10locomotia La Nimale
10locomotia La Nimale
10locomotia La Nimale
Zborul propriu-zis se realizează prin apăsarea aerului cu aripile larg desfăcute,care se mișcă
de sus în jos și din faţă în spate – zbor vâslit. Exclusiv prin tipul respective de zbor se
deplasează păsările mici (vrabia, piţigoiul, sticletele, rândunica). La une le păsări (bufniţa,
cocorul, vulturul, pelicanul, barza etc.), zborul vâslit poate fi urmat de zborul planat. Acesta
se caracterizează prin plutirea în aer cu aripile imobile și larg
deschise. Pasărea se lasă purtată de curenţii ascendenţi de aer cald, menţinându-și un anumit
timp viteza și direcţia, fără să bată din aripi. La alte păsări (de exemplu, porumbelul,
albatrosul), s-a constatat existenţa unui alt tip de zbor, numit zbor cu pânze. În acest caz,
după ce pasărea s-a înălţat în aer, ea nu mai mișcă aripile, ci le ţine în așa fel, încât vântul să o
poarte în sus, înainte sau în cercuri.
Aterizarea este revenirea păsării din mediul aerian pe un suport. Pre gă tindu-se de
aterizare, pasărea reduce viteza de zbor, își modifi că poziţia și mișcarea aripilor si
isi aduce corpul în poziţie verticală. În ultimul moment, se așază pe suport cu
picioarele înainte, pentru a amortiza șocul de aterizare.
Urmărind particularităţile zborului la păsări, cercetătorii din domeniul tehnicii au
aplicat anumite aspecte în construcţia aparatelor de zbor.
Acestea și alte soluţii tehnice, găsite în natură și aplicate în tehnică și în tehnologia
umană inovativă, constituie o știinţă, numită bionica.
• ARIPILE LA PASARI:
• =transformari ale membrelor anterioare de la
vertebratele tetrapode.Sunt actionate de
muschii pectorali dispusi de o parte si alta a
carenei sternului.Sunt legati prin tendoane
de oasele aripilor,care au putini muschi.
• Nu pot zbura perfect lateral,vertical,inapoi,iar
la schimbarea directiei de zbor participa
coada, miscare ce se realizeaza mai incet
decat la insecte.Putine pasari isi pot mentine
pozitia in aer, de exemplu pasarile colibri in
timp ce se hranesc cu nectarul florilor.
Carpiene si metacarpiene sunt
reduse,precum si oasele degetelor.
Scheletul păsărilor:
1 - craniu
2 - vertebree cervicale
3 - furcula
4 - osul coracoid
5 - segmentul vrtebral al coastei cu apofiză
uniformă
6 - carena
7 - patela
8 - tarso-metatars
9 - degete
10 - tibie
11 - fibie
12 - femur
13 - ischion
14 - pubis
15 - ilion
16 - vertebre codale
17 - pigostil
18 - osul sinsacru
19 - omoplat
20 - vertebre lombare
21 - humerus
22 - ulna
• ZBORUL la pasari:-ramat(miscarea aripii sus-jos sau inainte
si jos la vrabii,rate,sau gaste salbatice
-planat-mentinerea la o anumita inaltime datorita curentilor de
aer cald,fara sa bata din aripi(ulii,pelicani,vulturi)
• Micsorarea greutatii corpului: prezenta sacilor aerieni,a
stratului de aer din penaj,a oaselor subtiri si pneumatice,
reducerea numarului de oase ale scheletului
(tarsiene,metatarsiene,falange)
• Zborul e asigurat si de o coordonare f buna a echilibrului de
catre cerebel,de existenta unor reflexe rapide.precum si a
organelor de simt perfectionate.
• Necesita o cantitate mica de energie datorita modului de
respiratie prin sacii aerieni ce se realizeaza pasiv,o data cu
ridicarea si coborarea aripilor.La marime aproximativ egala
barza atinge o viteza de 80 km/h in comparatie cu acvila-160-
180 km/h
• --forma corp aerodinamica
• -corp acoperit cu pene ,fulgi ,puf
• -penele=formatiuni tegumentare,cornoase,usoare si
flexibile,incat formeaza o suprafata mare de contact cu
aerul.
ZBOR RAMAT
Zbor
planat
ARIPA LA LILIAC e formata dintr-o membrana( cuta a pielii-
PATAGIU) care uneste membrele anterioare care au degetele si
metacarpienele II-V mult alungite cu cele posterioare si
coada),permitand zborul planat.Degetul I de la membrele
anterioare,normal dezvoltat si liber,foloseste pentru catarat
Degetele membrelor posterioare sunt prevazute cu gheare
inconvoiate ce folosesc pentru agatat,intrucat in
repasu ,animalele stau cu capul in jos.
• ZBORUL este sacadat,de scurta
durata.Liliacul nu poate decola de la sol si
nu se mentine mult timp in zbor.
• Alte animale vertebrate,mai ales din zonele
tropicale,pot plana pe distante relativ mici:
• -pestii zburatori(48 de specii) care au inotatoarele
pectorale foarte dezvoltate cu ajutorul carora pot
plana pana la 10 secunde pe o distanta de circa 9
metri.
• -soparla zburatoare(Draco volans),care poate
plana pana la 20 metri intre arbori,datorita
prelungirii laterale a pielii care acopera coaste
false,mobile,.
• -veverita zburatoare(Petaurista),ce planeaza pana
la 60 metri cu ajutorul pliului tegumentar acoperit cu
blana situat intre membrele posterioare si cele
anterioare.Coada are rol in mentinerea echilibrului
si de carma.
Draco Petaurista
volans
LOCOMOTIA IN MEDIUL
• 1.INOT ACVATIC
• ADAPTARI:-corp hidrodinamic,acoperit cu mucus,piele
elastica,vezica inotatoare ce modifica densitatea pestelui si
permite deplasarea la diferite adancimi