Vizualizare sursă pentru „Cracovia”

{{Infocaseta Așezare
| nume = Cracovia
| nume_oficial = Królewskie Stołeczne Miasto Kraków
| tip_asezare = [[Municipiile Poloniei|Municipiu]] – reședința [[voievodatele Poloniei|voievodatului]]
| imagine = Collage of views of Cracow.PNG
| imagine_descriere = Piața Centrală, castelul Wawel, Barbacana, Basilica Sf. Maria, Biserica Sf. Petru și Paul, Collegium Maius
| pushpin_map = Polonia
| pushpin_map1 = Voievodatul Polonia Mica local
| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea Orașului pe harta [[Voievodatul Polonia Mică|Voievodatului Polonia Mică]]
| tip_subdiviziune = Țară
| nume_subdiviziune = {{POL}}
| tip_subdiviziune1 = [[Voievodatele Poloniei|Voievodat]]
| nume_subdiviziune1 = [[voievodatul Polonia Mică|Polonia Mică]]
| tip_subdiviziune2 = [[Powiatele Poloniei|Powiat]]
| nume_subdiviziune2 = ''municipiu''
| tip_subdiviziune3 = [[Comunele Poloniei|Comună]]
| nume_subdiviziune3 = ''comună urbană''
| componenta_tip = Subdiviziuni
| componenta = 18 districte
| p1 = [[Districtul I Stare Miasto|I Stare Miasto]]
| p2 = [[Districtul II Grzegórzki|II Grzegórzki]]
| p3 = [[Districtul III Prądnik Czerwony|III Prądnik Czerwony]]
| p4 = [[Districtul IV Prądnik Biały|IV Prądnik Biały]]
| p5 = [[Districtul V Krowodrza|V Krowodrza]]
| p6 = [[Districtul VI Bronowice|VI Bronowice]]
| p7 = [[Districtul VII Zwierzyniec|VII Zwierzyniec]]
| p8 = [[Districtul VIII Dębniki|Dębniki]]
| p9 = [[Districtul IX Łagiewniki-Borek Falęcki|Łagiewniki-Borek Falęcki]]
| p10 = [[Districtul X Swoszowice|X Swoszowice]]
| p11 = [[Districtul XI Podgórze Duchackie|XI Podgórze Duchackie]]
| p12 = [[Districtul XII Bieżanów-Prokocim|XII Bieżanów-Prokocim]]
| p13 = [[Districtul XIII Podgórze|XIII Podgórze]]
| p14 = [[Districtul XIV Czyżyny|XIV Czyżyny]]
| p15 = [[Districtul XV Mistrzejowice|XV Mistrzejowice]]
| p16 = [[Districtul XVI Bieńczyce|XVI Bieńczyce]]
| p17 = [[Districtul XVII Wzgórza Krzesławickie|XVII Wzgórza Krzesławickie]]
| p18 = [[Districtul XVIII Nowa Huta|XVIII Nowa Huta]]
| lider_partid = [[Alianța Stângii Democratice|SLD]]
| lider_titlu = Președinte
| lider_ales = [[2002]]
| lider_nume = Jacek Majchrowski
| titlu_atestare = Atestare documentară
| atestare = [[secolul al IX-lea]]
| titlu_atestare1 = Drepturi de oraș
| atestare1 = [[5 iunie]] [[1257]]
| suprafață_urbana_km2 = 326,8
| suprafață_metropolitana_km2 = 3.072,29
| altitudine_max_m = 380
| altitudine_min_m = 220
| recensământ = 2011
| populație = 759137
| densitate = 2.323
| populație_metropolitana = 1.250.000
| densitate_populație_metro_km2 = 407
| fus_orar = CET
| utc_offset = +1
| fus_orar_DST = CEST
| utc_offset_DST = +2
| tip_cod_poștal = Coduri poștale
| codpoștal = de la 30-001 la 31-999
| prefix_telefonic = +4812
| sit-adresă = http://www.krakow.pl/
| sit-nume = Kraków.Pl
| sit-limbă = {{pl icon}}{{en icon}}{{de icon}}{{zh icon}}
}}
'''Cracovia''' {{Paranteză|{{în limbi locale}}|{{Pronunție}}}} este al doilea [[oraș]] ca mărime și unul dintre cele mai vechi din [[Polonia]]. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în {{pl|Wisła}}) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea.<ref name="History"/> Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost [[Capitală|capitala]] Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596;<ref name="warsaw-capital-1596"/> a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].

Orașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]].<ref name="History"/> După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8&nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100&nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].<ref name="welcome"/>

După [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].

În 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani.<ref name="Clark"/> În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]].<ref name="unesco-properties-pl"/><ref name="unesco-02com"/>

==Etimologie==
Numele de „Cracovia” provine, conform tradiției, de la [[Krakus]] (Krak, Grakch), legendarul fondator al orașului și conducători al unui trib de [[lehiți]] ([[polonezi]]). În poloneză, termenul ''Kraków'' este o formă posesivă arhaică pentru antroponimul ''Krak'' și s-ar traduce ca „[orașul] Krakului” sau „al lui Krak”. Numele lui Krakus ar putea proveni fie de la „krakula”, un cuvânt [[Limba proto-slavă|proto-slav]]<ref name="Krak or Krakus?"/> ce înseamnă „sceptru de județ”, fie de la alt cuvânt proto-slav, ''krak'', ce înseamnă „[[stejar]]”, odinioară arbore sfânt asociat conceptului de [[genealogie]]. Prima mențiune a unui principe Krakus (în grafia ''Grakch'') datează din 1190, deși orașul există încă din secolul al VII-lea, fiind locuit de tribul [[Wiślanie]].<ref name="History"/>

Numele oficial complet al orașului este ''Stołeczne Królewskie Miasto Kraków'', în traducere, „Capitala Regală Orașul Cracovia”.<ref name="bip.krakow-UCHWAŁA"/> În română, unui locuitor al orașului i se spune „cracovian” sau (la feminin) „cracoviană”.<ref>{{Citat enciclopedie|edition=1
|encyclopedia=Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române
|title=Cracovian
|author=Academia Română
|coauthors=Institutul de Lingvistică al Universității din București
|publisher=Editura Academiei
|location=București
|year=1982
}}</ref>

==Istorie==
{{Articol principal|Istoria Cracoviei}}
[[File:Krakow - Kosciol Sw Wojciecha.jpg|thumb|right|[[Biserica Sf. Wojciech|Biserica Sf. Adalbert]], veche de aproape un mileniu, datând din vremea [[Regatul Piaștilor|Poloniei medievale timpurii]] ([[Piața Centrală, Cracovia|Rynek]])]]

===Istoria timpurie===
Preistoria Cracoviei începe cu urme ale unei așezări din [[Epoca de piatră|Epoca Pietrei]] aflată pe locul actual al dealului [[Wawel]].<ref name="Wawel Kraków"/> O legendă pune fondarea Cracoviei pe seama legendarei căpetenii [[Krakus]], care ar fi construit-o peste o [[peșteră]] ocupată de un [[balaur]], [[Dragonul Wawel]] (în {{pl|Smok Wawelski}}).<ref name="cyfronet"/> Orașul a fost descris de istoricul și geograful arab    [[al-Masudi]] în jurul anului 943, în lucrarea „Câmpiile de aur și minele lor de pietre prețioase”. Prima atestare scrisă a numelui orașului datează din [[966]], când Cracovia a fost descrisă ca târg de seamă, aflat în posesia ducelui Boemiei [[Boleslaus I al Boemiei|Boleslaus I]].<ref name="History"/> Primul mare conducător al Poloniei, [[Mieszko I al Poloniei|Mieszko]], a cucerit Cracovia de la [[boemi]] și a inclus-o în domeniile [[Dinastia Piaștilor|dinastiei Piaștilor]] către sfârșitul domniei lui.<ref name="Cawley"/>

În 1038 Cracovia a devenit sediul guvernului polonez. Până la sfârșitul secolului al X-lea, ea devenise un târg important.<ref name="Van Dongen"/> S-au construit clădiri de cărămidă, între care [[Castelul Wawel|castelul regal Wawel]] cu rotonda Sf. Felix și Adaukt, biserici în stil [[romanic]] cum ar fi [[Biserica Sf. Wojciech|biserica Sf. Adalbert]], [[Catedrala Wawel]], și [[Bazilica Sf. Maria din Cracovia|Bazilica Sf. Maria]].<ref name="Rosik - Urbańczyk"/> Orașul a fost distrus aproape în întregime în timpul [[Invazia mongolă a Poloniei|invaziei mongole]] din 1241. A fost reconstruit practic identic, și a primit drepturi de oraș în 1257 din partea regelui, pe baza [[Drepturile Magdeburg|legii Magdeburg]], ceea ce a dat orașului dreptul de a impune taxe, precum și privilegii comerciale pentru cetățenii săi.<ref name="Strzala2"/> În 1259, orașul a fost din nou prădat de mongoli. Un al treilea atac, în 1287, a fost respins în parte datorită [[Poarta Florian|fortificațiilor recent construite]].<ref name="Kolodziejczyk"/> În 1335, regele [[Cazimir al III-lea al Poloniei]] (Kazimierz) a declarat cele două suburbii vestice ale orașului ca un nou oraș separat, denumit [[Kazimierz]] (''Casimiria'' în latină). S-au înălțat ziduri de apărare în jurul centrului Kazimierzului în 1362, și a fost alocat un teren pentru ordinul [[augustinieni|augustinienilor]] lângă [[Skałka]].<ref name="Świszczowski"/>

[[File:Krakow nagrobek Kazimierza W.jpg|thumb|upright|Mormântul regelui [[Cazimir al III-lea al Poloniei]] în [[catedrala Wawel]], secolul al XIV-lea]]
Orașul a căpătat importanță și mai mare în 1364, când Cazimir al III-lea al Poloniei a fondat [[Universitatea Jagiellonă|Universitatea din Cracovia]],<ref name="The establishment of a university"/> a doua universitate ca vechime în Europa Centrală după [[Universitatea Carolină din Praga]]. Regele Cazimir a început și construcția unui campus pentru Academia din Kazimierz, dar a murit în 1370 și proiectul nu s-a mai finalizat. Orașul a continuat să crească și sub [[Dinastia Jagiellonilor]] polono-[[Marele Ducat al Lituaniei|lituaniană]]. Capitală a [[Regatul Poloniei (1385-1569)|Regatului Poloniei]] și membru în [[Liga Hanseatică]], orașul a atras mulți meșteșugari, negustori și [[Breaslă|bresle]], începând să înflorească artele și știința.<ref name="poloniahans"/>

===„Epoca de Aur” a Poloniei===
[[File:Matejko Hanging of the Zygmunt bell.jpg|thumb|left|Regele [[Sigismund I cel Bătrân|Sigismund I]] urmărește ridicarea [[Clopotul Sigismund|clopotului Sigismund]] de la Wawel în 1521; pictură de [[Jan Matejko]]]]
Secolele al XV-lea și al XVI-lea au rămas în istorie ca ''Złoty Wiek'' („Epoca de Aur”) a Poloniei.<ref name="NormanDavies"/> Au fost create numeroase opere de artă și arhitectură ale [[Renașterea în Polonia|Renașterii Poloneze]],<ref name="Mikos"/><ref name="unescoancient"/> inclusiv vechile sinagogi din cartierul evreiesc [[Kazimierz]], cum ar fi [[Sinagoga Veche din Cracovia|Sinagoga Veche]].<ref name="infosyn"/> În timpul domniei lui [[Cazimir al IV-lea al Poloniei|Cazimir al IV-lea]], diverși artiști au venit să lucreze și să trăiască în Cracovia, iar [[Johann Haller]] a înființat o [[tiparniță]]<ref name="Haller"/> după ce [[Kasper Straube]] tipărise [[Almanach cracoviense ad annum 1474|Calendarium Cracoviense]], prima lucrare tipărită din Polonia, în 1473.<ref name="Norman Davies, God's Playground, vol.1, chapter 5"/><ref name="Wieslaw Wydra 88"/>

În 1520 cel mai celebru clopot bisericesc din Polonia, poreclit ''[[Clopotul Sigismund]]'' după [[Sigismund I cel Bătrân|Sigismund I al Poloniei]], a fost turnat de [[Hans Bohm|Hans Behem]].<ref name="dzwon"/> La acea vreme, [[Hans Dürer]], fratele mai tânăr al artistului și gânditorului [[Albrecht Dürer]], era pictorul de curte al lui Sigismund.<ref name="HansDur"/> [[Hans von Kulmbach]] a realizat [[altar]]ele mai multor biserici.<ref name="Kulmbach"/> În 1553, consiliul local al [[Kazimierz]]ului a acordat [[cahal]]ului evreiesc dreptul de a construi după cum doresc ziduri interioare în secțiunea vestică a fortificațiilor deja existente. Zidurile au fost extinse din nou în 1608 datorită creșterii comunității și influxului de [[evrei]] din [[Boemia]].<ref name="Kazimierz.com"/> În 1572 regele [[Sigismund al II-lea August|Sigismund al II-lea]], ultimul Jagiellon, a murit fără să lase urmași. Tronul Poloniei a trecut atunci la [[Henric al III-lea al Franței]] și apoi la alți monarhi străini ce s-au succedat rapid, ceea ce a produs un declin al importanței orașului, declin înrăutățit de jafurile din timpul [[Potopul (istorie)|invaziei suedeze]] și de o epidemie de [[ciumă bubonică]] ce a ucis 20.000 de locuitori ai capitalei. În 1596, [[Sigismund al III-lea Vasa|Sigismund al III-lea]] din [[Casa Vasei|dinastia suedeză Vasa]] a mutat capitala administrativă a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] de la Cracovia la [[Varșovia]].<ref name="warsaw-capital-1596"/>

===Secolul al XVIII-lea&ndash;începutul secolului al XX-lea===
[[File:Rozwój terytorialny Krakowa - EN.svg|thumb|left|Creșterea Cracoviei de la sfârșitul secolului al XVIII-lea]]
Deja slăbită în secolul al XVIII-lea, până prin anii 1790 [[Uniunea Polono-Lituaniană]] fusese deja de două ori [[Împărțirile Poloniei|divizată]] între vecinii săi: [[Imperiul Rus|Rusia]], [[Arhiducatul Austriei|Imperiul Habsburgic]] și [[Regatul Prusiei|Prusia]].<ref name="The Polish struggle for freedom"/> În 1791, [[Iosif al II-lea al Austriei|împăratul austriac Iosif al II-lea]] a schimbat statutul de oraș separat al [[Kazimierz]]ului și l-a transformat în district al Cracoviei. Familiile evreiești mai înstărite au început să plece. Din cauza interdicției împotriva călătoriilor de [[Sabat]], majoritatea familiilor evreiești au rămas însă aproape de vechile sinagogi, păstrând reputația [[Kazimierz]]ului de ''cartier evreiesc'' cu mult după ce noțiunea și-a pierdut sensul administrativ. În 1794, [[Tadeusz Kościuszko]] a inițiat o [[Răscoala lui Kościuszko|răscoală nereușită]] în [[Piața Centrală din Cracovia|piața principală a orașului]], răscoală care, în ciuda victoriei în [[bătălia de la Racławice]] contra mai numeroasei armate rusești, a avut ca rezultat [[Împărțirile Poloniei#A treia .C3.AEmp.C4.83r.C8.9Bire|a treia și ultima dezmembrare a Poloniei]].<ref name="GR"/> După răscoală, Cracovia a fost acordată Austriei și a făcut parte dintr-o provincie a [[Regatul Galiției și Lodomeriei|Regatului Galiției și Lodomeriei]]. În 1809, [[Napoleon I al Franței|Napoleon Bonaparte]] a cucerit fostele teritorii poloneze ale Austriei și a inclus orașul în [[Ducatul Varșoviei]].<ref name="Frommer"/> După înfrângerea lui Napoleon în Rusia, [[Congresul de la Viena]] din 1815 a restaurat vechile structuri de opresiune, deși orașul a primit un statut autonom, sub numele de [[Orașul Liber Cracovia]].<ref name="Republic of Cracow (historical state, Poland) – Britannica Online Encyclopedia"/> Ca și în 1794, o [[Răscoala din Cracovia|nouă răscoală în 1846]] a fost înăbușită,<ref name="Frommer"/> ceea ce a dus la anexarea orașului de către Austria sub numele de [[Marele Ducat al Cracoviei]] (în {{pl|Wielkie Księstwo Krakowskie}}).<ref name="Chambers's encyclopaedia: a... - Google Books"/>
[[File:Kosciuszko Monument in Krakow.jpg|thumb|[[Monumentul Tadeusz Kościuszko din Cracovia]], intrarea în [[castelul Wawel]]]]

În 1866, Austria a acordat [[Galiția|Galiției]] o oarecare autonomie în urma înfrângerii sale în [[Războiul Austro-Prusac]].<ref name="(''see: Franz Joseph I granted Kraków the municipal government'')"/> Devenit mai liber din punct de vedere politic, orașul Cracovia a devenit un simbol național al polonezilor și centru artistic și cultural, poreclit adesea „Atena Polonă” (Polskie Ateny) sau „Meca Polonă”.<ref name="Szara"/> Numeroși artiști polonezi de marcă din acea perioadă au locuit în Cracovia,<ref name="google"/> între ei numărându-se marele pictor [[Jan Matejko]],<ref name="Matejko"/> al cărui mormânt se află în [[cimitirul Rakowicki]], și fondatorul teatrului polonez modern, [[Stanisław Wyspiański]].<ref name="culture"/> Cracovia sfârșitului de secol al XIX-lea a evoluat într-o metropolă modernă; în 1901 au fost introduse [[Apă curentă|apa curentă]] și [[Tramvai|tramvaiul electric]], și între 1910 și 1915, Cracovia și comunitățile suburbane au fost combinate într-o unitate administrativă unică denumită Cracovia Mare (''Wielki Kraków'').<ref name="Becoming Metropolitan: Urban Selfhood and the Making of Modern Cracow"/><ref name="Kalendarium"/>

La începutul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] la 3 august 1914, [[Józef Piłsudski]] a format o mică unitate militară de cadre, denumită [[Prima Companie de Cadre]] — predecesoarea [[Legiunile Poloneze în Primul Război Mondial|Legiunilor Poloneze]] — care a plecat din Cracovia la luptă pentru eliberarea Poloniei.<ref name="Urb 171-172"/> Orașul a fost asediat pentru scurt timp de armata rusă în noiembrie 1914.<ref name="twierdza"/> Dominația austriacă asupra Cracoviei a luat sfârșit în 1918 când [[Comitetul Polonez de Lichidare]] a preluat puterea.<ref name="Eastern Europe: an introduction to... - Google Books"/><ref name="Encyclopedia of Rusyn history and... - Google Books"/>

===Din 1918 până în prezent===
[[File:Józef Piłsudski monument, Kraków 02 (crop).JPG|thumb|left|upright|Ministrul Apărării din Polonia dezvelind monumentul [[Mareșal al Poloniei|mareșalului]] [[Józef Piłsudski]] înmormântat la [[Wawel]] în 1935; centrul istoric al Cracoviei, 2008]]
După apariția celei de [[A Doua Republică Poloneză|a Doua Republici Poloneze]], Cracovia și-a restaurat rolul de mare centru academic și cultural prin înființarea de noi universități, cum ar fi [[Academia de Știință și Tehnologie AGH|Universitatea de Știință și Tehnologie AGH]] și [[Academia de Arte Frumoase Jan Matejko]], precum și numeroase noi școli vocaționale. A devenit un centru cultural important pentru [[evreii din Polonia]], o mișcare [[Sionism|sionistă]] de tineret fiind relativ puternică în rândul comunității evreiești.<ref name="Krakow old scenes, including historical photographs"/> Cracovia a fost și un influent centru al vieții spirituale evreiești, toate manifestările religioase ale curentelor [[Iudaism ortodox|ortodox]], [[Iudaism hasidic|hasidic]] și [[Iudaism reformat|reformat]] având loc unele lângă altele.

După [[invadarea Poloniei]] în septembrie 1939, [[Germania Nazistă]] a transformat orașul în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]], o autoritate de tip colonial condusă de [[Hans Frank]] cu sediul în [[castelul Wawel]]. Într-o operațiune denumită „[[Sonderaktion Krakau]]”, peste 180 de profesori universitari și intelectuali au fost arestați și trimiți în [[Lagăr de concentrare|lagărele de concentrare]] [[Lagărul de concentrare Sachsenhausen|Sachsenhausen]] și [[Lagărul de concentrare Dachau|Dachau]], deși supraviețuitorii au fost ulterior eliberați la insistențele unor personalități italiene.<ref name="16B. Eastern Europe in World War II: October 1939 – May 1945."/><ref name="sonderaktion"/> Evreii au fost mai întâi [[Kraków Ghetto|îngrădiți într-un ghetou]] și apoi uciși sau [[Operațiunea Reinhard|deportați în lagăre de concentrare]], inclusiv la [[Lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|Płaszów]] și la [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] de la Oświęcim.<ref name="The Kraków Ghetto 1940–1943"/><ref name="krakow5"/> Regizorul de film [[Roman Polanski]] este un supraviețuitor al ghetoului, în vreme ce [[Oskar Schindler]], industriașul german înfățișat în filmul lui [[Steven Spielberg]] ''[[Lista lui Schindler]]'', alegea angajați din ghetou pentru a lucra în fabrica sa de vase emailate (''Deutsche Emailwaren Fabrik'', sau pe scurt ''Emalia''), salvându-i astfel de deportare.<ref name="All for Love - Google Books"/><ref name="Oskar Schindler: The Untold Account... - Google Books"/> Deși a fost jefuită de ocupanții germani, Cracovia a scăpat de distrugere la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial,<ref name="LukZaw"/> mare parte din moștenirea arhitectonică și istorică a orașului păstrându-se.
[[File:Bundesarchiv Bild 183-L22985, Polen, Ghetto Krakau, Ausweiskontrolle.jpg|thumb|right|[[Ghetoul din Cracovia]], 1941. Controlul permiselor de ieșire la poarta ghetoului Cracovia.]]

După război, în timpul regimului stalinist, comunitatea intelectuală și academică a Cracoviei a fost pusă sub control politic total. Universitățile au fost în scurt timp private de autonomia lor și de drepturile de editare.<ref name="autonomy"/> Guvernul comunist al [[Republica Populară Polonă|Republicii Populare Polone]] a ordonat construcția celui mai mare combinat siderurgic din țară în nou-înființata suburbie [[Nowa Huta]].<ref name="krakow_history"/> Înființarea uriașului Combinat Siderurgic Lenin (astăzi [[Întreprinderea Siderurgică Tadeusz]], aflată în proprietatea companiei [[Mittal Steel]]) a adus transformarea Cracoviei dintr-un oraș universitar într-un centru industrial.<ref name="communist era"/> Noua clasă muncitoare, atrasă de industrializarea orașului, a contribuit la creșterea demografică rapidă.

După eforturi întinse pe mai mult de două decenii, [[Papa Ioan Paul al II-lea|cardinalul Karol Wojtyła]], arhiepiscop al Cracoviei, a reușit să obțină permisiunea de a construi primele biserici în noile cartiere muncitorești.<ref name="communist era"/><ref name="NH-anthology"/> În 1978 Wojtyła a devenit papă sub numele de ''Ioan Paul al II-lea'', primul papă neitalian după 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a trecut centrul istoric al Cracoviei în prima sa listă de [[Patrimoniul mondial UNESCO|locuri în patrimoniul mondial]].

==Geografie==
[[File:Wisla Krakow.jpg|thumb|[[Râul Vistula]] și Podul Dębnicki]]
Cracovia se află în sudul Poloniei, pe [[râul Vistula]], într-o vale de la poalele [[Munții Carpați|Carpaților]], la o altitudine de {{dim|219|m}}; la jumătatea drumului între [[Munții Jura Polonă]] (în {{pl|Jura Krakowsko-Częstochowska}}) către nord, și [[Munții Tatra]] {{dim|100|km}} către sud, care formează frontiera naturală cu [[Slovacia]] și [[Cehia]]; la 230&nbsp;km vest de granița cu [[Ucraina]]. În Cracovia există cinci rezervații naturale, cu o suprafață totală de circa {{dim|48.6|ha}}. Datorită valorii lor ecologice, aceste arii sunt protejate de lege. Vestul orașului, pe marginile sale de nord și nord-vest, se mărginește cu o zonă de importanță internațională, denumită Rezervația Jurasică [[Bielany, Cracovia|Bielany]]-[[Tyniec]]. Principalele motive pentru protejarea acestei zone sunt fauna și flora de acolo, precum și trăsăturile geomorfologice și peisajul.<ref name="Pattern of karst landscape of the Cracow Upland (South Poland)"/> O altă parte a orașului se află în coridorul ecologic al văii Vistulei. Acest coridor este și el considerat a fi de importanță internațională, făcând parte din rețeaua ecologică pan-europeană.<ref name="The forms of nature protection within the city limits"/> Centrul orașului se află pe malul stâng (nordic) al râului.

===Clima===
Cracovia are un [[climat oceanic]] (Cfb) conform [[Clasificarea climatică Köppen|clasificării climatice Köppen]], fiind unul dintre cele mai estice puncte din Europa astfel clasificate. La doar 100&nbsp;km nord-est de Cracovia (la est de [[Tarnów]], și la nord de [[Kielce]]), mediile lunii ianuarie coboară sub -3{{te}}, având astfel climat continental (Dfb). Orașul se află în zona de climă temperată. Temperaturile medii pe timp de vară se înscriu între 18{{te}} și 19,6{{te}} iar ce;e de iarnă între &minus;2,1{{te}} și 0{{te}}. Temperatura medie anuală este de 8,9{{te}}. Vara, temperaturile depășesc adesea 25{{te}}, și uneori chiar și 30{{te}}, în vreme ce iarna, ele coboară la -5{{te}} noaptea și la circa 0{{te}} ziua; în nopțile geroase, temperatura coboară la &minus;15{{te}}. Datorită proximității Munților Tatra, adesea bate [[halny]] – un vânt de tip [[foehn]], temperatura crescând rapid, ajungând chiar și iarna uneori la 20{{te}}.

{{Weather box
|location= Cracovia
|metric first= Yes
|single line= Yes
|Jan record high C= 15.7
|Feb record high C= 21.0
|Mar record high C= 25.2
|Apr record high C= 29.6
|May record high C= 33.3
|Jun record high C= 35.5
|Jul record high C= 36.1
|Aug record high C= 36.7
|Sep record high C= 33.1
|Oct record high C= 27.7
|Nov record high C= 21.2
|Dec record high C= 18.9
|year record high C= 36.7
|Jan high C= 1.1
|Feb high C= 1.5
|Mar high C= 7.9
|Apr high C= 13.7
|May high C= 19.8
|Jun high C= 22.1
|Jul high C= 24.2
|Aug high C= 23.9
|Sep high C= 19.2
|Oct high C= 13.6
|Nov high C= 5.0
|Dec high C= 2.9
|year high C= 12.9
|Jan mean C= -2.1
|Feb mean C= -1.8
|Mar mean C= 3.8
|Apr mean C= 9.6
|May mean C= 14.1
|Jun mean C= 18.0
|Jul mean C= 19.6
|Aug mean C= 19.3
|Sep mean C= 14.7
|Oct mean C= 9.2
|Nov mean C= 2.6
|Dec mean C= 0.0
|year mean C= 8.9
|Jan low C= -5.3
|Feb low C= -5.1
|Mar low C= -0.5
|Apr low C= 5.5
|May low C= 9.0
|Jun low C= 13.8
|Jul low C= 15.0
|Aug low C= 14.7
|Sep low C= 10.2
|Oct low C= 4.8
|Nov low C= 0.2
|Dec low C= -2.9
|year low C= 5.0
|Jan record low C= -29.9
|Feb record low C= -29.4
|Mar record low C= -22.9
|Apr record low C= -9.4
|May record low C= -2.7
|Jun record low C= 0.6
|Jul record low C= 4.3
|Aug record low C= 2.0
|Sep record low C= -4.1
|Oct record low C= -7.9
|Nov record low C= -17.7
|Dec record low C= -25.5
|year record low C= -29.9
|Jan precipitation mm= 34
|Feb precipitation mm= 34
|Mar precipitation mm= 35
|Apr precipitation mm= 42
|May precipitation mm= 56
|Jun precipitation mm= 84
|Jul precipitation mm= 90
|Aug precipitation mm= 82
|Sep precipitation mm= 55
|Oct precipitation mm= 44
|Nov precipitation mm= 41
|Dec precipitation mm= 34
|year precipitation mm= 631
|Jan humidity= 82
|Feb humidity= 82
|Mar humidity= 77
|Apr humidity= 68
|May humidity= 63
|Jun humidity= 69
|Jul humidity= 71
|Aug humidity= 74
|Sep humidity= 75
|Oct humidity= 79
|Nov humidity= 83
|Dec humidity= 86
|year humidity= 76
|Jan precipitation days= 15
|Feb precipitation days= 12
|Mar precipitation days= 13
|Apr precipitation days= 9
|May precipitation days= 11
|Jun precipitation days= 12
|Jul precipitation days= 13
|Aug precipitation days= 13
|Sep precipitation days= 11
|Oct precipitation days= 12
|Nov precipitation days= 14
|Dec precipitation days= 12
|year precipitation days= 147
|Jan sun= 43
|Feb sun= 54
|Mar sun= 102
|Apr sun= 144
|May sun= 189
|Jun sun= 204
|Jul sun= 208
|Aug sun= 183
|Sep sun= 153
|Oct sun= 105
|Nov sun= 51
|Dec sun= 33
|year sun= 1469
|source 1= Institutul de Meteorologie și Hidrologie<ref name="Institute of Meteorology and Water Management"/> 
|date=August 2010
}}

==Peisajul urban==
{{wide image|Cracow view1.jpg|1000px|3=<div style="text-align:center;"><small>''Panoramă a centrului Cracoviei, văzut de pe [[movila Krakus]] de la est de centrul orașului''</small></div>}}
{{Infobox World Heritage Site
|Name  =Centrul istoric al Cracoviei
|Image =[[File:Wawel castle.jpg|226px|[[Wawel]]]]
|State Party= {{POL}}
|Type  =Cultural
|Criteria= IV
|ID   =29
|Region =Europa și America de Nord
|Year  =1978
|Session=2
}}
[[File:Kraków - Sukiennice 01 cropped.jpg|thumb|Hala Țesăturilor (''[[Sukiennice]]''), monument reprezentativ pentru [[Renașterea în Polonia]]]]
Dezvoltat de-a lungul mai multor secole, orașul Cracovia prezintă numeroase stiluri arhitecturale. Pe măsură ce s-a extins, s-au răspândit și operele arhitecturale ale constructorilor săi. Din acest motiv, variațiile de stil și planificare urbană se recunosc ușor. Construite pornind de la un nucleu (centrul orașului) către exterior, și evitând mare parte din distrugerile suferite de Polonia în războaiele secolului al XX-lea, numeroasele monumente de arhitectură ale Cracoviei se pot urmări în ordine cronologică doar pornind din centru și avansând către periferii.

Centrul istoric al Cracoviei, care cuprinde Orașul Vechi, [[Kazimierz]]ul și Castelul [[Wawel]], a fost primul astfel de monument inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1978.<ref name="Cracow's Historic center - UNESCO World Heritage center"/> [[Centrul istoric al Cracoviei|Orașul Vechi]] (în {{pl|Stare Miasto}}) este cel mai reprezentativ exemplu de centru istoric urban din țară.<ref name="Gustafson"/> Timp de multe secole Cracovia a fost capitala regală a Poloniei, până când [[Sigismund al III-lea Vasa]] a mutat curtea regală la [[Varșovia]] în 1596. Întregul centru este tăiat în două de [[Calea Regală din Cracovia|Drumul Regal]], rută traversată la încoronare de regii Poloniei. Drumul începe la [[Biserica Sfântul Florian din Cracovia|Biserica Sfântul Florian]] de lângă flancul nordic al zidurilor orașului în suburbia medievală Kleparz; trece prin [[Turnul de pază al Cracoviei|Barbacana Cracoviei]] (''Barbakan'') construită în 1499, și intră în Stare Miasto pe [[Poarta Florian]]. El duce de-a lungul străzii Floriańska prin Piața centrală, și apoi pe strada Grodzka către [[Wawel]], fosta reședință a regilor Poloniei, de unde se vede panoramic [[Râul Vistula|Vistula]]. Orașul Vechi atrage vizitatori din toată lumea. Centrul istoric al Cracoviei este unul dintre cele 13 locuri din Polonia incluse în [[patrimoniul mondial UNESCO]]. Arhitectura Orașului Vechi a supraviețuit tuturor cataclismelor trecutului și și-a păstrat forma inițială din Evul Mediu. În districtul Orașul Vechi se află circa șase mii de monumente istorice și peste două milioane de opere de artă.<ref name="architecture72"/> Bogata varietate a arhitecturii istorice cuprinde clădiri în stil [[Arhitectură gotică|gotic]], [[Renașterea în Polonia|renascentist]] și [[Arhitectură barocă|baroc]]. Palatele, bisericile, teatrele și conacele din Cracovia prezintă o gamă largă de culori, detalii arhitecturale, vitralii, picturi, sculpturi și piese de mobilier.

[[File:Kraków Kanonicza Wawel.JPG|thumb|Capodoperele arhitectonice ale secolelor al XVI-lea și al XVII-lea de pe Strada Canonicilor (Kanonicza), care duce către Wawel]]
Pe lângă orașul vechi, este deosebit de notabil și fostul cartier evreiesc al orașului, [[Kazimierz]], pentru numeroasele sale clădiri renascentiste și străzi pitorești. Kazimierz a fost înființat în secolul al XIV-lea la sud-est de centrul orașului și a devenit în scurt timp o zonă bogată și bine populată, unde construcția de clădiri impozante a devenit ceva obișnuit. Poate cea mai importantă trăsătură a Kazimierzului medieval a fost singurul pod mare permanent (''Pons Regalis'') peste brațul nordic al Vistulei. Această barieră naturală a separat Kazimierzul de Orașul Vechi vreme de câteva secole, în timp ce podul lega Cracovia de [[Salina Wieliczka]] și de profitabila rută comercială către [[Regatul Ungariei|Ungaria]]. Ultima structură din acest punct (astăzi, la capătul străzii Stradom) a fost demontată în 1880 când brațul nordic al râului a fost astupat cu pământ și pietriș pentru a se construi peste el.<ref name="Świszczowski"/><ref name="wandaluzja-1"/>

[[File:Basztowa Ur.Woj i NBP, Krakow.jpg|upright|thumb|Strada Basztowa, unul dintre cele mai reprezentative bulevarde radiale largi ale Cracoviei]]
În anii 1930 Cracovia avea 120 de sinagogi și case de rugăciune oficial înregistrate în tot Orașul Vechi. Mare parte din viața intelectuală evreiască se mutase către noi centre cum ar fi [[Podgórze]].<ref name="krakow.jewish.org.pl-pdf"/> Aceasta a dus, la rândul său, la redezvoltarea și renovarea a mare parte din Kazimierz și la dezvoltarea noilor districte din Cracovia. Majoritatea clădirilor istorice din centrul Kazimierzului sunt astăzi conservate în starea lor inițială. Câteva clădiri vechi nu au fost însă reparate după devastarea adusă de al Doilea Război Mondial, și au rămas goale. Eforturile mai recente de restaurare a cartierelor istorice au căpătat un nou avânt pe la 1993. Kazimierz este astăzi o zonă mult vizitată, cu o creștere explozivă a restaurantelor, barurilor, librăriilor și magazinelor de suveniruri cu specific evreiesc.

[[File:Art Palace in Kraków, Poland, September 2019, 01.jpg|left|thumb|Palatul de Artă din Piața Szczepański (văzut din [[Parcul Planty|Planty]]), exemplu de marcă al arhitecturii [[Art Nouveau]] din centrul Cracoviei <ref name="Palace of Art"/>]]
Pe măsură ce Cracovia a început să se extindă în perioada dominației [[Imperiul Austro-Ungar|Imperiului Austro-Ungar]], s-au dezvoltat noi stiluri arhitecturale. Printre clădirile importante din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea se numără [[Academia de Arte Frumoase Jan Matejko]], direcția Căilor Ferate Poloneze precum și complexul inițial al [[Gara Kraków Główny|Gării Kraków Główny]] și [[Universitatea de Economie din Cracovia|Academia Economică]]. Tot prin această perioadă au început să apară primele bulevarde radiale, orașul trecând printr-un program menit să transforme vechea capitală poloneză într-un centru regional sofisticat în Imperiul Austro-Ungar. Noi clădiri guvernamentale reprezentative și clădiri de apartamente cu mai multe etaje au fost construite atunci. Mare parte din planificarea urbană din exteriorul zidurilor Orașului Vechi a fost făcută de arhitecți polonezi și de ingineri pregătiți la [[Viena]]. Între marile proiecte ale perioadei se numără dezvoltarea noului sediu al [[Universitatea Jagiellonă|Universității Jagiellone]] și clădirea [[Collegium Novum]] de la vest de Orașul Vechi. Planificarea în stil imperial a dezvoltării orașului a continuat până la redobândirea independenței Poloniei, după Primul Război Mondial. Stilul modernist timpuriu din Cracovia este reprezentat de unele capodopere cum ar fi Palatul de Artă al lui Franciszek Mączyński și „Casa de sub Glob”. Arhitectura în stil secesionist vienez, sosită în Cracovia de la Viena, a devenit populară către sfârșitul perioadei de divizare a Poloniei.<ref name="Strasz"/>

[[File:Budynek Komunalnej Kasy Oszczędnościowej w Krakowie.jpg|right|thumb|upright|Banca Municipală de Economii, monument de modernism polonez interbelic]]
După redobândirea independenței Poloniei, a avut loc o mare schimbare de soartă pentru Cracovia – devenit al doilea oraș al unei țări independente. Statul a început să facă noi planuri pentru dezvoltarea orașului și a construit mai multe clădiri reprezentative. Stilul predominant al noilor proiecte a fost modernismul cu diverse interpretări ale stilului art-deco.<ref name="Vogt-Nassery"/> Printre clădirile mai importante construite în stilul [[Modernism polonez|modernismului polonez]] se numără clădirea Feniks 'LOT' de pe strada Basztowa, magazinul Feniks din [[Piața Centrală, Kraków|Piața Centrală]] și Banca Municipală de Economii din Piața Szczepański. Casa Józef Piłsudski este și ea remarcabilă ca exemplu de arhitectură interbelică.<ref name="Kraków, Oleandry – Dom im. Józefa Piłsudskiego"/>

După al Doilea Război Mondial guvernul prosovietic a promovat [[Arhitectură stalinistă|arhitectura stalinistă]]. Doctrina [[Realismul social în Polonia|realismului social]], ca și în alte țări ale blocului estic, a fost aplicat cu insistență între 1949 și 1956. El a pătruns în toate domeniile artistice, dar cele mai  spectaculoase realizări sunt cele din domeniul designului urban. Principalele linii ale acestei noi mode au fost indicate precis într-o hotărâre din 1949 a Consiliului Național al Arhitecților Partidului. Arhitectura urma să devină armă de instaurare a noii ordini sociale de către comuniști. Ea urma să contribuie la formarea unei realități socialiste influențând conștiința cetățenilor și felul cum privesc ei viața.<ref name="inyourpocket/sightseeing">{{cite web|url=http://www.inyourpocket.com/poland/krakow/sightseeing/Nowa-Huta |title=Nowa Huta – Sightseeing in Krakow – In Your Pocket city guide – essential travel guides to cities in Poland |trans_title=Nowa Huta - turism în Cracovia - ghid de buzunar al orașului - ghiduri de călătorie esențiale pentru orașele Poloniei|publisher=Inyourpocket.com |accessdate=11 December 2011}}</ref> În această perioadă, rolul ideologic crucial a căzut în seama arhitectului perceput ca „inginer al sufletului uman”. Impactul ideologic al designului urban era mai valoros decât estetica. Scopul era exprimarea ideilor comuniste și trezirea unui sentiment de persistență și putere. Această formă de arhitectură a fost implementată în noul district industrial [[Nowa Huta]], plin de blocuri mari de apartamente construite pe tipar stalinist, cu curți repetitive și bulevarde largi, mărginite de copaci.<ref name="Nh.pl-1"/>

[[File:Pawilon Wyspiański 2000, Kraków.JPG|left|thumb|Pawilon Wyspiański 2000 este un rar exemplu de arhitectură modernă în Orașul Vechi<ref name="sztuka-architektury1"/>]]
Cum stilul [[Renașterea în Polonia|Renașterii]] era în general cel mai bine privit în raport cu trecutul arhitecturii poloneze, el a fost folosit și pentru a augmenta formatul socialist național al Poloniei. În cursul încorporării principiilor realismului socialist însă, s-au introdus numeroase devieri. Una dintre ele a fost aceea de a copia mai îndeaproape arhitectura sovietică, ceea ce a avut ca rezultat faptul că majoritatea operelor să se amestece între ele, și în cele din urmă acceptarea formei neoclasiciste. Din 1953, opiniile critice în sânul Partidului au fost din ce în ce mai frecvente, și s-a renunțat la această doctrină în 1956, punând capăt stalinismului.<ref name="SOCREALIZM in Poland (1949–1955)"/> Centrul [[socrealism|soc-realist]] al districtului [[Nowa Huta]] este acum considerat a fi un monument meritoriu al acelor vremi. Perioada aceea a arhitecturii postbelice a fost urmată de construcția în masă a blocurilor de apartamente din [[Plattenbau|plăci de beton]], dintre care majoritatea au fost construite în afara centrului istoric al orașului, fără a sufoca farmecul vechiului oraș. Unele monumente ale stilului nou, cum ar fi Hotel Cracovia,<ref name="naszemiasto-cracovia"/> au fost construite în a doua jumătate a secolului al XX-lea.

După [[Revoluțiile din 1989]] și nașterea celei de [[A Treia Republică Poloneză|a Treia Republici]], la Cracovia au venit mai multe mode arhitectonice noi. În jumătatea a doua a secolului al XX-lea și la începutul celui de al XXI-lea, s-au desfășurat mai multe proiecte majore, inclusiv construirea unor centre de afaceri și a unor centre comerciale, cum ar fi [[Galeria Krakowska]], iar investițiile în infrastructură cum ar fi tramvaiul rapid, au adus un design modern de calitate care, în multe cazuri, se încadrează discret în stilurile arhitectonice vechi. Un bun exemplu îl constituie ''Pawilon Wspiański 2000'', construit în 2007,<ref name="sztuka-architektury1"/> utilizat ca spațiu polivalent de informare și expoziție.

===Parcuri și grădini===
[[File:006Planty.JPG|thumb|right|Fântână arteziană, [[Parcul Planty]]]]
În Cracovia există circa 40 de parcuri, cifră în care sunt incluse și grădinile și pădurile.<ref name="wse.krakow" /> Unele dintre ele, cum ar fi [[parcul Planty]], [[Grădina Botanică din Cracovia|Grădina Botanică]], [[parcul Krakowski]], [[parcul Jordan]] și [[parcul Błonia]] se află în centrul orașului; Zakrzówek, pădurea Lasek Wolski, parcul Strzelecki și Park Lotników (printre altele) sunt în cartierele din jur.<ref name="wse.krakow" /> Parcurile acoperă aproximativ 318,5 hectare (2002) în interiorul orașului.

[[Parcul Planty]] este cel mai cunoscut parc din Cracovia. El a fost înființat între 1822 și 1830 în locul vechilor ziduri ale orașului, formând o [[centură verde]] în jurul Orașului Vechi. El constă dintr-un lanț de grădini mai mici gândite în diverse stiluri și împodobit cu monumente. Parcul are o suprafață de {{dim|21|ha}} și o lungime de {{dim|4|km}}, formând o promenadă foarte populară în rândurile localnicilor.<ref name="Strzala1"/>

[[Parcul Jordan]], înființat în 1889 de dr. [[Henryk Jordan]], a fost primul parc public de felul său din Europa.<ref name="grodzka.net">[http://www.grodzka.net.pl/travel/jordan_park.php Henryk Jordan's Park.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070930094731/http://www.grodzka.net.pl/travel/jordan_park.php |date=2007-09-30 }} ''Grodzka.net''. „The park, which was initiated by Jordan, was the first of this type in Poland and in Europe. The initiator himself got so engaged in realising his idea that he largely financed its construction and personally brought the most modern sport facilities from Sweden, Germany and Switzerland.” &mdash; Krakow4you.com,  2008.</ref> Parcul construit pe malurile [[Râul Rudawa|râului Rudawa]], a fost echipat cu piste de alergare și terenuri de sport, locuri de joacă, un bazin de înot, un amfiteatru, pavilioane de expoziții, și un iaz pentru plimbări cu barca și hidrobicicleta.<ref name="History, philosophy and photographs"/> Mai puțin cunoscutul [[Parcul Krakowski|parc Krakowski]] a fost înființat în 1885 de [[Stanisław Rehman]] dar a scăzut mult în dimensiune de atunci din cauza dezvoltării diverselor proiecte imobiliare. El a fost o destinație foarte populară în rândurile cracovienilor la sfârșitul secolului al XIX-lea.<ref name="encyklopedia3"/>

===Mediul===
În Cracovia sunt cinci [[Arii protejate în Polonia|rezervații naturale]] cu o suprafață totală de {{dim|48.6|ha}}.<ref name="gdos">[http://crfop.gdos.gov.pl/?wo=4548&po=1950&gm=&nazwa=&typ=2&rok=&wody=0&ko=0&szukaj=true&x=47&y=8 Dane przestrzenne z Centralnego Rejestru Form Ochrony Przyrody.] ''Generalna Dyrekcja Ochrony Srodowiska'', Polonia. Accesat la 4 octombrie 2012.</ref> Unele zone verzi mai mici constituie părți din [[Parc Peisagistic|Parcurile Peisagistice]] Jurasice [[Înălțimile Cracovia-Częstochowa]], administrate la comun cu celelalte zone protejate din Jura Poloneză. Între acestea se numără: [[Parcul Peisagistic Bielany-Tyniec]] (''Park Bielańsko-Tyniecki''), [[Parcul Peisagistic Tenczynek]] (''Park Tenczyński'') și [[Parcul Peisagistic Văile Cracoviei]] (''Park Krajobrazowy Dolinki Krakowskie''), împreună cu râurile ce le traversează. Toate rezervațiile naturale din lanțul muntos Jura Poloneză fac parte din programul [[CORINE]] pentru biotopuri, datorită florei, faunei, geomorfologiei și peisajelor unice. Partea vestică a Cracoviei constituie așa-numita rețea ecologică ''Obszar Krakowski'', cuprinzând și coridorul ecologic al Vistulei. Versanții sudici ai dealurilor de calcar constituie locuri propice pentru dezvoltarea vegetației termofile, a pășunilor și tufărișurilor.

Orașul este dezvoltat de-a lungul unei porțiuni a văii Vistulei dispuse pe direcția est-vest, cu o rețea de afluenți în care se numără afluentul pe dreapta Wilga, și afluenții pe stânga: [[Râul Rudawa|Rudawa]], Białucha, [[Dłubnia]] și Sanka.

==Guvernarea==
[[File:Jacek Majchrowski.JPG|left|thumb|125px|Președintele Cracoviei, prof. [[Jacek Majchrowski]]]]
Consiliul Local Cracovia este format din 43 de consilieri aleși,<ref name="Radni Miasta Krakowa V kadencji (''Kraków City Councillors of the 5th term'')"/> dintre care unul este primarul, sau „președintele Cracoviei”, ales o dată la patru ani. Alegerea Consiliului Local și al șefului guvernului local,<ref name="BPI 113"/> care au loc simultan, se desfășoară conform legilor adoptate la 20 iunie 2002. Actualul președinte al Cracoviei, reales pentru al treilea mandat în 2010, este profesorul [[Jacek Majchrowski]].<ref name="Municipality, Mayor,www.krakow.pl"/> Mai mulți membri ai legislativului național polonez ([[Sejm]]) sunt aleși în circumscripția Cracovia.<ref name="Members of Polish Sejm elected from Kraków constituency - VisWiki"/> Simbolurile oficiale ale orașului sunt stema, drapelul și sigiliul.<ref name="ordinance"/>

[[File:Krakow WielopolskiPalace D06 2p.jpg|right|thumb|Palatul Wielopolski, sediul administrației și Consiliului Local.]]
În responsabilitățile președintelui Cracoviei intră propunerea și aplicarea de hotărâri, aplicarea deciziilor locale, gestionarea bugetului municipal, angajarea de administratori ai orașului, și pregătirea apărării împotriva inundațiilor și dezastrelor naturale.<ref name="BPI 113"/> Președintele își îndeplinește datoriile cu ajutorul Consiliului Local, al managerilor de oraș și al inspectorilor. În anii 1990, administrația locală a fost reorganizată pentru a face distincția între agenda politică și funcțiunile administrative. Ca urmare, a fost înființat Biroul de Informații Publice pentru a răspunde rapid la cereri și pentru a îmbunătăți comunicarea între departamentele primăriei și cetățeni.<ref name="Institutional Capital: Building Post-communist Government Performance"/>

În anul 2000, guvernul municipal a introdus un nou program pe termen lung pentru siguranță, în cooperare cu departamentele de poliție, trafic, servicii sociale, pompieri, siguranță publică și tineret. Numărul infracțiunilor a scăzut cu 3 procente între 2000 și 2001, iar rata de detecție a crescut cu 1,4 procente la un total de 30,2 % în aceeași perioadă.<ref name="krakow"/>

===Districte===
Cracovia este împărțită în 18 districte administrative (''[[dzielnica]]''), fiecare cu un grad de autonomie față de primăria municipală.<ref name="districts"/> Înainte de luna martie 1991, orașul fusese împărțit în patru cartiere, care încă mai au sens din punct de vedere identitar – orașele [[Podgórze]], [[Nowa Huta]] și [[Krowodrza]] care au fost absorbite de Cracovia în extinderea ei, plus orașul vechi cu centrul istoric.<ref name="districts"/>

[[File:0364 20100523 Krakow Plac Jana Matejki.jpg|left|thumb|Piața Matejko de la [[Kleparz]], unul dintre cele mai importante spații publice ale orașului]]
Cele mai vechi cartiere ale Cracoviei au fost incluse în oraș înaintea sfârșitului secolului al XVIII-lea. Acestea sunt Orașul Vechi (''[[Centrul istoric al Cracoviei|Stare Miasto]]''), odinioară înconjurat de zidurile de apărare, astăzi înconjurat de [[parcul Planty]]; zona [[Wawel]], pe locul Castelului Regal și al catedralei; Stradom și [[Kazimierz]], ultimele inițial împărțite în cartierele creștin și evreiesc;<ref name="Krakow, Auschwitz and Warsaw"/> precum și vechiul oraș [[Kleparz]].

Între marile zone incluse în secolele al XIX-lea și al XX-lea, se numără [[Podgórze]], care până în 1915 era oraș separat, pe malul sudic al Vistulei, și [[Nowa Huta]], aflat la est de centru și construit după al Doilea Război Mondial.
[[Fișier:DJI 0412 Plac Centralny, Nowa Huta.jpg|miniatura|Cel mai mare district al Cracoviei, născut din [[Realismul socialist în Polonia|realismul socialist]], [[Nowa Huta]]]]
Între cele mai notabile cartiere istorice ale Cracoviei se numără: [[Dealul Wawel]], unde se află [[castelul Wawel]] și [[catedrala Wawel]], unde au fost înmormântați mulți regi poloni; Orașul Vechi medieval, cu [[Piața Centrală, Cracovia|Piața Centrală]] ({{dim|200|m<sup>2</sup>}}); zeci de vechi biserici și muzee; clădirile de secol al XIV-lea ale [[Universitatea Jagiellonă|Universității Jagiellone]]; și [[Kazimierz]], centrul istoric al vieții religioase și sociale evreiești.<ref name="Krakow"/>

Orașul Vechi găzduiește circa șase mii de monumente istorice și peste două milioane de opere de artă.<ref name="architecture72"/> Bogata varietate de arhitectură istorică cuprinde clădiri [[Arhitectură renascentistă|renascentiste]], [[Arhitectură barocă|baroce]] și [[Arhitectură gotică|gotice]]. Palatele, bisericile și conacele din Cracovia prezintă o largă varietate de culori, detalii arhitectonice, vitralii, picturii, sculpturi și piese de mobilier.

În Piața Centrală se află [[Bazilica Sfânta Maria din Cracovia|Bazilica Sfânta Maria]] (''Kościół Mariacki''). Ea a fost reconstruită în secolul al XIX-lea, și prezintă un celebru altar de lemn (''Ołtarz Wita Stwosza''), cel mai vechi altar gotic din lume,<ref name="Kurtz"/> sculptat de [[Veit Stoss]]. Din turnul principal al bisericii, la ore fixe, sună un semnal de goarnă (''[[hejnał mariacki]]''). Melodia, care în vechime anunța deschiderea și închiderea porților orașului, se oprește brusc la mijloc. Conform legendei, ea era cântată în timpul invaziei tătărești din secolul al XIII-lea de către un străjer pentru a avertiza cetățenii de un atac. Străjerul a fost ucis de un arcaș tătar în timp ce cânta, melodia întrerupându-se la momentul morții lui.<ref name="hejnal "/> Legenda a fost relatată și într-o carte scrisă în anii 1920 și intitulată ''[[Gornistul din Cracovia]]'', de [[Eric P. Kelly]], care a câștigat [[premiul Newbery]].<ref name="JPKelly"/>
{|class="wikitable" style="float:right; margin:0 0.5em 0em 2em; font-size:88%;" 
|-
!District ||Populație ||Suprafață (2009)<ref name="StatKraK :: Kraków.:. Liczby...Miasto...Mieszkańcy"/>
|-
|[[Centrul istoric al Cracoviei|Stare Miasto]] (I) ||align=center|41.121 ||{{dim|559.29|ha}}
|-
|[[Grzegórzki, Cracovia|Grzegórzki]] (II) ||align=center|30.441 ||{{dim|586.18|ha}}
|-
|[[Prądnik Czerwony]] (III) ||align=center|46.621 ||{{dim|638.82|ha}}|abbr=on}}
|-
|[[Prądnik Biały]] (IV) ||align=center|66.649 ||{{dim|2370.55|ha}}
|-
|[[Krowodrza|Łobzów]] (V) ||align=center|34.467 ||{{dim|538.32|ha}}
|-
|[[Bronowice, Cracovia|Bronowice]] (VI) ||align=center|22.467 ||{{dim|957.98|ha}}
|-
|[[Kraków-Zwierzyniec|Zwierzyniec]] (VII) ||align=center|20.243 ||{{dim|2866.9|ha}}
|-
|[[Dębniki, Cracovia|Dębniki]] (VIII) ||align=center|56.258 ||{{dim|4671.11|ha}}
|-
|[[Łagiewniki-Borek Fałęcki]] (IX) ||align=center|15.014 ||{{dim|573.9|ha}}
|-
|[[Swoszowice, Cracovia|Swoszowice]] (X) ||align=center|20.641 ||{{dim|2416.73|ha}}
|-
|[[Podgórze Duchackie]] (XI) ||align=center|52.522 ||{{dim|1065.24|ha}}
|-
|[[Bieżanów-Prokocim]] (XII) ||align=center|63.270 ||{{dim|1846.93|ha}}
|-
|[[Podgórze]] (XIII) ||align=center|32.050 ||{{dim|2516.07|ha}}
|-
|[[Czyżyny]] (XIV) ||align=center|26.169 ||{{dim|1229.44|ha}}
|-
|[[Mistrzejowice]] (XV) ||align=center|54.276 ||{{dim|547.82|ha}}
|-
|[[Bieńczyce, Cracovia|Bieńczyce]] (XVI) ||align=center|44.237 ||{{dim|369.43|ha}}
|-
|[[Wzgórza Krzesławickie]] (XVII) ||align=center|20.234 ||{{dim|2375.82|ha}}
|-
|[[Nowa Huta]] (XVIII) ||align=center|58.320 ||{{dim|6552.52|ha}}
|-
|'''Total''' ||align=center|'''705.000'''||{{dim|27953.89|ha}}
|}
Împărțirea actuală a fost introdusă de Primăria Cracovia la 19 aprilie 1995. Districtele au primit atât denumirea cu cifre romane, cât și un nume:<ref name="krakow1"/> [[Centrul istoric al Cracoviei|Stare Miasto]] (I), [[Grzegórzki, Cracovia|Grzegórzki]] (II), [[Prądnik Czerwony]] (III), [[Prądnik Biały]] (IV), [[Krowodrza|Łobzów]] (V), [[Bronowice, Kraków|Bronowice]] (VI), [[Kraków-Zwierzyniec|Zwierzyniec]] (VII), [[Dębniki, Cracovia|Dębniki]] (VIII), [[Łagiewniki-Borek Fałęcki]] (IX), [[Swoszowice, Cracovia|Swoszowice]] (X), [[Podgórze Duchackie]] (XI), [[Bieżanów-Prokocim]] (XII), [[Podgórze]] (XIII), [[Czyżyny]] (XIV), [[Mistrzejowice]] (XV), [[Bieńczyce, Cracovia|Bieńczyce]] (XVI), [[Wzgórza Krzesławickie]] (XVII) și [[Nowa Huta]] (XVIII).

{{Districtele Cracoviei}}

==Economia==
[[File:K1(Błękitek)-WidokZPółnocnegoZachodu-POL, Kraków.jpg|thumb|left|upright|Centrul de afaceri ''Cracovia'']]
Cracovia este unul dintre cele mai importante centre economice ale Poloniei, și cel mai important din regiunea istorică [[Polonia Mică]] (Małopolska).<ref name="gosp"/><ref name="krakplgosp"/> În urma prăbușirii regimului comunist, sectorul privat a crescut constant. Circa 50 de mari [[Corporație multinațională|companii multinaționale]] funcționează în oraș, între ele numărându-se [[Google]], [[IBM]], [[Motorola]], [[Delphi]], [[MAN SE]], [[General Electric]], [[Hitachi Ltd.|Hitachi]], [[Altria Group|Philip Morris]], [[Capgemini]],<ref name="capgemini"/> și [[Sabre Holdings]],<ref name="About Sabre Holdings"/> împreună cu alte firme britanice, germane și scandinave.<ref name=gosp/><ref name="pbs"/> În 2005, [[Investiții străine directe|investițiile străine directe]] în Cracovia ajunseseră la circa 3,5 miliarde de dolari. Cracovia încearcă să se poziționeze ca un Silicon Valley al Europei,<ref name="pbworks.com"/> pe baza marelui număr de companii locale și străine din domeniile înaltelor tehnologii.<ref name=gosp/> Rata șomajului în Cracovia era în 2007 de 4,8%, mult sub media națională de 13%.<ref name=krakplgosp/><ref name="Current statistics"/> Cracovia este al doilea oraș din Polonia (după [[Varșovia]]) și ca număr de vizitatori străini.<ref name=gosp/><ref name=krakplgosp/> Conform World Investment Report pe 2011 publicat de Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Cracovia este locația cu cea mai mare emergență pentru investiții în proiecte globale BPO (Business Process Outsourcing) din lume.<ref name="PAIiIZ"/>

În 2011, bugetul orașului, prezentat de președintele orașului la 15 noiembrie în fiecare an, proiectează un venit de 3,5 miliarde de [[Zlot polonez|zloți]].<ref name="krakow2"/> Sursele principale de venit la bugetul municipal sunt după cum urmează: 14% taxe și impozite locale pe proprietăți, 30% transferuri de la bugetul național și 34% subvenții de stat. Cheltuielile proiectate, totalizând 3,52 miliarde de zloți, cuprindeau 21% costuri de dezvoltare și 79% costuri de întreținere. În cele de întreținere, 39% se cheltuiesc pe educație și îngrijirea copiilor. Costurile de dezvoltare ale municipiului Cracovia cuprind 41% către construcții de străzi, transport, și comunicații (împreună), și 25% pentru infrastructură și mediu.<ref name="Biuletyn Statystyczny Miasta Krakowa"/> Ratingul obligațiunilor orașului este unul mare, circa 60% din populație având o vârstă sub 45 de ani.<ref name=krakplgosp/>

===Comunitatea EIT pentru Cunoaștere și Inovare===
Cracovia este unul dintre centrele de co-locație ale Comunității pentru Cunoaștere și Inovație (Energie Sustenabilă) al [[Institutul European pentru Inovație și Tehnologie]] (EIT).<ref name="Knowledge and Innovation Community EIT, at"/> Lista completă a ''centrelor de co-locație – KIC Inno Energy'' cuprinde: ''CC Germania'' de la [[Karlsruhe]], ''CC Văile Alpilor'' de la [[Grenoble]], ''CC Benelux'' în [[Eindhoven]]/[[Leuven]], ''CC Iberia'' la [[Barcelona]], ''CC PolandPlus'' în Cracovia, și ''CC Suedia'' din [[Stockholm]].

InnoEnergy este o alianță integrată a mai multor organizații reputate din domeniile educației, cercetării și industriei. A fost înființată pe baza unor legături de cooperare de lungă durată, precum și pe principii de excelență. Partenerii au dezvoltat în comun o strategie de tratare a slăbiciunilor inovărilor în domeniul energiilor sustenabile în energie.<ref name="europa"/>

==Transport==
Transportul public se bazează pe o rețea relativ densă de linii de tramvai și autobuz, operate de o companie municipală și suplimentate de mai mulți operatori privați cu microbuze. Trenuri locale fac legătura cu unele din suburbii. Mare parte a zonei istorice a orașului a fost transformată în zonă pietonală, unde pe lângă pietoni pot circula doar biciclete, ricșe și trăsuri; liniile de tramvai au însă acces la mică distanță de centru.<ref name="Krakow. Varied Means of Transportation"/> La Muzeul Municipal de Inginerie, ''Muzeum Inżynierii Miejskie'', sunt expuse tramvaie și vehicule.

Există legături feroviare cu majoritatea orașelor Poloniei. La fiecare oră pleacă câte un tren către [[Varșovia]]. Între destinațiile feroviare internaționale se numără [[Berlin]], [[Budapesta]], [[București]] (tren ce conține pe timp de vară vagoane pentru [[Varna]]), [[Hamburg]], [[Kiev]] (pe timp de vară, cu vagoane de [[Odesa]]), [[Lvov]], [[Praga]], [[Viena]] și [[Žilina]].<ref name="International railway connections from Kraków"/> [[Gara Kraków Głowny|Gara principală a orașului]] se află în imediata vecinătate a centrului istoric și este deservită de numeroasele linii de transport public.

[[Aeroportul Internațional Ioan Paul al II-lea Cracovia-Balice]], în {{pl|Międzynarodowy Port Lotniczy im. Jana Pawła II Kraków-Balice}},{{airport codes|KRK}} se află la {{dim|11|km}} vest de oraș. Călătoria cu trenul de la aeroport până la gara [[Kraków Główny]] durează 15 minute. Capacitatea anuală a aeroportului este estimată la 1,3 milioane de pasageri (fiind al doilea aeroport ca mărime al Poloniei); în 2007 însă peste 3,042&nbsp;milioane de persoane utilizaseră aeroportul, adică 15% din tot traficul aerian din țară. La aeroportul Cracovia există 59 de legături aeriene, funcționând 2 terminale (T1, internațional; și T2 intern). [[Aeroportul Internațional Katowice]] se află și el la circa 75 de minute de Cracovia.<ref name="e-krakow"/>

{{Gallery|title=|width=170|height=120|lines=1|align=center
|File:Kraków Główny (budynek dworca).JPG|[[Kraków Główny|Gara centrală]]
|File:Tramwaje kst tunel2.jpg|Stația de tramvai Politechnika
|File:Krk bombardier ngt6 2037 filharmonia.jpg|[[Bombardier Transportation|Tramvai Bombardier]]
|File:Solaris Urbino 12 - MPK Kraków.jpg|[[Solaris Bus & Coach|Autobuz Solaris Urbino]]
}}

==Demografie==
Cracovia avea la recensământul din 2009 o populație de {{formatnum|754854}} de locuitori.<ref name="Population. Size and Structure by Territorial Division, as of 30 June 2009"/> Conform datelor pe 2006,<ref name="Census"/> populația Cracoviei era circa 2% din totalul Populației Poloniei și 23% din cel al [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]]. Indicatori demografici selecționați sunt prezentați în tabelul din dreapta, compilat pe baza populației permanente a orașului. Zona metropolitană a orașului cuprinde un teritoriu în care locuiau în 2010 {{formatnum|1393893}} de persoane.<ref name="stat"/>
{|class="wikitable" style="float:right; margin:0 0.5em 0.5em 1em; font-size:85%;"
|- style="background:#d0d8dd;"
|style="text-align:center;"|&nbsp;'''Indicatori demografici'''<ref name="Census"/>&nbsp;
|style="text-align:center;"|&nbsp;'''Ani'''&nbsp;
|style="text-align:center;"|&nbsp;'''Cracovia'''&nbsp;
|-
|<div class="center">Populația <br/>în mii de locuitori</div>
|<div style="float:right;">1970<br/>1978<br/>1988<br/>1995<br/>2002</div>
|<div style="float:right;">588,0<br/>693,6<br/>746,6<br/>732,9<br/>758,5</div>
|-
|<div class="center">Densitatea populației <br/>persoane/km<sup>2</sup></div>
|<div style="float:right;">1970<br/>1978<br/>1988<br/>1995<br/>2002</div>
|<div style="float:right;">2.556<br/>2.156<br/>2.285<br/>2.243<br/>2.320</div>
|-
|<div class="center">Număr de femei <br/>pentru 100 de bărbați</div>
|<div style="float:right;">1970<br/>1978<br/>1988<br/>1995<br/>2002</div>
|<div style="float:right;">110<br/>110<br/>110<br/>112<br/>113</div>
|-
|<div class="center">Creștere demografică <br/>la mia de locuitori</div>
|<div style="float:right;">1998<br/>1999<br/>2000<br/>2001</div>
|<div style="float:right;">−1,3<br/>−1,7<br/>−1,5<br/>−1,5</div>
|}

La recensământul istoric din 1931, dinaintea celui de al Doilea Război Mondial, 78,1% din cracovieni au declarat poloneza ca limbă maternă, 20,9% ebraică sau idiș, 0,4% ucraineană, 0,3% germană, și 0,1% rusă.<ref name="encyklopedia"/> Evoluțiile istorice de după acel moment au redus drastic procentajul minorităților etnice din Cracovia. Cifrele oficiale și neoficiale diferă între ele, așa cum este cazul populației de [[romi]]. Astfel, conform recensământului din 2002,<ref name="stat"/> între cei care și-au declarat o identitate națională (separată de limbă sau religie) în voievodatul Cracovia, 1.572 erau [[slovaci]], urmați de [[ucraineni]] (472), evrei (50) și [[armeni]] (22). [[Romi]]i, oficial în număr de 1.678, sunt estimați a fi de fapt peste 5.000. Statisticile colectate de Ministerul Educației arată că, deși doar 1% dintre adulți se declară membri ai unei minorități, 3% dintre elevi participă la programe dedicate minorităților etnice.<ref name="Raport z realizacji priorytetowego zadania Ministra Edukacji i Nauki, Kraków – marzec 2006"/>

;'''Creșterea demografică a Cracoviei din 1791'''
<timeline>
ImageSize=width:850 height:250
PlotArea =left:50 right:20 top:15 bottom:20
TimeAxis =orientation:vertical
AlignBars=late
Colors=
 id:linegrey2 value:gray(0.9)
 id:linegrey value:gray(0.7)
 id:cobar value:rgb(0.2,0.7,0.8)
 id:cobar2 value:rgb(0.6,0.9,0.6)
DateFormat= yyyy
Period  =from:0 till:770000
ScaleMajor= unit:year increment:100000 start:0 gridcolor:linegrey
ScaleMinor= unit:year increment:25000 start:0 gridcolor:linegrey2
PlotData=
 color:cobar width:19 align:left
 bar:1791 from:0 till:23591
 bar:1835 from:0 till:36000
 bar:1870 from:0 till:49800
 bar:1900 from:0 till:85300
 bar:1910 from:0 till:137592
 bar:1921 from:0 till:184300
 bar:1931 from:0 till:219300
 bar:1939 from:0 till:259000
 bar:1945 from:0 till:298500
 bar:1955 from:0 till:428231
 bar:1965 from:0 till:520145
 bar:1975 from:0 till:684600
 bar:1985 from:0 till:740120
 bar:1995 from:0 till:744987
 bar:2003 from:0 till:757685
 bar:2009 from:0 till:754854
 bar:2011 color:cobar2 from:0 till:759137
PlotData=
 textcolor:black fontsize:S
 bar:1791 at: 23591 text: 23.591 shift:(-14,5)
 bar:1835 at: 36000 text: 36.000 shift:(-14,5)
 bar:1870 at: 49800 text: 49.800 shift:(-14,5)
 bar:1900 at: 85300 text: 85.300 shift:(-14,5)
 bar:1910 at: 137592 text: 137.592 shift:(-17,5)
 bar:1921 at: 184300 text: 184.300 shift:(-17,5)
 bar:1931 at: 219300 text: 219.300 shift:(-17,5)
 bar:1939 at: 259000 text: 259.000 shift:(-17,5)
 bar:1945 at: 298500 text: 298.500 shift:(-17,5)
 bar:1955 at: 428231 text: 428.231 shift:(-17,5)
 bar:1965 at: 520145 text: 520.145 shift:(-17,5)
 bar:1975 at: 684600 text: 684.600 shift:(-17,5)
 bar:1985 at: 740120 text: 740.120 shift:(-23,5)
 bar:1995 at: 744987 text: 744.987 shift:(-17,5)
 bar:2003 at: 757685 text: 757.685 shift:(-21,5)
 bar:2009 at: 754854 text: 754.854 shift:(-23,5)
 bar:2011 at: 754854 text: 759.137 shift:(-25,5)
</timeline>

===Religia===
[[File:Wawel cathedral.PNG|thumb|left|upright|[[Catedrala Wawel]], locul încoronărilor regilor și mormântul multor eroi naționali, considerată a fi sanctuarul național al Poloniei]]
Cracovia este un oraș al bisericilor. Abundența de lăcașuri de cult istorice, împreună cu numărul mare de mănăstiri, a adus orașului în trecut reputația națională de „Romă a nordului”. În Cracovia există peste 120 de lăcașe de cult, dintre care peste 60 construite în secolul al XX-lea.<ref name="diecezja"/> Între religiile practicate se numără [[Biserica Romano-Catolică|catolicismul]] (48 de biserici), [[Martorii lui Iehova]] (10 [[Sală a regatului|săli ale regatului]]), [[protestantism]] (8 biserici), [[budism]] (5 temple), [[Biserica Ortodoxă Poloneză|ortodoxism]] (1 biserică), [[Biserica Polono-Catolică|catolicism polonez]] (1 biserică) și [[Biserica Mariavită|mariavitism]].
[[File:Kraków - St. Mary Church 01.JPG|thumb|upright|[[Basilica Sf. Maria, Cracovia|Basilica Sf. Maria]] <br>(în {{pl|Kościół Mariacki}})]]

Există în Cracovia o deosebită colecție de monumente de arhitectură religioasă evreiască, fără termen de comparație în toată Polonia. Cracovia a fost un influent centru al vieții spirituale evreiești înainte de [[Invadarea Poloniei|izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial]], toate cultele de la [[Iudaism ortodox|cel ortodox]] până la cel [[Iudaism hasidic|hasidic]] și [[Iudaism reformat|reformat]] înflorind unul lângă altul. În Cracovia activau cel puțin 90 de sinagogi înainte de invazia [[Germania Nazistă|Germaniei Naziste]], deservind o comunitate evreiască de 60.000–80.000 de persoane (din totalul populației de 237.000), apărută încă din secolul al XII-lea.<ref name="Dylewski"/>

Majoritatea sinagogilor din Cracovia au fost distruse în timpul celui de al Doilea Război Mondial de către naziști, care le-au prădat de toate obiectele ceremoniale, și le-au folosit drept depozite de muniții, echipament de stingere a incendiilor și grajduri. Populația evreiască de după [[Holocaust]] s-a prăbușit la circa 5.900 de persoane până la sfârșitul deceniului anilor 1940. Polonia a fost singura țară din Blocul Socialist care a permis evreilor să emigreze în [[Israel]] fără vize sau permise de ieșire din țară.<ref name=D-H>Devorah Hakohen, [http://books.google.ca/books?id=hCw6v0TFhdMC&pg=PA70&dq=%22Poland+opened+its+gates+to+Jewish+emigration.%22&hl=en&ei=vZPlTILoE8uUnAey5NGjDQ&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&ved=0CCwQ6AEwAA#v=onepage&q=%22Poland%20opened%20its%20gates%20to%20Jewish%20emigration.%22&f=false  ''Immigrants in turmoil: mass immigration to Israel and its repercussions...''] Syracuse University Press, 2003 - 325 pages. Page 70. {{nowrap|ISBN 0-8156-2969-9}}</ref> În antiteză, Stalin a forțat evreii din URSS să rămână în țară, așa cum se acceptase la [[conferința de la Ialta]].<ref name="Kochavi-15">Arieh J. Kochavi, [http://books.google.ca/books?id=LdWSwGaSoJAC&pg=PA15&dq=%22Soviet+citizens+had+been+returned+irrespective%22&hl=en&ei=NU8CTfX2Gs_2sgbe58n3CQ&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&ved=0CCUQ6AEwAA#v=onepage&q=%22Soviet%20citizens%20had%20been%20returned%20irrespective%22&f=false ''Post-Holocaust politics: Britain, the United States & Jewish refugees, 1945-1948.'' &#x5B;''Politica post-Holocaust: Regatul Unit, Statele Unite și refugiații evrei''&#x5D;. Pagina 15.] [[University of North Carolina]] Press. {{nowrap|ISBN 0-8078-2620-0}} {{nowrap|Accesat la 20 iunie 2011.}}</ref> Mai recent, datorită eforturilor organizațiilor locale evreiești și poloneze, precum și ajutorului financiar internațional din partea Comisiei Comune Evreiești Americane de Distribuție, multe sinagogi au fost restaurate și funcționează atât în scop religios, cât și turistic.<ref name="jewish-guide"/>

==Educație==
[[File:Krakow university of economics main building cropped.jpg|left|thumb|[[Universitatea de Economie din Cracovia]]]]
Cracovia este un mare centru universitar, cu peste 10 universități sau instituții de învățământ superior, având în total 170.000 de studenți.<ref name=gosp/> [[Universitatea Jagiellonă]], cea mai veche universitate din Polonia și a doua din țară în clasamentul [[Times Higher Education|Times Higher Education Supplement]],<ref name="THES"/><ref name="Jagiellonian University ranking among world universities"/> a fost înființată în 1364 sub numele de ''Universitatea din Cracovia'' și a fost rebotezată în 1817 în cinstea [[Dinastia Jagiellonă|dinastiei Jagiellone]] a regilor [[Uniunea Polono-Lituaniană|polono-lituanieni]].<ref name="jagiellonian"/> Principalul bun de preț al său este [[Biblioteca Jagiellonă]], cu peste 4 milioane de volume, între care se numără o mare colecție de manuscrise medievale<ref name="Treasures of the Jagiellonian Library"/> ce conține ''[[De revolutionibus orbium coelestium|De Revolutionibus]]'' a lui [[Nicolaus Copernic|Copernic]] și [[Codicele Balthasar Behem]]. Cu 42.325 de studenți (2005) și 3.605 cadre didactice, Universitatea Jagiellonă este una dintre principalele centre de cercetare ale Poloniei. Între celebrele personalități istorice legate de această școală se numără [[Ioan Cantius|Sfântul Ioan Cantius]], [[Jan Długosz]], [[Nicolaus Copernic]], [[Andrzej Frycz Modrzewski]], [[Jan Kochanowski]], [[Ioan al III-lea Sobieski|regele Ioan al III-lea Sobieski]], [[papa Ioan Paul al II-lea]] și laureații Premiului Nobel [[Ivo Andrić]] și [[Wisława Szymborska]].<ref name="Wislawa Szymborska, Nobel Prize in Literature 1996"/>

[[File:Collegium Maius 07.JPG|thumb|upright=1.0|right|''[[Collegium Maius]]'', cea mai veche clădire a [[Universitatea Jagiellonă|Universității Jagiellone]] din Cracovia]]
[[Universitatea de Știință și Tehnologie AGH]], înființată în 1919, este a doua [[universitate tehnică]] din Polonia, cu peste 15 facultăți și un număr de peste 30.000 de studenți.<ref name="AGH-UST staff and students, introduction"/> A fost clasificată drept cea mai bună universitate tehnică din țară pentru anul 2004 de către ediția poloneză a Newsweek.<ref name="agh"/> În istoria sa de 80 de ani, peste 73.000 de studenți au primit diplomă de inginer sau de master. Circa 3.600 de persoane au primit un doctorat, și circa 900 au devenit docenți.<ref name="History of AGH-UST"/>

Printre alte instituții de învățământ superior se numără [[Academia de Muzică din Cracovia]], conceput drept conservator în 1888, unul dintre cele mai vechi și mai prestigioase conservatoare din Europa Centrală cu o renumită sală de concerte;<ref name="History of the Akademia Muzyczna"/> [[Universitatea de Economie din Cracovia]], înființată în 1925;<ref name="Kraków University of Economics homepage"/> [[Universitatea Pedagogică din Cracovia|Universitatea Pedagogică]], funcțională din 1946;<ref name="Akademia Pedagogiczna w Krakowie, homepage"/> [[Universitatea Agricolă din Cracovia]], unde se studiază din 1890 (la început ca parte a Universității Jagiellone);<ref name="Akademia Rolnicza, homepage"/> [[Academia de Artă Jan Matejko|Academia de Artă]], cea mai veche astfel de instituție din țară, înființată de pictorul polonez [[Jan Matejko]]; [[Academia de Artă Dramatică Ludwik Solski]];<ref name="krakow4"/> [[Academia Teologică Pontificală]];<ref name="Papieska Akademia Teologiczna, homepage in English"/> și [[Universitatea de Tehnologie din Cracovia]], cu peste 37.000 de absolvenți.

==Cultură==
[[File:Lady with an Ermine - Leonardo da Vinci - Google Art Project.jpg|thumb|125px|[[Dama cu hermină]] de [[Leonardo da Vinci]], pictură aflată la [[Muzeul Czartoryski]]]]
Cracovia, având titlul neoficial de [[Cultura Poloniei|capitală culturală a Poloniei]],<ref name="A coffee break in Poland's culture capital - Europe, Travel - The Independent"/><ref name="CITY GUIDE: Krakow: Poland's Fun City - The New York Times"/><ref name="Great deals and holiday guides to Eastern Europe - Poland - Krakow"/> a avut titlul de [[Capitală Europeană a Culturii]] în anul 2000, titlu acordat de [[Uniunea Europeană]].<ref name="European Capital of Culture in Poland again"/> Este o mare atracție atât pentru turiștii din țară, cât și pentru cei de peste hotare, atrăgând șapte milioane de vizitatori pe an.<ref name="Basic info for foreigners in Krakow"/> Între marile atracții se numără [[Piața Centrală din Cracovia|Piața Centrală]] cu [[Bazilica Sf. Maria din Cracovia|Basilica Sf. Maria]] și [[Sukiennice|Sala Țesăturilor Sukiennice]], [[castelul Wawel]], [[Muzeul Național din Cracovia|Muzeul Național de Artă]],  [[Clopotul Sigismund]] din [[catedrala Wawel]], și [[Poarta Florian|Poarta Sf. Florian]] cu [[Turnul de pază al Cracoviei|Barbacana]] de pe [[Calea Regală din Cracovia|ruta încoronărilor regale]].<ref name="krakow-info"/> Cracovia are 28 de muzee și galerii de artă publică. Între ele se numără ramura principală a [[Muzeul Național din Cracovia|Muzeului Național]] și [[Muzeul Czartoryski]], la ultimul fiind expuse opere de [[Leonardo da Vinci]] și [[Rembrandt]].

===Muzee și galerii naționale de artă===
[[File:Czartoryski Palace, 17-19 świętego Jana street, Old Town, Kraków, Poland.jpg|thumb|left|[[Muzeul Czartoryski]], una dintre galeriile remarcabile de artă europeană din Polonia.]]
Cele 28 de muzee din Cracovia se împart în muzee naționale și muzee municipale; orașul are și mai multe colecții de artă și galerii de artă publică. [[Muzeul Național, Cracovia|Muzeul Național]], înființat în 1879, care este ramura principală a Muzeului Național al Poloniei, cu colecții permanente în toată țara, precum și Colecția Națională de Artă de pe [[dealul Wawel]] sunt toate accesibile publicului general. Între timp, [[Muzeul Czartoryski]] conține opere de [[Leonardo da Vinci|Leonardo]] și [[Rembrandt]].

Colecția Națională de artă se află la [[Wawel]], fosta reședință a trei dinastii de monarhi polonezi. Reședința regală conține expoziții de artă, mobilier istoric, picturi poloneze  și europene, obiecte de colecție și tapiserii flamande de secol al XVI-lea. Trezoreria și Armurăria din Wawel prezintă obiecte istorice ce au aparținut regilor polonezi, bijuterii, artă aplicată și arme din secolele al XV-lea&ndash;al XVIII-lea. Colecția Orientală Wawel expune corturi și accesorii militare turcești. Muzeul Național este cel mai bogat muzeu din țară, cu colecții ce constau din mai multe sute de mii de piese păstrate în mare parte în clădirea principală din Ul. 3 Maja, dar mai există și alte nouă clădiri ce aparțin muzeului, una dintre cele mai populare fiind [[Muzeul Sukiennice|Galeria de Artă Poloneză a Secolului al XIX-lea din Sukiennice]], care deține unele din cele mai bine cunoscute picturi și sculpturi ale mișcării [[Tânăra Polonie]].

{{Multiple image|direction=vertical|align=right|image1=Front facade of Juliusz Słowacki Theatre, Kraków, Poland, September 2019.jpg|image2=20110514 Krakow Teatr Slowackiego 9264.jpg|caption1=Celebrul [[Teatrul Jiuliusz Słowacki|teatru Juliusz Słowacki]] din Cracovia.}}
Între alte muzee de interes din Cracovia se numără Muzeul [[Manggha]] de Artă și Tehnologie Japoneză (din M. Konopnickiej 26),<ref name="Manggha"/> Muzeul [[Stanisław Wyspiański]] (str. Szczepanska nr. 11),<ref name="Wyspiański"/> Conacul [[Jan Matejko]] din Krzesławice,<ref name="Matejko"/> – casă memorială dedicată remarcabilului pictor și vieții sale, Muzeul Emeryk Hutten Czapski,<ref name="Czapski"/> și casa [[Józef Mehoffer]].<ref name="Mehoffer"/>

===Arte interpretative===
În oraș funcționează mai multe teatre, între care Narodowy Stary Teatr (Vechiul Teatru Național),<ref name="Stary Teatr w Krakowie, homepage in Polish"/> [[teatrul Juliusz Słowacki]], teatrul Bagatela, [[teatrul Ludowy]], și teatrul de păpuși Groteska, precum și [[Opera Krakowska]] și Opereta din Cracovia. Principala sală de concerte, sediul Orchestrei Filarmonice din Cracovia este ''Filharmonia Krakowska'' (Filarmonica din Cracovia) construită în 1931.<ref name="KP"/>

Cracovia găzduiește numeroase evenimente artistice anuale și bianuale,<ref name="krakow.pl-1"/> unele de importanță internațională, cum ar fi Misteria Paschalia (muzică barocă), Sacrum-Profanum (muzică contemporană), Festivalul de Muzică Poloneză (muzică clasică), Dedicații (teatru), [[Festivalul de Film din Cracovia]] (unul din cele mai vechi festivaluri de film de scurt metraj din Europa),<ref name="Krakowski Festiwal Filmowy"/> Bienala de [[Artă grafică|Artă Grafică]] și [[Festivalul Culturii Evreiești]]. În Cracovia au locuit doi laureați polonezi ai [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel pentru Literatură]], [[Wisława Szymborska]] și [[Czesław Miłosz]]; un al treilea laureat al Premiului Nobel pentru literatură, scriitorul iugoslav [[Ivo Andrić]], a trăit și a studiat la Cracovia. Între alte personalități ce au trăit în oraș se numără celebri regizori de cinematografie [[Andrzej Wajda]] și [[Roman Polanski]].

===Muzică===
[[File:Kraków - Filharmonia 01.jpg|thumb|left|Sala principală a [[Filarmonica din Cracovia|Filarmonicii din Cracovia]]]]
[[Opera Krakowska]],<ref name="krakowska"/> una din marile companii naționale de operă, organizează 200 de spectacole anual, de balet, operetă și musicaluri. Repertoriul său principal conține cele mai mari nume din opera poloneză și mondială. Opera ocupă primul său sediu permanent din toamna lui 2008. Ea organizează și ''Festivalul de Vară de Operă și Operetă''.

Cracovia găzduiește două mari festivaluri poloneze de muzică veche, unde se interpretează oratorii și opere baroce: ''Opera Rara''<ref name="Opera Rara – Krakow – 8 decembrie 2011"/> și ''Misteria Paschalia''. În același timp, [[Capella Cracoviensis]] organizează ''Festivalul Internațional „Muzică în Vechea Cracovie”''.

[[Academia de Muzică din Cracovia]], înființată în 1888, este celebră în toată lumea ca ''alma mater'' al compozitorului polonez contemporan [[Krzysztof Penderecki]], fiind singura din Polonia care are printre absolvenți doi câștigători ai [[Concursul Internațional Chopin|Concursului Internațional Chopin]] din Varșovia. Academia organizează concerte ale studenților și ale invitaților săi de-a lungul întregului an.<ref name="History – Cracow Music Academy"/>

Între organizațiile și sălile de spectacole muzicale se numără: [[Filarmonica din Cracovia]],<ref name="krakow"/> Sinfonietta Cracovia (sau Orchestra Orașului Regal Cracovia), Corul Radio Polonez din Cracovia, Corul Academic Organum, Corala Mixtă Mariană (''Mieszany Chór Mariański''), Corul Academic Cracovia al [[Universitatea Jagiellonă|Universității Jagiellone]], Corul de Cameră Cracovia, Orchestra Barocă Consortium Iagellonicum a Universității Jagiellone, Fanfara Uzinei T. Sendzimir, și Orchestra Camerata de Muzică de Cameră a Radioului din Cracovia.

==Turism==
Conform statisticilor, în 2009 Cracovia a fost vizitată de 7,3 milioane de turiști, din care 2,1 milioane erau străini (peste 30% din total).<ref name="rp.pl/398262">{{cite web | url=http://www.rp.pl/artykul/398262.html | title=Turyści nie oszczędzali na Krakowie | publisher=''[[Rzeczpospolita (ziar)|Rzeczpospolita]] OnLine'' | work=Kraków » Podróże | date=27 November 2009 | accessdate={{nobreak|14 august 2012}} | author=Ewa Łosińska | language=poloneză | archive-date=2013-02-06 | archive-url=https://web.archive.org/web/20130206125846/http://www.rp.pl/artykul/398262.html | dead-url=yes }}</ref><ref name="bip.krakow19949"/> Vizitatorii au cheltuit peste două miliarde și jumătate de zloți în oraș (exceptând costurile de călătorie și cazare achitată anticipat). Majoritatea turiștilor străini provin din Marea Britanie (peste 25%), germanii, francezii, italienii și americanii clasându-se pe locurile următoare. Ghidul turistic al Cracoviei de la Biroul Turistic al Poloniei Mici arată că nu s-au înregistrat toate statisticile din cauza numărului considerabil de persoane care vin și se cazează la particulari, plătind în numerar, aceștia provenind în special din Europa de Est.<ref name="rp.pl/398262" />

Principalele motive pentru care orașul este vizitat sunt: monumentele istorice, distracția, vizitele la prieteni sau rude, religia (în special la [[Wawel]]) și afacerile. Există 120 de hoteluri în Cracovia (de regulă ocupate în proporție de circa 50%) oferind 15.485 de locuri de cazare.<ref name="intur.com"/> Durata medie a unui sejur este de 4 până la 7 nopți. Un sondaj efectuat între turiști a arătat că cel mai mult le place cât de prietenos e orașul, 90% din turiștii polonezi și 87% din străini afirmând că ar recomanda și altor persoane să-l viziteze.<ref name="rp.pl/398262" /> Între punctele de interes din afara orașului se numără [[salina Wieliczka]], [[Munții Tatra]] aflați la {{dim|100|km}} spre sud, orașul istoric [[Częstochowa]] (spre nord-vest), fostul lagăr de concentrare nazist de la [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]], și [[Parcul Național Ojcowski]],<ref name="Krakow Day Trips"/> ce cuprinde castelul renascentist [[Pieskowa Skała]].<ref name="Top 10 things to do in Kraków"/>

{{Gallery|title=Obiective turistice din Cracovia și din împrejurimi|width=170|height=120|lines=1|align=center
|File:Kraków - zabudowa wzgórza wawelskiego;;;;.jpg|[[Castelul Wawel]]
|File:Auschwitz I Block 11.jpg|[[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] („Blocul 11”)
|File:Zamek w Ojcowie - wieża bramna 17.jpg|[[Parcul Național Ojców]] și [[Pieskowa Skała|castelul]]
|File:015Wieliczka.JPG|[[Salina Wieliczka]]
}}

==Sport==
[[File:Stadion przed meczem z APOELEM.jpg|right|thumb|upright=1.0|Stadionul echipei [[Wisła Cracovia]]]]
Cracovia găzduiește [[Campionatul Mondial de Volei Masculin 2014]] și [[Campionatul European de Handbal Masculin 2016]]. El a fost ales Orașul European al Sportului pe 2014.<ref name="aktualnosci_2014">[http://www.krakow.pl/sport/aktualnosci/18421,202,komunikat,krakow_europejskim_miastem_sportu_2014.html Kraków as the European City of Sport], [''Cracovia, Oraș European al Sportului''] la ''Krakow.pl''.</ref>

[[Fotbal]]ul este unul dintre cele mai populare sporturi din oraș.<ref name="Krakow Sport Information Guide"/> Cele mai iubite cluburi din oraș sunt [[Wisła Kraków|Wisła]], de 13 ori campioană națională<ref name="Wisła"/> și [[KS Cracovia]], de cinci ori campioană,<ref name="Czarni_Pogoń"/> ambele înființate în 1906 și cele mai vechi din Polonia.<ref name=skwk.pl>{{cite web|title=Wiślackie Kalendarium: pierwsze mistrzostwo, pierwszy puchar|url=http://skwk.pl/wislackie-kalendarium/2420-wislackie-kalendarium-pierwsze-mistrzostwo-pierwszy-puchar-pierwsze-cz-i.html|publisher=Stowarzyszenie Kibiców Wisły Kraków|accessdate=11 noiembrie 2012|author=Editorial|date=2 septembrie 2012|archive-date=2012-10-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20121023123832/http://skwk.pl/wislackie-kalendarium/2420-wislackie-kalendarium-pierwsze-mistrzostwo-pierwszy-puchar-pierwsze-cz-i.html|dead-url=yes}}</ref> Ele sunt implicate în cea mai intensă rivalitate sportivă din țară și una dintre cele mai intense din toată Europa, fiind denumită [[Războiul Sfânt (Cracovia)|Războiul Sfânt]] (''Święta Wojna'').<ref name="footballderbies.com">{{cite web | url=http://www.footballderbies.com/honours/index.php?id=122 | title=Święta Wojna (The Holy War) | publisher=''Footballderbies.com'' | work=Wisla Krakow - Cracovia Krakow | date=2012 | accessdate=08 iulie 2012}}</ref> Alte cluburi de fotbal locale sunt [[Hutnik Cracovia]], Wawel Cracovia, și [[Garbarnia Kraków]], ultima având și ea un titlu național în palmares. Funcționează și clubul de rugby de prima ligă [[Juvenia Cracovia]]. Cracovia mai are și alte cluburi sportive valoroase, între care campioana națională de nouă ori la [[hochei pe gheață]] Cracovia Kraków și campioana de douăzeci de ori la baschet feminin Wisła Cracovia.

[[Maratonul Cracovia]], cu peste o mie de participanți din câte 20 de țări anual, se ține în oraș începând cu 2002.<ref name="Marathon"/> Primul pilot polonez de Formula 1, [[Robert Kubica]], s-a născut și a crescut în Cracovia, ca și jucătoarea de tenis [[Agnieszka Radwańska]].

Construcția Kraków Arena a început în mai 2011; ea este o arenă polivalentă acoperită dedicată concertelor, întrecerilor atletice în sală, hocheiului, baschetului, [[futsal]]ului etc. Arena va fi gata în 2013; costurile sunt estimate la suma de 363 de milioane de [[Zlot polonez|zloți]]. Ea va avea până la 15 mii de locuri. În caz de concert, când scena va fi amplasată la baza arenei, capacitatea poate crește la 18 mii de persoane.

== Personalități născute aici ==

* [[Ladislau I al Ungariei|Ladislau cel Sfânt]] (n. [[27 iunie]] [[1040]] – d. [[29 iulie]] [[1095]]), rege al Ungariei (1077-1095).
* [[Boleslav al III-lea al Poloniei|Boleslav al III-lea]] (n. [[20 august]] [[1086]] – d. [[28 octombrie]] [[1138]]), prinț al Poloniei.
* [[Vladislav al II-lea Exilatul]] (n. [[1105]] – d. [[30 mai]] [[1159]]), Mare Duce al Poloniei și Duce de Silesia.
* [[Vladislav al III-lea al Poloniei|Vladislav al III-lea Iagello]] (n. [[31 octombrie]] [[1424]] - d. [[10 noiembrie]] [[1444]]), rege al Poloniei din [[1434]] și din [[1440]] rege al Ungariei.
* [[Cazimir al IV-lea Iagello]] (n. [[30 noiembrie]] [[1427]] - d. [[7 iunie]] [[1492]]), Mare Duce al Lituaniei și Rege al Poloniei.
* [[Vladislav al II-lea al Ungariei|Vladislav Jagello]] (n. [[1 martie]] [[1456]] – d. [[13 martie]] [[1516]]), [[Lista suveranilor Boemiei|rege al Boemiei]] începând din [[1471]], [[Lista regilor Ungariei|al Ungariei]] și al [[Croația|Croației]] din [[1490]].
* [[Ioan I Albert]] (n. [[27 decembrie]] [[1459]] – d. [[17 iunie]] [[1501]]), [[Regatul Jagiellonilor|rege al Poloniei]] (1492–1501) și duce de [[Głogów]] (1491–1498).
* [[Anna Jagiello]] (n. [[1523]] - d. [[1596]]), regină a Poloniei din 1575 până în 1586.
* [[Ioan Cazimir al II-lea Vasa|Ioan Cazimir al II-lea]] (n. [[22 martie]] [[1609]] – d. [[16 decembrie]] [[1672]]), [[rege al Poloniei]], Mare Duce de Lituania și [[rege al Suediei]] (1648–1660).
* [[Piotr Michałowski]] (n. [[2 iulie]] [[1800]] – d. [[9 iunie]] [[1855]]), [[pictor]].
* [[Juliusz Osterwa]] ([[1885]] - [[1947]]), [[actor]], [[regizor]].
* [[Stefan Banach]] (n. [[30 martie]] [[1892]] - d. [[31 august]] [[1945]]), [[matematician]].

==Orașe înfrățite==
Cracovia este înfrățită, sau menține relații strânse, cu 34 de orașe din toată lumea:<ref name="Twin"/>

{{Col-begin}}
{{Col-3}}
{{flagicon|FRA}} [[Bordeaux]], Franța ''(din 1993)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|SVK}} [[Bratislava]], Slovacia<ref name="Twin"/><ref name="Bratislawa"/><br/>
{{flagicon|HUN}} [[Budapesta]], Ungaria ''(din 2005)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|USA}} [[Cambridge, Massachusetts]], SUA ''(din 1989)''<ref name="dept"/><br/>
{{flagicon|BRA}} [[Curitiba]], Brazilia ''(din 1993)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|Peru}} [[Cusco]], Peru<ref name="Twin"/><ref name="cuidadhermanas"/><br/>
{{flagicon|GBR}} [[Edinburgh]], Regatul Unit ''(din 1995)''<ref name="Edinburgh"/><br/>
{{flagicon|MAR}} [[Fes]], Maroc ''(din 2004)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|ITA}} [[Florența]], Italia ''(din 1992)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|GER}} [[Frankfurt am Main|Frankfurt pe Main]], Germania ''(din 1991)''<ref name="Twin"/><ref name="Frankfurt"/><br/>
{{flagicon|SWE}} [[Göteborg]], Suedia ''(din 1990)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|RUS}} [[Groznîi]], Rusia ''(din 1997)''<ref name="grozny"/><br/>
{{Col-3}}
{{flagicon|AUT}} [[Innsbruck]], Austria ''(din 1998)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|UKR}} [[Kiev]], Ucraina ''(din 1993)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|Pakistan}} [[Lahore]], Pakistan<br/>
{{flagicon|CHI}} [[La Serena, Chile|La Serena]], Chile ''(din 1995)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|GER}} [[Leipzig]], Germania ''(din 1995)''<ref name="Twin"/><ref name="Leipzig"/><br/>
{{flagicon|BEL}} [[Leuven]], Belgia ''(din 1991)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|UKR}} [[Lviv]], Ucraina ''(din 1995)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|ITA}} [[Milano]], Italia ''(din 2003)''<ref name="Twin"/><ref name="Milan"/><br/>
{{flagicon|GER}} [[Nürnberg]], Germania ''(din 1991)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|FRA}} [[Orléans]], Franța ''(din 1992)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|HUN}} [[Pécs]], Ungaria ''(din 1998)''<ref name="Twin"/><br/>
{{Col-3}}
{{flagicon|Ecuador}} [[Quito]], Ecuador<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|USA}} [[Rochester, New York]], SUA ''(din 1973)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|RUS}} [[Sankt Petersburg|St. Petersburg]], Rusia ''(din 2006)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|USA}} [[San Francisco|San Francisco, California]], SUA ''(din 2009)<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|ESP}} [[Sevilla]], Spania ''(din 2002)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|SUI}} [[Solothurn]], Elveția ''(din 1990)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|CRO}} [[Split]], Croația<ref name="Twin"/><ref name="CloseRelations"/><ref name=" Twin"/><br/>
{{flagicon|Georgia}} [[Tbilisi]], Georgia<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|Bulgaria}} [[Veliko Tărnovo]], Bulgaria ''(din 1975)''<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|Lithuania}} [[Vilnius]], Lituania<ref name="Twin"/><br/>
{{flagicon|CRO}} [[Zagreb]], Croația ''(din 1975)''<ref name="Twin"/><ref name="CloseRelations"/><ref name="Zagreb Twinning"/>
{{Col-end}}

==Note==
{{listănote|colwidth=30em|refs=

<ref name="History">{{cite web |url=http://www.krakow.pl/en/miasto/?id=dzieje.html |title=Our City. History of Krakow, archaeological findings |trans_title=Orașul nostru. Istoria Cracoviei, descoperiri arheologice|accessdate=11 September 2007|publisher=Primăria municipiului Cracovia, biroul de presă, 1996–2007, în colaborare cu ACK Cyfronet de la [[Universitatea de Știință și Tehnologie AGH]]}}<br/>{{cite web |url=http://www.krakow-info.com/history.htm |title=History |publisher=Krakow Info |accessdate=5 June 2009}}</ref>

<ref name="warsaw-capital-1596">Centrul pentru Studii Europene de la [[Universitatea Jagiellonă]], „A Very Short History of Kraków” [„O foarte scurtă istorie a Cracoviei”], vezi: {{cite web |url=http://www.ces.uj.edu.pl/european/krakow/krakow_history.htm |title=1596 administrative capital, the tiny village of Warsaw |trans_title=Capitala administrativă de la 1596, micul sătuc Varșovia |accessdate=12 May 2007 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20090312094359/http://www.ces.uj.edu.pl/european/krakow/krakow_history.htm |archivedate=2009-03-12 |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Clark">{{cite book|url=http://books.google.com/?id=3FV3puE5hdQC&pg=PA171&dq=first+non-Italian+pope+in+455+years|title=The judge: William P. Clark, Ronald... – Google Books|publisher=Google Books|accessdate=19 July 2009|first1=Paul |last1=Kengor |isbn=978-1-58617-183-4|date=2007-10}}</ref>

<ref name="bip.krakow-UCHWAŁA">[http://www.bip.krakow.pl/_inc/rada/uchwaly/show_pdf.php?id=21510 UCHWAŁA NR LXXV/732/05 Rady Miasta Krakowa z dnia 13 kwietnia 2005 r. w sprawie przyjęcia oraz ogłoszenia tekstu jednolitego Statutu Miasta Krakowa]</ref>

<ref name="Cawley">Charles Cawley, {{MLCC |url=http://fmg.ac/Projects/MedLands/POLAND.htm#MieszkoIdied992 |title-date= |title= Poland. Mieszko I, 966–992.|title-date=August 2012|date=August 2012}} Medieval Lands Project, 2006. Cite #51: Dzięcioł, Witold (1963) ''The Origins of Poland'' [''Originile Poloniei''] (Veritas, Londra), p. 148. Accesat la 17 martie 2011.</ref>

<ref name="Rosik - Urbańczyk">{{cite web |url=http://christianization.hist.cam.ac.uk/regions/poland/poland-eccl-org.html |title=Poland – Ecclesiastical organization |trans_title=Polonia - organizare eclesiastică|accessdate=19 May 2011 |author=Stanisław Rosik and Przemysław Urbańczyk}}</ref>

<ref name="Krak or Krakus?">{{pl icon}} [[Universitatea Maria Curie-Skłodowska]], [[Lublin]]. Forum istoric, {{cite web |url=http://www.historycy.org/index.php?showtopic=20414 |title=Krak or Krakus? |accessdate=10 June 2007}}</ref>

<ref name="Kolodziejczyk">{{cite web |url=http://www.catholicity.com/encyclopedia/p/poland.html |title=Poland. Geography, [[political history]] and the position of the church |trans_title=Polonia. Geografie, istorie politică și poziția bisericii |work=[[Catholic Encyclopedia]] |accessdate=19 May 2011 |author=Edmund Kolodziejczyk |quote=For the Overview of historic events see: ''Tartar raids'' |archive-date=2006-03-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20060316170338/http://www.catholicity.com/encyclopedia/p/poland.html |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Świszczowski">Stefan Świszczowski, ''Miasto Kazimierz pod Krakowem'', Kraków 1981, s.52, ISBN 83-08-00624-8.</ref>

<ref name="Haller">Harold B. Segel, ''Renaissance Culture in Poland: The Rise of Humanism, 1470–1543'', [[Cornell University|Cornell University Press]], 1989, ISBN 0-8014-2286-8, [http://books.google.com/books?id=VoFks1eW75oC&pg=PA252&dq=%22Jan+Haller%22+printing&as_brr=3&ei=-sH7RuWBO6jA7ALJvNHlDQ&sig=pBVMzF5ydrU2Ou77QuBaFQKTCJY Google Print, p.252]</ref>

<ref name="HansDur">T. Sturge Moore, [http://www.fullbooks.com/Albert-Durer3.html "Albert Durer"]; și Janusz Wałek, {{cite web |url=http://www.pilsudski.org/English/Gallery/Painting.htm |title=Painting in Poland – A brief summary |trans_title=Pictura în Polonia - scurt sumar |accessdate=11 September 2007 |archive-date=2007-09-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070927005227/http://www.pilsudski.org/English/Gallery/Painting.htm |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Kazimierz.com">{{cite web|author=Kazimierz.com |url=http://www.kazimierz.com/index.php?t=historia |title=Kazimierz wczoraj. Introdution |publisher=Stowarzyszenie Twórców ''Kazimierz.com'' |accessdate=11 December 2011}}</ref>

<ref name="GR">{{pl icon}} Grzegorz Reszka, based on: T. Cegielski, K. Zielińska: "Historia. Dzieje nowożytne", J. A. Gierowski: "Historia Polski 1764–1864", Lubicz-Pachoński: "Kościuszko na ziemi krakowskiej", A. Radziwiłł, W. Roszkowski: :Historia 1789–1871:, W. Malski: "Amerykańska wojna pułkownika Kościuszki". {{cite web |url=http://www.polskiedzieje.pl/artykul,idart-139,t-Insurekcja-kosciuszkowska |title=Insurekcja kościuszkowska 1764–1798 |accessdate=26 July 2007 |archive-date=2007-09-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070926220627/http://www.polskiedzieje.pl/artykul%2Cidart-139%2Ct-Insurekcja-kosciuszkowska |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Frommer">{{cite book|url=http://books.google.com/?id=WobHDtqmCzIC&pg=PA171&dq=Duchy+of+Warsaw+1809+Krak%C3%B3w&q=|title=Frommer's Kraków Day by Day – Google Books|publisher=Google Books|accessdate=14 august 2009|last=Cresswell|first=Peterjon |isbn=978-0-470-69710-8|date=12 May 2009}}</ref>

<ref name="Kulmbach">Emil Kren and Daniel Marx, "Artists' biographies."[http://www.wga.hu/frames-e.html?/bio/k/kulmbach/biograph.html Hans Süss von Kulmbach]; Muzeul [[J. Paul Getty]], [http://www.getty.edu/art/gettyguide/artMakerDetails?maker=532 "Artists: Hans von Kulmbach"]; și Agnieszka Janczyk, Kazimierz Kuczman, Joanna Winiewicz-Wolska, {{cite web |url=http://www.wawel.krakow.pl/en/index.php?op=19,33 |title=Wawel Royal Castle, The National Art Collection (homepage) |trans_title=Castelul Regal Wawel, Colecția Națională de Artă|accessdate=11 September 2007}}</ref>

<ref name="Chambers's encyclopaedia: a... - Google Books">{{cite book|url=http://books.google.com/?id=pgsbAAAAYAAJ&pg=PA679&dq=%22Grand+Duchy+of+Cracow%22+1846&q=%22Grand%20Duchy%20of%20Cracow%22%201846|title=Chambers's encyclopaedia: a... – Google Books|publisher=Google Books|accessdate=14 august 2009|year=1862}}</ref>

<ref name="(''see: Franz Joseph I granted Kraków the municipal government'')">Marek Strzala, "History of Krakow" {{cite web |url=http://www.krakow-info.com/history.htm |title=(''vezi: Franz Joseph I granted Kraków the municipal government'') |accessdate=12 May 2007}}</ref>

<ref name= "Matejko">[http://www.krakow-info.com/museums2.htm Conacul Jan Matejko din Krzesławice]</ref>

<ref name="Becoming Metropolitan: Urban Selfhood and the Making of Modern Cracow">{{cite book|last=Wood|first=Nathaniel D.|title=Becoming Metropolitan: Urban Selfhood and the Making of Modern Cracow|trans_title=Transformarea în metropolă: identitatea urbană și crearea Cracoviei moderne|year=2010|publisher=Northern Illinois University Press|location=DeKalb|isbn=978-0-87580-422-4|page=272|url=http://www.amazon.com/dp/0875804225}}</ref>

<ref name="Kalendarium">{{pl icon}} Artur Turyna, {{cite web |url=http://www.wawel.net/kalendarz4.htm |title=Kraków – najważniejsze daty – Okres IV – od początku XX wieku do dziś |accessdate=12 September 2007 |archive-date=2005-01-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20050114120007/http://wawel.net/kalendarz4.htm |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Matejko"/>

<ref name="Eastern Europe: an introduction to... - Google Books">{{cite book|url=http://books.google.com/?id=lVBB1a0rC70C&pg=PA23&dq=Polish+Liquidation+Committee+October+1918&q=Polish%20Liquidation%20Committee%20October%201918|title=Eastern Europe: an introduction to... – Google Books|publisher=Google Books|accessdate=14 august 2009|last=Frucht|first=Richard C. |isbn=978-1-57607-800-6|year=2005}}</ref>

<ref name="Mikos">[[Michael J. Mikos|Michael J. Mikoś]], ''Polish Renaissance Literature: An Anthology'' [''Antologie de literatură renascentistă poloneză'']. Ed. Michael J. Mikoś. Columbus, Ohio/Bloomington, Indiana: Slavica Publishers. 1995. ISBN 978-0-89357-257-0 [http://staropolska.gimnazjum.com.pl/ang/renaissance/Mikos_renaissance/index.html First chapters online] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070927020417/http://staropolska.gimnazjum.com.pl/ang/renaissance/Mikos_renaissance/index.html |date=2007-09-27 }}, Accesat la 25 September 2007</ref>

<ref name="Encyclopedia of Rusyn history and... - Google Books">{{cite book|url=http://books.google.com/?id=ovCVDLYN_JgC&pg=PA370&dq=Austrian+rule+in+Krak%C3%B3w+ended+in+1918&q=|title=Encyclopedia of Rusyn history and... – Google Books|publisher=Google Books|accessdate=14 august 2009|first1=Paul R. |last1=Magocsi |first2=Ivan |last2=Pop |isbn=978-0-8020-3566-0|year=2002}}</ref>

<ref name="Krakow old scenes, including historical photographs">Eilat Gordin Levitan, {{cite web |url=http://www.eilatgordinlevitan.com/krakow/krkw_pages/krkw_old_scenes.html |title=Krakow old scenes, including historical photographs |trans_title=Vechi peisaje din Cracovia, inclusiv fotografii istorice|accessdate=1 September 2007}}</ref>

<ref name="16B. Eastern Europe in World War II: October 1939 – May 1945.">Anna M. Cienciala, History 557 Lecture Notes, 2002 (Revised Fall. 2003), {{cite web |url=http://web.ku.edu/~eceurope/hist557/lect16.htm |title=16B. Eastern Europe in World War II: October 1939 – May 1945. |trans_title=Europa de Est în al Doilea Război Mondial: octombrie 1939 - mai 1945 |accessdate=22 November 2007 |archive-date=2012-08-01 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120801010755/http://web.ku.edu/~eceurope/hist557/lect16.htm |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="NormanDavies">{{cite book |last=Davies |first=Norman |title=God's Playground: A History of Poland |trans_title=Locul de joacă al lui Dumnezeu: istoria Poloniei|year=2005 |publisher=Oxford University Press |isbn=0-19-925339-0 |url=http://books.google.com/?id=b912JnKpYTkC&pg=PA118&dq=%22Norman+Davies%22+%22God%27s+Playground%22+%22Golden+Age%22 |accessdate=21 January 2008}}p.118. {{nowrap|Vezi vol.1, capitolul 5.}}</ref>

<ref name="All for Love - Google Books">{{cite book|url=http://books.google.com/?id=iSGb79f1TRcC&pg=PA231&dq=Roman+Pola%C5%84ski+krakow+ghetto|title=All for Love – Google Books|publisher=Google Books|accessdate=20 July 2009|first1=Megan |last1=Gressor |first2=Kerry |last2=Cook |isbn=978-1-74045-596-1|year=2005}}</ref>

<ref name="Norman Davies, God's Playground, vol.1, chapter 5">{{Cite book|url=http://books.google.com/?id=b912JnKpYTkC&pg=PA118&dq=%22Golden+Age%22+author:%22norman+davies%22 |title=Norman Davies, God's Playground, vol.1, chapter 5|trans_title=Norman Davies, locul de joacă al lui Dumnezeu, vol. 1, cap. 5 |publisher=Google Books |accessdate=9 November 2010|isbn=978-0-19-925339-5|year=2005}}</ref>

<ref name="LukZaw">Jerzy Lukowski, Hubert Zawadzki, ''A Concise History of Poland'' [''O istorie concisă a Poloniei''], Cambridge University Press, 2006, ISBN 0-521-85332-X, [http://books.google.com/books?id=HMylRh-wHWEC&pg=PA66&dq=Krakow+World+War+damage&as_brr=3&ei=euwGR86wEoiS7gLiyKWBAg&sig=fdYllo4AaUp_anVJiFIy9o2YuUg Google Print, p.66]</ref>

<ref name="Oskar Schindler: The Untold Account... - Google Books">{{cite book|url=http://books.google.com/?id=EYOu2o3h1OwC&pg=PA193&dq=Oskar+Schindler+krakow+ghetto|title=Oskar Schindler: The Untold Account... – Google Books|trans_title=Oskar Schindler: povestea nespusă... |publisher=Google Books|accessdate=20 July 2009|last=Crowe|first=David |isbn=978-0-465-00253-5|date=7 May 2007}}</ref>

<ref name="NH-anthology">Jerzy Aleksander Karnasiewicz, ''[[Nowa Huta. Okruchy życia i meandry historii]]'' (''Nowa Huta. Fărâme de viață și meandrele istoriei''), antologie foto; Wydawnictwo Towarzystwo Slowaków w Polsce, Kraków, 2003; ISBN 83-89186-67-5</ref>

<ref name="Pattern of karst landscape of the Cracow Upland (South Poland)">Witold Stefan Alexandrowicz and Zofia Alexandrowicz, Acta Carsologica, Slovenian Academy Of Sciences {{cite web |url=http://carsologica.zrc-sazu.si/?stran=article&id=185 |title=Pattern of karst landscape of the Cracow Upland (South Poland)|trans_title=Peisaj carstic în înălțimile Cracoviei (Polonia de sud)|accessdate=12 September 2007}}</ref>

<ref name="Institute of Meteorology and Water Management">{{en icon}} {{cite web|url=http://www.imgw.pl/index.php?option=com_content&view=article&id=147&Itemid=180 |title=Institute of Meteorology and Water Management|trans_title=Institutul de Meteorologie și Hidrologie |work=imgw.pl|date=|accessdate=2 October 2010}}</ref>

<ref name="Republic of Cracow (historical state, Poland) – Britannica Online Encyclopedia">{{cite web|url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/141562/Republic-of-Cracow|title=Republic of Cracow (historical state, Poland) – Britannica Online Encyclopedia|trans_title=Republica Cracovia (stat istoric, Polonia)|publisher=britannica.com|accessdate=14 august 2009}}</ref>

<ref name="Cracow's Historic center - UNESCO World Heritage center">{{cite web|url=http://whc.unesco.org/en/list/29|title=Cracow's Historic center – UNESCO World Heritage center|trans_title=Centrul istoric al Cracoviei - Centrul pentru Patrimoniu Mondial UNESCO|publisher=whc.unesco.org|accessdate=20 July 2009}}</ref>

<ref name="Gustafson">Ingrid Gustafson, [http://books.google.ca/books?id=d48cOs21Vk4C&pg=PA444&dq=%22Royal+Road%22+Krakow&sig=ACfU3U0ItMb8jVer6P9no9IkD7XdPGecAw Let's Go: Eastern Europe] Publicat de Macmillan, pagina 444. Let's Go Publications, 2008.</ref>

<ref name="wandaluzja-1">{{cite web|url=http://www.wandaluzja.com/?p=p_200&sName=uniwersytet-jagiellonski |title=Uniwersytet Jagielloński |publisher=Wandaluzja |accessdate=11 December 2011}}</ref>

<ref name="Strzala2">Marek Strzala, {{cite web |url=http://www.krakow-info.com/750th.htm |title=Krakow’s oldest known City Charter dates back to 1257 |accessdate=12 May 2007|trans_title=Cea mai veche cartă urbană a Cracoviei datează din 1257}}</ref>

<ref name="krakow.jewish.org.pl-pdf">[http://www.krakow.jewish.org.pl/pliki/1192127458.pdf Listă de sinagogi și Betei Midrash în Cracovia între cele două războaie mondiale.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111002091846/http://www.krakow.jewish.org.pl/pliki/1192127458.pdf |date=2011-10-02 }} PDF 49 KB. Accesat la 17 aprilie 2012.</ref>

<ref name="Szara">{{pl icon}} Bożena Szara, Przeglad Polski (6 aprilie 2001): {{cite web |url=http://www.dziennik.com/www/dziennik/kult/archiwum/01-06-01/pp-04-06-04.html|title=Miedzy dwoma swiatami czyli powrot do przeszlosci.|accessdate=18 May 2007}}</ref>

<ref name="Palace of Art">{{cite web|author=Marek Strzala |url=http://www.krakow-info.com/ArtPalac.htm |title=Krakow's Arts Palace |trans_title=Palatul de Artă din Cracovia|publisher=Krakow Info |accessdate=16 April 2012}}</ref>

<ref name="The establishment of a university">Sharon & Peter Pfeiffer, „Krakow. A brief history.” [„Cracovia. Scurtă istorie”] {{cite web |url=http://www.magma.ca/~pfeiffer/poland/kra_history.htm |title=The establishment of a university |trans_title=Înființarea unei universități |accessdate=12 May 2007 |archive-date=2007-04-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070416092852/http://www.magma.ca/~pfeiffer/poland/kra_history.htm |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Strasz">{{cite web|author=Piotr Strasz |url=http://muzeumsecesji.pl/podroz_pliki/krakow.html |title=Secesyjny Kraków |publisher=Muzeumsecesji.pl |accessdate=11 December 2011}}</ref>

<ref name="The Polish struggle for freedom">Dorota Wasik, [[Universitatea de Economie din Cracovia]], Biroul pentru Programe Internaționale: „A short long history of Cracow” [„O scurtă istorie lungă a Cracoviei”], vezi: {{cite web |url=http://www.louisiana.edu/Academic/Sciences/CMPS/Conferences/iticse99/Cracow/History.html |title=The Polish struggle for freedom |trans_title=Lupta poloneză pentru libertate |accessdate=12 May 2007 |archive-date=2008-09-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080924202831/http://www.louisiana.edu/Academic/Sciences/CMPS/Conferences/iticse99/Cracow/History.html |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Vogt-Nassery">Beata Vogt, Farid Nassery, [http://www.scribd.com/doc/58803835/modernizm-krakow Aspekt geometryczny krakowskich budowli modernistycznych powstałych do II Wojny Światowej.] ''Scribd.com'' document.</ref>

<ref name="The Kraków Ghetto 1940–1943">Bieberstein: Zagłada Żydów w Krakowie. Kraków 1985. J. Kast, B. Siegler, P. Zinke: Das Tagebuch der Partisanin Justyna. Jüdischer Widerstand in Krakau. Berlin 1999. Articole din ziarele din Cracovia (în principal din ediția locală [[Gazeta Wyborcza]]) publicat în martie 2003 la comemorarea a 60 de ani de la lichidarea ghetoului Cracovia. Conține hărți istorice. {{cite web |url=http://www.historyplace.com/worldwar2/holocaust/h-krak-beg.htm |title=The Kraków Ghetto 1940–1943 |accessdate=11 September 2007}}</ref>

<ref name="Kraków, Oleandry – Dom im. Józefa Piłsudskiego">{{cite web |url=http://osen.pl/projekty/non-omnis-moriar-pomniki-miejsca-pamici/304-krakoleandry-dom-im-ja-pissudskiego.html |title=Kraków, Oleandry – Dom im. Józefa Piłsudskiego |publisher=Osen.pl |accessdate=11 December 2011 |archive-date=2011-11-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111105043156/http://osen.pl/projekty/non-omnis-moriar-pomniki-miejsca-pamici/304-krakoleandry-dom-im-ja-pissudskiego.html |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Van Dongen">{{cite web |url=http://www.pl-info.net/poland/major-cities/cracow/castle.html |title=The royal castle in Kraków |trans_title=Castelul regal din Cracovia |accessdate=19 May 2011 |author=Krystyna and Frank Van Dongen |archive-date=2011-07-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110724015940/http://www.pl-info.net/poland/major-cities/cracow/castle.html |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Nh.pl-1">{{cite web|url=http://www.nh.pl/english/architecture.htm |title=Architecture of Nowa Huta|trans_title=Arhitectura din Nowa Huta |publisher=''Nh.pl'' |accessdate=11 December 2011}}</ref>

<ref name="Wawel Kraków">{{cite web |url=http://www.cracow-life.com/poland/wawel-krakow-castle |title=Wawel Kraków |accessdate=12 September 2007}} Wawel Hill past and present</ref>

<ref name="sztuka-architektury1">{{cite web|url=http://www.sztuka-architektury.pl/index.php?ID_PAGE=11917 |title=Sztuka Architektury |publisher=Sztuka-architektury.pl |accessdate=11 December 2011}}</ref>

<ref name="Wieslaw Wydra 88">Wieslaw Wydra, "Die ersten in polnischer Sprache gedruckten Texte, 1475–1520", ''[[Gutenberg-Jahrbuch]]'', Vol. 62 (1987), pp.88–94 (88)</ref>

<ref name="SOCREALIZM in Poland (1949–1955)">{{cite web |url=http://www.arts.gla.ac.uk/Slavonic/Socrealizm.htm |title=SOCREALIZM in Poland (1949–1955) |publisher=Arts.gla.ac.uk |accessdate=11 December 2011 |archive-date=2012-05-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120525200319/http://www.arts.gla.ac.uk/Slavonic/Socrealizm.htm |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Urb 171-172">{{pl icon}} [[Bohdan Urbankowski]], {{cite book |title=Józef Piłsudski: marzyciel i strateg |trans_title=Józef Piłsudski: visător și strateg |publisher=Wydawnictwo ALFA, Warsaw, 1997 |isbn=83-7001-914-5 |pages=171–172 |accessdate=11 September 2007 |author=Bohdan Urbankowski |year=1997}}</ref>

<ref name="naszemiasto-cracovia">{{cite web|url=http://krakow.naszemiasto.pl/artykul/842560,hotel-cracovia-na-liscie-zabytkow-majchrowski-chce-chronic,id,t.html |title=Hotel Cracovia na liście zabytków. Majchrowski chce chronić krakowski modernizm. Warto? [DYSKUTUJ&#93; – Kraków – Naszemiasto.pl |publisher=Krakow.naszemiasto.pl |accessdate=11 December 2011}}</ref>

<ref name="autonomy">{{cite web |url=http://www.cracow-science.welcome.com.pl/Jagiellonian-University,WidokDzialArtykulyArtykul,78,195.html |title=Science & Higher Education in Cracow 2007 |trans_title=Știință și educație superioară în Cracovia 2007|accessdate=23 November 2007}}</ref>

<ref name="Strzala1">Marek Strzala, {{cite web |url=http://www.krakow-info.com/planty.htm |title=The green belt of Kraków Planty |trans_title=Centura verde Kraków Planty|accessdate=15 September 2007}}</ref>

<ref name="communist era">[[Encyclopædia Britannica]], {{cite web |url=http://www.britannica.com/eb/topic-421313/article-9056415 |title=Nowa Huta (section of Kraków, Poland) |accessdate=23 November 2007}}</ref>

<ref name="History, philosophy and photographs">{{cite web |url=http://www.grodzka.net.pl/travel/jordan_park.php |title=History, philosophy and photographs |trans_title=Istorie, filosofie și fotografie |accessdate=15 September 2007 |archive-date=2007-09-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070930094731/http://www.grodzka.net.pl/travel/jordan_park.php |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="cyfronet">[[Wawel Castle|Wawel Royal Castle]], homepage. Maria Dębicka, {{cite web |url=http://www.cyfronet.pl/waweln/en/index.php?op=11,1,5 |title=The Dragon’s Den |accessdate=11 September 2007 |archive-date=2007-04-22 |archive-url=https://archive.is/20070422173609/http://www.cyfronet.pl/waweln/en/index.php?op=11,1,5 |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="BPI 113">Biuletyn Informacji Publicznej [''Buletin de informații publice''], {{cite web |url=http://www.bip.krakow.pl/?id=96 |title=Dziennik Ustaw Nr 113 poz. 984 |accessdate=15 September 2007}}</ref>

<ref name="culture">Maria Prussak, [[Adam Mickiewicz]] Institute, April 2006. Profiles. Visual arts, literature, theatre: {{cite web |url=https://culture.pl/en/artist/stanislaw-wyspianski |title=Stanisław Wyspiański. |accessdate=2 September 2007}}</ref>

<ref name="Institutional Capital: Building Post-communist Government Performance">Laura Brunell, {{cite book |url=http://books.google.com/?id=R1Faumf7JMMC&pg=PA50&dq=history+of+Krakow+Cracow+after+1945 |title=Institutional Capital: Building Post-communist Government Performance |trans_title=Capitala instituțională: construirea performanței guvernării post-comuniste|accessdate=5 September 2007 |first=Laura |last=Brunell |isbn=978-0-7618-2956-0 |year=2005 |publisher=University Press of America}} University Press of America, [[Lanham, Maryland]], 2005, ISBN 0-7618-2956-3.</ref>

<ref name="dzwon">"The Warsaw Voice", 11 April 1999. {{cite web |url=http://www.warsawvoice.pl/archiwum.phtml/9344/ |title=Bell Woman of Wawel Hill |accessdate=11 September 2007}}</ref>

<ref name="jewish-guide">http://www.jewish-guide.pl/sites/casimir – Ghid evreiesc și de genealogie în Polonia – Casimir / Kazimierz</ref>

<ref name="The forms of nature protection within the city limits">Institute of Environmental Sciences of the [[Jagiellonian University]], {{cite web |url=http://www.eko.uj.edu.pl/przyrodakrakowa/formy_e.htm |title=The forms of nature protection within the city limits |trans_title=Forme de protecție a naturii în cadrul orașului |accessdate=12 September 2007 |archive-date=2007-08-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070824022636/http://www.eko.uj.edu.pl/przyrodakrakowa/formy_e.htm |dead-url=yes }}</ref>

<ref name= "Manggha">[http://www.krakow-info.com/museums2.htm Manggha, Centrul de Artă și Tehnologie Japoneză]</ref>

<ref name="architecture72">Jeffrey Zuehlke, {{cite book |url=http://www.google.ca/books?id=NEChV1p84J0C&pg=PA72&dq=Krakow+historic+architecture&sig=AEFn6e1uth8u8Pc22wn9LOyZsHw |publisher=Twenty-First Century Books |title=Poland in Pictures |trans_title=Polonia în imagini|page=72 |accessdate=15 September 2007 |first=Jeffrey |last=Zuehlke |isbn=978-0-8225-2676-6}}</ref>

<ref name= "Wyspiański">[http://www.krakow-info.com/museums2.htm Stanisław Wyspiański Museum]</ref>

<ref name="google">{{Cite book|url=http://books.google.com/?id=5h2zXFFr2j4C&pg=PT83&dq=%22painter+Jan+Matejko%22+cracow |title='&#39;Cracow: City of Treasures'&#39;, by Beata Moore |publisher=Google Books |date=25 august 2006|accessdate=9 November 2010|isbn=978-0-7112-2571-8}}</ref>

<ref name= "Czapski">{{Citat web |url=http://muzeum.dev.softhis.com/Hutten-Czapski-Museum.85.0.html?&L=1 |accessdate=2012-11-16 |titlu=Muzeul Emeryk Hutten Czapski |archive-date=2008-10-19 |archive-url=https://archive.is/20081019023412/http://muzeum.dev.softhis.com/Hutten-Czapski-Museum.85.0.html?&L=1 |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="encyklopedia3">{{pl icon}} Ryszard Burek (editor), ''Encyklopedia Krakowa'', 2000, ISBN 83-01-13325-2.</ref>

<ref name= "Mehoffer">[http://www.krakow-info.com/museums2.htm Józef Mehoffer Manor]</ref>

<ref name="infosyn">[http://www.krakow-info.com/synagog.htm Old Synagogue in Kraków], Retrieved on 25 September 2007.</ref>

<ref name="History – Cracow Music Academy">{{cite web|url=http://www.amuz.krakow.pl/en/ |title=History – Cracow Music Academy |trans_title=Istorie - Academia de Muzică din Cracovia|publisher=Amuz.krakow.pl |accessdate=11 December 2011}}</ref>

<ref name="Radni Miasta Krakowa V kadencji (''Kraków City Councillors of the 5th term'')">Biuletyn Informacji Publicznej (''Buletin de Informații Publice''), {{cite web |url=http://www.bip.krakow.pl/?mmi=9859 |title=Radni Miasta Krakowa V kadencji|trans_title=Consilierii Locali ai Cracoviei'') |accessdate=15 September 2007}}</ref>

<ref name="bip.krakow19949">{{cite web | url=http://www.bip.krakow.pl/?sub_dok_id=19949 | title=Badania Ruchu Turystycznego | publisher=Biuletyn Informacji Publicznej - BIP MK |year=2012 | accessdate=14 august 2012 | author=Urząd Miasta Krakowa | format=legături către PDF-uri cu date pentru anii 2003–2012}}</ref>

<ref name="Municipality, Mayor,www.krakow.pl">{{cite web|url=http://www.krakow.pl/en/samorzad/prezydent/?id=jacek_majchrowski.html|title=Municipality, Mayor, www.krakow.pl|publisher=krakow.pl|accessdate=20 July 2009}}</ref>

<ref name="Czarni_Pogoń">{{pl icon}} Lista celor mai vechi cluburi sportive din Cracovia într-o retrospectivă jurnalistică. {{cite journal |author=Zbigniew Chmielewski |title=Obok Czarnych znak Pogoni |journal=[[Polityka]] |year=2003 |volume=2414 |issue=33 |url=http://www.lwow.home.pl/sport/sport.html |accessdate=22 July 2009}}</ref>

<ref name="Members of Polish Sejm elected from Kraków constituency - VisWiki">{{cite web|url=http://viswiki.com/en/Members_of_Polish_Sejm_elected_from_Krak%C3%B3w_constituency|title=Members of Polish Sejm elected from Kraków constituency – VisWiki|trans_title=Membrii Sejmului Poloniei aleși în circumscripția Cracovia|publisher=viswiki.com|accessdate=20 July 2009|archive-date=2015-09-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20150903234818/http://viswiki.com/en/Members_of_Polish_Sejm_elected_from_Krak%C3%B3w_constituency|dead-url=yes}}</ref>

<ref name="intur.com">{{cite web | url=http://www.intur.com.pl/baza.htm | title=Klasyfikacja obiektów noclegowych | publisher=''Instytut Turystyki'' | year=2010 | accessdate=14 august 2012 | author=Witold Bartoszewicz | language=Polish | archive-date=2012-08-20 | archive-url=https://web.archive.org/web/20120820225104/http://www.intur.com.pl/baza.htm | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="krakow5">Andrzej Chwalba. ''Krakow w latach 1939–1945'' (Cracow, 1939–1945). Dzieje Krakowa tom 5. Cracow: Wydawnictwo Literackie, 2002. (în poloneză.)[http://letters.krakow.pl/books/cracow_german_occupation.html]</ref>

<ref name="krakow">{{Citat web |url=http://www.filharmonia.krakow.pl/index.php?PID=1&m=1 |accessdate=2012-11-16 |titlu=Filarmonica din Cracovia |archive-date=2011-12-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111202001819/http://www.filharmonia.krakow.pl/index.php?PID=1&m=1 |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="krakow_history">[[Jagiellonian University]] center for European Studies, see: {{cite web |url=http://www.ces.uj.edu.pl/european/krakow/krakow_history.htm |title="Worker's paradise" of concrete |accessdate=12 May 2007 |archive-date=2009-03-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090312094359/http://www.ces.uj.edu.pl/european/krakow/krakow_history.htm |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="krakowska">[http://www.opera.krakow.pl Opera Krakowska]</ref>

<ref name="ordinance">{{pl icon}} [http://www.bip.krakow.pl/?dok_id=167&sub_dok_id=167&sub=uchwala&query=id%3D15375%26typ%3Du&vReg=1&metka=1 9 October 2002 Ordinance of the Kraków City Council no. CXXIII/1150/02 on the symbols of the Royal Capital City of Kraków]</ref>

<ref name="Krakow, Auschwitz and Warsaw">Rick Steves, "Poland Rediscovered:." Published in ''[[Rick Steves]]' Eastern Europe'', 2005 edition. {{cite web |url=http://www.ricksteves.com/tvr/polandrse310_details.htm |title=Krakow, Auschwitz and Warsaw |accessdate=12 September 2007}}</ref>

<ref name="poloniahans">{{Citat web|url=http://www.crwflags.com/fotw/flags/de_hansa.html|title=Hanseatic League and Cities (Germany, Latvia, Netherlands, Poland)|publisher=crwflags.com|accessdate=2012-11-16|trans_title=Liga Hanseatică și orașele ei (Germania, Letonia, Țările de Jos, Polonia)}}</ref>

<ref name="Opera Rara – Krakow – 8 decembrie 2011">{{cite web|url=http://www.operarara.pl/en |title=Opera Rara – Krakow – 8 decembrie 2011 |publisher=Operarara.pl |accessdate=11 December 2011}}</ref>

<ref name="twierdza">{{pl icon}} Paweł Stachnik, [[Dziennik Polski]], 21 September 2004. {{cite web |url=http://www.twierdza.art.pl/a_okrzyk.htm |title=Okrzyk na cześć cesarza. |accessdate=1 September 2007 |archive-date=2021-02-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210225180755/http://www.twierdza.art.pl/a_okrzyk.htm |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Krakow">Global Portal of Diplomats at eDiplomat.com. Notes on Poland including recreation, entertainment, social and religious life, {{cite web |url=http://www.ediplomat.com/np/post_reports/pr_pl.htm |title=Krakow |accessdate=15 September 2007}}</ref>

<ref name="unesco-properties-pl">[http://whc.unesco.org/en/statesparties/pl Properties inscribed on the World Heritage list, Poland.] UNESCO World Heritage Centre. Last updated: 3 September 2010</ref>

<ref name="stat">{{cite web|url=http://www.stat.gov.pl/gus/5840_655_PLK_HTML.htm |title=GUS – Główny Urząd Statystyczny – Stan i struktura ludności oraz ruch naturalny w przekroju terytorialnym. Stan w dniu 31 XII 2010 r |language=pl |publisher=Stat.gov.pl |date=10 June 2011 |accessdate=11 December 2011}}</ref>

<ref name="welcome">[http://www.cracow.welcome.com.pl/Krak%C3%B3w-%E2%80%93-Office-Power-,WidokDzialArtykulyArtykul,72,1259.html Kraków, at Cracow.welcome.com]</ref>

<ref name="StatKraK :: Kraków.:. Liczby...Miasto...Mieszkańcy">{{cite web |author=MZBD – Miejski Zarzd Baz Danych – Kraków |url=http://msip2.um.krakow.pl/statkrak/view/show/view3.asp?tab=e_dzieln_ao_f2&page=1 |title=StatKraK :: Kraków.:. Liczby...Miasto...Mieszkańcy |publisher=Msip2.um.krakow.pl |accessdate=11 December 2011 |archive-date=2012-04-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120426043451/http://msip2.um.krakow.pl/statkrak/view/show/view3.asp?tab=e_dzieln_ao_f2&page=1 |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="unesco-02com">[http://whc.unesco.org/en/sessions/02COM 2nd session of the Committee] UNESCO World Heritage Committee. Washington, D.C. 5–8 September 1978.</ref>

<ref name="About Sabre Holdings">{{cite web |url=http://www.sabre-holdings.com/aboutUs/locations/poland.html |title=About Sabre Holdings |publisher=sabre-holdings.com|accessdate=12 May 2007}}</ref>

<ref name="unescoancient">[http://whc.unesco.org/archive/periodicreporting/EUR/cycle01/section2/29-summary.pdf Cracow's Historic center], UNESCO report, retrieved on 4 October 2007</ref>

<ref name="Biuletyn Statystyczny Miasta Krakowa">{{pl icon}} Biuro Informacji Publicznej, Kraków (''Biroul de Informații Publice, Cracovia''). {{cite web |url=http://www.bip.krakow.pl/?id=234 |title=Biuletyn Statystyczny Miasta Krakowa |accessdate=15 September 2007}}</ref>

<ref name="sonderaktion">{{pl icon}} Edward Burek, (editor). “Sonderaktion Krakau” in Encyklopedia Krakowa. Krakow: PWM, 2000</ref>

<ref name="Wisła">{{pl icon}} Wisła portal, 1998–2007, {{cite web |url=http://www.wislaportal.pl/info.php?id=21 |title=General info, history and successes |trans_title=Informații generale, istorie și succese|accessdate=15 September 2007}}</ref>

<ref name="wse.krakow">{{cite web | url=http://www.wse.krakow.pl/pl/Krakow_okiem_tischnerowskim_ | title=Kraków okiem ‘tischnerowskim’ | publisher=Wyższa Szkoła Europejska im. ks. Józefa Tischnera | work=Informacje ogólne | year=2008 | accessdate=4 October 2012 | author=Agnieszka Wiewióra | language=Polish with English citations | archive-date=2012-11-24 | archive-url=https://web.archive.org/web/20121124082145/http://www.wse.krakow.pl/pl/Krakow_okiem_tischnerowskim_ | dead-url=yes }}</ref>

<ref name="AGH-UST staff and students, introduction">[[AGH University of Science and Technology]] homepage, {{cite web |url=http://www.agh.edu.pl/english/Staff.php |archiveurl=https://web.archive.org/web/20061003161808/http://www.agh.edu.pl/english/Staff.php |archivedate=2006-10-03 |title=AGH-UST staff and students, introduction |trans_title=Personal și studenți AGH-UST, introducere |accessdate=11 September 2007 |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="krakow"/>

<ref name="A coffee break in Poland's culture capital - Europe, Travel - The Independent">{{cite news |url=http://www.independent.co.uk/travel/europe/a-coffee-break-in-polands-culture-capital-621787.html|title=A coffee break in Poland's culture capital – Europe, Travel – The Independent|trans_title=Pauză de cafea în capitala culturală a Poloniei - Europa, Călătorii|work=The Independent |location=London |accessdate=19 July 2009 |date=22 October 2000}}</ref>

<ref name="districts">{{cite web|url=http://www.krakow-info.com/district.htm|title=Boroughs of Kraków |publisher=krakow-info.com|accessdate=24 July 2009}}</ref>

<ref name="Akademia Pedagogiczna w Krakowie, homepage">{{cite web|url=http://www.wsp.krakow.pl/|title=Akademia Pedagogiczna w Krakowie|accessdate=12 May 2007|archive-date=2007-05-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20070520074046/http://www.wsp.krakow.pl/|dead-url=yes}}</ref>

<ref name="Kurtz">{{cite book |last= Kurtz |first= Michael J. |title= America and the return of Nazi contraband |trans_title=America și revenirea contrabandei naziste|publisher= Cambridge University Press |series= |year= 2006 |page= 25}}</ref>

<ref name="Akademia Rolnicza, homepage">{{cite web|url=http://www.ar.krakow.pl/index1.htm|title=Akademia Rolnicza|accessdate=12 May 2007|archive-date=2007-05-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20070508055226/http://www.ar.krakow.pl/index1.htm|dead-url=yes}}</ref>

<ref name="hejnal ">O.J's Music, Trumpet Page: including music notations and sound samples in MP3 and Midi version. {{cite web |url=http://abel.hive.no/trumpet/articles/hejnal/ |title=Hejnal Mariacki – The Kraków Bugle Call |accessdate=14 September 2007 |archive-date=2007-10-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071013132011/http://abel.hive.no/trumpet/articles/hejnal/ |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="CITY GUIDE: Krakow: Poland's Fun City - The New York Times">{{cite news|url=http://www.nytimes.com/2000/06/16/style/16iht-trkrak.t.html|title=CITY GUIDE: Krakow: Poland's Fun City – The New York Times|trans_title=Ghid turistic de oraș: Cracovia: orașul distracțiilor din Polonia|work=The New York Times|accessdate=19 July 2009|last=Green|first=Peter S.|date=16 June 2000|archive-date=2013-05-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20130508095722/http://www.nytimes.com/2000/06/16/style/16iht-trkrak.t.html|dead-url=yes}}</ref>

<ref name="JPKelly">The oldest mention of Kraków ''hejnał'' dates back to 1392 (see: {{cite web |url=http://www.krakow.come2europe.eu/o_miescie/legendy/hejnal-mariacki/ |title=Legenda o Hejnale Mariackim |author=Katarzyna Górska |accessdate=2 June 2011 |archive-date=2011-03-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110317062351/http://www.krakow.come2europe.eu/o_miescie/legendy/hejnal-mariacki |dead-url=yes }}) "...though there is probably no direct link (wrote Chris Hann) between this [[bugle call]] and a historical event in 1241, this does not detract from its meaning for Polish people today" (vezi: {{cite web |accessdate=19 December 2007 |url=http://www.era.anthropology.ac.uk/Teach-yourself/chap3.html |title=Discovering Social Anthropology in Galicia |trans_title=Descoperirea Antropologiei Sociale în Galiția |author=Chris Hann }}).</ref>

<ref name="Basic info for foreigners in Krakow">{{cite web|url=http://www.krakow-info.com/basics.htm|title=Basic info for foreigners in Krakow|trans_title=Informații de bază pentru străinii din Cracovia|publisher=krakow-info.com|accessdate=19 July 2009}}</ref>

<ref name="krakow1">Original Kraków City Hall bylaw Nr XXI/143/91 (unpublished) introduced on 27 March 1991; current municipal borders established according to City bylaw Nr XVI/192/95 for 19 April 1995. Source: {{cite web |url=http://www.cyfronet.krakow.pl/mk/bip/rada/uchwaly/show_pdf.php?id=2112 |title=Gazeta Urzędowa Miasta Krakowa Nr 10, poz. 84 |accessdate=14 September 2007 |format=PDF |archive-date=2009-12-05 |archive-url=https://archive.today/20091205092607/http://www.cyfronet.krakow.pl/mk/bip/rada/uchwaly/show_pdf.php?id=2112 |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Bratislawa">{{cite web|url=http://www.bratislava-city.sk/bratislava-twin-towns|title=''Bratislava City – Twin Towns''|publisher=2003–2008 Bratislava-City.sk|accessdate=26 October 2008|trans_title=Bratislava - orașe înfrățite}}</ref>

<ref name="gosp">[http://www.krakow.pl/en/gospodarka/html/rn_2005.pdf Kraków Real Estate Market, 2005.] &nbsp;{{pl icon}} / {{en icon}}</ref>

<ref name="Census">{{cite web|url=http://www.stat.gov.pl/cps/rde/xbcr/krak/ASSETS_05m05_01.pdf |title=Microsoft Word - 13_DZIA. 05.doc |format=PDF |language={{pl icon}} |accessdate=9 November 2010}}</ref>

<ref name="krakplgosp">[http://www.krakow.pl/english/5666,artykul,krakow_advantages.html Economics], Magiczny Kraków</ref>

<ref name="Current statistics">{{pl icon}} Nivelul șomajului în Polonia pe regiuni, 31 mai 2007. {{cite web |url=http://www.bezrobocie.net/stat_powiaty.php |title=Current statistics |trans_title=Statistici curente |accessdate=14 September 2007 |archive-date=2008-03-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080323160428/http://www.bezrobocie.net/stat_powiaty.php |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="capgemini">{{cite web |url=http://www.capgemini.com/locations/europe/poland/ |title=Capgemini offices in Poland |trans_title=Birourile Capgemini în Polonia |accessdate=11 September 2007 |archive-date=2007-08-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070818045018/http://www.capgemini.com/locations/europe/poland |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="CloseRelations">{{cite web |url=http://www.krakow.pl/en/miasto/wizytowka/?id=wspolpraca.html |title=Foreign co-operation |accessdate=1 November 2007|trans_title=Cooperare internațională}} website-ul primăriei</ref>

<ref name="pbs">[http://www.pbs.org/wnet/wideangle/episodes/1-800-india/map-the-global-future-of-outsourcing/73/  The Global Future of Outsourcing.] PBS ''Wide Angle'', WNET.ORG, 13 September 2005.</ref>

<ref name="Dylewski">Adam Dylewski, [http://www.diapozytyw.pl/en/site/slady_i_judaica/krakow Where the Tailor Was a Poet...] website creat sub egida Institutului Adam Mickiewicz, Varșovia; redactor-șef: Dr. Piotr M. A. Cywinski. Asistent editorial: Dr. Anna Marta Szczepan-Wojnarska, și Kaja Wieczorek de la Institutul Istoric Evreiesc, Varșovia</ref>

<ref name="pbworks.com">{{cite web|url=http://krakowit.pbworks.com/FrontPage |title=Krakow IT Companies / FrontPage |publisher=Krakowit.pbworks.com |date=11 January 2010 |accessdate=25 January 2010}}</ref>

<ref name="Edinburgh">{{cite web |url=http://www.edinburgh.gov.uk/internet/city_living/CEC_twin_and_partner_cities |title=''Edinburgh – Twin and Partner Cities'' |trans_title=Edinburgh - orașe înfrățite și partenere |accessdate=21 December 2008 |publisher=2008 The City of Edinburgh Council, City Chambers, High Street, Edinburgh, EH1 1YJ Scotland |archiveurl=https://web.archive.org/web/20080328001653/http://www.edinburgh.gov.uk/internet/city_living/CEC_twin_and_partner_cities |archivedate=2008-03-28 |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="PAIiIZ">[http://www.paiz.gov.pl/20110726/unctad_world_investment_report_2011 Raport de Investiții UNCATD pe 2011.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110911192446/http://www.paiz.gov.pl/20110726/unctad_world_investment_report_2011 |date=2011-09-11 }} Agenția Poloneză pentru Informații și Investiții Străine, 26 iulie 2011.</ref>

<ref name="European Capital of Culture in Poland again">{{cite web|url=http://opinia.co.uk/index.php?option=com_content&view=article&id=323:european-capital-of-culture-in-poland-again&catid=50:newsculture&Itemid=193|title=European Capital of Culture in Poland again|trans_title=Capitala Culturală Europeană, din nou în Polonia|publisher=opinia.co.uk|accessdate=19 July 2009}}</ref>

<ref name="krakow2">{{pl icon}} Biuro Informacji Publicznej (''Office of Public Information''). {{cite web |url=http://www.bip.krakow.pl/zalaczniki/dokumenty/n/75694/karta|title=Budżet Miasta Krakowa na rok 2011}}</ref>

<ref name="Frankfurt">{{cite web|url=http://www.frankfurt.de/sixcms/detail.php?id=502645|title=''Frankfurt -Partner Cities''|trans_title=Frankfurt - orașe partenere|publisher=2008 [http://www.frankfurt.de/ Stadt Frankfurt am Main]|accessdate=5 December 2008|archive-date=2007-11-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20071107080201/http://www.frankfurt.de/sixcms/detail.php?id=502645|dead-url=yes}}</ref>

<ref name="Knowledge and Innovation Community EIT, at">{{cite web |url=http://eit.europa.eu/home.html |title=Knowledge and Innovation Community EIT, at |work=Europa (web portal) |date=3 June 2010 |accessdate=9 November 2010 |archive-date=2010-03-28 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100328175502/http://eit.europa.eu/home.html |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Great deals and holiday guides to Eastern Europe - Poland - Krakow">{{cite web|url=http://www.uknetguide.co.uk/Holiday-Guides/Eastern-Europe/Poland/Krakow.html|title=Great deals and holiday guides to Eastern Europe – Poland – Krakow|trans_title=Oferte bune și ghiduri turistice în Europa de Est - Polonia - Cracovia|publisher=uknetguide.co.uk|accessdate=19 July 2009|archive-date=2013-05-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20130509182233/http://www.uknetguide.co.uk/Holiday-Guides/Eastern-Europe/Poland/Krakow.html|dead-url=yes}}</ref>

<ref name="europa">[http://eit.europa.eu/fileadmin/Content/Downloads/PDF/news_items/Summary_InnoEnergy.pdf KIC InnoEnergy] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100529160533/http://eit.europa.eu/fileadmin/Content/Downloads/PDF/news_items/Summary_InnoEnergy.pdf |date=2010-05-29 }}. Designated Knowledge and Innovation Community, 16 December 2009. Retrieved 26 December 2009.</ref>

<ref name="Krakow. Varied Means of Transportation">Marek Strzala, {{cite web |url=http://www.krakow-info.com/transpor.htm |title=Krakow. Varied Means of Transportation |trans_title=Cracovia. Diverse mijloace de transport|accessdate=12 May 2007}}</ref>

<ref name="International railway connections from Kraków">{{pl icon}} ''Magiczny Kraków'', website-ul orașului. {{cite web |url=http://www.krakow.pl/english/practical_information/6206,artykul,by_train.html |title=Legături feroviare ale Cracoviei |accessdate=15 September 2007 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20060626153508/http://www.krakow.pl/turystyka/?id=praktyczne%2F12.html |archivedate=2006-06-26 |dead-url=no }}</ref>

<ref name="History of AGH-UST">Profesor Antoni S. Kleczkowski, [[Universitatea de Știință și Tehnologie AGH]]. {{cite web |url=http://www.agh.edu.pl/english/historia.php |archiveurl=https://web.archive.org/web/20061003161914/http://www.agh.edu.pl/english/historia.php |archivedate=2006-10-03 |title=History of AGH-UST |accessdate=11 September 2007 |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="e-krakow">[http://www.e-krakow.com/e-krakow/lotnisko-pyrzowice "Lotnisko w Pyrzowicach"] on www.e-krakow.com {{pl icon}}</ref>

<ref name="History of the Akademia Muzyczna">{{cite web |url=http://www.amuz.krakow.pl/en/?web=historia/ |title=History of the Akademia Muzyczna|accessdate=23 august 2010}}</ref>

<ref name="Population. Size and Structure by Territorial Division, as of 30 June 2009">Biroul Central de Statistică, Varșovia 2009, {{cite web |url=http://www.stat.gov.pl/cps/rde/xbcr/gus/PUBL_L_ludnosc_stan_struktura_30_06_2009.pdf |title=Population. Size and Structure by Territorial Division, as of 30 iunie 2009|trans_title=Populație. Dimensiuni și structură după diviziuni teritoriale, 30 iunie 2009 |accessdate=31 December 2009 |format=PDF}}</ref>

<ref name="encyklopedia">{{pl icon}} Vezi “Ludność” ''Populația'' în Encyklopedia Krakowa. Kraków: PWN, 2000</ref>

<ref name="Raport z realizacji priorytetowego zadania Ministra Edukacji i Nauki, Kraków – marzec 2006">{{pl icon}} {{cite web |url=http://www.interklasa.pl/portal/dokumenty/r_mowa/strony_pol02/raport/raport.doc |title=Raport z realizacji priorytetowego zadania Ministra Edukacji i Nauki, Kraków – marzec 2006 |accessdate=8 September 2007}}</ref>

<ref name="diecezja">{{pl icon}} Archidiecezja Krakowska, [http://diecezja.pl/index.php?page=jswronski The churches of Kraków]</ref>

<ref name="Jagiellonian University ranking among world universities">QS Quacquarelli Symonds. Sursa: [[The Times]] Higher Education Suplement. QS [[College and university rankings|World University Rankings]]. {{cite web |url=http://www.topuniversities.com/worlduniversityrankings/results/2006/rankings_1520/?start=201&end=100 |title=Jagiellonian University ranking among world universities |accessdate=11 September 2007 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20070825194905/http://www.topuniversities.com/worlduniversityrankings/results/2006/rankings_1520/?start=201&end=100 |archivedate=2007-08-25 |language=en |dead-url=no }}</ref>

<ref name="THES">Times Higher Education Suplement (THES). {{cite web |url=http://www.ui.ac.id/indonesia/extra/tabelqs.pdf |archiveurl=https://web.archive.org/web/20080227040124/http://www.ui.ac.id/indonesia/extra/tabelqs.pdf |archivedate=2008-02-27 |format=PDF |title=Jagiellonian University ranking among world universities |trans_title=Universitatea Jagiellonă în clasamentul universităților din lume |accessdate=11 September 2007 |language=en |dead-url=yes }} Locul 287 în lume, prima universitate poloneză în 500 pe 2006.</ref>

<ref name="KP">{{cite web |url=http://www.filharmonia.krakow.pl/index_en_no.html |title=Krakow Philharmonic |trans_title=Filarmonica din Cracovia |publisher=Filharmonia Krakowska |year=2010 |accessdate=30 October 2009 |archive-date=2009-10-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20091011111005/http://www.filharmonia.krakow.pl/index_en_no.html |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="jagiellonian">{{Citat web |url=http://www.uj.edu.pl/dispatch.jsp?item=uniwersytet%2Fhistoria%2Fkalendarium.jsp&lang=en |accessdate=2012-11-16 |titlu=Jagiellonian University (homepage), "Calendar" |archive-date=2007-11-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071114000129/http://www.uj.edu.pl/dispatch.jsp?item=uniwersytet%2Fhistoria%2Fkalendarium.jsp&lang=en |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Treasures of the Jagiellonian Library">Jagiellonian University, {{cite web |url=http://www.bj.uj.edu.pl/o_bib/skarby_BJ_en_.php |title=Treasures of the Jagiellonian Library |trans_title=Comorile Bibliotecii Jagiellone|accessdate=11 September 2007}} {{Dead link|date=September 2010|bot=H3llBot}}</ref>

<ref name="Wislawa Szymborska, Nobel Prize in Literature 1996">[[Fundația Nobel]]. {{cite web |url=http://nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1996/szymborska-bio.html |title=Wislawa Szymborska, Nobel Prize in Literature 1996 |trans_title=Wislawa Szymborska, Premiul Nobel pentru Literatură, 1996 |accessdate=11 September 2007 |archive-date=2013-01-13 |archive-url=https://archive.is/20130113074410/http://nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1996/szymborska-bio.html |dead-url=unfit }}</ref>

<ref name="Krakow Day Trips">{{cite web |url=http://www.cracow-life.com/poland/krakow-day-trips |title=Krakow Day Trips |accessdate=12 October 2007}}</ref>

<ref name="agh">Clasament național al universităților din Polonia, Newsweek (''ediția poloneză''), 22 martie 2004, {{cite web |url=http://www.agh.edu.pl/dokumenty/komunikaty/ranking/ranking.html |archiveurl=https://web.archive.org/web/20070627102511/http://www.agh.edu.pl/dokumenty/komunikaty/ranking/ranking.html |archivedate=2007-06-27 |title=Uczelnie w/g typu. Politechniki |accessdate=11 September 2007 |language=pl |dead-url=no }}</ref>

<ref name="Krakow Sport Information Guide">{{cite web|url=http://www.cracow-life.com/poland/krakow-sport|title=Krakow Sport Information Guide |work=Cracow Life|accessdate=19 July 2009|trans_title=Ghid de informații sportive pentru Cracovia}}</ref>

<ref name="Kraków University of Economics homepage">{{cite web |url=http://www.ae.krakow.pl/ |title=Kraków University of Economics |accessdate=12 May 2007 |trans_title=Universitatea de Economie din Cracovia |archive-date=2012-07-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120717001246/http://www.ae.krakow.pl/ |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="krakow4">{{cite web |url=http://www.pwst.krakow.pl/historia.jsp |archiveurl=https://web.archive.org/web/20080210001616/http://www.pwst.krakow.pl/historia.jsp |archivedate=2008-02-10 |title=Państwowa Wyższa Szkoła Teatralna, homepage. Historical outline |accessdate=12 May 2007 |dead-url=no }}</ref>

<ref name="Papieska Akademia Teologiczna, homepage in English">{{cite web |url=http://www.pat.krakow.pl/eng/ |title=Papieska Akademia Teologiczna |accessdate=12 May 2007 |archive-date=2007-04-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070422142838/http://www.pat.krakow.pl/eng/ |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Krakowski Festiwal Filmowy">{{cite web|url=http://www.krakowfilmfestival.pl/o_festiwalu|title=Krakowski Festiwal Filmowy|publisher=krakowfilmfestival.pl|accessdate=20 July 2009|archive-date=2009-05-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20090530054811/http://www.krakowfilmfestival.pl/o_festiwalu|dead-url=yes}}</ref>

<ref name="krakow-info">{{cite web|url=http://www.krakow-info.com/sights.htm|title=Krakow Landmarks &#124; Historical monuments in Krakow|publisher=krakow-info.com|accessdate=19 July 2009}}</ref>

<ref name="Stary Teatr w Krakowie, homepage in Polish">{{cite web |url=http://www.stary-teatr.krakow.pl/ |title=Stary Teatr w Krakowie|language=poloneză |accessdate=12 May 2007}}</ref>

<ref name="krakow.pl-1">Municipality Of Kraków Press Office, {{cite web |url=http://www.krakow.pl/en/kalendarium/?MODE=kalim&TYPE=find |title=Calendar of Annual Events, 2007 |accessdate=15 September 2007}}</ref>

<ref name="Leipzig">{{cite web|url=http://www.leipzig.de/int/en/int_messen/partnerstaedte/krakow/|title=Leipzig – International Relations|trans_title=Leipzig - relații internaționale|publisher=2009 Consiliul Local Leipzig, Biroul pentru Afaceri Europene și Internaționale|accessdate=17 July 2009|archive-date=2009-06-29|archive-url=https://web.archive.org/web/20090629111302/http://www.leipzig.de/int/en/int_messen/partnerstaedte/krakow/|dead-url=yes}}</ref>

<ref name="Top 10 things to do in Kraków">Starwood, "Explore Krakow". {{cite web |url=http://poland.destinations.starwoodhotels.com/krakow_must_do.htm |title=Top 10 things to do in Kraków |trans_title=10 lucruri de făcut în Cracovia |accessdate=15 September 2007 |archive-date=2007-10-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071013150651/http://poland.destinations.starwoodhotels.com/krakow_must_do.htm |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Marathon">Website oficial al Biroului pentru Maratonul Cracoviei, cu lista câștigătorilor, evenimentelor, și cu formular de înscriere. {{cite web |url=http://www.cracoviamaraton.pl/subp.php?idp=p2&id=7&tpl=txt&PHPSESSID=ecb5d9a3a395febb5cee498df1068254 |publisher=Urząd Miasta Krakowa |title=History of "Cracovia Marathon" |trans_title=Istoria maratonului Cracoviei |accessdate=12 September 2007 |archive-date=2007-06-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070627044611/http://www.cracoviamaraton.pl/subp.php?idp=p2&id=7&tpl=txt&PHPSESSID=3fa449987ac268e46c75ced0763d7a8e |dead-url=yes }}</ref>

<ref name="Twin">{{cite web|url=http://www.krakow.pl/otwarty_na_swiat/?LANG=UK&MENU=l&TYPE=ART&ART_ID=16|title=Kraków otwarty na świat|publisher=krakow.pl|accessdate=19 July 2009}}</ref>

<ref name="dept">[http://www.cambridgema.gov/deptann.cfm?story_id=1597 "A Message from the Peace Commission: Information on Cambridge's Sister Cities,"] 15 February 2008. Retrieved 2008-10-12. Also in: Richard Thompson, [http://www.boston.com/news/local/massachusetts/articles/2008/10/12/looking_to_strengthen_family_ties_with_sister_cities/?page=full "Looking to strengthen family ties with 'sister cities',"] ''Boston Globe'', 12 October 2008. Retrieved 12 October 2008.</ref>

<ref name="cuidadhermanas">{{cite web|url=http://www.municusco.gob.pe/ver.php?id=6|title=Ciudades Hermanas (Sister Cities)|publisher=Municipalidad del Cusco|language=Spanish|accessdate=23 September 2009|archive-date=2009-08-03|archive-url=https://web.archive.org/web/20090803122352/http://www.municusco.gob.pe/ver.php?id=6|dead-url=yes}}</ref>

<ref name="Milan">{{cite web|url=http://www.comune.milano.it/portale/wps/portal/CDM?WCM_GLOBAL_CONTEXT=%2Fwps%2Fwcm%2Fconnect%2FContentLibrary%2FIn%20Comune%2FIn%20Comune%2FCitt%20Gemellate|title=''Milano – Città Gemellate''|publisher=2008 Comuna Milano (Comune di Milano)|trans_title=Milano - orașe înfrățite|accessdate=5 December 2008|archive-date=2014-04-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20140410020744/http://www.comune.milano.it/portale/wps/portal/CDM?WCM_GLOBAL_CONTEXT=%2Fwps%2Fwcm%2Fconnect%2FContentLibrary%2FIn%20Comune%2FIn%20Comune%2FCitt%20Gemellate|dead-url=yes}}</ref>

<ref name="grozny">{{cite web |url=http://grozny-virtual.su |title=Cайт Грозный Виртуальный при перепечатке материалов в онлайн проектах|publisher=Grozny Official Website |accessdate=1 November 2008}} &nbsp;{{Ru icon}}</ref>

<ref name="Zagreb Twinning">{{cite web|url=http://www1.zagreb.hr/mms/en/index.html|title=Intercity and International Cooperation of the City of Zagreb|trans_title=Cooperarea interurbană și internațională a orașului Zagreb|publisher=2006–2009 Orașul Zagreb|accessdate=23 June 2009|archive-date=2017-07-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20170707200910/http://www1.zagreb.hr/mms/en/index.html|dead-url=yes}}</ref>
}}

===Bibliografie===
{{Refbegin}}
* {{Cite book|last1=Simpson|first1=Scott|last2=Zukowska|first2=Helena|title=Travellers Kraków, 3rd: Guides to Destinations Worldwide|url=http://books.google.com/?id=dXlPGgAACAAJ|accessdate=11 March 2010|edition=Fourth|date=15 April 2008|publisher=[[Thomas Cook Group|Thomas Cook Publishing]]|location=Peterborough, Regatul Unit|isbn=978-1-84157-901-6|ref=Simpson69}}{{Legătură nefuncțională|date=martie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}
{{Refend}}

== Legături externe ==
* {{en icon}}[http://www.krakow.pl/en/ Pagina oficială a orașului]
* [http://www.cracow.zaprasza.net Informații turistice] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050818040614/http://cracow.zaprasza.net/ |date=2005-08-18 }}
* [http://www.zlotehotele.pl/krakow/eng/ Hoteluri in Cracovia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070709122509/http://www.zlotehotele.pl/krakow/eng/ |date=2007-07-09 }}
* [http://www.inyourpocket.com/poland/krakow/en/ Cracovia - ghidul tău de buzunar]
* [http://www.wawel.krakow.pl/ Castelul Wawel]
* [http://www.lotnisko-balice.pl/eng/ Aeroportul din Cracovia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050814013024/http://www.lotnisko-balice.pl/eng/ |date=2005-08-14 }}
* [http://travel.descopera.ro/9952750-Cracovia-din-tinutul-balaurului-Wawel-si-Orasul-Vechi Cracovia din ținutul balaurului: Wawel și Orașul Vechi], 17 august 2012, Claudia Moșoarcă, ''Descoperă - Travel''
* [http://travel.descopera.ro/9952874-Cracovia-din-tinutul-balaurului-Cazimir-si-Wieliczka Cracovia din ținutul balaurului: Cazimir și Wieliczka], 23 august 2012, Claudia Moșoarcă, ''Descoperă - Travel''
* [http://jurnalul.ro/timp-liber/calatorii/cracovia-orasul-regal-de-pe-vistula-557548.html Cracovia, orașul regal de pe Vistula], 20 octombrie 2010, Simona Chiriac, ''Jurnalul Național''
* [https://krakow.wiki/ Krakow Wiki] – Enciclopedie despre Cracovia

== Vezi și ==
{{Commons|Kraków}}
* [[Locuri din patrimoniul mondial]]
* [[Listă de orașe din Polonia]]

{{Portal|Polonia}}
{{Cracovia}}
{{Orașe din Voievodatul Polonia Mică}}
{{Voievodatul Polonia Mică}}
{{Municipii poloneze}}
{{Capitalele voievodatelor poloneze}}
{{Capitală Europeană a Culturii}}

{{articol bun}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Cracovia| ]]
[[Categorie:Patrimoniul mondial din Polonia]]
[[Categorie:Pagini peste 100K]]
[[Categorie:Oraș al Hansei]]