A. Referat Sem. 2
A. Referat Sem. 2
A. Referat Sem. 2
Cauzele sunt extrem de greu de determinat, fiind mai mulţi factori implicaţi, iar de
cele mai multe ori sunt prenatale şi perinatale.
-Fiziokinetoterapie;
-Tratamentul ortopedic-computerele, software-ul de calculator,
sintetizatoarele de voce si cartile ilustrate, pot ajuta foarte mult unii indivizi
sa isi imbunatateasca abilitatile de comunicare.
-Dispozitivele ortotice ajuta la compensarea dezechilibrului muscular, la
cresterea mobilitatii,la intinderea muschilor prin pozitionarea unei
articulatii.
-Interventia chirurgicala-alungire de tendoane;
-Tratamentul spasticității este medicamentos, dar rezultatele nu sunt
foarte bune. Se administrează diazepam, baclofen, toxină botulinică,
dantrolen, cloroxazon.
-Tratamentul crizelor epileptice se va face cu medicamente antiepileptice
adaptate tipului de criză (vigabatrin, gabapentin, acid valproic etc.).
-Logopedia;
-Psihoterapia, atât a copilului afectat cât și a membrilor familiei este de
asemenea necesară, întrucât părinții pot avea probleme în acceptarea și
înțelegerea patologiei de care suferă copilul.
Anamneza
I. Date personale
Nume şi prenume:B. A.
Vârsta: 21
Sexul: F
Diagnostic clinic: Tetrapareză spastică
Condiții de examinare: spasticitate doar la nivelul membrelor inferioare cu forță musculară
diminuată la nivelul membrelor superioare și a trunchiului.
Numele examinatorului: Radu Alexandra Mădălina
II. Istoricul bolii
Cauzele: Naştere prematură
Vechimea, evoluţia sindromului: sindromul datează încă de la naştere, pacienta fiind
diagnosticată cu tetrapareză spastică la vârsta de 1 an; în prezent pacienta se deplasează cu
cadrul de mers mobil sau merge cu susţinere unilaterală.
-Intervenţii chirurgicale: operaţie de alungire de tendoane-2014.
-Antecedente:Personale:naştere prematură;
Patologice: NU.
Heredocolaterale:Strabism .
-Medicamentaţie: NU; în prezent nu i s-a prescris tratament medicamentos, dar în urmă cu
aproximativ doi ani își administra medicamentația bazată pe Cerebrolysin, Encephabol,
Tanakan și Tonotil.
III.EXAMEN CLINICO-FUNCŢIONAL
EXAMENUL SUBIECTIV
Examen vizual:
Examenul atitudinii-constituţie hipostenică,
Evaluarea durerii:
Durerile sunt prezente dimineaţa sub forma unor Foto nr.1 Mersul
furnicături, crampe asociate cu fenomene motorii (pareze).
EVALUAREA DURERII
EV. 4
INIŢIALĂ
EV. 1
EXAMEN OBIECTIV:
Examen palpatoriu:
-Tulburări vasculo-trofice la nivel distal-M.I. şi M.S.;
-Prezenţa cicatricelor.(vezi foto nr.2,3)
DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG.
T.INITIALA F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+
T.FINALĂ F3++ F3++ F3++ F3++ F3++ F3++ F3++ F3++ F3+ + F3+ + F3++ F3+ +
Tabel nr. 6 TESTING MUSCULAR AL ANTEBRAŢULUI
MUŞCHII ANTEBRAŢULUI
TESTARI
FLEXORII EXTENSORII SUPINATORI PRONATORI .
T. INDEX-NAS
-
T. INDEX-TESTATOR-INDEX SUBIECT
-
T. NUMĂRATULUI DEGETELOR PRIN
APLICAREA RAPIDĂ A VÂRFURILOR
-
DEGETELOR PE PULPA POLICELUI
T. MARIONETELOR
-
T.FENOMENULUI HOLMES
-
PROBA MINGAZZINI + +
PROBA VASILESCU + +
TESTE FUNCŢIONALE GLOBALE
Testul gradului de independenţă funcţională(G.I.F)
Scorurile celor zece funcţii(ele sunt în număr de 18,dar le-am preluat doar pe cele mai elocvente):
Independenţă=nu este necesar nici un ajutor din partea unei persoane.
7-Independenţă completă=activitatea este efectuată în siguranţă şi în timp rezonabil fără
instrumente şi persoane ajutătoare;6-Independenţă modificată=activitatea necesită dispoyitive
ajutătoare şi/sau mai mult decât timpul rezonabil şi/sau nu este efectuată în deplină siguranţă.
Dependenţă=necesită uneori supraveghere şi ajutor fizic.
5-Necesităsupraveghere saupregătire=nu este necesar ajutor fizic doar îndrumare
verbală,încurajarea sau aranjarea obiectelor;4-Asistenţă minimă=subiectul necesită mai mult
decât atingere pentru ajutor şi consumă mai mult de 75% din efortul necesar în activitate; 3-
Asistenţă medie=subiectul necesită mai mult decât atingere şi consumă între 50-75% din efortul
necesar în activitatea respectivă.
Tabel nr. 11 Teste funcționale globale( Ochiană, G., 2013:99)
Dependenţă completă
Nr. FUNCŢIILE TESTULUI G.I.F. Scor
2-Asistenţă maximă=subiectul consumă 1. Alimentaţia 7
2. Îngrijirea corporală.Îmbăiatul. 7
25-50% din efortul necesar în activitate.
3. Îmbrăcatul trenului superior,inferior 7
1-Ajutor total=subiectul consumă 25% 4. Folosirea toaletei 7
5. Locomoţie:mers 6
din efortul necesar în activitate. 6. Comunicaţia-Înţelegerea,exprimarea 7
7. Cunoaşterea social interacţiunii 7
8. Cunoaşterea socială-rezolvarea problemelor 7
9. Cunoaşterea socială-memoria 7
10. Scrisul 6
SCOR TOTAL 68
IV.DIAGNOSTIC FUNCȚIONAL V.OBIECTIVE
-prezenţa spasticităţii (scor 3) pe flexorii şi KINETOTERAPEUTICE
rotatorii interni ai coapsei, flexorii -diminuarea spasticităţii pe flexorii şi
gambei , flexorii plantari şi inversorii rotatorii interni ai coapsei, flexorii
piciorului; gambei , flexorii plantari şi inversorii
-prezenţa tulburărilor vasculo-trofice la piciorului;
nivel distal M.I. şi M.S.; -îmbunătăţirea circulaţiei periferice şi a
-hipotonie musculară prezentă pe troficităţii;
extensorii şi rotatorii externi ai coapsei, -creşterea tonusului muscular pe extensorii
extensorii gambei, flexorii dorsali şi şi rotatorii externi ai coapsei, extensorii
eversorii piciorului; gambei, flexorii dorsali şi eversorii
-hipotrofie musculară generalizată.; piciorului;
-limitarea amplitudinii de mișcare la -creşterea amplitudinii de mişcare la
nivelul M.I.; nivelul M.I.;
- forță musculară diminuată la nivelul -creșterea forței musculare la nivelul M.S.
M.S.(umăr-F3+; antebraț- F4-; și la nivelul trunchiului;
pumn-F3+)și la nivelul trunchiului(F2+ ); -creşterea stabilităţii.
-stabilitate diminuată.
În cadrul unui pacient cu tetrapareză se pot utiliza următoarele
metode, procedee, tehnici și mijloace de recuperare:
• Procedee pentru stimularea funcţiilor neuromotorii: mobilizarea
articulară metodică.
• Metoda Margaret Rood: pensularea.
• Electroterapie.
• Termoterapie:împachetări cu parafină.
• Hidrokinetoterapie:băi cu apă caldă (39-400C) asociate cu mobilizări
pasive pentru diminuarea spasticității, pentru relaxarea generală și
locală.
• Masaj transversal profund.
• Tehnici de facilitare neuroproprioceptivă(FNP):
Generale;
Specifice:Tehnici pentru promovarea mobilității, stabilității,
mobilității controlate și abilității.
• Metoda Kabat(metodă de facilitare proprioceptivă neuro-musculară).
• Procedee pentru stimularea funcţiilor neuromotorii: mobilizarea
articulară metodică.
La nivelul membrelor inferioare realizăm mobilizarea metodică a degetelor picioarelor,
continuând cu glezna,genunchiul și finalizăm cu articulația coxo-femurală.
Această metodă nu este atât de eficientă(se pierde mult timp) dacă este realizată de sine
stătătoare,se asociază cu tehnicile FNP pentru rezultate vizibile și de durată, având
drept scop îmbunătăţirea circulaţiei periferice şi a troficităţii și diminuarea spasticităţii
pe flexorii şi rotatorii interni ai coapsei,flexorii gambei, flexorii plantari şi inversorii
piciorului.
• IR la nivelul gleznei pe mișcarea de flexie dorsală și eversie Miotensive pe flexie
plantară și inversie (foto nr. 5);
• Stretching la nivelul gleznei pentru tendonul lui Ahile;
Foto nr. 13 IzA Foto nr. 14 SR Foto nr. 15 IzA- Flexie Extensie
PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
EV. INIŢIALĂ ; 4
În urma aplicării programului,
EV. INIŢIALĂ pacienta acuză durere matinală de
EV. FINALĂ
intensitate 1, inițial fiind de intensitate
4.
EV. FINALĂ ; 1
De asemenea, spasticitatea a ajuns
la valoarea 2, părțile afectate fiind
mai ușor de deplasat.
Graficul nr. 1 Evaluarea durerii
157 160
157
153
145
142
139
136
T.INIȚIALĂ
9090 9090
T.FINALĂ
8083
7375 DIFERENȚA
54 5760
50
3436 3638
4 3 2 2 3 3 2 2 4 3
0 0
T.INIȚIALĂ
70 73 72 75 70 73 72 75 T.FINALĂ
DIFERENȚA
2 3 2 3 3 Graficul
3 nr.
3 3 Mișcările
3 antebrațului
77 77
74 75
T.INIȚIALĂ
37 37 T.FINALĂ
35 35
DIFERENȚA
22 23
20 21
11 12 11 12
3 2 2 2 2 2
1 1