1.Ce este trigonometria?

2.Functiile trigonometriei?
3.Istoria
4.Elementele trigonometriei?
5.Tabelul trigonometriei?
Cum calculăm anumite dimensiuni?
Cum realizăm un plan al unui teren?
 
Ce instrumente utilizăm pentru determinarea
lungimilor unor laturi și măsurile unor unghiuri?
 
Care este cea mai bună modalitate de a prezenta și
celorlați că planul nostru realizat este corect?
Trigonometria este o parte a matematicii care studiază unghiuri, triunghiuri
și funcții trigonometrice precum sinusul, cosinusul și tangenta. Unii
matematicieni consideră trigonometria o subdiviziune a geometriei iar alții o
știință matematică distinctă.

• În prezent: Există un număr enorm de aplicații pentru

trigonometrie. O importanță specială deține tehnica de triangulație
care este utilizată în astronomie pentru a măsura distanța până la
stelele apropiate, în geografie pentru a măsura distanțele între
repere terestre și în sisteme de satelit pentru navigație (maritimă, în
aviație si în spațiul extraterestru).
• Alte domenii care utilizează trigonometria sunt: muzica, acustica,
optica, statistica, biologia, farmaceutica, chimia, oceanografia,
ingineria si multe altele.
 
• Definiția funcțiilor trigonometrice se bazează pe rapoarte între laturi
ale unui triunghi dreptunghic plan. Într-un astfel de triunghi, latura
cea mai lungă, opusă unghiului drept, se numește ipotenuză, iar
laturile care formează unghiul drept se numesc catete.
• În triunghiul dreptunghic, sinusul unui unghi ascuțit este definit ca
raportul dintre lungimea catetei opuse și lungimea ipotenuzei.
Similar, cosinusul unui unghi ascuțit este raportul dintre lungimea
catetei alăturate și lungimea ipotenuzei:
•
• Acestea sunt cele mai importante funcții trigonometrice; alte funcții
pot fi definite ca diferite rapoarte ale laturilor unui triunghi
dreptunghic, dar pot fi exprimate în termeni de sinus și cosinus.
Acestea sunt tangenta, cotangenta, secanta, și cosecanta:

• Definițiile anterioare se aplică doar la unghiuri între 0 și 90 grade (0

și π/2 radiani). Utilizând cercul unitate (un cerc cu raza de lungime
1) ele pot fi extinse la toate argumentele, pozitive și negative.
• Originea trigonometriei se consideră a fi în cultura antică din Egipt, Babilon
si Valea Indului, acum mai mult de 3000 de ani. Matematicienii indieni au
fost pionerii calculului algebric, cu aplicații în astronomie si în trigonometrie.
Lagadha e unicul matematician cunoscut care a utilizat geometria și
trigonometria pentru astronomie în cartea sa Vedanga Jyotisha, cu toate că
multe din lucrările sale au fost distruse de către invadatorii Indiei.
• Matematicianul grec Hipparchus a compilat un tabel trigonometric pentru
triunghiuri în jurul anului 150 î.Hr.. Un alt matematician grec, Ptolemeu
(circa 100 î.Hr.) a continuat să dezvolte calculul trigonometric.
• Savantul Shia Musulman Nasir al-Din Tusi a fost probabil primul care a
considerat trigonometria ca o disciplină matematica distinctă și a fost primul
care a descris șase cazuri ale unui triunghi dreptunghic în trigonometria
sferică.
• Matematicianul de origine silesă, Bartholemaeus Pitiscus a publicat o lucrare
importantă în trigonometrie în anul 1595 și a introdus cuvântul în limbile
franceză și engleză.
• Intr-un triunghi dreptunghic, considerand masura unui
unghi ascutit numim:  
• sinusul=cateta opusa / ipotenuza
cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza
tangenta=cateta opusa / cateta alaturata
cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa
• Sinusul, cosinusul, tangenta si cotangenta se numesc
functii trigonometrice si se noteaza cu sin, cos, tg, si
ctg.
In triunghiul ABC de mai sus avem:
           
                                                                                                           
                                                                                                      
Relaţii si formule trigonometrice în triunghiul oarecare

Există o serie de alte relaţii între elementele (laturi,

unghiuri) triunghiurilor oarecare, relaţii care, folosind funcţii
trigonometrice, permit calculul unui element necunoscut
atunci când se cunosc altele.
Astfel de relaţii sunt de exemplu teorema sinusurilor şi
teorema cosinusului.
 
 Paralelogramul Dreptunghiul
Perimetrul= suma tuturor
Triunghiul Dreptunghiul are
laturilor, adica:
Perimetrul= suma P=AB + BC + CD + DA.
lungime( not L=AB)
tuturor laturilor, adica: si latime (not l=BC).
Deoarece laturile opuse ale
P=AB+BC+CA Perimetrul= suma
paralelogramului sunt
tuturor laturilor,
Aria congruente (egale),
adica:
triunghiului=(inaltimea perimetrul poate fi calculat
P=AB+BC+CD+DA
x baza)/2, adica: astfel P=2(AB + BC).
sau P=2(L+l)
Atriunghi=(b x h)/2. Aria paralelogramului =
Aria dreptunghiului =
In cazul nostru, b=BC, baza x inaltimea, adica
lungimea x latimea
Aparalelogram=b x h, iar
iar h=AD. Deci, Adreptunghi=L x l.
in cazul nostru,
AABC=(BCxAD)/2 AABCD=DC x AM, pentru
In cazul nostru,
AABCD=AB x BC.
ca
DC=b (baza) si AM=h
(inaltime).
Patratul Trapezul Piramida

Perimetrul= suma tuturor

Patratul este un dreptunghi laturilor, adica:
care are toate laturile egale P=AB + BC + CD + DA.
(congruente), sau lungimea Aria trapezului = (baza mare
egala cu latimea. + baza mica)xinaltimea/2,
Piramida
Perimetrul= suma tuturor adica Atrapez=(B + b) x h/2,
laturilor, adica: iar in cazul nostru
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, AABCD=(DC + AB) x AM/2,

 
unde L este latura patratului pentru ca
DC=B (baza mare)

 
(AB=BC=CD=DA=L).
Aria patratului=latura x latura AB=b (baza mica), iar Paralelipipedul
= latura2, adica, Apatrat=L2. AM=h (inaltimea). dreptunghic, cubul,
In cazul nostru, AABCD=AB2. prisma
                                                                        

Trunchiul de piramida
                                                                                                                                                                        
 2.Pe catetele AB şi AC ale triunghiului ABC
dreptunghic se consideră punctele M,
1. Într-un triunghi dreptunghic respectiv N. Să se arate că BC
ABC m(Â)=90 şi 4AB=3BC. MNABAM+ACAN.
Fie m(ANM)= 
Atunci 45<m(Ĉ)<60.
Soluţie: sin (B+ )= sinBcos+
4 sincosB
4AB  3BC  BC  AB
3
Ţinând cont de relaţiile trigonometrice în
AB 3 2 3 3
sin C   ; Cum   ABC
BC 4 2 4 2 dreptunghic în Â
si arcsin este functie crescatoaresin(B  ) 1
pe [-1,1] şi AMN dreptunghic în Â
2 3 3  
 arcsin  arcsin  arcsin  C
2 2 2 4 6
AC AB AM AN
sin B  ; cosB  ; sin  ; cos 
BC BC MN MN
AC AN AM AB
avem :    1
BC MN MN BC
 AB  AM  AC  AN  BC  MN.

A
 Tabele trigonometrice

u 300 450 600

 sin u                                      

                 

cos u                                      

                 
 

tg u             1            
             

ctg u             1