ANALIZA CRIZELOR ECONOMICE

MONDIALE (CRIZA FINANCIARĂ DIN

RUSIA-1998). CAUZE ȘI CONSECINȚE.

A elaborat: Lungu Eugenia

Grupa FBr 212
Ciclul I, Licență
 Un subiect aparte în analiza fluctuațiilor economice revine crizelor. Tradițional crizele economice sunt studiate în
contextul fluctuatilor ciclice, criza find abordată drept fază de schimbare a tendințelor proceselor economice, pe parcursul
căreia are loc substituirea fazei ascendente a ciclului economic prin faza descendentă. O economie ce trece printr-o criză
economică va înregistra o scădere a PIB-ului, o dispariție a lichiditătilor și o crestere (scădere) a prețurilor. Crizele
economice pot lua forma unei stagflații, unei recesiuni sau unei depresiuni economice iar uneori pot duce chiar la colaps
economic. Tema abordată în acest studiu este criza financiară din Rusia care a fost declanșată inițial de criza asiatică ce a
generat scăderea prețurilor materiilor prime (petrol, gaz, metale), de-al caror export Rusia era dependentă în proporție de
80%. Pe fondul scăderii veniturilor, aceasta țară s-a văzut în situația de a nu își mai onora datoriile externe, intrand practic
în încetare de plăți. Înainte de 1998, Guvernul a emis bonduri pentru a-și acoperi deficitele iar în momentul în care aceste
bonduri ajungeau la maturitate, acestea se plăteau prin emiterea unor noi bonduri, datoria fiind astfel “rostogolită”. Toata
această schemă piramidală a cazut în 13 august 1998 cand bursa și cursul valutar s-au prăbușit. Economia a început
recuperarea în 1999-2000.
S C O P U L L U CRĂRI I c o n s tă in d e n tif ic a r e a c a u z e lo r c a r e a u g e n e r a t c r iz a f in a n c ia r ă
d in R u sia în 1 9 9 8 ș ă e v a lu a r e a in f lu e n țe i e i a s u p r a e c o n o m ie i R e p u b lic ii Mo ld o v a .
Слайд 2 с анализом проекта
Analiza caracteristicilor economice Identificarea consecințelor în urma
din acea perioadă; crizei

Identificarea indicatorilor și Identificarea origini crizei

efectele crizei economice;
Obiective economice și cauzele acesteia

Formularea unei concluziei cu privire la

Înțelegerea noțiunii de criză
criza economica financiară din Rusia-
economica;
1998
Criza economică reprezintă o fază a ciclului economic
în care se formează un surplus relativ de mărfuri în
raport cu capacitatea de cumpărare limitată a
populaţiei, ceea ce duce la scăderea producţiei, la
falimente, şomaj etc. În situaţii de criză ne aflăm într-
o permanentă stare de nelinişte şi de nesiguranţă
legată de viitor, teamăsau chiar panică, stare de
dereglare a economiei, expresie a încălcării unor
corelaţii necesare desfăşurării activităţii economice.
Declanşarea ei marchează şi momentul începerii unor
schimbări calitative ale economiei pentru o nouă fază
ascendentă a activităţii economice.
Criza are efecte complexe asupra economiei unei țări,se resimte puternic pe piața de
capital,precum și pe piața muncii. În plan financiar criza se materializează prin:

efecte asupra volumului și cotațiilor

bursiere:volumul tranzacțiilor
efecte directe asupra instituțiilor
bursiere scade,însă impactul cel mai
financiare:falimente,restructurări de
puternic îl are criza asupra riscului și
companii și instituții
asupra randamentelor bursiere
financiare,preluări și fuziuni;
asociate mai ales instrumentelor cu
venit variabil;

efecte asupra comportamentului

investitorilor pe piață,care se
îndepărtează tot mai mult de piața de
efecte asupra reglementărilor privind
capital și își modifică radical
piața de capital.
opțiunile investiționale,fapt ce are
impact direct asupra costului
capitalului și dobînzilor financiare;
Printre indicatorii macroeconomici ,șomajul se reflectă direct în viața cotidiană a cetățenilor afecînd
nivelul de trai al acestora. În vederea susținerii economiilor naționale, statele apelează la contractarea
de împrumuturi pe piețele interne și externe, fapt ce conduce la explozia datoriilor publice.
 Originea crizei economice si cauzele acesteia
Criza economică din Rusia 1998 (de asemenea, cunoscută sub numele de default- incapacitatea de a satisface
condițiile unei obligații de împrumut sau eșecul de a plăti înapoi un împrumut, pe numele uneia dintre cauzele crizei) a
fost una dintre cele mai grave crizee conomice din istoria Rusiei. Criza financiară din Rusia („criza rublei") a izbucnit
prin devalorizarea brutală a rublei rusești, în august 1998. Cauzele au fost și în acest caz numeroase. Apariția sa a fost
influențată printre altele de contagiunea internațională din acea perioadă ca urmare a crizei asiatice din 1997. Pe lângà
scăderea mondială a prețului materiilor prime, Rusia a înregistrat un declin al productivității și un deficit fiscal cronic.
Creșterea economică era la rândul ei afectată (Figura 1).

Figura 1: Evoluția creșterii economice din Rusia

Sursa: OECD Factbook, 2007
 Structura pieţelor financiare a favorizat la rândul său apariţia crizei. Finanţarea directă (market-based) era
redusă comparativ cu cea realizată prin intermediul băncilor, iar piaţa obligaţiunilor de stat era mult mai
dezvoltată comparativ cu cea a obligaţiunilor private (Figura 2). Aceste observaţii pun în evidenţă absenţa
istoricului creditării întreprinderilor.

0.01; 1%
0.06;0.03;
6% 3%

depozite
0.17; 17% Capital
Pasive în valută
0.5; 50% Fonduri de piață monetară
Conturi guvernamentale
Credite de la o altă instituție fi-
nanciară
0.23; 23%

Figura 2: Sursele financiare ale băncilor din Federaţia Rusă în iunie

Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor Biroului Național de Statistică.
 Pe data de 13 august 1998 pieţele financiare din Rusia au intrat în colaps ca rezultat a temerilor
investitorilor că guvernul va proceda la devalorizarea rublei şi ca urmare a temerilor că Rusia va intra în
incapacitate de plată având în vedere evoluţia rezervelor internaţionale. Preţurile acţiunilor au scăzut
dramatic, cu până la 65%, determinând autorităţile să stopeze tranzacţionarea titlurilor.
Pe data de 17 august Guvernul şi Banca Centrală a Rusiei au efectuat o declaraţie
comună, prin care anunţau:
- lărgirea benzii de fluctuaţie a rublei în raport cu dolarul de la 5,3-7,1 ruble/dolar la
6,09,5 ruble/dolar;
- datoria Rusiei denominată în monedă naţională va fi restructurată într-o manieră ce va
fi anunţată ulterior;
- un moratoriu temporar de 90 zile va fi impus asupra plăţilor anumitor datorii ale
băncilor, inclusiv datorii ce rezultă din contractele forward pe cursul de schimb.
 Scenariile posibile ale crizei
- să tipărească bani și să plătească GKO, pornind astfel mecanismul de inflație;
- să anunțe starea de default (incapacitatea de a satisface condițiile unei obligații de împrumut sau
eșecul de a plăti înapoi un împrumut) pentru datoria externă;
- să anunțe starea de default (incapacitatea de a satisface condițiile unei obligații de împrumut sau
eșecul de a plăti înapoi un împrumut) pentru datoria internă
A fost aleasă a treia opțiune. Presupusele motive ale acestei alegeri sunt următoarele: experiența
hiperinflației din anii 90 a fost destul de recentă, iar lansarea unei noi spirale inflaționiste nu era
considerată validă. Neplata datoriei externe era, de asemenea, considerată inacceptabilă pentru Rusia,
chiar și în procesul dinamic de schimbare a puterii.
Investitorii străini au început negocierile cu guvernul rus, însă plățile din GKO presupuneau o
valoare mizeră, egală cu aproximativ 1% din datorie. Consecințele sale au afectat grav dezvoltarea
economiei și a țării în ansamblu, atât în sens negativ, cât și cel pozitiv. Rata rublei față de rata
dolarului american a scăzut în timp de șase luni cu mai mult de 3 ori – de la 6 ruble pentru un dolar
înainte de default la 21 de ruble pentru un dolar la data de 1 ianuarie 1999. A fost subminată
încrederea populației și a investitorilor străini în statul rus și în băncile rusești. Au dat faliment o
mulțime de întreprinderi mici, multe bănci pur și simplu au explodat. Sistemul bancar a fost în
colaps cel puțin șase luni.
Devalorizarea monedei a dus la o reducere semnificativă a situației de import și la
creșterea exporturilor. Companiile rusești, care aveau costuri în ruble și care exportau
bunuri, au devenit competitive
 În contextul acestei crize, pentru câteva luni, Moldova a rezistat tulburărilor financiare din țările
vecine, fiind totuși incapabilă să respecte cerințele impuse de organismele financiare internaționale
și donatorii bilaterali pentru a obține asistența foarte necesară, cedând în fața presiunii asupra
contului curent al Balanței de Plăți, iar leul moldovenesc s-a devalorizat puternic și țara a fost
aproape de colaps international.
Rezervele valutare (împrumutate) ale BNM - 230 mln USD. Datoria internă (GKO moldovenesc) - 600
mln lei sau aproximativ 150 mln USD. Restanțe la datoriile externe - de aproximativ 250 mln USD,
inclusiv către Gazprom 180 mln dolari în obligațiuni de stat. Lichiditate zilnică efectivă în sistemul
bancar, la începutul lunii septembrie 1998, 5 mln lei! La TV, prin canalele rusești - o propagare
nemaivăzută a panicii. Guvernul - fără o experiență macroeconomică adecvată. Restanțe la salarii și
pensii de la 6 la 12 luni.
 Concluzii:
Concluzie: Criza financiară din Rusia nu doar că a sărăcit şi mai tare marea majoritate a
populaţiei, dar şi a demonstrat o dată în plus cât de dependentă de Rusia este economia
Republicii Moldova.
Incapacitatea Rusiei de a satisface condițiile obligațiilor de împrumut din anul 1998 a fost o
surpriza pentru investitorii occidentali, ghidați de principiul "Rusia - este mare, nu va fi lasată să
cadă". Cu toate acestea, istoria cunoaște astfel de situații de eșec de plată a împrumuturilor în
țări mult mai bine dezvoltate, cum ar fi Franța. Elementul caracteristic al acestei crize este faptul
că în istoria lumii nu au fost încă cazuri în care statul să anunțe incapacitate de plată a
împrumuturilor pe datoria de stat internă exprimate în moneda națională. Consecințele acestui
fenomen sunt bine cunoscute, de aici se trage concluzia: pentru a utiliza din plin facilitățile și
posibilitățile modelului deschis al economiei de piață este urgent nevoia de a reduce substanțial
dependența economică, financiară și politica față de Federația Rusă. Această se poate obține
doar găsind și cucerind niște nise noi pe piața europeană și mondială.
 Bibliografie

Lucrări științifice

1. dr.,conf.univer. Aurelia Tomşa -Teoria economică. Chișinău: ASEM, 2013.

Webografie

2. https://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/criza-economica-din-rusia-199136.html#preview
3. https://agora.md/stiri/5160/criza-financiara-din-rusia-din-1998-si-cum-a-afectat-republica-
moldova
4. http://www.cisr-md.org/pdf/priv31.pdf
5.
https://pdfcoffee.com/criza-economica-in-republica-moldovaprobleme-si-solutiiconspectemd-pdf-
free.html
6. https://administrare.info/economie/6610-criza-financiara-din-rusia-si-efectul-ei-negativ-asupra-
economiei-republicii-moldova