Filumul Angiospermele

Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 13

FILUMUL

ANGIOSPERMELE

Realizat de:Cebotari Valeria


Particularitatile angiospermelor
• In prezent sunt cunoscute cca 250 000 de specii de
angiosperme care joaca un rol dominant in formarea
invelisului vegetal al Terrei. Acest rol este asigurat de
un sir de schimbari morfologice progresive aparute in
procesul evolutiei, si anume:

-varietatea formelor de viata - lemnoase si ierboase


-aparitia florii ca organ al inmultirii sexuate
-prezenta in alcatuirea florii a ovarului care adaposteste ovulele,
protejindu-le de actile negative ale mediului
-fecundatia dubla datorita careia in saminta se formeaza embrionul
diploid si endospermul triploid
-reducerea gametofitului
-sistemul conducator bine dezvoltat
Ciclul vital al Angiospermelor
Clasificarea Angiospermelor
• Clasificarea plantelor cu flori (angiosperme) se bazează pe sinteza
datelor morfologiei, anatomiei, embriologiei, citologiei, geneticii,
biochimiei şi geografiei comparate ale plantelor.
• Angiospermele se împart în două clase: dicotiledonate (dicot)
şi monocotiledonate (monocot).
Clasa Dicotiledonate
Caracteristicile distinctive ale dicotiledonatelor: embri-
onul are două cotiledoane; nervaţiunea frunzelor – penată sau reticulată;tulpina ierboasă sau lemnoasă;
fasciculele conducătoare de tip deschis, pre-
văzute cu cambiu; sistemul radicular pivotant, mixt sau ramificat; floarea pentameră sau tetrameră.
Diversitarea Dicotiledonatelor
• 1. Familia Rozacee
• include specii lemnoase şi ierboase cu frunze simple sau compuse.
• Fructul poate fi capsulă, achenă, drupă sau un fruct fals (fructul la zmeur, mur, măceş). La unele
specii sămânţa este lipsită de endosperm. Mai multe specii sunt cultivate pentru fructele lor.
• Reprezentanţi: mărul, părul, gutuiul, scoruşul, sorbul, păducelul, zmeurul,
• murul, măceşul
• 2. Familia Leguminoase
• întruneşte plante ierboase sau lemnoase cu frunze compuse. Rădăcinile poartă mici nodozităţi,
cu care trăiesc în simbioză. Florile sunt bisexuate, rareori unisexuate, zigomorfe,cu o structură
specifică. Fructul – păstaie dehiscentă. Seminţele sunt lipsite de endosperm. Un număr mare de
specii de rozacee sunt cultivate.
• Reprezentanţi: fasolea, soia, trifoiul, măzărea, lintea, salcâmul, sparceta, lucerna, măzărichea ş.a.
• 3.Familia Solanacee
• cuprinde specii ierboase şi de arbuşti răspândite în regiunile calde. Au frunze simple, cu limbul întreg, lobat sau
divizat. Florile sunt tubulare, ca nişte pâlnii, bisexuate, solitare sau grupate în inflorescenţe la vârful ramurilor.
Fructul e o capsulă sau bacă. Sămânţa are un endosperm cărnos şi cotiledoane.
• Reprezentanţi: tutunul, ciumăfaia, măselariţa, cartoful, zârna, ardeiul, roşia, vânăta, petunia ş.a.
• 4.Familia Asteracee
• Este cea mai mare familie de plante dicotiledonate, în principal plante ierboase. Au frunze simple.
Tulpina, frunzele şi rădăcinile sunt prevăzute cu celule tubuliforme izolate sau fuzionate, ce secretă
latexuri,uleiuri, substanţe răşinoase, cauciuc. Florile au o structură specifică. Fructul este o achenă,
având în creştet papusul – un mănunchi de perişori strânşi sau desfăcuţi ca o paraşută, servind la zbor
în procesul diseminării. Multe specii de asteracee sunt folosite ca plante medicinale .
Clasa Monocotilidonate
• Caracteristicile principale ale monocotiledonatelor: embrionul cu
un singur cotiledon; frunzele alterne, cu marginea întreagă şi
nervaţiunea paralelă sau arcuită, prevăzute cu teacă, dar lipsite de
peţiol şi de stipele;tulpina ierboasă şi neramificată, adesea cu părţi
subterane metamorfozate în rizomi, bulbi sau tuberculi; fasciculele
conducătoare de tip închis, lipsite de cambiu, dispuse spiralat; sistemul
radicular fasciculat; floarea trimeră,rareori tetra- sau dimeră, dar
niciodată pentameră.
• 1.Familia Liliacee
• Plante ierboase, răspândite în ţinuturile temperate şi calde. În pământ au bulbi, tuberculi sau rizomi. Frunzele,
prevăzute cu o teacă, sunt dispuse spiralat. Florile au periant simplu, coroliform, sunt solitare sau grupate în
inflorescenţe – raceme, umbele sau spice – dispuse terminal. Fructul este o capsulă dehiscentă longitudinal
sau o bacă. Unii reprezentanţi sunt cultivaţi pentru alimentaţie sau în calitate de plante decorative.
• Reprezentanţi: leurda, usturoiul, ceapa, crinul, laleaua, vioreaua,
• lăcrămioara , dalacul, pecetea-lui-Solomon, sparanghelul, brânduşa ş.a.
• 2.Familia Poacee.
• În pământ au adesea rizomi, de la care se ridică tulpini aeriene cilindrice, împărţite în noduri şi internoduri,
neramificate şi cave la interior, cu excepţia porumbului şi meiului. Frunzele sunt liniare, lungi şi înguste, prevăzute
cu o teacă ce înconjoară tulpina. Florile sunt bisexuate, mai rar unisexuate (la porumb). Învelişurile florale sunt
reduse sau în lipsesc totalitate, rezultat al adaptării la polenizarea prin vânt. Staminele sunt în număr de trei. Florile
sunt adunate în inflorescenţe, spic compus (la grâu) sau panicul (la ovăz). Fructul e o cariopsă.Multe graminee au
fost domesticite, fiind astăzi cultivate pe larg în toate ţările lumii.
• Reprezentanţi: bambusul, porumbul, trestia-de-zahăr, mohorul, orezul, negara, timoftica, ovăzul, păiuşul, firuţa,
golomăţul, grâul, pirul ş.a.
SFÎRȘIT!!

S-ar putea să vă placă și