Vizualizare sursă pentru „Ljubljana”

{{Infocaseta Așezare
| nume = Ljubljana
| nume_nativ = 
| tip_asezare = [[Capitală|Capitala]] [[Slovenia|Sloveniei]]
| imagine = Ljubljana Montage.png
| imagine_descriere = 
| steag_imagine = Flag of Ljubljana.svg
| stemă = Blason ville si Ljubljana (Slovénie).svg
| porecla = 
| motto = 
| pushpin_map = Slovenia
| latd = 46
| longd = 14
| latm = 3
| latNS = N
| longm = 30
| longEV = E
| lats = 5
| longs = 20
| tip_subdiviziune = Țară
| nume_subdiviziune = {{SLO}}
| tip_subdiviziune1 = 
| nume_subdiviziune1 = 
| componenta = 
| componenta_tip = 
| componenta_stil = 
| lider_titlu = Primar
| lider_nume = Zoran Janković
| lider_partid = 
| lider_ales = 
| suprafață_totală_km2 = 275
| suprafață_pamant_km2 = 
| suprafață_apa_km2 = 
| suprafață_urbana_km2 = 
| suprafață_metropolitana_km2 = 
| altitudine = 298
| tip_total = 
| populație_metropolitana = 
| populație_urbana = 
| populație = 267920
| recensământ = 2007
| populație_note_subsol = <ref>{{citat web|url=http://www.stat.si/pxweb/Dialog/varval.asp?ma=0520302E&ti=Population+by+age+groups+and+sex%2C+municipalities%2C+Slovenia&path=../Database/Demographics/05_population/02_05007_numb_struct/01_05203_age_sex/&lang=1|title=Populația Sloveniei|accessdate=[[31 august]] 2008|archive-date=2009-09-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20090917084024/http://www.stat.si/pxweb/Dialog/varval.asp?ma=0520302E&ti=Population+by+age+groups+and+sex%2C+municipalities%2C+Slovenia&path=../Database/Demographics/05_population/02_05007_numb_struct/01_05203_age_sex/&lang=1|dead-url=yes}}</ref>
| densitate = 
| densitate_populație_urbana_km2 = 
| densitate_populație_metro_km2 = 
| fus_orar = CET
| codpoștal = 
| prefix_telefonic = +386 (0)1
| utc_offset = +1
| fus_orar_DST = CEST
| utc_offset_DST = +2
| tip_cod_poștal = 
| sit-adresă = http://www.ljubljana.si/
| sit-nume = Site oficial
| sit-limbă = sl
}}
'''Ljubljana''' ({{Audio|Sl-Ljubljana.ogg|Ljubljana}} [{{IPA|li̯ubˈli̯aːna}}]; în {{de|Laibach}}, în {{it|Lubiana}}) este [[capitală|capitala]] [[Slovenia|Sloveniei]] și în același timp, cel mai mare oraș din țară. Este plasat în centrul țării, istoric parte a [[Craina|Carniolei Interioare]]<ref>{{citat web |last=Mehle Mihovec |first=Barbka |title=Kje so naše meje? |url=http://www.gorenjskiglas.si/novice/priloga_moja_gorenjska/index.php?action=clanek&id=18737 |date=19 March 2008 |work=Gorenjski glas |publisher=Gorenjski glas |language=Slovene |trans_title=Unde sunt granițele noastre? |accessdate=7 august 2009 |archive-date=2008-05-31 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080531165835/http://www.gorenjskiglas.si/novice/priloga_moja_gorenjska/index.php?action=clanek&id=18737 |dead-url=yes }}</ref>, și este un oraș de dimensiune medie cu aproximativ 280,000 de locuitori. Ljubljana este considerată centrul [[cultură|cultural]], [[știință|științific]], [[economie|economic]], [[politic]] și administrativ al Sloveniei, țară independentă din 1991. Istoric, orașul a fost influențat de poziția sa geografica, la răscrucea dintre culturile [[Triburile germanice|germanice]], [[Limbile romanice|latine]] și [[slavi]]ce.

== Etimologie ==
Istoricii au puncte de vedere diferite legate de originea denumirii orașului. Unii cred că provine din numele vechiului oraș slav "Laburus".<ref name="InfoNom">{{citat web |url=http://www.ljubljana.si/en/tourism/ljubljana/general_info/name/default.html |title=De unde și-a luat Ljubljana numele? |accessdate=2008-07-30}}</ref> Alții cred că provine din latinul "Aluviana" după ce orașul a fost inundat, fapt care se leagă și de înțelesul numelui german, cuvântul "Laubach" însemnând "mlaștină". O ipoteză romantică susține faptul că numele provine din cuvântul slavon ''Luba'' ("iubit").<ref name="InfoNom"/> Numele german al orașului este ''Laibach'', folosit oficial până în [[1918]].

Conform legendei grecești, eroul [[Iason]] și [[argonauți]]i săi, după ce au gâsit [[lâna de aur]] în [[Colchis]], au luat-o spre nord navigând pe [[Dunăre]], în loc să se întoarcă spre [[Marea Egee]].<ref name="InfoDragon">{{citat web |url=http://www.ljubljana.si/en/tourism/ljubljana/general_info/symbol/default.html |title=De ce este dragonul simbolul Lublianei? |accessdate=2008-07-30}}</ref> Navigând în sus, se spune că au mers spre [[râul Sava]] și apoi la izvorul râului ''Lublianica''. Au debarcat, pentru a-și căra barca la [[Marea Adriatică]], înspre vest, pentru a ajunge înapoi acasă.<ref name="InfoDragon"/> Între orașele [[Vrhnika]] și Ljubljana, argonauții au găsit un lac înconjurat de o mlaștină. Acolo se spune că Iason a învins un monstru. Acel monstru era [[dragon]]ul care astăzi este prezent pe stema și steagul orașului.<ref name="InfoDragon"/> Mai mulți dragoni înnaripați decorează ''Podul Dragonului'' ({{limbă-sl|''Zmajski most''}}), de multe ori considerat cel mai frumos pod produs de [[Secesiunea vieneză]].<ref name="ARCH124">{{citat carte
|author= C Abdunur
|title= ARCH'01: Troisième conferénce internationale sur les ponts en arc
|publisher= Presses des Ponts
|location= 
|year= 2001
|pages= 124
|isbn= 2859783474
|oclc=
|doi=
}}</ref>

== Istorie ==
=== Preistorie ===
Din 3600 până în 3100 î.H. se găsesc cele mai vechi așezări din [[Laibacher Moor]].

Între 1000 și 700 î.H. au existat primele așezări [[iliri]]ce și [[Veneto|venețiene]] și în jurul anului 400 î.H. a urmat perioada [[celți]]lor.

Primul locuitor [[Mitologia greacă|mitic]] este considerat [[Iason|Jason]] (a se vedea secțiunea Coat of Arms).<ref name="Wappen">„Der Drache im Stadtwappen geht auf eine Legende zurück, der zufolge der griechische Held Jason nach dem Raub des [[Goldenes Vlies|Goldenen Vlieses]] zur Quelle des Flusses Ljubljanica gelangt sei und dort einen Drachen im Kampf besiegt habe. Jason gilt demnach als legendärer erster Bewohner L[jubljana]s, der Drache ist Symbol der Stadt.“ [http://eeo.uni-klu.ac.at/index.php?title=Ljubljana ''Ljubljana.''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171227121842/http://eeo.uni-klu.ac.at/index.php?title=Ljubljana|date=2017-12-27}} In: ''eeo.uni-klu.ac.at,'' Website der [[Universität Klagenfurt|Alpen-Adria-Universität Klagenfurt (AAU)]], abgerufen am 12. Juli 2016.</ref>

=== Imperiul Roman ===
În secolul I î.H. [[Roma Antică|romanii]] au construit o fortăreață militară pe locul Ljubljanei de astăzi, iar în anul 14 au construit așezarea romană '''Emona''' sau '''Aemona''' (''Colonia Aemona Iulia tribu Claudia''). Deși era localizat în locul Ljubljanei de azi, cu [[migrația popoarelor]] este doar o așezare predecesoare a orașului de astăzi.

=== Migrația și Imperiul franc ===
Aproximativ în 600 au migrat în zonă de triburi [[Slavi|slave]], urmând declinul așezării Emona. În jur de 800, zona Ljubljana a căzut sub dominația [[franci]]lor.

=== Sfântul Imperiu Roman ===
În Francia Răsăriteană și mai târziu în Sfântul Imperiu Roman, zona din jurul Ljubljanei aparține de [[Marca de Carniola]]. Perioada cuprinsă între 1112 și 1125 este data originii primelor înregistrări scrise ale Ljubljanei. Prima mențiune scrisă a orașului datează din anul 1144.<ref>[http://eeo.uni-klu.ac.at/index.php?title=Ljubljana ''Ljubljana.''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171227121842/http://eeo.uni-klu.ac.at/index.php?title=Ljubljana|date=2017-12-27}} In: ''eeo.uni-klu.ac.at,'' Website der [[Universität Klagenfurt|Alpen-Adria-Universität Klagenfurt (AAU)]], abgerufen am 12. Juli 2016.</ref> A fost numit pentru prima dată în 1220 oraș, 1243 sunt înregistrate dreptul de piață și zidul orașului, în 1280, locuitorii erau numiți "cives" (cetățeni).<ref>Miha Kosi (Laibach): ''Stadtgründung und Stadtwerdung. Probleme und Beispiele aus dem slowenischen Raum.'' In: ''Pro Civitate Austriae. Informationen zur Stadtgeschichtsforschung in Österreich.'' Hrsg. von Österreichischer Arbeitskreis für Stadtgeschichtsforschung und Verein für Geschichte der Stadt Wien. Neue Folge, Heft 14, Linz 2009, {{ISSN|1562-5346}}, S. 7.</ref>

În 1270, Ljubljana a fost cucerită de regele Boemiei, [[Ottokar al II-lea al Boemiei|Premysl Ottokar al II-lea]], care anterior a subjugat stăpânirea austriacă după dispariția [[Babenberg]]ului, în 1246.

==== Guvernarea habsburgică ====
.

=== Imperiul Austriac ===
.

=== Regatul Serbiei, Croației și Sloveniei și Regatul Iugoslaviei ===
La sfârșitul lunii octombrie 1918, Ljubljana a devenit parte a nou-înființatului [[Regatul Iugoslaviei|Regat al sârbilor, croaților și slovenilor]]. 1919 a fost fondată [[Universitatea din Ljubljana]]. În 1929, Ljubljana a devenit capitala banului Dravska Drau (''Dravska banovina'') din [[Regatul Iugoslaviei]].

=== Anexarea italiană și ocupația germană ===

=== Republica Socialistă Federală Iugoslavia ===
La 9 mai 1945 a avut loc dizolvarea oficială a Provincia di Lubiana. În 1945 restul germanilor din Laibach, precum și alți germani sloveni, au fost expulzați pe baza deciziilor AVNOJ. Mulți oameni au fost uciși.

În 1945 Ljubljana a devenit capitala [[Republica Socialistă Slovenia|Republicii Populare a Republicii Slovenia]] în Republica Populară Federală [[Iugoslavia]]. În 1958, prima televiziune slovenă a început emisiuni regulate. 1958, tramvaiul a fost închis. În 1980, [[Dictatură|dictatorul]] iugoslav [[Josip Broz Tito]] a murit în Ljubljana.

=== Republica Slovenia ===
În 1991 orașul a sărbătorit independența Sloveniei.

În 2002 summitul [[George W. Bush|Bush]]/[[Vladimir Putin|Putin]] a avut loc la Ljubljana.

La numai câteva săptămâni de la descoperirea unui nou mormânt comun cu peste 4.000 de partizani asasinați de [[Partizanii iugoslavi|partizanii lui Tito]] într-o mină slovenă, în aprilie 2009, consiliul municipal din Ljubljana a decis cu majoritatea partidelor de stânga să desemneze o stradă după [[Josip Broz Tito]].<ref>''Laibach ehrt Tito.'' In: ''[[Frankfurter Allgemeine Zeitung]].'' 27. April 2009 ([http://fazarchiv.faz.net/?q=Laibach+ehrt+Tito&search_in=TI&timePeriod=timeFilter&timeFilter=&DT_from=&DT_to=&KO=&crxdefs=&NN=&CO=&CN=&BC=&submitSearch=Suchen&sext=0&maxHits=&sorting=&toggleFilter=&dosearch=new#hitlist online mit Registrierung], abgerufen am 13. Juli 2016).</ref> În 1991 actuala  ''Slovenska cesta'' (strada slovenă) a fost numită după el.

==Geografie și climă==

== Districte ==
[[Fișier:MOL-CS.png|thumb|right|320px|Districtele Lublianei]]
Ljubljana are 17 districte, redate mai jos. În trecut era formată din cinci municipalități (Bežigrad, Centru, Moste-Polje, Šiška și Vič-Rudnik) care încă corespund constituențelor electorale ale orașului.

{| cellpadding="5"
|- style="vertical-align:top;"
|
# ''Bežigrad''
# ''Centru''
# ''Črnuče''
# ''Dravlje''
# ''Golovec''
# ''Jarše''
# ''Moste''
# ''Polje''
# ''Posavje''
||
||
<ol start="10">
<li>''Rožnik''</li>
<li>''Rudnik''</li>
<li>''Sostro''</li>
<li>''Šentvid''</li>
<li>''Šiška''</li>
<li>''Šmarna gora''</li>
<li>''Trnovo''</li>
<li>''Vič''</li>
</ol>
|}

== Demografie ==
În 1869, Ljubljana avea puțin sub 27,000 de locuitori,<ref name="Krajevni">''Krajevni leksikon Slovenije'' (Ljubljana: DZS, 1995), p.297</ref> un număr care a crescut la 80,000 la mijlocul anilor 1930. Creșterea demografică a rămas relativ stabilă între 1930 și 2007.<ref name="Demography">{{citat web
 |url=http://www.stat.si/pxweb/Dialog/varval.asp?ma=0520302E&ti=Population+by+age+groups+and+sex%2C+municipalities%2C+Slovenia&path=../Database/Demographics/05_population/02_05007_numb_struct/01_05203_age_sex/&lang=1
 |title=Populație după vârstă și sex, municipalități, Slovenia
 |accessdate=2008-07-31
 |archive-date=2009-09-17
 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090917084024/http://www.stat.si/pxweb/Dialog/varval.asp?ma=0520302E&ti=Population+by+age+groups+and+sex%2C+municipalities%2C+Slovenia&path=../Database/Demographics/05_population/02_05007_numb_struct/01_05203_age_sex/&lang=1
 |dead-url=yes
 }}</ref> Înainte de 1996, populația depășea 320,000 dar scăderea numărului, a fost cauzată în principal de o reorganizare teritorială care a făcut ca anumite zone periferice să fie atașate municipalitățiilor vecine. La recensământul din 2002, 39.2% din locuitorii Lublianei erau catolici; 30.4% erau credincioși care nu aparțineau unei religii; 19.2% erau ateiști; 5.5% erau ortodocși; 5% erau musulmani; și restul de 0.7% erau protestanți sau aparțineau altei religii.<ref name="Religion">{{citat web|url=http://www.stat.si/popis2002/en/rezultati/rezultati_red.asp?ter=OBC&st=6|title=Populația după religie|accessdate=2008-08-05|archive-date=2011-06-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20110607171653/http://www.stat.si/popis2002/en/rezultati/rezultati_red.asp?ter=OBC&st=6|dead-url=yes}}</ref>

<div style="text-align:center">
'''Evoluția demografică<ref name="Krajevni"/><ref name="Demography"/>'''
{| class="wikitable" border="1" style="font-size:90%;width:80%;border:0;text-align:center;line-height:120%;"
|-
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1869
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1880
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1890
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1900
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1910
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1931
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1935
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1948
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1953
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1961
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1966
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1970
! style="background:#f5f5f5; width:11%; color:black;" | 1980
! style="background:#f5f5f5; width:12%; color:black;" | 2001
|-
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 26,879
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 32,265
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 36,878
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 45,017
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 56,844
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 79,391
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 85,000 
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 98,914
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 113,666
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 135,806
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 154,690
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 180,714
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 265,000
| style="background:#d1e8ff; color:black;" | 270,032
|}
</div>

== Guvern și criminalitate ==
==Economie==
Ljubljana generează aproximativ 25% din PIB-ul Sloveniei. În 2003, nivelul populației active era la 62%; 64% lucrau în sectorul privat și 36% în sectorul public. În ianuarie 2007, nivelul [[șomaj]]ului era la 6.5% (scăzut de la 7.7% în anul precedent) scăzut în comparație cu nivelul național de 8.7%.<ref name="Chomage Ljubljana">{{citat web |url=http://www.ess.gov.si/eng/UnemplTrends/RegUnemplRO99.htm |title=Registered unemployment rates (%) by regional offices in 2006 and 2007 |accessdate=2008-07-31 |archive-date=2008-09-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080905083517/http://www.ess.gov.si/eng/UnemplTrends/RegUnemplRO99.htm |dead-url=yes }}</ref>

Industria rămâne principalul angajator din oraș, notabil industria farmaceutică, petrochimică și alimentară. Alte domenii importante sunt cel bancar, finanțele, transportul, construcțiile, comerțul, serviciile și turismul. Sectorul public angajează în domeniile educației, culturii, medicinei și administrației locale.

Bursa din Ljubljana ({{limbă-sl|''Ljubljanska borza''}}), cumpărată în 2008 de ''Bursa Vieneză'',<ref name="Bourse Vienne">{{citat web |url=http://www.sloveniatimes.com/en/inside.cp2?uid=DCC97754-19B6-64BF-BC26-9760B7F88908&linkid=news&cid=ED4C6575-3589-840B-A072-1B6760015E2E |title=Austricecii cumpără Bursa din Ljubljana |accessdate=2008-07-31 |archive-date=2009-01-11 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090111114616/http://www.sloveniatimes.com/en/inside.cp2?uid=DCC97754-19B6-64BF-BC26-9760B7F88908&linkid=news&cid=ED4C6575-3589-840B-A072-1B6760015E2E |dead-url=yes }}</ref> se ocupă cu marile companii slovene. Unele au sediul în zona capitalei: de exemplu, rețeaua de magazine ''Mercator'', compania petrolieră ''Petrol d.d.'' și compania de comunicații ''Telekom Slovenije''.<ref name="Bourse Ljubljana">{{citat web |url=http://www.ljse.si/cgi-bin/jve.cgi?doc=%208373&sid=qaKUUjazRohwRuAP |title=Ljubljanska borza d.d. |accessdate=2008-07-31}}</ref> Peste 15,000 de companii operează în oraș, cele mai multe în sectorul terțiar.<ref name="Tertiaire Ljubljana">{{citat web |url=http://www.wieninternational.at/en/node/4997 |title=Ljubljana: centrul economic al Sloveniei|accessdate=2008-07-31}}</ref>

== Educație ==
[[Fișier:SLO-Ljubljana53.JPG|thumb|right|Clădirea principală a [[Universitatea din Ljubljana|Universității din Ljubljana]], în trecut clădirea parlamentului Carniolan]]

Academia Industriosului (''[[Academia operosorum Labacensis]]'') s-a deschis în 1693; a fost închisă în 1801, dar a fost un precursor pentru ''Academia Slovenă de Științe și Arte'', fondată în 1938. Astăzi studenții formează o șeptime din populația Lublianei, dând orașului un caracter tineresc.<ref name="Université Ljubljana">{{citat web |url=http://www.uni-lj.si/en/about_university_of_ljubljana/ul_history.aspx |title=Istoria UL |accessdate=2008-07-31 |archive-date=2009-02-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090223021942/http://www.uni-lj.si/en/about_university_of_ljubljana/ul_history.aspx |dead-url=yes }}</ref> [[Universitatea din Ljubljana]], cea mai importantă universitate din Slovenia și singura universitate din Ljubljana, a fost fondată în 1919. În 2008 avea 22 de facultăți, trei academii și un colegiu. Acestea oferă cursuri în limba slovenă în (printre altele) medicină, științe aplicate, arte, drept și administrație.<ref name="Université Ljubljana II">{{citat web |url=http://www.uni-lj.si/en/about_university_of_ljubljana/statues_of_ul.aspx |title=Statutes of UL |accessdate=2008-07-31 |archive-date=2009-02-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090223021942/http://www.uni-lj.si/en/about_university_of_ljubljana/statues_of_ul.aspx |dead-url=yes }}</ref> Universitatea are aproape 64,000 de studenți și 4,000 de profesori și personal educativ.

În 2004 [[Biblioteca Națională și Universitară a Sloveniei]] avea 1.169.090 de cărți în total. În 2006 cele 55 de școli primare aveau 20.802 de elevi și cele 32 de licee aveau 25.797 de elevi.

== Cultură și obiective turistice ==
[[File:StNicholas-Ljubljana.JPG|mini|[[Catedrala Sfântul Nicolae din Ljubljana|Domul Sfântul Nicolae]]]]
[[File:Ljubljana Prešeren Square.jpg|thumb|[[Piața Prešeren]] în orașul vechi]]
[[File:Ljubljanica banks night.jpg|thumb|Restaurante de-a lungul râului, în spate se vede cetatea]]
[[File:NationalGallery-Ljubljana.JPG|thumb|[[Galeria națională a Sloveniei]]]]
Orașul este renumit pentru monumentele sale de arhitectură după planurile lui [[Jože Plečnik]] și pentru centrul orașul bine conservat, printre care:
* orașul vechi (aparținând patrimoniului cultural)
* clădiri de Jože Plečnik, precum ''[[Tromostovje]]'', biblioteca universitară - NUK, cimitirul [[Žale]], ''Križanke'', parcul Tivoli
* cetatea
* [[Catedrala Sfântul Nicolae din Ljubljana|Domul Sf. Nicolae]] (''Stolnica svetega Nikolaja'') după planurile părintelui iezuit [[Andrea Pozzo]]
* palatul arhiepiscopal
* biserica franciscană Sfânta Maria (''Cerkev Marijinega oznanjenja'') din [[Piața Prešeren]] (''Prešernov trg'')
* primăria
* biserica ortodoxă (''Cerkev sv. Cirila in Metoda'')
* [[Galeria națională a Sloveniei]]
* muzeul de artă (''[[Moderna Galerija]]'')
* muzeul orașului (''Mestni muzej'')

==Sport==
== Transport ==

==Relații internaționale==
=== Orașe înfrățite ===

Lubljana este înfrățită cu:
{|style="width:100%"
|-
|width=33.3%|
* {{flagicon|GRE}}  [[Atena]], [[Grecia]], din 2000 
* {{flagicon|SRB}}  [[Belgrad]], [[Serbia]], din 2003 
* {{flagicon|SVK}}  [[Bratislava]], [[Slovacia]], din 1967<ref name="Oraș înfrățit">{{citat web|url=http://www.bratislava-city.sk/bratislava-twin-towns|title=''Bratislava - Orașe înfrățite''|publisher=<small>[[copyright|©]]</small> 2003-2008 Bratislava-City.sk|accessdate=2008-10-26}}</ref> 
* {{flagicon|BEL}}  [[Bruxelles]], [[Belgia]], din 2004 
* {{flagicon|GER}}  [[Chemnitz]], [[Germania]], din 1966 
* {{flagicon|CHN}}  [[Chengdu]], [[Republica Populară Chineză|China]], din 1981 
* {{flagicon|USA}}  [[Cleveland, Ohio|Cleveland]], [[Statele Unite]]
* {{flagicon|GER}}  [[Leverkusen]], [[Germania]], din 1979 
|width=33.3%|
* {{flagicon|TUR}}  [[Mardin]], [[Turcia]], din 2003 
* {{flagicon|POR}}  [[Santa Maria da Feira]], [[Portugalia]], din 2006 
* {{flagicon|RUS}}  [[Moscova]], [[Rusia]], din 2000 
* {{flagicon|UK}}  [[Nottingham]], [[Regatul Unit]], din 1963 
* {{flagicon|ITA}}  [[Palermo]], [[Italia]], din 1964 
* {{flagicon|ITA}}  [[Parma]], [[Italia]], din 1964 
* {{flagicon|ITA}}  [[Pesaro]], [[Italia]], din 1964 
* {{flagicon|CRO}}  [[Ploče]], [[Croația]], din 1982 
|width=33.3%|
* {{flagicon|CRO}}  [[Rijeka]], [[Croația]], din 1979 
* {{flagicon|BIH}}  [[Sarajevo]], [[Bosnia și Herțegovina]], din 2002<ref>{{citat web |author=daenet d.o.o. |url=http://www.sarajevo.ba/en/stream.php?kat=160 |title=Site oficial Sarajevo: Orașe înfrățite |publisher=Sarajevo.ba |date= |accessdate=2009-05-06 |archive-date=2018-12-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181226040906/https://sarajevo.ba/en/stream.php?kat=160%20 |dead-url=yes }}</ref> 
* {{flagicon|Macedonia}}  [[Skopje]], [[Republica Macedonia|Macedonia]], din 2007<ref name="Skopje">{{citat web|url=http://www.skopje.gov.mk/EN/DesktopDefault.aspx?tabindex=0&tabid=69|title=Portal oficial al orașului Skopje - Orașe înfrățite|publisher=[[copyright|©]] 2006-2009 [http://www.skopje.gov.mk/DesktopDefault.aspx?tabindex=0&tabid=1 Skopje]|accessdate=2009-07-14|archive-date=2018-12-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20181225153206/http://www.skopje.gov.mk/EN/DesktopDefault.aspx?tabindex=0&tabid=69|dead-url=yes}}</ref> 
* {{flagicon|TUN}}  [[Sousse]], [[Tunisia]], din 1969 
* {{flagicon|GEO}}  [[Tbilisi]], [[Georgia (țară)|Georgia]], din 1977<ref name="Orașe înfrățite cu Tbilisi">{{citat web|url=http://www.tbilisi.gov.ge/index.php?lang_id=ENG&sec_id=4571|title=Portal municipal Tbilisi - Orașe înfrățite|publisher=© 2009 - Primăria Tbilisi|accessdate=2009-06-16|archive-date=2013-07-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20130724120155/http://www.tbilisi.gov.ge/index.php?lang_id=ENG&sec_id=4571|dead-url=yes}}</ref> 
* {{flagicon|AUT}}  [[Viena]], [[Austria]], din 1999 
* {{flagicon|GER}}  [[Wiesbaden]], [[Germania]], din 1977 
* {{flagicon|CRO}}  [[Zagreb]], [[Croația]], din 2001<ref name=zagreb_sister_cities>{{citat web|url=http://www.zagreb.hr/mms/en/index.html|title=Orașe înfrățite cu Zagreb|accessdate=2007-11-29|archive-date=2007-09-28|archive-url=https://web.archive.org/web/20070928042510/http://www.zagreb.hr/mms/en/index.html|dead-url=yes}}</ref> 
|}

== Personalități născute aici ==
* August Ferdinand Haller von Hallerstein ([[1703]] - [[1774]]), [[călugăr]] misionar;
* Philipp von Cobenzl ([[1741]] - [[1810]]), [[om de stat]];
* [[Anastasius Grün]] ([[1806]] - [[1876]]), [[scriitor]], [[om politic]];
* [[Constantin von Wurzbach]] ([[1818]] - [[1893]]), [[enciclopedie|enciclopedist]];
* [[Carlos, Duce de Madrid]] ([[1848]] - [[1909]]), [[prinț]] al [[Spania|Spaniei]];
* Emil Johann Lambert Heinricher ([[1856]] – [[1934]]), [[botanică|botanist]];
* [[Ivana Kobilca]] ([[1861]] – [[1926]]), [[pictor]];
* [[Fritz Pregl]] ([[1869]] - [[1930]]), [[chimie|chimist]], laureat [[Premiul Nobel|Nobel]];
* [[Jože Plečnik]] ([[1872]] - [[1957]]), [[arhitect]];
* Ernst Moro ([[1874]] - [[1951]]), [[medic]] [[pediatrie|pediatru]];
* [[Josip Murn]] ([[1879]] - [[1901]]), [[poet]];
* [[Milan Vidmar]] ([[1885]] - [[1962]]), [[inginer]] [[electrotehnică|eletrotehnist]];
* Svatopluk Innemann ([[1896]] - [[1945]]), [[cinematografie|cineast]];
* [[Edvard Kardelj]] ([[1910]] - [[1979]]), [[om politic]], [[comunist]];
* Maks Bajc ([[1919]] - [[1983]]), [[actor]];
* Demeter Bitenc ([[1922]] - [[2018]]), actor;
* [[Andrej Hieng]] ([[1925]] - [[2000]]), scriitor;
* [[Kaja Juvan]] (n. [[2000]]), jucătoare de [[tenis]].

== Note ==
<references />

== Bibliografie ==
* Harald Heppner (ed.), ''Hauptstädte zwischen Save, Bosphorus und Dnjepr'', Böhlau Verlag [[1998]], Wien-Köln-Weimar.

== Legături externe ==
{{commons|Ljubljana}}
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/ljubljana-la-prima-vedere-418305.html Ljubljana la prima vedere], 9 noiembrie 2006, ''Evenimentul zilei''

{{Subiecte Slovenia}} 
{{Capitalele Europei}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Ljubljana]]