Sari la conținut

Anatomie patologică: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Parvus7 (discuție | contribuții)
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.2
 
(Nu s-au afișat 26 de versiuni intermediare efectuate de alți 23 de utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:End-stage interstitial lung disease (honeycomb lung).jpg|thumb|right|200px|Imaginea unei fibroze [[pulmon|pulmonare]], în ultima fază de [[boală]].]]
[[Fișier:End-stage interstitial lung disease (honeycomb lung).jpg|thumb|right|200px|Imaginea unei fibroze [[pulmon]]are, în ultima fază de [[boală]].]]
'''Anatomia patologică''' este o ramură a [[patologie]]i care se ocupă cu diagnosticul bolilor pe [[baza]] studierii schimbărilor macroscopice si microscopice a celulelor si a ţesuturilor, suferite de pe urma unei stări patologice .Părintele fondator al anatomiei patologice moderne este italianul ''Giovani Battista Morgagni''. O ramură care se ocupă la un nivel sub microscopic şi care întregeşte datele obţinute prin metodele anatomiei patologice este biologia moleculară.
'''Anatomia patologică''' este o ramură a [[patologie]]i care se ocupă cu diagnosticul bolilor pe [[baza]] studierii schimbărilor macroscopice si microscopice a [[celulă|celulelor]] și a [[Țesut (biologie)|țesuturilor]], suferite de pe urma unei stări patologice.
Părintele fondator al anatomiei patologice moderne este italianul [[Giovanni Battista Morgagni]]. O ramură care se ocupă la un nivel sub microscopic și care întregește datele obținute prin metodele anatomiei patologice este [[biologie moleculară|biologia moleculară]].


==Procedee de examinare==
== Procedee de examinare ==
*'''Examenul macroscopic''' este examenul făcut cu ochiul liber a gradului şi întinderea modificărilor suferite de ţesuturile bolnave în comparaţie cu ţesuturile sănătoase. Recoltarea de probe din regiunile afectate pentru un examen histologic.
* '''Examenul macroscopic''' este examenul făcut cu [[ochiul liber]].
În cursul lui se apreciază dimensiunile organului/leziunii, modificările de formă, culoare, volum, greutate, consistență ale organului, precum și gradului și întinderea modificărilor suferite de țesuturile bolnave în comparație cu țesuturile sănătoase. Recoltarea de probe pentru examinare microscopică se face atât din regiunile afectate cât și din regiunile aparent normale.


*'''Examenul histopatologic''' este un examen microscopic, care se face prin examinare la [[microscop]] a fragmentelor, secţiunilor de ţesut recoltate, examinate ca atare sau folosind diferite metode de colorarare histologică.
* '''Examenul microscopic''' se face prin examinare la [[microscop]] a fragmentelor recoltate examinate ca atare sau folosind diferite metode de prelucrare și colorare histopatologică.


*'''Alte metode''' utilizate sunt:
* '''Alte metode''' utilizate sunt:
#metoda imunopatologică prin determinarea prezenţa unor anticorpi în ţesutul examinat
# metoda imunopatologică prin determinarea prezența unor anticorpi în țesutul examinat
#metoda moleculară metodă specifică care stabileşte starea, componenţa moleculară a acizilor nucleici.
# metoda moleculară metodă specifică care stabilește starea, componența moleculară a acizilor nucleici.
#metoda citopatologică, care constă în examinarea şi stabilirea modificărilor la nivel celular
# metoda citopatologică, care constă în examinarea și stabilirea modificărilor la nivel celular
#metoda electrono-microscopică, examinarea la un microscop electronic cu o putere de mărire de câteva sute de mii de ori, este o metodă de completare a metodei citogenetice.
# metoda electrono-microscopică, examinarea la un microscop electronic cu o putere de mărire de câteva sute de mii de ori, este o metodă de completare a metodei citogenetice.
#metoda cito-genetică, unde se studiază starea cromozomilor şi detectarea defectelor genetice
# metoda cito-genetică, unde se studiază starea cromozomilor și detectarea defectelor genetice
#metoda cito-metrică, care prin numărarea de exemplu a elementelor figurate [[sanguin]]e oferă indicii importante în diagnoza bolilor tumorale, ca de exemplu leucemia.
# metoda cito-metrică, care prin numărarea de exemplu a elementelor figurate [[sanguin]]e oferă indicii importante în diagnoza bolilor tumorale, ca de exemplu leucemia.


==Vezi şi==
*[[Anatomie]]
*[[Patologie]]


==Legături externe==
*[http://www.cnaa.acad.md/nomenclature/medicine/140015/ Anatomie patologică]
{{ciot-anatomie}}




[[Categorie: Anatomie]]
[[Categorie: Patologie]]


== Vezi și ==
[[ca:Anatomia patològica]]
* [[Anatomie]]
[[da:Patologisk anatomi]]
* [[Patologie]]
[[en:Anatomical pathology]]

[[es:Anatomía patológica]]
== Legături externe ==
[[eu:Anatomia patologikoa]]
* [http://www.cnaa.acad.md/nomenclature/medicine/140015/ Anatomie patologică] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070616061059/http://www.cnaa.acad.md/nomenclature/medicine/140015/ |date=2007-06-16 }}
[[fr:Anatomo-pathologie]]

[[it:Anatomia patologica]]

[[pl:Anatomia patologiczna]]
[[Categorie:Anatomie patologică| ]]
[[pt:Anatomia Patológica]]

Versiunea curentă din 28 octombrie 2022 13:08

Imaginea unei fibroze pulmonare, în ultima fază de boală.

Anatomia patologică este o ramură a patologiei care se ocupă cu diagnosticul bolilor pe baza studierii schimbărilor macroscopice si microscopice a celulelor și a țesuturilor, suferite de pe urma unei stări patologice. Părintele fondator al anatomiei patologice moderne este italianul Giovanni Battista Morgagni. O ramură care se ocupă la un nivel sub microscopic și care întregește datele obținute prin metodele anatomiei patologice este biologia moleculară.

Procedee de examinare

[modificare | modificare sursă]

În cursul lui se apreciază dimensiunile organului/leziunii, modificările de formă, culoare, volum, greutate, consistență ale organului, precum și gradului și întinderea modificărilor suferite de țesuturile bolnave în comparație cu țesuturile sănătoase. Recoltarea de probe pentru examinare microscopică se face atât din regiunile afectate cât și din regiunile aparent normale.

  • Examenul microscopic se face prin examinare la microscop a fragmentelor recoltate examinate ca atare sau folosind diferite metode de prelucrare și colorare histopatologică.
  • Alte metode utilizate sunt:
  1. metoda imunopatologică prin determinarea prezența unor anticorpi în țesutul examinat
  2. metoda moleculară metodă specifică care stabilește starea, componența moleculară a acizilor nucleici.
  3. metoda citopatologică, care constă în examinarea și stabilirea modificărilor la nivel celular
  4. metoda electrono-microscopică, examinarea la un microscop electronic cu o putere de mărire de câteva sute de mii de ori, este o metodă de completare a metodei citogenetice.
  5. metoda cito-genetică, unde se studiază starea cromozomilor și detectarea defectelor genetice
  6. metoda cito-metrică, care prin numărarea de exemplu a elementelor figurate sanguine oferă indicii importante în diagnoza bolilor tumorale, ca de exemplu leucemia.



Legături externe

[modificare | modificare sursă]