Alexandru Baltaga - Un Om Al Unirii Noastre
Alexandru Baltaga - Un Om Al Unirii Noastre
Alexandru Baltaga - Un Om Al Unirii Noastre
“Alexandru Baltaga-
un Om al Unirii noastre” Elaborat: Sturza Maria şi Angeliu Melania
Coordonator: Anna Botnaru-Stempovschi
IP LT “Ion Inculet”, s.Vorniceni
2024
UN MARTIR AL UNIRII CARE ÎȘI AȘTEAPTĂ, CUMINTE, CANONIZAREA-
Alexandru Baltaga
Date
Alexandru Baltaga s-a
biografice:
născut la 14 aprilie anul
1861 „în familia preotului
din satul Lozova Ştefan a
lui Andrei Baltaga şi a soţiei
legitime a acestuia Elena
Prohorievna, ambii cu
prima căsătorie, de credinţă
Copilăria şi
Copilara şi-a trăit-o
educaţia: pe meleagurile
Lozovei, sat înconjurat de Codrii. Educat
în smerenie faţă de cele sacre, tânărul
Alexandru, după Şcoala parohială din
Lozova, îşi continuă studiile la Seminarul
Teologic din Chişinău, pe care-l termină
Activitatea de păstorie a sufletelor:
La 3 decembrie 1883, fiind numit
paroh la Biserica cu hramul
„Aleksandr Nevski” din
localitatea Călăraşi-sat, hirotonit
diacon la 26 ianuarie 1886, iar la
2 februarie 1896 – preot la aceeaşi
Activist pe tărâmul obştesc:
Alexandru Baltaga a fost un promotor al adevărului
istoric, cu profund spirit naţionalist:
• 22 de ani (1903-1925) este preşedinte al Congresului Eparhial.
• 1908 colaborează la revista „Luminătorul” (alaturi de IPS Gurie Grosu, primul
Mitropolit al Basarabiei fiind conform surelor cercetate practic intemeietorii
presei religioase romanesti din Basarabia,
• 1899-1918 este învăţător la şcoala primară din Călăraşi,
• din toamna anului 1917 deputat în forul legislativ al Basarabiei – Sfatul
Ţării,până la ultima şedinţă – 27 noiembrie 1918.
• 27 martie 1918, Alexandru Baltaga votează pentru Unirea Basarabiei cu
România,
• maieste desemnat membru al Comitetului de unificare a bisericilor din România
Mare continuându-şi activitatea ecleziastică şi cea obştească.
Deputații Sfatului Țării, participanți la ședința legislativului basarabean din ziua
de 27 noiembrie 1918, când s-a votat reforma agrară și unirea necondiționată a
Basarabiei cu România (Iu.C.)
Actul Unirii
Basarabiei cu
România. 27
martie 1918
Regele
Ferdinand și
regina Maria
participă la
serbarea
unirii
Basarabiei.
Iași, 30
martie 1918
Listele cu voturile
deputaților Sfatului
Țării, din ziua de 27
martie 1918, când s-a
hotărât unirea
Basarabiei cu
România (ANR)
Alexandru Baltaga şi NKVD-ul
Odată cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică
moldovenesc:
la 28 iunie 1940, Alexandru Baltaga a fost arestat la ordinile
lui Iosif Mordoveţ, locţiitorul şefului NKVD-ului
moldovenesc,pentru comoditate în anchetare, este împreunat
cu cel al altor deputaţi în Sfatului Ţării capturaţi de comunişti:
Tudor Neaga, Pantelimon Sinadino, Grigore Turcuman,
Nicolae Secară, Teodosie Cojocaru, Teodor Uncu, Vladimir
Bodescu, Ion Ignatiuc, Constantin Bivol, Ion Codreanu, Ştefan
Botnariuc, fostul ministru Emanoil Catelly şi Luca Ştirbeţ, cu
De ce a fost arestat Alexandru Baltaga?
Cum a decurs ancheta acestui „proces”
La 31 august 1940 este interogat pentru prima dată. Convins despre justeţea
votului din 27 martie 1918, Alexandru Baltaga declară în legătură cu cele
incriminate:
Anchetatorul Cerepanov (călăul tuturor figuranţilor acelui dosar): Sunteţi
acuzat că, în anul 1918, fiind ostil Rusiei Sovietice, aţi votat dezlipirea
Basarabiei de Rusia şi unirea ei cu România. Recunoaşteţi acest lucru?
Parintele Baltaga: Da, recunosc. Eu, Baltaga, într-adevăr am fost adversar al
revoluţiei şi, pentru a o evita, am votat unirea.
Tot la 31 august 1940 este interogat încă o dată. Anchetatorul insistă.
Anchetatorul Cerepanov: Care au fost motivele pentru care preoţimea în
Parintele Baltaga: Mie, basarabeanului naţionalist, ca nimănui altui îmi sunt cunoscute faptele de
atitudine ingrată a arhiereilor ruşi Pavel, Serafim ş.a. faţă de preoţimea basarabeană. Prelaţi înalţi
ai bisericii din fosta Rusie au interzis ca în şcolile din Basarabia să se predea în limba
moldovenească, obligând ca şi slujba religioasă să se ţină la fel în limba rusă. Toate aceste fapte
au stârnit nemulţămiri între preoţimea basarabeană faţă de biserica rusă şi Rusia în general.