METODE, PROCEDEE, TEHNICI ȘI

MIJLOACE FOLOSITE PENTRU

RECUPERAREA UNUI PACIENT CU
TETRAPAREZĂ
Def: Tetrapareza spastică este o formă de paralizie cerebrală, în care toate membrele sunt
afectate în mod egal sau inegal şi constă în diminuarea funcţiei membrelor superioare,
membrelor inferioare şi a trunchiului. Tetrapareza spastică este un sindrom de neuron motor
central, la care, se asociază retard mental sever, epilepsie şi microcefalie .

Cauzele şi factorii de risc pentru tetrapareza spastică

Cauzele sunt extrem de greu de determinat, fiind mai mulţi factori implicaţi, iar de
cele mai multe ori sunt prenatale şi perinatale.

Factori prenatali: factorii de risc care Factori perinatali – traumatismele

acţionează în perioada prenatală sunt:
obstetricale şi traumatisme de tip
– prematuritatea; hipoxic-ischemic ale parenchimului
–anomalii materne de uter (hemoragii cerebral.
intrauterine);
– întârzierea creşterii intrauterine;
Factori postnatali:
– factori genetici;
– infectii postanatale;
– malformaţii cerebrale;
– encefaloze (deshidratare acută, carențe
– factori de mediu (iradiere maternă protein-calorice);
prenatală, infecții congenitale:
– intoxicații cu metale grele;
toxoplasmoză, virus herpetic, virus
rujeolic, hepatită, sifilis); – traumatisme cranio-cerebrale.
  Simptome ale tetraparezei spastice

- retard mental sever și sindrom bipiramidal (hipertonie cu spasticitate, reflexe

osteotendinoase vii și semne patologice de tip piramidal-Babinski, care apar bilateral);
- membrele superioare sunt în hiperextensie și cele inferioare sunt în flexie.
-pacientul nu poate menține poziția ortostatică și nici nu poate merge, fiind imobilizat în scaun
cu rotile;
- microcefalie, epilepsie și deficite senzoriale (surditate și atrofie a nervului optic cu
scăderea drastică a acuității vizuale).
- Simptomatologie asociată:   strabism; atrofie optică;
        crize epileptice;
        complicaţii ortopedice.
-tulburări de fonaţie şi deglutiţie,
-paralizii ale nervilor cranieni;
-muşchii şi membrele afectate de tetrapareza spastică tind să fie mai mici decât în mod
obişnuit.
 Metode de diagnostic pentru tetrapareza spastica

-Examenul clinic si anamneza pacientului-modul in care a decurs sarcina si travaliul, si

inclusiv scorul Apgar la nasterea copilului, modul de alimentatie ulterior si despre prezenta
altor afectiuni in diferite etape ale procesului de crestere si dezvoltare.
-Teste functionale- teste psihologice pentru functia intelectuala si teste de inteligenta pentru a
afla coeficientul de inteligenta al copilului.
- medicul va monitoriza dezvoltarea copilului, cresterea, tonusul muscular, controlul motor
adecvat varstei, auzul si vederea, postura si coordonarea, pentru a exclude alte tulburari care
pot determina simptome similare.

-Teste imagistice-Metodele de imagistica includ:

 
• Tomografia computerizata (CT) utilizeaza raze X pentru a crea imagini care arata
structura creierului si zonele de deteriorare.
• Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) utilizeaza un computer, un camp magnetic
si unde radio pentru a crea o imagine anatomica a tesuturilor si structurilor creierului. RMN
poate afisa locatia si tipul de leziuni, si ofera niveluri mai fine de detalii decat CT.
• Electroencefalograma, utilizeaza o serie de electrozi care sunt fie atasati sau temporar lipiti
pe scalp, pentru a detecta activitatea electrica in creier. Schimbarile in modelul electric
normal pot ajuta la identificarea epilepsiei.
• Teste electromiografice (EMG)
 Tratament

-Fiziokinetoterapie;
-Tratamentul ortopedic-computerele, software-ul de calculator,
sintetizatoarele de voce si cartile ilustrate, pot ajuta foarte mult unii indivizi
sa isi imbunatateasca abilitatile de comunicare.
-Dispozitivele ortotice ajuta la compensarea dezechilibrului muscular, la
cresterea mobilitatii,la intinderea muschilor prin pozitionarea unei
articulatii.
-Interventia chirurgicala-alungire de tendoane;
-Tratamentul spasticității este medicamentos, dar rezultatele nu sunt
foarte bune. Se administrează diazepam, baclofen, toxină botulinică,
dantrolen, cloroxazon.
-Tratamentul crizelor epileptice se va face cu medicamente antiepileptice
adaptate tipului de criză (vigabatrin, gabapentin, acid valproic etc.).
-Logopedia;
-Psihoterapia, atât a copilului afectat cât și a membrilor familiei este de
asemenea necesară, întrucât părinții pot avea probleme în acceptarea și
înțelegerea patologiei de care suferă copilul.
 Anamneza
I. Date personale
Nume şi prenume:B. A.
Vârsta: 21
Sexul: F
Diagnostic clinic: Tetrapareză spastică
Condiții de examinare: spasticitate doar la nivelul membrelor inferioare cu forță musculară
diminuată la nivelul membrelor superioare și a trunchiului.
Numele examinatorului: Radu Alexandra Mădălina
II. Istoricul bolii
Cauzele: Naştere prematură
Vechimea, evoluţia sindromului: sindromul datează încă de la naştere, pacienta fiind
diagnosticată cu tetrapareză spastică la vârsta de 1 an; în prezent pacienta se deplasează cu
cadrul de mers mobil sau merge cu susţinere unilaterală.
-Intervenţii chirurgicale: operaţie de alungire de tendoane-2014.
-Antecedente:Personale:naştere prematură;
Patologice: NU.
Heredocolaterale:Strabism .
-Medicamentaţie: NU; în prezent nu i s-a prescris tratament medicamentos, dar în urmă cu
aproximativ doi ani își administra medicamentația bazată pe Cerebrolysin, Encephabol,
Tanakan și Tonotil.
III.EXAMEN CLINICO-FUNCŢIONAL

EXAMENUL SUBIECTIV
Examen vizual:
 Examenul atitudinii-constituţie hipostenică,

postură activă,mers susţinut unilateral (Foto nr.1)sau cu cadrul

de mers mobil, paraparetic,coapse adduse şi rotate intern,
genunchi semiflectaţi, glezna în flexie plantară şi inversie.

Evaluarea durerii:
Durerile sunt prezente dimineaţa sub forma unor Foto nr.1 Mersul
furnicături, crampe asociate cu fenomene motorii (pareze).

Tabel nr. 1 Evaluarea durerii-scala Vas

EVALUAREA DURERII
EV. 4
INIŢIALĂ
EV. 1
 EXAMEN OBIECTIV:

  Examen palpatoriu:
-Tulburări vasculo-trofice la nivel distal-M.I. şi M.S.;
-Prezenţa cicatricelor.(vezi foto nr.2,3)

Foto nr.2,3 Cicatrici

 Examenul tonusului muscular şi al troficităţii

-hipotonie musculară prezentă pe extensorii şi rotatorii externi ai coapsei, extensorii gambei,
flexorii dorsali şi eversorii piciorului.
-hipertonie: spasticitatea(scor 3) care este prezentă pe flexorii şi rotatorii interni ai coapsei,
flexorii gambei , flexorii plantari şi inversorii piciorului.
-hipotrofie generalizată.
Scor: 3

Foto nr.4 Scala Ashwort(http://docshare.tips/scala-ashworth.html)

 EXAMEN FUNCȚIONAL
1.Testing articular-M.S.
Tabel nr. 2 MIȘCĂRILE UMĂRULUI

TESTARI MIȘCĂRILE UMĂRULUI

FLEXIE EXTENSIE ABD. ADD. R.EXT. R. INT.
DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG.
T.INIȚIALĂ 1530 1570 340 360 1360 1420 900 900 730 800 500 570
T.FINALĂ 1570 1600 360 380 1390 1450 900 900 750 830 540 600
DIFERENȚ 40 30 20 20 30 30 00 00 20 20 40 30
A

Tabel nr. 3 MIȘCĂRILE ANTEBRAȚULUI

TESTARI MIȘCĂRILE ANTEBRAȚULUI
FLEXIE EXTENSIE SUPINAȚIE PRONAȚIE
DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG.
T.INIȚIALĂ 1300 1330 1300 1330 700 720 700 720
T.FINALĂ 1320 1360 1320 1360 730 750 730 750
DIFERENȚA 20 30 20 30 30 30 30 30
 Tabel nr. 4 MIȘCĂRILE PUMNULUI
TESTARI MIȘCĂRILE PUMNULUI
FLEXIE EXTENSIE ÎNCLINARE ÎNCLINARE
RADIALĂ CUBITALĂ
DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG.
T.INIȚIALĂ 74 75 35 35 11 11 20 21
T.FINALĂ 77 77 37 37 12 12 22 23
DIFERENȚA 3 2 2 2 1 1 2 2

Tabel nr. 5 TESTING MUSCULAR UMĂR

TESTARI MUŞCHII UMĂRULUI

FLEXORII EXTENSORII ABD. ADD. R.EXT. R. INT.

DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG.

T.INITIALA F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+

T.FINALĂ F3++ F3++ F3++ F3++ F3++ F3++ F3++ F3++ F3+ + F3+ + F3++ F3+ +
 Tabel nr. 6 TESTING MUSCULAR AL ANTEBRAŢULUI
MUŞCHII ANTEBRAŢULUI
TESTARI
FLEXORII EXTENSORII SUPINATORI PRONATORI .

DR. STG. DR. STG. DR. STG. DR. STG.

T.INITIALA F4- F4- F4- F4- F4- F4- F4- F4-

T.FINALĂ F4+ F4+ F4+ F4+ F4+ F4+ F4+ F4+

Tabel nr. 7 TESTING MUSCULAR AL PUMNULUI

MUŞCHII PUMNULUI
TESTARI
FLEX EXT. Î.RAD. Î.CUB.

DR. ST. DR. ST. DR. ST. DR. ST.

T.INITIALA F3+ F4- F3+ F3+ F3+ F3+ F3+ F3+

T.FINALĂ F3++ F4+ F3++ F3++ F3++ F3++ F3++ F3++
 Tabel nr. 8 TESTING MUSCULAR AL TRUNCHIULUI
MUŞCHII TRUNCHIULUI
TESTĂRI
FLEXORII EXTENSORII ÎNCLINATORI ROTATORI
. DR. STG. DR. STG.

T.INITIALA F3- F2+ F2+ F2+ F2+ F2+

T.FINALĂ F3+ F2++ F2++ F2++ F2++ F2++
Teste funcționale specifice-M.S.
 Evaluarea controlului muscular şi a coordonării
Tabel nr. 9 Teste funcționale specifice
T.F.S. VAL.POZ.(+) VAL.NEG.(-)
T. INIȚIALĂ T. INIȚIALĂ

T. INDEX-NAS
-
T. INDEX-TESTATOR-INDEX SUBIECT
-
T. NUMĂRATULUI DEGETELOR PRIN
APLICAREA RAPIDĂ A VÂRFURILOR
-
DEGETELOR PE PULPA POLICELUI
T. MARIONETELOR
-
T.FENOMENULUI HOLMES
-

Probe care pun în evidență deficitul paretic pentru membrele inferioare

Tabel nr. 10 Teste funcționale specifice
T.F.S. VAL.POZ.(+) VAL.NEG.(-)

T.INITIALĂ T. FINALĂ T.INITIALĂ

PROBA MINGAZZINI + +
PROBA VASILESCU + +
TESTE FUNCŢIONALE GLOBALE
Testul gradului de independenţă funcţională(G.I.F)
Scorurile celor zece funcţii(ele sunt în număr de 18,dar le-am preluat doar pe cele mai elocvente):
Independenţă=nu este necesar nici un ajutor din partea unei persoane.
7-Independenţă completă=activitatea este efectuată în siguranţă şi în timp rezonabil fără
instrumente şi persoane ajutătoare;6-Independenţă modificată=activitatea necesită dispoyitive
ajutătoare şi/sau mai mult decât timpul rezonabil şi/sau nu este efectuată în deplină siguranţă.
Dependenţă=necesită uneori supraveghere şi ajutor fizic.
5-Necesităsupraveghere saupregătire=nu este necesar ajutor fizic doar îndrumare
verbală,încurajarea sau aranjarea obiectelor;4-Asistenţă minimă=subiectul necesită mai mult
decât atingere pentru ajutor şi consumă mai mult de 75% din efortul necesar în activitate; 3-
Asistenţă medie=subiectul necesită mai mult decât atingere şi consumă între 50-75% din efortul
necesar în activitatea respectivă.
Tabel nr. 11 Teste funcționale globale( Ochiană, G., 2013:99)
Dependenţă completă
Nr. FUNCŢIILE TESTULUI G.I.F. Scor
2-Asistenţă maximă=subiectul consumă 1. Alimentaţia 7
2. Îngrijirea corporală.Îmbăiatul. 7
25-50% din efortul necesar în activitate.
3. Îmbrăcatul trenului superior,inferior 7
1-Ajutor total=subiectul consumă 25% 4. Folosirea toaletei 7
5. Locomoţie:mers 6
din efortul necesar în activitate. 6. Comunicaţia-Înţelegerea,exprimarea 7
  7. Cunoaşterea social interacţiunii 7
8. Cunoaşterea socială-rezolvarea problemelor 7
9. Cunoaşterea socială-memoria 7
10. Scrisul 6
SCOR TOTAL 68
IV.DIAGNOSTIC FUNCȚIONAL V.OBIECTIVE
-prezenţa spasticităţii (scor 3) pe flexorii şi KINETOTERAPEUTICE
rotatorii interni ai coapsei, flexorii  -diminuarea spasticităţii pe flexorii şi
gambei , flexorii plantari şi inversorii rotatorii interni ai coapsei, flexorii
piciorului; gambei , flexorii plantari şi inversorii
-prezenţa tulburărilor vasculo-trofice la piciorului;
nivel distal M.I. şi M.S.; -îmbunătăţirea circulaţiei periferice şi a
-hipotonie musculară prezentă pe troficităţii;
extensorii şi rotatorii externi ai coapsei, -creşterea tonusului muscular pe extensorii
extensorii gambei, flexorii dorsali şi şi rotatorii externi ai coapsei, extensorii
eversorii piciorului; gambei, flexorii dorsali şi eversorii
-hipotrofie musculară generalizată.; piciorului;
-limitarea amplitudinii de mișcare la -creşterea amplitudinii de mişcare la
nivelul M.I.; nivelul M.I.;
- forță musculară diminuată la nivelul -creșterea forței musculare la nivelul M.S.
M.S.(umăr-F3+; antebraț- F4-; și la nivelul trunchiului;
pumn-F3+)și la nivelul trunchiului(F2+ ); -creşterea stabilităţii.
-stabilitate diminuată.
 În cadrul unui pacient cu tetrapareză se pot utiliza următoarele
metode, procedee, tehnici și mijloace de recuperare:
• Procedee pentru stimularea funcţiilor neuromotorii: mobilizarea
articulară metodică.
• Metoda Margaret Rood: pensularea.
• Electroterapie.
• Termoterapie:împachetări cu parafină.
• Hidrokinetoterapie:băi cu apă caldă (39-400C) asociate cu mobilizări
pasive pentru diminuarea spasticității, pentru relaxarea generală și
locală.
• Masaj transversal profund.
• Tehnici de facilitare neuroproprioceptivă(FNP):
 Generale;
 Specifice:Tehnici pentru promovarea mobilității, stabilității,
mobilității controlate și abilității.
• Metoda Kabat(metodă de facilitare proprioceptivă neuro-musculară).
 • Procedee pentru stimularea funcţiilor neuromotorii: mobilizarea
articulară metodică.
 La nivelul membrelor inferioare realizăm mobilizarea metodică a degetelor picioarelor,
continuând cu glezna,genunchiul și finalizăm cu articulația coxo-femurală.
 Această metodă nu este atât de eficientă(se pierde mult timp) dacă este realizată de sine
stătătoare,se asociază cu tehnicile FNP pentru rezultate vizibile și de durată, având
drept scop îmbunătăţirea circulaţiei periferice şi a troficităţii și diminuarea spasticităţii
pe flexorii şi rotatorii interni ai coapsei,flexorii gambei, flexorii plantari şi inversorii
piciorului.
• IR la nivelul gleznei pe mișcarea de flexie dorsală și eversie Miotensive pe flexie
plantară și inversie (foto nr. 5);
• Stretching la nivelul gleznei pentru tendonul lui Ahile;

Foto nr. 5 IR+ Miotensive

 IR la nivelul patelei pe cele trei mișcări;
 IR pe mișcarea de flexie-extensie din articulația coxo-femurală,abducție-adducție și
circumducție din decubit dorsal;
 RR pe rotație internă și externă din decubit dorsal, cu genunchiul flectat;
(foto nr. 6,7)
 Miotensiv pentru R.I.IR pentru R.E.;
 Din decubit dorsal, cu gamba pe umărul kinetoterapeutului, Miotensive pentru
ischiogambieri;(foto nr. 8)

Foto nr. 8 Miotensive

ischiogambieri
Foto nr. 6,7 RR
•Metoda Margaret Rood: pensularea.
Pensularea maleolară externă facilitează contracțiagambierului anterior și
relaxează tricepsul sural. Se realizează 5-15 secunde.(Robănescu,N.,2001:225)
• Electroterapia
Curenți de joasă frecvență Terapia musculaturii spastice (10 min. poziționare
segmentară);
Magnetoterapia;
Curenți de înaltă frecvență  Terapia cu ultrasunete;
Biofeedback-ul electromiografic.
•Termoterapie:împachetări cu parafină
•Hidrokinetoterapia:băi cu apă caldă (39-400C) asociate cu mișcări active pentru
diminuarea spasticității și relaxarea generală și locală.

Foto nr.9 Hidrokinetoterapia

• Masaj transversal profund la nivelul tendoanelor unde sunt cicatrici și aderențe.

 • Tehnici FNP și Diagonale Kabat
• Din decubit dorsal :
 IR la nivelul membrelor superioare pe diagonala D1F/D1E,o priză la nivelul mâinii
și cealaltă la nivelul brațuluiIR și IL pe diagonala D2F bilaterală simetrică;
 RR pentru membrele superioare,executate cu cotul extins și/sau flectat;
 Învățarea respirației abdominale cu plasarea mâinilor pe torace și abdomen;
 Plantele pe sol, genunchii flectați și apropiați se realizează disocierea centurilor,
unilateral și bilateral;
 IL,ILO pe diagonalele D1F/D1E;
• Din decubit lateral:
 Se execută mișcări de ridicare și coborâre a umerilor, adducția și abducția
omoplaților,pasiv și activ;
 D2F la nivelul membrului superior;
• Din patrupedie, aplicarea tehnicii IzA, apoi SR cu rezistență medie pentru
prevenirea instalării rigidității.(Foto nr. 13,14)
Mobilitate și stabilitate din postura păpușii joase, patrupedie și așezat la
marginea patului :IL,ILO,SR,IZA

Foto nr. 10 IL Foto nr. 11 IzA

Foto nr. 12 IL-Înclinare laterală

Foto nr. 13 IzA Foto nr. 14 SR Foto nr. 15 IzA- Flexie Extensie
PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
EV. INIŢIALĂ ; 4
În urma aplicării programului,
EV. INIŢIALĂ pacienta acuză durere matinală de
EV. FINALĂ
intensitate 1, inițial fiind de intensitate
4.
EV. FINALĂ ; 1
De asemenea, spasticitatea a ajuns
la valoarea 2, părțile afectate fiind
mai ușor de deplasat.
Graficul nr. 1 Evaluarea durerii

157 160
157
153
145
142
139
136

T.INIȚIALĂ
9090 9090
T.FINALĂ
8083
7375 DIFERENȚA

54 5760
50

3436 3638

4 3 2 2 3 3 2 2 4 3
0 0

Graficul nr. 2 Mișcările umărului

130132 133136 130132 133136

T.INIȚIALĂ

70 73 72 75 70 73 72 75 T.FINALĂ
DIFERENȚA

2 3 2 3 3 Graficul
3 nr.
3 3 Mișcările
3 antebrațului
77 77
74 75

T.INIȚIALĂ
37 37 T.FINALĂ
35 35
DIFERENȚA

22 23
20 21

11 12 11 12

3 2 2 2 2 2
1 1

Graficul nr. 4 Mișcările pumnului

 Indicații și recomandări

-În cadrul unei ședințe o tehnică FNP se repetă de 4-6 ori.

-Toate exercițiile se asociază cu respirația.
-Pentru relaxarea hipertoniei patologice comenzile trebuie să
fie blânde.
-Explicarea tehnicilor care urmează a fi efectuate.
-Purtarea unor orteze pentru menținerea M.I. în extensie.
-Evitarea statului “picior peste picior”.
 BIBLIOGRAFIE
1.OCHIANĂ,G.,Kinetoterapia în afecţiuni neurologice, Editura ALMA
MATER,Bacău,2013.
2.ROBĂNESCU, N., Reeducarea neuro-motorie, Editura Medicală,
București,2001
3.https://cabinet-kinetoterapie.ro/tetrapareza/
4.https://doc.ro/uploads/photos//cache/tetrapareza-spastica.jpg
5.https://www.romedic.ro/tetrapareza-spastica
6.http://docshare.tips/scala-ashworth.html