Vizualizare sursă pentru „Bulgaria”

{{Infocaseta Țară
| nume_genitiv = Bulgariei
| imagine_drapel = Flag of Bulgaria.svg
| imagine_stemă = Coat of arms of Bulgaria.svg
| imagine_hartă = EU-Bulgaria.svg
| descriere_hartă = Poziția geografică a '''Bulgariei''' (verde închis) în cadrul continentului european (verde deschis/gri închis) și al [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]] (verde deschis)
| imn_național = {{centrat|[[Fișier:Mila Rodino instrumental.ogg]]}}<br />[[Mila Rodino|Мила Родино]] (bulgară)<br /><small>Transliterare: Mila Rodino</small><br />''Dragă patrie''
| deviză_națională = Съединението прави силата (bulgară)<br /><small>Transliterare: Săiedinenieto pravi silata</small><br />''Unitatea exprimă puterea''
| limbi_oficiale = [[limba bulgară|bulgară]]
| etnonim = bulgar, bulgară, bulgari
| sistem_politic = [[republică parlamentară]]
| latd = 42
| latm = 41
| latNS = N
| longd = 23
| longm = 19
| longEW = E
| suprafață_loc = 103rd
| suprafață_km2 = 110.993.6<ref name="Penin">{{cite book |last=Penin|first=Rumen |script-title=bg:Природна география на България|trans-title=Natural Geography of Bulgaria|publisher=Bulvest 2000|page=18|year=2007|isbn=978-954-18-0546-6|language=bg}}</ref>
| procentaj_apa = 2.16<ref>{{cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2147.html#bu|title=Field listing: Area|website=[[The World Factbook]]|publisher=[[Central Intelligence Agency]]|access-date=9 October 2018|archive-date=31 January 2014|archive-url=https://web.archive.org/web/20140131115000/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2147.html#bu|url-status=dead}}</ref>
| tip_suveranitate = Formare
| notă_suveranitate = 
| eveniment_fondare1 = fondare
| dată_fondare1 = [[681]]
| eveniment_fondare2 = independența față de [[Imperiul Otoman|Turcia]]
| dată_fondare2 = [[1908]]
| aderareUEdată = [[1 ianuarie]] [[2007]]
| area_sq_mi = 42,811
| populație_estimare = 
| populație_estimare_loc = 106
| populație_estimare_an = 
| densitate_populație_km2 = 63
| population_density_sq_mi = 166
| densitate_populație_loc = 120
| PIB_PPC = {{increase}} $203&nbsp;miliarde<ref name="IMFWEOBG">{{cite web|url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2022/February/weo-report?c=918,&s=NGDP_RPCH,NGDPD,PPPGDP,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2018&ey=2026&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |title=World Economic Outlook Database,February 2022 |publisher=International Monetary Fund |website=IMF.org |access-date=6 February 2022}}</ref>
| PIB_PPC_loc = 73
| PIB_PPC_an = 2022
| PIB_PPC_pe_locuitor = {{increase}} $27.890<ref name="IMFWEOBG"/>
| PIB_PPC_pe_locuitor_loc = 55
| PIB_nominal = {{increase}} $86&nbsp;miliarde<ref name="IMFWEOBG"/>
| PIB_nominal_loc = 68
| PIB_nominal_an = 2022
| PIB_nominal_pe_locuitor = {{increase}} $12.340<ref name="IMFWEOBG"/>
| PIB_nominal_pe_locuitor_loc = 61
| Gini = {{increase}} 40
| Gini_ref = <ref name=eurogini>{{cite web |url=https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tessi190&plugin=1 |title=Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey|publisher=[[Eurostat]] |website=ec.europa.eu |access-date=30 March 2020}}</ref>
| Gini_an = 2019
| Gini_change = increase
| IDU_an = 2019
| IDU = {{steady}} 0.816
| IDU_change = steady
| IDU_loc = 56
| IDU_ref = <ref name="UNHDR">{{cite book|title=Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene|date=15 December 2020|publisher=United Nations Development Programme|isbn=978-92-1-126442-5|pages=343–346|url=http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2020.pdf|access-date=16 December 2020}}</ref>
| fus_orar = [[EET]]
| utc = +2
| fus_orar_ODV = [[EEST]]
| utc_ODV = +3
| domeniu_internet = [[.bg]]
| prefix_telefonic = 359
}}
'''Bulgaria''' (în {{bg|България}}, {{pronunție}}) este o țară din Europa de Sud-Est. Se învecinează cu [[România]] la nord, [[Serbia]] și [[Macedonia de Nord]] la vest, [[Grecia]] și [[Turcia]] la sud, iar la est are ieșire la [[Marea Neagră]]. Cu un teritoriu de {{dim|110994|km²}}, Bulgaria este a 14-a țară ca mărime din Europa. Poziția sa a făcut din ea o răscruce istoric a diverselor civilizații, devenind locul unde s-au găsit cele mai vechi artefacte și dovezi ale prelucrării metalelor din lume.<ref>{{cite web|last1=Roberts |first1=Benjamin W. |last2=Thornton |first2=Christopher P. |year=2009 |title=Development of metallurgy in Eurasia |trans_title=Dezvoltarea metalurgiei în Eurasia | language=en |publisher=Department of Prehistory and Europe, [[British Museum]] |pages=1015 |url=http://britishmuseum.academia.edu/BenjaminRoberts/Papers/340888/Development_of_metallurgy_in_Eurasia |accessdate=8 June 2012|quote=In contrast, the earliest exploitation and working of gold occurs in the Balkans during the mid-ﬁfth millennium BC, several centuries after the earliest known copper smelting. This is demonstrated most spectacularly in the various objects adorning the burials at Varna, Bulgaria (Renfrew 1986; Highamet al. 2007). In contrast, the earliest gold objects found in Southwest Asia date only to the beginning of the fourth millennium BC as at Nahal Qanah in Israel (Golden 2009), suggesting that gold exploitation may have been a Southeast European invention, albeit a short-lived one.}}</ref><ref>{{cite book|title=History of Humanity: From the Third Millenium to the Seventh Century BC|trans_title=Istoria omenirii: din mileniul al III-lea până în secolul al VII-lea î.e.n.|editor=Sigfried J. de Laet|publisher=UNESCO / Routledge|year=1996|isbn=9789231028113|page=99|url=http://books.google.bg/books?id=BnY0KYbJC6wC&pg=PA97&dq=history+of+metallurgy+bulgaria&hl=en&sa=X&ei=K-PRT-X7Be3Q4QSM-PmWAw&redir_esc=y#v=onepage&q=bulgaria&f=false|accessdate=8 iunie 2012|language=en|quote=The first major gold-working centre was situated at the mouth of the Danube, on the shores of the Black Sea in Bulgaria...}}</ref><ref>{{cite book|title=European Prehistory: A Survey|trans_title=Preistorie europeană: studiu|last=Milisauskas|first=Sarunas|publisher=Springer|year=2011|isbn=9781441966339|accessdate=8 June 2012|url={{Google books|gcGSn0eVs2oC|page=234|plainurl=y}}|quote=One of the earliest dates for an Aurignacian assemblage is greater than 43,000 BP from Bacho Kiro cave in Bulgaria...}}</ref><ref name="Markings">{{cite web|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/3512470.stm|title=Early human marks are 'symbols'|language=en|trans_title=Vechi semne umane sunt «simboluri»|publisher=BBC News|date=16 martie 2004|accessdate=8 iunie 2012}}</ref>

Culturile [[Preistorie|preistorice]] au început să se dezvolte în Bulgaria de astăzi în [[neolitic]]. Istoria sa antică a fost marcată de prezența [[traci]]lor, și ulterior de a [[Grecia Antică|grecilor]] și [[Roma Antică|romanilor]]. Apariția poporului și statului bulgar unificat datează de la [[Primul Imperiu Bulgar]], care a dominat mare parte din [[Balcani]] și a funcționat ca centru cultural al popoarelor slave în [[Evul Mediu]]. După căderea celui de [[al Doilea Imperiu Bulgar]] în 1396, teritoriul său a căzut sub dominație [[Imperiul Otoman|otomană]] timp de aproape 500 de ani. [[Războiul Ruso-Turc (1877-1878)|Războiul Ruso-Turc]] din 1877–1878 a avut ca rezultat apariția celui de al treilea stat bulgăresc, devenit independent în 1908. Anii ce au urmat au fost marcați de conflicte cu vecinii, în contextul cărora Bulgaria s-a aliat cu Germania în ambele războaie mondiale. În 1946, a devenit [[Republica Populară Bulgaria|stat comunist]] cu partid unic [[Revoluțiile din 1989|până în 1989]], când [[Partidul Comunist Bulgar]] a permis alegeri libere. După 1990, Bulgaria a devenit o [[democrație]] și o economie de piață.

Populația de 7,36 de milioane este predominant urbană, fiind concentrată în reședințele celor [[Regiunile Bulgariei|28 de regiuni]]. Majoritatea activităților comerciale se concentrează în capitala [[Sofia]]. Cele mai bine dezvoltate sectoare ale economiei sunt industria grea, ingineria energetică, agricultura și turismul, toate bazându-se pe resurse disponibile local.

Structura politică actuală datează de la adoptarea unei constituții democratice în 1991. Devenită [[țară liberă]],<ref>{{cite web|url=http://www.freedomhouse.org/country/bulgaria|title=Bulgaria entry|publisher=[[Freedom House]]|accessdate=20 martie 2012}}</ref> Bulgaria este o republică parlamentară [[stat unitar|unitară]], cu un grad înalt de centralizare politică, administrativă și economică. Este membră a [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]], a [[Grupul de la Craiova|Grupului de la Craiova]], a [[NATO]] și a [[Consiliul Europei|Consiliului Europei]], membru fondator al [[OSCE]], și a făcut parte de trei ori din [[Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite]].

== Istorie ==
{{Articol principal|Istoria Bulgariei}}
=== Preistoria și antichitatea ===
[[Fișier:Sofia - Panagyurishte Thracian Gold Treasure.jpg|miniatura|left|225px|Tezaurul descoperit la [[Panaghiuriște]]]]
Rămășițe de [[Neanderthal|neanderthalieni]] datând de acum circa 150.000 de ani, din [[Paleolitic mijlociu|paleoliticul mijlociu]], sunt printre cele mai vechi urme de activitate umană pe teritoriul actualei Bulgarii.<ref>{{cite journal|last1=Tillier|first1=Anne-Marie|last2=Sirakov|first2=Nikolay|last3=Guadelli|first3=Aleta|last4=Fernandez|first4=Philippe|last5=Sirakova|first5=Svoboda|title=Evidence of Neanderthals in the Balkans: The infant radius from Kozarnika Cave (Bulgaria)|journal=Journal of Human Evolution|date=October 2017|issue=111|pages=54-62|url=https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0047248417302634|accessdate=14 September 2018}}</ref><ref name="Crampton1987" /><ref name="EBHistory">{{cite web|url=https://www.britannica.com/place/Bulgaria/History|title=History|website=Encyclopædia Britannica|accessdate=28 July 2018}}</ref> {{Ill-wd|Q1728968|3=Cultura Karanovo}} a apărut pe la 6500 î.e.n. și a fost una din mai multele societăți [[Neolitic|neolitice]] din regiune, care practicau [[Agricultură|agricultura]].<ref>{{cite book|last=Gimbutas|first=Marija A.|title=The gods and goddesses of Old Europe: 7000 to 3500 BC myths, legends and cult images|publisher=University of California Press|pages=29–32|year=1974|isbn=978-0520019959|url=https://books.google.com/?id=SLACTsmH4aYC&pg=PA248&dq=karanovo+culture#v=onepage&q=karanovo&f=false|accessdate=30 august 2018}}</ref> {{Ill-wd|Q1859432|3=Cultura Varna}} din [[Epoca cuprului|Epoca Aramei]] (mileniul al V-lea î.en.) este creditată cu inventarea {{Ill-wd|Q211423|3=metalurgiei aurului}}.<ref>{{cite web|url=https://www.academia.edu/371376|title=Development of metallurgy in Eurasia|last1=Roberts|first1=Benjamin W.|last2=Thornton|first2=Christopher P.|year=2009|publisher=Department of Prehistory and Europe, [[British Museum]]|page=1015|accessdate=28 July 2018|quote=In contrast, the earliest exploitation and working of gold occurs in the Balkans during the mid-fifth millennium BC, several centuries after the earliest known copper smelting. This is demonstrated most spectacularly in the various objects adorning the burials at Varna, Bulgaria (Renfrew 1986; Highamet al. 2007). In contrast, the earliest gold objects found in Southwest Asia date only to the beginning of the fourth millennium BC as at Nahal Qanah in Israel (Golden 2009), suggesting that gold exploitation may have been a Southeast European invention, albeit a short-lived one.}}</ref><ref>{{cite book|last=Laet|first=Sigfried J. de|title=History of Humanity: From the Third Millennium to the Seventh Century BC|publisher=UNESCO / Routledge|page=99|year=1996|isbn=978-92-3-102811-3|url=https://books.google.com/?id=BnY0KYbJC6wC&pg=PA97&dq=history+of+metallurgy+bulgaria#v=onepage&q=bulgaria&f=false|accessdate=8 June 2012|quote=The first major gold-working centre was situated at the mouth of the Danube, on the shores of the Black Sea in Bulgaria&nbsp;...}}</ref> {{Ill-wd|Q946052|3=Tezaurul din necropola Varna}}, asociat acesteia, conține cele mai vechi bijuterii de aur din lume, datate la acum circa 6000 de ani.<ref>{{cite book|last=Grande|first=Lance|title=Gems and gemstones: Timeless natural beauty of the mineral world|publisher=The University of Chicago Press|page=292|year=2009|isbn=978-0-226-30511-0|url={{Google books|plainurl=y|RnE9Fa4pbn0C|page=290}}|accessdate=20 December 2011|quote=The oldest known gold jewelry in the world is from an archaeological site in Varna Necropolis, Bulgaria, and is over 6,000 years old (radiocarbon dated between 4,600BC and 4,200BC).}}</ref><ref>{{cite book|last=Anthony (ed)|first=David W.|last2=Chi (ed.)|first2=Jennifer|title=The Lost World of Old Europe: The Danube Valley, 5000-3500 BC|publisher=Institute for the Study of the Ancient World|pages=39, 201|year=2010|isbn=978-0-691-14388-0|url={{Google books|gFEARIQ6zYoC|page=196|plainurl=y}}|accessdate=25 July 2018|quote=...grave 43 at the Varna cemetery, the richest single grave from Old Europe, dated about 4600-4500 BC.}}</ref> Tezaurul a furnizat informații despre ierarhia și stratificarea socială din cele mai vechi societăți europene.<ref>{{cite web|url=http://www.culture.gouv.fr/culture/arcnat/harsova/en/dobro3.htm|title=The Gumelnita Culture|publisher=Government of France|accessdate=4 December 2011|quote=The Necropolis at Varna is an important site in understanding this culture.}}</ref><ref name="CENTCOM" /><ref>{{cite book|last=Schoenberger|first=Erica|title=Nature, Choice and Social Power|publisher=Routledge|page=81|year=2015|isbn=978-0-415-83386-8|url={{Google books|TO5TBAAAQBAJ|page=81|plainurl=y}}|accessdate=25 July 2018|quote=The graves at Varna range from poor to richly endowed, suggesting a rather high degree of social differentiation. Their discovery has led to a re-evaluation of the form of social organization characteristic of the Varna culture and of the onset of social stratification in Neolithic cultures.}}</ref>

[[Traci|Tracii]], unul dintre cele trei grupuri revendicate de bulgarii actuali drept strămoși, au sosit în [[Peninsula Balcanică]] cândva înainte de secolul al XII-lea î.e.n.<ref name="Crampton1987" /><ref name="EBBulgars">{{cite web|url=https://www.britannica.com/topic/Bulgar|title=Bulgar|publisher=Encyclopædia Britannica|accessdate=28 July 2018}}</ref><ref>{{cite book|last1=Boardman|first1=John|last2=Edwards|first2=I.E.S.|last3=Sollberger|first3=E.|title=The Cambridge Ancient History – part1: The Prehistory of the Balkans, the Middle East and the Aegean World, Tenth to Eighth Centuries BC|volume=3|publisher=Cambridge University Press|page=53|year=1982|isbn=978-0521224963|url=https://books.google.com/?id=vXljf8JqmkoC&pg=PA53&dq=Yet+we+cannot+identify+the+Thracians#v=onepage&q=Yet%20we%20cannot%20identify%20the%20Thracians&f=false|quote=Yet we cannot identify the Thracians at that remote period, because we do not know for certain whether the Thracian and Illyrian tribes had separated by then. It is safer to speak of Proto-Thracians from whom there developed in the Iron Age...}}</ref> Tracii excelau la [[Metalurgie|metalurgie]] și le-au dat grecilor cultele lui [[Orpheus|Orfeu]] și [[Dionis]], dar au rămas un popor barbar, organizat tribal, nestatal.<ref name="EBBalkans">{{cite web|url=https://www.britannica.com/place/Balkans#ref476014|title=Balkans|publisher=Encyclopædia Britannica|accessdate=16 august 2018}}</ref> [[Imperiul Ahemenid]] persan a cucerit mare parte din Bulgaria actuală prin secolul al VI-lea î.e.n. și a păstrat controlul asupra regiunii până în anii 470 î.e.n.<ref>{{cite book|last1=Kidner|first1=Frank|title=Making Europe: The Story of the West|publisher=Cengage Learning|page=57|year=2013|isbn=978-1111841317|url=https://books.google.com/?id=1_E_CQAAQBAJ&dq=darius+conquer+bulgaria|quote=(...) In addition, the Persians gained Thrace (modern-day Bulgaria)|display-authors=etal}}</ref>{{sfn|Roisman|Worthington|2011|pages=135–138, 343–345}} Invazia a devenit un catalizator al unității tracilor, majoritatea triburilor lor unindu-se apoi sub regele [[Teres I|Teres]] pentru a forma [[Regatul Odris|regatul Odris]] în acel deceniu.<ref name="EBBalkans" />{{sfn|Roisman|Worthington|pages=135–138, 343–345}}<ref>{{cite book|last=Nagle|first=D. Brendan|title=Readings in Greek History: Sources and Interpretations|publisher=Oxford University Press|page=230|year=2006|isbn=978-0199978458|quote=However, one of the Thracian tribes, the Odrysians, succeeded in unifying the Thracians and creating a powerful state}}</ref> Statul a slăbit apoi a fost supus de [[Filip al II-lea al Macedoniei|Filip al II-lea Macedon]] în 341 î.e.n.,<ref>{{cite book|last=Ashley|first=James R.|title=The Macedonian Empire: The Era of Warfare Under Philip II and Alexander the Great, 359-323 B.C|publisher=McFarland & Company, Inc.|pages=139–140|year=1998|isbn=978-0786419180|url=https://books.google.com/?id=nTmXOFX-wioC&pg=PA34&dq=thracians+alexander#v=onepage&q=final%20reduction%20of%20thrace&f=false|accessdate=25 July 2018}}</ref> {{Ill-wd|Q1286814|3=atacat de celți}} în secolul al III-lea î.e.n.,<ref>{{cite book|last=O Hogain|first=Daithi|title=The Celts: A History|date=2002|publisher=The Boydell Press|pages=69–71|isbn=978-0851159232|url=https://books.google.com/?id=-yd1huHoXJwC&pg=PA69&dq=thracians+tylis#v=onepage&q=short-lived%20celtic%20power%20in%20thrace&f=false|accessdate=25 July 2018}}</ref> și în cele din urmă [[Tracia (provincie romană)|a devenit provincie]] a [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]] în 45 e.n.<ref>{{cite book|editor1-last=Gagarin|editor1-first=Michael|title=The Oxford Encyclopedia of Ancient Greece and Rome|volume=1|publisher=Oxford University Press|page=55|year=2010|isbn=978-0-19-517072-6|url=https://books.google.com/?id=lNV6-HsUppsC&pg=RA6-PA55&dq=odrysian+roman#v=onepage&q=odrysian%20roman&f=false|accessdate=25 July 2018}}</ref>

Până la sfârșitul secolului I e.n., guvernarea romană s-a instaurat asupra întregii Peninsule Balcanice și [[Creștinism|creștinismul]] a început să se răspândească în regiune prin secolul al IV-lea.<ref name="EBBalkans" /> {{Ill-wd|Q498766|3=Biblia gotică}}—prima carte într-o [[Limbi germanice|limbă germanică]]—a fost creată de episcopul [[Goți|got]] [[Ulfilas]] în nordul Bulgariei actuale pe la 381.<ref>{{cite web|url=https://www.britannica.com/biography/Ulfilas|title=Ulfilas|publisher=Encyclopædia Britannica|accessdate=18 august 2018}}</ref> Regiunea a intrat sub dominație [[Imperiul Roman de Răsărit|bizantină]] după [[Declinul și căderea Imperiului Roman de Apus|căderea Romei]] în 476. Bizantinii au fost însă preocupați de războaiele prelungite împotriva Persiei și nu își puteau apăra teritoriile balcanice de incursiuni barbare.<ref name="EBHistory" /> Aceasta le-a permis {{Ill-wd|Q2378782|3=slavilor}} să pătrundă în [[Peninsula Balcanică]] mai întâi ca invadatori, în special prin zona dintre Dunăre și Munții Balcani, denumită [[Moesia]].<ref>{{cite book|last1=Singleton|first1=Fred|last2=Fred|first2=Singleton|title=A Short History of the Yugoslav Peoples|publisher=Cambridge University Press|pages=13–14|year=1985|isbn=9780521274852|url=https://books.google.hu/books?id=qTLSZ3ucaZMC&pg=PA13}}</ref> Treptat, interiorul peninsulei a devenit o formațiune statală a {{Ill-wd|Q1257426|3=slavilor meridionali}}, care se guvernau [[Democrație|democratic]].<ref>{{cite book|last1=Fouracre|first1=Paul|last2=McKitterick|first2=Rosamond|last3=Reuter|first3=Timothy|last4=Abulafia|first4=David|last5=Luscombe|first5=David Edward|last6=Allmand|first6=C. T.|last7=Riley-Smith|first7=Jonathan|last8=Jones|first8=Michael|title=The New Cambridge Medieval History: Volume 1, C.500-c.700|publisher=Cambridge University Press|page=524|year=1995|isbn=9780521362917|url=https://books.google.hu/books?id=JcmwuoTsKO0C&pg=PA524&dq=slavs+democracy|language=en}}</ref><ref>{{cite book|last1=Curta|first1=Florin|title=The Making of the Slavs: History and Archaeology of the Lower Danube Region, c.500–700|date=2001|publisher=Cambridge University Press|isbn=9781139428880|pages=311–334|url=http://www.limesromanus.org/sites/all/files/The%20Making%20of%20the%20Slavs.pdf|access-date=2018-09-20|archive-date=2016-03-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20160326235159/http://www.limesromanus.org/sites/all/files/The%20Making%20of%20the%20Slavs.pdf|dead-url=yes}}</ref> Slavii i-au asimilat pe tracii parțial [[Grecia elenistică|elenizați]], [[Traco-romani|romanizați]] și {{Ill-wd|Q15501579|3=gotizați}} din zonele rurale.<ref name="Folk">{{cite book|last=MacDermott|first=Mercia|title=Bulgarian folk customs|publisher=Jessica Kingsley Publishers|pages=19, 64–70, 226|year=1998|isbn=978-1853024863|url={{Google books|plainurl=y|gh4IE6toGJMC|page=32}}|accessdate=18 august 2018|quote=While dancing round fires and jumping over fires forms part of many Slav customs, dancing ''on'' fire does not, and it is therefore likely that nestinarstvo was inherited by the Bulgarians from the Hellenized Thracians who inhabited the land before them.}}</ref><ref name="Crampton1987" /><ref>{{cite book|last=Detrez|first=Raymond|title=Historical Dictionary of Bulgaria|publisher=Rowman & Littlefield|page=5|year=2014|isbn=978-1442241794}}</ref><ref>{{cite book|editor1-last=Parry|editor1-first=Ken|title=The Blackwell Companion to Eastern Christianity|publisher=Wiley-Blackwell|page=48|year=2010|isbn=978-1444333619|quote=The conquest of the Balkans and the rise of the Bulgarian Empire was not a disaster for the indigenous population and its material and spiritual culture. The settlers and the local Romanized or semi-Romanized Thraco-Illyrian Christians influenced each other's way of life and socio-economic organization, as well as each other's cultures, language and religious outlook.}}</ref><ref>{{cite book|last1=Wolfram|first1=Herwig|title=History of the Goths|publisher=University of California Press|page=8|year=1990|isbn=978-0520069831|url=https://books.google.hu/books?id=xsQxcJvaLjAC&pg=PA8}}</ref>

=== Primul stat bulgar ===
{{Main|Primul Imperiu Bulgar}}
[[Fișier:Krum1.jpg|thumb|left|Hanul Krum sărbătorește împreună cu nobilii săi după bătălia de la Pliska. Slujitorul său (dreapta) îi aduce vin în craniul lui Nicefor I.]]
La scurt timp după incursiunea slavă, Moesia a fost din nou invadată, de această dată de [[Protobulgari|protobulgarii]] conduși de [[Listă de monarhi ai Bulgariei|hanul]] [[Asparuh al Bulgariei|Asparuh]].<ref>{{cite book|last=Zlatarski|first=Vasil|title=History of the First Bulgarian Empire. Period of Hunnic-Bulgarian domination (679–852)|publisher=Marin Drinov Publishing House|language=Bulgarian|page=188|year=1938|isbn=978-9544302986|url=http://macedonia.kroraina.com/vz1a/vz1a_b1_1.html|accessdate=23 May 2012}}</ref> Asparuh, fiul hanului [[Vechea Bulgarie Mare|Vechii Bulgarii Mari]], [[Kubrat]], a migrat împreună cu mai multe triburi bulgare către cursul inferior al [[Dunărea|Dunării]], [[Nistru|Nistrului]] și [[Nipru|Niprului]]. După 670, el și-a extins regatul către peninsula Balcanică, trecând Dunărea cu o hoardă de 50.000 de oameni<ref>{{cite book |title=History of the First Bulgarian Empire. Period of Hunnic-Bulgarian domination (679-852) |last=Zlatarski |first=Vasil |language=bg |page=188|year=1938 |url=http://www.kroraina.com/knigi/vz1a/vz1a_a_1.html |accessdate=23 mai 2012}}</ref> și a cucerit [[Moesia]] și [[Scythia Minor]] ([[Dobrogea]]) de la [[Imperiul Bizantin]].<ref>{{cite book|title=История на Първото българско Царство. I. Епоха на хуно-българското надмощие (679—852) |trans_title=Istoria Primului Imperiu Bulgar|last=Runciman|first=Steven|year=1930|publisher=G. Bell and Sons|page=26}}</ref> Până la sfârșitul secolului al IX-lea, limba oficială a bulgarilor era limba greacă. Alfabetul introdus de Chiril și Medodiu a ghidat slavii și bulgarii spre o cultură de expresie slavă<ref>Denis  Zakythinos, ΒΥΖΑNCE  ÉTAT  NATIONAL  OU MULTI - NATIONAL ? EKT,  Αthenes  1981, p.35</ref> Limba sud-slavă locală a fost adoptată treptat și de bulgarii turanici cuceritori, care și-au păstrat dominația asupra majorității slave. Un tratat de pace semnat cu Bizanțul în 681 și stabilirea unei capitale permanente la [[Pliska]], la sud de Dunăre, a marcat începutul [[Primul Imperiu Bulgar|Primului Imperiu Bulgar]].<ref>{{cite book |title=ESSENTIAL HISTORY OF BULGARIA IN SEVEN PAGES |last=Ivanov |first=Lyubomir |year=2007 |publisher=Bulgarian Academy of Sciences |page=4 |url=http://en.wikisource.org/wiki/Essential_History_of_Bulgaria_in_Seven_Pages|accessdate=20 December 2011}}</ref>

Hanii care s-au succedat au întărit statul bulgar de-a lungul secolelor al VII-lea și al IX-lea—[[Tervel al Bulgariei|Tervel]] a făcut din Bulgaria o mare putere militară, învingând o armată [[Arabi|arabă]] de 26.000 de oameni în [[Asediul Constantinopolelui (717–718)|al doilea asediu arab al Constantinopolelui]].<ref>{{cite book|title=Theophanis chronographia|author=Teofan Confesorul|volume=1|edition=Teubner|editor=C. de Boor|year=1883|pages=25–30|quote=φασί δε τινές ότι και ανθρώπους τεθνεώτας και την εαυτών κόπρον εις τα κλίβανα βάλλοντες και ζυμούντες ήσθιον. ενέσκηψε δε εις αυτούς και λοιμική νόσος και αναρίθμητα πλήθη εξ αυτών ώλεσεν. συνήψε δε προς αυτούς πόλεμον και τον των Βουλγάρων έθνος, και, ως φασίν οι ακριβώς επιστάμενοι, [ότι] '''κβ''' χιλάδας Αράβων κατέσφαξαν.|language=greacă}}</ref> [[Krum al Bulgariei|Krum]] a dublat teritoriul țării, l-a ucis pe împăratul bizantin [[Nicefor I Genikos|Nicefor I]] la [[bătălia de la Pliska]],<ref>{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/323896/Krum|title=Krum (Bulgar khan)|publisher=Encyclopædia Britannica Online|accessdate=23 decembrie 2011}}</ref> și a introdus primul cod de legi scrise. Apoi, în 864, [[Boris I al Bulgariei|Boris I]] a abolit [[tengriism]]ul, trecând la creștinism.<ref name="Spread">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/84090/Bulgaria/42725/The-spread-of-Christianity |title=Reign of Simeon I|publisher=Encyclopædia Britannica Online|accessdate=4 decembrie 2011|quote=Under Simeon’s successors Bulgaria was beset by internal dissension provoked by the spread of Bogomilism (a dualist religious sect) and by assaults from Magyars, Pechenegs, the Rus, and Byzantines.}}</ref> și a introdus [[alfabetul chirilic]]. [[Simeon I al Bulgariei|Simeon cel Mare]] a domnit 34 de ani, începând cu 893, și în timpul său Bulgaria a atins expansiunea maximă, într-o perioadă de maximă înflorire a culturii bulgare.<ref>{{cite book|last=Fine|first=John V.A.|title=The Early Medieval Balkans: A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth Century|year=1991|publisher=University of Michigan Press|pages=144–148|isbn=978-0-472-08149-3}}</ref>

Războaiele cu [[croați]]i, [[maghiari]]i, [[pecenegi]]i și [[sârbi]]i, precum și răspândirea [[bogomilism]]ului au slăbit Bulgaria după moartea lui Simeon.<ref name="Spread"/><ref>{{cite book|last=Browning|first=Robert|title=Byzantium and Bulgaria|year=1975|publisher=Temple Smith|pages=194–5|isbn=0-85117-064-1}}</ref> Două invazii consecutive, una [[Rusia Kieveană|ruteană]] și alta bizantină au avut ca rezultat cucerirea capitalei [[Preslav]] de către armata bizantină în 971.<ref>{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/84090/Bulgaria/42726/Reign-of-Simeon-I?anchor=ref476455|title=Reign of Simeon I|publisher=Encyclopædia Britannica Online|accessdate=20 ianuarie 2012}}</ref> Sub conducerea lui [[Samuil al Bulgariei|Samuil]], Bulgaria și-a revenit întrucâtva după aceste atacuri și a reușit să cucerească Serbia și Albania,<ref>{{cite web|url=http://www.britannica.com/eb/article-9065243/Samuel|title=Samuel|publisher=Encyclopædia Britannica Online|accessdate=20 January 2012}}</ref> dar această revenire a luat sfârșit după ce împăratul bizantin [[Vasile al II-lea al Bizanțului|Vasile al II-lea]] a învins armata bulgară la [[bătălia de la Kleidion]] în 1014. Samuil a murit la scurt timp după bătălie,<ref>{{cite book |title=Synopsis Historiarum |last=Scylitzae |first=Ioannis |edition=Hans Thurn |work=Corpus Fontium Byzantiae Historiae |year=1973 |isbn=978-3-11-002285-8 |page=457}}</ref> iar în 1018 bizantinii au pus capăt Primului Imperiu Bulgar.<ref>{{cite web|url= http://www.liternet.bg/publish13/p_pavlov/buntari/zagovorite.htm|title=ЗАГОВОРИТЕ НА "МАГИСТЪР ПРЕСИАН БЪЛГАРИНА"|trans_title=Uneltirile «magistrului Presian Bulgarul»|author= Pavlov, Plamen|year= 2005|work= Rebeli și aventurieri în Bulgaria medievală|publisher= LiterNet|accessdate=20 decembrie 2011|quote=Și, în primăvara lui 1018, «partidul capitulării» a ieșit câștigător și Vasile al II-lea a intrat liber în capitala Bulgariei, Ohrid.|language=bg}}</ref>

=== Al Doilea Imperiu Bulgar ===
{{Articol principal|Țaratul vlaho-bulgar}}
[[Fișier:Bulgaria-Ivan-Asen-II coloured.png|thumb|Al Doilea Imperiu Bulgar, al țarului [[Ioan Asan al II-lea al Bulgariei|Ioan Asan al II-lea]]]]
După cucerirea Bulgariei, {{Rege|Vasile|II|Bizanțului}} a prevenit revoltele și nemulțumirea păstrând la conducere nobilimea locală și recunoscând [[Autocefalie|autocefalia]] [[Arhiepiscopia Ohridului|arhiepiscopiei Ohridului]].<ref>{{cite book |title=The Byzantines |last=Cameron |first=Averil |year=2006 |publisher=Blackwell Publishing |isbn=978-1-4051-9833-2 |page= 170}}</ref> După moartea sa, politica internă bizantină s-au schimbat, creșterea dărilor și taxelor provocând, după sursele epocii ([[Ana Comnena]] și [[Ioan Skylitzes]]), răscoalele bulgare împotriva Imperiului Bizantin (1040-1041). În 1185, nobilii vlahi<ref>Paul Stephenson, Byzantium's Balkan Frontier: A Political Study of the Northern Balkans, 900-1204, Cambridge University Press, 29 iun. 2000, p.288</ref> din [[dinastia Asăneștilor]], [[Ioan Asan I]] și [[Petru al IV-lea al Bulgariei|Petru al IV-lea]] au organizat [[Răscoala lui Petru și Asan|o a doua mare răscoală]] vlaho-bulgară care a avut ca rezultat înființarea celui de [[al Doilea Imperiu Bulgar]], fondat de Ioan și Petru Asan, cu capitala la [[Veliko Tărnovo|Tărnovo]].<ref>{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/84090/Bulgaria/42727/The-second-Bulgarian-empire?anchor=ref476458|title=Bulgaria – Second Bulgarian Empire|publisher=Encyclopædia Britannica Online|accessdate=31 martie 2012}}</ref>

[[Caloian al Bulgariei|Caloian]], al treilea țar Asan, și-a extins teritoriul până la [[Belgrad]] și [[Ohrid]]. El a recunoscut supremația spirituală a [[Papa|Papei]] și a primit coroană regală de la un legat papal.<ref name="EB1911">{{cite web|url=https://en.wikisource.org/wiki/1911_Encyclopædia_Britannica/Bulgaria/History|title=History of Bulgaria|publisher=Encyclopædia Britannica 1911|author={{Ill-wd|Q1223407}}|year=1911|accessdate=9 decembrie 2011}}.</ref> Imperiul a atins maximul în timpul lui [[Ioan Asan al II-lea]] (1218–1241), când comerțul și cultura au înflorit.<ref name=EB1911 /> Puternica influență politică și religioasă a orașului Tărnovo a făcut ca el să fie supranumit „[[A Treia Romă]]”, într-o vreme când Constantinopolul era în declin.<ref>{{cite book |title=ESSENTIAL HISTORY OF BULGARIA IN SEVEN PAGES |last=Ivanov |first=Lyubomir |year=2007 |publisher=Academia Bulgară de Științe |page=4 |url=http://en.wikisource.org/wiki/Essential_History_of_Bulgaria_in_Seven_Pages|accessdate=20 decembrie 2011|quote= The capital Tarnovo became a political, economic, cultural and religious center seen as ‘the Third Rome’ in contrast to Constantinople’s decline after the Byzantine heartland in Asia Minor was lost to the Turks during the late 11th century.}}</ref>

Forța militară și economică a țării a intrat în declin după sfârșitul dinastiei Asăneștilor în 1257, confruntându-se cu conflicte interne, atacuri bizantine și maghiare constante și cu [[Invazia mongolă a Europei|dominația mongolă]].<ref name=EB1911 /><ref>{{cite web|url=http://www.shsu.edu/~his_ncp/Mongolia.html|title=The Golden Horde|publisher=Library of Congress Mongolia country study|accessdate=4 decembrie 2011|quote=The Mongols maintained sovereignty over eastern Russia from 1240 to 1480, and they controlled the upper Volga area, the territories of the former Volga Bulghar state, Siberia, the northern Caucasus, '''Bulgaria (for a time)''', the Crimea, and Khwarizm}}</ref> Până la sfârșitul secolului al XIV-lea, diviziunile între [[boieri]] și răspândirea bogomilismului determinase împărțirea imperiului în trei țarate—[[Țaratul Vidinului|Vidin]], Tărnovo și [[Despotatul Dobrogei|Țara Cărvunei]]—și mai multe voievodate semiindependente care se luptau între ele, sau cu bizantinii, maghiarii, sârbii, [[Republica Venețiană|venețienii]] și [[Republica Genoveză|genovezii]]. Până la sfârșitul secolului al XIV-lea, [[Imperiul Otoman|turcii otomani]] începuseră să cucerească Bulgaria și ocupaseră majoritatea orașelor și cetăților de la sud de munții Balcani.<ref name=EB1911 />

=== Stăpânirea otomană ===
{{main|Bulgaria Otomană}}
Tărnovo a căzut în mâinile otomanilor după un asediu de trei luni în 1393. După [[bătălia de la Nicopole]] și căderea Țaratului Vidinului după alți trei ani, otomanii au cucerit toate teritoriile bulgărești de la sud de Dunăre.<ref name="Ottoman rule">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/84090/Bulgaria/42728/Ottoman-rule|title=Bulgaria – Ottoman rule|publisher=Encyclopædia Britannica Online|accessdate=21 decembrie 2011|quote=With the capture of a rump Bulgarian kingdom centred at Bdin (Vidin) in 1396, the last remnant of Bulgarian independence disappeared. ... The Bulgarian nobility was destroyed—its members either perished, fled, or accepted Islam and Turkicization—and the peasantry was enserfed to Turkish masters.}}</ref> Sub dominație otomană, bulgarii erau considerați [[Raia (clasă socială)|clasă inferioară]] și erau supuși unor biruri grele; cultura bulgară a fost suprimată și clerul educat a fugit în alte țări.<ref>{{cite book |last = Jireček|first = K. J.|authorlink = Konstantin Josef Jireček|title = Geschichte der Bulgaren|publisher = Nachdr. d. Ausg. Prag|year = 1876|language = German|url = http://books.google.com/?id=VBhThVLpc4MC&pg=PA88|isbn = 3-487-06408-1|accessdate =20 decembrie 2011}}</ref> Boierimea a fost eliminată, țărănimea înrobită pe moșiile stăpânilor otomani,<ref name="Ottoman rule"/> iar populația și-a pierdut conștiința națională.<ref>{{cite book|last= Schurman|first= Jacob Gould|authorlink= Jacob Gould Schurman|title= The Balkan Wars: 1912–1913|url= http://books.google.com/books?id=ubNGZQrvxHoC|accessdate=20 decembrie 2011|edition= 2|origyear= 1916|year= 2005|publisher= Cosimo|isbn=978-1-59605-176-8|page= 140|quote= There is historic justice in the circumstance that the Turkish Empire in Europe met its doom at the hands of the Balkan nations themselves. For these nationalities had been completely submerged and even their national consciousness annihilated under centuries of Moslem intolerance, misgovernment, oppression, and cruelty. ... none suffered worse than Bulgaria, which lay nearest to the capital of the Mohammedan conqueror.}}</ref><ref name="Crampton1987">{{cite book|first=R. J.|last= Crampton|title=A Short History of Modern Bulgaria|publisher= Cambridge University Press|pages=1, 8–5|year=1987|isbn=978-0521253406|url={{Google books|plainurl=y|iL06AAAAIAAJ|page=5}}|accessdate=18 august 2018}}</ref>

[[Fișier:The defeat of Shipka Peak, Bulgarian War of Independence.JPG|thumb|[[Bătălia din pasul Şipka|Apărarea pasului Șipka]] a fost crucială pentru eliberarea Bulgariei. În etapa finală a bătăliei, forțele bulgărești, cu muniția epuizată, au aruncat cu pietre și cu trupurile camarazilor lor căzuți pentru a respinge atacurile otomane.<ref>{{cite news |title=Reminiscence from Days of Liberation* |url= http://novinite.com/view_news.php?id=125840 |newspaper=Novinite |date=3 martie 2011 |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref>]]

De-a lungul celor aproape cinci secole de dominație otomană, bulgarii au încercat să-și reînființeze statul organizând mai multe răscoale, cele mai cunoscute fiind [[Prima Răscoală de la Tărnovo|Prima]] (1598) și [[a Doua Răscoală de la Tărnovo]] (1686), precum și [[răscoala lui Kărpoș]] (1689).<ref name="Ottoman rule"/> În secolul al XVIII-lea, [[Iluminism|Epoca Iluminismului]] din Europa Occidentală a influențat apariția unei mișcări de renaștere națională a Bulgariei.<ref name="Ottoman rule"/> Ea a restaurat conștiința națională și a devenit factor-cheie în lupta de eliberare antiotomană, având ca rezultat [[Revolta Bulgară din 1876|Revolta din Aprilie 1876]]. Până la 30.000 de bulgari au murit în luptele prilejuite de suprimarea revoltei de către otomani. Masacrele au determinat Marile Puteri să intre în acțiune.{{Sfn|The Final Move to Independence}} Ele s-au întrunit la [[Conferința de la Constantinopol]] din 1876, dar hotărârile lor au fost respinse sau ignorate de către Imperiul Otoman. Aceasta a permis [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]] să caute o rezolvare prin forță, fără să riște confruntarea cu celelalte Mari Puteri, așa cum se întâmplase în [[Războiul Crimeei]].{{Sfn|The Final Move to Independence}} În 1877, [[Războiul Ruso-Turc, 1877–1878|Rusia a declarat război]] Imperiului Otoman și l-a învins. La lupte au participat și [[Opălcenți|voluntari bulgari]]. [[Tratatul de la San Stefano]] a fost impus otomanilor de către ruși la 3 martie 1878, și prin el se înființa un principat autonom bulgar pe teritorii întinse, ale celui de al Doilea Imperiu Bulgar.{{Sfn|San Stefano, Berlin and Independence}}<ref>{{cite book|last=Blamires |first=Cyprian |title=World Fascism: A historical encyclopedia |publisher=ABC-CLIO |year=2006 |isbn=1-57607-941-4 |page=107 |url=http://books.google.com/?id=nvD2rZSVau4C&pg=PA107&dq=bulgaria+fascist+parties+and+organizations#v=onepage&q=bulgaria%20fascist%20parties%20and%20organizations&f=false|accessdate=20 December 2011|quote=The "Greater Bulgaria" re-established in March 1878 on the lines of the medieval Bulgarian empire after liberation from Turkish rule did not last long.}}</ref>

Celelalte Mari Puteri au respins însă imediat tratatul de teama ca o țară atât de mare în Balcani să nu le amenințe interesele. [[Tratatul de la Berlin (1878)|Tratatul de la Berlin]] a adus înființarea unui stat autonom mult mai mic, cuprinzând [[Moesia]] și regiunea [[Sofia|Sofiei]], lăsând mari populații bulgărești în afara granițelor noului stat.{{Sfn|San Stefano, Berlin and Independence}}<ref name=BBCProfile>{{cite news|url=http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/country_profiles/1061402.stm|publisher=BBC News|accessdate=20 decembrie 2011|title=Timeline: Bulgaria – A chronology of key events|date=6 mai 2010}}</ref> Aceasta a jucat un rol semnificativ în formarea abordării militariste a politicii externe a Bulgariei în prima jumătate a secolului al XX-lea.{{Sfn|Historical Setting}} Principatul Bulgariei a câștigat [[Războiul Sârbo-Bulgar|un război cu Serbia]] și a incorporat teritoriul otoman al [[Rumelia Orientală|Rumeliei Orientale]] în 1885, proclamându-se stat independent la 22 septembrie 1908.<ref>{{cite book |title=Bulgaria |last=Crampton |first=R.J. |year=2007 |publisher=Oxford University Press |isbn=978-0-19-954158-4|page=174}}</ref>

=== Bulgaria independentă modernă ===
[[Fișier:Bulgarian soldiers with wire cutters WWI (contrasted).jpg|thumb|left|Soldați bulgari tăind sârma ghimpată a [[Antanta|Antantei]] și pregătindu-se de înaintare, în Primul Război Mondial]]

În anii de după independență, Bulgaria s-a militarizat accentuat și a fost denumită adesea „[[Prusia]] din Balcani”.<ref>{{cite book|last= Dillon|first= Emile Joseph|title= The Inside Story of the Peace Conference|url= http://www.mirrorservice.org/sites/ftp.ibiblio.org/pub/docs/books/gutenberg/1/4/4/7/14477/14477-h/14477-h.htm|accessdate=20 December 2011|origyear= 1920|year= 1920|month= February|publisher= Harper|isbn=978-3-8424-7594-6|chapter= XV|quote= The territorial changes which the Prussia of the Balkans was condemned to undergo are neither very considerable nor unjust.|unused_data= loca}}</ref><ref>{{cite book|last=Pinon|first=Rene|title=L'Europe et la Jeune Turquie: les aspects nouveaux de la question d'Orient|year=1913|publisher=Perrin et cie|isbn=978-1-144-41381-9 (Nabu Press Edition)|url=http://books.google.com/?id=xL9DAAAAYAAJ&q=prusse+des+balkans&dq=prusse+des+balkans|quote=On a dit souvent de la Bulgarie qu'elle est la Prusse des Balkans|language=franceză|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Între 1912 și 1918, Bulgaria s-a implicat în trei conflicte consecutive—două [[Războaiele Balcanice|războaie balcanice]] și [[Primul Război Mondial]]. După o dezastruoasă înfrângere în [[al Doilea Război Balcanic]], Bulgaria s-a găsit din nou în tabăra învinsă ca urmare a alianței sale cu [[Puterile Centrale]] în Primul Război Mondial. În pofida faptului că peste un sfert din populație a luptat în armata sa de 1.200.000 de oameni<ref>{{cite book| last1=Tucker| first1=Spencer C| last2=Wood| first2=Laura| title=The European Powers in the First World War: An Encyclopedia| publisher=Taylor & Francis| year=1996| page=173| isbn=0815303998| url=http://books.google.bg/books?id=EHI3PCjDtsUC&pg=PA172&dq=Direct+and+Indirect+Costs+of+the+Great+World+War&hl=bg&cd=5&redir_esc=y#v=onepage&q=Direct%20and%20Indirect%20Costs%20of%20the%20Great%20World%20War&f=false}}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.cepr.org/meets/wkcn/1/1699/papers/Broadberry_Klein.pdf |title=Aggregate and Per Capita GDP in Europe, 1870–2000: Continental, Regional and National Data with Changing Boundaries |last1=Broadberry |first1=Stephen |last2=Klein |first2=Alexander |date=8 februarie 2008 |publisher=Department of Economics at the University of Warwick, Coventry |page=18 |accessdate=24 mai 2012 |archive-date=2012-06-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120622094503/http://www.cepr.org/meets/wkcn/1/1699/papers/Broadberry_Klein.pdf |dead-url=yes }}</ref> și a obținut câteva victorii importante la [[Bătălia de la Doiran (1917)|Doiran]] și [[Bătălia de la Monastir (1917)|Monastir]], țara a capitulat în 1918. Războiul a dus la semnificative pierderi teritoriale, un total de 412.000 de morți, și un val de peste 253.000<ref name="Mintchev 1999 124">{{cite journal |url=http://www.ceeol.com/aspx/getdocument.aspx?logid=5&id=473FBAEF-623D-4ADA-903A-17241B78BDDB |title=External Migration in Bulgaria |last=Mintchev |first=Vesselin |journal=South-East Europe Review |issue=3/99 |accessdate=20 December 2011 |month=October |year=1999 |page=124 |archive-date=2013-01-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130117012418/http://www.ceeol.com/aspx/getdocument.aspx?logid=5&id=473FBAEF-623D-4ADA-903A-17241B78BDDB |dead-url=yes }}</ref> de refugiați care au pus presiune suplimentare pe economia națională deja ruinată.<ref>{{cite book|title=Rethinking Violence: States and Non-State Actors in Conflict |last=Chenoweth |first=Erica |year=2010 |publisher=Belfer Center for Science and International Affairs |isbn=978-0-262-01420-5 |page=129 |url=http://books.google.bg/books?id=JyD_AmGnu34C&pg=PA129&dq=bulgaria+refugees+economy&hl=en&sa=X&ei=hQJ7T5neBoeH4gSXsNyHBA&redir_esc=y#v=onepage&q=bulgaria%20refugees%20economy&f=false |quote=Bulgaria, for example, had a net surplus of refugees and was faced with the daunting task of absorbing thousands of Bulgarian refugees from Greece over a relatively short period. While international loans from the Red Cross and other organizations helped to defray the substantial costs of accommodating surplus populations, it placed a strenuous financial burden on states that were still recovering from the war an experiencing economic downturn as well as political upheaval.}}</ref>

Frământările politice rezultate în urma acestor pierderi au dus la o dictatură regală autoritară a țarului {{Rege|Boris|III|Bulgariei}} (1918–1943). Bulgaria a intrat în al Doilea Război Mondial în 1941 ca membră a [[Puterile Axei|Axei]] dar a refuzat să participe la [[Operațiunea Barbarossa]], salvându-și populația evreiască de deportarea în lagărele de concentrare naziste.{{Sfn|Bulgaria in World War II: The Passive Alliance}} Moartea subită a lui Boris al III-lea în vara lui 1943 a adus noi agitații politice pe măsură ce războiul se întorcea împotriva Germaniei și gherilele comuniste au căpătat avânt.{{Sfn|Wartime Crisis}} După mai multe greve și revolte, în septembrie 1944 [[Frontul pentru Patrie (Bulgaria)|Frontul pentru Patrie]], dominat de comuniști, [[Lovitura de stat din 1944 din Bulgaria|a preluat puterea]] cu ocazia intrării armatei sovietice in Bulgaria, punând capăt alianței cu Germania și ducând țara de partea Aliaților până la sfârșitul războiului.<ref>{{cite book |title=Hitler's new disorder: the Second World War in Yugoslavia |last=Pavlowitch |first=Stevan K.|year=2008 |publisher=Columbia University Press |isbn=0-231-70050-4 |pages=238–240 |url=http://books.google.com/?id=R8d2409V9tEC&pg=PA239&dq=puppet++State+in+Macedonia++1944+mihailov|accessdate=20 decembrie 2011|quote=When Bulgaria switched sides in September}}</ref>

[[Fișier:Zhelev-Bush-1990.jpg|thumb|[[Jeliu Jelev]], primul președinte al Bulgariei ales democratic<ref>{{cite news |title=Zhelyu Zhelev – The dissident president|author=Ivan Vatahov |url=http://sofiaecho.com/2003/04/17/632148_zhelyu-zhelev-the-dissident-president |newspaper=The Sofia Echo |date=17 April 2003 |accessdate=20 December 2011}}</ref> împreună cu [[George H. W. Bush]] (dreapta) în 1990]]

Lovitura de stat din 9 septembrie 1944 a dus la abolirea monarhiei, dar abia în 1946 s-a instaurat [[Partid unic|dictatura partidului unic]] [[Comunism|comunist]], proclamându-se republica populară.<ref>{{cite book |title=A concise history of Bulgaria |last=Crampton |first=R. J. |year=2005 |publisher=Cambridge University Press|isbn=0-521-61637-9 |page=271 |url=http://books.google.com/?id=Ylz4fe7757cC&pg=PA271&dq=referendum+bulgaria+1946# |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> A devenit o parte a sferei sovietice de influență sub conducerea lui [[Gheorghi Dimitrov]] (1946–1949), care a pus bazele unui stat [[Stalinism|stalinist]] industrializat forțat. Până la jumătatea anilor 1950, standardele de viață au crescut semnificativ, și represiunea politică s-a redus.{{Sfn|Domestic Policy and Its Results}}{{Sfn|After Stalin}} [[Economie planificată|Economia planificată]] după model sovietic a suferit câteva reforme restrânse care au apropiat-o puțin de economia de piață sub [[Todor Jivkov]] (1954–1989).{{Sfn|The Economy}} Fiica sa, [[Liudmila Jivkova|Liudmila]], a promovat peste hotare arta și cultura bulgară.{{Sfn|The Political Atmosphere in the 1970s}} Într-o încercare de a șterge identitatea [[Turcii din Bulgaria|minorității turcești]], a fost lansată în 1984 o campanie de asimilare. Ca urmare, 300.000 de turci din Bulgaria au emigrat în Turcia.<ref>{{cite news|first = Celestine|last = Bohlen|title = Vote Gives Key Role to Ethnic Turks|url = http://www.nytimes.com/1991/10/17/world/bulgaria-vote-gives-key-role-to-ethnic-turks.html |work = [[The New York Times]]|date = 17 octombrie 1991|trans_title=Votul dă rol-cheie etnicilor turci|accessdate =20 decembrie 2011|quote = in 1980s ... the Communist leader, Todor Zhivkov, began a campaign of cultural assimilation that forced ethnic Turks to adopt Slavic names, closed their mosques and prayer houses and suppressed any attempts at protest. One result was the mass exodus of more than 300,000 ethnic Turks to neighboring Turkey in 1989}}</ref><ref>{{cite news |title= Cracks show in Bulgaria's Muslim ethnic model|url=http://www.reuters.com/article/2009/06/01/us-bulgaria-muslims-idUSTRE55001C20090601 |newspaper=Reuters |date=31 mai 2009 |accessdate=30 octombrie 2011}}</ref>

În contextul [[Revoluțiile din 1989|prăbușirii blocului comunist]], la 10 noiembrie 1989, [[Partidul Comunist Bulgar]] a renunțat la monopolul politic, [[Todor Jivkov|Jivkov]] a demisionat, iar Bulgaria a intrat în tranziția către o [[democrație parlamentară]].{{Sfn|Government and Politics}} Primele alegeri libere din iunie 1990 au fost câștigate de [[Partidul Socialist Bulgar]] (BSP, noul nume al Partidului Comunist).<ref>{{cite news |title=Bulgarian Politicians Discuss First Democratic Elections 20y After |url=http://www.novinite.com/view_news.php?id=117822 |newspaper=Novinite |date=5 iulie 2010 |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> O nouă constituție ce aducea un regim democratic parlamentar, cu un președinte slab și un prim ministru responsabil în fața parlamentului a fost adoptată în iulie 1991. Noul sistem nu a îmbunătățit imediat standardele de viață și economia—calitatea vieții și performanțele economice au rămas chiar inferioare celor din comunism, chiar și o vreme după anul 2000.<ref>{{cite news |title= Разрушителният български преход |trans_title=Distrugătoarea tranziție bulgară|url=http://bg.mondediplo.com/article181.html |newspaper=[[Le Monde Diplomatique]] |language=bg|date= 1 octombrie 2007|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Un pachet de reforme drastice promovat în 1997 a readus creșterea economică, dar nivelul de trai a crescut mai lent.<ref>{{cite web |url=http://www.wsws.org/articles/2001/jul2001/bulg-j24.shtml |title=Ex-King Simeon II named new prime minister of Bulgaria |author=World Socialist Web Site |date=24 July 2001 |accessdate=20 December 2011}}</ref> După 2001 situația economică, politică și geopolitică s-a îmbunătățit semnificativ,{{Sfn|Library of Congress|2006|p=16}} și Bulgaria a atins nivele mai înalte ale Indicelui Dezvoltării Umane.<ref>{{cite web|url=http://hdr.undp.org/en/media/HDR05_complete.pdf|title=Human Development Index Report|publisher=United Nations|year=2005|page=220|accessdate=4 decembrie 2011|archive-date=2018-01-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20180110084411/http://hdr.undp.org/en/media/hdr05_complete.pdf|dead-url=yes}} Comparație cu [http://hdr.undp.org/en/media/hdr04_complete.pdf 2004 Report], pagina 140, accesat la 4 decembrie 2011.</ref> A devenit membră a [[NATO]] în 2004 și a [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]] în 2007.<ref name="nato"/><ref name="VOA"/>

== Geografie ==
{{Articol principal|Geografia Bulgariei}}
{{Imagine dublă|img-st=Centralbalkan.jpg|img-dr=Oilcape.jpg|com=''Stânga'': Munții Balcani din centrul Bulgariei <br />''Dreapta'': Maslen nos, pe coasta Mării Negre|poz=stânga|img-st-marime=235|img-dr-marime=250}}

Bulgaria ocupă o porțiune din estul [[Peninsula Balcanică|peninsulei Balcanice]], învecinându-se cu cinci țări—cu Grecia și Turcia la sud, cu Macedonia și Serbia la vest si cu România la nord. Frontierele terestre au o lungime totală de {{dim|1808|km}}, iar coasta [[Marea Neagră|Mării Negre]] are o lungime de {{dim|354|km}}.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=4}} Suprafața totală a țării este de {{dim|110994|km²}}, ceea ce o clasează pe locul 105 în lume.<ref>{{cite book |title= Природна география на България |last= Penin|first= Rumen|year=2007 |publisher=Bulvest 2000 |isbn=978-954-18-0546-6 |page=18|language=bg}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2147rank.html?countryName=Bulgaria&countryCode=bu&regionCode=eur&rank=105#bu|title=Countries ranked by area|work=[[The World Factbook]]|publisher=[[Central Intelligence Agency]]|accessdate=4 decembrie 2011|language=en|archive-date=2018-11-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20181122132200/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2147rank.html?countryName=Bulgaria&countryCode=bu&regionCode=eur&rank=105#bu|dead-url=yes}}</ref> Coordonatele geografice ale Bulgariei sunt 43° lat. N. și 25° long. E.<ref name="CIA World Factbook">{{cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/bu.html|title=Bulgaria|work=[[The World Factbook]]|publisher=[[Central Intelligence Agency]]|accessdate=4 decembrie 2011|language=en|archive-date=2016-10-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20161001195751/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/bu.html|dead-url=yes}}</ref>

[[Fișier:Bulgarien EN.png|thumb|left|320px|Harta fizică a Bulgariei]]
Cele mai notabile unități de relief sunt [[Câmpia Dunării (Bulgaria)|Câmpia Dunării]], [[Munții Balcani]], [[Câmpia Traciei]] și [[Munții Rodopi]].{{Sfn|Library of Congress|2006|p=4}} Extremitatea sudică a Câmpiei Dunării este ușor înclinată până la poalele dealurilor subbalcanice, în vreme ce Dunărea formează mare parte din frontiera cu România. Câmpia Traciei este aproximativ triunghiulară, începând la sud-est de Sofia și lărgindu-se până la coasta Mării Negre.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=4}}

Munții Balcani sunt dispuși într-un lanț de la est la vest prin centrul țării. Sud-vestul muntos are două masive muntoase—[[Rila]] și [[Pirin]], care mărginesc Munții Rodopi către est, munți mai mici dar mai întinși.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=4}} În Bulgaria se află cel mai înalt punct din peninsula Balcanică, [[Musala]], la {{dim|2925|m}}<ref>{{cite book |title=Българска енциклопедия А-Я |publisher=Academia Bulgară de Științe / Trud |language=bg |year=2002 |chapter=Мусала |isbn=954-8104-08-3 |oclc=163361648}}</ref> iar cel mai jos punct al țării este nivelul mării. Câmpiile ocupă circa o treime din suprafață, în vreme ce dealurile și podișurile ocupă 41%.{{Sfn|Topography}} Țara are o rețea densă de circa 540 de râuri, dintre care multe sunt relativ scurte și cu debite reduse.<ref>{{cite book |last=Doncev |first=D. |title=Geografia Bulgariei |publisher=Ciela |page=68 |language=bg|isbn=954-649-717-7|year=2004}}</ref> Cel mai lung râu aflat în întregime pe teritoriul bulgar, [[Râul Iskăr|Iskărul]], are o lungime de {{dim|368|km}}. Între alte mari râuri se numără [[Râul Struma|Struma]] și [[Râul Marița|Marița]] din sud.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=4}}

Bulgaria are o climă dinamică, rezultată din poziționarea sa la întâlnirea maselor de aer mediteranean și continental, cu concursul efectului de barieră al munților.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=4}} Bulgaria de nord are mediile de temperatură cu {{dim|1|°C}} mai mici și cele de precipitații cu {{dim|200|mm}} mai ridicate decât regiunile de la sud de Balcani. Amplitudinile temperaturii variază semnificativ de la zonă la zonă. Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată în țară este de {{dim|-38.3|°C}}, în vreme ce cea mai ridicată este de {{dim|45.2|°C}}.<ref>{{cite web|url=http://www.meteorologyclimate.com/extreme-temperature-records.htm|title=Extreme temperature records worldwide|trans_title=Temperaturi extreme în toată lumea|publisher=MeteorologyClimate|accessdate=17 aprilie 2012|archive-date=2007-10-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20071008104939/http://www.meteorologyclimate.com/extreme-temperature-records.htm|dead-url=yes}}</ref> [[Precipitații]]le se ridică la {{dim|630|mm}} pe an, și fluctuează de la {{dim|500|mm}} în [[Dobrogea]] până la peste {{dim|2500|mm}} în munți. Masele de aer continental aduc mari cantități de zăpadă iarna.{{Sfn|Climate}}

[[Fișier:Kaiseradler Aquila heliaca 2 amk.jpg|thumb|upright|[[Acvilă de câmp|Acvilele de câmp]] au în Bulgaria o populație aflată în creștere.<ref>{{cite news|title=Bulgarian NGO to Track 5 Imperial Eagles by Satellite|url=http://www.novinite.com/view_news.php?id=117950|newspaper=Novinite|date=9 July 2010|accessdate=22 December 2011}}</ref>]]

=== Mediu înconjurător și biodiversitate ===
Bulgaria a adoptat [[protocolul de la Kyoto]]<ref>{{cite web|url=http://unfccc.int/files/essential_background/kyoto_protocol/status_of_ratification/application/pdf/kpstats.pdf|format=PDF|title=Kyoto Protocol Status of Ratification (pdf)|accessdate=20 decembrie 2011|language=en}}</ref> și a îndeplinit obiectivele acestuia, reducând emisiile de [[dioxid de carbon]] între 1990 și 2009 cu 30%.<ref>{{cite news |title=Bulgaria Achieves Kyoto Protocol Targets – IWR Report |url=http://www.novinite.com/view_news.php?id=106682 |newspaper=Novinite |date= 11 august 2009|accessdate=20 decembrie 2011|language=en}}</ref> Poluarea fabricilor și uzinelor metalurgice, împreună cu [[despădurire|despăduririle]] continuă să producă mari probleme sănătății populației.<ref>{{cite journal |last1= Kanev|first1=Petar|year=2009 |title=България от Космоса: сеч, пожари, бетон... и надежда |journal=*8* Magazine |language=bg |issue=2 |publisher=Klub 8}}</ref> Zonele urbane sunt în mod deosebit afectate de producția de energie în termocentrale pe bază de cărbuni și de traficul de automobile,<ref>{{cite news |title=High Air Pollution to Close Downtown Sofia|url=http://www.novinite.com/view_news.php?id=89367 |newspaper=Novinite |date= 14 ianuarie 2008|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref><ref>{{cite news |title=Bulgaria's Sofia, Plovdiv Suffer Worst Air Pollution in Europe |url=http://www.novinite.com/view_news.php?id=117439 |newspaper=Novinite |date=23 iunie 2010 |accessdate=20 decembrie 2011|trans_title=Sofia și Plovdiv din Bulgaria au cel mai poluat aer din Europa}}</ref> în vreme ce utilizarea de pesticide în agricultură, precum și sistemele de epurare învechite din industrie produc poluare extensivă a solului și a apelor cu substanțe chimice și detergenți.<ref name="ESI">{{cite web |url=http://www.esiweb.org/index.php?lang=en&id=379 |title=Bulgaria's quest to meet the environmental acquis |trans_title=Încercarea Bulgariei de a adopta aquisul comunitar pe mediu|date=10 decembrie 2008 |publisher=European Stability Initiative |accessdate=20 decembrie 2011|language=en}}</ref> Bulgaria este singurul stat membru al UE care nu reciclează deșeurile din orașe,<ref>{{cite web |url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/documents/Municipal_%20waste_%20recycled_1000t_%20update_%20website1801101.mht |title=Municipal waste recycling 1995–2008 (1000 tonnes)|year= 2008|publisher=[[Eurostat]] |accessdate=20 decembrie 2011|language=en}}</ref> deși o uzină de reciclare a deșeurilor electronice a fost deschisă în iunie 2010.<ref>{{cite news |title=The first factory for recycling of electronic appliances now works |url=http://www.dnevnik.bg/pazari/2010/06/28/924505_purviiat_zavod_za_reciklirane_na_elektrouredi_veche/?ref=rss |newspaper=Dnevnik |date=28 iunie 2010 |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Situația s-a ameliorat în ultimii ani, și mai multe programe finanțate de guvern au fost derulate în tentativa de a reduce nivelul poluării.<ref name="ESI"/>

Biodiversitatea Bulgariei este conservată în trei parcuri naționale, 11 parcuri naturale<ref>{{cite journal |url=http://www.gorabg-magazine.info/bg/index.php?option=com_content&view=article&id=14&showall=1 |title=Бъдещето на природните паркове в България и техните администрации |trans_title=Viitorul parcurilor naturale din Bulgaria și al administrațiilor lor |date=iunie 2010 |journal=Revista ''Gora'' |accessdate=20 decembrie 2011 |language=bg |archive-date=2011-11-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111102101145/http://www.gorabg-magazine.info/bg/index.php?option=com_content&view=article&id=14&showall=1 |dead-url=yes }}</ref> și 17 zone propuse să devină [[Rezervație a biosferei|rezervații ale biosferei]].<ref>{{cite journal |year=mai 2007 |title=Ще има ли България биосферни резервати? |trans_title=Va avea Bulgaria vreo rezervație a biosferei? |journal=Revista ''Gora'' |url=http://www.gorabg-magazine.info/old/biosferni_rezerv_05_07.html |accessdate=20 decembrie 2011 |language=bg |archive-date=2011-05-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110514214434/http://www.gorabg-magazine.info/old/biosferni_rezerv_05_07.html |dead-url=yes }}</ref> Aproape 35% din suprafața uscatului este formată din păduri,<ref>{{cite web|url=http://data.un.org/CountryProfile.aspx?crName=Bulgaria#Environment |title=Bulgaria – Environmental Summary, UNData, United Nations |publisher=Națiunile Unite|accessdate=20 decembrie 2011|language=en}}</ref> unde cresc unii dintre cei mai bătrâni copaci din lume, între care se numără [[Pinul lui Baikușev]] și stejarul din Granit.<ref>{{cite web|url=http://www.sz.government.bg/pressmsg.php?id=1776|title=«Живата вечност» разказва за вековния дъб в село Гранит|trans_title=«Eternitatea vie" vorbește despre stejarul secular din satul Granit|publisher=Obștina Stara Zagora|language=bg|accessdate=4 decembrie 2011|archive-date=2012-01-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20120123102516/http://www.sz.government.bg/pressmsg.php?id=1776|dead-url=yes}}</ref> Flora cuprinde peste 3.800 de specii din care 170 sunt [[Endemism|endemice]] și 150 sunt în pericol.<ref>{{cite web |url=http://www.flora.biodiversity.bg/bg_flora_fr.htm |title=Характеристика на флората и растителността на България |trans_title=Caracteristicile florei și vegetației din Bulgaria |publisher=Fundația Bulgaro-Elvețiană pentru Protecția Biodiversității |accessdate=20 decembrie 2011 |language=bg |archive-date=2013-04-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130427002409/http://www.flora.biodiversity.bg/bg_flora_fr.htm |dead-url=yes }}</ref> Fauna este reprezentată în principal de [[ursul brun]] și de [[șacal]],<ref>{{cite web|url=http://www.lcie.org/Docs/Action%20Plans/Greece%20Golden%20Jackal%20Action%20Plan%202004.pdf|title=Conservation Action Plan for the golden jackal|trans_title=Plan de acțiune pentru conservarea șacalului auriu|date=aprilie 2004|publisher=WWF|accessdate=20 decembrie 2011|quote=An estimate for Bulgarian jackal population in the early ‘90s was put at up to 5000 individuals (Demeter & Spassov 1993). The jackal population in Bulgaria increased till 1994 and since then it seems to have been stabilized (Spassov pers. comm.).|language=en|archive-date=2008-02-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20080227175433/http://www.lcie.org/Docs/Action%20Plans/Greece%20Golden%20Jackal%20Action%20Plan%202004.pdf|dead-url=yes}}</ref> în vreme ce [[Râs (animal)|râsul]] și [[acvila de câmp]] au populații reduse, dar în creștere.<ref>{{cite web|url=http://www.birdsofeurope.org/news.php?pageNum_News=1&totalRows_News=2424&l=bg&id=859|title=Голямото завръщане на риса в България|trans_title=Marea întoarcere a râsului în Bulgaria|date=23 mai 2009|publisher=BirdsOfEurope|accessdate=20 decembrie 2011|language=bg|archive-date=2012-04-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20120426071740/http://www.birdsofeurope.org/news.php?pageNum_News=1&totalRows_News=2424&l=bg&id=859|dead-url=yes}}</ref>

== Politică ==
{{Articol principal|politica Bulgariei}}

Bulgaria este o democrație parlamentară în care puterea executivă stă în mâinile primului ministru.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=16}} Sistemul politic are trei ramuri—legislativă, executivă și judecătorească, dreptul de vot aparținând cetățenilor în vârstă de cel puțin 18 ani. Alegerile sunt supravegheate de o Comisie Electorală Centrală independentă, din care fac parte reprezentanți ai tuturor marilor partide politice. Partidele trebuie să se înregistreze la comisie înainte de a participa la alegeri naționale.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=17}} În mod normal, primul ministru ales este șeful partidului care a primit cele mai multe voturi la alegerile legislative.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=16}}

Partidele politice se întrunesc în [[Adunarea Națională a Bulgariei|Adunarea Națională]], un parlament unicameral format din 240 de deputați aleși pe mandate de patru ani prin vot direct. Adunarea Națională are puterea de a adopta legi, de a aproba bugetul, de a organiza alegerile prezidențiale, de a alege și a demite [[Primul ministru al Bulgariei|primul ministru]] și ceilalți miniștri, de a declara război, de a desfășura trupe peste hotare, și de a ratifica tratate și acorduri internaționale. [[Președintele Bulgariei|Președintele]] este șeful statului și comandant suprem al forțelor armate, și are autoritatea de a returna legi la Parlament, deși acesta din urmă poate trece peste vetoul președintelui cu o majoritate simplă a tuturor membrilor parlamentului.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=16}} 

=== Guvernarea ===
{{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template1=președintele __link__|caption_template2=prim-ministrul __link__}}
Primul guvern [[Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei|GERB]] a fost format după ce acest partid de centru-dreapta a câștigat {{Ill-wd|Q2550406|3=alegerile generale din iulie 2009}} cu 117 locuri în Adunarea Națională și a format un {{Ill-wd|Q114793|3=guvern minoritar}} fără susținerea altor partide politice din parlament.<ref>{{cite news|url=http://www.businessweek.com/news/2012-04-06/bulgarian-cabinet-faces-no-confidence-vote-over-atomic-plant |title=Bulgarian Cabinet Faces No-Confidence Vote Over Atomic Plant |newspaper=[[Bloomberg Businessweek]] |date=6 April 2012 |accessdate=1 June 2012 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20130726205035/http://www.businessweek.com/news/2012-04-06/bulgarian-cabinet-faces-no-confidence-vote-over-atomic-plant |archivedate=26 July 2013 }}</ref> Acest guvern a demisionat la 20 februarie 2013 după {{Ill-wd|Q15058023|3=o serie de proteste la nivel național}} din cauza costurilor mari ale utilităților și nivelului scăzut de trai.<ref>{{cite web|title=Bulgarian government resigns amid growing protests |url=https://news.yahoo.com/bulgaria-government-resigns-national-protests-073220738.html?.b=index&.cf3=World+News&.cf4=1&.cf5=Reuters&.cf6=/ |publisher=Yahoo News |accessdate=20 February 2013 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20130308142025/http://news.yahoo.com/bulgaria-government-resigns-national-protests-073220738.html?.b=index&.cf3=World+News&.cf4=1&.cf5=Reuters&.cf6=%2F |archivedate= 8 March 2013 |df= }}</ref> Ca urmare, Parlamentul a fost dizolvat și președintele a format un nou guvern provizoriu. 
Alegerile anticipate ce au urmat în [[Alegeri legislative în Bulgaria, 2013|mai 2013]] au adus [[Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei|GERB]] o victorie la limită.<ref>{{cite news|url=https://www.reuters.com/article/2013/05/12/us-bulgaria-election-idUSBRE94A09920130512|title=Rightist GERB holds lead in Bulgaria's election|agency=Reuters|date=12 May 2013|accessdate=15 May 2013}}</ref> Fără susținerea celorlalte trei partide politice intrate în parlament, însă, la 24 mai, liderul [[Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei|GERB]], [[Boiko Borisov]], și-a depus mandatul. [[Partidul Socialist Bulgar]] l-a propus pe fostul ministrul de finanțe [[Plamen Oreșarski]] în mai 2013.<ref name="form">{{cite web|title=PM Hopeful: New Bulgarian Cabinet Will Be 'Expert, Pragmatic'|url=http://www.novinite.com/view_news.php?id=150686|work=Novinite.com|publisher=Sofia News Agency|accessdate=12 March 2014}}</ref><ref>{{cite news|last=Buckley |first=Neil |url=http://www.ft.com/cms/s/0/fc0873ba-c7b2-11e2-9c52-00144feab7de.html#axzz2Ul3gy700 |title=Bulgaria parliament votes for a 'Mario Monti' to lead government |publisher=FT.com |date=29 May 2013 |accessdate=4 June 2013}}</ref> La doar două săptămâni după formarea sa, guvernul Oreșarski a fost asprui criticat de opoziție și s-a confruntat cu {{Ill-wd|Q13409978|3=un nou val de proteste}}, unele cu peste {{dim|11000|de participanți}}.<ref>{{cite news|title=Bulgarians protest government of 'oligarchs'|url=http://www.dw.de/bulgarians-protest-government-of-oligarchs/a-16909751|accessdate=30 March 2014|newspaper=Deutsche Welle|date=26 June 2013|author=Seiler Bistra|author2=Emiliyan Lilov}}</ref> Guvernul a rezistat la cinci [[Moțiune de cenzură|moțiuni de cenzură]], dar în cele din urmă a demisionat<ref>{{cite web|title=Timeline of Oresharski's Cabinet: A Government in Constant Jeopardy|url=http://www.novinite.com/articles/162221/Timeline+of+Oresharski%27s+Cabinet%3A+A+Government+in+Constant+Jeopardy|website=Novinite.com|publisher=Sofia News Agency|accessdate=29 July 2014}}</ref> la 23 iulie 2014.<ref>{{cite web|title=Bulgaria's PM Plamen Oresharski Resigns|url=http://www.novinite.com/articles/162217/Bulgaria%27s+PM+Plamen+Oresharski+Resigns|website=Novinite.com|publisher=Sofia News Agency|accessdate=25 July 2014}}</ref> La 6 august, un {{Ill-wd|Q17486271|3=guvern temporar}} condus de [[Georgi Bliznashki|Gheorghi Bliznașki]] a depus jurământul.<ref>{{cite web|url=http://www.novinite.com/articles/162494/Bulgaria's+President+Names+Georgi+Bliznashki+as+Prime+Minister|title=Bulgaria's President Names Georgi Bliznashki as Prime Minister|date=5 august 2014|publisher=Novinite|accessdate=7 April 2016}}</ref>

O nouă rundă de alegeri anticipate în {{Ill-wd|Q16970185|3=octombrie 2014}}<ref name="Sofia News Agency">{{cite web|title=Bulgaria's 42nd Parliament Dissolved, Elections on October 5|url=http://www.novinite.com/articles/162542/Bulgaria%27s+42nd+Parliament+Dissolved%2C+Elections+on+October+5|website=Novinite.com|publisher=Sofia News Agency|accessdate=9 august 2014}}</ref> au adus o victorie mai clară a [[Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei|GERB]], cu circa o treime din voturi. Au intrat în parlament un număr record de opt partide.<ref>{{cite web|last1=Petrov|first1=Angel|title=Bulgaria's Grand Parliament Chessboard Might Be Both Ailment and Cure|url=http://www.novinite.com/articles/163898/Bulgaria%27s+Grand+Parliament+Chessboard+Might+Be+Both+Ailment+and+Cure|website=Novinite.com|publisher=Sofia News Agency|accessdate=7 October 2014}}</ref> După ce președintele [[Rosen Plevneliev]] l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern, partidul GERB al lui Borisov {{Ill-wd|Q18511647|3=a format o coaliție}}<ref>{{cite web|url=https://www.reuters.com/article/us-bulgaria-government-idUSKBN0IQ1ID20141106|title=Bulgaria's Borisov plasters together coalition government|date=6 November 2014|publisher=[[Reuters]]|accessdate=7 April 2016}}</ref> și membrii partidelor din {{Ill-wd|Q15991304|3=Blocul Reformist}} ({{Ill-wd|Q127205|3=Democrații pentru o Bulgarie Puternică (DSB)}}, {{Ill-wd|Q841253|3=Uniunea Forțelor Democratice (SDS)}}, {{Ill-wd|Q10785508|3=Mișcarea Bulgaria pentru Cetățeni (DBG)}}, {{Ill-wd|Q17173534|3=Alternativa pentru Renașterea Bulgariei}} și {{Ill-wd|Q834016|3=Uniunea Național Agrară Bulgară (BZNS)}}) au fost numiți miniștri. În 2016 însă, Boiko Borisov s-a angajat ca, dacă candidata [[Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei|GERB]] pentru președinție, {{Ill-wd|Q3656586|3=Țețka Țaceva}} nu va câștiga {{Ill-wd|Q23022170|3=alegerile prezidențiale}}, el va demisiona. [[Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei|GERB]] a pierdut alegerile în fața candidatului [[Rumen Radev]], declarat independent, dar susținut de [[Partidul Socialist Bulgar]]. Borisov a demisionat, ca urmare, pentru a doua oară.
Noul președinte [[Rumen Radev]] a format un {{Ill-wd|Q28528119|3=nou guvern temporar}} condus de {{Ill-wd|Q12289150|3=Ognean Gherdjikov}}. Următoarele {{Ill-wd|Q28128333|3=alegeri anticipate din martie 2017}} au făcut însă ca [[Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei|GERB]] să câștige din nou și să intre în parlament împreună cu alte patru partide – [[Partidul Socialist Bulgar]], {{Ill-wd|Q17514144|3=Frontul Patriotic}}, [[Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți]] și {{Ill-wd|Q2272416}}. Ca urmare, Borisov a redevenit prim-ministru.<ref name="Agerpres_2017-08-02">{{Citation| url=https://www.agerpres.ro/externe/2017/04/27/bulgaria-boiko-borisov-desemnat-sa-formeze-noul-guvern-12-05-43| title=Bulgaria: Boiko Borisov, desemnat să formeze noul guvern – AGERPRES| newspaper=Https://www.agerpres.ro| date=| author=| accessdate=2 august 2017| archive-date=2017-08-02| archive-url=https://web.archive.org/web/20170802213331/https://www.agerpres.ro/externe/2017/04/27/bulgaria-boiko-borisov-desemnat-sa-formeze-noul-guvern-12-05-43| dead-url=yes}}</ref>

=== Sistemul legal ===

Legislația civilă este una obișnuită.<ref>{{cite web |url=http://www.nyulawglobal.org/globalex/Bulgaria.htm |title=The Bulgarian Legal System and Legal Research |date = August 2006|publisher=Hauser Global Law School Program |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Ramura judecătorească este supravegheată de Ministerul Justiției. Tribunalul Administrativ Suprem și Curtea Supremă de Casație sunt cele mai înalte instanțe de apel și supraveghează aplicarea legii în tribunalele subordonate.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=17}} Consiliul Suprem Judiciar gestionează sistemul și numește judecătorii. Puterea judecătorească din Bulgaria, împreună cu alte instituții, rămâne una dintre cele mai [[Corupție|corupte]] și ineficiente din Europa.<ref>{{cite news |title= Съдебната ни система – първенец по корупция|url=http://news.ibox.bg/news/id_837429474 |newspaper=News.bg |date=3 iunie 2010|accessdate=20 decembrie 2011|language=bg}}</ref><ref>{{cite news |title= Questions arise again about Bulgaria's legal system |url=http://www.nytimes.com/2006/12/05/world/europe/05iht-bulgaria.3792672.html?_r=1 |newspaper=[[The New York Times]] |date=5 noiembrie 2006 |accessdate=20 decembrie 2011 |first=Matthew |last=Brunwasser}}</ref><ref>{{cite news|title=Transparency International report: Bulgaria perceived as EU’s most corrupt country  |url=http://bnr.bg/sites/en/News_eng/Pages/en0112_B2.aspx|publisher=Postul național de radio bulgar|date=1 decembrie 2012|accessdate=23 mai 2012}}</ref><ref>{{cite news|title=Bulgaria Sets Up Anti-Corruption Unit; Security Chief Steps Down|url=http://www.bloomberg.com/news/2011-02-17/bulgaria-sets-up-anti-corruption-unit-security-chief-steps-down.html|publisher=Bloomberg|date=17 februarie 2011|accessdate=23 mai 2012}}</ref>

Aplicarea legii se face de către organizații subordonate Ministerului de Interne.<ref>{{cite web |author=Interpol |url=http://www.interpol.int/Member-countries/Europe/Bulgaria |title=Interpol entry on Bulgaria |publisher=Interpol |accessdate=20 decembrie 2011 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20120427105427/http://www.interpol.int/Member-countries/Europe/Bulgaria |archivedate=2012-04-27 |dead-url=unfit }}</ref> Serviciul Național de Poliție (NPS) combate criminalitatea generală, păstrează ordinea publică și susține operațiunile celorlalte agenții de aplicare a legii.<ref>{{cite web|url=http://www.mvr.bg/en/AboutUs/StructuralUnits/National+MoI+Services/Police/default.htm|title=National Police Service|publisher=Ministerul de Interne din Bulgaria|accessdate=25 mai 2012|archive-date=2012-10-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20121003054128/http://www.mvr.bg/en/AboutUs/StructuralUnits/National+MoI+Services/Police/default.htm|dead-url=yes}}</ref> NPS are 27.000 de ofițeri de poliție în secțiunile sale locale și națională.<ref>{{cite news|trans_title=Oficial: Polițiștii din Bulgaria sunt aproape 27,000|url=http://www.vsekiden.com/63922|newspaper=Vsekiden|date=19 ianuarie 2010|accessdate=20 decembrie 2011|language=bg|title=Официално: Близо 27 хиляди са полицаите в България|first=Galina|last=Ghirghinova|archive-date=2012-01-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20120130215148/http://www.vsekiden.com/63922/|dead-url=yes}}</ref> Ministerul de Interne conduce și Serviciul Poliției de Frontieră și [[Jandarmeria (Bulgaria)|Jandarmeria Națională]]—o ramură specializată în activități antiteroriste, gestiunea crizelor și controlul mulțimilor. Contrainteligența și securitatea națională sunt în sarcina Agenției de Stat pentru Securitate Națională, înființată în 2008.<ref>{{cite web|url=http://www.dans.bg/ |title=Website-ul Agenției de Stat pentru Securitate Națională |publisher=Agenției de Stat pentru Securitate Națională |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref>

=== Împărțire administrativă ===
{{Articol principal|Subdiviziunile Bulgariei}}
{{Harta Bulgariei etichetată}}
Bulgaria este un [[stat unitar]].<ref>{{cite web|url=http://www.ccre.org/en/membres/Bulgarie.htm|title=LOCAL STRUCTURES IN BULGARIA|publisher=Consiliul Comunelor și Regiunilor Europene|accessdate=11 aprilie 2012|archive-date=2012-06-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20120604090547/http://www.ccre.org/en/membres/Bulgarie.htm|dead-url=yes}}</ref> Din anii 1880, de când țara a căpătat autonomie, numărul unităților administrativ-teritroriale a variat de la șapte la 26.<ref>{{cite web|url=http://www.mrrb.government.bg/index.php?do=atums&id=5&lang=bg&type=69|title=Historical development of the administrative and territorial division of the Republic of Bulgaria|publisher=Ministry of Regional Development|language=Bulgarian|accessdate=26 decembrie 2011}}</ref> Între 1987 și 1999 structura administrativă a fost alcătuită din nouă regiuni (''oblastii'', singular ''[[oblastie]]''). Noua organizare administrativă a fost adoptată în paralel cu descentralizarea economiei.<ref>{{cite web|url=http://www.mrrb.government.bg/index.php?lang=bg&do=atums&type=71&id=13|title=The oblasts in Bulgaria. Portraits|publisher=Ministry of Regional Development|accessdate=4 decembrie 2011|archive-date=2012-06-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20120619040835/http://www.mrrb.government.bg/index.php?lang=bg&do=atums&type=71&id=13|dead-url=yes}}</ref> Ea include 27 de regiuni și o regiune metropolitană a capitalei ([[regiunea Sofia-capitala|Sofia-capitala]]). Toate aceste regiuni își iau numele de la capitala lor. Regiunile sunt împărțite mai departe în 264 [[Comunele Bulgariei|comune]] (obștine).

Comunele sunt conduse de primari, aleși pe patru ani și de consilii locale alese prin vot direct. Bulgaria este un stat deosebit de [[centralizare|centralizat]], în care Consiliul de Miniștri numește direct guvernatorii regiunilor și în care toate regiunile și comunele sunt puternic dependente de finanțarea de la centru.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=17}}

;Regiuni
{{Div col|3}}
* [[Regiunea Blagoevgrad|Blagoevgrad]]
* [[Regiunea Burgas|Burgas]]
* [[Regiunea Dobrici|Dobrici]]
* [[Regiunea Gabrovo|Gabrovo]]
* [[Regiunea Iambol|Iambol]]
* [[Regiunea Haskovo|Haskovo]]
* [[Regiunea Kărdjali|Kărdjali]]
* [[Regiunea Kiustendil|Kiustendil]]
* [[Regiunea Loveci|Loveci]] 
* [[Regiunea Montana|Montana]] 
* [[Regiunea Pazardjik|Pazardjik]] 
* [[Regiunea Pernik|Pernik]] 
* [[Regiunea Plevna|Plevna]] 
* [[Regiunea Plovdiv|Plovdiv]]
* [[Regiunea Razgrad|Razgrad]] 
* [[Regiunea Ruse|Ruse]] 
* [[Regiunea Silistra|Silistra]] 
* [[Regiunea Sliven|Sliven]]
* [[Regiunea Smolean|Smolean]]
* [[Regiunea Sofia, Bulgaria|Sofia]] 
* [[Regiunea Stara Zagora|Stara Zagora]] 
* [[Regiunea Șumen|Șumen]] 
* [[Regiunea Tărgoviște|Tărgoviște]] 
* [[Regiunea Varna|Varna]] 
* [[Regiunea Veliko Tărnovo|Veliko Tărnovo]] 
* [[Regiunea Vidin|Vidin]] 
* [[Regiunea Vrața|Vrața]]
{{Div col end}}

=== Armata și relațiile externe ===
{{Articol principal|Armata Bulgariei}}
Bulgaria a devenit membru al Națiunilor Unite în 1955 și din 1966 a fost membru nepermanent al [[Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite|Consiliului de Securitate]] de trei ori, cel mai recent în 2002–2003.<ref>{{cite web|url=http://www.thegreenpapers.com/ww/UNSecurityCouncil.phtml|title=The United Nations Security Council|publisher=The Green Papers Worldwide|accessdate=4 decembrie 2011}}</ref> Bulgaria a fost printre țările fondatoare ale [[OSCE]] în 1975. A aderat la [[NATO]] la 29 martie 2004, a semnat tratatul de aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie 2005,<ref name="nato">{{cite web|url=http://www.nato.int/docu/update/2004/03-march/e0329a.htm|title=NATO Update: Seven new members join NATO|publisher=NATO|date=29 martie 2004|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref><ref name="ec">{{cite web|url=http://ec.europa.eu/enlargement/archives/enlargement_process/future_prospects/negotiations/eu10_bulgaria_romania/treaty_2005_en.htm|title=European Commission Enlargement Archives: Treaty of Accession of Bulgaria and Romania|publisher=European Commission|date=25 aprilie 2005|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> și a devenit membru al Uniunii la 1 ianuarie 2007.<ref name="VOA">{{cite news|first=Stefan|last=Bos|title=Bulgaria, Romania Join European Union|date=1 ianuarie 2007|publisher=Voice of America|url =http://www.voanews.com/english/news/a-13-2007-01-01-voa16-66512457.html|work =VOA News|accessdate =2 ianuarie 2009}}
</ref> Integrarea euro-atlantică a devenit o prioritate pentru Bulgaria după căderea comunismului, deși conducerea comunistă dorea și ea părăsirea Pactului de la Varșovia și aderarea la Comunitățile Europene încă din 1987.<ref>{{cite news |title=Бай Тошо мислил да вкара България в ЕС  |trans_title=Visul lui Todor Jivkov — Bulgaria în CE în '87 |url=http://www.dnes.bg/obshtestvo/2008/08/15/bai-toshoviiat-blian-bylgariia-v-es-prez-039-87.55776 |newspaper=Dnes.bg |date=15 august 2008 |language=bg |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref><ref>{{cite news |trans_title=Todor Jivkov dorea ca Bulgaria să adere la CE |url=http://www.vsekiden.com/37787/%D0%B1%D0%B0%D0%B9-%D1%82%D0%BE%D1%88%D0%BE-%D0%BC%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%B8%D0%BB-%D0%B4%D0%B0-%D0%B2%D0%BA%D0%B0%D1%80%D0%B0-%D0%B1%D1%8A%D0%BB%D0%B3%D0%B0%D1%80%D0%B8%D1%8F-%D0%B2-%D0%B5%D1%81/ |newspaper=Vsekiden |language=bg |date=3 September 2008 |accessdate=20 December 2011 |title=Бай Тошовият блян - България в ЕС през '87 |archive-date=2012-06-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120620023219/http://www.vsekiden.com/37787/%D0%B1%D0%B0%D0%B9-%D1%82%D0%BE%D1%88%D0%BE-%D0%BC%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%B8%D0%BB-%D0%B4%D0%B0-%D0%B2%D0%BA%D0%B0%D1%80%D0%B0-%D0%B1%D1%8A%D0%BB%D0%B3%D0%B0%D1%80%D0%B8%D1%8F-%D0%B2-%D0%B5%D1%81/ |dead-url=yes }}</ref><ref>{{cite news |trans_title="Deutsche Welle": Todor Jivkov dorea ca Bulgaria să intre în CE|title="Дойче веле": Тодор Живков искал България да стане член на ЕС |url=http://www.vesti.bg/?tid=40&oid=1230064 |newspaper=Vesti |date=3 septembrie 2008 |language=bg |accessdate=20 December 2011}}</ref> Relațiile Bulgariei cu vecinii sunt în general bune, după 1990. Țara joacă un rol important n promovarea securității regionale.<ref name="State">{{cite web|url=http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/3236.htm|title=Bulgaria Factbook|publisher=Bureau of European and Eurasian Affairs, U.S. Department of State|accessdate=4 decembrie 2011}}</ref> Bulgaria are în funcțiune o colaborare economică și diplomatică tripartită cu România și Grecia,<ref>{{cite web|url=http://www2.mfa.gr/www.mfa.gr/en-US/Policy/Geographic+Regions/South-Eastern+Europe/Balkans/Bilateral+Relations/Bulgaria/|title=Bulgaria - relations|publisher=Ministry of Foreign Affairs of Greece|accessdate=31 martie 2012|archive-date=2012-02-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20120205023232/http://www2.mfa.gr/www.mfa.gr/en-US/Policy/Geographic+Regions/South-Eastern+Europe/Balkans/Bilateral+Relations/Bulgaria/|dead-url=yes}}</ref> menține relații strânse cu ceilalți membri ai UE, cu Statele Unite și Rusia, și continuă să amelioreze relațiile tradiționale cu [[China]]<ref>{{cite web|url=http://www.fmprc.gov.cn/eng/wjb/zzjg/xos/gjlb/3150/|title=Bulgaria - Bilateral Relations|publisher=Ministry of Foreign Affairs of the PRC|accessdate=31 martie 2012}}</ref> și [[Vietnam]].<ref>{{cite news|title=Vietnam Thanks Bulgaria for University Graduates|url=http://www.novinite.com/view_news.php?id=121248|newspaper=Novinite|date=28 octombrie 2010|accessdate=31 martie 2012}}</ref> [[Procesul HIV din Libia]], care a avut loc după încarcerarea mai multor asistente medicale bulgare la [[Benghazi]] în 1998, a avut un impact semnificativ asupra relațiilor dintre Bulgaria, Uniunea Europeană și Libia. A avut ca rezultat eliberarea asistentelor de către guvernul lui Muammar Gaddafi, care în schimb a primit un contract pentru a primi un reactor nuclear și arme din Franța.<ref>{{cite news|url=http://novinite.com/view_news.php?id=138920|title=Gaddafi, Sarkozy Involved N-Plant Deal in Rescue of Bulgarian Medics - Report|newspaper=Novinite|date=30 aprilie 2012|accessdate=1 mai 2012}}</ref>

[[Fișier:BAF MiG-29s in flight Garchev.png|thumb|left|Avioane de luptă [[Mikoian-Gurevici MiG-29]] ale Forțelor Aeriene Bulgare]]

Bulgaria a găzduit șase avioane [[KC–135 Stratotanker]] și 200 de persoane care s-au ocupat cu efortul de război din Afganistan în 2001, aceasta fiind prima staționare de trupe străine pe teritoriul țării de la al Doilea Război Mondial.<ref name="CENTCOM">{{cite web|url=http://www.centcom.mil/bulgaria/|title=Bulgaria Factbook|publisher=United States Central Command|accessdate=decembrie 2011|archive-date=2011-10-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20111018052026/http://www.centcom.mil/bulgaria/|dead-url=yes}}</ref> Relațiile militare internaționale s-au extins și mai mult în aprilie 2006, când Bulgaria și Statele Unite au semnat un acord de cooperare defensivă privind utilizarea bazelor aeriene de la [[Baza aeriană de la Bezmer|Bezmer]] și [[Baza aeriană de la Graf Ignatievo|Graf Ignatievo]], poligonul de pregătire [[Poligonul Novo Selo|Novo Selo]] și un centru de logistică din [[Centrul de Logistică Aytos|Aytos]] ca centre de pregătire militară comună.<ref>{{cite news |title=US, Bulgaria sign defence co-operation agreement |url=http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/en_GB/features/setimes/features/2006/04/28/feature-01 |newspaper=SE Times |date=28 aprilie 2006 |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> În același an, revista ''[[Foreign Policy (revistă)|Foreign Policy]]'' a trecut baza aeriană de la Bezmer pe lista celor mai importante șase baze ale [[United States Air Force|USAF]] din străinătate, datorită apropierii de [[Orientul Mijlociu]].<ref>{{cite news |title=The List: The Six Most Important U.S. Military Bases |url=http://www.foreignpolicy.com/articles/2006/05/12/the_list_the_six_most_important_us_military_bases |newspaper={{Ill-wd|Q1063573}} |date=mai 2006 |accessdate=31 martie 2012 |archive-date=2012-05-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120529131703/http://www.foreignpolicy.com/articles/2006/05/12/the_list_the_six_most_important_us_military_bases |dead-url=yes }}</ref> În total, 756 de militari sunt desfășurați în străinătate în cadrul diferitelor misiuni sub egida ONU sau NATO. Istoric, Bulgaria a desfășurat un număr important de militari și consilieri civili în țările aliate din cadrul blocului sovietic, cum ar fi [[Nicaragua]]{{Sfn|Arms Sales}} și [[Libia]] (peste 9.000).{{Sfn|Foreign Affairs in the 1960s and 1970s}}

Apărarea țării este responsabilitatea armatei formate în întregime din voluntari, formată din [[Forțele Terestre Bulgare|forțele terestre]], [[Marina Bulgariei|marina]] și [[Forțele Aeriene Bulgare|forțele aeriene]]. Forțele terestre sunt formate din două brigăzi mecanizate și opt batalioane și regimente independente; forța aeriană operează cu 106 avioane și sisteme de apărare antiaeriană în șase baze aeriene, iar marina deține diverse nave, elicoptere și măsuri pentru paza coastei.<ref name="AF plan">{{cite web|url=http://www.mod.bg/en/doc/misc/20110207_AFDP_ENG.pdf|title=Armed Forces Development Plan|publisher=Ministerul Apărării Bulgariei|year=2010|accessdate=31 martie 2012}}</ref>

După o serie de reduceri de personal începând cu 1990, numărul militarilor activi a scăzut de la 152.000 în 1988{{Sfn|Military Personnel}} până la 32.000 în anii 2000,<ref>{{cite news |trans_title=Armata se apropie de numărul de 24.000 de cadre active |url=http://www.mediapool.bg/%D0%B0%D1%80%D0%BC%D0%B8%D1%8F%D1%82%D0%B0-%D0%B2%D1%81%D0%B5-%D0%BF%D0%BE-%D1%83%D0%B2%D0%B5%D1%80%D0%B5%D0%BD%D0%BE-%D1%81%D0%B5-%D0%B4%D0%B2%D0%B8%D0%B6%D0%B8-%D0%BA%D1%8A%D0%BC-%D1%87%D0%B8%D1%81%D0%BB%D0%B5%D0%BD%D0%BE%D1%81%D1%82-24-000-news165678.html |newspaper=Mediapool |date=26 mai 2010 |accessdate=1 noiembrie 2011|language=bg|first=Nikola|last=Lalov|title=Армията все по-уверено се движи към численост 24 000}}</ref> suplimentat de o forță de rezervă de 302.500 de soldați și ofițeri și 34.000 de civili ca personal auxiliar.<ref>{{cite book|last=Hackett|first=James|title=The Military Balance 2010|author1=International Institute for Strategic Studies|authorlink1=International Institute for Strategic Studies|year=2010|publisher=[[Routledge]]|pages=121–123|isbn=1-85743-557-5|ref=IISS2010}}</ref> Inventarul este în principal de origine sovietică, cum ar fi avioanele de luptă [[MiG-29]], rachetele sol-aer [[S-300]] și [[Rachetă balistică|rachetele balistice]] cu rază scurtă de acțiune {{Ill-wd|Q495035}}. După 2020, guvernul va cheltui 1,4 miliarde de dolari pentru dezvoltarea unor noi avioane de luptă, sisteme de comunicații și capabilități pentru războiul informatic.<ref>{{cite news|title=Bulgaria 2011 review - Defense|url=http://www.novinite.com/view_news.php?id=135492|newspaper=Novinite|date=6 January 2012|accessdate=31 martie 2012}}</ref> Cheltuielile militare totale pe 2009 s-au ridicat la 819&nbsp;milioane de dolari.<ref>{{cite web|url=http://www.mod.bg/bg/doc/programi/20090227_Budget_MO.pdf|title=Lista cheltuielilor militare oficiale|publisher=Ministerul Apărării din Bulgaria|accessdate=4 decembrie 2011|archive-date=2011-05-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20110512011512/http://www.mod.bg/bg/doc/programi/20090227_Budget_MO.pdf|dead-url=yes}}</ref>

== Economie ==
{{Articol principal|Economia Bulgariei}}
Bulgaria are o [[economie de piață]] industrializată,<ref>{{cite web |url=http://www.demokratizatsiya.org/bin/pdf/DEM%2003-1%20Levinson.PDF |title=Bulgaria's Transition to a Market Economy |author=Alfred Levinson |year=1994 |publisher=[[Universitatea din Sofia]] |accessdate=20 December 2011 |archive-date=2011-08-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110812095458/http://www.demokratizatsiya.org/bin/pdf/DEM%2003-1%20Levinson.PDF |dead-url=yes }}</ref> aflată în zona de venituri medii spre mari,<ref>{{cite web|url= http://data.iworldbank.org/about/country-classifications/country-and-lending-groups|title= World Bank: Data and Statistics: Country Groups|accessdate= 27 iulie 2008|year= 2008|publisher= The World Bank Group}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> și în care sectorul privat produce peste 80% din PIB.<ref>{{cite web |url=http://www.usaid.gov/pubs/cbj2002/ee/bg/ |archiveurl=https://web.archive.org/web/20110710020431/http://www.usaid.gov/pubs/cbj2002/ee/bg/ |archivedate=2011-07-10 |title=Bulgaria Overview |year=2002 |publisher=[[USAID]] |accessdate=2 noiembrie 2011 |dead-url=yes }}</ref> Dintr-o țară predominant agricolă, cu o populație predominant rurală în 1948, până în anii 1980 Bulgaria devenise o economie industrializată, a cărei prioritate principală era cercetarea tehnologică și științifică.<ref>{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/84090/Bulgaria/42756/Late-communist-rule |title=Bulgaria – Late Communist rule |publisher=Encyclopædia Britannica Online|accessdate=20 December 2011|quote=Bulgaria gave the highest priority to scientific and technological advancement and the development of trade skills appropriate to an industrial state. In 1948 approximately 80 percent of the population drew their living from the soil, but by 1988 less than one-fifth of the labour force was engaged in agriculture, with the rest concentrated in industry and the service sector.}}</ref> Criza economiilor planificate, urmată de pierderea piețelor [[CAER]] în 1990, și apoi de [[Terapie de șoc (economie)|terapia de șoc]] pentru transformarea într-o economie de piață au avut ca rezultat o scădere abruptă a producției industriale și agricole, care a culminat cu colapsul economic din 1997.<ref name="Economies">{{cite web|url=http://ec.europa.eu/economy_finance/een/005/article_4326_en.htm |title=The economies of Bulgaria and Romania |trans_title=Economiile Bulgariei și României |date = ianuarie 2007|publisher=[[Comisia Europeană]]|accessdate=20 decembrie 2011|language=en}}</ref><ref>{{cite book|title=OECD Economic Surveys |publisher= [[OECD]]|year=1999 |page=24|quote=The previous 1997 Economic Survey of Bulgaria documented how a combination of difficult initial conditions, delays in structural reforms, ... culminated in the economic crisis of 1996–97.}}</ref> După 2000, Bulgaria a trecut printr-o perioadă de creștere economică rapidă,<ref name="Economies"/> deși nivelul veniturilor a rămas unul din cele mai scăzute din UE, salariul mediu brut fiind de 754 leva (386 euro) în martie 2012.<ref>{{cite web|title=Average monthly wages and salaries in 2012|trans_title=Salariile medii în 2012|url=http://www.nsi.bg/otrasalen.php?otr=51&a1=2005&a2=2006&a3=2010&a4=2011#cont|publisher=Institutul Național de statistică|accessdate=11 mai 2012|archive-date=2018-12-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20181226014406/http://www.nsi.bg/otrasalen.php?otr=51&a1=2005&a2=2006&a3=2010&a4=2011#cont|dead-url=yes}}</ref> Salariile reprezintă, însă, doar jumătate din totalul veniturilor casnice.<ref>{{cite web|title=Households Income, Expenditure and Consumption in 2011|trans_title=Veniturile, consumul și cheltuielile casnice în 2011|url=http://www.nsi.bg/eventen.php?n=1323|date=17 aprilie 2012|publisher=Institutul Național de Statistică|accessdate=17 aprilie 2012|archive-date=2012-06-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20120628182232/http://www.nsi.bg/eventen.php?n=1323|dead-url=yes}}</ref> PIB pe cap de locuitor în termenii [[Paritatea puterii de cumpărare|parității puterii de cumpărare]] se ridica la 44% din media UE în 2010, conform datelor [[Eurostat]],<ref>{{cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00114|title=GDP per capita in PPS|trans_title=PIB pe cap de locuitor în termenii PPC|publisher=Eurostat|accessdate=8 septembrie 2011}}</ref> în timp ce costul vieții era 51% din medie.<ref>{{cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-28062011-AP/EN/2-28062011-AP-EN.PDF|title=Price leves in the EU|publisher=Eurostat|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Moneda națională este [[leva]], aflată la curs fix de schimb cu euro, la o rată de 1,95583 levа pentru un euro.<ref>{{cite web |url=http://www.bnb.bg/Statistics/StExternalSector/StExchangeRates/StERFixed/index.htm |title=Fixed currency exchange rates|publisher=Bulgarian National Bank |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Bulgaria nu face parte din [[zona euro]] și, în ciuda adoptării cursului de schimb fix, unii analiști consideră că adoptarea monedei unice europene se va putea face abia după 2015.<ref>{{Cite web| title=Bulgaria’s Eurozone accession drifts away| trans_title=Aderarea Bulgariei la zona euro se îndepărtează| publisher=Focus| url=http://www.focus-fen.net/index.php?id=n160657| accessdate=2 mai 2012| archive-date=2009-02-01| archive-url=https://web.archive.org/web/20090201011140/http://www.focus-fen.net/index.php?id=n160657| dead-url=yes}}</ref>

Rata șomajului a crescut la 12,6% în aprilie 2012 și creșterea PIB a trecut de la 6,2% (2008) la −5,5% (2009) în contextul [[Criza financiară din anii 2000|crizei financiare]].<ref>{{cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=teilm020&tableSelection=1&plugin=1 |title=Unemployment rate |trans_title=Rata șomajului|publisher=Eurostat|accessdate=6 mai 2012}}</ref><ref name="Eurostat crisis">{{cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do;jsessionid=9ea7974b30dd8549af6fd90a4215b5a4bd09638f55ac.e34SbxiPb3uSb40Lb34LaxqRb30Ne0?tab=table&plugin=1&language=en&pcode=tsieb020 |title=Real GDP growth rate – volume |year=2011 |publisher=[[Eurostat]] |accessdate=20 decembrie 2011 }}</ref> Criza a avut un impact negativ în principal asupra industriei, producând o scădere cu 10% a producției industriale naționale, o scădere de 31% în minerit și de 60% în producția de metale neferoase.<ref>{{cite web|url=http://news.xinhuanet.com/english/2009-03/12/content_11000486.htm |title=Economist: financial crisis brewed by U.S. market fundamentalism |date=12 martie 2009 |publisher=[[Xinhua]] |accessdate=20 decembrie 2011 }}</ref> Creșterea pozitivă a revenit în 2010, ajungând la 0,2%.<ref name="Eurostat crisis"/> La sfârșitul lui 2011, investițiile erau însă în scădere și consumul scădea constant din cauza creșterii șomajului.<ref>{{cite news|url=http://novinite.com/view_news.php?id=138799|title=Looming Recession to Fuel Further Bulgaria's Jobless Rate|trans_title=Recesiunea va alimenta rata șomajului în Bulgaria|newspaper=Novinite|date=25 aprilie 2012|accessdate=1 mai 2012}}</ref>

[[Corupție|Corupția]] rămâne o problemă gravă în țară, ea aflându-se pe locul 86 după [[Indicele de percepție a corupției|indicele percepției corupției]] iar situația se înrăutățește.<ref>{{cite web |url=http://cpi.transparency.org/cpi2011/results/ |title=Corruption Perceptions Index: Transparency International |date=5 decembrie 2011 |publisher=[[Transparency International]] |accessdate=7 mai 2012 |archive-date=2012-08-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120810164915/http://cpi.transparency.org/cpi2011/results/ |dead-url=yes }}</ref> În același timp, Bulgaria este pe locul 28 după indicele libertății economice în lume,<ref>{{cite web |url=http://www.freetheworld.com/2011/reports/world/EFW2011_complete.pdf |title=Economic Freedom of the World rankings |date=20 septembrie 2011 |publisher={{Ill-wd|Q1451353}} |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2011-09-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110926213117/http://www.freetheworld.com/2011/reports/world/EFW2011_complete.pdf |dead-url=yes }}</ref> are cele mai scăzute impozite pe venit pentru persoane și pentru firme din Uniunea Europeană,<ref>{{cite news|title=Ireland Stays in Bulgaria-Led Club of Low Corporate Taxes, Ups Income Levy |url=http://www.novinite.com/view_news.php?id=122395 |date=22 noiembrie 2010 |newspaper=Novinite |accessdate=20 decembrie 2011 }}</ref> și a doua cea mai mică [[datorie publică]] din statele-membre, cu 16,3% din PIB în 2011.<ref>{{cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsieb090 |title=General government gross debt |publisher=Eurostat |accessdate=25 aprilie 2012 }}</ref> În 2011, PIB ([[Paritatea puterii de cumpărare|PPC]]) a fost estimat la 101&nbsp;miliarde de dolari, cu 13.597 de dolari pe cap de locuitor.<ref name=imf2/> Sofia și regiunea de dezvoltare [[Iugozapaden]] constituie cea mai bine dezvoltată parte a țării, cu un PIB (PPC) pe cap de locuitor de 24.647 în 2009.<ref>{{cite web |url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tgs00005&plugin=1 |title=Regional gross domestic product (PPS per inhabitant), by NUTS 2 regions|trans_title=Produs intern brut regional (PPC pe cap de locuitor), pe regiune NUTS2 |publisher=Eurostat |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Sectorul serviciilor constituie 64,6% din PIB, urmat de industrie cu 30,1% și agricultură cu 5,3%.<ref>{{cite web |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2012.html#bu |title=Field listing for GDP composition by sector |year=2010 |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |accessdate=30 martie 2012 |archive-date=2014-05-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140522215220/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2012.html#bu |dead-url=yes }}</ref> Forța de muncă se ridica la 2,5&nbsp;milioane de persoane.<ref>{{cite web |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2095rank.html?countryName=Bulgaria&countryCode=bu&regionCode=eu&rank=100#bu |title=Labour force rank list |work=[[The World Factbook]] |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2013-03-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130309180817/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2095rank.html?countryName=Bulgaria&countryCode=bu&regionCode=eu&rank=100#bu |dead-url=yes }}</ref> Bulgaria este beneficiar net de fonduri europene, în 2009 primind 589 million euro.<ref>Data from different standpoints (absolute, per capita, as proportion of GDP){{cite web| url = http://www.dbresearch.com/PROD/DBR_INTERNET_EN-PROD/PROD0000000000273546.pdf| format = pdf| title = EU net contributor or net recipient: Just a matter of your standpoint?| trans_title = Contribuitor sau beneficiar net în UE: doar o chestiune de punct de vedere?| author = Nicolaus Heinen| date = 11 mai 2011| publisher = Cercetări [[Deutsche Bank]]| accessdate = 2 mai 2012| archive-date = 2012-04-06| archive-url = https://web.archive.org/web/20120406080118/http://www.dbresearch.com/PROD/DBR_INTERNET_EN-PROD/PROD0000000000273546.pdf| dead-url = yes}}</ref>

[[Fișier:Bulgaria export partners.png|thumb|left|Bulgaria (portocaliu) și cei mai mari parteneri de export după pondere în totalul exporturilor]]

Zăcămintele locale de fier, cupru, cărbune și plumb sunt vitale pentru sectorul producător intern.{{Sfn|Resource Base}} Între principalele industrii se numără extracția metalelor și mineralelor, industria chimică, de mașini industriale și componente de vehicule,<ref>{{cite web|url=http://www.eiu.com/index.asp?layout=ib3Article&article_id=1097905494&pubtypeid=1112462496&country_id=1870000187&category_id=775133077&rf=0 |title=Bulgaria Automotive Report |date=11 martie 2011 |publisher={{Ill-wd|Q1063288}}|accessdate=20 decembrie 2011|quote=In particular, offset arrangements linked to the contract of Daimler (Germany) to supply vehicles to the Bulgarian armed forces have been boosting the local automotive parts sector.}}</ref> [[rafinarea petrolului]]<ref>{{cite web|url= https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2090.html#bu|title= Industries Field Listing|year= 2011|publisher= [[Central Intelligence Agency]]|accessdate= 20 decembrie 2011|archive-date= 2014-06-25|archive-url= https://web.archive.org/web/20140625140807/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2090.html#bu|dead-url= yes}}</ref> și producția de oțel.<ref>{{cite web |url=http://www.oxfordbusinessgroup.com/economic_updates/bulgaria-selling-steel |title=Bulgaria: Selling off steel |date=31 august 2011 |publisher=Oxford Business Group |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2011-09-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110907093131/http://www.oxfordbusinessgroup.com/economic_updates/bulgaria-selling-steel |dead-url=yes }}</ref> Mineritul și industriile asociate dețin 120.000 de angajați și produc circa 5% din PIB.<ref name="Ore exports">{{cite news|title=Bulgaria's ore exports rise 10% in H1 2011 – industry group |url=http://thesofiaecho.com/2011/08/18/1141389_bulgarias-ore-exports-rise-10per-cent-in-h1-2011-industry-group |date=18 august 2011 |newspaper=The Sofia Echo|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Țara este al patrulea producător de aur din Europa și al șaselea producător de cărbune.<ref name="Ore exports"/><ref>{{cite web|url=http://www.eia.gov/cfapps/ipdbproject/iedindex3.cfm?tid=1&pid=7&aid=1&cid=r3,&syid=2006&eyid=2010&unit=TST|title=Total Primary Coal Production (Thousand Short Tons)|publisher=U.S. Energy Information Administration|accessdate=15 decembrie 2011}}</ref> Aproape toate produsele de export ale Bulgariei sunt produse industriale, cum ar fi produsele din petrol ($2,24 miliarde), cupru ($1,59 miliarde), medicamente ($493 milioane) și echipament militar ($358 milioane).<ref>{{cite news|title=Bulgaria's 2010 Arms Exports Amounted to EUR 260 M |url=http://novinite.com/view_news.php?id=130431 |date=20 iulie 2011 |newspaper=Novinite |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref><ref name="UNdata"/>

În contrast cu sectorul industrial, agricultura a scăzut în ultimii 10 ani. Producția din 2008 se ridica la doar 66% din cea dintre 1999 și 2001,<ref name="UNdata">{{cite web|url=http://data.un.org/CountryProfile.aspx?crName=Bulgaria#Economic |title=Bulgaria – Economic Summary, UNData, United Nations |publisher=United Nations|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> în vreme ce producția de cereale și legume a scăzut cu aproape 40% după 1990.<ref>{{cite web |url=http://www.fao.org/regional/seur/Review/Bulgaria.htm |archiveurl=https://web.archive.org/web/20080328063300/http://www.fao.org/regional/seur/Review/Bulgaria.htm |archivedate=2008-03-28 |title=Bulgaria – Natural conditions, farming traditions and agricultural structures |trans_title=Bulgaria - condiții naturale, tradiții și structuri agricole |publisher=Food and Agriculture Organization |accessdate=2 noiembrie 2011 |dead-url=no }}</ref> Bulgaria rămâne însă exportator net de produse agricole, circa două treimi din exporturile sale mergând către țări din [[OECD]].<ref>{{cite web |url=http://www.oecd.org/dataoecd/11/5/40354124.pdf |title=Agricultural Policies in non-OECD countries: Monitoring and Evaluation |trans_title=Politicile agricole în țări ne-OECD: monitorizare și evaluare|year=2007 |publisher=[[OECD]] |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Țara este cel mai mare producător din lume de uleiuri și esențe pentru parfumuri, cum ar fi [[ulei de levănțică|uleiul de levănțică]] și [[Ulei de trandafir|cel de trandafir]].<ref name="CENTCOM"/><ref>{{cite news |title=Bulgarian lavender producers worried about demand drop |trans_title=Producătorii bulgari de levănțică sunt îngrijorați de scăderea cererii |url=http://www.chinapost.com.tw/business/europe/2011/07/14/309719/Bulgarian-lavender.htm |date=14 July 2011 |newspaper=The China Post |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2012-01-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120108051947/http://www.chinapost.com.tw/business/europe/2011/07/14/309719/Bulgarian-lavender.htm |dead-url=yes }}</ref> În 2007 a fost lansat un program guvernamental pe cinci ani de modernizare și dezvoltare, cu scopul de a întări sectorul agricol cu investiții totale de 3,2&nbsp;miliarde de euro.<ref>{{cite news|title=Еврокомисията наля 388 млн. лв. по сметките на фонд "Земеделие" |trans_title=Comisia Europeană a transferat 388 milioane de leva fondului «Agricultura»|url=http://www.dnes.bg/evrointegracia/2010/02/05/evrokomisiiata-nalia-388-mln-lv-po-smetkite-na-fond-zemedelie.85537 |date=5 februarie 2010 |newspaper=Dnes.bg |language=bg|accessdate=20 decembrie 2011 }}</ref>

În ultimii ani, Bulgaria a devenit o destinație turistică atractivă, având unele dintre cele mai ieftine stațiuni din Europa și unele din ultimele plaje neacaparate de industria turistică.<ref>{{cite news |title=Bulgaria 'cheapest holiday destination' |trans_title=Bulgaria - «cea mai ieftină destinație turistică» |url=http://sofiaecho.com/2011/07/15/1124175_bulgaria-cheapest-holiday-destination |date=15 iulie 2011 |newspaper=The Sofia Echo |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2011-12-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111228052135/http://sofiaecho.com/2011/07/15/1124175_bulgaria-cheapest-holiday-destination |dead-url=yes }}</ref><ref>{{cite news|title=Europe (without the euro) |trans_title=Europa (fără euro) |url=http://www.guardian.co.uk/travel/2009/apr/20/europe-budget-travel-short-haul-cheap |date=20 aprilie 2009 |newspaper=[[The Guardian]] |accessdate=20 decembrie 2011 }}</ref> [[Lonely Planet]] a plasat Bulgaria în primele 10 destinații de călătorie pentru 2011.<ref>{{cite web |url=http://www.lonelyplanet.com/albania/travel-tips-and-articles/76164# |title=Lonely Planet’s top 10 countries for 2011 |trans_title=Primele 10 țări în 2011 la Lonely Planet|date=31 octombrie 2010 |publisher=[[Lonely Planet]] |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Peste 40% dintre cei 9.000.000 de turiști care vizitează țara anual sunt greci, români și germani.<ref>{{cite web |author=Mag Studio – Contemporary and practical approach to design |url=http://www.tourism.government.bg/bg/stat.php?menuid=3&id=3 |title=Statistics from the Bulgarian Tourism Agency |trans_title=Statistici ale Agenției Bulgare pentru Turism |publisher=Agenția Bulgară pentru Turism |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2009-04-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090412122121/http://www.tourism.government.bg/bg/stat.php?menuid=3&id=3 |dead-url=yes }}</ref> Între principalele destinații turistice se numără capitala [[Sofia]], orașul medieval [[Veliko Tărnovo]],<ref>{{cite news |title=Bulgarian tourism gets 42M leva boost |trans_title=Turismul bulgar are parte de o creștere de 42M leva |url=http://sofiaecho.com/2011/01/20/1027936_bulgarian-tourism-gets-42m-leva-boost |date=20 ianuarie 2011 |newspaper=The Sofia Echo |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2011-01-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110122190540/http://www.sofiaecho.com/2011/01/20/1027936_bulgarian-tourism-gets-42m-leva-boost |dead-url=yes }}</ref> stațiunile de pe litoral [[Nisipurile de Aur]] și [[Sunny Beach]], precum și stațiunile montane [[Bansko]], [[Pamporovo]] și [[Boroveț]].

=== Știință și tehnologie ===
[[Fișier:Blue Gene main.JPG|thumb|upright|right|Supercalculatorul Centrului Național de Aplicații în Supercalcul]]

Bulgaria are unul din cele mai mici bugete științifice din Europa, cu 0,86% din PIB în 2020 (față de 2,32% la nivel european)<ref>{{Citat web|url=https://ec.europa.eu/eurostat/web/science-technology-innovation/visualisations|titlu=Visualisations - Science, technology and innovation - Eurostat|publisher=ec.europa.eu|accessdate=2022-02-20}}</ref><ref name="R&D cuts">{{cite news |title=Bulgaria Cuts Drastically R & D Spending |url=http://novinite.com/view_news.php?id=129794 |newspaper=Novinite |date=30 iunie 2011 |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref><ref name="eurostat">{{cite web| url = http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/science_technology_innovation/introduction| title =Research and development expenditure| publisher = Eurostat| accessdate =20 decembrie 2011}}</ref>. Subfinanțarea cronică a sectorului după 1990 a obligat mulți profesioniști de înaltă calificare științifică să părăsească țara.<ref>{{cite journal|last1=Shopov|first1= V.|year=2007|title=The impact of the European scientific area on the "Brain leaking" problem in the Balkan countries|journal=Nauka|issue=1|language=bg}}</ref> Ca urmare, Bulgaria are un nivel redus de inovație, competitivitate și exporturi de valoare adăugată mare.<ref>{{cite web |url=http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/competitiveness-report/2011/countries/bulgaria.pdf |title=Country Profile – Bulgaria |year=2011 |work=Innovation Union Competitiveness Report 2011 |publisher=[[Comisia Europeană]] |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref><ref>{{cite news |title=Bulgaria ranks bottom in meeting EU's Lisbon criteria – World Economic Forum |trans_title=Bulgaria se află pe ultimul loc la respectarea criteriilor UE de la Lisabona |url=http://sofiaecho.com/2008/10/27/664345_bulgaria-ranks-bottom-in-meeting-eus-lisbon-criteria-world-economic-forum |newspaper=The Sofia Echo |date=27 octombrie 2008 |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2016-04-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160429153553/http://sofiaecho.com/2008/10/27/664345_bulgaria-ranks-bottom-in-meeting-eus-lisbon-criteria-world-economic-forum |dead-url=yes }}</ref>

[[Academia Bulgară de Științe]] este principala instituție științifică, și ea este angajatorul majorității cercetătorilor bulgari în multiplele sale ramuri. Principalele arii de cercetare și dezvoltare sunt energia, [[nanotehnologia]], [[arheologia]] și medicina.<ref name="R&D cuts"/> Bulgaria a devenit a șasea țară din lume care a trimis un astronaut în spațiu, odată cu zborul lui [[Gheorghi Ivanov]] cu misiunea [[Soiuz 33]] în 1979. Țara a derulat propriile experimente în diferite misiuni, cum ar fi {{Ill-wd|Q7275099}}<ref>{{cite web|url =http://www.isro.org/chandrayaan/htmls/radom_bas.htm|title =Radiation Dose Monitor Experiment ( RADOM )|accessdate =20 decembrie 2011|publisher =ISRO|archive-date =2012-01-19|archive-url =https://web.archive.org/web/20120119044239/http://www.isro.org/chandrayaan/htmls/radom_bas.htm|dead-url =yes}}</ref> dozimetrele de pe [[Stația Spațială Internațională]] și de pe [[Chandrayaan-1]], precum și [[seră|serele]] spațiale (dezvoltate de bulgari) de pe [[stația spațială Mir]].<ref>{{cite web |url=http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11541596 |title=Six-month space greenhouse experiments—a step to creation of future biological life support systems |author=Ivanova, T.N. |date=ianuarie-aprilie 1998 |publisher=Space Research Institute |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref><ref>{{cite book|title=Cercetarea spațială în Bulgaria|last=Mișev|first=Dimităr|date=2004|publisher=[[Academia Bulgară de Științe]] (prin editura „Marin Drinov”)|page=162|isbn=9544309942|language=bg|quote=16 iunie 1990: Cercetările de la bordul stației spațiale Mir în cadrul programului Interkosmos au început cu sera spațială SVET dezvoltată de bulgari...}}</ref> În 2011 guvernul a anunțat planuri pentru reînceperea programului spațial producând un nou microsatelit și aderând la [[Agenția Spațială Europeană]].<ref>{{cite news |title=Bulgaria Aims at Entering European Space Agency |trans_title=Bulgaria dorește să adere la ESA|url=http://novinite.com/view_news.php?id=127497 |newspaper=Novinite |date=20 aprilie 2011 |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref>

În anii 1980, Bulgaria devenise un „[[Silicon Valley]] al Blocului Estic” datorită exporturilor masive de tehnologie de calcul în țările [[CAER]].<ref>{{cite news |url=http://findarticles.com/p/articles/mi_m0CGN/is_3689/ai_54987368/ |title=IT Services: Rila Establishes Bulgarian Beachhead in UK |trans_title=Servicii IT: Rila creează un cap de pod bulgăresc în Regatul Unit |date=24 iunie 1999 |publisher=findarticles.com |accessdate=20 decembrie 2011 |archiveurl=https://archive.is/20120525030623/findarticles.com/p/articles/mi_m0CGN/is_3689/ai_54987368/ |archivedate=2012-05-25 |dead-url=unfit }}</ref> Țara s-a clasat a treia în lume în 2011 după numărul total de specialiști în IT&C, depășind țări cu populații mult superioare,<ref>{{cite web|url=http://goaleurope.com/2011/09/26/outsourcing-bulgaria-it-labour-market/ |title=Outsourcing to Bulgaria: Overview of IT Labour Market |trans_title=Outsourcing în Bulgaria: vedere de ansamblu asupra pieței muncii în domeniul IT|publisher=GoalEurope |date=26 septembrie 2011 |accessdate=27 aprilie 2012}}</ref> și operează singurul supercalculator din Balcani, un IBM {{Ill-wd|Q815846}}/P la Centrul Național pentru Aplicații în domeniul Supercalculatoarelor.<ref>{{cite web|url=http://www.dnevnik.bg/print/arhiv_za_grada/2008/08/24/541780_ban_veche_razpolaga_sus_superkompjutur_bez_analog_na/ |title=БАН вече разполага със суперкомпютър без аналог на Балканите|trans_title=BAS are acum singurul supercalculator din Balcani|publisher=Dnevnik |date=29 aprilie 2010|accessdate=20 decembrie 2011|language=bg}}</ref><ref>{{cite web |url=http://www-03.ibm.com/press/us/en/pressrelease/25068.wss |title=IBM Supercomputer Boosts Bulgaria's Advance Towards Knowledge-Based Economy |date=9 septembrie 2008 |publisher=IBM Press Room |accessdate=20 decembrie 2011|language=en|trans_title=Supercalculatorul IBM accelerează avansul Bulgariei către economia bazată pe cunoaștere}}</ref> Supercalculatorul IBM a fost stins în 2015.<ref>{{Citat web|url=https://www.capital.bg/biznes/tehnologii_i_nauka/2018/06/22/3203630_shum_tok_i_superkompjutri/|nume=Capital.bg|titlu=Малката изчислителна армия на България|publisher=www.capital.bg|accessdate=2022-02-20|limbă=bg}}</ref> Un nou supercalculator numit Discoverer, un BullSequana XH2000 construit de Atos, a fost instalat la Sofia Tech Parc și inaugurat per 11 mai 2021 cu o cheltuială de 11,5 milioane de euro. Este supercalculatorul mai puternic din toată [[Europa de Est]], constând din 300 T[[Octet|o]] de [[Memorie cu acces aleator|RAM]], 144.380 procesoare și o viteză de calcul maximă de 4.518,87 T[[FLOPS|Flop/s]] (clasat pe locul 91 din toată lumea pe lista TOP500 în noiembrie 2021).<ref>{{Citat web|url=https://www.hpcwire.com/off-the-wire/petasc-a-new-eurohpc-world-class-supercomputer-in-bulgaria/|titlu=PetaSC: a New EuroHPC World-Class Supercomputer in Bulgaria|publisher=HPCwire|accessdate=2022-02-20|limbă=en-US}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.hpcwire.com/off-the-wire/atos-delivers-bulgarias-bullsequana-xh2000-supercomputer-to-sofia-tech-park/|titlu=Atos Delivers Bulgaria's BullSequana XH2000 Supercomputer to Sofia Tech Park|publisher=HPCwire|accessdate=2022-02-20|limbă=en-US}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.top500.org/system/179948/|titlu=Discoverer - BullSequana XH2000, AMD EPYC 7H12 64C 2.6GHz, Infiniband HDR {{!}} TOP500|publisher=www.top500.org|accessdate=2022-02-20}}</ref>

=== Infrastructură ===
[[File:Bulgaria roadmap bg I-1.svg|lang=ro|thumb|left|Harta șoselelor din Bulgaria]]
Deși are relativ puține rezerve de combustibili fosili, sectorul energetic bine dezvoltat din Bulgaria, împreună cu așezarea geografică strategică fac din ea un important nod energetic european.<ref>{{cite web |url=http://www.oxfordbusinessgroup.com/economic_updates/energy-hub |title=Energy Hub |date=13 octombrie 2008 |publisher=Oxford Business Group |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2013-01-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130117013251/http://www.oxfordbusinessgroup.com/economic_updates/energy-hub |dead-url=yes }}</ref> Aproape 34% din energia electrică se produce în [[centrala nucleară de la Kozlodui]]<ref>{{cite web|url=http://www.kznpp.org/index.php?lang=bg&p=about_aec&p1=company_profile|title=Despre centrală|publisher=AETs Kozloduy EAD|accessdate=20 decembrie 2011|language=bg|archive-date=2011-08-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20110817170904/http://www.kznpp.org/index.php?lang=bg&p=about_aec&p1=company_profile|dead-url=yes}}</ref> și opinia publică susține ferm dezvoltarea energiei nucleare.<ref>{{cite journal |year=2006 |title=Country profile: Bulgaria |journal=ENS News |issue=11 |url=http://www.euronuclear.org/e-news/e-news-11/bulgaria.htm |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2012-01-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120121183013/http://www.euronuclear.org/e-news/e-news-11/bulgaria.htm |dead-url=yes }}</ref> Expansiunea rapidă a surselor de energei alternative, cum ar fi centralele solare și eoliene<ref>{{cite web|url=http://ec.europa.eu/energy/energy_policy/doc/factsheets/mix/mix_bg_en.pdf |title=EU Energy factsheet about Bulgaria |trans_title=|format=PDF|accessdate=20 decembrie 2011|publisher=Comisia Europeană}}</ref> fac din Bulgaria un producător de energie cu una dintre cele mai mari rate de creștere din lume.<ref>{{cite web |url=http://www.ewea.org/index.php?id=60&no_cache=1&tx_ttnews%5Btt_news%5D=1681&tx_ttnews%5BbackPid%5D=1&cHash=1c51ae8e8c |title=Bulgaria set for massive growth in wind power |trans_title=Bulgaria pregătită pentru creșteri masive ale energiei eoliene|year=2010 |publisher=European Wind Energy Association |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Țara țintește către producerea a 16% din electricitate din surse regenerabile înainte de 2020.<ref>{{cite web |url=http://www.physorg.com/news174063976.html |title=AES wind farm kicks off in Bulgaria |date=6 octombrie 2009 |publisher=PhysOrg |accessdate=20 decembrie 2011|trans_title=Parc eolian AES inaugurat în Bulgaria}}</ref>

[[Fișier:Trakiya highway 05.jpg|thumb|right|[[Autostrada Trakia]], una din autostrăzile Bulgariei]]
Rețeaua națională de drumuri are o lungime totală de {{dim|40231|km}},<ref>{{cite web |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2085rank.html?countryName=Bulgaria&countryCode=bu&regionCode=eur&rank=89#bu |title=World rankings by total road length |trans_title=Clasamentul mondial al țărilor după lungimea rețelei de drumuri |work=[[The World Factbook]] |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |accessdate=20 December 2011 |archive-date=2020-07-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200730224727/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2085rank.html?countryName=Bulgaria&countryCode=bu&regionCode=eur&rank=89#bu |dead-url=yes }}</ref> dintre care {{dim|39587|km}} sunt pavate, dar aproape jumătate din ele se încadrează în cea mai joasă categorie internațională pentru astfel de drumuri.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=14}} Căile ferate sunt un important mijloc de transport al mărfurilor, deși utilizarea șoselelor în transportul de mărfuri este în creștere. Bulgaria are {{dim|6238|km}} de cale ferată{{Sfn|Library of Congress|2006|p=14}} dintre care 461&nbsp;km de [[cale ferată de mare viteză]] sunt în construcție, trebuind să fie terminați în 2013.<ref>{{cite web |url=http://www.railwaygazette.com/news/single-view/view/bulgaria-to-turkey-wiring-underway.html |title=Bulgaria to Turkey wiring underway |trans_title=Cablarea liniei dintre Bulgaria și Turcia a început |publisher=Railway Gazette International |language=en |accessdate=11 mai 2012 |archive-date=2012-10-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121023232324/http://www.railwaygazette.com/news/single-view/view/bulgaria-to-turkey-wiring-underway.html |dead-url=yes }}</ref><ref>{{cite news|url=http://paper.standartnews.com/bg/article.php?d=2011-08-05&article=377091 |title=Божков строи жп “Марица” |newspaper=Standart |language=bg|trans_title=Bojkov construiește calea ferată de mare viteză Marița |accessdate=11 mai 2012}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.snews.bg/bg/statiya/vlakat-plovdiv-burgas-shte-leti-s-200-km-ch:10592 |trans_title=Trenul Plovdiv-Burgas va merge cu 200 km/h |title=Влакът Пловдив - Бургас ще лети с 200 км/ч|publisher=Snews.bg|language=bg |accessdate=11 mai 2012}}</ref> Există legături feroviare cu România, Grecia și Serbia, iar trenurile express deservesc legături directe cu [[Kiev]], [[Minsk]], [[Moscova]] și [[Sankt Petersburg]].<ref>{{cite web|url=http://www.eurail.com/countries/bulgaria/trains-bulgaria|title=Trains in Bulgaria|trans_title=Trenurile în Bulgaria|language=en|publisher=EuRail|accessdate=2 mai 2012|archive-date=2012-05-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20120501143011/http://www.eurail.com/countries/bulgaria/trains-bulgaria|dead-url=yes}}</ref> Sofia și Plovdiv sunt principalele centre de transport aerian, în vreme ce Varna și Burgas sunt principalele porturi maritime.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=14}} Varna urmează să fie primul punct de pe teritoriul UE din cadrul conductei de gaze naturale [[South Stream]].<ref>{{cite news|agency = [[RIA Novosti]]| url = http://en.rian.ru/analysis/20090129/119794780.html| title= South Stream's Russian gas for Europe|trans_title=Gazul rusesc de pe South Stream pentru Europa date=20 ianuarie 2009| accessdate=1 mai 2012}}</ref>

Rețelele de telecomunicații sunt în general învechite și necesită modernizări substanțiale. Serviciile de telefonie sunt disponibile în majoritatea satelor, iar regiunile sunt legate între ele printr-o linie digitală de mare capacitate.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=14}} Există trei operatori de telefonie mobilă activi în Bulgaria—{{Ill-wd|Q1941592|3=Mtel}}, {{Ill-wd|Q14915070}} și {{Ill-wd|Q7937522}}.<ref>{{cite news |title=Bulgaria Opens Tender for Fourth Mobile Operator |trans_title=Bulgaria deschide oferta pentru un al patrulea operator mobil|url=http://novinite.com/view_news.php?id=132606 |newspaper=Novinite |date=3 octombrie 2011 |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Numărul de utilizatori ai Internetului a crescut rapid din 2000—de la 430.000, numărul lor a crescut la 1,55&nbsp;milioane în 2004, și 3,4&nbsp;milioane (48% rată de penetrare) în 2010.<ref>{{cite web |url=http://www.internetworldstats.com/eu/bg.htm |title=Bulgaria Internet Usage Stats and Market Report |trans_title=Rapoarte de piață și statistici de utilizare a Internetului în Bulgaria |publisher=Internetworldstats.com |date=30 iunie 2010 |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2020-10-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201024065818/https://www.internetworldstats.com/eu/bg.htm |dead-url=yes }}</ref> Bulgaria are cea mai rapidă viteză medie de acces la Internet în bandă largă după Coreea de Sud.<ref>{{cite web|url=http://www.itu.int/ITU-D/ict/facts/2011/material/ICTFactsFigures2011.pdf |title=The World in 2011 - Facts and Figures |trans_title=Lumea în 2011 - fapte și cifre |date=februarie 2012 |publisher=International Telecommunication Union |accessdate=27 aprilie 2012}}</ref>

== Demografie ==
{{Articol principal|Demografia Bulgariei}}
[[Fișier:Bulgarian photographers.jpg|thumb|Un grup de bulgari în 1926]]
Conform recensământului din 2011, populația Bulgariei era atunci de 7.364.570 de locuitori, în scădere de la maximul de circa nouă milioane înregistrat în 1989. Bulgaria are scădere demografică de la începutul anilor 1990,<ref>{{cite web|url=http://www.dw-world.de/dw/article/0,2144,2287183,00.html |title=Will EU Entry Shrink Bulgaria's Population Even More? &#124; Europe &#124; Deutsche Welle &#124; 26.12.2006 |publisher=Deutsche Welle |accessdate=20 decembrie 2011}}
</ref> când prăbușirea economiei comuniste a determinat circa 937.000 oameni—în majoritate adulți tineri—să emigreze înainte de 2005.<ref>{{cite book|title=Migration In, From, and to Southeastern Europe|trans_title=Migrația în, din și către Europa de Sud-Est |url=http://books.google.bg/books?id=pNSGDpXT4A0C&pg=PA188&dq=bulgaria+emigration+1+million&hl=en&sa=X&ei=Ya1rT56GPIWn4gTX_L2eBg&redir_esc=y#v=onepage&q=bulgaria%20emigration%201%20million&f=false |year=2004 |publisher=The British Library |accessdate=20 decembrie 2011 |language=en|first1=Klaus |last1=Roth |last2=Lauth Bacas |first2=Jutta}}</ref> Populația continuă să scadă și sporul natural actual este unul dintre cele mai scăzute din lume.<ref>{{cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2002rank.html?countryName=Bulgaria&countryCode=bu&regionCode=eur&rank=228#bu|title=Country Comparison :: Population growth rate|trans_title=Comparații între țări: rata de creștere demografică|language=en|year=2012|publisher=[[Central Intelligence Agency]]|accessdate=20 decembrie 2011|archive-date=2012-03-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20120310000517/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2002rank.html?countryName=Bulgaria&countryCode=bu&regionCode=eur&rank=228#bu|dead-url=yes}}</ref>

[[Bulgari]]i reprezintă principalul grup etnic și compun 84,8% din populație. Minoritățile [[Turcii din Bulgaria|turcilor]] și [[Romii din Bulgaria|romilor]] formează 8,8% și respectiv 4,9%; circa 40 de minorități mai mici compun 0,7 procente, și 0,8 nu s-au declarat membri ai unei etnii.<ref>Recensământul din 2011, p. 4</ref> Romii sunt considerați de către unii bulgari cetățeni de rang inferior{{Sfn|Library of Congress|2006|p=6}} și aproximativ 70.000 din ei sunt implicați în activități ilegale.<ref>{{cite news|url=http://www.24chasa.bg/Article.asp?ArticleId=606701|title=620 000 000 печелят ромските кланове|trans_title=Clanurile de romi câștigă 620 de milioane|newspaper=24 Ceasa|date=10 septembrie 2010|accessdate=1 mai 2012|language=bg}}</ref> Traficul de ființe umane este răspândit în rândul romilor din cauza tradiției vânzării mireselor.<ref>{{cite news|url=http://novinite.com/view_news.php?id=114116|title=US Department of State 2009 Human Rights Report on Bulgaria|trans_title=Raportul pe 2009 privind drepturile omului în Bulgaria al Departamentului de Stat al SUA|newspaper=Novinite|date=12 martie 2010|accessdate=1 mai 2012|quote=The government also stated that arranged marriages and traditional Romani bride markets constituted trafficking in persons.}}</ref> Programele de integrare a romilor, finanțate de Uniunea Europeană, nu au avut succes.<ref>{{cite web|url=http://www.eubusiness.com/news-eu/bulgaria-politics.arz|title=Bulgarian Roma snub new EU plan for gypsy integration|trans_title=Romii bulgari critică planul UE de integrare|publisher=EUbusiness|date=21 iunie 2011|accessdate=2012}}</ref> Toate grupurile etnice cunosc și folosesc [[limba bulgară|bulgara]], singura limbă cu statut oficial, limbă maternă pentru 85,2% din populație.<ref name="2011 census, p. 5">Recensământul din 2011, p. 5</ref> Cea mai veche [[Limbi slave|limbă slavă]] scrisă, bulgara este diferită de alte limbi din acest grup prin anumite particularități gramaticale, cum ar fi lipsa [[Cazurile substantivului|cazurilor substantivului]] și a [[infinitiv]]ului verbelor, precum și prin [[Articol hotărât|articolul hotarât]] sufixat.<ref>{{cite book|url=http://www.google.com/search?q=bulgarian+ortgodox+church&btnG=Search+Books&tbm=bks&tbo=1#hl=en&tbo=1&tbm=bks&sclient=psy-ab&q=bulgarian+ortgodox+church+first+slavic+church&oq=bulgarian+ortgodox+church+first+slavic+church&aq=f&aqi=&aql=&gs_l=serp.3...7619l14265l0l15224l22l21l1l0l0l0l214l2823l0j20j1l22l0.frgbld.&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.,cf.osb&fp=cb461d43581491a1&biw=1152&bih=749|title=Encyclopedia of Canada's peoples|trans_title=Enciclopedia popoarelor Canadei|publisher=University of Toronto Press|author={{Ill-wd|Q1981261}}|year=1999|accessdate=4 decembrie 2011|language=en}}</ref><ref>{{cite web|url=https://en.wikisource.org/wiki/1911_Encyclop%C3%A6dia_Britannica/Bulgaria/Language|title=Bulgaria – Language|publisher=Encyclopadia Britannica 1911|author={{Ill-wd|Q1223407}}|year=1911|accessdate=4 decembrie 2011}}</ref>

Bulgaria se consideră oficial a fi [[stat laic]]. Constituția garantează libertatea religioasă, dar desemnează creștinismul ortodox ca religie „tradițională”.<ref>{{cite web|url=http://www.parliament.bg/en/const|title=The Bulgarian Constitution|trans_title=Constituția Bulgariei|language=en|publisher=Parlamentul Bulgariei|accessdate=20 decembrie 2011|archive-date=2010-12-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20101210221600/http://www.parliament.bg/en/const|dead-url=yes}}</ref> Majoritatea populației (76%) se identifică drept [[Biserica Ortodoxă|ortodocși]].<ref name="2011 census, p. 5"/> [[Biserica Ortodoxă Bulgară]] a devenit autocefală din 927,<ref>{{cite book |title=The Ecumenical Patriarchate |last=Kiminas |first=D. |year=2009 |publisher=Wildside Press LLC. |page= 15 |url={{Google books|plainurl=y|QLWqXrW2X-8C|page=2}} |isbn=978-1-4344-5876-6|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref><ref>{{cite book |title=Religion and power in Europe: conflict and convergence |trans_title=Religie și putere în Europa: conflict și convergență|last= Carvalho|first=Joaquim |year=2007 |publisher=Pisa University Press |page=257 |url={{Google books|jR98-Ata0CkC|pg=PT274|plainurl=y}} |accessdate=20 decembrie 2011 |isbn=978-88-8492-464-3}}</ref> și are 12 episcopii cu 2.000 de preoți.<ref>{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/84219/Bulgarian-Orthodox-Church|title=Bulgarian Orthodox Church|trans_title=Biserica Ortodoxă Bulgară|language=en|publisher=Encyclopadia Britannica Online|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Alte organizații religioase sunt musulmanii (10%), romano-catolicii (0,8%) și protestanții (1,1%); 0,2% practică alte credințe și 11,8% nu se identifică cu nicio religie.<ref name="2011 census, p. 5"/>

[[Fișier:Sofia university library.jpg|thumb|left|Biblioteca [[Universitatea din Sofia|Universității din Sofia]], cea mai mare instituție de învățământ superior din Bulgaria]]
Guvernul estima în 2003 rata alfabetizării la 98,6%, fără diferențe semnificative între sexe. Bulgaria are prin tradiție standarde înalte de educație.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=6}} [[Ministerul Educației, Tineretului și Științei (Bulgaria)|Ministerul Educației, Tineretului și Științei]] finanțează toate instituțiile de educătie publică, stabilește criterii pentru manuale și supraveghează publicarea lor.<ref name="Education">{{cite web|url=http://education.stateuniversity.com/pages/210/Bulgaria-EDUCATIONAL-SYSTEM-OVERVIEW.html|title=Bulgaria – Educational System—overview|publisher=U.S. University Directory|accessdate=4 decembrie 2011}}</ref> Statul furnizează educație gratuită în școli de stat, cu excepția învățământului superior.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=6}} Procesul de educație cuprinde 12 clase, dintre care primele opt sunt primare și IX-XII sunt secundare.<ref name="Education"/> Liceele pot fi tehnice, vocaționale, generale sau specializate pe o anumită disciplină, în vreme ce educația universitară constă dintr-un ciclu de licență de 4 ani, urmat de un an de master.<ref>{{cite web|url=http://www.mon.bg/english/high/system_educ.htm|title=Structure of the Education System in Bulgaria|trans_title=Structura Sistemului de Educație din Bulgaria|publisher=Ministry of Education, Youth and Science of Bulgaria|accessdate=4 decembrie 2011|language=en|archive-date=2012-01-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20120111221228/http://www.mon.bg/english/high/system_educ.htm|dead-url=yes}}</ref>

Speranța de viață medie este de 73,6 ani, sub media Uniunii Europene.<ref>{{cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2102rank.html?countryName=Bulgaria&countryCode=bu&regionCode=eu&rank=114#bu|title=Life expectancy at birth rankings|year=2011|publisher=[[Central Intelligence Agency]]|accessdate=20 decembrie 2011|archive-date=2011-05-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20110514220555/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2102rank.html?countryName=Bulgaria&countryCode=bu&regionCode=eu&rank=114#bu|dead-url=yes}}</ref> Cauzele principale de deces sunt similare cu cele din alte țări industrializate, în principal [[Boli cardiovasculare|bolile cardiovasculare]], [[cancer]]ul și bolile respiratorii.<ref name="Health system"/> Bulgaria are un sistem medical universal finanțat prin impozite și contribuții la fondul de sănătate.<ref name="Health system">{{cite journal |last1=Georgieva |first1=Lidia |last2=Salchev |first2=Petko |year=2007 |title=Bulgaria Health system review |journal=Health Systems in Transition |volume=9 |issue=1 |pages=xvi, 12 |publisher=European observatory on health systems and policies |url=http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/80592/E90023.pdf |accessdate=20 decembrie 2011 |archive-date=2022-10-09 |archive-url=https://ghostarchive.org/archive/20221009/http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/80592/E90023.pdf |dead-url=yes }}</ref> Fondul Național de Asigurări de Sănătate (NHIF) finanțează o porțiune din ce în ce mai mare din [[Servicii mediacale primare|serviciile medicale primare]]. Cheltuielile cu sănătatea din bugetul național se ridică la 4,3% între 2002 și 2004, iar Fondul a contribuit la peste 60% din cheltuielile anuale ale sistemului.{{Sfn|Library of Congress|2006|p=7}} Bugetul sănătății s-a ridicat în 2010 la 4,2% din PIB, sau circa 1,3&nbsp;miliarde de euro.<ref>{{cite web|url=http://www.econ.bg/news/article169819/obrazovanie_zdrave_pensii_i_putishta-prioritetni_v_byudjet_2010 |title=Education, health, pensions and roads – Budget 2010 priorities |trans_title=Educația, sănătatea, pensiile și drumurile - prioritățile bugetului pe 2010|date=28 October 2009 |publisher=Econ Online Magazine|language=bg|accessdate=20 December 2011}}</ref> Numărul medicilor este peste media UE, cu 181 medici la 100.000 de locuitori,<ref>{{cite web|url=http://www.econ.bg/news/article175683/bulgariya_e_sred_stranite_v_es_s_nay-visok_koeficient_na_bolnici |title=България е сред страните в ЕС с най-висок коефициент на болници|trans_title=Bulgaria are unul dintre cele mai mari rate a spitalelor din UE|date=17 februarie 2010 |publisher=Econ Online Magazine|language=bg|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> deși este o penurie acută de asistente medicale și de personal auxiliar, iar calitatea spitalelor este redusă.<ref>{{cite news|title=The Bulgaria 2011 Review: Health and Healthcare |url=http://novinite.com/view_news.php?id=135531|date=6 ianuarie 2012|newspaper=Novinite|accessdate=20 ianuarie 2012|language=en|trans_title=Privire de ansamblu în Bulgaria 2011: sănătatea}}</ref>

Majoritatea bulgarilor (72,5%) locuiesc în mediul urban.<ref name="2011 census, p. 3"/> Bulgaria are cea mai mare rată de proprietate asupra locuințelor din lume: circa 97% din populație trăiește în propria locuință sau în locuința ocupată de proprietar.<ref>{{cite web|title=Renovation of Multi-family Buildings (Bulgaria): Retrofitting for the Future |url=http://www.eusew.eu/awards2011-living |publisher=Sustainable Energy Europe Awards |accessdate=12 mai 2012}}</ref> Există și o rată mare de deținere de aparate electrice casnice, cum ar fi televizoarele (97,9 din locuințe), frigidere (93,3%) și telefoane (90,6%), și rate relativ mari pentru calculatoare (42,9%) și automobile (41,9%). Ratele medii la toate categoriile sunt substanțial mai ridicate în Sofia, al 12-lea oraș ca mărime din Uniunea Europeană, cu o populație de peste 1.200.000 de locuitori.<ref>Recensământul din 2011, p. 7</ref><ref>Recensământul din 2011, p. 12</ref>
{{Cele mai mari orașe din Bulgaria}}

== Cultură ==
[[Fișier:Sofia - Odrysian Wreath from Golyamata Mogila.jpg|thumb|upright|Cunună de aur tracă la [[Muzeul Naţional de Istorie (Bulgaria)|Muzeul Național de Istorie]]]]
Cultura tradițională bulgară constă în principal din tradiții [[Slavi|slave]], [[traci]]ce și [[Bulgari (popor turanic)|bulgare]], împreună cu influențe grecești, [[Roma Antică|latine]], [[Imperiul Otoman|otomane]], [[Persia Antică|persane]] și [[Celți|celtice]].<ref>{{cite web|url=http://ngm.nationalgeographic.com/2006/12/gold-rush/williams-text|title=Bulgaria's Gold Rush|publisher=National Geographic Magazine|date=December 2006|accessdate=22 decembrie 2011|trans_title=Goana după aur din Bulgaria|language=en}}.</ref><ref>{{cite book |title=Celtic culture: A historical encyclopedia |language=en|trans_title=Cultura celtică: o enciclopedie istorică|last=Koch |first=John T. |year=2006 |publisher=ABC-CLIO |isbn=1-85109-440-7 |page= 156 |url=http://books.google.com/?id=f899xH_quaMC&pg=PA156&lpg=PA156&dq=Bulgaria+celtic+culture#v=onepage&q=Bulgaria%20celtic%20culture&f=false|accessdate=20 December 2011|quote=Their influence in Thrace (roughly modern Bulgaria and European Turkey) is very modest, with only occasional samples of armour and jewellery, but they established a kingdom known as Tylis (alternatively Tyle) on the Thracian coast of the Black Sea.}}</ref><ref>{{cite book |title=The Celts: A history |trans_title=Celții: o istorie|language=en|last=Ó hÓgáin |first=Dáithí|year=2002 |publisher=The Collins Press |isbn=0-85115-923-0 |page=50 |url=http://books.google.com/?id=-yd1huHoXJwC&pg=PA50&dq=bulgaria+celts#v=onepage&q=bulgaria%20celts&f=false|accessdate=20 decembrie 2011|quote=This, however, had little effect on the Celts, who within some years reached as far as Bulgaria. There, in 298 BC, a large body of them clashed with Cassander's army on the slopes of Mount Haemos. ... The power of the Thracians had been reduced by the Macedonians, and now much of the area fell into Celtic hands. Many placenames of that area in ancient times bear witness to the presence of Celtic strongholds}}</ref> Urme de cultură gotică au apărut în antichitate, așa cum arată [[Biblia Gotică|Biblia Wulfila]]—prima carte scrisă într-o [[Limbi germanice|limbă germanică]], scrisă la [[Nicopolis ad Istrum]] în secolul al IV-lea.<ref>{{cite book |title=ESSENTIAL HISTORY OF BULGARIA IN SEVEN PAGES |trans_title=Istoria esențială a Bulgariei în șapte pagini |last=Ivanov |first=Lyubomir |year=2007 |publisher=Bulgarian Academy of Sciences |page=2|url=https://en.wikisource.org/wiki/Essential_History_of_Bulgaria_in_Seven_Pages|accessdate=20 December 2011|quote= In particular, in the mid-4th century a group of Goths settled in the region of Nikopolis ad Istrum (present Nikyup near Veliko Tarnovo in northern Bulgaria), where their leader Bishop Wulfila (Ulfilas) invented the Gothic alphabet and translated the Holy Bible into Gothic to produce the first book written in Germanic language.}}</ref><ref>{{cite book |title=Language History, Language Change and Language Relationship: an introduction to historical and comparative linguistics |last=Hock |first=Hans Heinrich |coauthors= Brian D. Joseph |year=1996 |publisher=Walter de Gruyter & Co. |isbn=3-11-014784-X |page=49 |url=http://books.google.com/?id=oGH-RCW1fzsC&pg=PA49&lpg=PA49&dq=gothic+bible+oldest+germanic#v=onepage&q=gothic%20bible%20oldest%20germanic&f=false|accessdate=20 decembrie 2011|quote= The oldest extensive text is a Gothic Bible translation produced by the Gothic bishop Wulfilas (meaning 'Little Wolf') in the 4th century}}.</ref>.

Bulgaria cuprinde un mare număr de situri arheologice ; numărul lor total este al treilea din Europa după Italia și Grecia.<ref>{{cite news|title=Bulgaria's Treasure Hunters and the Lost Rome |url=http://novinite.com/view_news.php?id=128889 |date=2 iunie 2011 |newspaper=Novinite|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> În 1972 a fost descoperită într-o [[Necropola de la Varna|necropolă lângă Varna]] cea mai veche comoară de aur din lume, formată din monede, arme și bijuterii datând din 4.600 î.e.n.<ref>{{cite book |title=Gems and gemstones: Timeless natural beauty of the mineral world |last=Grande |first=Lance |year=2009 |publisher=The University of Chicago Press |isbn=978-0-226-30511-0 |page= 292 |url=http://books.google.com/?id=RnE9Fa4pbn0C&pg=PA290&dq=varna+necropolis+oldest#v=onepage&q=varna%20necropolis%20oldest&f=false|accessdate=20 decembrie 2011|quote=The oldest known gold jewelry in the world is from an archaeological site in Varna Necropolis, Bulgaria, and is over 6,000 years old (radiocarbon dated between 4,600BC and 4,200BC).}}</ref> Situl a relevat dovezi ale primelor civilizații europene.<ref name="CENTCOM"/> Alte dovezi de demonstrează apariția culturilor preistorice în Bulgaria sunt [[Plovdiv]]ul, unul dintre cele mai vechi orașe din lume,<ref name="Plovdiv">{{cite news|title=The World's Oldest Cities|url=http://www.telegraph.co.uk/travel/picturegalleries/6242644/The-worlds-oldest-cities.html?image=12|newspaper=[[The Daily Telegraph]]|accessdate=30 martie 2012}}</ref> și [[Mănăstirea Sfântul Atanasie din Zlatna Livada|prima mănăstire creștină]] din Europa, înființată în 344 e.n.<ref>{{cite web|url=http://www.liternet.bg/publish10/eshopova/manastiryt.htm|title=МАНАСТИРЪТ В С. ЗЛАТНА ЛИВАДА - НАЙ-СТАРИЯТ В ЕВРОПА|trans_title=Mănăstirea din Zlatna Livada - cea mai veche din Europa|publisher=LiterNet|language=bg|date=30 aprilie 2004|accessdate=30 martie 2012|first=Elena|last=Șopova}}</ref> Nouă obiective istorice și naturale au fost incluse pe lista [[Patrimoniul mondial UNESCO|patrimoniului mondial UNESCO]]: [[Călărețul din Madara]], mormintele tracice de la [[Mormântul tracic de la Sveștari|Sveștari]] și [[Mormântul tracic de la Kazanlăk|Kazanlăk]], [[biserica Boiana]], [[Mănăstirea Rila]], [[Bisericile rupestre de la Ivanovo]], [[Parcul Național Pirin]], [[Rezervația Naturală Srebărna]] și orașul antic [[Nesebăr]];<ref>{{cite web|url=http://whc.unesco.org/en/statesparties/bg|title=Bulgaria – Profile|publisher=UNESCO World Heritage Centre|accessdate=4 decembrie 2011|language=en}}</ref> iar în 2017, câteva zone împădurite din [[Parcul Național Balcanii Centrali|Parcul Natural Balcanii Centrali]] au fost incluse în situl transnațional [[Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei]].<ref name="Https://www.bnt.bg/en/a/bulgarian-primeval-beech-forests-in-central-balkan-added-to-unesco-list_2017-08-02">{{Citation | url=https://www.bnt.bg/en/a/bulgarian-primeval-beech-forests-in-central-balkan-added-to-unesco-list| title=Bulgarian Primeval Beech Forests in “Central Balkan” Added to UNESCO List| newspaper=Https://www.bnt.bg/en/a/bulgarian-primeval-beech-forests-in-central-balkan-added-to-unesco-list| date= | author=| accessdate=2 august 2017}}</ref><ref name="Whc.unesco.org_2017-08-02">{{Citation | url=http://whc.unesco.org/en/list/1133/multiple=1&unique_number=2152| title=Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe| newspaper=[[UNESCO]]| date= | author=| accessdate=2 august 2017}}</ref>{{Ill-wd|Q29083}}, un dans ritual în jurul focului, de sorginte tracică,<ref>{{cite book |title=Bulgarian Folk Customs |last=MacDermott |first=Mercia |year=1998 |publisher=Jessica Kingsley Publishers |isbn=1-85302-485-6 |page=226 |url=http://books.google.com/?id=gh4IE6toGJMC&pg=PA226&dq=nestinarstvo#v=onepage&q=nestinarstvo&f=false|accessdate=20 decembrie 2011|quote=While dancing round fires and jumping over fires forms part of many Slav customs, dancing ''on'' fire does not, and it is therefore likely that nestinarstvo was inherited by the Bulgarians from the Hellenized Thracians who inhabited the land before them.}}</ref> este inclus în lista [[Patrimoniul cultural intangibil UNESCO|patrimoniului cultural intangibil]].<ref>{{cite web|url=http://www.unesco.org/culture/ich/en/RL/00191|title=Nestinarstvo, messages from the past: the Panagyr of Saints Constantine and Helena in the village of Bulgari|trans_title=Nestinarstvo, mesaje din trecut: panagirul sfinților Constantin și Elena în satul Bulgari|publisher=UNESCO|accessdate=4 decembrie 2011}}</ref> Focul este un element esențial în folclorul bulgăresc, fiind folosit pentru a îndepărta spiritele rele și bolile. Folclorul bulgăresc personifică bolile sub forma unor vrăjitoare și conține o gamă largă de creaturi mitice, între care [[Balaurul slav|lamea]], [[samodiva]] (veela) și [[Kallikantzaros|karakondjul]].<ref>{{cite book|title=Bulgarian Folk Customs|trans_title=Obiceiuri populare bulgărești|language=en|last=MacDermott|first=Mercia|pages=65-70|publisher=Jessica Kingsley Publishers|year=1998|isbn=1-85302-485-6|url=http://books.google.bg/books?id=gh4IE6toGJMC&pg=PA32&dq=bulgarian+traditions&hl=en&sa=X&ei=jHGhT6O7Ieb44QT1svTjCA&redir_esc=y#v=onepage&q=folklore&f=false}}</ref> Unele dintre obiceiurile și ritualurile de izgonire a acestor spirite au supraviețuit și încă se mai practică, așa cum sunt {{Ill-wd|Q2126234}} și survakari.<ref>{{cite book|title=Masquerade and Postsocialism: Ritual and Cultural Dispossession in Bulgaria|trans_title=Mascaradă și postsocialism: deposedare rituală și culturală în Bulgaria|last=Creed|Gerald W.|publisher=Indiana University Press|year=2011|page=2|isbn=978-0-253-22261-9|url=http://books.google.bg/books?id=ilhCTCHKCAQC&pg=PA53&dq=kukeri&hl=bg&sa=X&ei=cnihT7u4D67S4QS5u7SgCQ&ved=0CEoQ6AEwBw#v=onepage&q=kukeri&f=false|language=en}}</ref> La 1 martie, primăvara este salutată sărbătorind [[Martenița]].<ref>{{cite news|url=http://sofiaecho.com/2008/02/29/653749_reading-room-the-martenitsa-story|title=The Martenitsa Story|trans_title=Povestea Marteniței|newspaper=The Sofia Echo|date=29 februarie 2008|accessdate=2 mai 2012|archive-date=2012-05-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20120505090422/http://sofiaecho.com/2008/02/29/653749_reading-room-the-martenitsa-story|dead-url=yes}}</ref>

Primul și al Doilea Imperiu Bulgar au funcționat ambele ca centre ale [[Cultura slavă|culturii slave]] în mare parte din Evul mediu, exercitând o considerabilă influență culturală asupra Bisericii Ortodoxe prin școlile de litere de la [[Școala de litere de la Preslav|Preslav]], [[Școala de litere de la Ohrid|Ohrid]] și [[Școala de litere de la Tărnovo|Tărnovo]].<ref>{{cite book |title=An Introduction to post-Communist Bulgaria: Political, economic and social transformation |trans_title=Introducere în Bulgaria postcomunistă: transformare politică, economică și socială|language=en|last= Giatzidis|first=Emil|year=2002 |publisher=Manchester University Press |isbn=0-7190-6094-X |page=11 |url=http://books.google.com/?id=MUVgsK_GfxYC&pg=PA11&dq=bulgaria+slavic+culture#v=onepage&q=bulgaria%20slavic%20culture&f=false|accessdate=20 decembrie 2011|quote=Thus, with its early emphasis on Christian Orthodox scholarship, Bulgaria became the first major centre of Slavic culture}}</ref><ref>{{cite book |title=Readings in Russian Civilization |trans_title=Lecturi de civilizație rusească|language=en|last=Riha |first=Thomas |year=1964 |publisher=University of Chicago press |isbn=0-226-71853-0 |page=214 |url=http://books.google.com/?id=_Bkddxc600IC&pg=PA214&dq=bulgaria+slavic+culture#v=onepage&q=bulgaria%20slavic%20culture&f=false|accessdate=20 decembrie 2011|quote=And it was mainly from Bulgaria that a rich supply of literary monuments was transferred to Kiev and other centres.}}</ref><ref>{{cite book |title=The Rise of the West |language=en|trans_title=Creșterea Occidentului|last=McNeill |first=William Hardy |year=1963 |publisher=The University of Chicago Press |isbn=0-226-56141-0 |page=49 |url=http://books.google.com/?id=_RsPrzrsAvoC&pg=PA449&dq=bulgaria+slavic+culture#v=onepage&q=bulgaria%20slavic%20culture&f=false|accessdate=20 decembrie 2011|quote=Accordingly, when Bulgaria was converted to Christianity (after 865), bringing massive Slavic-speaking populations within the pale of Christendom, a new literary language, Old Church Slavonic, directly based upon Bulgarian speech, developed for their use.}}</ref> [[Alfabetul chirilic]], utilizat ca sistem de scriere în multe limbi din Europa de Est și Asia, își are originea la școala literară de la Preslav prin secolul al IX-lea.<ref>{{cite book|title=Toward understanding Europe: A political precis of continental integration |trans_title=Către înțelegerea Europei: un rezumat politic de integrare continentală|last=Ertl |first=Alan W |year=2008 |publisher=Universal Publishers, Inc. |isbn=1-59942-983-7 |page=436 |url=http://books.google.com/?id=X9PGRaZt-zcC&pg=PA436&dq=preslav+school+cyrillic#v=onepage&q=preslav%20school%20cyrillic&f=false|accessdate=20 decembrie 2011|quote=At the beginning of the 10th century a new alphabet – the Cyrillic alphabet – was developed on the basis of Greek and Glagolitic cursive at the Preslav Literary School.}}</ref> În toate cazurile, progresul medieval al Bulgarilor în domeniul artelor și literelor a luat sfârșit odată cu cucerirea otomană, când multe opere de artă au fost distruse, iar activitățile artistice s-au reluat abia după [[Renașterea națională bulgară|renașterea națională]] din secolul al XIX-lea<ref name="Cultural life">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/84090/Bulgaria/42715/The-arts |title=Bulgaria – The arts |trans_title=Bulgaria - artele|year=2011|publisher=Encyclopadia Britannica Online|accessdate=20 decembrie 2011|quote=The early impetus of Bulgarian traditions in the arts was cut short by the Ottoman occupation in the 14th century, and many early masterpieces were destroyed. ... the foundations were laid for later artists such as Vladimir Dimitrov, an extremely gifted painter specializing in the rural scenes of his native country ... At the beginning of the 21st century, the best-known contemporary Bulgarian artist was Christo, an environmental sculptor known for wrapping famous structures}}</ref> După eliberare, literatura bulgară a adoptat rapid stiluri europene, cum ar fi [[romantism]]ul și [[simbolism]]ul. De la începutul secolului al XX-lea, au ieșit în evidență mai mulți scriitori bulgari, cum ar fi [[Ivan Vazov]], [[Pencio Slaveikov]], [[Peio Iavorov]], [[Iordan Radicikov]] și [[Țvetan Todorov]].<ref>{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/84090/Bulgaria/42715/The-arts |title=Bulgaria – The arts |trans_title=Bulgaria - artele |language=en |year=2011|publisher=Encyclopadia Britannica Online|accessdate=20 decembrie 2011|quote=World classics and modern foreign dramas are typically produced, as well as both modern and traditional Bulgarian plays, including those by Ivan Vazov and poet Peyo Yavorov ... These included poets such as Pencho Slaveykov, Yavorov, and Dimcho Debelyanov ... More recent authors of note include poet Atanas Slavov, Yordan Radichkov, and Blaga Dimitrova.}}</ref><ref>{{cite news|title=French-Bulgarian Theorist Tzvetan Todorov Wins Top Spanish Award | language=en|trans_title=Teoreticianul franco-bulgar Țvetan Todorov câștigă premiu spaniol important|url=http://www.novinite.com/view_news.php?id=94265 |date=18 June 2008 |newspaper=Novinite |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> În 1981, scriitorul de limbă germană născut în Bulgaria [[Elias Canetti]] a primit [[Premiul Nobel pentru Literatură]].<ref name="litenc">{{cite journal|last=Lorenz|first=Dagmar C. G.|date=17 aprilie 2004 |title=Elias Canetti|journal=Literary Encyclopedia|publisher=The Literary Dictionary Company Limited|issn=1747-678X|url=http://www.litencyc.com/php/speople.php?rec=true&UID=725|accessdate=20 December 2011}}.</ref>.

[[Fișier:Chasoslov 031.jpg|thumb|left|''[[Ceaslov]]ul'', o veche carte tipărită bulgărească în alfabetul chirilic, datând din 1566]]

Muzica populară bulgărească este de departe cea mai complexă formă de artă tradițională și s-a dezvoltat treptat de-a lungul secolelor ca o combinație de influențe occidentale și orientale. Ea conține tonalități și moduri orientale, ortodoxe medievale și europene occidentale.<ref>{{cite book|title=Bulgarian-Macedonian Folk Music|trans_title=Muzica populară bulgaro-macedoneană|language=en |last=Kremenliev |first=Boris A. |year=1952 |publisher=University of California Press |page=52 |url=http://books.google.com/?id=wOOfVFJWMLIC&pg=PA52&dq=bulgarian+music#v=onepage&q=bulgarian%20music&f=false |accessdate=20 decembrie 2011 |quote=Bulgaria's scales are numerous, and it may be demonstrated that they are a fusion of Eastern and Western influences. ... first, Oriental scales; second, church modes: the osmoglasie ... third, the conventional scales of Western Europe. ... Among the scales which have comes to the Balkans from Asia, the pentatonic is one of the most widely used in Bulgaria. Whether it came from China or Japan, as Dobri Hristov suggests}}</ref> Muzica are un sunet deosebit și folosește o gamă largă de instrumente tradiționale, cum ar fi {{Ill-wd|Q1078965}} ([[cobză]]), {{Ill-wd|Q1422412}} ([[cimpoi]]), [[caval]]ul și [[toba]]. Una dintre trăsăturile distinctive este ''timpul ritmic extins'', care nu are echivalent în restul muzicii europene.<ref name="CENTCOM"/> Corul vocal de femei al Televiziunii Bulgare este cel mai cunoscut ansamblu de muzică populară din țară, și a primit un [[Premiile Grammy|premiu Grammy]] în 1990.<ref>{{cite web|url=http://www.grammy.com/nominees/search?artist=&title=&year=1989&genre=All|title=32nd Grammy Awards Winners|trans_title=Câștigătorii premiilor Grammy, ediția 32|publisher=Grammy Awards|accessdate=4 decembrie 2011}}</ref> Compoziția muzicală scrisă din Bulgaria datează din Evul Mediu timpuriu, cu lucrările lui {{Ill-wd|Q246818|3=Ioan Kukuzelis}} (c. 1280–1360).<ref>{{cite book |last=Lang|first=David Marshall |title=The Bulgarians: from pagan times to the Ottoman conquest |trans_title=Bulgarii: din vremurile păgâne până la cucerirea otomană|year=1976 |publisher=Westview Press |page=145 |isbn=978-0-89158-530-5 |quote=John Kukuzel, the eminent Bulgarian/born reformer of Byzantine music.}}</ref> Muzica clasică, de operă și balet sunt reprezentate de compozitorii {{Ill-wd|Q5369218}}, [[Pancio Vladigherov]] și [[Gheorghi Atanasov (compozitor)|Gheorghi Atanasov]] și de cântăreții [[Ghena Dimitrova]] și [[Boris Hristov]].<ref>{{cite web|title=The 2011/2012 season of the National Opera and Ballet House|trans_title=Stagiunea 2011-2012 a Operei și Baletului Național |url=http://bnr.bg/sites/en/Music/Pages/2510The20112012seasonoftOperaand.aspx |date=25 octombrie 2011 |publisher=[[Radioul Național Bulgar]] |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref><ref>{{cite news|url=http://www.telegraph.co.uk/news/obituaries/1491905/Ghena-Dimitrova.html |title=Obituary: Ghena Dimitrova|date=13 iunie 2005 |publisher=The Telegraph|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref><ref>{{cite news|url=http://www.independent.co.uk/news/people/obituary-boris-christoff-1494547.html |title=Obituary: Boris Christoff |date=29 iunie 1993 |publisher=The Independent|accessdate=20 decembrie 2011 |first=Elizabeth |last=Forbes}}</ref><ref>{{cite news|title=Boris Christoff, Bass, Dies at 79; Esteemed for His Boris Godunov |trans_title=Boris Hristov a murit la 79 de ani; stimat pentru «Boris Godunov»|url=http://www.nytimes.com/1993/06/29/obituaries/boris-christoff-bass-dies-at-79-esteemed-for-his-boris-godunov.html |date=29 iunie 1993|newspaper=[[The New York Times]]|accessdate=20 decembrie 2011 |first=Allan |last=Kozinn|language=en}}</ref> Interpreții bulgari au devenit cunoscuți și în alte genuri muzicale, cum ar fi [[rock progresiv]] ([[FSB (formație)|FSB]]), [[electropop]] ({{Ill-wd|Q2603470}}) și [[jazz]] ([[Milcio Leviev]]).

Artele vizuale religioase cuprind [[Frescă|fresce]], [[Pictură murală|picturi murale]] și [[Icoană|icoane]], multe produse de școala artistică de la Tărnovo.<ref>{{cite book|last=Grabar|first=André|title=La peinture religiouse en Bulgarie|trans_title=Pictura religioasă în Bulgaria|language=franceză|publisher=P. Geuthner|year=1928|page=95}}ASIN: B005ZI4OV8</ref> {{Ill-wd|Q2000883}}, [[Nikolai Diulgheroff]] și {{Ill-wd|Q158477}} sunt printre cei mai cunoscuți artiști moderni bulgari.<ref name="Cultural life"/> Industria cinematografică este însă mai slabă: în 2010, în Bulgaria s-au produs doar trei filme de lung-metraj și două documentare cu finanțare publică. Evenimentele culturale sunt promovate în presa națională, ce cuprinde postul național de radio, și cotidienele ''{{Ill-wd|Q1232958}}'' și ''[[24 Ceasa]]''.<ref>{{cite web|url=http://www.ejc.net/media_landscape/article/bulgaria/|title=Media Landscape – Bulgaria|publisher=European Journalism Centre|date=5 noiembrie 2010|accessdate=2 mai 2012|trans_title=Peisajul media - Bulgaria|archive-date=2010-07-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20100722014211/http://www.ejc.net/media_landscape/article/bulgaria/|dead-url=yes}}</ref>

[[Fișier:2010 Opening Ceremony - Bulgaria entering.jpg|thumb|right|Echipa olimpică a Bulgariei la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2010]]

Bucătăria bulgărească este similară celor din alte țări balcanice și prezintă o puternică influență turcească și grecească.<ref name="Cuisine">{{cite book|last=Albala |first=Ken |title=Food Cultures of the World Encyclopedia |trans_title=Enciclopedia culturilor culinare ale lumii|year=2011 |publisher=ABC-CLIO |isbn=978-0-313-37626-9 |pages=61, 62 |url=http://books.google.com/?id=zG1H75z0EYYC&pg=RA3-PA61&dq=bulgaria+slavic+culture#v=onepage&q=bulgaria%20slavic%20culture&f=false |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Printre cele mai importante produse culinare locale se numără [[iaurt]]ul, [[Lukanka]], [[banița (mâncare)|banița]], [[salata șopska]], [[liutenița]] și [[cozonac]]ul. Sunt prezente și alte feluri de mâncare orientale, cum ar fi [[musaca]], [[Ghiveci (mâncare)|ghiveci]] și [[baclava]]. Consumul de carne se află sub media europeană, fiind preferate diverse salate.<ref name="Cuisine"/> [[Rachiu]]l este băutura alcoolică tradițională din fructe, consumată în Bulgaria încă din secolul al XIV-lea.<ref>{{cite news|title=Archeological Find Proves Rakia Is Bulgarian Invention |trans_title=Descoperiri arheologice demonstrează că rakia este o invenție bulgărească|url=http://novinite.com/view_news.php?id=132826 |date=10 octombrie 2011 |newspaper=Novinite|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Vinurile bulgărești sunt cunoscute pentru soiurile {{Ill-wd|Q1760900}}, [[muscat (viticultură)|muscat]] și {{Ill-wd|Q731972}}, din care se produc până la 200.000 de tone anual.<ref>{{cite web|url=http://www.investor.bg/news/article/60913/5.html |title=Руснаците купиха 81 милиона литра българско вино|trans_title=Rușii au cumpărat 81 milioane tone de vin bulgăresc|language=bg|publisher=Investor Group BG |accessdate=15 aprilie 2010}}</ref><ref>{{cite news|title=The Bulgarian Table, from Sudjuk to Shopska |trans_title=Masa bulgărească, de la sugiuc la șopska|url=http://novinite.com/view_news.php?id=130835 |date=4 august 2011 |newspaper=Novinite|language=en|accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> Înainte de 1989, Bulgaria era al doilea exportator mondial de vin.<ref>{{cite news|title=Bulgaria Bounces Back|url=http://www.novinite.com/view_news.php?id=136420|date=7 februarie 2012|newspaper=Novinite|accessdate=7 februarie 2012|language=en}}</ref>

Bulgaria are rezultate bune la sporturi cum ar fi [[lupte]], [[haltere]], [[box]], gimnastică și tenis.<ref name="Sport">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/84090/Bulgaria/42718/Sport-and-recreation |title=Bulgaria- Sport and recreation|year=2011|publisher=Encyclopadia Britannica Online|accessdate=20 decembrie 2011|quote=In international sports competition, Bulgarians have excelled in tennis, wrestling, boxing, and gymnastics, but the country’s greatest repute may be in weight lifting. ... Fans of football (soccer), the most popular sport in Bulgaria, were buoyed by the success of the national team in the 1994 World Cup, when it advanced to the semifinal match behind the leadership of forward Hristo Stoichkov. The premier league in Bulgaria has 16 teams, of which four play in Sofia: CSKA, Levski, Slavia, and Lokomotiv.}}</ref> Țara are una din cele mai bune echipe de volei din lume, pe locul șase mondial conform clasamentului {{Ill-wd|Q6851}} pe 2011.<ref>{{cite web|url=http://www.fivb.org/en/volleyball/VB_Ranking_M_2011-01.asp|title=FIVB official rankings as per January&nbsp;15, 2011 |publisher=International Volleyball Federation (FIVB) |date=15 ianuarie 2011 |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> [[Fotbal]]ul este de departe cel mai popular sport.<ref name="Sport"/> Între fotbaliștii bulgari celebri se numără atacantul lui [[Manchester United F.C.|Manchester United]] [[Dimităr Berbatov]], precum și [[Hristo Stoicikov]], de două ori câștigător al [[Gheata de Aur a Europei|Ghetei de Aur]] și cel mai de succes jucător bulgar din toate timpurile.<ref>{{cite web|url=http://www.epfl-europeanleagues.com/fao/hristo_stoichkov.htm|title=Hristo Stoichkov – Bulgarian League Ambassador|publisher=Professional Football Against Hunger|accessdate=4 decembrie 2011|archive-date=2011-11-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20111106213859/http://www.epfl-europeanleagues.com/fao/hristo_stoichkov.htm|dead-url=yes}}</ref> Între cluburile de fotbal de prim rang se numără [[ȚSKA Sofia]]<ref>{{cite web|url=http://bgclubs.eu/ranking/points |title=Rankings of A Group |publisher=BgClubs |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref><ref>{{cite web|author=Ingo Faulhaber |url=http://www.iffhs.de/?a413f0e03790c443e0f40390b41be8b01905fdcdc3bfcdc0aec70aeedb883ccb05ff1d |title=Best club of 20th century ranking at the official site of the International Federation of Football History and Statistics |publisher=Iffhs.de |accessdate=20 decembrie 2011}}</ref> și [[Levski Sofia]]. Cea mai bună performanță a naționalei la campionatele mondiale a fost obținută în [[Campionatul Mondial de Fotbal 1994|SUA (1994)]], când a eliminat consecutiv Mexicul și Germania, obținând locul al patrulea.<ref name="Sport"/> Bulgaria participă la Jocurile Olimpice încă de la prima ediție de la [[Jocurile Olimpice de Vară 1896|Atena 1896]], când a fost reprezentată de [[Charles Champaud]].<ref>{{cite web|url=http://www.bgolympic.org/fce/index.shtml?s=001&p=0039&n=000001|title=Athens 1896|publisher=Bulgarian Olympic Committee|accessdate=4 December 2011|archive-date=2011-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20110928142341/http://www.bgolympic.org/fce/index.shtml?s=001&p=0039&n=000001|dead-url=yes}}</ref> În total, Bulgaria a câștigat până în 2008 (inclusiv) 218 medalii: 52 de aur, 86 de argint și 80 de bronz,<ref>{{cite web|url=http://www.olympic.org/bulgaria|title=Bulgaria|publisher=Website oficial al mișcării olimpice|accessdate=4 decembrie 2011}}</ref> ceea ce o plasează pe locul 24 în clasamentul tuturor timpurilor.

=== Patrimoniul mondial UNESCO ===
UNESCO a inclus pe lista [[Patrimoniul mondial UNESCO|patrimoniului mondial]] următoarele locuri din Bulgaria:<ref>{{Citat web|url=http://whc.unesco.org/en/statesparties/bg|title=Locuri în patrimoniul mondial UNESCO aflate în Bulgaria|publisher=UNESCO|accessdate=28 iunie 2012}}</ref>
* Orașul vechi [[Nesebăr]] (din 1983)
* [[Biserica Boiana]] din [[Sofia]] (din 1979)
* [[Călărețul din Madara]] (din 1979)
* [[Mănăstirea Rila]] (din 1983)
* [[Bisericile săpate în stâncă din Ivanovo]] (din 1979)
* [[Mormântul tracic de la Kazanlăk]] (din 1979)
* [[Mormântul tracic de la Sveștari]] (din 1985)
* [[Parcul Național Pirin]] (din 1983)
* [[Rezervația naturală Srebărna]] (din 1983)
* [[Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei]]{{mdash}} sit transnațional, cuprinde (din 2017) și câteva zone din cadrul [[Parcul Național Balcanii Centrali|Parcului Natural Balcanii Centrali]]

== Sportul în Bulgaria==
{{Articol principal|Sportul în Bulgaria}}
Sportul în Bulgaria este o activitate foarte îndrăgită, cel mai popular fiind fotbalul, alături de alte sporturi de echipă, cum ar fi voleiul și handbalul.

== Note ==
{{listănote|colwidth=30em
|refs=<ref name="imf2">{{cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2012/01/weodata/weorept.aspx?pr.x=95&pr.y=12&sy=2009&ey=2012&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=918&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC%2CLP&grp=0&a=|title=Bulgaria |publisher=Fondul Monetar Internațional |accessdate=17 aprilie 2012}}</ref><ref name="2011 census, p. 3">Recensământul din 2011, p. 3</ref>
}}

== Bibliografie ==
{{Refbegin|colwidth=30em}}
* {{cite web|url=http://www.nsi.bg/EPDOCS/Census2011final.pdf|title=Recensământul din 2011 din Bulgaria|publisher=Institutul Național de Statistică din Bulgaria|accessdate=20 decembrie 2011|language=bg|archive-date=2013-07-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20130727085038/http://www.nsi.bg/EPDOCS/Census2011final.pdf|dead-url=yes}}
* Chary, Frederick B. ''The History of Bulgaria'' [''Istoria Bulgariei''] (The Greenwood Histories of the Modern Nations) (2011) [http://www.amazon.com/dp/0313384460/ extrase și căutare de text]
* Crampton, R. J. ''A Concise History of Bulgaria'' [''O istorie concisă a Bulgariei''] (2005) Cambridge, UK; New York: Cambridge University Press ISBN 978-0-521-61637-9
* Bell, John D., ed. (1998). ''Bulgaria in Transition: Politics, Economics, Society, and Culture after Communism'' [''Bulgaria în tranziție: politică, economie, societate și cultură după comunism'']. Westview. ISBN 978-0-8133-9010-9
* {{Cite document|date=2006|title=Country Profile: Bulgaria|work=[[Library of Congress Country Studies]]|publisher=Biblioteca Congresului SUA|url=http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/profiles/Bulgaria.pdf|accessdate=24 December 2011|format=PDF|ref={{Sfnref|Library of Congress|2006}}|archiveurl=https://web.archive.org/web/20050717162833/http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/profiles/Bulgaria.pdf|archivedate=2005-07-17|dead-url=no}}
* {{Cite document|date=1992 research|publication-date=1993|url=http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/bgtoc.html|title=Country Study: Bulgaria|work=[[Library of Congress Country Studies]]|publisher=[[Biblioteca Congresului SUA]]|last=Curtis|first=Glenn E.|last2=Mitova|first2=Pamela|coauthors=Marsteller, William and Soper, Karl Wheeler|accessdate=4 decembrie 2011|archiveurl=https://web.archive.org/web/20120531163611/http://lcweb2.loc.gov/frd/cs/bgtoc.html|archivedate=2012-05-31|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0013%29|title=Capitolul 1|chapter=Historical Setting|accessdate=4 decembrie 2011|ref={{Sfnref|Historical Setting}}|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130225173925/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0013%29|archivedate=2013-02-25|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0032%29|title=The Bulgarian Independence Movement|chapter=The Final Move to Independence|accessdate=4 decembrie 2011|ref={{Sfnref|The Final Move to Independence}}|trans_title=Mișcarea pentru independența Bulgariei|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130225191634/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0032%29|archivedate=2013-02-25|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0033%29|title=The Bulgarian Independence Movement|chapter=San Stefano, Berlin, and Independence|accessdate=4 decembrie 2011|ref={{Sfnref|San Stefano, Berlin and Independence}}|trans_title=Mișcarea pentru independența Bulgariei|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130225191641/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0033%29|archivedate=2013-02-25|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0052%29|title=World War II|chapter=Bulgaria in World War II: The Passive Alliance|accessdate=4 December 2011|ref={{Sfnref|Bulgaria in World War II: The Passive Alliance}}|trans_title=Al Doilea Război Mondial|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130225205213/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0052%29|archivedate=2013-02-25|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0053%29|title=World War II|chapter=Wartime Crisis|accessdate=4 December 2011|ref={{Sfnref|Wartime Crisis}}|trans_title=Al Doilea Război Mondial|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130225205215/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0053%29|archivedate=2013-02-25|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0059%29|title=Communist Consolidation|chapter=After Stalin|accessdate=24 April 2012|ref={{Sfnref|After Stalin}}|trans_title=Consolidarea comunistă|archiveurl=https://archive.today/20121213084209/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd/cstdy:@field(DOCID+bg0059)|archivedate=2012-12-13|dead-url=no}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0062%29|title=Communist Consolidation|chapter=Domestic Policy and Its Results|accessdate=4 December 2011|ref={{Sfnref|Domestic Policy and Its Results}}|trans_title=Consolidarea comunistă|archiveurl=https://archive.is/20120710045053/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd/cstdy:@field(DOCID+bg0062)|archivedate=2012-07-10|dead-url=no}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0066%29|title=The Zhivkov Era|chapter=Foreign Affairs in the 1960s and 1970s|accessdate=4 December 2011|ref={{Sfnref|Foreign Affairs in the 1960s and 1970s}}|trans_title=Epoca Jivkov|archiveurl=https://archive.is/20121205055039/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd/cstdy:@field(DOCID+bg0066)|archivedate=2012-12-05|dead-url=no}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0068%29|title=The Zhivkov Era|chapter=The Political Atmosphere in the 1970s|accessdate=4 December 2011|ref={{Sfnref|The Political Atmosphere in the 1970s}}|trans_title=Epoca Jivkov|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130225233044/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0068%29|archivedate=2013-02-25|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0072%29|title=The Society and its Environment|chapter=Topography|accessdate=4 December 2011|ref={{Sfnref|Topography}}|trans_title=Societatea și mediul său|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130225233055/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0072%29|archivedate=2013-02-25|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0074%29|title=The Society and its Environment|chapter=Climate|accessdate=4 December 2011|ref={{Sfnref|Climate}}|trans_title=Societatea și mediul său|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130225233059/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0074%29|archivedate=2013-02-25|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0102%29|title=Chapter 3|chapter=The Economy|accessdate=4 December 2011|ref={{Sfnref|The Economy}}|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130226044721/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0102%29|archivedate=2013-02-26|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0103%29|title=The Economy|chapter=Resource Base|accessdate=4 December 2011|ref={{Sfnref|Resource Base}}|trans_title=Baza de resurse|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130226072504/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0103%29|archivedate=2013-02-26|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0149%29|title=Chapter 4|chapter=Government and Politics|accessdate=4 December 2011|ref={{Sfnref|Government and Politics}}|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130226132639/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0149%29|archivedate=2013-02-26|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0225%29|title=National Security|chapter=Arms Sales|accessdate=4 December 2011|ref={{Sfnref|Arms Sales}}|trans_title=Securitatea națională|archiveurl=https://web.archive.org/web/20130227015837/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0225%29|archivedate=2013-02-27|dead-url=unfit}}
** {{Cite book|url=http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd%2Fcstdy%3A%40field%28DOCID+bg0216%29|title=National Security|chapter=Military Personnel|accessdate=20 December 2011|ref={{Sfnref|Military Personnel}}|trans_title=Securitatea națională|archiveurl=https://archive.today/20121205033238/http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd/cstdy:@field(DOCID+bg0216)|archivedate=2012-12-05|dead-url=no}}
{{Refend}}

==Lectură suplimentară==
* Ioan Mărculeț (coord.); ''[http://www.isjbacau.ro/compartiment-curriculum/geografie/an-scolar-2013-2014/statele-uniunii-europene-mica-enciclopedie-format-pdf Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie]'', București, 2014, , ISBN 978-973-0-16211-0

== Vezi și ==
* [[Listă de monarhi ai Bulgariei]]
* [[Istanbulgaria]]
* [[Agenția de Stat pentru Securitate Națională]]

== Legături externe ==
{{Commons|Bulgaria}}
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/3-martie-1878-ziua-nationala-bulgariei-03-03-2007 3 martie 1878 - Ziua Națională a Bulgariei], 3 martie 2007, ''Amos News''
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/22-septembrie-ziua-nationala-republicii-bulgaria-22-09-2010 22 Septembrie - Ziua Națională a Republicii Bulgaria], 22 septembrie 2010, ''Amos News''
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-republicii-bulgaria-22-09-2009 Ziua națională a Republicii Bulgaria], 22 septembrie 2009, ''Amos News''

=== Oficiale ===
* [http://www.government.bg/fce/index.shtml?s=001&p=0023 Guvernul] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090228093846/http://www.government.bg/fce/index.shtml?s=001&p=0023 |date=2009-02-28 }} - Sit guvernamental oficial
* [http://www.president.bg/en/index.php President.bg] - Situl oficial al președintelui
* [http://www.parliament.bg/?lng=en Narodno Sobranie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080609002250/http://www.parliament.bg/?lng=en |date=2008-06-09 }} - Situl oficial al parlamentului

=== Altele ===
* [http://www.zonebulgaria.com Zone Bulgaria] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20061004032239/http://zonebulgaria.com/ |date=2006-10-04 }}
* [http://www.Guide-Bulgaria.com Guide to Bulgaria]
* [http://www.rsf.fr/article.php3?id_article=4116 Indexul mondial pentru libertatea presei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20031205030944/http://www.rsf.fr/article.php3?id_article=4116 |date=2003-12-05 }} - Locul 38 din 139 de țări
* [http://www.numismondo.com/pm/bgr/ Bancnotele Bulgariei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20040218140034/http://www.numismondo.com/pm/bgr/ |date=2004-02-18 }}
* [http://bulgaria.europe-countries.com Imagini din Bulgaria] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190717081323/http://bulgaria.europe-countries.com/ |date=2019-07-17 }}
* [http://www.europe-atlas.com/bulgaria-map.htm Harta Bulgariei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20041208223753/http://www.europe-atlas.com/bulgaria-map.htm |date=2004-12-08 }}
* [http://www.kirildouhalov.net Sit despre Bulgaria] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180322233833/http://kirildouhalov.net/ |date=2018-03-22 }} (engleză)
* [http://get.info.bg Bulgaria - info, FAQ and maps]
* [http://dichev.com/panorama/bulgaria/ Vederi panoramice si QTVR din unele orașe bulgărești] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070214020452/http://dichev.com/panorama/bulgaria/ |date=2007-02-14 }}

=== Turism ===
* [http://travel.descopera.ro/10832806-De-ce-ne-atrage-Bulgaria De ce ne atrage Bulgaria?], 3 mai 2013, Mihaela Stanescu, ''Descoperă - Travel''

=== Economie ===
* [http://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/credeam-ca-toti-cultiva-castraveti-si-vamuiesc-romani-2911000 Credeam ca toti cultiva castraveti si vamuiesc romani], 4 mai 2004, Diana Sava, ''Ziarul financiar''

{{Subiecte Bulgaria}}
{{Țări balcanice}}
{{Europa slavă}}
{{TariUE}}
{{TariEuropene}}
{{Dunăre}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Bulgaria| ]]
[[Categorie:Pagini peste 100K]]
[[Categorie:Tracii]]
[[Categorie:Sciți]]
[[Categorie:Macedonia]]
[[Categorie:Eponime ale asteroizilor]]