UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

FACULTATEA DE INGINERA MATERIALELOR SI MECANICA

ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE

PROIECT MENTENANTA SI
FIABILITATEA INSTALATIILOR

Tema:
MAŞINI DE FREZAT PLAN
ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE

ÎNDRUMĂTOR: STUDENT:
Conf .Dr.Ing.Carstoiu Adriana Stefanescu Marian

2022

1
 2.CUPRINS
1. Tema proiectului 1

2.Cuprins 2

3.Argument 3

4. Prelucrarea prin frezare 6

4.1.Generalitati 6

5. Masini de frezat 9

1.Clasificarea masinilor de frezat 9

6.Tipuri de freze 10

7.Masini de frezat plan 12

8.Tehnologii generale aplicate 16

2. Sisteme de reparatii 16

3. Categorii de lucrari de intretinere si reparatii 16

8.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice 20

9. Intretinerea si repararea masinilor de frezat plan 22

9.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 22

9.2. Procesul tehnologic de reparare 23

9.3.Tehnologia de reparat a masinii de frezat plan 28

10. Norme de tehnica securitatii muncii 30

1. Norme de tehnica securitatii muncii la

prelucrarea prin frezare 30

2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere 31

11.Bibliografie 32

12.Anexe 33

2
  rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea inco-
recta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea
sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi-
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.
Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori
principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiuri-
lor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste
brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de

competenta :
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

3
4. PRELUCRAREA PRIN FREZARE
1. GENERALITATI
DEFINITIE:
Frezarea este operaţia de prelucrare mecanică prin aşchiere pe maşini-unelte de
fre-zat, cu scule numite freze.
Freza este o sculă aşchietoare cu mai multe tă işuri, pentru prelucrarea su-
prafeţelor plane şi profilate, a canalelor de diferite forme etc.

Fig.4.1.Procesul de prelucrare prin frezare

În cazul freză rii, mişcarea principală de aşchiere este executată de sculă , iar
mişcarea de avans de piesa de prelucrat (mai rar de sculă ).
Regimul de aşchiere la frezare este caracterizat de:
1. adâncimea de aşchiere(t);
2. avansul de aşchiere(s);
3. viteza de aşchiere(v).
Adâ ncimea de aşchiere este stabilită în funcţie de mărimea adaosului de prelucra-
re şi numă rul de treceri adoptat. La frezare se urmă reşte ca întregul adaos de prelu-
crare să fie înlă turat într-o singură trecere. Dacă condiţiile de precizie şi calitate a su-
prafeţei sunt ridicate, adaosul de prelucrare se îndepă rtează în două faze: frezare de
degroşare şi frezare de finisare.

4
 Fig.4.2.Miscarile necesare in procesul de aschiere
Mişcarea principală de aşchiere se realizează cu viteza de aşchiere v. Mă rimea
vitezei de aşchiere se poate determina cu ajutorul unor relaţii experimentale sau se
alege din normative în funcţie de:
 schema de lucru adoptată;
 natura şi materialul sculei;
 materialul de prelucrat .

Ea se exprimă în [m/min].
Pe baza vitezei de aşchiere calculate, se determină turaţia la arborele principal al
maşinii cu relaţia:

𝑛=
1000𝑣
𝜋
[rot/min]
𝐷
unde:
v-viteza de aşchiere;
D-diametrul sculei aşchietoare.
Mişcarea de avans(s) presupune o deplasare între sculă şi piesă .
Viteza de avans se determină din relaţia :

𝑠𝑑 = 𝑠𝑧 = w [mm/rot]
𝑛𝑧
unde:
s-avansul de lucru;
z-numă rul de dinţi;
5
 sd-avansul pe dinte;
w-viteza de aşchiere.
Este preferabil să se lucreze cu avansuri câ t mai mari, deoarece în acest fel se
asigură o productivitate ridicată . Avansul pe dinte ales se verifică funcţie de re-
zistenţa mecanismului de avans al maşinii de frezat şi funcţie de rigiditatea
dornului
port-freză .
Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a secţiunii transversale a stratului de
aşchiere, este distanţa dintre două suprafeţe de aşchiere consecutive, generate de doi
dinţi ală turaţi, mă surată în direcţia avansului de frezare.

4.2.METODE DE FREZARE
Prelucrarea prin frezare poate fi realizată în contra avansului (B) sau în sensul
avansului (A).

Fig.4.3.Metode de frezare
La frezarea în sens contrar avansului:
 angajarea dintelui se face de la grosime mică de aşchiere, ceea ce face ca şo-
curile să fie mai mici;
 jocul dintre flancurile filetului şurubului conducă tor şi piuliţei din lanţul cine-
matic al mişcă rii de avans este preluat de componenta orizontală FH , care este
îndreptată în sens contrar avansului, în felul acesta fiind excluse vibraţiile pe
orizontală ;

 componenta verticală FV , fiind îndreptată în sus, tinde să ridice semifabricatul

de pe masa maşinii, putâ nd provoca în acest fel vibraţii pe verticală , care influ-
enţează negativ calitatea suprafeţei prelucrate ;

6
  uzura sculei este mai puţin intensă ca urmare a faptului că tă işurile lucrează
totdeauna pe suprafaţa prelucrată a piesei, nu ca în cazul freză rii în sensul
avansului, la care dintele ia contact de fiecare dată cu suprafaţa de prelucrat,
care poate avea pe ea oxizi, impurită ţi sau crustă dură
La frezarea în sensul avansului :
 aşchia este atacată de tă iş în partea sa cea mai groasă , forţa de aşchiere la an-
gajare fiind maximă , deci, prelucrarea este însoţită de şocuri;
 componenta verticală FV apasă semifabricatul pa masa maşinii, eliminâ nd posi-
bilitatea apariţiei vibraţiilor pe verticală , în schimb masa fiind mai încă rcată ,
trebuie să fie bine susţinută în consolă ;
 componenta orizontală FH este dirijată , în acest caz, în sensul avansului şi tinde
să tragă materialul sub sculă ; ea nu mai poate prelua jocul din cupla cinematică
şurub-piuliţă , motiv pentru care pot să apară vibraţii în plan orizontal;
 frezarea în sensul avansului se aplică mai ales la operaţiile de finisare sau de
frezare rapidă .

5.MASINI DE FREZAT
5.1.CLASIFICAREA MASINILOR DE FREZAT
Maşini-unelte de frezat
În funcţie de construcţia şi de destinaţia lor, maşinile-unelte de frezat pot fi:
 universale;
 verticale;
 orizontale;
 speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roţi dinţate etc).

Fig.5.1.Masina de frezat universala Fig.5.2.Masina de frezat verticala

7
 Fig.5.3.Masina de frezat universala de sculerie

Fig.5.4.Masini de frezat plan

6.TIPURI DE FREZE
La o freză se deosebesc dinţii aşchietori şi corpul. Din punct de vedere con-
structiv, frezele pot fi executate dintr-o bucată (în acest caz se numesc freze mo-
nobloc) sau asamblate (în acest caz se numesc freze cu dinţi montaţi).

8
Fig.6.1.Freza monobloc Fig.6.2.Freza cu dinti montati
Frezele cilindrice se folosesc pentru prelucrarea suprafeţelor plane pe maşi-
nile de frezat orizontale. Ele pot avea dinţi drepţi sau înclinaţi . Cele cu dinţi înclinaţi
lucrează în condiţii mai bune, deoarece aşchierea decurge mai liniştit. Pentru di-
mensiuni mari de freze, construcţia acestora poate fi realizată cu dinţi asamblaţi.
Această soluţie permite construirea corpului din oţel de construcţie, iar dinţii aş-
chietori, din oţel rapid (HSS) sau plă cuţe din carburi metalice, ceea ce reduce sim-
ţitor costul sculei.

1. Freză deget
2.Freză cilindrică cu dinţi
elicoidali
3.Freză modul disc
4.Freză deget
5.Freză cilindro-frontală
6.Freză disc
7. Freză disc
8.Freză pentru canale
(coadă de rândunică)
9.Freză deget pentru profilare
10.Freză pentru canale
în “T”
11.Freză conică
12.Freză pentru canale
13.Freză deget

Fig.6.3.Tipuri de freze

9
 7.MASINI DE FREZAT PLAN
Maşina de frezat longitudinală
Pentru prelucrarea unor piese mari, la producţia în serie şi în masă , se utili-
zează maşini de frezat longitudinale, prevă zute cu mai multe capete de frezat, ca-re
asigură o productivitate foarte mare prin prelucrarea simultană a mai multor su-
prafeţe. Aceste maşini mai poartă şi denumirea de maşini de frezat portal.

Fig.7.1.Masina de frezat longitudinala

În figura 7.1. este reprezentată maşina de frezat longitudinală . Piesele de prelu-
crat se fixează pe masa 2, care execută mişcarea de avans longitudinal de-a lungul
ghidajelor de la batiul 1. Sculele sunt fixate în capetele de frezat 5 şi execută mişcarea
principală de aşchiere. Pentru executarea prelucră rilor pe maşina de frezat portal
(longitudinală ) este nevoie de o mişcare de avans de potrivire, în funcţie de poziţia
suprafeţelor ce se prelucrează . Această mişcare este executată de scula aşchietoare,
prin capul de frezat respectiv, care poate executa o mişcare de avans de-a lungul
ghidajelor verticale sau de-a lungul ghidajelor ale traversei 6. La unele maşini de fre-
zat longitudinale, capetele de frezat se pot înclina putâ ndu-se prelucra astfel piese cu
suprafeţe înclinate.
Pe batiu sunt prevă zute ghidajele verticale pe care se deplasează masa ver-
ticală . Această masă are diferite canale, pe care se pot monta diferite dispozitive şi
accesorii, cum este, în cazul de faţă , masa orizontală . La partea superioară a batiului

10
sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa sau bloca în poziţia necesară capul
de frezat , împreună cu arborele principal .
Mişcă rile executate de această maşină -unealtă sînt urmă toarele:
1. mişcarea principală de aşchiere care este mişcarea de rotaţie a arborelui ;
2. mişcarea de apropiere II a capului de frezat se blochează apoi pe ghidaje;
3. mişcarea de ridicare şi coborîre IV a mesei maşinii;
4. mişcarea de avans longitunal III, efectuată de masa .

Mişcă rile de avans ale mesei , pe orizontală şi pe verticală , pot fi executate manual şi
automat. Celelalte mişcă ri de potrivire se execută manual.

Fig.7.2.Masina de frezat longitudinala tip portal

Acest tip de maşină -unealtă este destinat prelucră rii suprafeţelor plane, orizon-
tale, verticale sau înclinate, la piese de dimensiuni mari avâ nd o dimensiune domi-
nantă (lungimea) – spre exemplu ghidajele de pe batiurile maşinilor-unelte. Masa de
lucru execută o singură mişcare de avans, longitudinal (de unde şi denumirea
maşinii), fiind total rezemată pe ghidajele batiului, pe toată lungimea cursei.

11
 Rigiditatea maximă a sistemului tehnologic, asigurată de această construcţie
specifică , permite aplicarea unor regimuri intense de lucru concomitent cu obţinerea
unei calită ţi superioare a suprafeţelor prelucrate.
Prin echiparea maşinii cu mai multe capete de frezat şi utilizarea simultană a aces-
tora se asigură o productivitate ridicată ; de asemenea, suprafeţele prelucrate în acest
mod, la aceeaşi prindere a piesei pe masa maşinii, îndeplinesc mai bine condiţiile de
precizie în ceea ce priveşte poziţia relativă dintre ele faţă de cazul în care prelucrarea
s-ar face în mod obişnuit, din mai multe prinderi succesive.
Pentru a satisface diferitele necesită ţi practice, s-au conceput mai multe variante
constructive ale maşinii de frezat longitudinal.
Dintre acestea, în figura 7.2. este prezentată maşina de frezat longitudinal de
tip portal, cu doi montanţi echipată cu patru capete de frezat (două orizontale şi două
verticale).
Masa de lucru 3 se deplasează pe ghidajele batiului 1, în mişcarea de avans
longitudinal II.
Pentru asigurarea rigidită ţii sistemului tehnologic, oricare ar fi poziţia
de lucru, lungimea batiului este dublă faţă de lungimea mesei de lucru. Pe
ghidajele montanţilor 2 se deplasează cele două capete de frezat orizontale, 4 şi
traversa mo- bilă V, prin mişcă rile de poziţionare III, respectiv VI.
Capetele de frezat verticale 6 execută mişcarea de avans – poziţionare IV pe
ghidajele traversei şi mişcarea de poziţionare unghiulară VII, aceasta din urmă
permiţâ nd prelucrarea suprafeţelor înclinate. Pinolele 8 ale arborilor principali 9
permit executarea mişcă rilor de poziţionare V, pentru stabilirea distanţei dintre
su- prafeţele prelucrate sau pentru pătrunderea sculelor la adâ ncimea de aşchiere
dorită .
Batiul maşinii, împreună cu montanţii şi cu traversa de rigidizare 7, formează
un ca- dru închis şi rigid.
Fiecare cap de frezat reprezintă o unitate cinematică independentă , cu
reglarea turaţiei arborelui principal prin cutie de viteze. Sistemul cinematic al
mişcă rilor de avans este prevă zut cu mai multe ramificaţii, pentru masă şi
pentru fiecare cap de frezat. Mecanismele respective sunt amplasate în batiul
maşinii şi în carcasele solidare cu traversa mobilă .
Lanţul cinematic al mişcă rii de avans longitudinal conţine motorul de
acţionare
M5, cutia de avansuri CA, cutia de distribuţie CD1 şi un mecanism melc –
cremalieră melcată pentru transformarea mişcă rii de rotaţie în mişcare de
translaţie.
Lanţurile cinematice pentru avansul capetelor de frezat orizontale sunt deri-
vate din cutia de distribuţie CD2. O cutie de distribuţie cuprinde mecanisme
de inversare şi cuplaje pentru închiderea lanţurilor cinematice aferente.
Lanţurile cinematice pentru avansul şi poziţionarea capetelor de frezat
verticale in- clud bara de avansuri BA, cutia de distribuţie CD (dispusă pe traversa
mobilă ) şi me- canismele de transformare cu şurub conducă tor.
Lanţul cinematic pentru deplasarea rapidă a traversei mobile conţine motorul
M, re- ductorul RED şi două şuruburi conducă toare cu rotire sincronizată . 12
După efectuarea poziţionă rii, traversa este blocată pe ghidajele montanţilor.
 Masina de frezat plan
La aceste maşini, prin simplificarea sistemului de elemente suprapuse pentru
fixarea piesei de prelucrat, se obţine creşterea rigidită ţii faţă de cazul maşinilor de
frezat cu consolă . În aceste condiţii, se pot aplica regimuri de aşchiere mai intense,
dar se îmbună tă ţeşte şi calitatea suprafeţelor prelucrate.
Deaceea se utilizează pentru prelucrarea suprafeţelor plane sau profilate, la
producţia de serie.
Maşinile de frezat plan se clasifică după numă rul mişcă rilor executate de
piesă şi
după poziţia capului de frezat (orizontale, verticale). Există şi variante
constructive cu două sau trei capete de frezat, asemă nă toare cu maşinile de frezat
longitudinal (ce vor fi prezentate în paragraful urmă tor).
În figura 7.3. se prezintă schema cinematică de principiu a unei maşini verticale
de frezat plan, având masa deplasabilă pe două direcţii perpendiculare, în plan ori-
zontal (mişcă rile II şi III); celelalte mişcă ri de generare sunt:
I – mişcarea principală (rotaţia sculei aşchietoare) şi IV – mişcare de avans
vertical efectuată de că tre capul de frezat. Mişcarea V este utilizată la poziţionarea
pinolei port-sculă pentru stabilirea adâ ncimii de aşchiere.
Principalele pă rţi componente ale maşinii sunt: 1 – batiu; 2 –
montant;
3 – cap de frezat; 4 – arbore principal; 5 – masă de lucru; 6 – sanie
transversală . Pentru realizarea cu viteză sporită a mişcărilor de poziţionare,
mişcarea de rotaţie furnizată de M3 se însumează prin intermediul unui
mecanism diferenţial DIF cu
mişcarea de rotaţie furnizată de M2 şi reglată prin cutia de avansuri CA
(mişcarea de avans).

Fig.7.3.Masina de frezat plan.Schema cinematica

13
8. TEHNOLOGII GENERALE APLICATE
1. SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme , principalele fiind urmatoarele :
 Sistemul de reparatii executate dupa necesitate –dupa acest sistem ,masina se
repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si
numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
 Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia
urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materi-
alele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
 Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a mas-
inii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade sta-
bilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea
pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
 Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determina-
rea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si ele-
mentele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii
neprevazute a masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari
si pregatiri a reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice
termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

8.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI

REPARATII
Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in
indus- tria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari
de baza : a)Revizii tehnice
b) Reparatii curente
c)Reparatia
capitala
a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a
principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2.Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita 14
eliminarea jocurilor;
3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
4. Verificarea instalatiei de racire si ungere;
5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera);
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verificarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul
zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale.
b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se
executa pe-
riodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor
deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de
gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de
importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate
,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :
9. Deconectarea masinii de la retea;
10.Demontarea partiala a masinii;
11.Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina;
12.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
13.Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
14.Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
15.Verificarea si repararea instalatiei de ungere
16.Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12. Confectionarea de piese noi;
13. Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II

1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8.Repararea dispozitivelor de protectie;
15
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12. Vopsirea masinii;
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
14.Reconditionarea ghidajelor;
15. Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare al masinii;
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18. Repararea motoarelor electrice;
19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de
siguranta,butoane de comanda );
20. Inlocuirea conductorilor uzati;
21. Repararea lampii de iluminat;
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri;
23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric.

c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efec-

tueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca
scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial
si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale

A. Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de
uzura; 2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea
constatarilor); 5.Repararea sistemului de actionare
hidraulic; 6.Repararea sistemului de ungere si racire;
23.Repararea dispozitivelor de protectie;
24.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
10.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
11. Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de
la ,respectiv la ,locul de
functionare;

16
 B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2. Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5. Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6. Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

17
8.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII
DE REPARATII SPECIFICE

18
19
 9.INTRETINEREA SI REPARAREA
MASINII DE FREZAT PLAN
9.1. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII
UTILAJULUI
Desfă şurarea in mod ritmic a activită ţii de producţie a unei intre-prinderi in-
dustriale necesită, ca o condiţie de bază , o bună organizare a repară rii şi intreţinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in procesul folosirii lor
productive, mij-
loacele fixe şi utilajul de producţie, ca o componentă a acestora, sunt supuse
uzurii fizice şi morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere
treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă , o pierdere a capacităţii lui de a
satisface o necesitate socială , ducand in final, in felul acesta, la pierderea
valorii lui.
Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul
de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor create şi recupe-
rarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari .
In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata folo-
sirii lui şi a funcţionă rii in condiţii optime şi cu posibilită ţi cat mai apropiate de cele
iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi reparare
a utilajului de producţie .
Organizarea pe baze ştiinţifice a lucră rilor de intreţinere şi reparare a
utilajelor tre- buie să ţină seama de particularită ţile utilajului şi de modul de uzură
fizică a diferite- lor pă rţi componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se constată că uzu-
ra lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă , cel mai rapid se uzea-
ză lagă rele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, ar-
borele motor ş.a., procesul de uzură este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzură mai mare şi folosirea in continuare a maşinii.
Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită , de asemenea, efec-
tuarea in scopuri preventive a unor mă suri de intreţinere, care să impiedice uzura
prematură şi operaţii de control şi revizie care să permită depistarea din timp a even-
tualelor defecţiuni .
Ca urmare a particularită ţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai
pot fi folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire
indelungată , se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem
adecvat de intreţinere şi reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de
pro-
ducţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor activită ţi in 20
condi- ţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie,
conformgraficelor de producţie, evitandu-se astfel scoaterile din funcţiune,
contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activită ţi ritmice .
O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură
menţinerea
funcţionă rii acestuia potrivit performanţelor tehnico-economice prevă zute in cartea
tehnică , influenţand direct randamentul şi precizia de funcţionare şi realizarea pro-
ducţiei in cantităţile şi calitatea prevă zute .
Organizarea intreţinerii şi repară rii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producţie, prin realizarea acestor
activităţi la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea execută rii lucră rilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei
unită ţi in- dustriale trebuie să permită realizarea urmă toarelor sarcini de bază :
a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ;
b)evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau
accidental a acestuia din funcţiune ;
c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea
timpului
de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării
reparaţiilor ,
d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii,
asigurarea executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridicată ;
e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite .

9.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII

Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
 proces tehnologic de reparatie individual
 proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de frezat plan cuprinde urmatoarele
operatii:
1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul si receptia utilajului;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
Pregatirea masinilor si instalatiilor
pentru intrarea in reparatie
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic
al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In
prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul
21
tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie
se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in
gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de consta-
tare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din
cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata
de:
 studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
 stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al
pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate,
ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta
mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza.
Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare,
depozitare.
Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare.
Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si
atunci daca
sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt
asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafete-
le finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea
fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se
acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare
(nedecalibrate), de preferinta tubulare.
Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de
aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in
prealabil, a
fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea
surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu
dispozitive
speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum
sunt
prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu
ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din
metale moi (cupru, aluminiu, bronz etc.). 24
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele
spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind
diametrul
 Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-
nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce
la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea
deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este
permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se
aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si
partile fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si
extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmit-
erea presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost in-
calziti cu ulei mineral la 90-100°C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dis-
pozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200°C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80°, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita; 23
3. spalarea in apa calda;
 4. uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata
se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei
mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se
toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea
305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmen-
tului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se folo-
seste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric
pana la temperatura de 80°. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de
coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu
o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de
pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar,
dupa care rul-
mentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe
carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui
lenta in baia de ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura
defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si
masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in
timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere
dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete,
etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de
inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se
trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este
economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita
maxima a
uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se
inlocuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o
schita
care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau
reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care
se asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru
piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene,
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din
nou sa se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia
de constatare.
24
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezol-
vare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
 de exploatare;
 de fabricatie;
 de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile
fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de ex-
ecutie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite
pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din
aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire
sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu
trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire.
Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile
arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara ri-
zuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile din-
tate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai
defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie
mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar genera-
toarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul
cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara
urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si
aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis
trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot
infundat. O metoda

25
precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasun-
ete.

9.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE FREZAT PLAN
Pentru repararea masinii de frezat plan se intocmesc urmatoarele documente :
1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
g. denumirea utilajului;
h. comanda de executie a reparatiei;
i. denumirea operatiei ce se executa;
j. norma tehnica;
k. manopera in ore;
l. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
m. alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
Repararea principalelor subansambluri mecanice
ale masinii gaurit
In majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta
cu nervurile din zona canalelor „ T” rupte si cu suprafata pentru prindere a
pieselor cu diferite denivelari,provenite din aschierea cu frezale atunci cand
lucratorii scapa frezele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
 frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
 confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei
 montarea placii prin suruburi pe masa uzata
 rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si
repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei
trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300
mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe

26
suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare
este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver-
ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si
se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocui-
rea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara
prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifi-
ca,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si
prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot consta-
ta la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arbor-
ilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului
la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii
prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uz-
urii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile
din otel
cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul
mai mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare
de 10 mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si
rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele
)se inlocuiesc cu pise noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea
elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.

27
10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA
SI REPARAREA MASINILOR DE FREZAT PLAN
1. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELU-
CRAREA PRIN FREZARE
Fixarea sculei
Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica, daca aceasta corespunde materia-
lului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii.
Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu mâ inile protejate.
Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel
incat dinţii frezei sa nu poata prinde mâ inile sau imbracamintea lucratorului in tim-
pul lucrului.
Fixarea pieselor
Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive spe-
ciale de fixare sau in menghina.
(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete
prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere
zimtate.
Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fix-
ate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie
cat mai mare.
Pornirea si exploatarea frezelor
Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa por-
nirea frezei.
(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri
freza.
Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se
gaseasca scule sau piese nefixate.
Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de
la retea.
Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a cali-
tatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.

28
 10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA IN-
TRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE FREZAT PLAN
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datori-
ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locur-
ile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire
si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la
rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric
precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
 la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduc-
erea unui maistru sau sef de echipa;
 uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
 inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un
utilaj, maistrul
sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci-
dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric prin-
cipal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”
 la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verti-
cale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
 dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte
de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
 inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie
au fost inlaturate de pe masina;
 darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
 in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
 la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se
vor
folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;
 soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
 piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
 la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protec-
toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi
chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
 nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
 cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
 in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea ali-
mentelor precum si fumatului;

29
 11.BIBLIOGRAFIE

1. Norme de protectia muncii (NSSM 1)

http://www.iprotectiamuncii.ro/

2. Intretinerea tehnica a utilajelor

http://www.scribd.com

3. Masini-unelte si prelucrari prin aschiere

http://www.regielive.ro

4. Imagini
http://www.google.com

5. Prelucrari mecanice prin aschiere

http://www.scribd.
com 6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice
h
t
t
p
:
/
/
w
w
w
.
s
c
r
i
b
d
.
c
o
m

30
 12.ANEXE
12.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII

31
 12.2.FISA DE CONSTATARE TEHNICA
A masinii, utilajului nr. ……… in vederea reparatiei
Denumirea masinii, utilajului : Masina de frezat plan
Nr. de inventar…………. Ore de functionare de la darea in
exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000

12.3.PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI

1. masa masinii : reconditionare prin placare
2. rulment : se inlocuieste
3.batiu (ghidaje) : reconditionare prin razuire :
Comisia de constatare………...
…………………………… ……………
………………………………………….

32