UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GH.

ASACHI” IAŞI
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII

REABILITARE SI MODERNIZARE
DRUM JUDETEAN DJ 156B,
BLAGESTI KM 4+450 – KM 6+500
SI
BASASTI KM 14+100 – KM 14+025

Profesor intrumator: Masterand:

Profesor: Pohrib Dana – Madalina Bejan Loredana Elena
I. STUDIU GEOTEHNIC
CAPITOLUL I: INTRODUCERE
Prezentul studiu geotehnic este efectuat in vederea reabilitarii si modernizarii DJ 156 B, jud. Bacau si s-a intocmit conform
recomandarilor “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii NP 074/2014” si atuturor STAS-urilor in
vigoare, privind cercetarea geotehnica si determinarea caracteristicilor fizico-mecanice a terenurilor cercetate pe baza
incercarilor de laborator.
Cercetarea geotehnica s-a efectuat pentru determinarea structurii partii carosabile, prin sapatura deschisa, ce sunt continuate
in adancime cu lucrari de foraje in system uscat, pentru determinarea structurii geotehnice si recoltarea de probe de teren,
pentru determinarea indicilor ngeotehnici fizico-mecanici.
Amplasarea, numarul sondajelor si adancimea de prospectare a fost stabilita, conform legislatiei in vigoare.
CAPITOLUL II: LOCALIZARE
Drumul judetean DJ 156B ce face obiectul prezentului studiu este situat pe teritoriul judetului Bacau si face legatura dintre
orasul Buhusi si comuna Parjol, trecand prin localitatile Blagesti, Poiana Negustorului si Basasti.
Lucrarea prezinta o importanta deosebita din punct de vedere administrative territorial pentru localitatile din zona.
Reabilitarea si modernizarea drumului are o importanta semnificativa pentru dezvoltarea din punct de vedere economico-
social a regiunii in care se situeaza, iar lucrarea, odata finalizata va imbunatati considerabil starea tehnica a acestora si
implicit si siguranta circulatiei.
Tronsonul de drumpropus pentru reabilitare si modernizare urmareste traseul existent.
CAPITOLUL III: GEOLOGIA SI GEOMORFOLOGIA REGIUNII
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul ce constituie obiectul prezentului studio se constituie ca o ultima parte a
cuverturii Carpatilor Orientali, ocupand o pozitie periferica si corespunde cu ceea ce s-a numit zona neogena sau
subcarpatica.
Subcarpatii Moldovei s-au dezvoltat in avanfosa Depresiunii Precarpatice, rezultata din deplasarea spre exteriorulk Carpatilor
a ariei geosinclinalului carpatic odata cu tendinta de afundare spre vest, a Platformei Moldovenesti si cu revarsarea, spre est,
a flisului marginal.
Depresiunea Cracau – Bistrita se desfasoara in partea central a regiunii subcarpatice, fiind una dintre cele mai exstinse unitati
de acest gen din Subcarpati, arealul depresionar extinzandu-se pe circa 50km lungime si 15km latime maxima, insumand
peste 500km2.
Se intinde in lungul raului Cracau pe o directive nord-sud iar apoi, de la nord – vest la sud – est pe raul Bistrita, intre orasele
Piatra Neamt si Buhusi.
 Teritoriul comunei este cuprins intre cumpana apelor dintre bazinul raurilor Tazlau la sud si Bistrita la nord,
albia minora a Bistritei dispunandu-se in trepte pe aceeasi directive.
Vatra depresiunii Cracau – Bistrita se mentine intre 250 – 300m pe culoarele terasate ale Cracaului si Bistritei,
urcand treptat la 300 – 350m pe glaciesurile piemontane interne, mai largi in zona Piatra Soimului – Borlesti.
Contactul de natura structural cu flisul carpatic este marcat printr-o denivelare de 300 -400m, cu intranduri sub forma
de mici depresiuni golfuri, pe vaile mai representative, coborate din Carpati.
Pe raul Bistrita se poate urmari o succesiune tipica de terase, incepand de la nivelul luncii (2-4m) si pana la
terasa cea mai inalta (120-130m), deosebit de extinse fiind nivelele 15-25m si 30-40m. Treptele inferioare au suferit
transformari, prin actiunea de dirijare a Bistritei pe canalul lantului de hidrocentrale.
In depresiunea Cracau – Bistrita se individualizeaza doua bazine, pe vaile care dreneaza axial ulucul vastului
sinclinoriu precarpatic: depresiunea Caraclaului cu o latime de 10-12km sit erase slab dezvoltate si depresiunea
Bistritei, mai larga si cu un relief etajat corespunzator teraselor si glaciesuri. Aceste doua compartimente sunt
delimitate de Dealul Balaurului.
Din punct de vedere geologic terasa inferioara a raului Bistrita este alcatuita din pietrisuri cu nisipuri in masa
carora apar bolovanisuri. Stratul de baza pe care sunt depuse pietrisurile este construit din nisipuri cenusii-verzui si
din marne argiloase versui, compacte de varsta sarmatian-meotiana.
Depozitele cuaternare sunt depozitele cele mai noi care apar in coperis si ele sunt depozite sedimentare, de
natura proliciala constituite din prafuri argiloase si argile prafoase foarte fine precum si nisipuri cu granulatie fin –
medie, aduse si depozitate de-a lungul timpului, in mod neregulat de raul Bistrita si afluientii acestuia.
Comuna Parjol se afla in partea de nord a Depresiunii Tazlau pana la culoarul Trotusului si are un pronuntat
character longitudinal; este marginita spre est de culmea Pietricica. Depresiunea are aspectul unui sinclinal larg,
alungit, strabatut de raul Tazlau
Relieful comunei Parjol este puternic fragmentat cu dealuri si vai, orientate de la nord la sud, versanti cu
expunere diferita, iar valoarea pantelor variaza de la un versant la altul, avand valori intre 15% si 25%.
In general, relieful comunei Parjol se prezinta sub forma unor dealuri si coline cu spinari largi si inguste, cu
versanti afectati de procese geomorfologice actuale, mai ales alunecarile datorate predominarii argilelor si marnelor si
a alternantei loc cu orizonturi subtiru de gresii friabile.
 Harta geologica a Romaniei ( zona
Blagesti)

Harta geologica a Romaniei ( zona Parjol-

Basasti)
Legenda
CAPITOLUL IV: HIDROLOGIE
Apele care strabat teritoriul comunelor Parjol si Blagesti sunt sub jurisdictia Directiei Apelor Siret – Sistemul de
Gospadarire a Apelor Suceava (S.G.A. Bacau), care urmareste cursurile de apa, iar reteaua hidrografica care dreneaza
zona studiata, apartine bazinului hidrografic al Bistritei si Tazlaului.
Panza freatica oscileaza intre adancimi de sub 1m si peste 10m, in functie de forma de relief si unitatea litologica
existent.
Cele mai frecvente adancimi ale apelor freatice sunt cuprinse intre 5 si 10m, cu raspandire la nivelul versantilor si
culmilor.
Sursele de apa potabila sunt acviferele : freatic (situat la 1,00-10,00 m adâncime, exploatat prin fântâni
gospodărești) . Freaticul nu are debit constant, variind direct proporțional cu precipitațiile, astfel incat apa in fântâni scade
in perioadele secetoase si creste in perioadele ploioase.
Direcția generala de curgere a apelor subterane este de la NE către SV, urmărind in general direcția de curgere a
apelor de suprafața.
Apele subterane - Hidrogeologic, nivelul freatic este cantonat in depozitele grosiere de terasa (pietrișuri si
bolovanisuri cu interspatiile umplute cu nisip).
Freaticul din zonele de terasa este in legătură directa cu apa cu nivel liber din râul Bistrița si Tazlau direcțiile de
scurgere variind sezonier: in perioadele ploioase are loc alimentarea râurilor din versanti, iar in perioadele secetoase râul
se alimentează din terasa.
Apele subterane folosite la alimentarea cu apa potabila a așezărilor din zona, se caracterizează printr-un grad mic
de mineralizare. Apele freatice depind in mare parte de condițiile climatice si de structura petrografica.
CAPITOLUL V : CONDIȚII CLIMATOLOGICE
Teritoriul zonei studiate se afla in intregime in zona temperata, cu un climat continental mai accentuat, datorita
poziției sale in estul Carpatilor Orientali, orientat nord-sud, care este si culoar topo-climatic, deoarece aerul boreal se
canalizeaza in lungul lui, provocând inversiuni de temperatură accentuata, generata de deplasarea aerului rece dinspre
valea Bistriței si Tazlaului spre regiunea de ses. Principalii factori care influențează clima in timpul iernii, sunt masele de
aer arctic formate din Anticiclonul Siberian de mare presiune, trecând peste teritoriul zonei sub denumirea de crivat, viteza
sa putând atinge lOOkm/h si de multe ori iama produce viscole puternice. Vara, invazia de aer oceanic determină o vreme
calda si umeda.
La inceputul verii, când se produce deplasarea aerului foarte cald din Africa de Nord către Peninsula Balcanica,
vremea este călduroasa, cu umidități relativ scăzute. La aceasta se adauga invazia maselor de aer din nord, de origine
subpolara.
Temperatura medie anuala este de +8,3 °C. Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează in iulie (+20°C), iar cele mai
mici valori medii se înregistrează in ianuarie (-5°C). Temperatura maxima absoluta înregistrata este de +38,2°C (in anul
1952) și temperatura minima absoluta înregistrata este de -33,2°C (in anul 1954).
 Precipitațiile atmosferice au medii anuale de 550-600 mm/an. Intr-un an cad precipitații cam 100-110 zile, in
proporție de 70% ele cad sub forma de ploaie, cu excepția intervalului din ultima decada a lunii noiembrie pana in
ultima decada a lunii martie. Din totalul precipitațiilor, 35-40% cad vara, 23-30% primavara, 17-23% toamna si 10-
17% iarna.
Caracteristica pentru regimul pluviometric al acestei zone este pe de o parte abundenta, iar pe de alta
deficitul de precipitații in sezoane diferite ale anului: cantitati mari in iunie - iulie (70-80 in medie) si mici iama (20-25
in medie).
Stratul de zăpadă are grosimea medie anuală (în luna februarie) de 15,2 cm, iar minimum în aprilie de 0,4
cm. Grosimea stratului de zapada se menține in medie 73- 74 de zile.
Vânturile care bat pe teritoriul zonei analizate se caracterizează prin fluctuații mari de direcție si viteza, fiind
determinate atat de circulația generala a maselor de aer, cat si de orientarea generala a reliefului.
Direcția vânturilor suferă sensibil influenta caracterelor suprafeței topografice, fiind vizibila o concordanta intre
principalele direcții de acțiune ale vântului si orientarea principalelor interfluvii si vai.
Orientarea N-S a platourilor si culmilor interfluviale, determina frecventa ridicata de aer pe aceasta direcție, in
special culoarul Bistriței, amplifica orientarea maselor de aer in lungul acestuia.
Alte fenomene hidrometeorologice care caracterizează clima acestei zone sunt: ceata, bruma, chiciura,
poleiul si grindina. Ceata are o frecventa mare in sezonul rece, in perioada decembrie-ianuarie. Anual, numărul
zilelor cu ceata este in medie de 45. Bruma este un fenomen specific sezonului rece; se produce toamna si
primavera si are o frecventa lunara maxima in octombrie si noiembrie.
Pe teritoriul comunelor Blagesti si Pârjol se pot deosebi mai multe microclimate, cu toate ca microrelieful nu
prezintă o fragmentare si nici o diferența de altitudine mare. Există diferente climatice, de nuanța mai mult, intre
unitatea luncilor și unitatea platoului

CAPITOLUL VI: CONDIȚII SEISMICE

Conform PI00-1/2013 „ Cod de proiectare seismica - partea I - prevederile de proiectare pentru clădiri “ pentru
cutremure avand intervalul mediu pentru recurenta IMR =100 ani,amplasamentul se situează in zona cu valori ale
perioadei de colta a spectrului derăspuns de Tc=0,7 s, coeficientul seismicitate Ks (valori de vârf a accelerației
terenului ag) corespunzandu-i o valoare ag=0.30g .
Conform SR 11100/1-93 „ Zonarea seismica - macrozonarea teritoriului României “ perimetrul studiat se incadreza in
macrozona de intensitate seismica 6 grade
Harta zonării valorii de vârf a accelerației Harta României cu perioada de control(colt) al
terenului pentru cutremure avand IMR=225 ani spectrului de răspuns,Tc

1 4? 4- F. k FFÂ F

Zonarea seismica-macrozonarea teritoriului României

SR 11100/1-93
CAPITOLUL VII : ADÂNCIMEA DE INGHET
Conform STAS 6054-77, perimetrul cercetat se incadreaza la adancimea de inghet de - 1,00 ; - 1,10 m(fata de
cota terenului amenajat).
Adancimea de inghet in complexul rutier se stabilește conform STAS 1709/1- 2/90 si reprezintă nivelul cel mai
coborât de la suprafața drumului la care apa interstitiala se transforma in gheata in timpul iernii.
Adancimea de inghet in complexul rutier Z crt. Se considera egala cu adancimea de inghet in pamantul de
fundație Z, in condițiile de porozitate si umiditate specifice acestuia, la care se adauga un spor al adâncimii de inghet
AZ (determinat de capacitatea de transmitere a căldurii a stratelor sistemului rutier) si se calculează cu relația :
AZ crt.= Z+ AZ (cm)
AZ = Hsr - grosimea sistemului rutier;
AZ = Hsr- He
He= grosimea echivalenta de calcul la inghet ; pct 2-4 conf STAS 1709/1-90
Adancimea de inghet se determina in funcție :
- indicele de inghet 500,1 5 ierni / 30 ani
- tipul climatic,
- condițiile hidrogeologice-defavorabile
- tipul pământurilor P1-P4 ; (curba 6)
Adancimea de inghet Z=l,04 m.

Zonarea după adancimea de inghet

CAPITOLUL VIII: CATEGORIA GEOTEHNICA
Incadrarea in catagoriile geotehnice se face in conformitate cu NP 074/2014 : „Normativ privind documentațiile
geotehnice pentru construcții”.
Categoria geotehnica indica riscul geotehnic la realizarea unei construcții, încadrarea preliminară a unei lucrări
intr-una din categoriile geotehnice trebuie sa se faca in mod uzual inainte de cercetarea terenului de fundare. Aceasta
incadrare poate fi ulterior schimbata in fiecare faza a procesului de proiectare si de execuție. Riscul geotehnic
depinde de doua grupe de factori: pe de o parte factorii legați de teren, dintre care cei mai importanți sunt condițiile de
teren si apa subterana, iar pe de alta parte factorii legeti si de vecinătatea acestora. Punctajul acordat in aceasta faza
de proiectare este următorul:

Factori avuti in vedere Categorii Punctaj

Condiții de teren Terenuri bune 2
Apa subterana Fara epuismente sau cu
epuismente locale 1
Clasificarea construcției Redusa- Normala
după categoria de importanta 2-3
Vecinătăți Risc redus- moderat 1-3
Zona seismica ag = 0,30g 3
TOTAL 9-12 puncte

Cu un punctaj total intre 9-12 puncte, consideram ca ținând cont de complexitatea si dimesiunea lucrărilor ce
se vor executa, acestea se incadreaza in categoria geotehnica 1-2, cu risc geotehnicredus pana la moderat.
Categoria geotehnica 2, include tipuri uzuale de lucrări si fundații, fara riscuri anormale sau condiții de teren si de
solicitare sau excepțional de mari. Lucrările geotehnice din categoria geotehnica 2, impun obținerea de date
cantitative si efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satifacerea cerințelor fundamentale; in schimb pot fi
utilizate metode de rutina pentru incercari de laborator si de teren si pentru proiectarea si execuția lucrărilor.
Avizul geotehnic preliminar stabilește categoria geotehnica preliminară. In urna stabilirii acesteia se aleg cele
mai bune variante de studiere a terenului prin investigații geotehnice si geofizice, in conformitate cu prevederile NP
074/2014, ce se vor aplica in fazele ulterioare ale cunoașterii geotehnice zonei studiate.
CAPITOLUL IX : DESCRIEREA OBIECTIVULUI STUDIAT

Traseul drumului județean studiat DJ 156 B, se incadreaza din punct de vedere geomorfologic in zona de deal,
platou si terasa.
Pentru determinare constituției litologice a terenului s-au executat lucrări geotehnice specific 2 foraje geotehnice
cu adancimea de - 6,0 m si o serie de sondaje. S-au prelevat probe tulburate din terenul natural care au fost analizate,
ținând cont ca zona este cunoscuta din alte lucrări geotehnice ca fiind relativ omogena si stabila in condiții normale.
In urma lucrărilor de prospecțiune executate pe amplasamentele propuse a fost pusa in evidenta existenta in
subteranul zonei cercetate a unei succesiuni litologice specifice pentru treapta de relief abordata de lucrări si similara cu
succesiunile intersectate de alte lucrări geotehnice sau hidrogeologice din apropiere.

CAPITOLUL X : CONCLUZII SI RECOMANDĂRI

Drumul județean DJ 156 B reprezintă legătură pentru localitatea Blagesti cu localitatea Basasti din jud. Bacau.
Rezultatele obținute in urma acestui studiu geotehnic, permit următoarele concluzii si recomandări necesare
pentru reabilitarea si modernizarea acestui tronson de drum județean.
Pe baza clasificării tipurilor de pamant (STAS 1709/2-90, pietrișul cu nisip se incadreaza in tipurile PI (pamant
sensibil la inghet sau P2, praful nisipos argilos, praful argilos, argila nisipoasa este de tip P4 foarte sensibil la inghet. Nu
a fost interceptata apa subterana in foraje.
Terenul de fundare este alcătuit prafuri nisipoase argiloase, prafuri argiloase, nisipuri prăfoase care in general
au plasticitate redusa (Ip = 5...20 ), spre plasticitate mijlocie ( Ip = 15...25 ). Din punct de vedere al indicelui de
consistenta terenurile studiate se incadreaza in zona plastic vârtos spre plastic tare.
Presiunile convenționale PCOnv se calculează conform STAS 1243-88 si NP 112/2004 luând in considerare valorile de
baza pconv din tabelele A.l - A.4, care se corelează cu dimensiunile fundației.
Conform „ Indicator de norme de deviz si catalog pentru lucrările de terasamete Ts” - MLPAT 1994, după modul
de comportare la sapat pământurile se incadreaza astfel:
 Nr crt Denumirea Proprietăți Categoria de teren după modul de comportare la Greutate Afanare
pământurilor coezive sapat medie in după
Manual Mecanizat situ (in executare a
săpătură) săpăturii
Cu lopata, Excavator Buldozer, Moto-
Kg/m3 %
cazma, cu lingura autogreder, screper cu
tarnacop. greder cu trector
tractor.

1 Argila Coeziune miji. Tare II II 11 1800- 24-30%

prafoasa 2000
2 Praf argilos Coeziune miji. Tare I I I 1800- 26-32%
2000
3 Praf nisipos Slab coeziv mijlociu I I 1 1500- 14-28%
1700
4 Nisip prafos Slab coeziv mijlociu I II II 1500- 8-17%
1700
5 Pieris necoeziv Foarte tare 111 III III 2000- 8-17%
Funcție de condițiile hidrologice ale complexului rutier, definite conform STAS 1709/2, traseul drumului studiat
(bolovanis 2100
se incadreaza in : regim hidrologic 2b - condiții hidrologice defavorabile ale complexului rutier.
6 Mama
Valorile de calcul ale modululuiCoeziv Roca
de elasticitate dinamic si IV IV
ale coeficientului IV 2200-
lui Poisson 8-17%
pentru rocile din patul
drumului sunt date in tabelul de mai jos: l/2dura 2250

TIPUL CLIMATERIC REGIMUL HIDROLOGIC TIPUL PĂMÂNTULUI

PI P5

Ep= 70 Mpa
Ep = 100 Mpa pp= 0,27
II km 0+706-km 16+470
pP= 0,42
 Ca urmare a lucrărilor geotehnice efectuate, a observațiilor directe, cat si a informațiilor generale despre zona, se
considera ca modulul de elasticitate echivalent rezultat din pamantul si pietrișul din patul drumului si stratul de forma
constituit din pietruirea existenta, creeaza condiții corespunzătoare pentru realizarea unei structuri inițiere, inclusiv a
disponibilității de preluare si evacuare a apei din precipitatii(santuri, rigole,podețe).
In nici unul din sondajele efectuate nu au fost interceptate accidente subterane antropice de tipul beciurilor sau
hrubelor, prezenta acestora sub amplasament fiind puțin probabila.
Se pot intalni unele accidente subterane de genul lentilelor de pământuri maloase moi care nu asigura
capacitatea portanta corespunzătoare. Daca se vor intercepta astfel de accidente se vor executa lucrări speciale
(eliminarea acestor intercalatii, stabilizarea acestora cu var sau ciment). In forajele executate nu au fost interceptate astfel
de intercalatii.
Nivelul hidrostatic al apei subterane este la o adâncime mai mare decât adancimea critica pentru tipul de pamant
din care este terenul de fundare: tip pamant P5, hcr=5,00m si Pi, hcr=l,00m.
Presiunea convenționala admisibila pe stratul de pietriș neuniform cu nisip mediu si bolovanis se va lua in
conformitate cu prevederile STAS 3300/2-85, anexa B, tab.17, PConv~350 kPa, iar pentru praf argilos, praf nisipos argilos,
conform prevederilor aratate mai sus PCOnv=250 kPa.
Cele 12 sondaje geotehnice au scos in evidenta faptul ca sistemul rutier al drumului este alcătuit in general dintr-
un strat de balast.

Sondaj 1 - km 4+500 30 cm balast

70 cm praf argilos rar pietriș (stratul continua)
Sondaj 2 - km 5+000 25 cm balast
100 cm praf argilos rar pietriș (stratul continua)
Sondaj 3 - km 5+500 40 cm balast
70 cm praf nisipos argilos rar pietriș (stratul continua)
Sondaj 4 - km 6+000 30 cm balast
70 cm praf nisipos argilos rar pietriș (stratul continua)
Sondaj 5 - km 6+500 40 cm balast
120 cm praf argilos rar pietriș (stratul continua)
Sondaj 6 - km 3+500 30 cm balast
70 cm praf argilos (stratul continua)
 Sondaj 7 - km 14+500 20 cm balast
90 cm praf argilos (stratul continua)
30 cm balast

Sondaj 8 - km 15+000 30 cm balast

80 cm praf argilos (stratul continua)

Sondaj 9 - km 15+500 35 cm balast

100 cm praf argilos (stratul continua)

Sondaj 10 - km 16+000 20 cm balast

80cm complex argilos (stratul continua)

Sondaj 11 - km 16+500 30 cm balast

70 cm praf argilos (stratul continua)
70 cm complex argilos (stratul continua)

In zonele in care apele se acumulează in care scurgerea este deficitara, se impune

consolidareaterenului de fundare, prin execuția stratului de forma , cu blocaje de piatra bruta.
De asemenea ,se impune asigurarea scurgerii apelor din precipitații de pe terenul Înconjurător in tot
timpul anului, șanțuri si rigole impermeabilizate, conform STAS 1709/2-90 si normativ PD 177-2001 in general
pe toata lungimea tronsoanelor.
 Amplasament: DJ 156B KM 5+10
FIȘA SINTETICĂ A FORAJULUI GEOTEHNIC NR. 1

   

PROBA GRANULOZITATE COMPRESIBILITATE IN EDOMETRU REZISTENTA LA FORFECARE SPT

COTA ABSOLUTA / RELATIVA

         
N.H. - Apa subterana
PROFIL LITOLOGIC

(TULBURATA/ NETULBURATA)
ADANCIMEA

GROSIMEA

DESCRIEREA DISTRIBUȚIE PROCENTUALA

w WL wp Ip Ic Y n e Sr k OBSERVAȚII
STRATULUI          
ADÂNCIME

cu = <160/ M200-
8200 Îm3 <I> c N
300
dio
| NUMĂR PROBA

               
Bolovanis
Pietriș
Argila

kN/
Nisip
Praf

m m m - m - m - % % % % - % - - cms kPa % % 0
kPa Iov. -
m?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 re 38
                                                                       
Sol vegetal,
umplutura.
-0.5 0,50
      Praf argilos                                  

cafeniu.umed.plastic
22. 1
-1.8 1.30 vârtos, consistenta Pb.l -1.2 20 41 39 23.78 39.35 16.44 0.947 18.7 41.9 19.5 9000 20
91 8
tare .intercalatii de
pietriș
                                                                           

Complex argilos
-6.0   4,20                                                                        
 Amplasament : DJ156B km 15 + 750
FIȘA SINTETICĂ A FORAJULUI GEOTEHNIC NR. 2

   
COMPRESIBILITATE IN REZISTENTA LA
PROBA GRANULOZITATE SPT
EDOMETRU FORFECARE
COTA ABSOLUTA / RELATIVA

         
N.H. - Apa subterana
PROFIL LITOLOGIC

(TULBURATA / NETULBURATA)

DISTRIBUȚIE
ADANCIMEA

GROSIMEA

PROCENTUALA
DESCRIEREA
w Y n e k OBSERVAȚII
NUMĂR PROBA

          WL wp Ip Ic Sr
STRATULUI
ADÂNCIME

C„ =
M200
d«>/ £200 im3 <I> c N
-300
dio

Bolovanis

               
Pietriș
Nisip
Argila

kN/ cm/
Praf

m m m - m - m - % % % % - % - - kPa % % 0
kPa Iov. -
m3 s

l 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38
                                                                       

- 0.4 Sol vegetal,

0.4 0 umplutura

          Praf argilos                                  

galben
cafeniu.umed,pla
sticitate mijlocie,
consistenta
tare .intercalatii 18.4 44.7 23.3 12.8 1.22 21,4 1
de pietriș Pb.l -1.2 22 58 20 5 8 5 0 8 3 42,2 18.1 9000 8 20
-   4,1                                                                        

4.5 0
-   1.5     Complex marnos                                                                  

6.0 0
II. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ȘI IDENTIFICAREA NECESITĂȚILOR ȘI A DEFICIENȚELOR
Drumul județean DJ 156B este un drum de clasă tehnică IV, cu o lungime totală de 17.700 km, care, pe teritoriul
administrativ al județului Bacău are 17.70 km.
In prima etapa este necesara amenajarea tronsoanelor de drum din intravilanul localitatilor pe care acesta il traverseaza,
astfel :
-intavilan Blagesti tronson intre km 4+450 - 6+500;
-intravilan Basasti tronson intre km 14+100 - 17+010
LUCRĂRI DE DRUMURI
Drumul județean DJ 156B, este situat în partea de Nord a județului Bacău, are originea(km 0+000) în orașul Buhuși, la
intersecția cu drumul național DN15, iar destinația(km17+700) în localitatea Băsăști, la intersecția cu DJ156A.
Drumul județean DJ 156B, pe sectorul studiat, cuprins între km 0+706-16+470, este un drum de clasă tehnică IV și
asigură legătura între un drum național DN15 și un drum județean DJ156A, tranzitând localitățile Blăgești și Poiana
Negustorului.
Elementele generale de gabarit:
• lungime drum studiat
• tronson intre km 4+450 - 6+500 - 2 050.00 m;
• tronson intre km 14+100 - 17+010 - 2 910.00 m
• platforma drumului - 8,0 m
• lățimea căii de rulare - 6,0 m;
• acostamente - 2x1,0 m;
• încadrare - cu benzi de incadrare pe ambele parti
• viteza de proiectare - 40 km/h;
In anul 2019, la km 16+450 s-a executat un pod nou cu cinci deschideri cu lungimea de 123.00 ml - la Parjol care asigura
traversarea in conditii de siguranta, a cursului de apa Tazlau.
Carosabilul drumului, prezintă diferite tipuri de structuri rutiere după cum urmează:
 km inceput km sfarsit Lungime PC Sistem rutier
km 0+706 km 3+300 2594 m 6m imbracaminte asfaltica
km 3+300 km 4+485 1185 m 5.5 m imbracaminte asfaltica
km 4+485 km 5+300 815 m 5m Balast
km 5+300 km 6+000 700 m 5m bolovani+pamant
km 6+000 km 12+800 6800 m 4 - 6m pamant (in padure)
km 12+800 km 14+200 1400 m 5m bolovani+pamant
km 14+200 km 16+470 2270 m 5m Balast

Pe tronsoanele studiate drumul este fie din pamant cu o usoara balastare fie balastat.
Degradarile pe acest traseu sunt multiple , specifice fiecarui tip de imbracaminte existenta.
Circulatia pe acest drum se face cu mare greutate in special dupa perioadele de ploi sau de dezghet . Sunt
perioade -indiferent de anotimp, in care pe acest drum nu se poate circula chiar daca acesta ar face parte dintr-un
traseu optim fata de destinatiile propuse.
 Un sector din acest drum traverseaza o zona de padure in care drumul este din pamant iar degradarile sunt cele
caracteristice acestui tip de drum. Partea carosabila a traseului prezinta fagase si gropi formate de numeroasele scurgeri
de apa care si-au taiat trasee, acestea dezvoltandu-se in timp, influențând in mod negativ condițiile de trafic si avand
implicatii si asupra starii tehnice a autovehiculelor.
In profil transversal drumul prezinta tronsoane care au forma de “covata“ fapt care conduce la colectarea apelor
din precipitatii spre axul drumului spre exteriorul partii carosabile. Acest fenomen a dus la spalarea pamantului de pe
carosabilul drumului si la formarea de degradari care pot sa constituie cauze ale unor accidente cu urmari dintre cele mai
grave. Fagasele care se formeaza pe suprafata carosabilului in timpul precipitatiilor sunt de adincimi diferite, pe care
participantii la trafic nu pot sa le aprecieze la adancimea reala, iar socurile care vor rezulta vor avea efecte neplacute
asupra utilizatorilor de vehicule cat si asupra autovehiculului propriu-zis. Chiar si atunci cand nu se mai constata
prezenta apei pe acest sector, prezenta prafului in exces este un factor de disconfort major in desfasurarea circulatiei .
Tot pe aceste zone latimea amprizei traseului studiat este mica si rezultata din amplasamentul impus de de
muchia taluzului de rambleu. Apa libera care se descarca pe taluz produce ravenarea acestuia, in special in zonele in
care suprafata nu este protejata vegetal.
Nu s-au identificat in zona drumului zone cu alunecari active ci numai zone afectate de actiunea de eroziune de
suprafata, fapt de care s-a tinut cont in proiectarea lucrarilor de preluare si dirijarea apelor de suprafata.

LUCRĂRI DE COLECTARE ȘI EVACUARE APE

De-a lungul traseului drumului județean DJ 156B sunt întâlnite diverse dispozitive de colectare a apelor de
suprafață (șanțuri și rigole pereate sau nepereate) a căror stare tehnică de funcționare este precară, secțiunea acestora
fiind insuficientă pentru colectarea apelor, sau lipsesc pe tronsoane întregi de drum.
Evacuarea apelor către emisar se realizează prin intermediul podețelor a căror secțiune variază de la circulară la
rectangulară, unele dintre acestea având o secțiune insuficientă față de cea necesară pentru exploatare și întreținere.
Drumurile laterale nu sunt amenajate. Zonele de intersectie cu traseul studiat sunt urmatoarele

Nr.crt. pozitie km stanga dreapta SR Observatii

1 km 4+460 x asfalt local
2 km 4+885 x balast local
3 km 4+940 x balast local
4 km 5+375 x pamant pasune
5 km 6+400 x pamant acces stadion
6 km 14+525 x pamant local
7 km 14+640 x balast local
8 km 14+850 x balast local
9 km 14+950 x balast local
10 km 15+350 x balast local
11 km 15+375 x balast local
12 km 15+550 x balast local
13 km 15+855 x balast local
14 km 15+865 x balast local
15 km 15+925 x balast local
16 km 16+435 x balast local

Siguranța circulației nu este asigurata in mod corespunzător -lipsesc indicatori rutieri dar lipseste parapetul
elastic deformabil de pe zonele in care se impune a se executa .
III. EXECUTIA SISTEMULUI RUTIER
Lucrari de pregătirea amplasamentului - demolare si evacuare a blocurilor de beton ce se indentifica in
corpul drumului dar si cele de relocare sau protejare a retelelor.

Lucrari pregatitoare - Pentru zonele in care urmeaza a se executa lucrari de modernizare (drumul este
din pamant sau parțial pietruit ) avand in vedere ca pe unele tronsoane latimea platformei drumului este
insuficienta a fost necesara largirea acesteia prin executia de lucrari de terasamente.
S-au realizat trepte de infratire pe zonele unde s-a largit platform cu umplutura de pamant compactat.
S-a facut trasarea drumului cu materializarea elementelor definitorii ale traseului iar in zonele a caror
elemente geometrice au trebuit imbunatatite cu umplutura din pamant pentru completarea corpului drumului s-au
executat pana la cotele stabilite prin proiect .
Inainte de realizarea umpluturii s-a curata suprafata de contact intre stratul suport si materialul de
umplutura de materiale vegetale care, in timp, se pot degrada si pot produce tasari ale corpului drumului.
 S-a executat scarificarea cu reprofilare a platformei drumului . Aceasta etapa are un rol foarte important pentru
pregatirea lucrarilor urmatoare. Scarificarea suprafetei drumului s-a facut pe o adancime medie de 5 cm astfel incat
deformatiile locale ale profilului drumului sa fie corectate prin dislocarea dimburilor iar apoi prin reprofilare s-a
antrenat materialul dislocat in gropile existente. S-au efectuat cate doua treceri cu autogrederul pe suprafata
drumului deoarece denivelarile constatate pot ajunge si pana la diferente de nivel de aprox 20 cm iar numai o trecere
ar fi echivelenta cu compensarea numai a 10 cm din aceasta diferenta
.
 Amenajare structură rutieră proiectată - reprezinta partea cea mai importanta din aceasta investitie. Scopul
lucrarii este acela de a realiza conditii de circulatie corespunzatoare unui drum reabilitat si modernizat, la care sa se
realizeze viabilitatea corespunzatoare a lucrarilor.
Pentru stabilirea sistemului rutier proiectat s-a avut in vedere traficul din zona dar in mod deosebit solutiile
constructive minime pentru sistemele rutiere nerigide , pentru fiecare strat in parte . Elementele geometrice ale
zonelor s-au impus si din considerentul incadrarii in platforma existenta.
Soluția - profil tip 1 , s-a aplicat pe sectoarele cu carosabil din pamânt:

• mixturi MAS16 rul50/70 in strat de uzura - 4 cm;

• beton asfaltic deschis BADPC22.4 leg50/70 in str.legatura - 6 cm;
• strat de piatra sparta - 25 cm;
• strat de fundatie din ballast - 40 cm;
• material geotextil cu rol anticontaminant;
• stabilizarea solului cu produse agrementate - 15 cm;
Soluția - profil tip 2, s-a aplicat pe sectoarele cu carosabil pietruit:

• mixturi MAS16 rul50/70 in strat de uzura - 4 cm;

• beton asfaltic deschis BADPC22.40leg50/70 in str. legatura - 6 cm;
• strat de piatra sparta - 25 cm;
• strat de fundatie din balast completare mediu - 15 cm;
• stabilizarea pietruirii existente cu produse agrementate - 15 cm;
 In timpul executiei lucrarilor de drum, fata de prevederile proiectului, s-a constatat ca trebuie
asigurata latimea proiectata a platformei iar conditiile de amplasament fiind limitate s-au executat
ziduri de sprijin la marginea platformei de consolidat in forma de „L” - cu latura scurta sub corpul
drumului - fundatie adancita de parapet. Acest tip de consolidare s-a executat cu piloti forati
(300-600mm), fundatie cu profile HEA si beton armat turnat monolit .
 1. Constatarea necesitatii executarii unui zid de sprijin
 2. Realizarea umpluturii de pamant – platform existenta
3. Sapatura pentru amenajare zona de lucru platform utilaj
 4. Asigurare stabilitate taluz drum – Sapare trepte de infratire
 5. Executie fundatie din HEA 160
 6. Executie zid din beton armat
- Beton egalizare si beton fundatii C12/15

 - Cofraje,montare armaturi, turnare beton radier si elevatii

 - Hidroizolatie si executie dren de bolovani
 - Realizare platforma drum exstinsa
 - Lucrari de siguranta circulatiei – Parapet