Leziuni Interradiculare
Leziuni Interradiculare
Leziuni Interradiculare
INTERRADICULARE
Noţiune de leziuni interradiculare
Leziunile radiculare sunt pierderi osoase situate
intre radacinile dintilor multiradiculare.
Termenul de leziune de furcație (leziune
minimă.
Clasificare în plan orizontal - CARRANZA
Gradul II - proiectii cervicale de smalt
aproape de furcatie fara a lua contact cu ea.
Este o leziune partiala de tip “cul de sac” mai
pronuntata atat orizontal cat si vertical,
aceasta depasind 1/3 din largimea dintelui
dar nu ajunge in partea opusa.
Se face sondajul orizontal, sonda patrunzand
inter-radicular dar nu depaseste spatiul spre
cealalta fata a dintelui.
In urma examenului Rx se observa o oarecare
radiotransparenta mai accentuata spre
portiunea coronara a septului interradicular.
Radiografic nu se observa intotdeauna in
functie de cantitatea de os restant si defect.
Clasificare în plan orizontal - CARRANZA
Gradul III - proiectii de smalt extinse in furcatie.
Sunt leziuni complete, osul interradicular fiind
complet absent si sunt proiectii pe smalt extinse
in furcatie.
Orificiile V si O de furcatie sunt acoperite de
tesut gingival iar deschiderea furcatiei nu poate
fi observata clinic.
Prin sondajul orizontal, sonda patrunde dintr-o
parte in cealalta a spatiului interradicular
(leziunea fiind defapt un tunel vestibulo-oral).
La examenul Rx, radiotransparenta crateriforma
creeaza o componenta verticala cu pierderea
osoasa orizontala.
Orificiile vestibulare și orale ale furcației sunt
acoperite de țesut gingival.
Clasificare în plan orizontal - CARRANZA
Gradul IV - pierderea osoasa
completa intre radacini in sens
vestibulo-oral insotita de recesiuni
mari, furcatia este vizibila in cavitatea
bucala.
Pierdere osoasă completă între
rădăcini în sens V-O, însoțită de
recesiuni mari.
Furcația este vizibilă.
Radiografic aspectul este similar cu
LIR gradul III.
Clasificarea în plan vertical – MEYER:
apreciază nivelul cel mai apical al pierderii
osoase interradiculare faţă de osul adiacent:
LIR – infraosoase ;
LIR – juxtaosoase ;
LIR – supraosoase.
Clasificarea în plan vertical – FLETCHER:
Subgrup A: 0-3mm;
Subgrup B: 4-7mm;
Subgrup C: peste 7mm.
Examenul local în viziunea aprecierii
gradului de lezare a spaţiului
Furcatia bucala a molarilor superiori
si furcatia bucala si linguala a
molarilor mandibulari sunt accesibile
pentru examinare folosind sonda
parodontala curba, sonda
exploratoare sau o chiureta mica.
Mai dificil este examinarea furcatiilor
aproximale. La molarii maxilari,
intrarea in furcatia meziala este
locala mai aproape de fata palatinala,
deci acestea trebuie sondate dinspre
palatinal. Furcatiile distale pot fi
sondate atat dinspre palatinal cat si
vestibular.
Analiza radiologică în diagnosticarea
leziunilor interradiculare.
Radiografiile se fac in mod obligator
pentru a confirma concluziile facute la
sondare.
Acestea trebuie efectuate atat in plan
periapical (se vizualizeaza orificiul
radacinii) cat si ocluzia prin muscare
(se vad coroanele dintilor si inaltimea
osului alveolar in relatia cu jonctiunea
smalt-cement).
Pe radiografie analizam localizarea
tesutului osos interradicular precum si
nivelul tesutului osos fata de radacina.
Tratamenul leziunilor de furcație
Conceptele de tratament ale leziunilor de
furcaţie sunt la ora actuală următoarele :
(N.SATO)
1. Menţinerea furcaţiei;
2. Îmbunătăţirea accesului la furcaţie;
3. Desfiinţarea furcaţiei;
4. Închiderea furcaţiei prin inserţie nouă.
Tratamentul LIR de gradul I:
1. Menținerea furcației
amputaţie radiculară
hemisecţiune;
Închiderea furcaţiei –
inserţie;
Osul interdentar sau peretele osos vestibular să fie