BUCOVINA
BUCOVINA
BUCOVINA
CUPRINS
1. LOCALIZARE
2. ISTORIC
3. CADRUL NATURAL
4. POPULAȚIA
5. ARHITECTURA LOCUINȚELOR
6. OCUPAȚIA LOCUITORILOR/MESTEȘUGURI
7. PORTUL POPULAR
8. TRADIȚII
9. OBIECTIVE TURISTICE
10. CONCLUZIE
1. LOCALIZARE
• Tinutul Bucovinei se afla în nordul Moldovei, una dintre cele trei provincii istorice
ale României, alaturi de Muntenia si Transilvania. Aceasta zona a devenit în 1775
parte a Imperiului Austro-Habsburgic ramânând în componenta acestuia pâna în
1918. Numele de Bucovina dat provinciei a ramas din acea perioada, când i-a fost
atribuit aceasta denumire de „tara a fagilor" .
• Bucovina de astazi corespunde cu aproximatie judetului Suceava si cuprinde doar
partea de sud a Bucovinei istorice, în timp de partea de nord a ramas în componenta
Ucrainei.
• Zona este presarata pe toata întinderea ei cu biserici
si manastiri renumite pentru picturile exteriore si
interioare, edificii unice în lume (au primit în 1975
premiul „Marul de Aur“) Manastirile au fost
ridicate aproape toate în secolele XV - XVI.
Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta
(„albastrul de Voronet", „verde de Sucevita“)si
prezinta scene unice prin compozitia lor grafica,
care descriu scene importante din religie sau care
oglindesc momente din istoria Europei.
3. CADRUL NATURAL
• Marcat de o scădere treptată a altitudinii de la vest către est, relieful judeţului Suceava
este compus din două mari unităţi de relief. Partea vestică este muntoasă, alcătuită din
masive, grupe de masive şi complexe de culmi, separate între ele prin culoare adânci şi
arii depresionare: masivele Suhard şi Călimani, munţii Pietrosu Bistriţei – Grinţieşu
Broştenilor, Obcina Mestecăniş, masivele Giumalău – Rarău, Obcina Feredeului,
Obcina Mare, Munţii Stânişoarei, Depresiunea Dornelor, culoarul depresionar Vatra-
Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Gura Humorului.
• Râurile şi pâraiele reprezintă principalele unităţi hidrografice, la care se adaugă lacuri,
iazuri, mlaştini şi importante rezerve de ape subterane.
Dispunerea formelor de relief în scară, de la vest spre est, face ca aproape toate râurile
care drenează teritoriul să fie tributare Siretului, râu ce curge pe limita estică a judeţului.
Apele stătătoare constau în lacuri naturale de dimensiuni mici, lacuri antropice
amenajate în special pentru piscicultură, iazuri şi mlaştini.
Rezerve mari de ape minerale şi mineralizate, renumite pentru efectele lor terapeutice
asupra unor afecţiuni, se regăsesc în special în Bazinul Dornelor. Apelor minerale
carbogazoase li se adaugă izvoare sulfatate, sulfuroase şi clorurate, toate acestea făcând
din Vatra Dornei o zonă cu bogate resurse balneare.
4. POPULAȚIA
• Pădurea a făcut loc satelor dată fiind şi structura reliefului, în trecut cea mai mare parte
a Bucovinei era acoperită de păduri. Prin urmare, din cele mai vechi timpuri şi până în
vremurile recente, principalul material de construcţie folosit aici a fost lemnul.
Dominanţa lemnului ca material de construcţie este un prim element distinctiv al
arhitecturii ţărăneşti locale.
• De asemenea, o altă notă distinctivă este aceea că, între toate esenţele lemnoase
disponibile şi utilizate, lemnul de brad predomină. Întinsa suprafaţă montană de aici
precum şi vastele păduri ce o acopereau au condiţionat puternic volumul populaţiei.
6. OCUPAȚIA LOCUITORILOR ȘI MESTEȘUGURI
Prelucrarea lemnului
În Bucovina sau „Țara Fagilor”, așa cum i se mai spune, se poate vorbi despre o
adevărată civilizație a lemnului, meşteşugul prelucrării lemnului diferind de la o zonă la
alta, datorită influenţelor aduse de etnicii germani, polonezi sau slovaci.
Și astăzi, lemnul stă la baza gospodăriei țărănești, a inventarului gospodăresc și a
obiectelor de uz casnic. Astfel, creatorii populari îşi desăvârşesc măiestria în arta lemnului
prin realizarea de mobilier de interior, cât şi prin realizarea de obiecte de utilitate casnică
(linguri, farfurii).
Încondeierea ouălor
O adevărată comoară a culturii populare
bucovinene, meşteşugul încondeierii ouălor este strâns
legată de arta broderiei şi a decorurilor care se găsesc
pe costumele naţionale. Toate aceste arte transformă un
lucru obişnuit într-un lucru deosebit de frumos.
Oul reprezintă filosofia existenţei umane şi istoria
străbună, o mărturie a datinilor, credinţelor şi
obiceiurilor pascale. Meşteşugul se învaţă în familie şi
se transmite din generaţie în generaţie. Pentru ochiul
expert există o abundenţă de creativitate exprimată prin
diverse tehnici de lucru şi stiluri personale.
Olăritul
Unul dintre cele mai vechi meşteşuguri, olăritul a apărut ca o necesitate a
oamenilor de a prepara şi păstra hrana. Acum acest meşteşug este continuat de meşteri
olari din Rădăuţi şi Marginea.
Specificul vaselor din Rădăuţi îl reprezintă culorile folosite pentru decorare. Astfel
vasele sunt desenate cu figuri geometrice sau florale de culoare maro, verde, sau
galben, pe fond roşu sau alb. Ceramica de Marginea este deja o marca binecunoscuta
în întreaga lume.
7. PORTUL POPULAR
• Portul popular din Bucovina reușește să
scoată în evidență simplitatea și
afinitatea pentru frumos a locuitorilor de
aici. Femeile din Țara Fagilor lucrează
manual costumele populare, utilizând
motive folclorice precum spicul, frunza,
soarele, crucea, fiecare element în parte
având o semnificație anume, de la
bogăția pământului până la credința în
Dumnezeu.
8. TRADIȚII
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina
• https://bucovina.wgz.ro/menu/scurt-istoric
• https://
www.google.com/search?q=Bucovina+istoric&rlz=1C1OKWM_enRO912RO913&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2
ahUKEwjbuLaU_ozuAhVko4sKHc5BBkkQ_AUoAXoECAQQAw&biw=1536&bih=754
• https://usv.ro/despre-noi/istoria-locului/bucovina-trecut-prezent-si-perspective/
• https://ghid-de-bucovina.ro/despre-bucovina/relief/
• http://www.revista-satul.ro/locuintele-traditionale-taranesti-din-bucovina/
• http://visitingbucovina.ro/traditii-obiceiuri-mestesuguri/
• http://delabucovina.ro/bucovina/traditii-si-obiceiuri/
• https://blog.minimap.ro/locuri-de-vizitat-in-bucovina
• https://aventurescu.ro/12-locuri-pe-care-sa-le-vizitezi-in-nordul-moldovei-si-bucovina/