Vizualizare sursă pentru „Sași”

{{trimite|Sas}}
{{Infocaseta Grup etnic
| grup = {{lang-ro|Sași transilvăneni/transilvani/ardeleni}},<br /> {{lang-de|Siebenbürger Sachsen}},<br /> [[dialectul săsesc|săsește]]: ''Siweberjer Såksen/Soxen'', <br />{{lang-hu|Erdélyi szászok}}
| imagine = [[Fișier:Coa Romania Nationality Saxons.svg|x170px|Stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni din Evul Mediu (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), înfățișând cele 7 cetăți (sau orașe) care au dat numele german al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).]]
| imagine_descriere = <div style="text-align:left">Steagul și stema sașilor transilvăneni/transilvani/ardeleni (și a „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” respectiv), veche din Evul Mediu, cu cele 7 castele reprezentând cele 7 cetăți (sau orașe fortificate) care au dat numele german consacrat al Transilvaniei (i.e., Siebenbürgen, pe lângă Transsilvanien).{{efn|i.e., cel mai probabil [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}), [[Brașov]] ({{lang-de|Kronstadt}}), [[Cluj-Napoca]] ({{lang-de|Klausenburg}}), [[Sighișoara]] ({{lang-de|Schäßburg}}), [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), [[Sebeș]] ({{lang-de|Mühlbach}}) respectiv [[Bistrița]] ({{lang-de|Bistritz}}).}} În același timp, toate aceste cetăți reprezintă cele [[Șapte Scaune]] administrative ale comunității săsești, toate subordonate în trecut [[Scaunul Sibiului|Scaunului Sibiului]] ({{lang-de|Hermannstädter Hauptstuhl sau Hauptstuhl Hermannstadt}}).</div>
| populație = {{circa}} 300.000 în întreaga lume<ref>{{citat web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/land-und-leute/siebenbuerger-sachsen/|title=Siebenbürger Sachsen|work=Siebenbuerger.de|accessdate=23 mai 2024}}</ref><br /> {{circa}} 11.400-{{circa}} 13.000 în România (conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului din 2011]])
| ref1 = <ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.schloss-horneck.de/das-schloss/siebenbuergen-und-die-siebenbuerger-sachsen|title=Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen|work=Schloss Horneck|publisher=Siebenbürgische Kulturzentrum „Schloss Horneck" e.V|accessdate=16 februarie 2023}}</ref>
| regiune1 = Predominant în [[Transilvania]], [[România]] (mai ales în trecut) dar și în [[Germania]] și [[Austria]] (cu precădere în prezent) precum și în [[Statele Unite ale Americii]] (SUA) sau [[Canada]] (comunități emigrante mai mici se regăsesc și în [[Oceania]] și [[America de Sud]] de asemenea)
| limbi = '''[[limba germană|Germană]] și [[dialectul săsesc]]''' (de asemenea și [[Limba română|română]] și/sau [[Limba maghiară|maghiară]])
| religii = În prezent, predominant și majoritar [[Luteranism|luterani]], aparținând în mare parte [[Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România|Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România]] ({{lang-de|Evangelische Kirche A.B. [Augsburgischen Bekenntnisses] in Rumänien}}; în trecut [[Biserica Catolică|romano-catolici]] în [[Evul Mediu]] (mai precis în [[Evul Mediu Clasic]] până în [[Evul Mediu târziu]], înainte de [[Reforma Protestantă]])
| grupuri_înrudite = [[Luxemburghezi]], [[Neerlandezi|olandezi]], [[belgieni]] (i.e., [[flamanzi]] și [[valoni]]), [[germani]] și [[austrieci]] precum și [[germanii din România]] în general
| note = O populație predominant germanică și germană respectiv{{efn|Predominant dat fiind faptul că printre primii coloniști sași s-au regăsit și [[valoni]] și chiar [[francezi]] (sau, mai degrabă, [[franci]]). Chiar și după Evul Mediu au mai existat valuri ulterioare de coloniști valoni care au fondat, spre exemplu cel mai notabil, cartierul [[Unirea, Bistrița-Năsăud|Unirea/Wallendorf]] din Bistrița/Bistritz.}} care trăiește în Transilvania de la mijlocul secolului al XII-lea neîntrerupt până în prezent.
}}
 
'''Sașii''', '''sașii ardeleni''', '''sașii transilvani''', '''sașii transilvăneni''' sau '''oaspeții [[teutoni]]''' (în {{de|Siebenbürger Sachsen}}, colocvial ''Sachsen'', în [[dialectul săsesc]] ''Siweberjer Såksen'' sau ''Soxen'', {{lang-la|Saxones, Hospites Flandrenses et Theutonici, Primi hospites regni, Germanici imperii in Transilvania}},{{efn|Primele trei denumiri valabile pentru primele valuri de coloniști sași, însemnând oaspeții flamanzi și teutoni(ci) precum și primii oaspeți regali/ai regatului, în timp ce ultima corespunde versurilor lui Valentin Wagner}} {{lang-hu|Erdélyi szászok}}), sunt un [[grup etnic]] de origini mixte din [[Europa de Vest]] și [[Europa Centrală]], predominant [[germani]] (cel mai notabil [[luxemburghezi]], [[Franconia|franconi]] și [[Lotharingia|lotharingi]] dar și [[Ducatul de Bavaria|bavarezi]]),{{efn|Primii coloniști sași au mai venit și din regiunea contemporană [[Benelux]], mai precis [[Țările de Jos]]/Olanda, [[Flandra]], [[Hainaut]], [[Brabant]] și/sau [[Liège]].}} stabilit în sudul, sud-estul și nord-estul [[Transilvania|Transilvaniei]] începând cu mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]] (mai precis de la începutul anilor 1140/1150), vorbitori nativi ai [[Dialectul săsesc|dialectului săsesc]] (''Siweberjesch Såksesch'' sau doar ''Såksesch'') și ai [[Limba germană|germanei standard]] (i.e., [[:de:Standarddeutsch|Hochdeutsch]]). De asemenea, dialectul săsesc este înrudit semnificativ cu [[limba ripuară]] precum și cu [[limba luxemburgheză]],{{efn|Percepută de unii ca un dialect constitutiv al limbii germane de asemenea, mai debgrabă decât o limbă de sine stătătoare.}} mai ales din punct de vedere lexical, fonetic și morfologic, dată fiind izolarea geografică relativă ale amândurora față de alte dialecte germane.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=122-123}}</ref><ref>{{cite web|lang=en|url=https://today.rtl.lu/your-luxembourg/knowledge-bites/a/1411526.html|title=The Transylvanian Saxon dialect, a not-so-distant cousin of Luxembourgish|author=Nathalie Lodhi|work=RTL Today|date=13 ianuarie 2020|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref> Totodată, anumite dialecte țipțerești din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-ro|Spiș}}), nord-estul [[Slovacia|Slovaciei]] de astăzi sunt înrudite cu dialectul săsesc având în vedere originea acestora comună vest-central germană, mai precis renană (i.e., din [[Renania]] sau din zona [[Rin|Rinului de nord]], incluzând [[Ducatul Luxemburg|Ducatul Luxemburgului]], atunci un stat constitutiv al [[Sfântul Imperiu Roman|Sfântului Imperiu Roman]], cunoscut de asemenea și ca Sfântul Imperiu Romano-German).<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=225184|title=Die Zipser Sachsen im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|author=Helmut Protze|work=Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde|date=2006|accessdate=20 ianuarie 2024}}</ref> Pe lângă limba germană medievală sau germana veche (i.e., ''[[:de:Althochdeutsche Sprache|Althochdeutsch]]'' respectiv ''[[:de:Mittelhochdeutsche Sprache|Mittelhochdeutsch]]'', dialectul săsesc fiind la un nivel parțial de similaritate cu cea din urmă încă), coloniștii medievali vest europeni cunoscuți colectiv drept sași mai vorbeau și [[Franceza veche|limba franceză veche]], [[Limba valonă|valona]] respectiv [[Limba flamandă|flamanda]], toate aceste limbi influențând dezvoltarea dialectului săsesc, împreună cu [[limba română]] și [[limba maghiară]] ulterior de asemenea (cele două limbi din urmă contribuind la îmbogățirea lexicului dialectului săsesc).

Împreună cu [[Țipțeri|țipțerii]] ({{lang-de|Zipser, Zipser Deutsche sau [[:de:Zipser Sachsen|Zipser Sachsen]]}}) din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}, {{lang-hu|Szepes}}),{{efn|Cunoscuți și ca sașii din Spiș.}} [[Slovacia]] de astăzi (precum și din [[Maramureș]] și [[Bucovina]]) și cu [[Germani baltici|germanii baltici]] ({{lang-de|[[:de:Deutsch-Balten|Deutsch-Balten]]}}), sașii transilvăneni reprezintă unul dintre trei cele mai vechi grupuri etnice germane care trăiește neîntrerupt din [[Evul Mediu]] (mai precis [[Evul Mediu Clasic|Evul Mediu Mijlociu]]) până în prezent în [[Europa Centrală și de Est]], ca parte a procesului de colonizare germană în aceste părți ale Europei, proces cunoscut în [[Istoriografie|istoriografia]] germană drept „''[[Ostsiedlung]]/Ostdeutsche Kolonisation''” (i.e., „''Așezare/colonizare estică''”, cunoscută alternativ și ca „''Drang nach Osten''”, i.e., expansiune estică, formulă apărută în secolul al XIX-lea, parțial cu conotații geopolitice atunci, reluate ulterior în secolul al XX-lea în context [[Nazism|național socialist]]).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=54}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://dexonline.ro/definitie/drang%20nach%20osten/684002|title=drang nach osten|work=[[Dicționarul explicativ al limbii române|Dex]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref>

În Evul Mediu, o parte din sașii transilvăneni (cel mai probabil din [[Districtul Bistriței|zona Bistriței]]) au trecut [[Munții Carpați]] și s-au așezat și în nord-vestul [[Principatul Moldovei]], formând o [[Germani_bucovineni#Evul_Mediu|comunitatea compactă]] cel mai important pe teritoriul actual al județelor [[Județul Suceava|Suceava]] (în sudul [[Bucovina|Bucovinei]]/[[Bucovina de Sud]]) și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv în orașele [[Baia, Suceava|Baia]] ({{lang-de|Moldenmarkt}}) și [[Târgu Neamț]] ({{lang-de|Niamtz}}). De asemenea, sașii au fost prezenți și în procesul de colonizare al [[Țara Românească|Țării Românesti]] (Valahia) urmându-l pe [[Negru Vodă]] sau Radu Negru la fondarea statului medieval românesc la sud de Carpați, mai precis în orașele [[Târgoviște]] ({{lang-de|Tergowisch/Tergowiste}}) si [[Câmpulung|Câmpulung Muscel]] ({{lang-de|Langenau}}).

În întreaga istorie a acesteia, comunitatea săsească a fost una predominantă pașnică, foarte muncitoare, pioasă, [[Conservatorism|conservatoare]], tolerantă cu celelalte comunități etnice conlocuitoare, comerciantă și [[Burghezie|burgheză]], bucurându-se de privilegiile administrative, economice, sociale și politice emise prin „[[Diploma andreană]]” ({{lang-la|Diploma Andreanum}}, {{lang-de|Das Andreanum sau Der Goldenen Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}) și confirmate ulterior prin autonomia „[[Universitatea Săsească|Universității Săsești]]” ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}) din Evul Mediu până în [[Epoca modernă]].<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac|title=La sfârșitul timpului lor - Sașii Transilvăneni din România|author=Richiș / Reichesdorf|work=[[YouTube]]|date=3 martie 2013|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.schloss-horneck.de/en/the-castle/transylvania-and-the-transylvanian-saxons/|title=Transylvania and the Transylvanian Saxons|work=Siebenbürgisches Kulturzentrum „Schloss Horneck“ e.V. Schloß Horneck|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.britannica.com/topic/Transylvanian-Saxons|title=Transylvanian Saxons|work=[[Encyclopædia Britannica]]|accessdate=22 ianuarie 2024}}</ref> După terminarea [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], sașii transilvăneni au contribuit la unirea [[Unirea Transilvaniei cu România|Transilvaniei cu România]], votând o adeziune la unirea cu [[Regatul României]], fiind o [[Comunități etnice în România|minoritate etnică]] foarte loială statului român. La fel precum sașii în Transilvania, și [[Șvabi bănățeni|șvabii]] în [[Banat]] precum și [[Germani bucovineni|germanii bucovineni]] în [[Bucovina]] au votat pentru unirea regiunilor lor cu patria românească după Primul Război Mondial. 

Astfel, sașii transilvăneni fac parte din grupul mai larg al [[Germanii din România|germanilor din România]] după 1918 și sunt cel mai vechi sub-grup constitutiv al acestuia, având o istorie însemnată și bogată de peste 800 de ani pe teritoriul actual al României. În afara zonelor tradiționale, istorice sau etnografice cunoscute din sudul, sud-estul respectiv nord-estul Transilvaniei, comunități mai mici de sași s-au regăsit și se mai regăsesc în nord-vestul Transilvaniei (e.g., în zona [[Cluj-Napoca|Clujului]] precum și în împrejurimi). Precum alte grupuri constitutive ale germanilor din România, sașii transilvăneni au fost încadrați în trecut, din punct de vedere istoric, cultural și [[Geopolitică|geopolitic]], în conceptul german de „[[Mitteleuropa]]” (i.e., [[Europa Centrală]]). Ca toate grupurile constitutive ale minorității germane din România, sașii sunt reprezentați la nivel politic în România de [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR). În [[Statele Unite ale Americii]], comunitatea săsească emigrată în această țară este reprezentată de asociația Alliance of Transylvania Saxons.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/portal/service/standorte/standort.php?id=72|title=Geschäftsstelle der Alliance of Transylvanian Saxons (ATS) in den USA|work=Siebenbuerger.de|accessdate=3 octombrie 2024}}</ref> În [[Canada]] există de asemenea o importantă comunitate săsească.<ref>{{cite web|lang=en|url=https://research.library.mun.ca/16600/1/thesis.pdf|title=“In Our Own Way”: Tradition and Transmission Among Later-Generation Transylvanian Saxons in Canada|work=A thesis submitted to the School of Graduate Studies in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts, Department of Folklore Faculty of Humanities and Social Sciences, Memorial University of Newfoundland and Labrador|author=Rebecca Horeth|date=October 2024|accessdate=2 noiembrie 2024}}</ref>

== Istoria colonizării sașilor în Transilvania ==
{{Vezi și|Lista localităților cu biserici fortificate din Transilvania|Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania}}

Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de [[Rege al Ungariei|regele]] [[Géza al II-lea al Ungariei|Géza al II-lea]] ([[1141]]–[[1162]]) al [[Regatul Ungariei|Ungariei]], fiind justificată, în esență, prin rațiuni de ordin economic (dezvoltare economică/comercială regională) și militar (mai precis defensiv în fața anumitor popoare invadatoare și migratoare asiatice de-a lungul [[Evul Mediu Clasic|Evului Mediu Clasic]], i.e., [[cumani]], [[pecenegi]], [[mongoli]], [[tătari]], mai târziu [[turci]]i [[Imperiul Otoman|otomani]] de asemenea). Astfel, timp de câteva secole, sarcina principală a acestor coloniști vest europeni (inclusiv germani) cunoscuți ca sași a fost apărarea [[Graniță|granițelor]] de sud, sud-est și nord-est ale fostului regat maghiar (care îngloba și Transilvania în Evul Mediu Clasic; aceeași sarcină având-o și [[secui]]i în regiunea montană de est) precum și dezvoltarea economică a regiunii (care s-a produs și prin comerț cu [[Țara Românească]] la sud respectiv cu [[Principatul Moldovei]] la est), fondând în această perioadă de timp numeroase și importante așezări fortificate atât la nivel rural cât și la nivel urban. O altă sarcină principală foarte importantă a coloniștilor sași la nivel economic a fost aceea a mineritului, care s-a desfășurat cel mai notabil în zona [[Bistrița|Bistriței]] sau [[Țara Năsăudului|Țării Năsăudului]] ({{lang-de|Nösnerland sau Nösnergau}}, a doua denumire fiind cea arhaică în limba germană pentru această regiune etnografică), aceasta fiind o regiune bogată în minereuri (mai precis [[Metal prețios|metale prețioase]], mai precis [[aur]] și [[argint]], precum și [[Sare gemă|sare]] respectiv [[cupru]]).

[[Fișier:Bauern pflug.jpg|thumb|right|Țărani din secolul al XIII-lea, ilustrație din manuscrisul medieval german [[:de:Heidelberger Sachsenspiegel|Heidelberger Sachsenspiegel]] scris la începutul secolului al XIV-lea.]]

Procesul colonizării germane în Transilvania a continuat până spre sfârșitul [[Secolul al XIII-lea|secolului al XIII-lea]] și începutul veacului următor (precum și ulterior de-a lungul celorlaltor secole din Evul Mediu și continuând în [[Epoca modernă]], încheiindu-se cu valuri mai mici și sporadice de coloniști germani în secolul al XIX-lea, provenind din centrul și sud-vestul Germaniei de astăzi). Surse mai noi,<ref>Horst Klusch, ''Zur Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'' (i.e., Despre așezarea sașilor în Transilvania), 156 pagini, [[Editura Kriterion]], 2001, [[București]], ISBN 973260655X, 9789732606551</ref> lansează ipoteza conform căreia primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii din germanii care, din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la [[Cruciada țăranilor]]. Totodată, tipul de [[wiktionary:sesie|sesie]] principală sau cea mai răspândită în Transilvania pentru coloniștii sași a fost sesia flamandă (în contrapondere cu sesia franconă, folosită în regiunile împădurite; sesia flamandă, cu formele acesteia mai puțin rigide față de cea franconă, avea rolul de a umple „golurile de locuire”).<ref name=istorie>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 3. Așezarea germanilor în estul Europei|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=64}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://historia.ro/sectiune/general/povestea-satelor-sasesti-din-transilvania-2313189.html|title=Povestea satelor săsești din Transilvania - introduse in lista UNESCO|author=Ciprian Plăiașu|work=[[Historia]].ro|accessdate=3 martie 2024}}</ref> În același timp, tipul arhitectural de casă pentru colonișiii germani timpurii în Transilvania a fost tipul francon.

În afară de Transilvania, sesia flamandă a mai avut o arie de răspândire în regiunea [[Meißen]] (landul [[Saxonia]] de astăzi), [[Luzacia]] (o regiune istorică situată între Germania și [[Polonia]]), [[Silezia]] (regiune istorică aflată în sud-vestul Poloniei, reprezentată de [[Voievodatul Silezia Inferioară]] dar și parțial în Germania și [[Republica Cehă]]), pe cursul de mijloc al [[Râul Elba|râului Elba]], [[Brandenburg]], [[Mecklenburg]], [[Pomerania]], [[Prusia]] precum și parțial în Polonia și [[Lituania]].<ref name=istorie></ref>

În comunitățile săsești, aceștia erau conduși de [[șoltuz]] ({{lang-de|Schultheiß}}, echivalentul titlului de primar contemporan, villicus în latină sau Hann în germană de asemenea) și, la nivel judiciar, de [[greav]] ({{lang-de|Graf}}, Gräf, comes, judex, comes Saxonum mai precis de asemenea în [[Limba latină|latină]]; {{lang-ro|comitele sas}}),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 8. Consecințe: Economia, stratificarea socială, sistemul administrativ|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=253}}</ref> greavii constituind nobilimea (unul dintre cei mai cunoscuți greavi fiind Joachim de Sibiu/Hermannstadt, printre ai căror sodați sunt consemnați și românii în anul 1210),<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=152-153}}</ref> sașii având astfel parte de o democrație în stil medieval sub egida autonomă a [[Universitatea Săsească|Universității Săsești]] ({{lang-de|Sächsische Nationsuniversität}}, {{lang-la|Universitas Saxonum}}; impropriu spus universitate după înțelesul academic standard ci, mai degrabă, un corp guvernamental regional autonom pentru întreaga etnie săsească din Transilvania), fiind astfel scutiți de impozite în cadrul regatului maghiar prin [[Diploma andreană]] dar percepând anumite impozite în cadrul orașelor lor fortificate celor care nu erau nativi și doreau accesul în acestea (cel mai notabil pentru a-și desfășura activitatea comercială). Anumite orașe săsești (sau conduse parțial de sași în zonele geografice extra-carpatice, e.g., [[Moldova]]), mai precis Bistrița ({{lang-de|Bistritz sau Nösen, aceasta din urmă fiind forma arhaică a numelui orașului în limba germană}}) sau [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) precum și [[Câmpulung Moldovenesc]] ({{lang-de|Kimpolung}}) sau [[Suceava]] ({{lang-de|Sedschopff}}) în nordul Principatului Moldovei, ulterior [[Bucovina]] respectiv [[Bucovina de Sud]] sau [[Județul Suceava]], operau în trecut sub dreptul german, mai precis sub legea germană de tip Magdeburg (cunoscută și ca „[[Drepturile Magdeburg]]”).<ref>{{cite web|lang=en|url=https://magdeburg-law.com/historic-city/|title=Historic cities|work=Magdeburg law|accessdate=9 martie 2024}}</ref> Sașii mai aveau dreptul de a-și alege singuri preoții precum și judecătorii (i.e. singular jude; {{lang-la|villicus}}, în germana veche ''Hann'').<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.turnulsfatului.ro/2014/02/23/istoria-strazilor-din-sibiu-prima-strada-atestata-in-1371-24406|title=Istoria strazilor din Sibiu: prima strada, atestata in 1371|work=Turnul Sfatului|author=Dorina Nitu|date=23 februarie 2014||accessdate=5 aprilie 2024}}</ref> Funcția de judecător medieval va evolua gradual în cea de primar (i.e., șoltuz).

Primul colonist sas în Transilvania, conform istoricilor transilvăneni, cel puțin la nivel nominal conform unei mențiuni medievale din anul 1148 (ergo în timpul domniei regelui Géza al II-lea) din ''Analele Rodense'' de la mănăstirea Rade (Rode) de lângă [[Aachen]], atunci în ducatul [[Lotharingia Inferioară|Lotharingiei Inferioare]], a fost un anume Hezelo din Merkstein. Nu este sigur însă dacă acest Hezelo a fost cu adevărat primul colonist german în Transilvania consemnat în mod oficial deoarece nu reiese clar din această mențiune dacă acesta a emigrat în urma vânzării întregii sale avuții către biserica Klosterrath fie în Transilvania propriu-zisă fie în altă parte în Regatul Ungariei.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=99}}</ref> Un alt prim colonist înaintea lui Hezelo ar fi fost un anumit Anselm (mai precis consemnat oficial ca Anselm de Braz) de origine valonă însă, din nou, nu este sigură emigrarea lui în spațiul transilvănean în perioada aceea, ba mai mult, aceasta chiar este mai nesigură decât cea a lui Hezelo care ar fi survenit ipotetic ulterior.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 4. Originea sașilor din Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=98}}</ref>

Indiferent de certitudinea emigrării fie a lui Anselm fie a lui Hezelo în Transilvania propriu-zisă, conform lui Gustav Wenzel, locuitorii satelor [[Cricău, Alba|Cricău]] ({{lang-de|Krakau}}), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] ({{lang-de|Grabendorf}}), ambele situate lângă [[Alba Iulia]] ({{lang-de|Weißenburg/Karlsburg}}), precum și [[Romos]] ({{lang-de|Rumessdorf}}; situat în [[Scaunul Orăștiei]]/Brooser Stuhl), numiți de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] la 1206 „Saxones” respectiv „primi hospites regni” (i.e., primii oaspeți ai regatului/primi oaspeți regali) ar fi fost, de fapt, primii coloniști germani din sudul Transilvaniei, consemnați la nivel oficial cu certitudine, această părere fiind acceptată și de alți istorici.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=162}}</ref>

În cazul coloniștilor vest europeni care s-au așezat în zona Sibiului ({{lang-de|Hermannstadt}}), aceștia au găsit o zonă relativ mlăștinoasă și cu o densitate a populației semnificativ mai mică decât cea din [[Istorie contemporană|Epoca contemporană]], chiar dacă aceasta era locuită majoritar tot de etnici [[români]] la venirea acestora (parțial chiar și de secui, cf. [[Thomas Nägler]], 1981). Peisajele naturale pe care le-au întâlnit primii coloniști sași în zona Sibiului sunt și motivul pentru care sunt înfățișate florile de [[nufăr]]/[[lotus]] de pe stema municipiului Sibiu/Hermannstadt. De asemenea, în procesul de fortificare a granițelor fostului regat maghiar medieval (sau fostului regat arpadian, după cum îl descrie profesorul doctor în istorie [[Thomas Nägler]]), secuii si sașii au folosit un tip de palisade cunoscute ca [[Prisacă (sistem de fortificații)|prisăci]].<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=155}}</ref> Stilul principal arhitectural pe care coloniștii sași l-au adus prin ridicarea primelor biserici fortificate ale acestora a fost [[Arta romanică|stilul romanic]] (e.g. [[Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara|Biserica Sfântul Mihail]] din [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]]/Michelsberg) urmat de cel [[Arta gotică|gotic]], cel puțin în zona Sibiului.<ref>{{cite web|lang=ro|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 6. Desfășurarea colonizării în Transilvania|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=178}}</ref> Nu se cunoaște precis numărul total de așezări rurale fortificate fondate de sași în Evul Mediu Clasic, dar se estimează la câteva sute.

<gallery class="center">
Fișier:Géza II.jpg|Regele [[Géza al II-lea al Ungariei]] în [[Cronica pictată de la Viena]] ({{lang-la|Chronicon Pictum}})
Fișier:Modern history; Europe (1904) (14579040280).jpg|Hartă în limba engleză înfățișând procesul de așezare (sau expansiune) germană estică ({{lang-de|Ostsiedlung}}), început în Evul Mediu Clasic, cu teritoriile din Transilvania colonizate parțial de către sași colorate în roz hașurat.
Fișier:Deutsche Siedlung im Donauraum.jpg|Așezarea germanilor în regatul medieval al Ungariei <br />(după Wilfried Krallert; cărămiziu: zone colonizate în [[Evul Mediu]] cu germani, încă locuite de aceștia în secolul al XX-lea; [[hașurare|hașurat]] vertical cu roșu: zone colonizate în Evul Mediu cu germani, depopulate în secolul al XVI-lea și al XVII-lea)
Fișier:Coa Romania Town Nagyszeben.svg|Stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}}, unul dintre cele mai importante orașe ale sașilor transilvăneni de-a lungul timpului.{{efn|Conform unei legende vechi, Anselm de Braz ar fi încrucișat două săbii în solul pe care s-a construit ulterior Sibiul ({{lang-de|Hermannstadt}}), momentul fiind imortalizat eventual pe stema orașului Sibiu ({{lang-de|Hermmanstadt}}, unul dintre cele mai importante centre istorice, arhitecturale, culturale, ecleziastice și politice ale sașilor transilvani (precum și al românilor transilvăneni), inițial fondat ca Hermannsdorf (i.e., satul lui Hermann).}}
Fișier:TransilvaniaSigilium1550.png|[[Stema Transilvaniei|Stema medievală a Transilvaniei]], cu sigiliul [[Sibiu]]lui ({{lang-de|Hermannstadt}}) situat în centrul acesteia.
Fișier:Goldener freibrief 1224.jpg|Textul scris pe [[Diploma andreană]] de la 1224, document medieval care conferă o serie de drepturi pentru coloniștii sași din Transilvania
Fișier:Pied Piper2.jpg|Ilustrație din 1888 înfățișându-l pe [[Fluierașul din Hamelin|fluierașul fermecat din Hameln]] fermecându-i pe copiii orașului cu cântecul [[flaut]]ului său.
Fișier:Biertan IMG 5606.jpg|[[Biserica fortificată din Biertan|Biserica evanghelică luterană fortificată]] din [[Biertan, Sibiu|Biertan]] ({{lang-de|Birthälm}}), monument [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|UNESCO]], parte a [[Patrimoniul mondial UNESCO din România|patrimoniului mondial UNESCO din România]] precum și un exemplu notabil de fortificație medievală săsească din mediul rural
Fișier:Intrarea in satul rusi.jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Ruși, Sibiu|Ruși]])
Fișier:Slimnic2008 (1).jpg|Inscripție bilingvă româno-germană la intrarea dintr-un sat din Transilvania ([[Slimnic, Sibiu|Slimnic]])
</gallery>

{{Listen
| filename    = The Red Fairy Book 20 Lang.ogg
| title       = „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) Andrew Lang
| description = Povestea „The Ratcatcher” din The Red Fairy Book (1890) de scriitorul scoțian Andrew Lang, despre fluierașul din Hamelin și venirea sașilor în Transilvania (înregistrare în limba engleză)
| pos         =
}}

În termeni de legendă, povestea venirii primilor coloniști sași în Transilvania este strâns legată de [[Fluierașul din Hamelin|povestea fluierașului din Hamelin]] ({{lang-de|Hameln}}), cunoscut în germană ca ''[[:de:Rattenfänger von Hameln|Der Rattenfänger von Hameln]]'', Hamelin fiind un important oraș istoric situat în nordul Germaniei de astăzi, mai precis în landul [[Saxonia Inferioară]] ({{lang-de|Niedersachsen}}), care ar fi condus un grup de copii printr-un tunel subteran din nordul Germaniei de astăzi până în Transilvania, copiii fiind fermecați de cântecul fluierașului care nu a fost plătit corespunzător până la capăt pentru o muncă de a eradica orașul respectiv de șobolani și șoareci (în acest sens, a se vedea povestea „''[[Fluierașul din Hamelin|Fluierașului fermecat din Hameln]]''” de [[Frații Grimm]], poveste care a popularizat legenda).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/15/povestea-fluierasului-fermecat-din-hameln-in-ilustrate-de-colectie/|title=Povestea fluierașului fermecat din Hameln în ilustrate de colecție|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=15 ianuarie 2015|accessdate=21 martie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2013/02/28/copiii-din-hameln-stramosii-sasilor-transilvaneni/|title=Copiii din Hameln, strămoșii sașilor transilvăneni|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=28 februarie 2013|accessdate=26 martie 2024}}</ref> Această poveste este, evident, una fără niciun fundament istoric solid. Totodată, acest basm sau această poveste este valabilă și pentru originea altor grupuri de germani colonizați în Europa Centrală și de Est, fără însă a se baza, din nou, pe fundamente istorice solide.

Sașii din zona Sibiului/Hermannstadt, cea mai importantă zonă geografică a sașilor transilvani ca drepturi medievale garantate de Diploma andreană, au provenit, de fapt, din zona Luxemburgului de astăzi, Franconiei dar și din zona [[Ruhr|Râului Ruhr]]. În timpul colonizării timpurii a sașilor în Transilvania (i.e., în Evul Mediu Clasic, mai precis în secolele XII-XIII), o altă populație predominantă germană a fost colonizată în fostul [[Comitatul Szepes|comitat Szepes]] (sau Zips cum este cunoscut în germană) concomitent, atunci situat în [[Ungaria de Sus|Ungaria Superioară]] ({{lang-de|Oberungarn}}), astăzi în nord-estul Slovaciei, regiunea [[Spiš]] mai precis, o populație cu origini comune cu sașii transilvăneni, mai precis [[Țipțeri|țipțerii]] (sau sașii țipțeri, {{lang-de|Zipser Sachsen}}). De altfel, o parte din dialectele țipțerilor din Slovacia (i.e., [[:de:Zipserdeutsch|Zipserdeutsch/Zipserisch]], mai precis dialectele zipser/țipțer de sus) se înrudesc sau sunt similare cu cele ale sașilor din Transilvania date fiind originile renane comune ale celor două grupuri de germani.<ref>{{cite web|lang=de|url=https://books.google.ro/books/about/Die_Herkunft_der_Siebenbürger_und_Zipse.html?id=KpN_ViVJo4UC&redir_esc=y|title=Siebenbürger und Zipser Sachsen, Ostmitteldeutsche, Rheinländer im Spiegel der Mundarten|work=Google Books|author=Ernst Schwarz|publisher=Verlag des Südostdeutschen Kulturwerks|pages=229|accessdate=31 octombrie 2024}}</ref><ref>{{cite web|lang=de|url=https://journals.ku.edu/ygas/article/view/18929|title=Die Zipser im sprachgeographischen und sprachhistorischen Vergleich zu den Siebenbürger Sachsen|work=Yearbook of German-American Studies|author=Helmut Protze|year=2006}}</ref>

Documentul medieval care a întărit drepturile coloniștilor sași în zona Sibiului/Hermannstadt a fost [[Diploma andreană]], emisă în anul 1224 în timpul domniei lui [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Printre drepturile stipulate în diplomă se afla dreptul la [[comerț]] sau negoț liber în întregul fost regat maghiar, fără a da vămi fostelor autorități regale maghiare (i.e., impozite/taxe).

== Nume ==
[[Fișier:Sächsische Bauern aus der Umgebung von Hermannstadt.jpg|thumb|right|Țărani sași din zona Sibiului în jurul anului 1900]]

Originea numelui pe care l-au purtat locuitorii în urma colonizării Transilvaniei de către coloniștii germani a căror proveniență de bază a reprezentat-o regiunea [[Renania]], este controversată și încă nelămurită în rândul cercetătorilor.<ref>G.D.Teutsch - ''Über den Namen der Siebenbürger Sachsen'', în: Archiv, vol.I, 1845, p.13-177; A.Scheiner - ''Sachse, sächsisch'', în: (Kbl-'' Korrespondenzblatt des Vereins für siebenbürgische Landeskunde'', vol.I-53, 1884-1929.), vol.9, 1886, p.127-128; K. K. Klein - ''Saxones vel Teutonici'', în: Kbl, vol.53, 1930, p.78-83 și A.Scheiner - ''Die Entstehung des Namens der Siebenbürger Sachsen'', în: ''Siebenbürgische Vierteljahrsschruft, continuarea lui Kbl, vol.54-64, 1931-1941''(Sieb), vol. 60, 1937, p.104-105.</ref> Deoarece un numar relativ mic al coloniștilor erau de origine saxonă, așa cum rezultă și din studiul [[dialectul săsesc|dialectului săsesc]], se constată într-un mod surprinzător și paradoxal, că numele de „sași” a fost preluat de ei înșiși începând cu secolul al XIV-lea. Primele mențiuni documentare din secolul al XII-lea și începutul secolului al XII-lea fac referire la „''Flandrenses''”, „''Saxones''” și „''Theutonici''”. Documentele din arhivele papale din aceeași perioadă preferă denumirea de „''Theutonici''”, iar documentele arpadiene îi numește „''Saxones''”.<ref>W.Loth - ''„Theutonici” în Siebenburgen. Zum Problem des Namens der deutschen Einwanderer'', în:(Sbg)''Siebenbürgisches Archiv(editura Böhlau, Köln-Wien, vol.I,1962 și urm.)'', Archiv, vol.8, 1971, p.250-259.</ref> Mult mai rar, documentele papale fac referire la „''Flandrenses''” sau „''Saxones''”. Wilfried Loth consideră ca și majoritatea cercetătorilor că numele folosite se referă la aceeași populație.<ref>Ibidem.</ref> 

Denumirea de „sași” (i.e. „Saxones” din latină) dată coloniștilor este atestată documentar doar în 1206, când regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]] (1205–1235) a conferit privilegii sașilor (în {{la|primi hospites regni}}) din [[Cricău, Alba|Cricău]] (''Krakau''), [[Ighiu, Alba|Ighiu]] (''Krapundorf'') și [[Romos, Hunedoara|Romos]] (''Rumes'') și le-a asigurat un statut juridic propriu.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/cine-sasii-contribuit-dezvoltarea-transilvaniei-le-a-dat-denumirea-sasi-colonistilor-germani-adusi-ardeal-1_55b23844f5eaafab2ce5a481/index.html Cine sunt sașii și cum au contribuit la dezvoltarea Transilvaniei. Cine le-a dat denumirea de sași coloniștilor germani aduși în Ardeal], 25 iulie 2015, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref>
Deoarece în cancelaria regală s-a încetățenit denumirea de „sas”, germanii din Ardeal au fost denumiți în mod unitar sași.<ref>{{Citat web |url=http://www.epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |accessdate=2009-07-13 |titlu=Sándor Vogel: Autonomia săsească în Transilvania |archive-date=2008-02-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080227225908/http://epa.oszk.hu/00200/00278/00019/c000385.html |dead-url=yes }}</ref> La începuturile colonizării, denumirea de „sași” era dată minerilor săraci și persoanelor condamnate din [[Saxonia]].<ref>K. Gündisch, Autonomie de stări și regionalitate în Ardealul medieval, în: Transilvania și sașii ardeleni în istoriografie, Asociația de Studii Transilvane Heidelberg, Sibiu, Heidelberg, 2001, p. 33-53.</ref>  

Limba vorbită de sași a fost numită de aceștia în [[dialectul săsesc]] „''Såksesch''” (în {{de|Sächsisch}}) abia relativ de curând, în timp ce țăranii înșiși își desemnau modul de vorbire ca „''detsch''” (în {{de|Deutsch}}), adică germană, în timp ce germana literară/standard (în {{de|Hochdeutsch}}) era denumită în [[dialectul săsesc]] „''Muëseresch''”, adică „limba soldaților austrieci”, văzuți de ei ca străini.<ref>[http://www.sibiweb.de/mundart/sprache.php3 Die Sprache des siebenbürgisch-sächsischen Volkes]</ref>

[[Karl Kurt Klein]] a avansat ideea că sașii nefiind „''Saxones''”, au primit numele de la cineva din afara Transilvaniei. În susținerea conceptului stau numele localităților întemeiate pe timpul colonizării, consemnate mai târziu, care conțin cuvântul „''deutsch''” (exemplu: Deutsch-Kreuz - [[Criț, Brașov|Criț]]). Aceste nume au fost comparate cu „''Sachsenhausen''” ([[Săsăuș, Sibiu|Săsăuș]]), în dialect „''Sessenhousn''”.<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145.</ref> Cum termenul de „''Sassen''” este folosit în [[Saxonia Inferioară]] și îi desemnează pe saxoni, induce ideea că primii coloniști germani au fost saxoni și de aceea și-au dat ei înșiși numele de „sași” (Sassen). Cuvântul „''Sassen''”, în dialectul săsesc „''Sessen''”, înseamnă pe lângă numele lor și „locuitor” sau „încetățenit”. Cercetătoarea Annelise Thudt precizează în schimb că numele de „''Untergesäss''” și „''Obergesäss''” nu indică implicit că locuitorii acestor localități se considerau saxoni.

Cu mult timp după încheierea procesului de colonizare, s-a constatat că locuitorii au preluat numele de „sași” dintr-o pronunție nesaxonă „''Sachsen''”. Această proveniență a fost stabilită prin studierea foneticii dialectului săsesc, rezultând ideea că ar trebui să sune „''Sasse''” dar de fapt era pronunțat „''Sachse''” (i.e. singular saxon în germana standard/literară în traducere).<ref>K. K. Klein, ''Der Volksname der Deutschen in Siebenbürgen'', în: Transylvanica, p. 145-146.</ref> Alte ipoteze ar fi că:
* germanii din Transilvania au preluat termenul de „''Saxones''” din cancelariile regale.
* termenul de sas ar proveni de la particula „''szász''” pe care ungurii o atașau localităților locuite de către coloniști germani, chiar dacă la localitățile similare din Ungaria particula folosită era „''németi''”.<ref>Ibidem; K.K.Klein - ''Németi-Orte in Ungarn und Siebenburgen'', în:Transzlvanica, p.159-166.</ref>

Acest fapt susține ipoteza că  în cancelaria maghiară se dorea o diferențiere netă între germanii din Transilvania și din [[Spiš]] ({{lang-de|Zips}}) față de cei așezați în [[Panonia]]. Această deosebire apare și în harta publicată de către Mályusz Elemér în 1939 în revista „''Századok''”.<ref>E.Mályusz - ''Aközépkori magyar nemzetiségi politika'' în: ''Századok'', vol.73, 1939, planșa XXII.</ref>
{{citat|...Explicația că, în ochii slavilor și maghiarilor, „sas” ar însemna „colonist german”, nu are niciun suport, germanii din Ungaria fiind și ei coloniști în aceeași măsură ca și sașii din Transilvania. Dacă cumva slavii de apus înțelegeau prin „sas” miner, lucru de altfel îndoielnic, această diferențiere frapantă rămâne fără explicație, deoarece numai o foarte mică parte a locuitorilor germani din Transilvania se ocupau într-adevăr cu mineritul. Numele de „sași” a fost folosit de toate popoarele din Transilvania, nu numai de germani. Dacă românii din Transilvania folosesc cu precădere acest nume, în Moldova și în Țara Românească s-a impus folosirea denumirii de neamț.|[[Thomas Nägler]] - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, [[Editura Kriterion]], 1992, p. 197.}}

== Așezările medievale ==
[[Fișier:Historical Baia Suceava CoA 14th century.png|thumb|200px|Sigiliul orașului medieval [[Baia, Suceava|Baia]], care evocă legenda [[:de:Hubertus von Lüttich|sfântului Hubertus]] (sau Hubert). Pe actualul cuprins al [[Județul Suceava|județului Suceava]] s-a aflat o comunitate săsească relativ mică dar influentă în Evul Mediu, în Baia și [[Suceava]], orașul reședință de județ.]]
[[Fișier:Transylvania1532Map.jpg|thumb|right|250px|''Chorographia Transylvanianiae/Sybembürgen'', hartă din anul 1532 de umanistul sas [[Johannes Honterus]] înfățișând Transilvania, inclusiv cu regiunile etnografice săsești din interiorul acesteia (marcate în galben).]]

Primii coloniști - [[germani]] (lotharingi, franconi, bavarezi, [[franci]]), [[luxemburghezi]], [[valoni]] și [[flamanzi]] sau flandrenzi - au provenit din teritoriile situate în bazinele râurilor [[Rin]] și [[Râul Mosela|Mosela]]. Pe lângă coroana maghiară, un rol important în procesul colonizării germane în sudul Transilvaniei l-au jucat [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], [[Abația Igriș|mănăstirea cisterciană Igriș]] din [[Banat]], precum și [[Mănăstirea Cârța|abația cisterciană Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. Teritoriul din sudul Transilvaniei colonizat cu germani are o suprafață de aproximativ 30.000&nbsp;km². 

Pe baza rezultatelor unor săpături arheologice pe teritoriul satului dispărut [[Underten]], [[Friedrich Teutsch]] a emis ipoteza că imigranții sași nu își așezau localitățile la întâmplare și că aceste localități au fost stabilite de-a lungul vechilor [[Drum roman|drumuri romane]], ale căror urme încă erau vizibile în mijlocul [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]].<ref>[https://www.tribuna.ro/stiri/special/despre-androchielunderten-umdirft-sat-sasesc-disparut-132595.html Despre Androchiel/Underten/ Umdirft, sat săsesc dispărut]</ref>

Sub aspect teritorial-administrativ, sașii au început să se organizeze în cadrul unor unități cunoscute ca [[Șapte Scaune|scaune săsești]] (șapte la număr; {{lang-de|Sieben Stühle}}, {{lang-la|Septem Sedes}}) în prima jumătate a veacului al XIV-lea, în perioada guvernării regelui angevin [[Carol Robert de Anjou]], probabil între anii [[1325]]–[[1329]]. În perioada 1486–1876 a funcționat [[Universitatea Săsească|Universitatea Națiunii Săsești]], organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la 1876 ca „administrație autonomă”. Universitatea Săsească, îngloba cele șapte scaune ale Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sighișoara, Nocrich, Cincu și Rupea), Scaunul Șeica și cel al Mediașului, formate mai târziu, precum și Districtul Brașov și Districtul Bistriței. În perioada 1876–1920 teritoriul locuit de sași s-a numit [[Comitatul Sibiu]]lui sau ''Provincia Sibiului'' ({{lang-de|Komitat Hermannstadt}}). 

Sașii au trăit conform obiceiurilor lor vechi; se autoguvernau, organizați fiind într-o unitate administrativă mare numită ''[[Pământul crăiesc]]'' (i.e., ''Königsboden'' în limba germană). Existau însă și numeroase așezări săsești situate în afara acestui areal.

Microregiunile sau regiunile etnografice populate de sași erau:

* În sudul [[Depresiunea colinară a Transilvaniei|Podișului Transilvaniei]] sau regiunea ''Burgenland'' în germană (i.e., de la Orăștie/Broos până la Drăușeni/Draas):<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo&t=5250s|title=Siebenbürgen deine Kirchenburgen|work=Canalul Siebenbürgen de pe [[YouTube]]|date=5 martie 2021|accessdate=2 februarie 2024}}</ref>
** ''Altland'' (scriere mai veche ''Althland'' de asemenea;<ref>{{cite web|lang=en|url=https://www.researchgate.net/publication/325944606_Altland_Old_Land|title=Altland = Old Land|author=P. Katalin|work=[[Researchgate]]|date=ianuarie 2017|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> spațiul dintre râurile Olt și Hârtibaciu, vechiul ținut, literalmente, dar Alt mai înseamnă și Olt în limba germană, ergo [[Țara Făgărașului|Ținutul Oltului]]);
** ''Weinland'' (regiunea dintre cele două Târnave, ținutul vinului, literalmente);
** ''Waldland'' (spațiul dintre Hârtibaciu și Târnava Mare, ținutul pădurii, literalmente);
** ''Zekeschgebiet'' (rom. ''Ținutul Secașelor'');
** ''Unterwald'' sau ''Land vor dem Wald'' (spațiul din preajma Alba Iuliei, Sebeșului și Orăștiei, pădurea de jos respectiv ținutul de dinaintea pădurii, literalmente).

* La est de [[munții Perșani]]:
** ''Burzenland'' (rom. [[Țara Bârsei]]);
* În nordul Podișului Transilvaniei (Ardealul de Nord);
** ''Nösnerland'' sau ''Nösnergau'' (regiunea Bistriței - [[Țara Năsăudului]]);
** ''[[Reener Ländchen]]'' (i.e., Ținutul Reghinului, în preajma orașului [[Reghin]] sau a Reghinului Săsesc cum i se spunea pe vremuri).

Sașii au întemeiat așezări urbane și în afara arcului carpatic, precum [[Târgu Neamț|Neamțul]] și [[Baia, Suceava|Baia]] în Moldova,<ref>[[Hugo Weczerka]], ''Das mittelalterliche und frühneuzeitliche Deutschtum im Fürstentum Moldau'', München 1960.</ref> respectiv [[Câmpulung]] și [[Târgoviște]] în Muntenia.<ref>Günter Schödl, ''Deutsche Geschichte im Osten Europas. Land an der Donau'', Berlin 1995, pag. 60.</ref> Ultimul comite sas al Câmpulungului a fost [[Laurențiu de Câmpulung|comitele Laurențiu]]. Remarcabil este faptul că primii voievozi munteni și moldoveni care și-au afirmat independența față de [[Regatul Ungariei]], [[Basarab I]] și [[Bogdan I]], și-au ales drept loc de reședință orașele germane Câmpulung respectiv Baia.<ref>Schödl, Loc. cit.</ref>

== Fortificarea orașelor ==

[[Fișier:Piața Cetății with clock tower, Sighișoara, 2017.jpg|thumb|right|Sighișoara ({{lang-de|Schäßburg}}), unul dintre cele mai importante orașe istorice din Transilvania fortificate de sași în evul mediu.]]

[[Invazia mongolă în Ungaria și în spațiul românesc|Invazia mongolă]] din [[1241]]-[[1242]] a distrus în mare parte regatul ungar. Deși sașii au făcut tot ce au putut pentru a rezista, multe așezări ale lor au fost distruse. Înaintea invaziei multe orașe transilvănene au fost fortificate și erau semnificativ dezvoltate economic. Multe erau apărate de către ''Kirchenburgen'' - i.e. biserici fortificate cu ziduri masive. Expansiunea rapidă a orașelor populate de sași a dat Transilvaniei numele german de ''[[Transilvania#Etimologia cuvântului „Siebenbürgen”|Siebenbürgen]]'' (în {{la|Septem Castra sau Septem-Castrensis}}),<ref>{{cite web|lang=en|url=https://books.google.ro/books?id=dH27ZYCnRhkC&pg=PA104&lpg=PA104&dq=septem+castrensis&source=bl&ots=usmng5uEFu&sig=ACfU3U3F4xscr54jPeIRF_1IiHqPdtBZLw&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwj3s_v3ntWDAxWphP0HHS1WA9o4ChDoAXoECAIQAw#v=onepage&q=septem%20castrensis&f=false|title=Early Modern Drama and the Eastern European Elsewhere, Representations of Liminal Locality in Shakespeare and his Contemporaries], pagina 104|work=Google Books|author=Monica Matei-Chesnoiu|accessdate=11 ianuarie 2024}}</ref> făcându-se referire la șapte din orașele fortificate, mai precis (și cel mai probabil):{{efn|După numele în limba română pentru orașe, sunt incluse și numele în dialectul săsesc între paranteze.}}
 
* '''Bistritz/Nösen''' ([[Bistrița]], Bästerts, Beszterce);
* '''Hermannstadt''' ([[Sibiu]], Härmeschtat/Hermestatt, Nagyszeben);
* '''Klausenburg''' ([[Cluj-Napoca|Cluj]], Kleusenburch, Kolozsvár);
* '''Kronstadt''' ([[Brașov]], Kruhnen, Brassó);
* '''Mediasch''' ([[Mediaș]], Medwesch, Medgyes);
* '''Mühlbach''' ([[Sebeș]], Melnbach, Szászsebes);
* '''Schässburg''' ([[Sighișoara]], Schäsbrich/Šesburχ/Scheeßprich, Segesvár).

Nu se știe cu exactitate care șapte localități săsești au stat la originea denumirii „''Siebenbürgen''”, cele „Șapte Cetăți”, existând azi opinii diferite asupra statutului pe care l-au ocupat așezările săsești care au alcătuit inițial numele (lipsesc dovezi scrise în acest sens).

== Biserici săsești ==
[[Fișier:Cârţa2012 02.JPG|thumb|right|Harta bisericilor fortificate săsești]]
[[Fișier:BiserciSăseştiŢaraOltului.svg|right|thumb|Stilurile arhitectonice ale bisericilor săsești contemporane din Țara Oltului (Altland)<ref>După analiza făcută de către Thomas Nägler asupra rezultatelor cercetărilor arheologice din această zonă. Vezi Thomas Nägler - Așezarea sașilor în Transilvania, București, 1992, Editura Kriterion, pag.141-143 și planșa grafică XVII.</ref><ref name=ovidiu>Walter Horwath ''Die Landnahme des Altlandes im Lichte der Kirchenbauten'', în: Sieb. Vjschr., vol. 59, 1936, p.171-180.</ref>]]

Multe din bisericile săsești care aparțin stilului romanic au fost ridicate în localitățile mai mici cam în aceeași perioadă și au fost construite pe baza unei idei unitare.<ref name=ovidiu/> Analizând stilul arhitectonic, W. Horwath trage concluzia că edificiile așezărilor indică faptul că cele mai vechi construcții romanice au fost construite în capitulul Sibiului și [[Cincu, Brașov|Cincu]], după care colonizarea s-a desfășurat „radial". Pe aceste teritorii, susține W. Horwath, se diferențiază două tipuri de biserici romanice, care ar putea corespunde la două etape de colonizare, bineînțeles, făcute de două grupuri de coloniști distincte. Grupul bisericilor cu turn vestic și plan alungit ([[Sibiu]], [[Șelimbăr, Sibiu|Șelimbăr]], [[Cisnădie]], [[Cisnădioara, Sibiu|Cisnădioara]], [[Hosman, Sibiu|Hosman]] și eventual [[Bradu, Sibiu|Bradu]]) și bazilicile de dimensiuni mici, fără turn ([[Cașolț, Sibiu|Cașolț]], [[Vurpăr, Sibiu|Vurpăr]], [[Daia, Sibiu|Daia]], [[Roșia, Sibiu|Roșia]], [[Nocrich, Sibiu|Nocrich]], [[Alțina, Sibiu|Alțâna]] și eventual [[Marpod, Sibiu|Marpod]]). Al doilea grup se extinde la est până la Alțâna, de unde colonizarea s-a făcut spre nord ([[Gușterița, Sibiu|Gușterița]], [[Șura Mică, Sibiu|Șura Mică]], [[Șura Mare, Sibiu|Șura Mare]], [[Hamba, Sibiu|Hamba]], [[Slimnic, Sibiu|Slimnic]], [[Cristian, Sibiu|Cristian]], [[Rusciori, Sibiu|Rusciori]]), la est de Alțâna facându-și apariția formele sobre ale romanicului. De asemenea poate fi urmărită răspândirea stilului romanic spre est până în capitulul [[Rupea]] și pe [[Valea Homorodului]].

[[Walter Horwath]] este de părere că în scaunele [[Scaunul Miercurea|Miercurei]] și [[Scaunul Sebeșului|Sebeșului]] colonizarea a început mai târziu, având ca punct de plecare cetatea Sibiului spre cursul mijlociu al [[Râul Mureș|Mureșului]] și că bisericile ridicate la Drăușeni și [[Orăștie]], au fost făcute de abia în perioada gotică. Ca direcție principală, analizele lui W. Horwath făcute pe baza arhitecturii ecleziastice se suprapun în linii mari peste mențiunile din [[diploma andreană]]. Datările lui W. Horwath, corectate parțial de [[Virgil Vătășianu]],<ref>V.Vătășianu - ''Istoria artei feudale în țările române'', vol.I București, 1959, p.7-98.</ref> trebuiesc privite cu o oarecare prudență, deoarece nu se știe de fapt cam câte generații de locuitori au contribuit la construirea acestor biserici.<ref name=OvidiuStoica>Th. Nägler - ''Așezarea sașilor în Transilvania'', București, 1992, Kriterion, p.142.</ref>

În prezent, cercetările specialiștilor au conturat ideea că edificarea bazilicilor romanice din provincia Sibiului nu poate precede anul 1200, chiar și în zonele în care colonizarea a fost timpurie. Conform acestei afirmații, dacă stabilirea unor coloniști s-ar fi făcut de exemplu în anul 1150, începerea edificării unei biserici de piatră romanice putea fi demarată abia de la a treia generație de locuitori. Este adevărat că au fost și biserici care au fost construite în deceniile 2 și 3 ale secolului al XIII-lea. Un exemplu edificator fiind biserica de la Cisnădioara a cărei datare este plasată la începuturile arhitecturii ecleziastice săsești. Conform cercetărilor făcute de arheologul [[Radu Heitel]], această biserică care a fost donată de Gocelinus cistercienilor din [[Mănăstirea Cârța|Cârța]] în [[1223]], era abia începută la momentul donării sale, construite fiind doar corul și fundația navelor.<ref>R.Heitel - ''Das romanische Baudenkmal von Cisnădioara''(Michelsberg), în FoVLk., 17-2, 1974, p.49-59.</ref> Bazilica din Cisnădioara a fost cel mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea.

Cercetările arheologice făcute la [[Mediaș]], [[Gîrbova, Ocnița|Gîrbova]], [[Sebeș]], [[Viscri, Brașov|Viscri]] și [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]], au evidențiat prezența unor întreruperi în construcția bisericilor săsești timpurii, precum și mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia la încheierea investigațiilor arheologice a tuturor bisericilor din provincia Sibiului(multe dintre ele precedate de bazilici romanice), inclusiv a celor gotice. 

Thomas Nägler susține că încheierea colonizării săsești în [[Transilvania]] s-ar fi produs în jurul anului 1224 și că ulterior acestei date doar un numar minor de așezări au mai fost întemeiate prin fenomenul de roire.<ref name=OvidiuStoica/>

== Organizarea ==
[[Fișier:Hungary 13th cent.png|thumb|Teritorii autonome locuite de sași în Regatul Ungariei în Evul Mediu Clasic, marcate în gri.]]
[[Fișier:AşezareaSaşilorTransilvania.PNG|thumb|Harta administrativă a „scaunelor” și „districtelor” coloniștilor sași în secolul al XV-lea în Transilvania. Aceste teritorii au fost înglobate în „Universitatea Săsească”. Notă: Numeroase localități populate de sași erau localizate și în afara acestor unități administrative. Aceste regiuni sunt marcate în culoare roz deschis.]]

=== Drepturile și obligațiile ===

Drepturile și obligațiile coloniștilor germani au fost incluse în așa-numitul document medieval intitulat [[Diploma andreană|Diploma Andreanum]] ({{lang-de|Der Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen}}), act emis în anul [[1224]] de regele [[Andrei al II-lea al Ungariei]]. Prin acest important document erau confirmate populației germane, așezată pe teritoriul cuprins intre [[Drăușeni, Brașov|Drăușeni]] ({{lang-de|Draas}}) și [[Orăștie]] ({{lang-de|Broos}}), autonomia teritorial-administrativă, jurisdicțională și bisericească, fiind stipulate concomitent și obligațiile sale față de [[Lista regilor Ungariei|regii Ungariei]]. Comunitățile sătești erau conduse de un primar (în {{de|Honn, Hann, Ortsvorstand, Dorfrichter}}).<ref>{{citat web|url=http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|accessdate=2009-02-03|titlu=Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch. Bearb. von Adof Schullerus u.a. Bd. 1-8. 1924-2002. Berlin u.a.|archive-date=2011-05-22|archive-url=https://web.archive.org/web/20110522083409/http://deposit.ddb.de/cgi-bin/dokserv?idn=983880425&dok_var=d1&dok_ext=pdf&filename=983880425.pdf|dead-url=yes}}</ref>

O dată cu introducerea regimului dualist [[Austro-Ungaria|austro-ungar]] și cu desființarea [[Universitatea Săsească|Universității Națiunii Săsești]] (''Sächsische Nationsuniversität'') sașii și-au pierdut baza autonomiei lor. Practic, începând cu 1867 principala instituție reprezentativă pentru sași a fost Biserica Luterană, care a preluat, printre altele, administrarea învățământului săsesc. Din acest punct de vedere, situația nu s-a schimbat în 1918, când Transilvania a devenit parte componentă a României Mari. Statul român nu recunoștea drepturi corporative minorităților, astfel că Biserica Luterană a trebuit să facă mari eforturi pentru a putea susține financiar învățământul săsesc. Această situație a durat până în 1940, când autoritatea asupra școlilor a fost preluată de [[Grupul Etnic German din România]] ({{lang-de|Deutsche Volksgruppe in Rumänien}}), recunoscut ca persoană juridică în urma unui decret-lege emis la 28 noiembrie 1940 de mareșalul [[Ion Antonescu]]. O dată cu instaurarea comunismului, întreg sistemul școlar, inclusiv școlile cu predare în altă limbă decât cea română, a fost administrat exclusiv de statul român.

=== Religia ===
[[Fișier:Evangelische Kirche in Siebenbuergen 1904.JPG|thumb|right|Biserica evanghelică și școlile sale în anul 1904]]

Pe lângă [[Ordinul Cavalerilor Teutoni]], prezent în [[Țara Bârsei]] în secolul al XIII-lea, alte organizații religioase importante dezvoltării comunităților germane au fost [[Abația Igriș]] din [[Banat]] și [[Mănăstirea Cârța]] din [[Țara Făgărașului]]. [[Prepozitura Sibiului]] a fost cea mai timpurie formă de organizare religioasă a sașilor, instituție aprobată de papa [[Papa Celestin al III-lea|Celestin al III-lea]] în data de [[20 decembrie]] [[1191]]. 

Sigurul sas care a fost, pe parcusul Evului Mediu, episcop romano-catolic al Transilvaniei a fost [[Goblinus]], între 1376-1386.

Reforma luterană a ajuns în Transilvania prin intermediul studenților sași care au studiat în Imperiul Romano-German și care au adus în Transilvania scrierile lui [[Martin Luther]]. Reforma propriu zisă în mijlocul populației catolice germane din Transilvania s-a înfăptuit în anii [[1542]]-[[1543]] prin adoptarea de către orașe și sate a prevederilor din cartea tipărită de [[Johannes Honterus]] la [[Brașov]] intitulată ''Reformationsbüchlein'' („Cărticica Reformei”). Până la mijlocul secolului al XVI-lea marea majoritate a sașilor au devenit luterani. Puținilor sași catolici netrecuți la reformă li s-au pus la dispoziție în unele localități capele sau alte locuri de rugăciune, precum „Turnul catolicilor” din [[Biserica fortificată din Biertan]]. Între sașii convertiți după Reformă la Biserica Catolică s-a numărat [[Martin von Hochmeister]], librar și primar al Sibiului între 1818-1837.

=== Învățământul ===
Încă din secolul al XIV-lea, sașii din Transilvania au început să înființeze școli primare, astfel că la începutul secolului al XVI-lea exista câte o școală primară în aproape fiecare comună săsească. 

În 1541 s-a înființat primul gimnaziu săsesc, iar în anul 1722 s-a introdus învățământul obligatoriu pentru națiunea săsească.<ref>[http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080430183030/http://www.r-linder.de/html/siebenburgen.html|date=2008-04-30}}</ref>

Regionalismele [[Dialectul săsesc|limbii săsești/dialectului săsesc]] ([[Exonim și endonim|endonim]]: ''Siweberjesch Såksesch'', [[limba germană|germană]]: ''Die Siebenbürgisch-Sächsiche Mundart/Der Siebenbürgisch-Sächsisch Dialekt'' respectiv ''[[:de:Siebenbürgisch-Sächsisch|Siebenbürgisch-Sächsisch]]'', mai demult ''Siebenbürgisch-Teutsch'', formă veche în limba germană) au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană (i.e., germana standard sau Hochdeutsch).

=== Privilegiile ===
Împreună cu nobilimea din Transilvania, cu cler și cu secui, sașii au fost membri ai ''Unio Fraterna'', cunoscută mai ales (în mod greșit) ca [[Fraterna Unio din 1437|Unio Trium Nationum]], încheiată în [[16 septembrie]] [[1437]] în contextul [[Răscoala de la Bobâlna|Răscoalei de la Bobâlna]] conduse de [[Antal Budai|Antal Nagy Budai]]. Prin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medieval al termenului) și-au promis sprijin mutual împotriva primejdiilor din afară (expansiunea otomană) și dinăuntru (răscoalele țărănești), fapt care a dus la excluderea tacită a românilor, evreilor, grecilor și armenilor de la viața politică a Transilvaniei.

[[Fișier:Book cover from 1583 - Cover of a book in Transylvania- Collection of Transylvanian Saxon legislation - Brasov.jpg|thumb|left|Coperta unui [[compendiu]] de legislație săsească, volum literar publicat în limba latină în anul 1583.]]

De-a lungul Reformei protestante majoritatea sașilor au trecut la [[luteranism]]. În anul [[1568]] [[Dieta Transilvaniei]] a adoptat [[Edictul de la Turda]], prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și toleranța religioasă pentru toți locuitorii Transilvaniei. [[Principatul Transilvaniei]] a devenit astfel unul dintre cele mai tolerante state europene în privința libertății de conștiință, iar sașii și-au putut păstra confesiunea. Habsburgii au promovat catolicismul în țările controlate de ei, însă în rândul sașilor nu au avut loc treceri semnificative spre acea confesiune. În schimb au avut loc treceri ale unor comunități săsești la calvinism, ceea ce a dus pe termen lung la introducerea limbii de cult maghiare și asimilarea comunităților săsești respective (ex. la [[Cluj]], [[Dej]], [[Luna de Sus, Cluj|Lona Săsească]], [[Florești, Cluj|Feneșu Săsesc]], etc.).

Războaiele purtate de Ungaria și [[Sfântul Imperiu Roman|Monarhia Habsburgică]] împotriva Imperiului Otoman în secolele XVI-XVIII au dus la scăderea numărului sașilor transilvăneni și depopularea unor zone locuite anterior de sași (vezi harta alăturată). Odată cu intrarea Principatului Transilvaniei sub conducere habsburgică, grupul sașilor a început să se revitalizeze. Pe de altă parte, în sec. al XVIII-lea, Curtea de la Viena a colonizat în fundus regius, protestanți austrieci, așa numiții [[landler]]i. Dintre sașii transilvăneni numeroși au făcut carieră ca ofițeri și înalți funcționari ai Imperiului Austriac și, apoi ai Austro-Ungariei.

În 1713, sașii din Bistrița au luat măsuri abuzive de izgonire a românilor din oraș și din satele cu populație germană ale districtului. În hotărârea luată, semnată de magistrați și prevăzută cu sigilii, se fixa drept termen de plecare sfârșitul lunii mai 1713, după care, dacă se vor mai afla case cu localnici români, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă conform vechiului obicei practicat pe vremuri. În fața proporției de masă a bejeniei, autoritățile sunt silite să ia măsuri de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga țăranilor.<ref>Ioan Bureacă, Aspecte ale bejeniei în veacul al XVIII-lea. Vol. File de Istorie, vol. I, Muzeul de Istorie Bistrița, Bistrița,1971, p.150 </ref>

Împăratul [[Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman|Iosif al II-lea]] a încercat să desființeze Unio Trium Nationum la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în efortul său de modernizare a imperiului și de înlăturare a organizării medievale. Deși acțiunile sale nu au avut efectul scontat, la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității, ponderea numerică plasându-i pe sași într-o poziție de inferioritate față de naționaliștii unguri și români, care începeau să afirme argumentul demografic. 

Pe durata [[Revoluția de la 1848|Revoluției de la 1848]] unii intelectuali sași au sprijinit încercările românilor de a obține drepturi politice. Astfel pastorul [[Stephan Ludwig Roth]], care sprijinea idealurile române de obținere a unor drepturi politice, a fost executat de revoluționarii maghiari în timpul revoluției.

Deși încercarea forțelor maghiare de a obține un control mai mare asupra Transilvaniei a fost înfrântă de forțele austriece și ruse în [[1849]], [[Compromisul austro-ungar din 1867|Compromisul din 1867]] (în [[Limba germană|germană]] ''Ausgleich'') dintre [[Imperiul Austriac|Austria]] și [[Ungaria]] a avut efecte negative asupra drepturilor politice ale sașilor. Pe perioada existenței [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], burghezia maghiară a declanșat o vastă politică de [[maghiarizare]] pentru a combate naționalismul tuturor celorlalte grupuri etnice din partea maghiară a regatului.

== Primul Război Mondial și urmările sale ==
Sașii ardeleni, minoritatea germană din Transilvania ce număra la 31 decembrie 1910, conform propriilor evaluări, 230.697 de suflete<ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart'', Leipzig: Verlag von K. F. Roehler, 1916, p. 350</ref>, au întâmpinat [[Primul Război Mondial]] cu euforie, sentimentul de loialitate și de datorie față de suveranul de la Viena fiind dublat de filiația națională, respectiv de încrederea puternică în invincibilitatea Imperiului German, considerat adevărata „țară de origine” (''Mutterland''). Mobilizarea s-a făcut deci pe un fond sentimental foarte pronunțat, fiind susținută de elite care sperau într-o victorie rapidă a Puterilor Centrale, astfel explicându-se răspunsul prompt al chemării sub arme lansate de împăratul-rege, înrolări îngroșate de numărul voluntarilor și de donațiile în bani, produse agricole și bunuri pentru împrumuturile de război.<ref>[https://www.academia.edu/14631495/Primul_R%C4%83zboi_Mondial_reflectat_%C3%AEn_istoriografia_%C8%99i_memorialistica_sa%C8%99ilor_ardeleni?email_work_card=view-paper Mircea–Gheorghe Abrudan, Primul Război Mondial reflectat în istoriografia și memorialistica sașilor ardeleni]</ref>

Dimensiunea jertfei umane era contabilizată de episcop în mod detaliat după cum urmează: 37.533 de persoane înrolate în total, din care 10.343 au primit distincții militare datorită curajului dovedit pe câmpurile de bătălie, 3532 au căzut în teatrele de război, 1318 au fost dați dispăruți, 4779 au fost răniți, 1449 au revenit acasă invalizi, 4840 au ajuns prizonieri, impactul acestor pierderi militare asupra civililor rămași acasă fiind reprezentat de cei 4346 orfani și 1865 de văduve. Contabilizarea efortului material s-a ridicat la 3 milioane de coroane, exceptând pagubele suferite în timpul confruntărilor armate desfășurate în Transilvania în lunile august - septembrie 1916, confruntări care pricinuiseră evacuarea a circa 30.000 de sași din zonele afectate.<ref>Friedrich Teutsch, ''Geschichte der evangelischen Kirche II''.  pp. 587-615</ref><ref>Friedrich Teutsch, ''Die Siebenbürger Sachsen in Vergangenheit und Gegenwart, 2. vermehrte Auflage'', Hermannstadt: W. Krafft Verlag,1924, pp. 280-287</ref>

[[Adunarea Săsească de la Mediaș|Adunarea Națională Săsească de la Mediaș]], întrunită pe [[8 ianuarie]] [[1919]], s-a pronunțat în favoarea unirii Transilvaniei cu [[Regatul României]], pe baza [[Declarația de la Alba Iulia|Rezoluției de la Alba Iulia]], care a promis drepturi pentru minoritățile conlocuitoare.

<gallery class=center>
Fișier:Sachsen in Siebenbürgen.JPG|Așezări săsești în Transilvania (conform recensământului austro-ungar din din 1890)
Fișier:Hungary-ethnic groups.jpg|Hartă etnică în limba germană a fostului [[Regatul Ungariei|Regat al Ungariei]] (conform recensământului austro-ungar din 1880){{efn|cu enclavele germane din spațiul predominant etnografic/etnolingvistic românesc colorate sau [[Hașurare|hașurate]] în galben, enclave care aveau ulterior să devină parte a [[Regatul României|Regatului României]] după [[Primul Război Mondial]], inclusiv cele ale sașilor.}}
</gallery>

== Al Doilea Război Mondial și urmările sale ==
[[Fișier:Die deutschen Siedlungen in Südsiebenbürgen (1940).jpg|thumb|right|Așezări germane în Transilvania de Sud și Banat în 1940]]

Politica celui de-[[Al Treilea Reich]] față de România a avut o influență nemijlocită asupra soartei populației germane trăitoare aici. Ca urmare a semnării [[Pactul Ribbentrop-Molotov|pactului de neagresiune germano-sovietic]], pe [[26 iunie]] [[1940]] Uniunea Sovietică a ocupat [[Basarabia]] și [[Bucovina de Nord]], incluse de [[Adolf Hitler|Hitler]] într-un protocol secret spre a intra în sfera de influență sovietică. Înainte de intrarea trupelor sovietice, mulți germani din aceste teritorii au fost strămutați forțat în teritorii ale Reichului (mai precis [[Gdańsk|Danzig]] din [[Prusia Răsăriteană]] - în prezent [[Gdańsk]] în [[Polonia]] -, [[Wartheland]], [[Silezia]] Superioară, grupuri mai mici în [[Protectoratul Boemiei și Moraviei]] (''Protektorat Böhmen und Mähren''), [[Sudetenland|Regiunea Sudetă]], și în [[Lorena]]-[[Luxemburg]] (''Lothringen-Luxemburg''), în cadrul programului numit ''Heim ins Reich''. Ulterior, guvernul de la Berlin a convenit cu cel din București și strămutarea germanilor din [[Bucovina de Sud]] și din [[Dobrogea]], precum și din [[Vechiul Regat]] al României (i.e. Moldova, Oltenia și Muntenia). Au fost afectate, în total, 214.630 de persoane.

[[Fișier:Felmer - Biserica si fosta scoala.gif|thumb|right|<div style="text-align:center">Biserica fortificată din [[Felmer, Brașov|Felmer]] ({{lang-de|Felmern}}) și ruinele fostei școli luterane</div>]]

Ca urmare a celui de-[[Dictatul de la Viena|al doilea dictat de la Viena]], [[Transilvania de Nord]] a fost anexată [[Regatul Ungariei|Regatului Ungariei]]. Cu această ocazie, pentru prima dată în istorie, teritoriile locuite de sașii transilvăneni au fost despărțite și circa 70.000 de germani au (re)devenit cetățeni ai Regatului Ungariei. În urma tuturor acestor schimbări teritoriale, și prin strămutarea populației, numărul de etnici germani care locuiau în România a scăzut cu mai mult de o treime.

În februarie 1942, respectiv în mai 1943, Germania a încheiat înțelegeri cu Ungaria, respectiv cu România, în urma cărora etnicii germani apți pentru serviciul militar, deși cetățeni ungari (în Transilvania de Nord, intrată în componența statului ungar prin Dictatul de la Viena) sau cetățeni români (în Transilvania de Sud, rămasă în componența României), au putut fi încorporați în [[Wehrmacht|unități militare germane regulate]], în [[Waffen-SS]], în întreprinderi cu producție de război ori în ''Organizația Todt'' (o unitate specială care a avut în timpul războiului misiunea de a construi buncăre și de a executa alte lucrări de geniu). Ca urmare a acestor acorduri, aproximativ 95% din etnicii germani apți de luptă din România  (sași transilvăneni și [[șvabi bănățeni]]) s-au înrolat voluntar în unitățile  Waffen-SS (în total, aproximativ 63.000 persoane), câteva mii servind în unitățile speciale de intervenție ale Serviciului de Securitate SS (SD-Sonderkommandos ), dintre care cel puțin 2000 etnici germani s-au înrolat în unitățile de pază ale lagărelor de concentrare (KZ-Wachkompanien ), dintre care unii au servit în lagăre de exterminare, preponderant în Auschwitz și Lublin.<ref>Paul Milata: ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu. Rumäniendeutsche in der Waffen-SS.'' Böhlau, Köln/Weimar/Wien 2007, ISBN 978-3-412-13806-6, S. 262.</ref><ref>[https://books.google.de/books?id=B1xtDwAAQBAJ&pg=PA383&dq=Paul+Milata:+Zwischen+Hitler,+Stalin+und+Antonescu&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiK4bvturnkAhVE2qQKHbTYBvAQ6AEIajAJ#v=onepage&q=Paul%20Milata%3A%20Zwischen%20Hitler%2C%20Stalin%20und%20Antonescu&f=true Jan Erich Schulte, Michael Wildt (Hrsg.): ''Die SS nach 1945: Entschuldungsnarrative, populäre Mythen, europäische Erinnerungsdiskurse.'' V&R unipress, Göttingen 2018, S. 384-385.]</ref><ref>[https://brill.com/view/book/edcoll/9783657773831/B9783657773831-s014.xml Paul Milata: ''Motive rumäniendeutscher Freiwilliger zum Eintritt in die Waffen-SS in die Waffen-SS.''] (= ''Neue Forschungen. Krieg in der Geschichte.'' Band 74) ISBN 978-3-657-77383-1, Verlag Ferdinand Schöningh 2014, S. 216–217.</ref>  Aproximativ 15% din etnicii germani din România care au servit în armata germană au murit în război. Din supraviețuitori s-au întors în România numai câteva mii.

După 23 august 1944, când trupele sovietice au ocupat România, mulți din sașii din Transilvania de Nord, în special cei din [[Țara Năsăudului]], ca și [[șvabi]]i din Banat, au fost evacuați de Germania, astfel că circa 100.000 dintre ei au fugit din calea Armatei Roșii. O parte dintre ei s-a întors și a suferit multe discriminări și rele tratamente din partea autorităților române comuniste.<ref>{{Citation |publisher=www.agero-stuttgart.de |title=agero-stuttgart.de |url=http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Tragicul%20destin%20al%20sasilor%20bistriteni%20de%20Viorel%20Rus.htm}}</ref>
Pentru cei rămași în România au urmat încadrarea în ''Detașamente de muncă obligatorie'' <ref>[http://membres.lycos.fr/dgrecu/MO_germani.htm Detașamente de muncă obligatorie pentru germani, în județul Hunedoara, 1945-1948]</ref> și deportări în [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|Uniunea Sovietică]] și în [[Deportările în Bărăgan|Bărăgan]].
Se estimează că peste 50.000 de sași și șvabi din Transilvania și Banat au fost deportați în Rusia după Al Doilea Război Mondial și că aproape 10.000 dintre aceștia au murit în lagărele rusești.<ref>[http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/calvarul-sasilor-transilvania-deportati-lagarele-rusia-povestea-supravietuitori-cugir-sebes-1_57ad6ca45ab6550cb8afe0f0/index.html Calvarul sașilor din Transilvania deportați în lagărele din Rusia. Povestea unor supraviețuitori din Cugir și Sebeș], 12 august 2016, Dorin Timonea, ''Adevărul'', accesat la 13 august 2016</ref>

[[Herta Müller]] a prelucrat aspecte privind [[Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică|deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică]]<ref>[http://www.youtube.com/watch?v=wuKdNmVPyuQ&feature=player_embedded ''HERTA MÜLLER - Literaturnobelpreis 2009'', interviu la: ''„LITERATUR IM FOYER” - SWR Fernsehen'' despre romanul „Atemschaukel”]{{de icon}} Video, prezentat la [[YouTube]] (14,09’)</ref><ref name="zlc2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/capodopera-hertei-m-ler-6473159/ Capodopera Hertei Müler], 1 iulie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref><ref name="lcd2013-03-06">[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/cum-s-a-nascut-capodopera-hertei-m-ller-6465173/ Cum s-a născut capodopera Hertei Müller], 30 iunie 2010, Elisabeta Lasconi, ''Ziarul de Duminică'', accesat la 6 martie 2013</ref>, în [[Roman (literatură)|romanul]] ei ''[[Leagănul respirației|Atemschaukel]]'' (titlul, în română: „Leagănul respirației”), publicat la [[München]] în anul [[2009]].

Pelicula „Mănuși roșii” a lui [[Radu Gabrea]], despre drama sașilor în închisorile comuniste, a fost prezentată în anul 2010, fiind ecranizarea romanului de succes al autorului de limbă germană [[Eginald Schlattner]].

== Evoluția demografică a sașilor transilvăneni de-a lungul secolului XX ==
[[Fișier:Romania harta etnica 1977.PNG|thumb|right|200px|Harta etnică a [[Republica Socialistă România|Republicii Socialiste România]] (RSR) în 1977, în roșu fiind încă marcate anumite comune populate de sași în județe Sibiu și Brașov.]]

Conform datelor recensământului din [[1930]] unitățile administrative cu pondere săsească importantă au fost:
* [[Județul Târnava-Mare (interbelic)|Județul Târnava Mare]]
** [[Plasa Mediaș]]: 48,1% (români 44%, maghiari 4,6%)
** [[Plasa Sighișoara]]: 42,1% (români 45,1%, maghiari 9,1%)
** [[Plasa Agnita]]: 39,2% (români 56,3%, maghiari 3,3%)
* [[Județul Târnava-Mică (interbelic)|Județul Târnava Mică]]
** [[Plasa Dumbrăveni]]: 41,5% (români 32,2%, maghiari 19,7%)
* [[Județul Sibiu (interbelic)]]
* [[Județul Brașov (interbelic)]]
** [[Plasa Bran]]
** [[Plasa Săcele]]
* [[Județul Făgăraș (interbelic)|Județul Făgăraș]]
* [[Județul Mureș (interbelic)]]
** [[Plasa Teaca]]
* [[Județul Năsăud (interbelic)|Județul Năsăud]]

În 1943, populația săsească în Transilvania număra circa 550.000 de cetățeni.<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20|title=Povestea sașilor din Romania.|author=Eugen Ciocan (uploader)|work=[[YouTube]]|date=30 septembrie 2023|accessdate=2 februarie 2024}}</ref>

=== Emigrarea etnicilor germani în perioada comunistă ===
[[Fișier:MarpodSB_(16).JPG|thumb|right|200px|<div style="text-align:center">Johann Kessler, unul din ultimii sași din [[comuna Marpod, Sibiu|Marpod, Sibiu]]<br>(foto 2011)</div>]]

Regimul comunist a fost foarte restrictiv și represiv în ceea ce privește libertatea de a ieși din țară (indiferent de etnia cetățenilor) iar emigranții erau considerați în mod eronat așa-ziși „trădători” de autoritățile dictatoriale comuniste.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/cum-fost-vanduti-evreii-romani-comunisi-schimbul-porcilor-vitelor-ovinelor-evreii-germanii-petrolul-cea-mai-profitabila-marfa-1_553527d2cfbe376e355ae951/index.html Cum au fost vânduți evreii români de către comuniști în schimbul porcilor, vitelor și ovinelor: „Evreii, germanii și petrolul sunt cea mai profitabilă marfă“], 21 aprilie 2015, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref><ref>{{cite web|lang=ro|url=https://playtech.ro/2024/femeia-vanduta-de-ceausescu-in-cea-mai-periculoasa-tara-din-lume-ca-la-targul-de-sclavi-nu-vrea-sa-revina-in-romania-nici-azi|title=Femeia „vândută” de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină în România nici azi, după 50 de ani|work=Playtech.ro|author=Iulia Kelt|date=19 februarie 2024|accessdate=24 martie 2024}}</ref> Cu toate acestea, regimul dictatorial, autoritar, totalitar, criminal și represiv condus de [[Nicolae Ceaușescu]] a pus în practică așa numita „vindere” a [[Comunități etnice în România|minorităților etnice]], de care au beneficiat atât [[Germanii din România|etnicii germani din România]], cât și [[Istoria evreilor din România|evreii]] doritori să emigreze în [[Israel]]. Practic, guvernul federal german din [[Germania de Vest]] (RFG/BDR) plătea o anumită sumă de bani pentru fiecare etnic german {{nc|(calculată după numărul anilor de studii gratuite/la buget în România)}} care primea acordul autorităților de la [[București]] de a emigra.  Aproximativ 230.000 de [[șvabi]] și sași au emigrat contra unei despăgubiri plătite de Republica Federală Germania (RFG/BDR) între anii 1968 și 1989.<ref>[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_5398c90f0d133766a87fb16b/index.html Mărturiile șvabilor vânduți de Ceaușescu Germaniei. Cât era șpaga cerută de securiști și ce a făcut fostul dictator cu miliardele de mărci], 12 iunie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref> Statul german a plătit pentru ei aproximativ trei miliarde de [[Marcă germană|mărci]].<ref name="adev2016-09-12">[http://adevarul.ro/locale/timisoara/title-1_52ff3b56c7b855ff565c3eae/index.html „Pașaport pentru Germania“, cum a vândut Ceaușescu ca la piață un sfert de milion de cetățeni ai României], 15 februarie 2014, Stefan Both, ''Adevărul'', accesat la 12 septembrie 2016</ref>

Fiind considerați ''[[:de:Auslandsdeutsche|Auslandsdeutsche]]'' (i.e. „germani din străinătate”) de către guvernul german, sașii din Transilvania au primit dreptul la cetățenie germană. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în [[Germania]], atât înainte de căderea comunismului, cât și în primii ani de după 1989. Ca urmare a emigrărilor masive, numărul sașilor din România a scăzut foarte mult. Ajunși în Germania, sașii veniți din Ardeal s-au așezat în unele cazuri compact, în zone care seamănă cu Transilvania. Spre exemplu, lângă [[Köln]], la [[Drabenderhöhe]] există o zonă deluroasă similară cu relieful ardelean, iar acolo s-a stabilit o comunitate destul de mare de sași. La fel s-a întâmplat și în alte părți din Germania. Mulți sași emigrați se întorc să viziteze zona din care au plecat. Deoarece vin mai ales în timpul concediilor de vară, s-au ales cu supranumele de ''Sommersachsen'' (sași de vară).<ref>''Germania- Un brand mondial'' - Supliment al ziarului Cotidianul  nr 195 (5147) 3-5 octombrie 2008</ref> În ordin numeric, cei mai mulți sași din Germania trăiesc în landul [[Bavaria]], apoi în [[Baden-Württemberg]], pe locul trei se află [[Renania de Nord-Westfalia|Nordrhein-Westfalen]], iar pe locul patru [[Hessa|Hessen]]. În număr mai redus trăiesc sași și în alte zone ale Germaniei. De asemenea, câteva zeci de mii de sași trăiesc și în Austria (mai ales în [[Austria Superioară]]), cei mai mulți din aceștia provenind din nordul Ardealului. În Statele Unite, trăiesc mai multe zeci de mii de descendenți ai sașilor emigrați aici în prima jumătate a secolului XX, fiind și astăzi reuniți în mai multe organizatii. Cei mai mari concentrări sunt în Pennsylvania și Ohio. În Canada trăiesc câteva mii de sași în provincia [[Ontario]], ci mai mulți în orașul [[Kitchener, Ontario |Kitchener]]. Grupuri mai mici de sași există și în Australia, Africa de Sud și Argentina.

În anul 2013, regizorul [[Răzvan Georgescu]] a realizat documentarul ''Germani contra devizelor... O afacere în Războiul Rece'', un film despre afacerea secretă dintre România și Republica Federală Germania (RFG/BDR).<ref name="adev2016-09-12" />

== Întâlnirile anuale ale sașilor transilvăneni ==
Întâlnirile tradiționale ale sașilor transilvăneni au loc de [[Rusalii]] la [[Dinkelsbühl]], [[Bavaria]] (începând din anul [[1951]]), respectiv  toamna la [[Biertan, Sibiu|Biertan]]/Birthälm (din [[1990]]). În anul [[2008]], întâlnirea sașilor a fost inițial programată să aibă loc la [[Mediaș]] ({{lang-de|Mediasch}}), însă ca urmare a trecerii primarului Mediașului de atunci, mai precis [[Daniel Thellmann]], de la [[Forumul Democrat al Germanilor din România]] (FDGR/DFDR) la [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidul Democrat Liberal]] (PDL),<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/7687-sachsentreffen-wieder-in-birthaelm.html SbZ - Sachsentreffen wieder in Birthälm - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> întâlnirea avut loc pe [[20 septembrie]] [[2008]] tot la Biertan.<ref>[http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/8164-18-sachsentreffen-in-birthaelm.html SbZ - 18. Sachsentreffen in Birthälm: "Lebendige Gemeinschaft“" - Informationen zu Siebenbürgen und Rumänien<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> În anul [[2016]], întâlnirea anuală a sașilor a avut loc la data de [[24 septembrie]] la [[Reghin]] ({{lang-de|Sächsisch-Regen}}).<ref>[http://www.zi-de-zi.ro/2016/09/26/reghinul-gazda-primitoare-sasilor-transilvaneni/ Alin Zaharie, ''Reghinul, gazdă primitoare a sașilor transilvăneni''], [[Zi de zi]], 26 septembrie 2016</ref> În anul 2024, întâlnirea internațională a sașilor transilvăneni este programată să aibă loc la [[Sibiu]] ({{lang-de|Hermannstadt}}) între 2 și 4 august, sub înaltul patronaj al președintelui încă în exercițiu Klaus Johannis, întâlnirea având motto-ul „Heimat ohne Grenzen” (i.e. „Patrie fără frontiere”).<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.aktual24.ro/evenimentele-pe-care-iohannis-le-va-patrona-in-2024-unul-dintre-ele-se-numeste-heimat-ohne-grenzen-patrie-fara-frontiere/|title=Evenimentele pe care Iohannis le va „patrona” in 2024. Unul dintre ele se numeste „Heimat ohne Grenzen / Patrie fara frontiere”|work=Aktual24.ro|author=Redacția Aktual24.ro|date=25 martie 2024|accessdate=3 aprilie 2024}}</ref> Această [[manifestație]] culturală este organizată de către filiala transilvăneană a FDGR/DFDR precum și de Biserica Evanghelică C.A. în colaborare cu asociațiile sașilor din Germania, Austria, Canada și Statele Unite ale Americii (S.U.A.) pentru descoperirea și punerea în valoare a patrimoniului comunității germane din România.

== Galerie ==
<gallery class=center>
Fișier:Sachsenspiegel-Ostsiedlung.jpg|Ilustrație medievală din [[:de:Sachsenspiegel|Sachsenspiegel]] înfățișând procesul de colonizare germană estică (i.e., Ostsiedlung) și un localizator ({{lang-de|lokator}}), intermediarul procesului de colonizare (inițial vorbitor de limbă germană, cf. Nägler, 1981)
Fișier:Bevölkerung Mitteleuropas um 895.jpg|Sașii reprezentați în roz hașurat în Transilvania ca parte a procesului de Ostsiedlung (i.e., colonizarea germană estică în Europa de-a lungul Evului Mediu)
Fișier:HeimSachsen.png|Regiunile de proveniență din Europa centrală și de vest a coloniștilor sași în Transilvania (regiunile principale colorate în verde iar cele secundare în galben)
Fișier:CronologieSaşiTransilvania.svg|Cronologia așezării sașilor în Transilvania pe zone geografice, de la mijlocul secolului al XII-lea până la începutul secolului al XIV-lea
Fișier:Transilvania harta etnica 1850 (cu secui si sasi).png|Harta etnică a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] ({{lang-de|Fürstentum Siebenbürgen}}), conform datelor recensământului habsburgic efectuat în anul 1850.{{efn|De notat distincția sau discrepanța de pe hartă și în legendă dintre sași (marcați în roz) și germani (marcați în roșu), vasta majoritate a etnicilor germani din Transilvania auto-identificându-se drept sași în anul 1850 în cadrul acestui recensământ. Sașii din Biertan ({{lang-de|Birthälm}}) s-au declarat „germani” împreună cu o altă comună din [[Județul Harghita|Harghita]] de astăzi, comună din nordul județului situată către județele de astăzi [[Județul Suceava|Suceava]] și [[Județul Neamț|Neamț]] respectiv. În Brașov ({{lang-de|Kronstadt}}), unde la vremea aceea germanii erau majoritari, o parte a sașilor s-a declarat „germani”, astfel încât numărul persoanelor declarate „sași” era sensibil mai mic decât cel al românilor din această privință, rezultând astfel o majoritate relativă românească în acest oraș.}}
Fișier:Transilvania harta etnica 1850.png|Harta etnică anterioară simplificată
Fișier:Main ethnic groups in Europe (1899).JPG|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa în anul 1899 (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii)
Fișier:1899 ethnographic map of Austria-Hungary.jpg|Harta etnografică a Austro-Ungariei în 1899 cu germanii din Transilvania (i.e., sașii) precum și ceilalți germani de pe teritoriile fostei monarhii duale marcați în roșu
Fișier:Romania harta etnica 1992.PNG|Harta etnică a României în 1992, doar cu o singură comună din județul Brașov locuită atunci în majoritate de sași
Fișier:Germanic peoples.jpg|Sașii ca parte a popoarelor germanice din Europa (doar cu o anumită parte a teritoriilor tradiționale locuite de aceștia în Transilvania pe această hartă, mai precis în sudul regiunii)
Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 30.jpg|Inscripția Siebenbürgen süsse Heimat (i.e., ''Transilvania, patrie dulce''), pe un covor tradițional săsesc de la [[Biserica fortificată din Axente Sever|biserica fortificată]] din [[Axente Sever, Sibiu|Axente Sever]] (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}})
Fișier:ROM Axente Sever Fortificata 29.jpg|Covor tradițional săsesc de la biserica fortificată din Axente Sever (în trecut Frâua, în {{lang-de|Frauendorf}}), cu două inscripții în limba germană, una dintre acestea fiind [[:de:Ein feste Burg ist unser Gott|Ein feste Burg ist unser Gott]] (i.e., O cetate puternică este Dumnezeul nostru), imn [[Luteranism|luteran]] compus de [[Martin Luther]].
Fișier:Rumänien. Landschaft, Bauten, Volksleben Roșia - săsoaice în port de duminică.jpg|Săsoaice din [[Comuna Roșia, Sibiu|Roșia]] ({{lang-de|Rothberg}}) în port popular duminica
Fișier:Hammersdorf mann.jpg|Port popular săsesc masculin din Gușterița/Hammersdorf
Fișier:Friedrich Miess - Portret de femeie in port sasesc.jpg|Săsoaică în port popular de pictorul [[Friedrich Mieß]]
Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 005.jpg|Cuplu tradițional săsesc din Transilvania, zona Bistriței/Țara Năsăudului ({{lang-de|Nösnerland/Nösnergau}})
Fișier:Die Gartenlaube (1874) b 255.jpg|Interior de casă săsească din Bistrița ({{lang-de|Bistritz}})
Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, interior de locuinta taraneasca saseasca p11.jpg|Interior de locuință săsească din mediul rural de pictorul [[Albert Reich (pictor)|Albert Reich]]
Fișier:Pferdemarkt Leonberg 2015 4861.jpg|Sași în porturi tradiționale în Dinkelsbühl, Bavaria (2015)
Fișier:ROM Sibiu Sachsentreffen 2017 07.jpg|Săsoaice în port popular/tradițional în Sibiu/Hermannstadt (2017)
</gallery>

== Personalități ==
În ordine alfabetică:

{{div col|2}}
* [[Johann Michael Ackner]], arheolog și naturalist
* [[Arthur Arz]], general, ultimul șef al Marelui Stat Major al armatei imperiale austro-ungare
* [[Valentin Bakfark]], muzician renascentist
* [[Erich Bergel]], dirijor
* [[Hans Bergel]], scriitor și jurnalist
* [[Wilhelm Georg Berger]], compozitor, muzicolog, violist și dirijor
* [[Franz Binder]], explorator
* [[Ignaz von Born|Ignatius von Born]], seful Minelor din Transilvani, Consilier Aulic sub Josef al II-lea
* [[Günther Bosch]], antrenor de tenis
* [[Martin Bottesch]], politician
* [[Samuel von Brukenthal]], guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă
* [[Victor Capesius]], farmacist nazist
* [[Otto Dahinten]], arhitect și autorul monografiei orașului Bistrița<ref>{{Citation|date=1988|author2=Wagner, Ernst|author1=Dahinten, Otto|ISBN=9783412044886|language=German|title=Geschichte der Stadt Bistritz in Siebenbürgen|url=http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-stadt-bistritz-in-siebenburgen/oclc/18903312}}</ref><ref>{{Citation|publisher=wir-noesner.de|title=Der Kirchturm der evangelischen Stadtpfarrkirche A.B. in Bistritz – das Wahrzeichen der Stadt|url=http://wir-noesner.de/index.php/wir-noesner/aktuelles/archiv-2013/289-der-kirchturm-der-evangelischen-stadtpfarrkirche-a-b-in-bistritz-das-wahrzeichen-der-stadt}}</ref>
* [[Ricky Dandel]], solist vocal
* [[Christa Depner]], dizidentă anticomunistă
* [[Hermann Fabini]], arhitect, istoric de artă și politician
* [[Wilhelm Fabini]], artist plastic
* [[Bernd Fabritius]], politician, membru al [[Bundestag]]ului din partea [[Uniunea Creștin-Socială din Bavaria|Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria]] (CSU)
* [[Carl Filtsch]], pianist
* [[Alexandru Flechtenmacher|Alexandru Adolf Flechtenmacher]], (tatăl sas) compozitor, violonist, dirijor și pedagog
* [[Christian Flechtenmacher]], jurist
* [[:en:Andrei Folbert|Andrei Folbert]], baschetbalist
* [[Wilhelm Folberth]] și [[Friedrich Folberth]], inventatori și antreprenori<ref>{{Citation |publisher=Radio Rumänien Bukarest |language=de |title=Radio Rumänien Bukarest |url=http://www.radiobukarest.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5416%3Avineri-07-septembrie-2012&catid=66%3Asumar&lang=de}}</ref>
* [[Franz Friedrich Fronius]], profesor, biolog și etnolog
* {{ill2|Arnold Graffi|de}}, [[Oncologie|oncolog]]
* [[Gustav Gräser]], artist și scriitor
* [[Roland Gunesch]], handbalist
* [[Josef Haltrich]], pedagog, filolog, preot și etnograf
* [[Norbert von Hannenheim]], compozitor
* {{ill2|Anita Hartig|en}}, [[soprană]]
* [[Johann Martin Honigberger]], medic și farmacist
* [[Johannes Honterus]], gânditor umanist, reformator religios
* [[Klaus Iohannis|Klaus Johannis]], politician, primar al [[Sibiu]]lui (2000-2014), președintele României
* [[Johannes Kelpius]], teolog protestant pietist, scriitor și muzician
* [[Fritz Klein]], medic nazist, criminal de război
* [[Michael Klein]], fotbalist
* [[Horst Klusch]], istoric, etnograf
* [[Dieter Knall]], teolog, 1983-1995 episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din Austria
* [[Friedrich Krasser]], medic și poet
* [[Peter Maffay]], cântăreț, compozitor, actor și producător
* [[Rolf-Frieder Marmont]], poet, traducător și scriitor
* [[Hans Mattis-Teutsch]], artist expresionist: pictor, sculptor, grafician
* [[Georg Maurer]], poet, eseist și traducător
* [[Adolf Meschendörfer]], scriitor
* [[Harald Meschendörfer]], pictor și grafician
* [[Eduard Morres]], pictor, topograf artistic
* [[Siegfried Mureșan]] (după mamă), politolog si politician
* [[Thomas Nägler]], istoric
* [[Liviu-Dieter Nisipeanu]] (după mamă), șahist
* [[Gernot Nussbächer]], scriitor, jurnalist, istoric și arhivist
* [[Hermann Oberth]], fizician
* [[Oskar Pastior]], poet și scriitor
* [[Artur Phleps]],  ofițer în armata imperială austro-ungară, general-locotenent în Armata Română, comandant de divizie Waffen-SS
* [[Erhard Plesch]], politician german<ref>{{Citation |publisher=www.siebenbuerger.de |language=de |title=Erhard Plesch: Beispielhaft engagiert in allen sächsischen Fragen |url=https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/alteartikel/854-erhard-plesch-beispielhaft-engagiert.html}}</ref>
* [[Dieter Roth]], jurnalist, editor și translator<ref>{{Citation |title=Neue Rundschau » Das Haus – Erzählung von Dieter Roth |url=https://rundschau-hd.de/2006/12/das-haus-erzahlung-von-dieter-roth/}}</ref><ref>{{Citation |publisher=adz.ro |language=en |title=Ein Schlüsselroman über den „Neuen Weg“ |url=http://www.adz.ro/meinung-und-bericht/artikel-meinung-und-bericht/artikel/ein-schluesselroman-ueber-den-neuen-weg/}}</ref>
* [[Hans Otto Roth]], politician
* [[Stephan Ludwig Roth]], intelectual, cărturar, istoric, pastor luteran, reformator al învățământului, om politic, revoluționar
* [[Melita Rühn]], gimnastă
* [[Iancu Sasul]] (mamă săsoaică), domnitor al Moldovei
* [[Christian Schesaeus]], poet umanist
* [[Georg Simonis]], organist și compozitor, fondatorul Filarmonicii din Craiova
* [[Anne Simonis]] (Ida Saide), pianistă și compozitoare, sora lui Georg Simonis
* [[George Simonis]], fiul lui Georg Simonis, profesor al Conservatorului din Paris și director al Conservatorului din Cluj
* [[Eginald Schlattner]], scriitor
* [[Doris Schmidts]], câștigătoarea concursului [[Miss Germany]] în 2009
* [[Frieder Schuller]], poet, scenarist și regizor de filme
* [[Dutz Schuster]], scriitor
* [[Hellmut Seiler]], poet, traducător și scriitor satiric de limbă germană
* [[Martin Siebenbürger]], primar al [[Viena|Vienei]]
* [[Georg Soterius]], umanist
* [[Christian Tell]], general, membru al [[Guvernul Provizoriu al Țării Românești|Guvernului Provizoriu al Țării Românești]]
* [[Georg Daniel Teutsch]], [[episcop]] evanghelic
* [[Rudolf Wagner-Régeny]], compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din [[Rostock]]
* [[Erwin Wittstock]], scriitor
* [[Joachim Wittstock]], scriitor
* [[Oskar Wittstock]], scriitor
* [[Carl Wolff]], economist
* [[Volker Wollmann]], istoric
* [[Albert Ziegler]], pilot, constructor și instructor aviatic
* [[Walter Ziegler]], ciclist de performanță
{{div col end}}

== Note ==

<references group="lower-alpha"/>

== Bibliografie ==
* {{de icon}} Gündisch, Konrad. ''Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen'' (''Transilvania și sașii transilvăneni'') (Bonn: Langen Müller, 1998);
* {{de icon}} Milata, Paul. ''Zwischen Hitler, Stalin und Antonescu: Rumäniendeutsche in der Waffen-SS'' (''Între Hitler, Stalin și Antonecu, germanii-români în Waffen-SS'') (Köln, Weimar, Wien: Böhlau Verlag, 2007);
* {{de icon}} ''„[http://www.worldcat.org/title/geschichte-der-nordsiebenburger-sachsen-nosnerland-und-reener-landchen/oclc/530424895 Geschichte der Nordsiebenbürger Sachsen Nösnerland und Reener Ländchen]” (Istoria sașilor din nordul Transilvaniei și Ținutul Reghinului)'', Michael Kroner, Editura Haus der Heimat (i.e. Casa Patriei), Nürnberg, 2009;<ref>{{cite web|lang=ro|url=http://www.rasunetul.ro/o-carte-despre-istoria-sasilor-lansata-la-targul-de-pasti|title=O CARTE DESPRE ISTORIA SAȘILOR, LANSATĂ LA TÂRGUL DE PAȘTI|work=Răsunetul - Cotidianul bistrițenilor de oriunde|author=Niculae Vrăsmaș|date=29 martie 2010|accessdate=17 ianuarie 2024}}</ref>
* {{ro icon}} [[Herta Müller]], ''Leagănul respirației'', [[Editura Humanitas]], colecția Fiction, București, 2010;
* {{en icon}} Mărculeț, I., & Mărculeț, C. (2009). [http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – Geographical Aspects] ''Forum geografic'', VIII(8), 146-151.

== Lectură suplimentară ==
[[Fișier:Nicolae Iorga - Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent.pdf|thumb|150px|right|''Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent'' (1919) de Nicolae Iorga la Commons Wikimedia (în format .PDF)]]

* {{en icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Saxons_Through_Seventeen_Centuries.html?id=jqxBAAAAIAAJ&redir_esc=y Saxons Through Seventeen Centuries: A History of the Transylvanian Saxons]'' de John Foisel, publicat de The Central Alliance of Transylvanian Saxons of the United States în anul 1965 (descrierea, pe scurt, a acestui volum literar pe [[Google Cărți]]);
* {{en icon}} ''[https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13537113.2021.2004765 Pan-German or Pan-Saxon? Framing Transylvanian-Saxon Particularism on Both Sides of the Atlantic]'' articol academic de Sacha E. Davis;
* {{ro icon}} ''[https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y Așezarea sașilor în Transilvania: studii]'' de [[Thomas Nägler]] (ulterior primul președinte al FDGR/DFDR de asemenea de-a lungul începutul anilor 1990), [[Editura Kriterion]], 1981, traducere a volumului original publicat în limba germană în 1979 ca ''Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen'', Editura Kriterion, București, 1979 (volum bazat pe lucrarea de doctorat a autorului susținută în anul 1974 la [[Universitatea Babeș-Bolyai]] din [[Cluj-Napoca]]), sub îngrijirea lui [[Géza Domokos]] (ulterior primul președinte al UDMR/RMDSZ), volum tradus de [[Anamaria Haldner]] și prefațat de [[Ștefan Ștefănescu (istoric)|Ștefan Ștefănescu]];
* {{ro icon}} ''Românii și sașii până la 1848: relații economice, sociale și politice'', Thomas Nägler, Editura Thausib, 1997;
* {{ro icon}} ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=49860 Ce sînt și ce vor sașii din Ardeal - expunere din izvor competent''] de [[Nicolae Iorga]], 1919;
* {{de icon}} ''Nicolae Iorga und die Siebenbürger Sachsen'' [''Nicolae Iorga și sașii transilvăneni''] de [[Michael Kroner]] în ''[https://www.buechercafe.ro/artikel.html?nummer=70264 Interferenzen, Rumänisch-Ungarisch-Deutsche Kulturbeziehungen in Siebenbürgen]'' [''Interferențe, relații culturale româno-maghiaro-germane în Transilvania''], [[Editura Dacia]], Cluj, 1973;<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://povestisasesti.com/2015/01/10/ce-sunt-si-ce-vor-sasii-din-ardeal/|title=Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal|author=Mihaela Kloos-Ilea|work=Povești săsești|date=10 ianuarie 2015|accessdate=19 ianuarie 2024}}</ref>
* {{ro icon}} [https://bcub.ro/lib2life/Dialectul%20asa%20numit%20sasescl_Grigorovitza%20Emanuil_Bucuresti_1900.pdf Dialectul așa numit săsesc al Germanilor din Transilvania și elementele române cuprinse în el] de dr. Em. Grigorovitza ([[Berlin]] 1900);
* {{ro icon}} ''Transformări sociale la sașii ardeleni după 1945'', Rudolf Poledna, Presa Universitară Clujeană, 2001;
* {{ro icon}} ''Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei'', Ruxandra Hurezean, Editura Școala Ardeleană, 2016, Cluj-Napoca - [http://scoalaardeleanacluj.ro/wp/produs/povestea-sasilor-din-transilvania-spusa-chiar-de-ei/ prezentare];
* {{ro icon}} ''Pe urmele Sașilor'', Ruxandra Hurezean, Editura Curtea Veche, București, 2016 - [http://www.curteaveche.ro/blog/2016/11/08/pe-urmele-sasilor-fotografii-de-exceptie-din-tara-ovazului-lansate-in-cadrul-gaudeamus-2016/ prezentare];
* {{ro icon}} {{de icon}} Fulga, Ligia (coord). ''Sașii despre ei înșiși / Die Siebenbürger Sachsen uber sich selbst'', II, Christian/Neuestadt bei Kronstadt, Editura Transilvania Expres, Brașov, 2015;
* {{de icon}} ''Meschendorf'' (o monografie a satului [[Meșendorf, Brașov|Meșendorf]], [[județul Brașov]]) de Jessica Klein (în engleză și germană);
* {{de icon}} ''Palukes für die Seele: Gedichte aus Siebenbürgen'' [''Palukes/mămăligă pentru suflet: Poezii din Transilvania''] de Yasmin Mai-Schoger (volum de poezii în limba germană);
* {{en icon}} ''The Rise and Fall of Saxon Transylvania'' de Cătălin Gruia;
* {{en icon}} ''The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages'' de Adinel C. Dincă, Presa Universitară Clujeană, 2023;
* {{ro icon}} ''Povești din folclorul germanilor din România'' de Roland Schenn, [[Grupul Editorial Corint|Editura Corint Junior]], 2014;
* {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Josef Haltrich]], culegător de povești și poezii populare săsești;
* {{ro icon}} {{de icon}} Operele literare ale lui [[Dutz Schuster]], scriitor umorist în dialectul săsesc.

== Referințe ==

<references />

== Vezi și ==
* [[Biserici fortificate din Transilvania|Așezări săsești cu biserici fortificate din Transilvania]]
* [[Muzeul „Casa săsească”]] din satul [[Livezile, Bistrița-Năsăud|Livezile]] ({{lang-de|Jaad}}), [[Județul Bistrița-Năsăud]]
* [[Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”]] din Sibiu ({{lang-de|Hermannstadt}})
* [[Muzeul Transilvănean]] ({{lang-de|Siebenbürgisches Museum}}) din [[Gundelsheim (Württemberg)|Gundelsheim]], Germania
* [[Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania]]
* [[Siebenbürgenlied]], imnul sașilor transilvăneni
* [[Muzica tradițională săsească]]
* [[Gastronomia tradițională săsească]]
* [[Strămutarea și expulzarea germanilor după Al Doilea Război Mondial]]
* [[Munca forțată a germanilor în Uniunea Sovietică]] (URSS)
* [[Acțiunea Recuperarea]] a fostului [[Cabinetul Germaniei|guvern federal german]] privind răscumpărarea etnicilor germani din România în timpul comunismului
* [[Topaz]] sau „diamant săsesc”

== Legături externe ==
* {{ro icon}} [http://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/verschiedenes/25188-inteligenta-artificiala.html#google_vignette Inteligența artificială generativă și patrimoniul cultural săsesc: oportunități și provocări pentru însușire, conservare și dezvoltare perpetuă]
* {{ro icon}} [http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013 Întâlnirea Sașilor Sighișoara 2013] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130927053039/http://www.medievale.ro/medievale_e.asp?cat=DAS+SACHSENTREFFEN+SCHAESSBURG+2013|date=2013-09-27}}
* {{ro icon}} [http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html Autonomia săsească în Transilvania] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111110141443/http://justitiarul.ro/articole/72-istorie/251-autonomia-saseasca-in-transilvania.html|date=2011-11-10}}
* {{ro icon}} [http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html Sașii din Transilvania: fără autonomie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070605075947/http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000451.html|date=2007-06-05}}
* {{de icon}}[http://www.bpb.de/publikationen/05532406417491599505081013635836,2,0,Geschichte_der_Deutschen_in_Rum%E4nien.html Anfang vom Ende: Krieg, Flucht, Verfolgung]
* {{de icon}}[http://www.siebenbuerger.de/medien/sprachaufnahmen/ Sprachaufnahmen in siebenbürgisch-sächsischer Mundart (Înregistrări de texte în dialectul săsesc)]
* {{de icon}}[http://www.bulkesch.de/ortschaften.html Deutsche Ortschaften in Siebenbürgen ("Karpaten") ] [Orașe germane în Transilvania (Carpații) {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090218181027/http://www.bulkesch.de/ortschaften.html|date=2009-02-18}}
* {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=7JQ9QzWIyTo Siebenbürgen deine Kirchenburgen] (documentar despre istoria Transilvaniei) de canalul Siebenbürgen pe YouTube, publicat la data de 5 martie 2021
* {{de icon}}{{en icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=hs37j5oYQac At the end of their Time - The Transylvanian Saxons in Romania] de canalul Reichesdorf/Richiș pe YouTube
* {{de icon}}[http://www.forumkronstadt.ro/ Forumul Democrat al Germanilor din Județul Brașov]
* {{de icon}}[http://kulturzentrum-kronstadt.ro/ Centrul Cultural German Brașov]
* {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=yy0RjGpp3I4&t=4s Die Siebenbürger Sachsen | Die ganze Geschichte!] [Sașii transilvăneni | Întreaga istorie]
* {{de icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=d0_inswsJlE Siebenbürgenlied (J.L. Hedwig) - Jugendbachchor Kronstadt]
* {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=3ONRcAprsec Așezarea sașilor în Transilvania]
* {{ro icon}}[https://povestisasesti.com Povești săsești | despre sașii de ieri și de azi], un website despre cultura, istoria și gastronomia săsească de Mihaela Kloos-Ilea
* {{ro icon}}[https://www.youtube.com/watch?v=U7FuXrOgk4U Diferențele dintre sași și șvabi. Etnicii germani au ajuns pe teritoriul actual al României la diferență de cinci secole unii de alții și vorbesc dialecte diferite] în ziarul [[Adevărul]] publicat la data de 18 iunie 2015 de Ștefan Both și Ramona Găină
* {{ro icon}}[https://adevarul.ro/stiri-locale/botosani/cine-sunt-de-fapt-sasii-germanii-care-au-1668723.html Cine sunt, de fapt, sașii, germanii care au civilizat Transilvania. Cum s-au ridicat peste români, i-au întrecut la hărnicie și bogății, dar erau mai slabi ca ostași] în ziarul Adevărul publicat la data de 24 iunie 2015 de Cosmin Pătrașcu Zamfirache
* {{en icon}}[https://richisinfo.ro/en/discover-the-history-of-the-transylvanian-saxons/ Discover the history of the Transylvanian Saxons] de website-ul satului [[Richiș, Sibiu|Richiș]] (Reichesdorf), [[Județul Sibiu]]
* {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=JGd3pOHq7JY Decline of the Transylvanian Saxons - in three maps!] de canalul Germania Magna ENG pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 martie 2023
* {{en icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aQhA1ZRvfgg History of the Transylvanian Saxons] de canalul Metis pe YouTube, videoclip publicat la data de 16 octombrie 2022
* {{ro icon}} [http://www.divers.ro/sasii_transilvaneni_ro Sașii transilvăneni]
* {{ro icon}} [http://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00905992.2010.549470 Articol despre identitatea săsească în perioada 1933-1944], tandfonline.com
* {{ro icon}} [http://www.bukarest.diplo.de/Vertretung/bukarest/ro/06/seite__minderheiten.html Informații detaliate privind istoria minorității germane din România], ''Ambasada Germaniei București''
* {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-uitata-a-sasilor-transilvaneni-870129.html Lumea uitată a sașilor transilvăneni], 2 octombrie 2009, Oana Dan, ''[[Evenimentul zilei]]''
* {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/929140-in-tinuturile-sasilor-istoria-are-nevoie-de-ajutor În ținuturile sașilor istoria are nevoie de ajutor], 11 aprilie 2007, Lucian Vasilescu, ''Descoperă''
* {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/sasii-duc-dorul-transilvaniei-400978.html Sașii duc dorul Transilvaniei], 1 august 2006, ''Evenimentul zilei''
* {{ro icon}} [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sași din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugărit de vulpe - Esențial], 7 noiembrie 2008, Ruxandra Hurezean, ''[[HotNews]].ro''
* {{ro icon}} [http://www.formula-as.ro/1999/388/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-993 Istorie cu ochii în lacrimi - Sașii din Ardeal], ''Formula AS'' - anul 1999, numărul 388
* {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=Ikvt1wd3IAA Exclusiv în România: Ținutul sașilor (@TVR1)] de [[Societatea Română de Televiziune|TVR]], publicat pe YouTube la data de 12 ianuarie 2020
* {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=aFp0ZRRkKdc 5 minute de istorie - Sașii din Transilvania] de TVR Internațional, publicat pe YouTube la data de 5 iulie 2018
* {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=QT9BatB4Z20 Povestea sașilor din Romania] publicat pe YouTube de Eugen Ciocan la data de 30 septembrie 2013
* {{ro icon}} [https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5077721-trista-poveste-ultimilor-sasi-din-transilvania-fabula-lui-hans-despre-iezenul-fugarit-vulpe.htm Trista poveste a ultimilor sasi din Transilvania. Fabula lui Hans despre iezenul fugarit de vulpe] de Ruxandra Hurezean, articol publicat pe HotNews, la data de 7 noiembrie 2008
* {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=GfGUIWCfmWw Podcastul de istorie sibiană. E01. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 24 ianuarie 2022
* {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=l8ep4qJ6e_I Podcastul de istorie sibiană. E08. Zeno Karl PINTER] de Răzvan Pop, YouTube, 3 iunie 2022
* {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=M4M6NG19Bfk Podcastul de istorie sibiana. E10. Thomas ROTH] de Răzvan Pop, YouTube, 21 iulie 2022 (episod despre sistemul de canalizare și purificare a apei din Sibiu/Hermannstadt)

'''''Biserici săsești'''''
* {{ro icon}} [http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/ats/ats1/act1-11.htm#_ftnref2 Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului]
* {{ro icon}} [http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm Contribuții la cercetarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090404063414/http://www.revistaerasmus.go.ro/numarul_12/crangaci_m.htm|date=2009-04-04}}
* {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=e2uapaMiKGM Istorii ascunse: Biserica fortificată din Miercurea Sibiului (@TVR1)], TVR, 31 octombrie 2023, YouTube

'''''Etnografie'''''
* {{ro icon}} [http://monumente-etnografice.cimec.ro/muzee-in-aer-liber.asp?Tip=&JUD=&ZON=&ETN=8 Monumente etnografice săsești în muzeele în aer liber din România]
* {{ro icon}} [https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/ce-erau-si-cum-functionau-vecinatatile-sasilor-2274626.html Ce erau și cum funcționau „vecinătățile” sașilor din Transilvania. Oamenii se ajutau „la bine și la greu”] de Dorin Țimonea în ziarul Adevărul, articol publicat la data de 11 iunie 2023
* {{de icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=LzMBTcICKkw Karl Hoeffkes - Siebenbürger Sachsen]

'''''Istorie'''''

* {{ro icon}} [http://www.siebenbuergersachsen.de/sas.htm Sașii transilvăneni: O călătorie de-a lungul secolelor]

* {{ro icon}} [http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/4597033-terra-saxonis-opt-veacuri-de-amintiri TERRA SAXONIS – opt veacuri de amintiri], 26 iunie 2009, Mihaela Stanescu, ''Descoperă''
* {{ro icon}} [http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9669-date-cheie-din-istoria-sailor-ardeleni Date cheie din istoria sașilor ardeleni], ''[[National Geographic Society|National Geographic]] România''
* {{ro icon}} [http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-11-03/sasii-se-retrag-in-istorie.html Sașii se retrag în istorie], 3 noiembrie 2006, Cristian Stoichici, ''[[Cotidianul]]''
* {{ro icon}} [http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei Șvabi și sași în sud-estul Europei] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130608194135/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/svabi-sasi-sud-estul-europei|date=2013-06-08}}, 25 mai 2013, Irina-Maria Manea, ''[[Historia]]''
* {{ro icon}} [https://www.youtube.com/watch?v=j-mGlWmtG90 Colonizarea sașilor în Transilvania. Apariția bisericilor fortificate #IstoriiAscunse @TVRTM], TVR Timișoara, 14 octombrie 2023, YouTube

'''''Sașii în perioada comunistă'''''
* {{ro icon}} [http://www.observatorcultural.ro/Germanii-din-Romania-intre-nazism-si-stalinism*articleID_9752-articles_details.html William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism], ''Observator cultural'', Nr. 197 - 2 decembrie 2003
* {{ro icon}} [http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html Cum i-a deportat Stalin pe sașii ardeleni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110123104839/http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/cum-i-a-deportat-stalin-pe-sasii-ardeleni-213979.html|date=2011-01-23}}, 21 ianuarie 2011, Virgil Lazăr, ''[[România Liberă]]''
* {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/bonnul-platea-ceausescu-indurator-ii-lasa-sa-plece-in-apus-872398.html “Bonnul plătea. Ceaușescu, îndurător, îi lăsa să plece în apus”], 20 octombrie 2009, Vlad Stoicescu, ''Evenimentul zilei''
* {{ro icon}} [http://www.ziare.com/nicolae-ceausescu/dezvaluiri/cum-a-castigat-ceausescu-un-miliard-de-marci-din-vanzarea-sasilor-1013307 Cum a câștigat Ceaușescu un miliard de mărci din vânzarea sașilor], 4 mai 2010, Ziare.com
* {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/timisoara-banat-marius_oprea-nemti_0_521947915.html Marius Oprea: “Pe vremea comunismului eram o țară exportatoare de sclavi”], 22 iulie 2011, Ștefan Both, ''Adevărul''
* {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Gratierile-valuta-filiera-Comturist-Argus-Ceausescu_0_46196577.html Grațierile pe valută: filiera Comturist-Argus-Ceaușescu], 6 noiembrie 2006, Christian Levant, ''Adevărul''
* {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Drama_nemtilor_deportati_din_Romania_in_URSS_0_676732703.html Drama nemților deportați din România în URSS], 6 aprilie 2012, Lavinia Betea, ''Adevărul''
* {{ro icon}} [http://www.adevarul.ro/locale/timisoara/Securitatea_i-a_alungat_pe_scriitorii_germani_din_Timisoara_0_159584076.html Securitatea i-a alungat pe scriitorii germani din Timișoara], 25 noiembrie 2009, Ștefan Both, ''Adevărul''
* {{ro icon}} [http://www.evz.ro/detalii/stiri/destainuiri-cutremuratoare-din-trecutul-romaniei-avocatul-care-a-cumparat-oameni-de-la-ce-10348.html Destăinuire cutremurătoare a unui avocat din Germania. Omul care a cumpărat sașii României de la Ceaușescu], 28 aprilie 2013, Traian Deleanu, ''Evenimentul zilei''

{{AdministrareEcleziasticăSași}}
{{DistricteSăsești}}
{{DouăScaune}}
{{ȘapteScaune}}
{{Grupuri etnice din România}}
{{Diaspora germană}}{{Germanii din România}}{{BisericiFortificateTransilvania}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Germani din România]]
[[Categorie:Sași transilvăneni]]