pierderi de combustibil,
lubrifianţi etc.
 II. Depozite de deşeuri sau reziduuri solide, aşezate pe sol, sub
cerul liber, în halde neraţional amplasate şi organizate.
 Cele mai răspândite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie
orăşeneşti şi de deşeuri solide industriale, în special cenuşa de la
termocentralele care ard cărbuni, diverse zguri metalurgice, steril de
la preparaţiile miniere, rumeguş şi deşeuri lemnoase de la fabricile
de cherestea etc.
 De asemenea, pot fi încadrate în aceeaşi categorie de surse de
impurificare depozitele de nămoluri provenite de la fabricile de
zahăr, de produse clorosodice sau de la alte industrii chimice,
precum şi cele de la staţiile de epurare a apelor uzate.
Poluanţi periculoşi posibili a fi scăpaţi de sub control: amoniu,
azotati,uree,azotiti, ulei, subst org. suspensii,amoniu, fenoli,
detergenti, metale;
 Acest lucru se datoreaza in principal uzurii in timp a statiilor de
epurare, a lipsei acestora si nu in ultimul rand a insuficientei
investitiilor in construirea unor statii de epurare tertiare;
 4. Efectele poluării
 Un efect al poluării apelor, deosebit de grav, este
eutrofizarea , ca urmare a creşterii fertilităţii acestora prin
aport de elemente nutritive, mai ales fosfaţi şi nitraţi, care
favorizează proliferarea fitoplanctonului şi a plantelor
acvatice.
 Poluarea chimică a apelor afectează fitoplanctonul şi
microfitele în mod diferit, după natura agentului
contaminat.(Fitoplanctonu- pesticide,alge-saruri de cupru si
cromati,flora microbian-detergenti sintetici)
 Peştii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar
majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa
oxigenului dizolvat în apă şi datorită pesticidelor ăi a
reziduurilor toxice

Efectele poluării apelor au , de obicei, ca finalitate distrugerea

ecosistemelor zonale, moartea păsărilor și peștilor.
 Probleme grave ridică, de asemenea, poluarea apelor cu metale
grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe
lanţul trofic
 In porturi, se constată o sărăcire generala a florei, care în
anumite cazuri poate merge până la dispariţia oricărei forme de
viaţă vegetală.
 Flora marină este ameninţată deoarece pelicula uleioasă
formează un ecran şi împiedică oxidarea apei
 Cele dintâi victime ale pânzelor plutitoare formate, de cele mai
multe ori, prin împrăştierea hidrocarburilor sunt pasările care au
obiceiul să se aşeze pe apa sau sa plonjeze pentru a apuca peşti.
 De aceasta poluare pot fi afectate OSTROVUL GÂSCA, situat
in lungul Dunării, pe raza comunei Năsturelu, atribuit în
custodie Direcţiei Silvice Alexandria si OSTROVUL MARE,
situat in lungul Dunarii, pe raza comunei comuna Islaz - 140 ha,
care are ca obiectiv protejarea şi conservarea coloniei speciei
de cormoran mic.
 Poluarea poate dăuna organismului uman, ducând la:
 Boli infecțioase:
 Boli microbiene – febră tifoidă, dizenterie;
 Boli virotice – poliomielita, hepatita epidemică;
 Boli parazitare – dizenteria, giardiaza
 Boli neinfecțioase, determinate de contaminarea apei cu substanțe
chimice cu potențial toxic:
 Intoxicație cu plumb
 Intoxicație cu mercur
 Intoxicația cu zinc
 Intoxicația cu azotați și fosfați
 Intoxicația cu pesticide
 Fluviul DUNĂREA constituie o sursă de alimentare cu apă în scop
potabil, tehnologic și pentru irigații și de aceea trebuie întreprinse toate
măsurile, astfel încât elementele de calitate biologice, hidromorfologice,
chimice și fizico-chimice să se încadreze în standardele de calitate
pentru apă, sediment.
5. Concluzii și fotografii

 Chiar dacă Dunărea se menține la o calitate bună, pe mai

mult de 90% din sectoarele sale românești, atât din punct
de vedere chimic, cât și biologic, anual zeci de mii de
tone de deșeuri industriale sunt evacuate în fluviul
Dunărea și de aici ajung în Marea Neagră, existând
necesitatea aplicării de măsuri de diminuare a poluării.
 Prevenirea şi înlăturarea efectelor poluărilor accidentale
a resurselor de apă constă în totalitatea măsurilor şi
acţiunilor care implică: măsuri de prevenire, mijloace şi
construcţii cu rol de apărare şi pregătire pentru
intervenţii; acţiuni operative de urmărire a undei de
poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea şi
distrugerea poluanţilor; măsuri pentru restabilirea
situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic.
 Fluviul de-a lungul timpului a suferit modificări masive.
Industrializarea, urbanizarea, agricultura intensivă și
regularizarile albiei pun și acum Dunărea în pericol.
 Condiția Dunării diferă de la țară la țară în funcție de
dezvoltarea, restaurarea și protecția mediului. Totuși fluviul
nu are granițe. Dacă noi permitem ca această valoroasă
biodiversitate din bazinul fluviului să fie distrusă în
continuare, bogațiile acestui ecosistem vor rămâne doar o
amintire.
 Deoarece Dunărea parcurge multe țări și acțiunile uneia au
mare impact asupra celorlalte, cooperarea și comunicarea sunt
vitale. O abordare, în comun, pentru rezolvarea problemelor
de mediu va constitui modalitatea de a opri distrugerea și
epuizarea resurselor naturale. Doar astfel vom fi capabili să
contribuim la supraviețuirea acestor ecosisteme unice.
6. BIBLIOGRAFIE
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
3. Gavrilescu E., „Surse de poluare şi agenţi poluanţi ai mediului”,
Editura Sitech, 2007
4. https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR15_23/SR_D
ANUBE_PROGRESS_RO.pdf
5. https://ro.scribd.com/doc/299352056/SGA-TR-masuri-de-diminu
are-a-poluarii-ppt