Vizualizare sursă pentru „Sibiu”

{{pentru|județ|județul Sibiu}}
{{Infocaseta Așezare
| imagine = SibiuCollage2020 (3).png
| pushpin_map = România
| latd = 45
| longd = 24
| latm = 47
| latNS = N
| longm = 9
| longEV = E
| lats = 45
| longs = 8
| pushpin_descriere_harta = Localizarea orașului pe harta [[România|României]]
| pushpin_map1 = România Sibiu
| pushpin_dimensiune_hartă1 = 290
| background1 = #EDD38C
| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea orașului pe harta [[Județul Sibiu|județului Sibiu]]
| descriere_hartă = Localizarea în cadrul județului
| an = [[1191]]
| titlu_atestare = Atestare documentară
| componenta_stil = para
| lider_titlu = Primar
| densitate = 1.399
| hartă = Sibiu jud Sibiu.svg
| dimensiune_hartă = 250px
| hartă1 = Josephinische_Landaufnahme pg220.jpg
| dimensiune_hartă1 = 250px
| descriere_hartă1 = Sibiul în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-1773.<br />([https://tools.wmflabs.org/zoomviewer/index.php?f=Josephinische_Landaufnahme_pg220.jpg Click] pentru imagine interactivă)
| suprafață = 121
}}
'''Sibiu'''<ref group="lower-alpha" name="altenume"/> este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Sibiu|județului cu același nume]], [[Transilvania]], [[România]], format din localitățile componente [[Păltiniș, Sibiu|Păltiniș]] și Sibiu (reședința). Sibiul este un important centru urban cultural, istoric, economic și ecleziastic din sudul Transilvaniei și din România, cu o populație de {{formatnum:134308}} locuitori conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului din 2021]].
Stațiunea de iarnă [[Păltiniș, Sibiu|Păltiniș]] se află la 32&nbsp;km distanță de centrul municipiului, iar [[Lac glaciar|lacul glaciar]] [[Lacul Bâlea|Bâlea]] se află la aproximativ 75&nbsp;km distanță de oraș.

Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă încă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania (precum și din România, în general), fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor [[sași]] stabiliți în zonă din [[Evul Mediu Clasic]] ({{lang-de|Hochmittelalter}}). Orașul a fost capitală a [[Principatul Transilvaniei (1711-1867)|Principatului Transilvaniei]] între anii [[1692]]–[[1791]] și [[1849]]–[[1865]]. A cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă. Sibiul este în prezent unul din orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. În anul 2007, Sibiu a devenit [[Capitală Europeană a Culturii|Capitala Culturală Europeană]], împreună cu orașul [[Luxemburg (oraș)|Luxemburg]] (atunci a doua oară cu acest statut), capitala [[Luxemburg|Marelui Ducat de Luxemburg]] (zonă din care au provenit, parțial, primele valuri de coloniști sași din Transilvania începând cu jumătatea secolului al XII-lea în timpul domniei regelui maghiar [[Géza al II-lea al Ungariei|Géza al II-lea]]).

== Geografie ==
Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a [[Transilvania|Transilvaniei]], în [[Depresiunea Sibiului]], străbătută de [[Râul Cibin]].

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional. 
Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. 
Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest.

=== Climă ===
Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662&nbsp;mm, cu valori minime în luna februarie (26,7&nbsp;mm) și maxime în iunie (113&nbsp;mm).{{nc}} Temperatura medie anuală este de 8,9&nbsp;°C.{{nc}}  
[[Fișier:Panoramic al reliefului din Sibiu.gif|800px|thumb|left|Panoramic al reliefului din zona Sibiului]]

=== Precipitații ===
Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona municipiului sunt următoarele:

• Temperatura medie multianuală: 8,8&nbsp;°C

• Temperatura maximă absolută: 37,4&nbsp;°C

• Temperatura minimă absolută: -31&nbsp;°C

• Nebulozitatea – media anuală: 6,2

• Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662&nbsp;mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an

• Umiditatea relativă a aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6&nbsp;°C (la Boița  în 1949) și -34,4&nbsp;°C (la Sibiu în 1888).

=== Curenți de aer ===
[[Fișier:RO SB - Panorama Piata Mare, Sibiu.jpg|miniatura|306x306px|Piața Mare, latura nordică]]
Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor [[Islanda]] și [[Groenlanda]] (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger.

Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre [[Mureș]] se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Fiind un vânt ''[[föhn]]ic'', este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile agricole.

=== Caracteristici geografice specifice ===
Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci și calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Stația Meteo Sibiu, în ultimii zece ani {{când}} s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică și frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvența cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an).{{nc}} În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului până pe dealurile și versanții munților din apropiere.

== Istorie ==
{{Istoria apartenenței statale}}
[[Fișier:Hermannstädter Stuhl - Josephinische Landesaufnahme, 1769-73.jpg|right|thumb|400px|„[[Scaunul Sibiului]]” în [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei, 1769-73]]
[[Fișier:Spezialkarte Nagyszeben (Hermannstadt) - Sibiu 1911.jpg|thumb|Sibiul pe harta francisco-iosefină, 1911]]
[[Fișier:Sibiu vedere de pe Deaulul Gusteritei.jpg|miniatura|Orașul fortificat văzut dinspre Nord, circa 1750]]
În zona actualului cartier [[Gușterița, Sibiu|Gușterița]] se presupune că ar fi existat [[castrul roman Cedonia]].

În cartierul Gușterița în situl arheologic numit Fântâna Rece s-a descoperit o așezare geto-dacică din secolul 2 a. Chr. aparținând culturii [[Cultura La Tène|La Tène]]<ref>{{Citat web|url=http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=sibiu-municipiul-sibiu-sibiu-situl-arheologic-de-la-sibiu-fantana-rece-cod-sit-ran-143469.01|titlu=Repertoriul Arheologic Național|publisher=ran.cimec.ro|accessdate=2022-08-29}}</ref>. În același loc s-au descoperit ateliere meșteșugărești din epoca romană aparținând secolelor 2-3 și o locuire din [[Neolitic]]. 

În situl arheologic numit Gușterița s-a descoperit o așezare din epoca romană aparținând secolelor 2-3 și vestigii din epoca migrațiilor. În același loc s-a descoperit și un depozit din epoca bronzului aparținând secolului 9 a. Chr<ref>{{Citat web|url=http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=sibiu-municipiul-sibiu-sibiu-situl-arheologic-de-la-sibiu-gusterita-cod-sit-ran-143469.02|titlu=Repertoriul Arheologic Național|publisher=ran.cimec.ro|accessdate=2022-08-29}}</ref>.

În situl arheologic Piața Huet s-a descoperit o locuire din epoca bronzului timpuriu aparținând culturii Coțofeni<ref>{{Citat web|url=http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=sibiu-municipiul-sibiu-sibiu-situl-arheologic-de-la-sibiu-piata-huet-cod-sit-ran-143469.05|titlu=Repertoriul Arheologic Național|publisher=ran.cimec.ro|accessdate=2022-08-29}}</ref>.

Primele așezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gusterița și o așezare de origine slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul [[secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]] de coloniști [[sași]] din teritoriul [[Rin]]-[[Mosel]]a. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de [[20 decembrie]] [[1191]] sub numele ''Cibinium'' într-un document ecleziastic emis de [[papa Celestin al III-lea]], care a recunoscut la rugămintea regelui [[Béla al III-lea]] existența [[Prepozitura Sibiului|Prepoziturii Sibiului]] (''praepositura Cibiniensis''), scoasă de sub jurisdicția [[Episcopia Transilvaniei|Episcopiei Transilvaniei]].<ref>[[Karl Reinerth]], ''Die freie königliche [[Ladislau I al Ungariei|St.-Ladislaus]]-Propstei zu Hermannstadt'', în: Deutsche Forschungen im Südosten, 1942.</ref> Prima atestare documentară în forma ''Hermannstadt'' datează din anul [[1223|1366]], dar există și o mențiune mai veche a numelui ''Villa Hermanni'' (1223), denumire care făcea referire fie la arhiepiscopul [[Hermann al II-lea de Köln]], fie la un locator cu numele ''Hermann''.<ref>[[Harald Roth]], ''Hermannstadt. Kleine Geschichte einer Stadt in Siebenbürgen'', Köln, 2006, p. 5.</ref> În anul [[1241]] așezarea a fost atacată, cucerită și parțial distrusă în [[marea invazie tătară|marea invazie mongolă]].

În [[secolul al XIV-lea]] Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în [[breaslă|bresle]], în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.

În anul [[1366]] Sibiul a fost declarat "oraș".

Aici a fost publicat, în anul [[1544]], [[Catehismul Luteran]], prima carte tipărită în limba română.

Din [[1692]], odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine sediul guvernului Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cele mai reprezentative construcții din această perioadă fiind [[Muzeul Brukenthal|Palatul Brukenthal]] și [[Biserica parohială romano-catolică din Sibiu|Biserica romano-catolică „Sfânta Treime”]].

În anul [[1717]] a fost înființată prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al României.<ref>{{Citat web|url=http://patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/turnului/324|accessdate=12 noiembrie 2016|autor=Patrimoniul istoric & arhitectural al Sibiului|titlu=Str. Turnului nr. 19|archive-date=2016-11-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20161112212324/http://patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/turnului/324|dead-url=yes}}</ref>

În anul [[1784]] apare la Sibiu primul ziar din Transilvania, numit [[Siebenbürger Zeitung]]. În [[1788]] [[Martin Hochmeister]] deschide primul teatru de pe teritoriul actual al României (în prezent [[Sala Thalia din Sibiu|Sala Thalia]] a Filarmonicii de Stat).

În [[1872]] se construiește prima linie de cale ferată din Transilvania, [[calea ferată Sibiu–Copșa Mică]], iar în [[1897]] [[calea ferată Sibiu–Vințu de Jos]]. În același an Sibiul a fost electrificat, prin racordarea la centrala hidroelectrică de la [[Sadu, Sibiu|Sadu]], pe baza documentațiilor întocmite de [[Oskar von Miller]]. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociației ASTRA și un oraș important al comunității românești. În anul [[1905]] a fost dat în folosință [[tramvaiul din Sibiu|tramvaiul sibian]], care a funcționat până la desființarea sa în anul [[1970]].

Ca urmare a celui de-[[al Doilea Război Mondial]] și a perioadei comuniste populația săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în [[Siberia]] și mai târziu prin emigrarea masivă în [[Germania]].

Odată cu instaurarea [[România comunistă|regimului comunist în România]] a avut loc marginalizarea membrilor [[Cercul Literar de la Sibiu|Cercului Literar de la Sibiu]], aflat pe direcția inaugurată de [[Titu Maiorescu]] în cultura română.
<div style="text-align:center">
<gallery caption="Sibiul în Primul Război Mondial" widths="130px" heights="130px">
Fișier:1916 - Albert Reich - Sibiu, Biserica evanghelica p6.jpg|Biserica Evanghelică
Fișier:1916 - Albert Reich - Sibiu, casa veche p12.jpg|Casă veche
Fișier:1916 - Albert Reich - Sibiu, Piata mare p7.jpg|upright|Piața Mare
Fișier:1916 - Albert Reich - Sibiu, Turnul cu ceas p6.jpg|upright|Turnul cu ceas
Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, interior de locuinta taraneasca saseasca p11.jpg|upright|Interior de locuință săsească
Fișier:1916 - Albert Reich - Transilvania, tarani romani mergand la targ, Sibiu p13.jpg|upright|Țărani români la târg
</gallery>
</div>
=== Evenimente importante în istoria Sibiului ===
{{listă}}
[[Fișier:Johann Bobel - Turnul Portii Cisnadiei1.jpg|miniatura|Poarta Cisnădiei (Heltauertor), ridicată la mijlocul sec. XIV, demolată între 1836-1839. Se afla la capătul actualei străzi Nicolae Bălcescu (Heltauergasse).]]
[[Fișier:Sibiu Capela Sf Iacob si Turnul preotilor 02.jpg|miniatura|Capela Sf. Ladislau și Turnul Preoților, demolate în [[1898]]. În dreapta imaginii este [[Liceul Brukenthal]].]]
[[Fișier:Franz Neuhauser the Younger, Târg anual la Sibiu, 1789.jpg|miniatura|Piața Mare, Târg anual la Sibiu, 1789, de Franz Neuhauser cel Tânăr]]
* [[1191]] - A fost confirmată [[Prepozitura Sibiului|Prepozitura Sfântului Ladislau]], care a asigurat jurisdicția ecleziastică proprie a sașilor transilvăneni.
* [[1292]] - Este atestat [[Ansamblul Azilului din Sibiu|Spitalul Sf. Spirit]], primul spital din Transilvania.
* {{nc|[[1300]] - Într-un document se amintește existența Bisericii Sf. Elisabeta.}}
* {{nc|[[1324]] - Vizita regelui [[Carol Robert de Anjou]].}}
* {{nc|[[1350]] - La Sibiu se înființează prima monetărie din Transilvania. }}
* {{nc|[[1380]] - A fost documentată prima școală în Regatul Ungariei.}}
* [[1493]] - Oastea orașului, comandată de primarul [[Georg Hecht]], se confruntă cu succes la [[Turnu Roșu, Sibiu|Turnu Roșu]] cu oastea otomană.
* {{nc|[[1494]] - Prima [[farmacie]] în Regatul Ungariei.}}
* [[1494]] - Primul orologiu instalat în turn pe teritoriul actual al României.<ref>Fragmente din acest orologiu sunt păstrate la [[Muzeul Brukenthal]]. (Bălan, Șt., Mihăilescu, N. Șt. - ''Istoria științei și tehnicii în România'', Editura Academiei RSR, București, 1985).</ref>
* {{nc|[[1534]] - Prima fabrică de hârtie în Regatul Ungariei.}}
* {{nc|[[1544]] - A fost tipărit la Sibiu [[Catehismul Luteran|Catehismul luteran]], una din primele carti în limba română. }}
* [[1551]] - Inginerul [[Conrad Haas]], comandantul [[Arsenalul din Sibiu|Arsenalului din Sibiu]], realizează primul experiment cu [[rachetă|rachete]] din lume.
* [[1671]] - [[Valentin Frank von Franckenstein|Valentin Frank]], fiul primarului din Sibiu, publică un poem în care descrie descoperirea gazului metan la [[Bazna, Sibiu|Bazna]].
* [[1692]] - Sibiul (Hermannstadt) a devenit capitala Transilvaniei (până în 1791).
* [[1703]], [[5 decembrie]] - Primarul [[Johann Sachs von Harteneck]] este decapitat, după ce a criticat faptul că sașii, care reprezentau 10% din populație, plăteau 60% din taxele încasate în Transilvania.
* {{nc|[[1717]] - Este înființată prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al României, după ce în 1712 împăratul [[Carol al VI-lea, Împărat Roman|Carol al VI-lea]] acordase orașului un privilegiu în acest sens.}}
* {{nc|[[1769]] - Prima sală pentru spectacole de teatru se deschide în casa baronului von Möringer din [[Piața Mare din Sibiu|Piața Mare]] (Casa Albastră). Aceasta a funcționat între anii 1769-1783.}}
* [[1777]] - [[Samuel Hahnemann]] activează la Sibiu ca bibliotecar și medic al baronului [[Samuel von Brukenthal]]. În cei doi ani petrecuți la Sibiu cataloghează inclusiv colecția numismatică a lui Brukenthal.
* [[1782]] - [[Franz-Joseph Müller von Reichenstein]] descoperă în laboratorul său de pe Fleischergasse (în prezent strada Mitropoliei) elementul chimic ''[[telur]]''.
* [[1788]] - Librarul [[Martin Hochmeister]] amenajează în [[Turnul Gros din Sibiu|Turnul Gros]] primul [[Teatru (spectacol)|teatru]] permanent din Transilvania.
* [[1817]] - Vizita împăratului [[Francisc I al Austriei|Francisc I]] și a împărătesei [[Carolina Augusta de Bavaria|Carolina Augusta]] la Sibiu, ocazie cu care a fost inaugurat [[Muzeul Brukenthal]].
* [[1826]] - Primarul [[Martin von Hochmeister]] reface pe cheltuială proprie [[Sala Thalia din Sibiu|Sala Talia]], afectată de un incendiu.
* [[1861]] - Se înființează societatea [[Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român]] (ASTRA).
* [[1863]] - [[Dieta Transilvaniei|Dieta de la Sibiu]], alcătuită din 58 de deputați români, 56 de deputați maghiari și secui și 44 de deputați sași. Deputații români și sași au votat legea egalei îndreptățiri a națiunii române și a confesiunilor sale, precum și legea pentru folosirea limbii române în administrație și justiție, pe principiul egalității cu limbile maghiară și germană. Legea a fost promulgată la 6 ianuarie 1865.
* [[1872]] - Este dată în exploatare [[Calea ferată Sibiu–Copșa Mică|linia ferată Sibiu-Copșa Mică]].
* [[1896]] - Prima linie electrică din sud-estul Europei, între [[Sadu, Sibiu|Sadu]], [[Cisnădie]] și Sibiu.
* {{nc|[[1904]] - Al doilea oraș din Europa și al treilea din lume în care este utilizat [[omnibuz]]ul - un precursor al troleibuzului.}}
* {{nc|[[1905]] - Introducerea [[tramvaiul din Sibiu|tramvaiului sibian]].}}
* {{nc|[[1928]] - Prima grădină zoologică din România.}}
* {{nc|[[1941]] - Sașii au devenit o minoritate în oraș.}}
* {{nc|[[1989]] - Al doilea oraș participant la [[Revoluția din 1989]].}}
* [[2007]] - [[Capitală Europeană a Culturii|Capitală Culturală Europeană]] 2007 împreună cu orașul [[Luxemburg (oraș)|Luxemburg]]<ref>[http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?language=ro&type=IM-PRESS&reference=20070125STO02408 Luxemburg și Sibiu: Capitale Europene ale Culturii în 2007]. Accesat la 12.11.2016.</ref>
* 2010 - La 1 decembrie, cu ocazia Zilei Naționale, se dă în folosință autostrada de centură a municipiului, parte a autostrăzii A1.
* [[2019]] - La Sibiu are loc, cu ocazia [[Uniunea Europeană]] (U.E.), 9 mai, un Summit la care participă șefii de stat sau de guvern ale țărilor membre [[UE]], cu excepția [[Regatul Unit|Regatului Unit]].<ref name="Summit-ul de la Sibiu">{{Citat web|url=https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/european-council/2019/05/09/}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ministrul-britanic-pentru-brexit-nemultumit-de-summit-ul-de-la-sibiu-1128039}}</ref>

=== Stema ===
{{articol principal|Stema Sibiului}}
[[Fișier:ROU_SB_Sibiu_CoA.svg|left|45px|[[Stema Sibiului]]]]
[[Fișier:SibiuHermannstadtSchild.jpg|right|175px|thumb|Stema Sibiului situată la intrarea în municipiu pe o placă bilingvă româno-germană.]]

În scut, pe fond roșu, un trichet de aur, răsturnat, având colțurile terminate în formă de inimă de același metal și străpuns de două spade încrucișate (de către Anselm de Braz, unul dintre primii coloniști sași în Transilvania și în zona Sibiului mai precis, conform unei legende fondatoare a orașului) cu vârful în jos, cu mânerul și garda de aur și cu lamele de argint. Cele două săbii susțin o coroană de aur și simbolizează lupta pentru apărare a orașului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orașului. A fost utilizat și pentru [[stema Transilvaniei]] într-un sigiliu din 1550. De asemena, trichetul conține trei flori de nufăr, acestea simbolizând terenul de odinioară (mlăștinos mai precis) pe care sașii transilvani l-au găsit în zona Sibiului/Hermannstadt înainte să o colonizeze și fortifice.

== Demografie ==
Cu cei 147.245 de locuitori permanenți (2011) și 30.000 de locuitori temporari, în special studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc cu germanii, descendenți ai coloniștilor care au emigrat în secolul al XII-lea din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură maghiari, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-luterani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținând diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.

[[Fișier:StructuraEtnicăSibiu1850 1992.PNG|450px|right]]
De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:
* [[1850]]: <font color="#0088aa" size="4">'''||'''</font> 12.765 locuitori
* [[1900]]: <font color="#0088aa" size="4">'''||||'''</font> 21.465 locuitori
* [[1930]]: <font color="#0088aa" size="4">'''||||||||||'''</font> 49.345 locuitori
* [[1941]]: <font color="#0088aa" size="4">'''||||||||||||||'''</font> 63.765 locuitori
* [[1948]]: <font color="#0088aa" size="4">'''||||||||||||||'''</font> 60.602 locuitori
* [[1956]]: <font color="#0088aa" size="4">'''|||||||||||||||||||'''</font> 90.475 locuitori
* [[1966]]: <font color="#0088aa" size="4">'''||||||||||||||||||||||'''</font> 109.515 locuitori
* [[1977]]: <font color="#0088aa" size="4">'''||||||||||||||||||||||||||||||'''</font> 151.005 locuitori
* [[1992]]: <font color="#0088aa" size="4">'''||||||||||||||||||||||||||||||||||'''</font> 169.610 locuitori
* [[2002]]: <font color="#0088aa" size="4">'''|||||||||||||||||||||||||||||||'''</font> 155.045 locuitori
* [[2011]]: <font color="#0088aa" size="4">'''|||||||||||||||||||||||||||||'''</font> 147.245 locuitori

=== Populația istorică ===
[[Fișier:Brukenthal-sibiu.jpg|thumb|300x300px|[[Muzeul Brukenthal]] și Primăria din [[Piața Mare din Sibiu|Piața Mare]]]]
{|class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em;" width="50%" 
! align="center" style="background:#ccccff" colspan="2" | '''Recensământul'''<ref>{{Citat web |url=http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=etnik&id=6764 |accessdate=2007-01-17 |titlu=Varga E. Árpád: Statistici etnice și confesionale pentru Transilvania |archive-date=2007-10-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071022135715/http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=etnik&id=6764 |dead-url=yes }}</ref>
! align="center" style="background:#ccccff" colspan="3" | '''Structura etnică'''
|-
|'''Anul'''
|'''Populația<br /> Sibiului'''
|[[Români]]
|[[Maghiari]]
|[[Germani]]
|----
|1850
|12.765 
|2.089 (16%)
|977 (8%)
|8.790 (69%)
|----
|1880
|19.446 
|2.810 (14%)
|2.065 (11%)
|14.327 (74%)
|----
|1890
|21.465 
|4.581 (21%)
|3.199 (15%)
|13.148 (61%)
|----
|1900
|29.577 
|7.106 (24%)
|5.747 (19%)
|16.141 (55%)
|----
|1910
|33.489 
|8.824 (26%)
|7.252 (22%)
|16.832 (50%)
|----
|1920
|32.748 
|8.553 (26%)
|4.291 (13%)
|18.218 (56%)
|----
|1930
|49.345 
|19.006 (39%)
|6.782 (14%)
|22.045 (45%)
|----
|1941
|63.765 
|33.829 (53%)
|4.262 (7%)
|23.574 (37%)
|----
|1948
|60.602 
|37.371 (62%)
|5.060 (8%)
|16.359 (27%)
|----
|1956
|90.475 
|60.526 (67%)
|4.772 (5%)
|24.636 (27%)
|----
|1966
|109.515 
|78.548 (72%)
|5.124 (5%)
|25.387 (23%)
|----
|1977
|151.005 
|119.507 (79%)
|5.111 (3,4%)
|25.403 (17%)
|----
|1992
|169.610 
|158.863 (94%)
|4.163 (2,6%)
|5.605 (3,5%)
|----
|2002
|154.892 
|148.269 (95,7%)
|3.135 (2%)
|2.508 (1,6%)
|----
|2011
|147.245 
|130.998 (88,9%)
|2.169 (1,4%)
|1.561 (1%)
|----
|}

Ca limbă maternă, în Sibiu domina până în anii '30 limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8.824) și maghiară (7.252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. [[Limba idiș]] era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

=== În prezent ===
La [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul din 2011]] au fost înregistrați 147.245 locuitori.<ref>http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ Institutul Național de Statistică - Rezultatele definitive ale recensământului populației și al locuințelor din 2011</ref> Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituție de învățământ superior.
[[Fișier:Piata Mare, vedere nocturna.jpg|miniatura|231x231px|Piața Mare, văzută din colțul de vest.]]
Din punct de vedere etnic a fost înregistrată următoarea structură a populației:
* 88,96%: <font color="#0088aa" size="4"></font> [[Români]]
* {{0}}1,47%: <font color="#0088aa" size="4"></font> [[Maghiari]]
* {{0}}1,06%: <font color="#0088aa" size="4"></font> [[Germani]] ([[Sași]])
* {{0}}0,39%: <font color="#0088aa" size="4"></font> [[Romi]]

=== Structura confesională ===
[[Fișier:Bulevardul Vasile Milea din Sibiu.jpg|230px|thumb|Piața Unirii, vedere spre Bulevardul General Vasile Milea]]
Sub aspect confesional populația Sibiului este alcătuită{{când}} din:
* [[Biserica Ortodoxă|ortodocși]] (91,0%){{nc}}
* [[Biserica Catolică|romano-catolici]] (2%){{nc}}
* [[Biserica Evanghelică Luterană din România (dezambiguizare)|luterani]] (1%){{nc}}
* [[Biserica Reformată|reformați]] (1%)
* [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolici]] (1,5%){{nc}}
* [[Biserica Unitariană|unitarieni]] (0,5%)  {{nc}}
* mozaici (0,1%)

La recensământul din 2002, alte religii, printre care și [[ateism|atei]], sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.

== Cartiere ==
[[Fișier:cartieresibiu.svg|200px|thumb|right|Cartierele orașului]]
În Sibiu există următoarele cartiere:
* Centru 
* Centrul Istoric - împărțit în Orașul de Sus și Orașul de Jos
* Josefin
* Lupeni
* Trei Stejari
* Dumbrăvii
* Vasile Aaron 
* Hipodrom I, 
*Hipodrom II (Cedonia)
*Hipodrom III, 
*Hipodrom IV (Cireșica)
* Valea Aurie
* Tilișca 
* Ștrand I 
* Ștrand II
* [[Turnișor]] 
* Piața Cluj
* Țiglari
* Terezian
* Reșița
* Lazaret
* [[Gușterița]]
* Broscărie (Blocuri Independența)
* Tineretului
* Viile Sibiului
*Magnolia
*Veteranilor
*Tropinii Noi ( cartier aflat la ieșirea spre Rășinari)

Zone industriale:
* Zona Industrială Est, de-a lungul căii ferate dinspre [[Brașov]] și [[Râmnicu Vâlcea]], la ieșirea spre [[Agnita]]
* Zona Industrială Vest, la ieșirea spre [[Sebeș]], în apropierea [[Aeroportul Internațional Sibiu|Aeroportului]] și a [[Autostrada A1 (România)|Autostrăzii A1]].

Partea din [[Pădurea Dumbrava]] ocupată de [[Muzeul Tehnicii Populare]], situată în sudul orașului, la ieșirea spre [[Rășinari, Sibiu|Rășinari]] aparține tot de Municipiul Sibiu.

== Administrație și politică ==
{{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template2=Primarul __link__}}
<!-- secțiune administrație -->Municipiul Sibiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_sb_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație-->
{{Componență politică
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
| eticheta_mandate = Consilieri
| nume_scurt1 = FDGR
| nume_complet1 = Forumul Democrat al Germanilor din România
| mandate1 = 8
| nume_scurt2 = PNL
| nume_complet2 = Partidul Național Liberal
| mandate2 = 5
| nume_scurt3 = PSD
| nume_complet3 = Partidul Social Democrat
| mandate3 = 4
| nume_scurt4 = ADU
| nume_complet4 = Alianța Dreapta Unită
| mandate4 = 4
| nume_scurt5 = AUR
| nume_complet5 = Alianța pentru Unirea Românilor
| mandate5 = 2
}}
Din [[2000]] până în [[2014]] primar al Sibiului a fost [[Klaus Iohannis]] ([[FDGR]]), ales [[Lista șefilor de stat ai României|președinte al României]] la [[alegeri prezidențiale în România, 2014|alegerile din 2014]].

== Relații externe ==
[[Fișier:Sibiu Consistoriul evanghelic (1).jpg|200px|thumb|
Palatul Consistoriului Bisericii Evanghelice C.A. din România
]]
'''Consulate'''
* [[Fișier:Flag of Germany.svg|20px|Germania]] Consulatul [[Germania|Republicii Federale Germane]]
* [[Fișier:Flag of Luxembourg.svg|20px|Marele Ducat de Luxemburg]] Consulatul Onorific al [[Luxemburg|Marelui Ducat de Luxemburg]]
* [[Fișier:Flag of Austria.svg|20px|Austria]] Consulatul [[Austria|Republicii Austria]]
*[[Fișier:Flag of Malta.svg|faracadru|20x20px]] Consulatul Onorific al [[Malta|Republicii Malta]]

=== Orașe înfrățite ===
Municipiul Sibiu este înfrățit cu următoarele localități:
* {{Orașul înfrățit|Bauru|Brazilia|Brazil|an=1995|zișilună=}}
* {{Orașul înfrățit|Columbia|Statele Unite|the United States|an=1994|zișilună=}}
* {{Orașul înfrățit|Klagenfurt|Austria|Austria|an=1996|zișilună=}}
* {{Orașul înfrățit|Landshut|Germania|Germany|an=2002|zișilună=}}
* {{Orașul înfrățit|Mechelen|Belgia|Belgium|an=1996|zișilună=}}
* {{Orașul înfrățit|Marburg|Germania|Germany|an=2005|zișilună=24 octombrie}}
* {{Orașul înfrățit|Rennes|Franța|France|an=1999|zișilună=}}
* {{Orașul înfrățit|Valencia, Venezuela|Venezuela|Venezuela|an=1993|zișilună=|oraș=Valencia}}
* {{Orașul înfrățit|Wirall|Regatul Unit|the United Kingdom|an=1994|zișilună=}}
* {{Orașul înfrățit|Takayama, Gifu|Japonia|Japan|an=2012|zișilună=}}<ref>{{de icon}} {{cite web|titlu=Sibiul s–a înfrățit cu cel mai mare oraș din Japonia|url=http://www.ziare.com/sibiu/stiri-actualitate/sibiul-s-a-infratit-cu-cel-mai-mare-oras-din-japonia-3241194|accesat=3 octombrie 2012}}</ref>

== Economie ==
Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari rate de investiții străine.{{nc}}

Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini ([[Bilstein]] Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar, Andu), industria produselor alimentare ([[Scandia]]) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de [[rulment|rulmenți]] (SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie, echipamente electrotehnice și electronice (investiție a companiei germane Siemens).

În Sibiu își are sediul central [[Banca Comercială Carpatica]]. Tot în Sibiu își are sediul [[Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri Sibiu|Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri]], instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.
<gallery>
Fișier:Vama Sibiului.jpg|Vama Sibiului
Fișier:Centru de afaceri3.JPG|Centru de Afaceri Sibiu
</gallery><br />
=== Angajați pe sector industrial ===
* Industrie - 49%
* Comerț - 15%
* Construcții - 7,5%
* Sănătate - 7,5%
* Educație - 7%
* Transport - 6,5%

== Transport ==
[[Fișier:Aeroportul Sibiu, main building and carpark.jpg|thumb|200px|dreapta|[[Aeroportul Internațional Sibiu]]]]
=== Transporturi externe ===
{{Articol principal|Aeroportul Internațional Sibiu}}
Sibiu are un [[Aeroportul Internațional Sibiu|aeroport internațional]] de unde se efectuează curse zilnice către [[Germania]], [[Austria]], [[Spania]], [[Marea Britanie]] și [[Italia]], o parte cu escala la [[Timișoara]]. Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. 
Curse directe există către:
* [[München]] ([[Tarom]]), ([[Lufthansa]])
* [[Viena]] ([[Austrian]])
* [[Stuttgart]] (Blue Air)
* [[Londra]] (Wizz Air)
* [[Dortmund]] (Wizz Air)
[[Fișier:Gara Sibiu2.jpg|thumb|200px|Gara Mare]]
Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există cinci stații în raza sa: [[Gara Sibiu|Gara Mare]], Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu Triaj, Turnișor, Halta Ateliere Zonă, precum și un important depou pentru locomotive diesel.

Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:
* Tronsonul Sibiu - [[Brașov]] - [[București]]
* Tronsonul Sibiu - [[Mediaș]] - [[Sighișoara]]
* Tronsonul Sibiu - [[Râmnicu-Vâlcea]] - [[Piatra Olt]] - [[Craiova]]
* Tronsonul Sibiu - [[Vințu de Jos]] - [[Deva]] - [[Arad]]
* [[Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara)|Tronsonul Sibiu - Agnita]] (linie închisă din 2001)

Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens [[Desiro]]”, fiind asigurate legături cu [[București]], [[Râmnicu Vâlcea]], [[Mediaș]], [[Sighișoara]], [[Brașov]], [[Alba Iulia]], [[Târgu Mureș]], [[Timișoara]], iar în sezonul estival și cu [[Constanța]].

[[Fișier:Sibiu_Str_General_Magheru_02.jpg|thumb|200px|[[Tramvaiul din Sibiu]] (carte poștală din prima jumătate a sec. al XX-lea)]]

Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:
* Șosele internaționale:
# E68 ([[Ungaria]]) – [[Nădlac]] – [[Arad]] – [[Deva]] – [[Sebeș]] – [[Miercurea Sibiului]] – Sibiu – [[Brașov]]
# E81 ([[Ucraina]]) – [[Halmeu]] – [[Livada]] – [[Satu Mare]] – [[Zalău]] – [[Cluj]] – [[Turda]] – [[Sebeș]] – [[Miercurea Sibiului]] – Sibiu – [[Pitești]] – [[București]] – [[Constanța]]
* Drumuri naționale:
# DN 1 [[București]] – [[Ploiești]] – [[Brașov]] – [[Făgăraș]] – Sibiu – [[Alba Iulia]] – [[Turda]] – [[Cluj]] – [[Oradea]] – [[Borș]] –> [[Ungaria]]
# DN 7 [[București]] – [[Găești]] – [[Pitești]] – [[Râmnicu Vâlcea]] – Sibiu – [[Deva]] – [[Arad]] – [[Nădlac]] –> [[Ungaria]]
# DN 14 [[Sighișoara]] – [[Dumbrăveni]] – [[Mediaș]] – [[Copșa Mică]] – Sibiu

Centura rutieră a orașului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 decembrie 2010, iar prelungirea [[Autostrada A1 (România)|autostrăzii A1]], care trece pe lângă Sibiu, este deschisă până la [[Holdea, Hunedoara|Holdea]] (județul Hunedoara). Aceasta a preluat mare parte din traficul auto desfășurat în centrul României. În preajma municipiului, autostrada urmărește traseul [[Tălmaciu]] - [[Șelimbăr, Sibiu|Șelimbăr]] - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Sud de [[Șura Mică, Sibiu|Șura Mică]] - [[Apoldu de Jos, Sibiu|Apoldu de Jos]] - [[Miercurea Sibiului]].

Municipiul Sibiu are șase autogări (Transmixt, Atlassib, Vest, Q7, Amad, Kessler) cu autocare și microbuze care fac legătura cu aproape toată țara și cu spațiul Uniunii Europene.

Principala companie care operează din Sibiu este [[Atlassib]], care deține și una din autogările orașului (Autogara Turnișor).

=== Transporturi interne ===
[[Fișier:Sibiu6.JPG|270px|thumb|[[DN1]] (intrarea în Sibiu)]]
Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150&nbsp;km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri crește mărimea suprafeței orașului în fiecare an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz sau taxi. {{nc|În ciuda [[Comisia Europeană|directivelor europene]], transmise în România prin [[Ministerul Mediului]], și în contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din [[Europa]], troleibuzele au fost scoase total din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, în favoarea transportului consumator de carburanți, iar rețeaua de alimentare a acestora a fost demontată și vândută ca fier vechi}}.

Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. [[Tursib]] este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului.

{{Nc|Din 2023 au fost puse în exploatare mai multe autobuze electrice Solaris Urbino 12 Electric ale producătorului polonez [[Solaris Bus]].}}

În Sibiu există și companii de taximetrie:
* Taxi Comis - (0269)964
* Taxi Negoiu - (0269)966
* Taxi Pronto - 0269.222222 
* Taxi 942 - (0269)942
*[[Fișier:A1 Sibiu bypass - 01.jpg|thumb|265x265px|[[Autostrada A1 (România)|Autostrada A1]] (centura ocolitoare a Sibiului)]]Taxi 953 - (0269)953
* Taxi 948 - (0269)948
* Taxi 924 - (0269)924
* Taxi 963 - 0740-000-963

=== Centura de ocolire ===
Centura de ocolire a Sibiului are 20 de kilometri, dintre care 17,2 sunt construiți în regim de autostradă.<ref name="a2010-12-01">[http://www.adevarul.ro/locale/sibiu/Emil_Boc_a_inaugurat_centura_Sibiului_-FOTO_0_382162268.html Emil Boc a inaugurat centura Sibiului (FOTO)], 1 dec 2010, adevarul.ro, accesat la 1 decembrie 2010</ref> Centura a fost inaugurată la data de [[1 decembrie]] [[2010]].<ref name="e2010-12-01">[http://www.evz.ro/detalii/stiri/boc-a-inaugurat-de-ziua-nationala-un-tronson-din-centura-capitalei-dupa-amiaza-taie-panglica.html Boc a inaugurat, de Ziua Națională, un tronson din centura lărgită la două benzi pe sens a Capitalei și a tăiat panglica centurii de la Sibiu], 1 decembrie 2010, evz.ro, accesat la 1 decembrie 2010</ref>

== Turism ==
[[Fișier:Piata-Mica-Podul-Minciunilor.JPG|thumb|300x300px|
Centrul istoric, panoramă din Turnul Sfatului spre Piața Mică și Orașul de Jos (<nowiki>''Unterstadt''</nowiki>)]]

[[Fișier:Strada Nicolae Balcescu din Sibiu2.jpg|stanga|miniatura|260x260px|Strada ''Nicolae Bălcescu'', fostă ''Cisnădiei'', în germană ''Heltauergasse'', principala zonă pietonală din centrul Sibiului]]
În anul 2007 Sibiul a fost [[Capitală Europeană a Culturii]] împreună cu [[Luxemburg (oraș)|orașul Luxemburg]].
[[Fișier:Hotel Continental Forum.jpg|miniatura|255x255px|Hotel "Continental Forum", fost "Bulevard"]]
Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a fi înscris în lista patrimoniului [[UNESCO]].<ref name="atractii.html">[http://www.pensiunea-artemis.ro/atractii.html Despre Sibiu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131102011451/http://www.pensiunea-artemis.ro/atractii.html |date=2013-11-02 }}, accesat la 1 februarie 2014</ref>.În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe naturale.

Orașul se află aproape de [[Munții Făgăraș]]ului – o destinație importantă pentru drumeții – și de stațiunea [[Păltiniș]] – o destinație pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniștii sași.

=== Hoteluri ===
[[Fișier:Sibiu3.JPG|255x255px|thumb|Hoteluri în Piața Unirii, zona Centrală]]
Sunt peste 35 de hoteluri și pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada și Împăratul Romanilor, aflate în centrul orașului. Lanțul Continental deține 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.
[[Fișier:Sibiu Hotelul Imparatul Romanilor.jpg|miniatura|294x294px|Hotelul istoric "Împăratul Romanilor"]]
* [[Hotel Hilton]] *****
* Hotel Ramada Sibiu **** 
* Hotel Casa Luxemburg ***
* Hotel Libra ****
* Hotel Continental Forum ****
* Hotel Casa Moraru **** 
* Hotel Ibis Sibiu *** 
* [[Hotelul Împăratul Romanilor din Sibiu|Hotel Împăratul Romanilor]] *** 
* Hotel Parc *** 
* Hotel Silva****
* Hotel Am Ring***
* Hotel Ana ***
* Hotel Roberts ****
* Hotel Golden Tulip Ana Tower ****
* Casa Ivan***
* Hotel Class***
* Hotel Center (în construcție)

=== Obiective turistice ===
==== Muzee ====
<gallery>
Fișier:Muzeul Franz Binder.jpg|Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”
Fișier:Muzeul de istorie Sibiu.jpg|Muzeul de Istorie ''Casa Altemberger''
Fișier:Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA 8.jpg|[[Muzeul „Astra” din Sibiu|Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „Astra”]]
Fișier:Muzeul de Istorie Naturala din Sibiu.jpg|Muzeul de Istorie Naturală
Fișier:Sibiu Piata Mica nr.26 (1).jpg|[[Muzeul de Istorie a Farmaciei din Sibiu|Muzeul de Istorie a Farmaciei]]
Fișier:RO SB - Casa Artelor (Fosta Hală a Măcelarilor).jpg|Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”
</gallery>
* Muzeul de Arme și Trofee de Vânătoare
* [[Muzeul Locomotivelor cu Abur din Sibiu|Muzeul de Locomotive cu Abur]]

==== Lăcașuri de cult ====
[[Fișier:Catedrala Mitropolitana.jpg|thumb|307x307px|[[Catedrala Mitropolitană din Sibiu|Catedrala Mitropolitană]]]]
[[Fișier:Catedrala Evanghelica - Sibiu.jpg|left|thumb|302x302px|[[Catedrala Evanghelică din Sibiu|Catedrala Evanghelică]]''']]
În centrul orașului se găsesc o serie de lăcașuri istorice de cult:
* [[Catedrala Evanghelică din Sibiu|Biserica Evanghelică Parohială]] (luterană), sec. XIV - XVI
* [[Catedrala Ortodoxă din Sibiu|Catedrala Ortodoxă]], 1906
* [[Biserica și Complexul Ursulinelor]] ([[Biserica Romano-Catolică|romano-catolică]], în utilizarea parțială a [[BRU|greco-catolicilor]]), sec. al XV-lea
* [[Biserica parohială romano-catolică din Sibiu|Biserica Romano-Catolică din Piața Mare]], 1726-1733
* [[Biserica franciscană din Sibiu|Biserica Franciscanilor]] de pe Strada Șelarilor (romano-catolică)
* [[Biserica reformată din Sibiu|Biserica reformată]] ([[calvinism|calvinistă]]), 1786
* [[Biserica Sfântul Ioan din Sibiu|Biserica evanghelică „Johanniskirche”]], 1883, 1912
* [[Biserica din Groapă]] (ortodoxă), 1788-1789
* [[Biserica dintre Brazi]] (folosită de o parohie ortodoxă, revendicată de greco-catolici) de la 1788, prima biserică greco-catolică din Sibiu
* [[Capela Sfânta Cruce din Sibiu|Capela „Sf. Cruce”]] din Piața Gării (romano-catolică), 1755
* [[Sinagoga din Sibiu|Sinagoga]] cultului mozaic, 1898

În cele două sate de la porțile vechiului oraș, azi cartierele Turnișor și Gușterița, se află două biserici fortificate:
* [[Biserica evanghelică din Turnișor]], sfârșitul sec. al XII-lea - secolul al XIII-lea
* [[Biserica fortificată din Gușterița|Biserica evanghelică din Gușterița]], sec. al XIII-lea

==== Alte clădiri și locuri ====
<gallery>
Fișier:Sibiu - Pasajul Scarilor (2).jpg|<div style="text-align:center">[[Pasajul Scărilor din Sibiu|Pasajul Scărilor]]</div>
Fișier:Piața Mare Sibiu - vedere către biserica romano-catolică.jpg|<div style="text-align:center">Târgul de Crăciun din [[Piața Mare din Sibiu|Piața Mare]]</div>
Fișier:Festivalul CibinFEST.jpeg|<div style="text-align:center">Festivalul "CibinFEST"</div>
Fișier:Targul de Pasti din Sibiu.jpg|<div style="text-align:center">Târgul de Paști din Sibiu</div>
Fișier:Piata Mica si Turnul Sfatului.jpg|<div style="text-align:center">Piața Mică și [[Turnul Sfatului din Sibiu|Turnul Sfatului]]</div>
Fișier:Tilt shift Sibiu.jpg|<div style="text-align:center">Piața Albert Huet</div>
Fișier:Primaria Sibiu.jpg|<div style="text-align:center">Primăria</div>
Fișier:Podul Minciunilor - vedere dinspre str. Ocnei.jpg|<div style="text-align:center">[[Podul Minciunilor]]</div>
Fișier:Intrare sala Thalia, noaptea.JPG|[[Sala Thalia|Filarmonica - Sala "Thalia]]"
Fișier:SBMitropolieiNr22.JPG|<div style="text-align:center">Casa din Sibiu unde a poposit [[Mihai Eminescu]]</div>
Fișier:SBMitropolieiNr7 (3).JPG|<div style="text-align:center"> Fostul hotel „Curtea Mediașului”, unde a poposit [[Avram Iancu]]</div>
Fișier:Sibiu-sub-arini-park.jpg|<div style="text-align:center">Parcul "Sub Arini" (''Erlenpark'')</div>
Fișier:Tunrul Dulgherilor o parte din str. Cetății.jpg|<div style="text-align:center">[[Turnul Dulgherilor din Sibiu|Turnul Dulgherilor]]</div>
</gallery>

=== În împrejurimi ===
<gallery>
Fișier:BaleaLac5.jpg|[[Lacul Bâlea]]
Fișier:Bâlea Cascada.jpg|[[Cascada Bâlea]]
Fișier:Paltinis winter.jpg|[[Păltiniș, Sibiu|Păltiniș]]
Fișier:Ocna Sibiului, scaune.jpg|[[Ocna Sibiului]]
Fișier:Gura Raului dam.jpg|[[Gura Râului, Sibiu|Barajul Gura Râului]]
Fișier:Sebeșel Valley, Rășinari.jpg|[[Rășinari, Sibiu|Rășinari]]
Fișier:Ansamblul Bisericii Fortificate „Sf. Mihail”, Cisnadioara.jpg|[[Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara|Ansamblul bisericii fortificate „Sf. Mihail”]] din [[Cisnădioara]]
Fișier:Transfăgărășan Highway (From the top) (8127894543).jpg|[[Transfăgărășan]]
Fișier:Poiana Sibiului, Romania 00.jpg|[[Poiana Sibiului, Sibiu|Poiana Sibiului]]
Fișier:RO SB Sibiel Zosim Oancea museum 2011.96.jpg|[[Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea|Muzeul de icoane pe sticlă "Preot Zosim Oancea"]] din [[Sibiel]]
</gallery>

== Cultură ==
[[Fișier:CAPITALA CULTURALA 2007.jpg|thumb|left|170px|Sibiu - Capitală Culturală 2007]]
[[Fișier:Sibiu Sala Thalia.jpg|thumb|220x220px|Filarmonica de Stat din Sibiu - Sala Thalia]]
În Sibiu își au sediul: Teatrul Național „Radu Stanca”, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii și tineret „Gong” și Teatrul de Balet Sibiu.

În fiecare primăvară, în localitate are loc [[Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu]] (F.I.T.S.), considerat cel mai mare festival de teatru din sud-estul [[Europa|Europei]]. De asemenea, anual sunt organizate [[Festivalul Astra Film]], Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvențională „La Strada”, Festivalul Internațional de Muzică Electronică și Artă Contemporană Transylvania Calling și [[Festivalul de jazz Sibiu|Festivalul Internațional de Jazz Sibiu]], Târgul de Paști din Sibiu, festivalul de bere CibinFEST, Târgul de Crăciun din Sibiu.

În afară de aceste festivaluri, au loc și alte evenimente culturale, precum diferite concerte de jazz, folk sau rock. Formația de (hard) rock [[Riff (formație românească)|Riff]], înființată în anul 1970 de muzicianul Florin Grigoraș, este originară din Sibiu și, prin urmare, o parte dintre spectacolele trupei se desfășoară pe scenele din acest oraș. Cu o activitate de peste 40 de ani, [[Riff (formație românească)|Riff]] este a doua formație rock ca longevitate din [[România]], după [[Phoenix (formație)|Phoenix]] din [[Timișoara]].

În Sibiu există opt centre culturale: Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Județean, Centrul Cultural Studențesc, Centrul Cultural „Friederich Teutsch”, Centrul Cultural al Academiei Trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille-et-Vilaine, Centrul European de Poezie și Dialog Est-Vest), Asociația Scriitorilor și Asociația Artiștilor.

== Educație ==
În Sibiu se găsesc o serie de universități, instituții de nivel superior, având un număr de 28.000 studenți, cele mai importante fiind:
<gallery>
Fișier:Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" Sibiu.jpg|Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu"
Fișier:Rectoratul ULBS.jpg|Universitatea "Lucian Blaga"
Fișier:Universitatea Alma Mater Sibiu.jpg|Universitatea "Alma Mater"
Fișier:Universitatea Romano-Germana Sibiu.jpg|Universitatea Româno-Germană
</gallery>

[[Fișier:Colegiul National von Brukenthal.jpg|thumb|left|220px|<p>[[Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu|Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”]]</p>]]
La nivel mediu, colegii, licee și grupuri școlare, cele mai prestigioase instituții din oraș sunt:
[[Fișier:LiceulGhLazarSibiu (7).JPG|thumb|180x180px|
[[Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu|Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”]], urmașul de azi al colegiului [[Ordinul iezuit|iezuiților]]
]]
* [[Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu|Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”]]
* [[Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu|Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”]] (liceu cu predare în limba germană)
* Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna”
* Colegiul Național „Octavian Goga”
* Colegiul Agricol „D. P. Barcianu”
* Colegiul Economic „George Barițiu”
* Colegiul tehnic de industrie alimentară „Terezianum” 
* Liceul de Artă
* [[Colegiul Tehnic]] "Independența" [http://www.independenta.sibiu.us] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100501160821/http://www.independenta.sibiu.us/ |date=2010-05-01 }}
* Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”
* Liceul Teoretic „Constantin Noica”
* Liceul Teoretic ,,Axente Sever"
* Liceul Teologic Baptist „Betania”
* Grupul Școlar Industrial Energetic
* Grupul Școlar de Construcții și Arhitectură „Carol I”
* Grupul Școlar Industrial de Transport CFR
* Grupul Școlar de prelucrarea lemnului „Avram Iancu”
* Grup Școlar „Nicolae Teclu”

== Viața religioasă ==
[[Fișier:Statuia Sfântului Ioan Nepomuk la Sibiu.jpg|thumb|271x271px|Statuia lui [[Ioan Nepomuk]], odinioară în Piața Mare, depozitată din anii 1950 în curtea interioară a Bisericii Catolice]]
Viața religioasă cunoaște o mare diversitate în municipiul Sibiu. Aici își au sediul următoarele instituții ecleziastice:
* Mitropolia Ortodoxă a Ardealului și Arhiepiscopia Sibiului. 
* Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România (Biserica Luterană).

<gallery>
Fișier:Sibiu Mitropolia ortodoxa.jpg|[[Mitropolia Ardealului]]
Fișier:Sibiu Facultatea de Teologie (2).jpg|Facultatea de Teologie
</gallery>

=== Lăcașuri de cult ===

În Sibiu se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, majoritatea fiind și obiective turistice:

<gallery>
Fișier:Nagyszeben, evangélikus székesegyház 2023 01.jpg|[[Catedrala Evanghelică din Sibiu|Catedrala Evanghelică Luterană]]
Fișier:Catedrala Mitropolitană "Sf. Treime".jpg|[[Catedrala Ortodoxă din Sibiu|Catedrala Ortodoxă]]
Fișier:Sibiu Biserica reformata (2).jpg|[[Biserica reformată din Sibiu|Biserica reformată]]
Fișier:Sibiu Sinagoga (2).jpg|[[Sinagoga din Sibiu|Sinagoga]]
Fișier:Sibiu Biserica greco-catolica Dintre Brazi.jpg|[[Biserica dintre Brazi|Biserica greco-catolică "Dintre Brazi"]]
Fișier:BisericaBunaVestireSB (3).JPG|[[Biserica din Groapă|Biserica "Buna Vestire"]] (ortodoxă)
Fișier:Capela Sf. Cruce (2).jpg|[[Capela Sfânta Cruce din Sibiu|Capela Sfintei Cruci]] (catolică)
Fișier:Sibiu Manastirea Ursulinelor (1).jpg|[[Biserica ursulinelor din Sibiu|Mănăstirea și Biserica Ursulinelor]] (catolice) 
Fișier:Sibiu Biserica evanghelica Turnisor (13).jpg|[[Biserica evanghelică din Turnișor]]
Fișier:Biserica Sf. Johannis din Sibiu3.jpg|[[Biserica Sfântul Ioan din Sibiu|Biserica "Sf. Ioan"]] (luterană)
Fișier:Biserica romano-catolica din Sibiu1.jpg|[[Biserica parohială romano-catolică din Sibiu|Biserica parohială romano-catolică din Piața Mare]]
</gallery>

== Mass-media ==
=== Ziare ===
Parte esențială a democrației, presa este reprezentată în toate componentele sale.
Cel mai important cotidian local și unul din cele mai venerabile la nivel național este ''[[Tribuna|Tribuna Sibiului]]'', cotidian înființat și condus de [[Ioan Slavici]]. ''Telegraful Român'' este ziarul cu cea mai îndelungată apariție (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene și săptămânale. Printre ele se pot menționa ''[[Sibiu Standard]]''<ref>{{Citat web |url=http://sibiustandard.ro/ |accessdate=2008-01-08 |titlu=SibiuStandard.ro |archive-date=2008-01-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080112084305/http://www.sibiustandard.ro/ |dead-url=yes }}</ref>, ''[[Rondul de Sibiu]]''<ref>{{Citat web |url=http://www.ronduldesibiu.ro/ |accessdate=2009-03-31 |titlu=Rondul de Sibiu - Ziar online de stiri si informatii<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2009-03-31 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090331201818/http://www.ronduldesibiu.ro/ |dead-url=yes }}</ref>, ''[[Monitorul de Sibiu]]'', ''[[Ora de Sibiu]]''<ref>[http://www.oradesibiu.ro Ora de Sibiu]</ref>, ''Ziarul de Sibiu'', dar și ''[[Hermannstädter Zeitung]]'' și ''[[Allgemeine Deutsche Zeitung]]'' în limba germană sau săptămânalul ''Szebeni Ujsag'' în limba maghiară. Publicații de cultură sunt ''Euphorion'' și ''Revista Transilvania'' a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viața economică a județului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată afaceriștilor, ''[[Sibiu Business]]''. Primăria Sibiu își face cunoscute știrile, dar și hotărârile Consiliului Local prin ziarul cu acelasi nume... ''Primăria Sibiu''. Pentru mica publicitate se pot consulta săptămânalul ''De toate pentru toți'' și ''Oferta de la A la Z''.

=== Posturi TV ===
Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt ''Radio TV Sibiu'' și ''TV Eveniment''. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale ''[[Pro TV]]'', ''[[Alpha TV]]''. Acestea difuzează atât programe de știri și divertisment local, cât și preluări ale posturilor centrale.

=== Posturi de radio ===
Diversitatea și numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât și faptul că Sibiul trăiește prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi ''Radio Eveniment'' 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.

În benzile de frecventă recepționate în Sibiu se regăsesc:
* [[Național FM]] 87,8
* [[Radio Vocea Evangheliei]] 89,4
* [[Rock FM]] 89,9
* [[Virgin Radio România]] 105,4
* [[Kiss FM]] 91,8
* [[Magic FM]] 93,8
* [[Pro FM]] 94,9
* [[Digi FM]] 92,4
* [[Europa FM]] 106,2
* [[Radio ZU]] 96,6
* Eveniment FM 103,2
* [[Radio România Actualități]] 101,8
* [[Radio Antena Sibiului]] 95,4 FM
* [[Realitatea FM]] 90,4 FM
* [[Radio Itsy Bitsy]] 97,5 FM
* [[Radio România Cultural]] 103,7 FM
* [[Radio Sibiu]] 91,1 FM

La Sibiu a fost fondat primul radio online din acest județ care emite un program de 24/24 cu informații locale și naționale. GoFm este un radio realizat de oamenii de presă din județul Sibiu, iar programele radioului fiind retransmise și în țară.

== Sănătate ==
Pe strada Azilului nr. 4 din Sibiu se găsește [[Spitalul Vechi din Sibiu|Spitalul Vechi]], primul spital din România de azi, atestat documentar din anul 1292.<ref>[http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/primul-spital-romanesc-s-a-deschis-acum-721-de-ani-la-sibiu-86271.html Primul spital romanesc s-a deschis acum 721 de ani. La Sibiu | Actualitate | Tribuna<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>

Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al județului și un important centru regional, aici găsindu-se:
* Spitalul Clinic Județean de Urgență; 
* Spitalul Clinic de Pediatrie; 
* Spitalul Militar de Urgență; 
* Spitalul General CF; 
* Spitalul European "Polisano".

<gallery>
Fișier:Spitalpolisano.jpg|Clinica "Polisano"
Fișier:Sibiu Spitalul CFR.jpg|Spitalul General C.F.
Fișier:Sibiu Spitalul de Neurologie (2).jpg|Clinica de Neurologie
Fișier:Spital.png|Spitalul Clinic Județean de Urgență
</gallery>

== Sport ==
[[Fișier:Stadionul municipal sibiu5.jpg|thumb|Stadionul Municipal]]
Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de [[baschet]] municipale, [[CSU Atlassib Sibiu]], una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al României. 
[[Fotbal]]ul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor și a interesului.

Echipele locale de fotbal sunt:
* [[Șoimii Sibiu]] (desființată)
* [[FC Inter Sibiu]] ([[Liga a IV-a]])
* [[FC Sibiu]] (desființată)
* [[Voința Sibiu]] (desființată)
* [[FC Hermannstadt]] ([[SuperLiga României]])
Partidele de acasă se desfășoară din 21 august 2009 pe Stadionul Municipal, unde juca pe vremuri (1986-1996) Inter Sibiu în divizia A.

Orientarea sportivă are vechi tradiții în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu, a adus orașului faima de a deține, chiar și în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38.000 de participanți, în anul 1980.{{necesită citare}}

==Garnizoana Sibiu==
{{articol principal|Garnizoana Sibiu}}
{{vezi articolul||Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu|Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est al NATO de la Sibiu}}
==Monumente==
* [[Ansamblul orfelinatului Terezian din Sibiu]]
* [[Tribunalul Sibiu]]

== Personalități ==
{{Articol principal|Listă de sibieni}}
[[Fișier:Brukenthal.jpg|thumb|170px|[[Samuel von Brukenthal]]]]
[[Fișier:Klaus Iohannis din interviul cu Dan Tapalagă.tif|thumb|170px|[[Klaus Iohannis]]]]
[[Fișier:Astrid-fodor.jpg|thumb|170px|[[Astrid Fodor]]]]

* [[Astrid Fodor]] (n. 1953), primar
* [[Nicolaus Olahus]] (1493-1568), gânditor umanist, arhiepiscop romano-catolic de [[Arhidieceza de Esztergom-Budapesta|Esztergom]], primat și regent al [[Ungaria|Ungariei]]
* [[Samuel von Brukenthal]] (1721-1803), guvernator al [[Transilvania|Transilvaniei]]
* [[Martin von Hochmeister]] (1767-1837), primar al Sibiului și promotor cultural
* [[David Urs de Margina]] (1814-1897), colonel al [[Regimentul I de Graniță de la Orlat|Regimentului I de Graniță de la Orlat]], decorat cu [[Ordinul Maria Terezia|Ordinul "Maria Terezia]]"
* [[Ion Codru-Drăgușanu]] (1818-1884), scriitor, călător și memorialist român
* [[Friedrich Schuler von Libloy]] (1827-1900), jurist, deputat, rector al Universității din Cernăuți
* [[Emil Sigerus]] (1854-1947), etnograf, colecționar, istoric și scriitor
* [[Arthur Arz von Straussenburg]] (1857-1935), general, ultimul șef al Marelui Stat Major al Armatei austro-ungare
* [[Arthur Coulin]] (1869-1912), pictor
* [[Octavian Smigelschi]] (1866-1912), pictor și grafician
* [[Onoriu Sasu]] (1879-1959), [[deputat]] în [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]], 1918
* [[Octavian G. Simion]] (1881-1929),  [[deputat]] în [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia]], 1918
* [[Győző Simon Macalik]] (1890-1953), episcop romano-catolic, deținut politic
* [[Hermann Oberth]] (1894-1989), pionier al tehnologiei zborului cosmic
* [[Norbert von Hannenheim]] (1898-1945), compozitor
* [[Pompeiu Onofreiu]] (1909-1998), preot greco-catolic în clandestinitate; după [[1989]], protopop greco-catolic de Sibiu
* [[Emil Cioran]] (1911-1995), scriitor și filozof
* [[Vasile Dobrian]] ([[1912]]-[[1999]]), pictor, desenator, grafician și poet român de avangardă
* [[Cornel Irimie]] (1919-1983), creatorul [[Muzeul Tehnicii Populare|Muzeului Tehnicii Populare]] din Pădurea Dumbrava
* [[Nicolae Lupu (istoric)|Nicolae Lupu]] (1921-2001), [[istoric]] și [[arheolog]] român, director al [[Muzeul Brukenthal|Muzeului "Brukenthal]]"
* [[Oskar Pastior]] (1928-2006), scriitor
* [[Ion Besoiu]] (1931-2017), actor
* [[Paul Niedermaier]] (n. 1937), istoric, membru corespondent al Academiei Române
* [[Andrei Colompar]] (1939-2006), pianist, compozitor
* [[Dieter Acker]] (n. 1940), compozitor
* [[Andrei Codrescu]] (n. 1946), scriitor
* [[Ricky Dandel]] (n. 1952), solist vocal, compozitor, textier
* [[Emil Hurezeanu]] (n. 1955), scriitor și jurnalist
* [[Klaus Iohannis]] (n. 1959), președinte al României
* [[Lucian Vințan]] (n. 1962), profesor univ. dr., membru al Academiei de Știinte Tehnice din România 
* [[Ciprian Tănăsescu]] (n. 1974), medic chirurg 
* [[Sabina Cojocar]] (n. 1985), gimnastă
* [[Steliana Nistor]] (n. 1989), gimnastă
* [[Teodora Lișcu]] (n.1937), pictoriță

==Vezi și==
* [[Schitul Păltiniș|Schitul de la Păltiniș]]
* [[Fostul Han La Mielul Alb din Sibiu|Fostul Han La Mielul Alb]], [[monument istoric]].

== Galerie ==
<gallery class="center">
Fișier:Sibiu Christmas Market opening 2008.JPG|Târgul de Crăciun de la Sibiu/Hermannstadt, unul dintre cele mai cunoscute din Europa
Fișier:Sibiuphoto.jpg|[[Biserica reformată din Sibiu]], cu [[Vârful Negoiu, Munții Făgăraș|vârful Negoiu]] în spate. (Fotografie luată de la mare distanță, ceea ce face ca munții să pară mai aproape de oraș.)
Fișier:SibiuMarktplatz.jpg|Primăria, Biserica evanghelică (doar vârful turnului), Biserica catolică
Fișier:Scări SB.jpg|Scările ''Turnului''
Fișier:Turnul Sfatului SB.jpg|Turnul Sfatului, iarna
Fișier:Catedrala Ortodoxă SB.jpg|Catedrala Ortodoxă
Fișier:Timbru Bresle Sibiu.jpg|Timbru poștal românesc din 1967
Fișier:Viehbrandzeichen 01-01 Hermannstadt.jpg|1826 - Danga pentru vitele din Sibiu
</gallery>

== Note ==
{{notelist
|refs={{Efn|colocvial ''Sighii'',<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://www.tribuna.ro/stiri/tribuna-de-weekend/restaurante-vechi-carari-si-mai-vechi-16601.html|title=Lucruri mici dintr-un oraș (relativ) mare: Restaurante vechi, cărări și mai vechi|work=Tribuna.ro|author=Redacția Tribuna.ro|date=11 ianuarie 2008|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> în {{de|Hermannstadt}},  i.e., „Orașul lui [[Hermann al II-lea de Köln|Hermann]]”, în [[dialectul săsesc]] ''Härmeschtat'',<ref>{{cite web|lang=de|url=https://www.siebenbuerger.de/ortschaften/hermannstadt/|title=Hermannstadt|work=Siebenbuerger.de|accessdate=28 ianuarie 2024}}</ref> în {{hu|Nagyszeben}}, i.e., ''Marele Sibiu'', în {{la|Cibinium, Civitas Hermanorum sau Civitas Cibiniensis}}<ref>{{cite web|lang=ro|url=https://books.google.ro/books/about/Așezarea_sașilor_în_Transilvania.html?id=NOFBAAAAYAAJ&redir_esc=y|title=Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 7. Graiuri. Toponime. Numele Sachsen și Siebenbürgen|author=[[Thomas Nägler]]|publisher=[[Editura Kriterion]]|date=1981|page=245|ISBN=9732602295}}</ref>|name=altenume}}}}

== Referințe ==
<references />

== Bibliografie selectivă pentru transporturi: ==
* Stancu, Marcel. ''Omnibuz, Tramvai, Troleibuz, transportul public electric in Sibiu si Romania'' [Omnibus, Tram, Trolleybus, Electric Public Transport in Sibiu and Romania]. Sibiu, Editura Honterus 2019.
* Stancu, Marcel. ''Sibiul și electrificarea României. Cronică Ilustrată 1891-2014'' [Sibiu and the electrification of Romania: Ilustrated Book 1891-2014]. Sibiu: Honterus, 2014.
* Ittu, Gudrun-Liane, Constantin Ittu, and Liliana Oprescu. Mijloace tradiționale de comunicație și transport – de la prezervarea patrimoniului la promovarea acestuia: digitalizarea între necesitate și provocare [Traditional Means of Communication and Transport – From Heritage Preservation to Promotion: Digitization Between Need and Challenge]. Sibiu: Universitatea Lucian Blaga, 2016. http://digital-library.ulbsibiu.ro/jspui/handle/123456789/1690
* Wollmann, Volker. Patrimoniu preindustrial și industrial în România [Pre-industrial and Industrial Heritage in Romania], vol. IV. Sibiu: Honterus, 2014.

== Legături externe ==
{{commonscat|Sibiu}}
{{Wikivoyage|Sibiu}}
* [http://www.sibiu2007.ro/ Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007]
* [http://www.turism.sibiu.ro/ Site-ul oficial de turism al orașului]
* [http://www.sibiul.ro/despre-sibiu/sibiu-prezentare-generala.html Sibiu - Prezentare generala], Ion Girnod, ''Sibiul.ro''
* [http://sibiu.thefest.ro/ theFest.ro - Ghid de localuri si evenimente din Romania, Sibiu]
* [http://adevarul.ro/locale/sibiu/originea-numelui-sibiului-1_50efd07056a0a6567e690c0b/index.html Sibiul, un nume vechi de 1.000 de ani], 11 ianuarie 2013, Ramona Găină, ''Adevărul''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/capitala-minune-a-europei-454255.html Capitala-minune a Europei], 3 august 2007, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/sibiu-orasul-superlativelor-292558.html Sibiu - orașul superlativelor] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131204064445/http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/sibiu-orasul-superlativelor-292558.html |date=2013-12-04 }}, 6 februarie 2013, Claudiu Padurean, ''România liberă''
* [http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/bijuteria-turistica-din-centrul-tarii-196767.html Bijuteria turistică din centrul țării]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 18 august 2010, Bogdan Brylynski, ''România liberă''
* [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/reportajul-lunii-strainii-la-sibiu-4057615/ REPORTAJUL LUNII / Străinii la Sibiu], 17 martie 2009, Anca Nastasi, ''Ziarul de Duminică''
* [http://www.targuldecraciun.ro Târgul de Crăciun din Sibiu]
* [http://www.cibinfest.ro Festivalul de bere CibinFEST] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151121150441/http://cibinfest.ro/ |date=2015-11-21 }}
* [http://www.targuldepasti.ro Târgul de Paști din Sibiu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151116184600/http://targuldepasti.ro/ |date=2015-11-16 }}
* [http://sibiuguidenico.com/ro/trips/sibiu-walking-city-tour/ Atracții și Locuri de Văzut în Sibiu]
* [https://www.cargota.com/ro/distancecalculator.html Distante rutiere Romania]

'''''Reportaje despre cartiere'''''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/hipodromul-fara-hipodrom-414520.html Hipodromul fără hipodrom], 11 octombrie 2006, ''Evenimentul zilei''
* [http://www.jurnalul.ro/editie-de-colectie/sibiu-cetatea-cu-aer-medieval-583545.htm Sibiu, cetatea cu aer medieval]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 4 iulie 2011, Luminița Ciobanu, ''Jurnalul Național''
* [http://adevarul.ro/locale/sibiu/povestile-cartierelor-sibiului-terezianul-botezat-imparateasa-maria-theresia-hipodromul-si-a-luat-zborul-aurel-vlaicu-1_519d06f4c7b855ff5618584c/index.html Poveștile cartierelor Sibiului – Terezianul, botezat după împărăteasa Maria Theresia, și Hipodromul de unde și-a luat zborul Aurel Vlaicu], 23 mai 2013, Ramona Găină, ''Adevărul''

'''''Turism'''''
* [http://www.patrimoniu.sibiu.ro/ Patrimoniul istoric si arhitectural al Sibiului]
* [http://www.sibiu360.ro/ Ghidul virtual al obiectivelor din Sibiu. Tururi virtuale, imagini panoramice si fotografii din Sibiu]

'''''Obiective'''''
* [http://www.sibiul.ro/turnuri.php Turnul Scărilor]
* [http://www.ulbsibiu.ro Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu]

{{Orașe din Sibiu}}
{{ScaunulSibiului}}
{{Reședințe de județ din România}}
{{Cele mai populate orașe ale României}}
{{Capitală Europeană a Culturii}}
{{Locuri în Sibiu}}
{{DN1}}
{{DN7}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Localități românești foste capitale|Sibiu]]
[[Categorie:Localități urbane din județul Sibiu|Sibiu]]
[[Categorie:Sibiu| ]]
[[Categorie:Orașe din județul Sibiu|Sibiu]]
[[Categorie:Municipii din România|Sibiu]]
[[Categorie:Orașe din România|Sibiu]]
[[Categorie:Localitate-martir din România|Sibiu]]