ARTA LEMNULUI

NUME: FILIMON DARYA

CLASĂ: A X-A BC
ȘCOALA: SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX ,,SF. SIMION ȘTEFAN”
PROF. MIHĂILESCU DIANA
 CUPRINS
• LEMNUL
• ARTA PRELUCRARII LEMNULUI
• FOLOSIREA LEMNULUI
• MATERIALE FOLOSITE IN TEHNICA PRELUCRARII
LEMNULUI
• BIBLIOGRAFIE
 LEMNUL
• Lemnul este un material natural care provine din plantele
lemnoase, arbori, arbuști etc., fiind compus în majoritate din
celulozăși ligninăși în mică parte din gume, rășini, materiitanante și
materii colorante
• Lemnul, o materie de origine organică, este produs de plantele
lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor superioare cormofite -
plante vasculare care sunt formate din țesutul lemnos (xilem) și
țesutul liberian (floem).
 ARTA
PRELUCRARII
LEMNULUI
,,Lazile de zestre, dulapurile, blidarele,
leoscarele, culmile de pat etc., aceste obiecte
pline de farmec si mister, realizate de
mesterii tarani cu multa migala si maiestrie,
au fost inlocuite in viata romanului de rand,
de altele, mult mai aratoase si practice, dar
impersonale. Atat de des raspanditele
sifoniere, studiouri, dulapuri-vitrina si
nelipsitele recamiere, ne fac sa simtim prin
banalitatea lor din ce in ce mai mult, lipsa
acelor obiecte care vorbesc de la sine si te
intorc cu gandul in trecut la casa bunicii...”
 FOLOSIREA LEMNULUI
• Lemnul, a constituit secole de-a randul principala materie
prima a romanilor, fiind folosit pentru constructiile gospodaresti
sau la confectionarea uneltelor, obiectelor si ustensilelor casnice,
a pieselor de mobilier. In activitatea de prelucrare a lemnului,
mesterul popular a pus atat indemanare cat si simt artistic astfel
incat specialistii vorbesc atat despre "civilizatia romaneasca a
lemnului”, cat si despre "arta romaneasca a lemnului”.
 .
• Acestia, folosind unelte simple ca securea, ferastraul, tesla,
horjul, scoaba, cutitul, dalta, compasul, potricala, ghinul, tiparul
de pirogravat au dat nastere unei cuprinzatoare game de obiecte,
de la cele mici, de uz personal, ustensile casnice si unelte de
lucru, obiecte de cult, pana la piese mari de interior si cele
utilizate in constructii. Desigur, confectionarea lor presupunea o
specializare temeinica, transmisa din generatie in generatie.
 .

• Nu exista categorie de obiecte uzuale la care lemnul sa nu fie folosit ca

materie prima. Din aceste categorii amintim fantana, primordiala pentru
existenta omului pe pamant.
• "Gardurile", "parlazele", "podetele" sunt prezente in satele noastre in
jurul gospodariilor taranesti si dau un farmec aparte mediului din jurul
acesteia. "Mobilierul", o categorie foarte importanta de produse artistice
in lemn este reprezentat prin: "lavite", "scaune", "dulapuri", "leagane",
"lazi", "mese", "paretare", "dulapuri-coltare", "cuiere pentru
ulcioare", "blidare" si "lingurare".
 .
• In constructia caselor materialul de • Decorul, de un mare interes artistic,
constructie era aproape in al constructiilor taranesti se
exclusivitate lemnul, folosit sub caracterizeaza prin factura sa
forma barnelor lungi asezate in stilizata si viguros reliefata datorita
cununi orizontale. In decursul tehnicii folosite: cioplirea si
timpului au intervenit diferentieri daltuirea in lemn a unor obiecte
legate de tehnica de prelucrare a cum ar fi: consolele ferestrelor,
lemnului. Vechile constructii erau ramele usilor si ferestrelor, portile
facute din barne rotunde, cele noi mari, intrarile in grajduri, toate
sunt construite din barne cioplite in
ornamentate cu motive scoase
patru muchii
puternic in relief.
 .
• Daca lingurarii rudari ambulanti au excelat in confectionarea
lingurilor de lemn obisnuite, strict functinale, mesterii populari
contemporani cioplesc lemnul si il impodobesc, astfel incat in
produsele lor primeaza esteticul si doar intr-o masura mai mica
utilitarul. Lemnul a fost cioplit, incrustat, pirogravat de multa
vreme. De la obiecte mici: linguri, cause, talgere si coveti, pana
la troite impunatoare ce strajuiesc rascrucile de drumuri si
catapetesme de biserica.
 MATERIALE FOLOSITE IN TEHNICA
PRELUCRARII LEMNULUI
• Experienta milenara in arta lemnului a invatat mesterii
intrebuintarea adecvata a fiecarei esente lemnoase. Astfel,
bradul si stejarul (esente tari) au fost intrebuintate la
constructii, fagul pentru lazi de zestre, cornul si alunul
pentru bate ciobanesti si codiristi de bici, frasinul pentru
cadre de usi si ferestre iar paltinul si teiul pentru furci de
tors, linguri, ploste si casete.
 BIBLIOGRAFIE
• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lemn
• https://m.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/
arta-prelucrarii-lemnului-120123.html
• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Arta_lemnului.jpg