Grădinile din România

Grădinile până în secolul al XIX-lea

Romania in ceea ce priveste arta gradinilor
s-a aflat in calea unor interferente ale
occidentului cu orientul.
In evolutia artei gradinilor s-au inregistrat
similitiduni si transfer de idei si de material
biologic de la un popor la altul.
Exista marturii ale traditiei culturii plantelor ornamentale
inca de pe vremea romanilor, dar informatiii precise
dateaza din epoca feudala.
Epoca feudală – Transilvania- grădinile aveau caracter utilit
ar, ocupau suprafeţe mici, pe lângă cetăţi.
Sec. al XVI-lea gradinile s-au inmultit, în scrierile vremii se
semnalează existenţa la Alba Iulia a unei grădini amenaj
ate în terase şi decorată cu flori.
Sec. al XVII-lea, în Transilvania principele GH. Racokzi a dis
pus amenajarea la Alba Iulia a un parc cu tei şi flori, prin
tre care lalele şi narcise, aduse din alte ţări.
Sunt amenajate parcuri pe lângă reşedinţele de ţară (Ebesf
alva, Făgăraş, Sân Petru etc.) şi pe lângă casele orăşenil
or.
În Ţara Românească şi Moldova
(sec. al XVII-lea), Paul din
Alep descrie grădinile de pe
lângă mânăstirile Tismana şi
Cozia, grădina cu flori şi
trandafiri de pe lîngă
mitropolia din Târgovişte.
• - sec. al XVII –lea –la Iasi – gradina
Palatului Domnesc, cu elesteu si pe
dealul Galata – gradinile cu trandafiri,
crini, garoafe si iasomie;
• - la sfârsitul secolului al XVII-lea apare
un nou stil arhitectural, stilul
brâncovenesc, ce împletea traditiile
românesti cu numeroase elemente din
arhitectura italiana si cea orientala
(Curtea Veche si palatul Mogosoaia).
- sec. al XVIII –lea – parcul de la Avrig – Sibiu (baroc), al baronului
Bruckental;
- parcul de la Bonţida –Cluj, al familiei Banffy, sec. XVII,
stil baroc;
 CASTELUL TELEKI, amplasat la
jumatatea distantei dintre Reghin si
Tg. Mures, in localitatea Gornesti, a
apartinut unui mare om de cultura,
Contele Samuel Teleki, cel mai mare
bibliofil al Transilvaniei. Se spune ca
iubea atat de mult litera si cuvantul
incat caravane de carute umplute cu
carti plecau de la Viena spre domeniul
lui din inima Transilvaniei. El a fost
acela care a infiintat in 1802 celebra
bibioteca de la Tg Mures care numara
atunci nici mai mult, nici mai putin de
200.000 de carti. 

Castelul a fost ridicat intre 1771-1778, pe locul unei foste cetati medievale,
daramate din ordinul noului proprietar Mihaly Teleki, care si-a dorit un
impunator castel pentru familia nobiliara. Este una din cele mai reprezentative
lucrari ale barocului pur transilvanean. A fost construit in stil Grassalkovich,
raspandit in Budapesta. Farmecul sta in cele 52 de camere si 365 de ferestre
ale sale, simbolizand zilele anului. Justificarea ar fi aceea ca in fiecare zi
trebuia sa fie privita o fereastra diferita pentru ca si norocul privitorului se
schimba asemeni zilelor anului.
Gradina CASTELULUI TELEKI,
• - la sfârsitul sec. al XVIII-lea -
Bucurestiul avea cca. 80% din suprafata sa
ocupata de gradini, fiind numit oras-
gradina, dar care în mare parte erau
neorganizate
• Bucureşti în 1868, văzut din Turnul Colţea
În sec. al XIX –lea, odata cu dezvoltarea oraselor, a aparut necesitatea crearii de zone
verzi, dispuse în zonele fostelor ziduri si santuri ale vechilor fortificatii din feudalism.

- în Bucuresti în 1833-1840, se amenajeaza soseaua Kiseleff (prima artera verde a

orasului);
• - 1838 -Promenada-parc ,,Dumbrava furnicilor’’ în Cluj aşezată de-a lungul
malului râului Someş este străbătută de o alee plantată cu castani aşezaţi
pe patru rânduri la distanţă de circa 8 m unul de altul. Profilul drumului
arată că se urmărea crearea unei umbre puternice pentru plimbare.
Circulaţia pietonilor este separată de aceea a trăsurilor. Planul promenadei
(actualul parc al oraşului) după un desen publicat într-un calendar local din
1850-1860.
- 1844 – înfiintarea Gradinii Kiseleff 7 ha (arh. Vienez Carl Friederich
Meyer şi grădinarul Franz Hörer);
- 1843 (arh. Vienez Carl Friederich Meyer şi grădinarul Franz Hörer)– amenajarea
Gradinii Cismigiu pe un teren mlastinos, cu multe balti si izvoare subterane (lacul cu insul
a, poduri, chioscuri pentru orchestre, iarna lacul fiind folosit ca patinoar); In stil peisager,
ca mai tarziu Fr. Rebhun (sec XX) sa creeze parterele flancate de tei cu coroane tunse
geometric pe axa centrala, rondul roman si a gradinii cu trandafiri
Grădina Cişmigiu -1971
Rondul roman

• Gradina Cismigiu - In 1799

Alexandru Ipsilanti porunceste sa se
construiasca doua cismele in Bucuresti.
Numele celebrului parc bucurestean
vine de la cel al sefului lucrarilor, care
avea numele de Marele Cismigiu
( adica mai mare peste cismele ).
Generalul Kiseleff da dispozitie in 1830
sa fie secata balta si sa fie amenajata
o gradina publica. Acest lucru insa se
va face in timpul domniei lui Gheorghe
Bibescu de catre arhitectul peisagist
vienez Carl Friederich Wilhelm Meyer.
Balta a fost transformata intr-un lac cu
canalizare avand in centru o fantana
arteziana. Pe timpul iernii lacul era
transformat in pationoar. Parcul de
astazi s-a dezvoltat treptat, marindu-
se, iar in 1852 a fost imprejmuit. In
1854 germanul Ferdinand Lassalle
scria: "intrece cu mult tot ce poate
arata Germania". Celebrul restaurant
Monte Carlo este opera arhitectului Ion
Mincu. 
• - 1860 – au început lucrarile la prima gradina botanica din Bucuresti (grădinarul Ulrich
Hoffman) inclusa mai târziu în gradina palatului Cotroceni;
• - 1885 – s-a înfiintat actuala Gradina botanica din initiativa lui Dmitrie Brandza si Grad
ina Icoanei;
• -- la Braila – s-a înfiintat o gradina publica si parcul „La Monument” amenajat in stil
mixt;
• - la Iasi – Gradina Copou si Aleea Grigore Ghica (1852), promenada de pe Dealul Cop
ou;
• - 1859 – gradina palatului domnesc din Iasi;
• - la Brasov – Aleea de sub Tâmpa – promenada;
• - la Sibiu – 1857- parcul „Sub arini” si „Dumbrava”
• - la Timisoara – primul parc al orasului (1858) – Regina Maria - actual Parcul Tineretu
lui, iar în 1870 Parcul Scudier – în prezent Parcul Central şi promenada către Teatrul
National.
• - la Simeria se pun bazele primului parc dendrologic pe cca. 70 ha, iar la sf. secolului
s-a început crearea unui alt parc dendrologic, la Bazoş, lângă Timişoara.
La Craiova – s-a amenajat gradina logofatului Bibescu, ce ulterior a fost
amenajata sub numele de Parcul Bibescu – 125 ha (1898), azi Parcul
Romanescu, amenajat de peisagistul francez Edouard Redont;
Grădinile din prima jumătate a secolului
XX

Craiova - parcul Romanescu

Săpăturile pentru lacul superior

Lacului inferior. Insula Bibescu.
Laptaria. Construirea pietrelor.

Ridicarea peretilor de piatra.

Cascada mare

Testarea cascadei
Lacul superior
Chioscul rustic. Perspectiva
Podul suspendat. Fundatia subterana.
Pod rustic deasupra cascadei
Castelul de
apa
Pasarela. Fundatia.
Raul si cascada
Valea Fetei. Pietruirea aleelor
Lacul inferior. Cascada mare si podul rustic

• Construirea cascadei mari

Valea Fetei. Stalpi de consolidare si diguri
Captarea apelor. Stalpi si pietre
Valea Fetei superioara. Amenajarea pantelor
Amenajarea pantelor dupa indepartarea gunoiului
Pepiniera
Vedere generala, spre intrarea principala
Podul suspendat
Vedere generală a parcului
Intrarea principala a parcului
Inaugurarea castelului de apa
Inaugurarea podului suspendat.
• În Bucuresti în 1906 au fost amenajate:
• - parcul Carol I, (fost Libertatii) realizat de
E. Redont;
• - Gradina Ioanid, amenajată tot de
Redont, pe Bd. Dacia;
• - Parcul National (arh. Octav Doicescu si
arh. german Fr. Rebhun);
• - Padurile parc Baneasa si Snagov.
Parcul carol I, fost Libertatii
Parcul Carol I – Bucureşti
amenajat în 1900-1906 de catre arhitectul peisagist francez Eduard
Redont
Imaginea reprezinta o perspectiva aeriana asupra Parcului Carol I din anul 1930
Amenajarea parcului Carol a durat 6 ani si a fost ridicat pe Dealul Filaretului unde se intindeau odata
viile Bucurestiului. Constructia lui a inceput in 1900 si a fost inaugurat in 1906 sub conducerea lui

Carol I. Forma parcului a fost proiectata de peisagistul francez Eduard Redont iar de organizarea lui
s-a ocupat academicianul Constantin I. Istrati, fost primar al Bucurestiului. Inaugurarea parcului a fost
integrata in expozitia jubilara "Carol I - 40 de ani de domnie si Romania - 25 de ani de regat",
eveniment la care regele Carol a invitat mai marii Europei si in cadrul caruia s-a prezentat si parcul

Libertatii, fosta denumire a parcului Carol.

 Parcul Herastrau
 Cel mai mare parc al Bucurestiului
este Parcul Herastrau, situat in partea
de nord a orasului pe o suprafata de
cca. 110 ha. Zona de amplasare a
parcului inainte de 1930 reprezenta o
zona mlastinoasa. Intre anii 1930-1935
zona este asanata, ocazie cu care s-a
pus problema amenajarii intregii
suprafete ramase libere. Proiectele
pentru acest parc au fost facute de
arhitectii Pinard si Rebhun, iar aleile au
fost proiectate de arhitectul Octav
Dobrescu. Compozitia vegetala
deosebita este opera arhitectului Fr.
Rebhun.
 Datorita dimensiuni apreciabile a
parcului acesta a fost divizat in doua
zone: una linistita rezervata pentru
odihna si cultura si o zona destinata
odihnei active, sportului si distractiilor
(situate dincolo de lac).
Cariatidele si Fantana Modura - Parcul Herastrau, Bucuresti (fotografie din anii '30)
Aleea Cariatidelor" de Constantin Baraschi a produs senzatie la lansarea ei din
cadrul sarbatorii "Lunii Bucurestilor" - 1939, fiind transpunerea unui element
clasic grecesc in stil romanesc. Ţaranca romana reprezentata este privita cu
pietate: figura aristocratica, silueta zvelta, strai romanesc tipic, remarcabil prin
eleganta sobrietatii - motive populare pe manecile iei, horbote la maini si poale.
Dar in picioarele goale! Aleea a fost distrusa la un moment dat, actualul grup a
fost refacut avand ca model o copie autorizata facuta de artist, care se gaseste
in Cimitirul Belu.
Insula trandafirilor
• Pe 30 august, la Teatrul de Vară din Herăstrău, e ShortsUP În Parc, un
eveniment-retrospectivă ce aduce la un loc cele mai populare filme
scurte incluse în selecțiile ShortsUP din 2013 – 2014. Înainte să se
întoarcă în spații convenționale de proiecție, scurtmetrajele fac o ultimă
evadare de vacanță într-un loc de poveste. Hohotele de râs și emoțiile
concentrate vor ține ritmul unei seri ShortsUP de film și de muzică, ce
va completa seara în parc.
• În alte orase:
• - Buzau – Parcul Crângul (proiectat de Rebhun);
• - Iasi – Parcul Expozitiei si reamenajarea Gradinii Copou (Rebhun);
• - Cluj – Gradina Botanica – începuta în 1923 de prof.dr. Al. Borza;
• - Timisoara – Parcul Tiselor, Parcul Rozelor, Alpinetul, Padurea Verd
eşi reamenajarea fostului parc Scudier;
• - Sinaia – reamenajarea Parcului Castelului Peles (Rebhun);
• - Râmnicu Vâlcea –parcul Zavoiul;
• -grădini în Turnu Severin (Rebhun);
• - Curtea de Argeş (Rebhun), Galaţi, Brăila, Roman, Suceava etc.
 Realizări din a doua jumătate a
secolului XX
• In perioada celui de al II lea Razboi mondial amenajarea parcurilor si gradinilor
inregistreaza o stagnare.
• Dupa 1952-1953 în România s-a înregistrat o revigorare a amenajarii spatiilor verzi prin
reconstruirea celor existente si amenajarea unora noi:
• - Parcul Sportiv - 70 ha – Bucuresti (în prezent Parcul National), infiintat pentru Festivalul Mondial
al Tineretului si Studentilor, in 1953;
• - s-a restructurat Parcul Bazilescu (fost Nicolae Balcescu);
• - s-a reamenajat Parcul Libertatii;
• - reamenajarea Parcului Herastrau, Parcul Tei;
• - s-a înfiintat Gradina Circului de Stat, Gradina Pietei Palatului si Floreasca;
• - s-a înfiintat Parcul Expozitiei, Parcul Tineretului, parcuri în cartierele noi apărute Titan, Balta
Alba, Drumul Taberei, Pantelimon, Colentina, Crângasi;
• Orase cu mari suprafete de parcuri si gradini publice sunt: Timisoara, Cluj-Napoca, Craiova,
Ploiesti, Oradea, Galati, Sibiu, Iasi, Constanta, Pitesti.
• S-a realizat sistemul de spatii verzi de pe litoralul Mării Negre,corespunzatoare multitudinii de
statiuni.
• Majoritatea acestor parcuri si gradini au fost amenajate pe baza proiectelor intocmite de
Institutul Proiect - Bucuresti, de catre colectivul de arhitecti condusi de Valentin Donose.
Parcul Drumul Taberei
• Se poate spune ca strategia in domeniul spatiilor verzi prefigurata in 1952 a
condus in deceniile 6-9 ale sec. XX la rezultate bune in dezvoltarea de noi
amenajari si diversificarea profilurilor acestora.
• Calitatea proiectelor nu a fost urmata insa intotdeauna de un nivel
corespunzator al realizarii tehnice(insuficienta sau neperformanta mijloacelor
tehnice, lucrul in ~asalt~, nerespectarea tehnologiilor si chiar a planurilor de
executie, reducerea cheltuielilor, prin folosirea muncii `voluntare`, calitatea
slaba a materialelor de constructii, etc ).
• Aceste neajunsuri se reflecta in situatia actuala a celor mai multe amenajari
peisagistice, marcate in plus de neglijarea intretinerii ca urmare a
insuficientei fondurilor.
• Dupa 1990 s-a inregistrat o stagnare a activitatii de
amenajare a spatiilor verzi.
• Revirimentul s-a manifestat in primul rand in domeniul
privat (gradini ale locuintelor, ale sediilor de firma, ale
hotelurilor).
• In acesti ani a fost creata Gradina Botanica - Galati
COMPLEXUL MUZEAL DE ŞTIINŢELE NATURII "
RĂSVAN ANGHELUŢĂ" GALAŢI
 Rosariu - Gradina Botanica Galati

In viitor
Redresarea economiei generale va conduce la marirea alocatiilor
de la buget pentru amenajarea si intretinerea spatiilor verzi.
In paralel sunt necesare eforturi pentru dezvoltarea si
modernizarea bazelor de productie a materialului saditor, diversificarea
sortimentului, calificarea de specialisti de nivel mediu si superior.