Sari la conținut

Mihail de Șandru: Diferență între versiuni

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioară
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
 
(Nu s-au afișat 11 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Infocaseta Militar
[[Imagine:Mihail Sandru.jpg|thumb|250px|right|Generalul Mihail Șandru.]]
| nume = Mihail Șandru
| data_nașterii = [[10 martie]] [[1852]]
| data_decesului = [[9 aprilie]] [[1930]] (78 de ani)
| loculnașterii = [[Mehadica, Caraș-Severin|Mehadica]]
| loculdecesului = [[Viena]]
| imagine = [[Imagine:Mihail Sandru.jpg|290px|center]]
| comentariu = Generalul Mihail Șandru, cavaler de Kismiháldya
| studii = [[Academia Militară Tereziană]] din [[Wiener Neustadt]]
| porecla =
| ramura =
| luptatpentru = [[Imperiul Austro-Ungar]]
| anideserviciu =
| grad = [[Feldmarschalleutnant]]) al [[Armata Imperială Austro-Ungară|Armatei Imperiale Austro-Ungare]]
| comanda = regimentul ''Alexander I. Kaiser von Russland'' nr. 2 la [[Sibiu]] [[1902]]<br> brigada nr. 31 în cadrul diviziei de trupe nr. 16 la [[Brașov]] [[1907]]
| unitatea =
| bătălii =
| merite = [[Ordinul Coroana de Fier (Austria)|Ordinul imperial Coroana de Fier clasa II]]<br>[[Ordinul Coroana de Fier (Austria)|Ordinul imperial Coroana de Fier clasa III]]<br> medalia de merit militar ''Signum Laudis'' la banda roșie<br> Ordinul împărătesc rusesc Sf. Stanislav de clasa a 2-a cu stea<br> medalia jubiliară [[Carol I al României|Carol I]]
| ulterior = a activat in cadrul Societății ''[[România Jună]]''
| cetățenie =[[Fișier:Flag of the Habsburg Monarchy.svg|23px]] [[Imperiul Austriac]]; {{ROU}}
| naționalitate =[[Fișier:Flag of the Habsburg Monarchy.svg|23px]] [[Imperiul Austriac]]; [[Fișier:Flag of Romania.svg|23px]] [[Români|română]]
| etnicitate =[[română]]
| căsătorit =
| părinți =
| copii =
| frați =
| semnătură =
}}


'''Mihail Șandru''', în germană '''Michael S(ch)andru von Kismiháldya''', (n. [[10 martie]] [[1852]], com. [[Mehadica, Caraș-Severin|Mehadica]], [[județul Caraș-Severin]]; d. [[9 aprilie]] [[1930]], [[Viena]]) a fost un general de origine română în [[armata austro-ungară]], comandant al brigăzii nr, 31, care a avansat până la gradul de [[general]] de divizie (''Feldmarschalleutnant'').
'''Mihail Șandru''', în germană '''Michael S(ch)andru von Kismiháldya''', (n. [[10 martie]] [[1852]], com. [[Mehadica, Caraș-Severin|Mehadica]], [[județul Caraș-Severin]] – d. [[9 aprilie]] [[1930]], [[Viena]]) a fost un general de origine română în [[Armata Comună]] a [[Austro-Ungaria|Austro-Ungariei]], comandant al brigăzii nr, 31, care a avansat până la gradul [[Feldmarschalleutnant]].


== Biografie ==
== Biografie ==
În anul 1882 Mihail a desăvârșit studiile sale militare la [[Academia Militară Tereziană]] din [[Wiener Neustadt]]. După acea a fost preluat ca locotenent în regimentul de infanterie ''Erzherzog [Arhiducele] Ludwig Viktor'' nr. 65, unde în 1887, a avut gradul de căpitan de clasa a 2-a.<ref>Kaiserlich königlicher Militärschematismus pentru 1888, Editura K. K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena, decembrie 1887, p. 398</ref>
În anul 1882 Mihail a desăvârșit studiile sale militare la [[Academia Militară Tereziană]] din [[Wiener Neustadt]]. După acea a fost preluat ca locotenent în regimentul de infanterie ''Erzherzog [Arhiducele] Ludwig Viktor'' nr. 65, unde în 1887, a avut gradul de căpitan de clasa a 2-a.<ref>Kaiserlich königlicher Militärschematismus pentru 1888, Editura K. K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena, decembrie 1887, p. 398</ref>


În ziua de 1 mai 1895, fiind căpitan de prima clasă în același regiment, purtător al medaliei de merit militar ''Signum Laudis'' la banda roșie,<ref>Schematismus für das kaiserliche und königliche Heer und für die kaiserliche und königliche Kriegsmarine, Editura K. K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena 1895, p. 184</ref> a fost promovat în afară de tur la rangul de maior și transferat la regimentul ''Erzherzog Joseph'' nr. 37. La 2 iulie a fost trimis cu batalionul nr. 2 la [[Orosháza]], unde izbucnise o revoltă de natură socialistă-agrară, și după suprimarea ei în numai patru zile, a putut să se reîntoarcă la baza militară în [[Oradea]].<ref>Edmund Finke: „Geschichte (Istoria) des k. u. k. ungarischen Infanterie-Regimentes Nr. 37“, vol. 2, Editura ''St. Norbertus'' Buch- und Kunstdruckerei, Viena 1896, p. 1428</ref>
În ziua de 1 mai 1895, fiind căpitan de prima clasă în același regiment, purtător al [[Signum Laudis|Medaliei de Merit Militar ''Signum Laudis'' la banda roșie]],<ref>Schematismus für das kaiserliche und königliche Heer und für die kaiserliche und königliche Kriegsmarine, Editura K. K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena 1895, p. 184</ref> a fost promovat în afară de tur la rangul de maior și transferat la regimentul ''Erzherzog Joseph'' nr. 37. La 2 iulie a fost trimis cu batalionul nr. 2 la [[Orosháza]], unde izbucnise o revoltă de natură socialistă-agrară, și după suprimarea ei în numai patru zile, a putut să se reîntoarcă la baza militară în [[Oradea]].<ref>Edmund Finke: „Geschichte (Istoria) des k. u. k. ungarischen Infanterie-Regimentes Nr. 37“, vol. 2, Editura ''St. Norbertus'' Buch- und Kunstdruckerei, Viena 1896, p. 1428</ref>


În anul 1902 a devenit [[colonel]] și comandant al regimentului ''Alexander I. Kaiser von Russland'' nr. 2 la [[Sibiu]].<ref>Hof- und Staats-Handbuch der Österreichisch-Ungarischen Monarchie, Editura k. k. Hof- und Staastsdruckerei, Viena 1902, p. 275, 1311</ref> A fost decorat în 1905 cu Ordinul Habsburgic al Coroanei de fier de clasa a 3-a.<ref>Hof- und Staats-Handbuch der Österreichisch-Ungarischen Monarchie, vol. 32, Editura k. k. Hof- und Staastsdruckerei, Viena 1906, p. 94</ref>
În anul 1902 a devenit [[colonel]] și comandant al regimentului ''Alexander I. Kaiser von Russland'' nr. 2 la [[Sibiu]].<ref>Hof- und Staats-Handbuch der Österreichisch-Ungarischen Monarchie, Editura k. k. Hof- und Staastsdruckerei, Viena 1902, p. 275, 1311</ref> A fost decorat în 1905 cu [[Ordinul Coroana de Fier (Austria)|Ordinul Habsburgic al Coroanei de fier de clasa a 3-a]].<ref>Hof- und Staats-Handbuch der Österreichisch-Ungarischen Monarchie, vol. 32, Editura k. k. Hof- und Staastsdruckerei, Viena 1906, p. 94</ref>


Șandru a devenit general de brigadă cu rang de la 14 mai 1907 și comandant al brigăzii nr, 31 în cadrul diviziei de trupe nr. 16 la [[Brașov]], apoi decorat la 1 august al anului cu medalia jubiliară [[Carol I al României|Carol I]] și la 2 noiembrie cu Ordinul împărătesc rusesc Sf. Stanislav de clasa a 2-a cu stea.<ref>Verordnungsblatt für das k. u. k. Heer-Personal-Angelegenheiten Nr. 41, din 8. noiembrie 1907, S. 603</ref> În sfârșit a fost numit general cu caracter de divizie (Feldmarschalleutnant) pe 1 mai 1911 și pensionat.<ref>Antonio Schmidt-Brentano: Die k. k. bzw. k. u. k. Generalität 1816–1918, Österreichisches Staatsarchiv (Arhiva de Stat a Austriei), Viena 2007, p. 157</ref>
Șandru a fost numit general de brigadă cu rang de la 14 mai 1907 și comandant al brigăzii nr. 31 în cadrul diviziei de trupe nr. 16 la [[Brașov]], apoi decorat la 1 august al anului cu medalia jubiliară [[Carol I al României|Carol I]] și la 2 noiembrie cu Ordinul împărătesc rusesc Sf. Stanislav de clasa a 2-a cu stea.<ref>Verordnungsblatt für das k. u. k. Heer-Personal-Angelegenheiten Nr. 41, din 8. noiembrie 1907, S. 603</ref> În sfârșit a fost numit general cu caracter de divizie (Feldmarschalleutnant) pe 1 mai 1911 și pensionat.<ref>Antonio Schmidt-Brentano: Die k. k. bzw. k. u. k. Generalität 1816–1918, Österreichisches Staatsarchiv (Arhiva de Stat a Austriei), Viena 2007, p. 157</ref>


În anul 1913 a mai fost onorat cu Ordinul Împărătesc al Coroanei de Fier de clasa a 2-a și a fost nobilat, conform regulii ordinului, cu predicatul ''Cavaler de Kismiháldya''.<ref>Handbuch des Allerhöchsten Hofstaates für das Jahr 1894, Editura K. K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena 1913, p. 258</ref>
În anul 1913 a mai fost onorat cu Ordinul Împărătesc al Coroanei de Fier de clasa a 2-a și a fost nobilat, conform regulii ordinului, cu predicatul ''Cavaler de Kismiháldya''.<ref>Handbuch des Allerhöchsten Hofstaates für das Jahr 1894, Editura K. K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena 1913, p. 258</ref>


Trecut la pensie s-a stabilit la Viena unde a activat in cadrul Societății ''[[România Jună]]'', iar împreună cu generalul [[Alexandru Lupu]] și [[Grigore Trailovici]] a militat activ pentru capela ortodoxă a românilor din Viena.<ref>http://www.caransebes.ro/cultura/personalitati/Mihail_Sandru.htm</ref>
Trecut la pensie, s-a stabilit la Viena unde a activat în cadrul Societății ''[[România Jună]]'' iar împreună cu generalul [[Alexandru Lupu]] și [[Grigore Trailovici]] a militat activ pentru capela ortodoxă a românilor din Viena.<ref>http://www.caransebes.ro/cultura/personalitati/Mihail_Sandru.htm</ref>


==Note==
==Note==
<references />
{{Listănote}}


{{DEFAULTSORT:Sandru, Mihail}}
{{DEFAULTSORT:Sandru, Mihail}}
Linia 24: Linia 51:
[[Categorie:Decese în 1930]]
[[Categorie:Decese în 1930]]
[[Categorie:Decese pe 9 aprilie]]
[[Categorie:Decese pe 9 aprilie]]
[[Categorie:Militari austro-ungari]]
[[Categorie:Militari români în Austro-Ungaria]]
[[Categorie:Generali austrieci]]
[[Categorie:Generali austrieci]]
[[Categorie:Feldmarschalleutnant]]
[[Categorie:Bănățeni]]
[[Categorie:Bănățeni]]
[[Categorie:Istoria Banatului]]
[[Categorie:Istoria Banatului]]
[[Categorie:Destinatari ai premiilor sau decorațiilor militare]]
[[Categorie:Destinatari ai premiilor sau decorațiilor militare]]
[[Categorie:Purtători al Ordinului Coroanei de Fier (Austria)]]
[[Categorie:Decorați cu Medalia Signum Laudis]]

Versiunea curentă din 24 ianuarie 2023 00:23

Mihail Șandru

Generalul Mihail Șandru, cavaler de Kismiháldya
Date personale
Născut10 martie 1852
Mehadica, România Modificați la Wikidata
Decedat9 aprilie 1930 (78 de ani)
Viena, Republica Austriacă Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac;  România
StudiiAcademia Militară Tereziană din Wiener Neustadt
Activitate
A luptat pentruImperiul Austro-Ungar
GradulFeldmarschalleutnant) al Armatei Imperiale Austro-Ungare
A comandatregimentul Alexander I. Kaiser von Russland nr. 2 la Sibiu 1902
brigada nr. 31 în cadrul diviziei de trupe nr. 16 la Brașov 1907
Ocupații ulterioarea activat in cadrul Societății România Jună
Decorații și distincții
DecorațiiOrdinul imperial Coroana de Fier clasa II
Ordinul imperial Coroana de Fier clasa III
medalia de merit militar Signum Laudis la banda roșie
Ordinul împărătesc rusesc Sf. Stanislav de clasa a 2-a cu stea
medalia jubiliară Carol I
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mihail Șandru, în germană Michael S(ch)andru von Kismiháldya, (n. 10 martie 1852, com. Mehadica, județul Caraș-Severin – d. 9 aprilie 1930, Viena) a fost un general de origine română în Armata Comună a Austro-Ungariei, comandant al brigăzii nr, 31, care a avansat până la gradul Feldmarschalleutnant.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

În anul 1882 Mihail a desăvârșit studiile sale militare la Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt. După acea a fost preluat ca locotenent în regimentul de infanterie Erzherzog [Arhiducele] Ludwig Viktor nr. 65, unde în 1887, a avut gradul de căpitan de clasa a 2-a.[1]

În ziua de 1 mai 1895, fiind căpitan de prima clasă în același regiment, purtător al Medaliei de Merit Militar Signum Laudis la banda roșie,[2] a fost promovat în afară de tur la rangul de maior și transferat la regimentul Erzherzog Joseph nr. 37. La 2 iulie a fost trimis cu batalionul nr. 2 la Orosháza, unde izbucnise o revoltă de natură socialistă-agrară, și după suprimarea ei în numai patru zile, a putut să se reîntoarcă la baza militară în Oradea.[3]

În anul 1902 a devenit colonel și comandant al regimentului Alexander I. Kaiser von Russland nr. 2 la Sibiu.[4] A fost decorat în 1905 cu Ordinul Habsburgic al Coroanei de fier de clasa a 3-a.[5]

Șandru a fost numit general de brigadă cu rang de la 14 mai 1907 și comandant al brigăzii nr. 31 în cadrul diviziei de trupe nr. 16 la Brașov, apoi decorat la 1 august al anului cu medalia jubiliară Carol I și la 2 noiembrie cu Ordinul împărătesc rusesc Sf. Stanislav de clasa a 2-a cu stea.[6] În sfârșit a fost numit general cu caracter de divizie (Feldmarschalleutnant) pe 1 mai 1911 și pensionat.[7]

În anul 1913 a mai fost onorat cu Ordinul Împărătesc al Coroanei de Fier de clasa a 2-a și a fost nobilat, conform regulii ordinului, cu predicatul Cavaler de Kismiháldya.[8]

Trecut la pensie, s-a stabilit la Viena unde a activat în cadrul Societății România Jună iar împreună cu generalul Alexandru Lupu și Grigore Trailovici a militat activ pentru capela ortodoxă a românilor din Viena.[9]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Kaiserlich königlicher Militärschematismus pentru 1888, Editura K. K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena, decembrie 1887, p. 398
  2. ^ Schematismus für das kaiserliche und königliche Heer und für die kaiserliche und königliche Kriegsmarine, Editura K. K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena 1895, p. 184
  3. ^ Edmund Finke: „Geschichte (Istoria) des k. u. k. ungarischen Infanterie-Regimentes Nr. 37“, vol. 2, Editura St. Norbertus Buch- und Kunstdruckerei, Viena 1896, p. 1428
  4. ^ Hof- und Staats-Handbuch der Österreichisch-Ungarischen Monarchie, Editura k. k. Hof- und Staastsdruckerei, Viena 1902, p. 275, 1311
  5. ^ Hof- und Staats-Handbuch der Österreichisch-Ungarischen Monarchie, vol. 32, Editura k. k. Hof- und Staastsdruckerei, Viena 1906, p. 94
  6. ^ Verordnungsblatt für das k. u. k. Heer-Personal-Angelegenheiten Nr. 41, din 8. noiembrie 1907, S. 603
  7. ^ Antonio Schmidt-Brentano: Die k. k. bzw. k. u. k. Generalität 1816–1918, Österreichisches Staatsarchiv (Arhiva de Stat a Austriei), Viena 2007, p. 157
  8. ^ Handbuch des Allerhöchsten Hofstaates für das Jahr 1894, Editura K. K. Hof- und Staatsdruckerei, Viena 1913, p. 258
  9. ^ http://www.caransebes.ro/cultura/personalitati/Mihail_Sandru.htm
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mihail_de_Șandru&oldid=15405717