Bejan Loredana Elena - Proiect Geotehnica Si Fundatii - IMT II
Bejan Loredana Elena - Proiect Geotehnica Si Fundatii - IMT II
Bejan Loredana Elena - Proiect Geotehnica Si Fundatii - IMT II
ASACHI” IAŞI
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
REABILITARE SI MODERNIZARE
DRUM JUDETEAN DJ 156B,
BLAGESTI KM 4+450 – KM 6+500
SI
BASASTI KM 14+100 – KM 14+025
1 4? 4- F. k FFÂ F
Cu un punctaj total intre 9-12 puncte, consideram ca ținând cont de complexitatea si dimesiunea lucrărilor ce
se vor executa, acestea se incadreaza in categoria geotehnica 1-2, cu risc geotehnicredus pana la moderat.
Categoria geotehnica 2, include tipuri uzuale de lucrări si fundații, fara riscuri anormale sau condiții de teren si de
solicitare sau excepțional de mari. Lucrările geotehnice din categoria geotehnica 2, impun obținerea de date
cantitative si efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satifacerea cerințelor fundamentale; in schimb pot fi
utilizate metode de rutina pentru incercari de laborator si de teren si pentru proiectarea si execuția lucrărilor.
Avizul geotehnic preliminar stabilește categoria geotehnica preliminară. In urna stabilirii acesteia se aleg cele
mai bune variante de studiere a terenului prin investigații geotehnice si geofizice, in conformitate cu prevederile NP
074/2014, ce se vor aplica in fazele ulterioare ale cunoașterii geotehnice zonei studiate.
CAPITOLUL IX : DESCRIEREA OBIECTIVULUI STUDIAT
Traseul drumului județean studiat DJ 156 B, se incadreaza din punct de vedere geomorfologic in zona de deal,
platou si terasa.
Pentru determinare constituției litologice a terenului s-au executat lucrări geotehnice specific 2 foraje geotehnice
cu adancimea de - 6,0 m si o serie de sondaje. S-au prelevat probe tulburate din terenul natural care au fost analizate,
ținând cont ca zona este cunoscuta din alte lucrări geotehnice ca fiind relativ omogena si stabila in condiții normale.
In urma lucrărilor de prospecțiune executate pe amplasamentele propuse a fost pusa in evidenta existenta in
subteranul zonei cercetate a unei succesiuni litologice specifice pentru treapta de relief abordata de lucrări si similara cu
succesiunile intersectate de alte lucrări geotehnice sau hidrogeologice din apropiere.
Drumul județean DJ 156 B reprezintă legătură pentru localitatea Blagesti cu localitatea Basasti din jud. Bacau.
Rezultatele obținute in urma acestui studiu geotehnic, permit următoarele concluzii si recomandări necesare
pentru reabilitarea si modernizarea acestui tronson de drum județean.
Pe baza clasificării tipurilor de pamant (STAS 1709/2-90, pietrișul cu nisip se incadreaza in tipurile PI (pamant
sensibil la inghet sau P2, praful nisipos argilos, praful argilos, argila nisipoasa este de tip P4 foarte sensibil la inghet. Nu
a fost interceptata apa subterana in foraje.
Terenul de fundare este alcătuit prafuri nisipoase argiloase, prafuri argiloase, nisipuri prăfoase care in general
au plasticitate redusa (Ip = 5...20 ), spre plasticitate mijlocie ( Ip = 15...25 ). Din punct de vedere al indicelui de
consistenta terenurile studiate se incadreaza in zona plastic vârtos spre plastic tare.
Presiunile convenționale PCOnv se calculează conform STAS 1243-88 si NP 112/2004 luând in considerare valorile de
baza pconv din tabelele A.l - A.4, care se corelează cu dimensiunile fundației.
Conform „ Indicator de norme de deviz si catalog pentru lucrările de terasamete Ts” - MLPAT 1994, după modul
de comportare la sapat pământurile se incadreaza astfel:
Nr crt Denumirea Proprietăți Categoria de teren după modul de comportare la Greutate Afanare
pământurilor coezive sapat medie in după
Manual Mecanizat situ (in executare a
săpătură) săpăturii
Cu lopata, Excavator Buldozer, Moto-
Kg/m3 %
cazma, cu lingura autogreder, screper cu
tarnacop. greder cu trector
tractor.
PI P5
Ep= 70 Mpa
Ep = 100 Mpa pp= 0,27
II km 0+706-km 16+470
pP= 0,42
Ca urmare a lucrărilor geotehnice efectuate, a observațiilor directe, cat si a informațiilor generale despre zona, se
considera ca modulul de elasticitate echivalent rezultat din pamantul si pietrișul din patul drumului si stratul de forma
constituit din pietruirea existenta, creeaza condiții corespunzătoare pentru realizarea unei structuri inițiere, inclusiv a
disponibilității de preluare si evacuare a apei din precipitatii(santuri, rigole,podețe).
In nici unul din sondajele efectuate nu au fost interceptate accidente subterane antropice de tipul beciurilor sau
hrubelor, prezenta acestora sub amplasament fiind puțin probabila.
Se pot intalni unele accidente subterane de genul lentilelor de pământuri maloase moi care nu asigura
capacitatea portanta corespunzătoare. Daca se vor intercepta astfel de accidente se vor executa lucrări speciale
(eliminarea acestor intercalatii, stabilizarea acestora cu var sau ciment). In forajele executate nu au fost interceptate astfel
de intercalatii.
Nivelul hidrostatic al apei subterane este la o adâncime mai mare decât adancimea critica pentru tipul de pamant
din care este terenul de fundare: tip pamant P5, hcr=5,00m si Pi, hcr=l,00m.
Presiunea convenționala admisibila pe stratul de pietriș neuniform cu nisip mediu si bolovanis se va lua in
conformitate cu prevederile STAS 3300/2-85, anexa B, tab.17, PConv~350 kPa, iar pentru praf argilos, praf nisipos argilos,
conform prevederilor aratate mai sus PCOnv=250 kPa.
Cele 12 sondaje geotehnice au scos in evidenta faptul ca sistemul rutier al drumului este alcătuit in general dintr-
un strat de balast.
N.H. - Apa subterana
PROFIL LITOLOGIC
(TULBURATA/ NETULBURATA)
ADANCIMEA
GROSIMEA
cu = <160/ M200-
8200 Îm3 <I> c N
300
dio
| NUMĂR PROBA
Bolovanis
Pietriș
Argila
kN/
Nisip
Praf
m m m - m - m - % % % % - % - - cms kPa % % 0
kPa Iov. -
m?
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 re 38
Sol vegetal,
umplutura.
-0.5 0,50
Praf argilos
cafeniu.umed.plastic
22. 1
-1.8 1.30 vârtos, consistenta Pb.l -1.2 20 41 39 23.78 39.35 16.44 0.947 18.7 41.9 19.5 9000 20
91 8
tare .intercalatii de
pietriș
Complex argilos
-6.0 4,20
Amplasament : DJ156B km 15 + 750
FIȘA SINTETICĂ A FORAJULUI GEOTEHNIC NR. 2
COMPRESIBILITATE IN REZISTENTA LA
PROBA GRANULOZITATE SPT
EDOMETRU FORFECARE
COTA ABSOLUTA / RELATIVA
N.H. - Apa subterana
PROFIL LITOLOGIC
(TULBURATA / NETULBURATA)
DISTRIBUȚIE
ADANCIMEA
GROSIMEA
PROCENTUALA
DESCRIEREA
w Y n e k OBSERVAȚII
NUMĂR PROBA
WL wp Ip Ic Sr
STRATULUI
ADÂNCIME
C„ =
M200
d«>/ £200 im3 <I> c N
-300
dio
Bolovanis
Pietriș
Nisip
Argila
kN/ cm/
Praf
m m m - m - m - % % % % - % - - kPa % % 0
kPa Iov. -
m3 s
l 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38
Praf argilos
galben
cafeniu.umed,pla
sticitate mijlocie,
consistenta
tare .intercalatii 18.4 44.7 23.3 12.8 1.22 21,4 1
de pietriș Pb.l -1.2 22 58 20 5 8 5 0 8 3 42,2 18.1 9000 8 20
- 4,1
4.5 0
- 1.5 Complex marnos
6.0 0
II. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ȘI IDENTIFICAREA NECESITĂȚILOR ȘI A DEFICIENȚELOR
Drumul județean DJ 156B este un drum de clasă tehnică IV, cu o lungime totală de 17.700 km, care, pe teritoriul
administrativ al județului Bacău are 17.70 km.
In prima etapa este necesara amenajarea tronsoanelor de drum din intravilanul localitatilor pe care acesta il traverseaza,
astfel :
-intavilan Blagesti tronson intre km 4+450 - 6+500;
-intravilan Basasti tronson intre km 14+100 - 17+010
LUCRĂRI DE DRUMURI
Drumul județean DJ 156B, este situat în partea de Nord a județului Bacău, are originea(km 0+000) în orașul Buhuși, la
intersecția cu drumul național DN15, iar destinația(km17+700) în localitatea Băsăști, la intersecția cu DJ156A.
Drumul județean DJ 156B, pe sectorul studiat, cuprins între km 0+706-16+470, este un drum de clasă tehnică IV și
asigură legătura între un drum național DN15 și un drum județean DJ156A, tranzitând localitățile Blăgești și Poiana
Negustorului.
Elementele generale de gabarit:
• lungime drum studiat
• tronson intre km 4+450 - 6+500 - 2 050.00 m;
• tronson intre km 14+100 - 17+010 - 2 910.00 m
• platforma drumului - 8,0 m
• lățimea căii de rulare - 6,0 m;
• acostamente - 2x1,0 m;
• încadrare - cu benzi de incadrare pe ambele parti
• viteza de proiectare - 40 km/h;
In anul 2019, la km 16+450 s-a executat un pod nou cu cinci deschideri cu lungimea de 123.00 ml - la Parjol care asigura
traversarea in conditii de siguranta, a cursului de apa Tazlau.
Carosabilul drumului, prezintă diferite tipuri de structuri rutiere după cum urmează:
km inceput km sfarsit Lungime PC Sistem rutier
km 0+706 km 3+300 2594 m 6m imbracaminte asfaltica
km 3+300 km 4+485 1185 m 5.5 m imbracaminte asfaltica
km 4+485 km 5+300 815 m 5m Balast
km 5+300 km 6+000 700 m 5m bolovani+pamant
km 6+000 km 12+800 6800 m 4 - 6m pamant (in padure)
km 12+800 km 14+200 1400 m 5m bolovani+pamant
km 14+200 km 16+470 2270 m 5m Balast
Pe tronsoanele studiate drumul este fie din pamant cu o usoara balastare fie balastat.
Degradarile pe acest traseu sunt multiple , specifice fiecarui tip de imbracaminte existenta.
Circulatia pe acest drum se face cu mare greutate in special dupa perioadele de ploi sau de dezghet . Sunt
perioade -indiferent de anotimp, in care pe acest drum nu se poate circula chiar daca acesta ar face parte dintr-un
traseu optim fata de destinatiile propuse.
Un sector din acest drum traverseaza o zona de padure in care drumul este din pamant iar degradarile sunt cele
caracteristice acestui tip de drum. Partea carosabila a traseului prezinta fagase si gropi formate de numeroasele scurgeri
de apa care si-au taiat trasee, acestea dezvoltandu-se in timp, influențând in mod negativ condițiile de trafic si avand
implicatii si asupra starii tehnice a autovehiculelor.
In profil transversal drumul prezinta tronsoane care au forma de “covata“ fapt care conduce la colectarea apelor
din precipitatii spre axul drumului spre exteriorul partii carosabile. Acest fenomen a dus la spalarea pamantului de pe
carosabilul drumului si la formarea de degradari care pot sa constituie cauze ale unor accidente cu urmari dintre cele mai
grave. Fagasele care se formeaza pe suprafata carosabilului in timpul precipitatiilor sunt de adincimi diferite, pe care
participantii la trafic nu pot sa le aprecieze la adancimea reala, iar socurile care vor rezulta vor avea efecte neplacute
asupra utilizatorilor de vehicule cat si asupra autovehiculului propriu-zis. Chiar si atunci cand nu se mai constata
prezenta apei pe acest sector, prezenta prafului in exces este un factor de disconfort major in desfasurarea circulatiei .
Tot pe aceste zone latimea amprizei traseului studiat este mica si rezultata din amplasamentul impus de de
muchia taluzului de rambleu. Apa libera care se descarca pe taluz produce ravenarea acestuia, in special in zonele in
care suprafata nu este protejata vegetal.
Nu s-au identificat in zona drumului zone cu alunecari active ci numai zone afectate de actiunea de eroziune de
suprafata, fapt de care s-a tinut cont in proiectarea lucrarilor de preluare si dirijarea apelor de suprafata.
Siguranța circulației nu este asigurata in mod corespunzător -lipsesc indicatori rutieri dar lipseste parapetul
elastic deformabil de pe zonele in care se impune a se executa .
III. EXECUTIA SISTEMULUI RUTIER
Lucrari de pregătirea amplasamentului - demolare si evacuare a blocurilor de beton ce se indentifica in
corpul drumului dar si cele de relocare sau protejare a retelelor.
Lucrari pregatitoare - Pentru zonele in care urmeaza a se executa lucrari de modernizare (drumul este
din pamant sau parțial pietruit ) avand in vedere ca pe unele tronsoane latimea platformei drumului este
insuficienta a fost necesara largirea acesteia prin executia de lucrari de terasamente.
S-au realizat trepte de infratire pe zonele unde s-a largit platform cu umplutura de pamant compactat.
S-a facut trasarea drumului cu materializarea elementelor definitorii ale traseului iar in zonele a caror
elemente geometrice au trebuit imbunatatite cu umplutura din pamant pentru completarea corpului drumului s-au
executat pana la cotele stabilite prin proiect .
Inainte de realizarea umpluturii s-a curata suprafata de contact intre stratul suport si materialul de
umplutura de materiale vegetale care, in timp, se pot degrada si pot produce tasari ale corpului drumului.
S-a executat scarificarea cu reprofilare a platformei drumului . Aceasta etapa are un rol foarte important pentru
pregatirea lucrarilor urmatoare. Scarificarea suprafetei drumului s-a facut pe o adancime medie de 5 cm astfel incat
deformatiile locale ale profilului drumului sa fie corectate prin dislocarea dimburilor iar apoi prin reprofilare s-a
antrenat materialul dislocat in gropile existente. S-au efectuat cate doua treceri cu autogrederul pe suprafata
drumului deoarece denivelarile constatate pot ajunge si pana la diferente de nivel de aprox 20 cm iar numai o trecere
ar fi echivelenta cu compensarea numai a 10 cm din aceasta diferenta
.
Amenajare structură rutieră proiectată - reprezinta partea cea mai importanta din aceasta investitie. Scopul
lucrarii este acela de a realiza conditii de circulatie corespunzatoare unui drum reabilitat si modernizat, la care sa se
realizeze viabilitatea corespunzatoare a lucrarilor.
Pentru stabilirea sistemului rutier proiectat s-a avut in vedere traficul din zona dar in mod deosebit solutiile
constructive minime pentru sistemele rutiere nerigide , pentru fiecare strat in parte . Elementele geometrice ale
zonelor s-au impus si din considerentul incadrarii in platforma existenta.
Soluția - profil tip 1 , s-a aplicat pe sectoarele cu carosabil din pamânt: