Vizualizare sursă pentru „Barcelona”

{{altesensuri}}
{{Infocaseta Așezare
| nume = Barcelona
| tip_asezare = Oraș
| tip_total = intravilan
| stemă = Escut de Barcelona.svg
| imagine = CollageBarcelona.JPG
| imagine_dimensiune = 250px
| imagine_descriere = În imagine: Torre Àgbar, Palau Nacional, Parcul Güell, Plaja Barceloneta, Portul vechi şi [[Camp Nou]]
| steag_imagine = Flag of Barcelona.svg
| tip_subdiviziune = Țară | tip_subdiviziune1 = [[Comunitățile autonome ale Spaniei|Comunitate]] | tip_subdiviziune2 = [[Comarcă]]
| nume_subdiviziune = {{ESP}} | nume_subdiviziune1 = {{flagicon|Catalonia}} [[Catalonia]] | nume_subdiviziune2 = [[Barcelonés]]
| lider_titlu = [[Primar]]
| lider_nume = Ada Colau i Ballano ([[Barcelona en Comú]])
| suprafață_totală_km2 = 102,15
| altitudine = 12
| latd = 41 | latm = 24 | lats = 7 | latNS = N | longd = 2 | longm = 10 | longs = 17 | longEV = E
| pushpin_map=Spania
| pushpin_descriere_harta= Barcelona pe harta Spaniei
| pushpin_map1=Spania Catalonia
| pushpin_descriere_harta1= Barcelona pe harta regiunii Catalonia
| recensământ = 2016
| populație = 1 608 746| densitate = 15748,86
| sit-adresă = http://www.barcelona.es | sit-nume = barcelona.es | sit-limbă = {{ca icon}}
}}
{{commonscat|Barcelona|Barcelona}}

[[File:Barcelona collage.JPG|thumb|Barcelona]]
'''Barcelona''' este [[capitală|capitala]] [[Catalonia|Cataloniei]], o [[comunități autonome în Spania|comunitate autonomă]] din nord-estul [[Spania|Spaniei]]. Este de asemenea al doilea cel mai mare oraș al Spaniei, după [[Madrid]]. Barcelona se află pe coasta [[Marea Mediterană|Mediteranei]], 160&nbsp;km sud de lanțul muntos [[Pirinei]], care reprezintă granița cu [[Franța]]. Populația orașului este de aproximativ 1,6 milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 3 milioane.

Barcelona a fost locul în care s-au desfășurat [[Jocurile Olimpice de vară din 1992]]. În vara lui [[2004]] Forumul Internațional al Culturii s-a desfășurat în acest oraș.

== Istorie ==
Legenda atribuie [[Cartagina|cartaginezilor]] întemeierea localității ''Barcino'', în special lui [[Hamilcar Barca]], tatăl lui [[Hannibal]]. Mai târziu, [[Imperiul Roman|romanii]] au transformat orașul într-un ''[[castru]]m'' (o bază militară romană) centrat pe Mons Taber, un mic deal în apropierea locației primăriei din ziua de astăzi (Plaça de Sant Jaume). Această organizare este încă vizibilă și astăzi pe harta centrului istoric prin fragmentele rămase din zidurile romane. Rămășițe romane importante sunt expuse sub Plaça del Rei, intrarea spre muzeul orașului, Museu d'Història de la Ciutat. Cetatea a fost cucerită de [[vizigoți]] în [[secolul al V-lea]], de către [[mauri]] în [[secolul al VIII-lea]], recucerită în [[801]] de către regii franci și jefuită de [[Al-Mansur]] în [[985]].

{{necesită citare | Barcelona a devenit un județ franc, care și-a cucerit încet, încet independența și s-a extins până ce a anexat Principatul Cataloniei, Regatul [[Aragon]]ului și alte posesii aflate peste mare, conducând astfel Marea Mediterană de la Barcelona până la [[Atena]]}}. {{necesită citare | Când Confederația Catalonia-Aragon a fost anexată dinastic [[Castilia|Castiliei]], a început decăderea Barcelonei}}. Orașul a fost devastat după Republica Catalonă din [[1640]] - [[1652]] și în [[Războiul Spaniol de Succesiune]] din [[1714]]. La începutul [[secolul al XX-lea|secolului al XX-lea]], Barcelona a redevenit un centru cultural și politic după o reînviere a culturii catalone.

În același secol, în timpul [[Războiul Civil Spaniol|Războiului Civil Spaniol]], Barcelona a fost un refugiu al cauzei [[anarhist]]e, dar s-a predat forțelor [[Francisco Franco|Generalului Franco]] în [[1939]]. În [[anii 1970]], din nou, Barcelona a reînviat, devenind orașul prosper de azi, unul dintre cele mai prețuite orașe din Spania și [[Europa]].

== Atracții turistice ==
Barcelona oferă o oportunitate unică pentru [[turism|turiști]], de a se plimba de la rămășițele romane spre [[cetate]]a medievală, și spre orașul modern cu bulevardele sale deschise și toate intersecțiile lăsate largi de colțurile clădirilor tăiate în mod unic. Centrul istoric al orașului este aproape plat, în timp ce orașul modern se întinde spre dealurile înconjurătoare, având străzi ce cresc în altitudine, ce aduc aminte de [[San Francisco]].

O trăsătură notabilă este [[Les Rambles]], o serie de bulevarde care pleacă din centrul orașului spre frontul de apă, plin de oameni până noaptea târziu, cu florari, vânzători de păsări, artiști de stradă, cafenele și restaurante.  Mergând în sus sau în jos pe Les Rambles poți vedea prestigioasa operă ''[[El Liceu]]'', piața alimentară ''La Boqueria'' și Piața ''Plaça Reial'', cu ale sale arcuri și palmieri, printre alte clădiri interesante.

[[La Rambla]] se termină în portul vechi, unde o statuie a lui [[Cristofor Columb]] indică spre mare. În apropiere se află Museu Marítim (Muzeul Maritim) care prezintă istoria vieții din [[Marea Mediterană|Mediterană]]. Clădirea muzeului este fostul șantier naval, unde erau construite vasele ce navigau Mediterana. Vechiul port oferă felurite splendori, incluzând și cel mai mare [[Acvariu]] din zona mediterană.

Remarcabilă este moștenirea orașului de la arhitectul [[Antoni Gaudi|Antoni Gaudí]], care a locuit și a lucrat la Barcelona, și care a lăsat lucrări faimoase ca [[Palatul Guell|Palau Güell]], [[Parc Guell|Parc Güell]] și imensa, dar încă neterminata biserică [[Sagrada Familia|Sagrada Família]], care este în construcție din [[1882]], fiind finanțată din bani publici ca și catedralele din [[Evul Mediu]]. Se așteaptă să fie terminată până în [[2020]].

Vizite de artă includ muzeul Fundației [[Joan Miró]], unde se găsesc mai multe picturi și sculpturi ale artistului, împreună cu lucrari si opere împrumutate de la alte muzee din lume. Există de asemenea un muzeu ce conține lucrări mai puțin cunoscute ale lui [[Pablo Picasso]] din tinerețea sa. Pentru cei interesați de artă, [[Museu Nacional d'Art de Catalunya|Muzeul Național de Artă al Cataloniei]] merită vizitat. Conține picturi pe pereți din biserici și capele romanice din Catalonia, care au fost transferate muzeului. De asemenea un alt muzeu ce merită văzut este [[Museu d'Art Contempòrani de Barcelona|Muzeul de Artă Contemporană]], nu doar pentru picturile și sculpturile sale, ci și pentru [[arhitectură|arhitectura]] sa, clădirea fiind proiectată de arhitectul american [[Richard Meier]].

În districtele moderne ale orașului se află mai multe bulevarde pe care se află magazine ale unor companii internaționale de îmbrăcăminte, bijuterii, bunuri din piele și altele. Cel mai elegant bulevard este Passeig de Gràcia, unde se află două clădiri de ale lui Antoni Gaudí, Casa Milà (La Pedrera) și Casa Batlló.

Pentru vederi spectaculare ale orașului și liniei de coastă există două dealuri. Unul, dealul [[Montjuic|Montjuïc]], este lângă port. Pe vârful său se află o veche fortăreață care mai demult supraveghea intrarea în port. În jurul dealului se află Stadionul Olimpic și Palatul Sportiv, realizate de arhitectul japonez [[Arata Isozaki]], la fel ca și Grădinile Botanice. La marginea orașului se află dealul [[Tibidabo]], cu mai mult de 500 metri înălțime, cu un parc de distracție în vârf.

În anul 2009, Barcelona a fost vizitată de 6,5 milioane de turiști<ref name="t2010-07-07">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/barcelona-ar-putea-taxa-turistii-cu-1-euro-899857.html Barcelona ar putea taxa turiștii cu 1 euro], 05 iulie 2010, evz.ro, accesat la 7 iulie 2010</ref>

== Diviziuni administrative ==
Din 1997 Barcelona este divizată în 10 districte administrative, fiecare din acestea având propriul consiliu. Diviziunile administrative sunt în mare parte bazate pe diviziunile istorice astfel încât localitățile atașate Barcelonei din secolul XVIII încoace păstrează un caracter distinct și o administrație proprie. Aceste districte sunt uneori cunoscute și după numărul acordat fiecăruia. În fiecare district în mod informal sunt delimitate cartiere în total în număr de aproximativ 70.

{| class="wikitable" style="margin: 1em auto 1em auto"
|-
!Idx
!District
!Suprafață<br />(km²)
!Populație<br />(loc)
!Densitate<br />(loc/km²)
!Cartiere
!Harta
|-
|1
|Ciutat Vella
|4,49
|111.290
|24.786
|[[Barri Gòtic]] · [[La Barceloneta]] · [[Raval]] · [[Sant Pere, Santa Catalina i la Ribera]]
|rowspan=10, bgcolor="#ffffff"|[[Fișier:MapaBCN Distritos02.png|300px]]
|-
|2
|Eixample
|7,46
|262.485
|35.586
|[[Esquerra de l'Eixample]] · [[Dreta de l'Eixample]] · [[Barri de Sant Antoni]] · [[Fort Pienc]] · [[Sagrada Familia (cartier)|Sagrada Familia]]
|-
|3
|Sants-Montjuïc
|21,35
|177.636
|8.321
|[[Font de la Guatlla]] · [[Hostafrancs]] · [[La Bordeta]] · [[Marina-Zona Franca]] · [[Parc de Montjuïc]] ·  [[Poble Sec]] · [[Sants]] 
|-
|4
|Les Corts
|6,08
|82.588
|13.584
|[[La Maternitat i Sant Ramon]] · [[Les Corts (cartier)|Les Corts]] · [[Pedralbes]]
|-
|5
|Sarrià-Sant Gervasi
|20,09
|140.461
|6.992
|[[Sarrià]] · [[Galvany]] · [[Les Tres Torres]] · [[Putget Farrò]] · [[Sant Gervasi-Bonanova]] · [[Tibidabo-Vallvidrera-Les Planes]]
|-
|6
|Gràcia
|4,19
|120.087 
|28.660
|[[Camp d'en Grassot i Gràcia Nova]] · [[El Coll]] · [[La Salut]] · [[Vila de Gràcia]] · [[Vallcarca i els Penitents]]
|-
|7
|Horta-Guinardó
|11,96
|169.920
|14.217
|[[Baix Guinardó]] · [[Can Baró]] · [[El Carmel]] · [[Font d'en Fargues]] · [[Guinardó]] · [[Horta (cartier)|Horta]] · [[La Teixonera]]  · [[Montbau]] · [[Sant Genís dels Agudells]] · [[Vall d'Hebron]]
|-
|8
|Nou Barris
|8,04
|164.981 
|20.520
|[[Can Peguera]] · [[Canyelles]] · [[Ciutat Meridiana]] · [[Guineueta]] · [[Porta, Barcelona|Porta]] · [[Prosperitat]] · [[Roquetes]] · [[Torre Baró]] · [[Vilapicina-Torre Llobeta]] · [[Trinitat Nova]] · [[Turó de la Peira]] · [[Vallbona]] · [[Verdum]]
|-
|9
|Sant Andreu
|6,56
|142.598 
|21.737
|[[Baró de Viver]] · [[Bon Pastor]] · [[Congrés i els Indians]] · [[Navas]] · [[Sagrera]] · [[Sant Andreu de Palomar]] · [[Trinitat Vella]]
|-
|10
|Sant Martí
|10,80
|221.029
|20.466
|[[Besòs-el Maresme]] · [[Camp de l'Arpa del Clot]] · [[Diagonal-Front Marítim del Poblenou]] · [[El Clot]] · [[La Verneda]] · [[Parc i la Llacuna del Poblenou]] · [[Poblenou]] · [[Provençals del Poblenou]] · [[Sant Martí de Provençals]] · [[Vila Olímpica]]
|}

== Zona Metropolitană Barcelona ==
[[Zona Metropolitană Barcelona]] a municipiului Barcelona este o zonă formata pe 36 municipii și o populație de 3.161.081 locuitori cu o suprafață de 633 km2
== Cultură și obiective turistice ==

=== Centrul orașului===
===Barcelona și modernismul===
===Alte obiective turistice===

===Evenimente===

=== [[Locuri din patrimoniul mondial]] al [[UNESCO]] din Barcelona ===
* [[Parcul Güell]]
* [[Palatul Guell|Palau Güell]]
* [[Casa Milà]] (''La Pedrera'')
* [[Hospital de Sant Pau]]
* [[Palau de la Música Catalana]], construit între 1905-1908, după proiectul arhitectului Lluís Domènech i Montaner (1850-1923).

== Economie și infrastructură ==
=== Turism===
În anul 2014 au venit 7,878 milioane de turiști, oficiali, înregistrați, în hotelurile din Barcelona, în timp ce în 1990 au fost 1,7 milioane. Numărul de înnoptări în această perioadă a crescut de la 3,8 la 17 milioane iar numărul de clienți străini a crescut de zece ori  din 1990. Barcelona este printre orașele cele mai vizitate din Europa,  pe locul 4, după Paris, Roma și Londra, provocând probleme majore („principiul Veneția").<ref>Peter Schelling: ''Barcelona ist eine von Touris überschwemmte Zumutung''. In: ''Die Welt'' vom 30. September 2015.</ref>

===Transport===
====Transportul public====
====Trafic individual====
====Aeroport====
Barcelona este, în principal ușor accesibilă, prin propriul aeroport [[Aeroport Barcelona-El Prat|Flughafen ''El Prat'']], dar, de asemenea, și prin aeroporturile din [[Aeroport Girona|Girona]], [[Aeroport Reus|Reus]] și [[Aeroport Lleida-Alguaire|Lleida-Alguaire]]. Toate aeroporturile din afara Barcelonei au acces la tren de mare viteză [[Alta Velocidad Española|AVE]], pentru a ajunge rapid oraș, precum și accesul la autostrăzi.
[[File:Port Authority Barcelona 2013.jpg|thumb|Port Vell]]
[[File:Port of Barcelona as seen from the Montjuïc Cable Car 20090420 1.jpg|thumb|Portul Barcelona de pe Montjuïc]]

====Port====
Portul din Barcelona este unul dintre cele mai mari porturi din Europa și din Marea Mediterană. Acesta este împărțit în trei zone: ''Port Vell'' (‚Vechiul port‘), marele port industrial de sub Montjuïc,  ''Port Franc de Barcelona'' - aici se transportă [[feribot]]urile - și [[Navă de croazieră|nave de croazieră]], precum și nave de tip [[Portcontainer|container]] - și portul de agrement, construit în 1992, ''Port Olímpic''.<ref>[http://www.spanien-bilder.com/katalonien/wirtschaft-katalonien.php Wirtschaft Katalonien]</ref>

=== Educație===
Barcelona are cinci universități:
* [[Universitat de Barcelona]] (UB) (1450)
* [[Universitat Autònoma de Barcelona]] (UAB) (1968)
* [[Universitat Politècnica de Catalunya]] (UPC) (1971)
* [[Universität Pompeu Fabra|Universitat Pompeu Fabra]] (UPF) (1990)
* [[Universitat Oberta de Catalunya]] (UOC) (2000)
În plus se adaugă diferite universități particulare.

=== Educație pentru imigranți și schimb de studenți===
===Sport===
Barcelona excelează la capitolul fotbal:

Fondat în [[1899]] de un grup de fotbaliști [[Elvețian|elvețieni]], [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei|britanici]] și [[Catalonia|catalani]] conduși de [[Joan Gamper]], clubul a devenit un simbol al culturii catalane și al [[Naționalismul catalan|naționalismului catalan]], mottoul său fiind prin urmare „Barça este mai mult decât un club” ([[Limba catalană|catalană]]: ''FC Barcelona - Més que un club''). Imnul oficial al Barcelonei este „Cant del Barça”, scris de Jaume Picas și Josep Maria Espinàs. Spre deosebire de multe alte cluburi, suporterii dețin și conduc Barcelona. Este al doilea cel mai bogat club de fotbal în ceea ce privește veniturile, având o cifră de afaceri anuală de 450 milioane €. FC Barcelona are o îndelungată rivalitate cu [[Real Madrid]], meciurile disputate între cele două echipe fiind cunoscute sub numele de „El Clásico”.

== Personalități ale orașului ==

== Orașe înfrățite ==
{|
| width="33%" valign="top" |
* {{BEL}}, [[Antwerpen]] (1997)
* {{GRE|}}, [[Atena]] (1999)
* {{USA}},  [[Boston]], [[SUA]] (1983)
* {{KOR|#}}, [[Busan]] (1983)
* {{ARE|Dubai|Dubai}}, [[Dubai]] (2006)
* {{IRL|Dublin|Dublin}}, [[Dublin]] (1998)
* {{PSE|Gaza-Stadt|Gaza}}, [[Gaza]] (1998)
* {{CUB|#}} [[Havanna]], [[Havanna]] (1993)
* {{IRN|#}} [[Isfahan]], [[Isfahan]] (2000)
* {{TUR|İstanbul|Istanbul}}, [[Istanbul]] (1997)
* {{JPN|Kōbe|Kōbe}}, [[Kōbe]] (1993)

| width="33%" valign="top" |

* {{GER|Köln|Köln}}, [[Köln]] (1984)
* {{MEX|Monterrey|Monterrey}}, [[Monterrey]] (1977)
* {{URY|#}} [[Montevideo]] (1985)
* {{FRA|Montpellier|Montpellier}}, [[Montpellier]] (1963)
* {{BRA|Rio de Janeiro|Rio de Janeiro}}, [[Rio de Janeiro]] (1972)
* {{RUS|#}} [[Saint Petersburg]], [[Sankt Petersburg]] (1985)
* {{BRA|São Paulo|São Paulo}}, [[São Paulo]] (1985)
* {{BIH|Sarajevo|Sarajevo}}, [[Sarajevo]] (2000)
* {{CHN|Shanghai|Shanghai}}, [[Shanghai]] (2001)
* {{ISR|#}} [[Tel Aviv-Jaffa]] (1998)
* {{CHL|#}} [[Valparaíso]] (2001)
|}

== Note ==
<references />

== Legături externe ==
{{commons-inline|Barcelona|Barcelona}}
{{Wikivoyage}}
* [http://www.barcelona.cat/ Situl oficial al Barcelonei]
* [http://oslo.geodata.es/acsar/estudi-immigracio.php?stat=persxnac&ambit=barri&combo=nac&value=ROU Românii din Barcelona] (ca)
* [http://travel.descopera.ro/8482952-Barcelona Barcelona], 1 august 2011, Marc Ulieriu, ''Descoperă - Travel''
* [http://ziarullumina.ro/reportaj/barcelona-metropola-catedralei-neterminate Barcelona, metropola catedralei neterminate], 14 ianuarie 2011, Felix Nicolau, ''Ziarul Lumina''
* [http://travel.descopera.ro/10526486-Pe-tarmul-turistic-al-Barcelonei Pe țărmul turistic al Barcelonei], 29 ianuarie 2013, Claudia Moșoarcă, ''Descoperă - Travel''
* [http://travel.descopera.ro/10704879-Un-bulevard-celebru-Las-Ramblas-din-Barcelona Un bulevard celebru - Las Ramblas din Barcelona], 2 aprilie 2013, Claudia Moșoarcă, ''Descoperă - Travel''
* [http://travel.descopera.ro/11110527-Casele-lui-Gaudi-de-pe-Passeig-de-Gracia-din-Barcelona Casele lui Gaudí de pe Passeig de Grácia din Barcelona], 9 iulie 2013, Claudia Moșoarcă, ''Descoperă - Travel''
* [http://www.destinatii.info/barcelona-orasul-lui-gaudi/ Barcelona - Orașul lui Gaudi], 25 februarie 2015, Vrâncea Simona, ''Destinații - Info''

== Vezi și ==
* [[Locuri din patrimoniul mondial]]

{{Informații bibliotecare}}
[[Categorie:Barcelona| ]]
[[Categorie:Orașe gazdă ale Jocurilor Olimpice de vară]]
[[Categorie:Patrimoniul mondial în Spania]]
[[Categorie:Eponime ale asteroizilor]]