Utilizator:Commercien/teste: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea de la 13 decembrie 2023 00:13

Date personale

Modifică date / text

Ștefan Lemny, născut (20 iunie 1952) în România (Beia, Brașov), este istoric, specializat în istoria secolului al XVIII-lea și în istoria culturală.

Biografie

Descinde dintr-o familie de suceveni, în legătură incertă cu unele nume atestate în secolul XVIII^[1]. Absolvent al Liceului „Ștefan cel Mare” din Suceava în 1972^[2], a urmat studiile la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași pentru care obtine Diploma de merit (1976)^[3]. Prin repartiție, a fost numit restaurator muzeograf la Complexul muzeistic din Iași de unde s-a transferat, în 1979 la Biblioteca centrală universitară din Iași, serviciul de carte rară si manuscrise. Din 1983 până în 1990, a fost cercetător la Institutul de Istorie din Iași. În 1990 s-a stabilit în Franța, activând din septembrie 1991 la Biblioteca naționala a Franței, unde a fost responsabilul colecțiilor de istorie pentru Europa centrală și orientală^[3].

Căsătorit cu Doina Lemny, istoric de artă, specialistă în opera lui Constantin Brâncuși (1977), tatăl lui Sebastian Dorin Lemny (1980-2023)^[4]

Activitate științifică

A început activitatea de cercetare prin elaborarea unei bibliografii despre istoria românilor în secolul al XVIII-lea^[5]. Concomitent, a adâncit studiul unor aspecte culturale și ideologice, subiectul tezei de doctorat susținută la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în 1984, publicată în parte sub titlul Originea și cristalizarea ideii de patrie în cultura română (1986) și apreciată drept « o solidă introducere în istoria culturii noastre moderne^[6]^[7] ». Cea mai substanțială contribuție o reprezintă cartea Sensibilitate și istorie în secolul XVIII românesc (1990), elaborată sub influența Școlii Analelor și a istoriei mentalităților^[8]^[9].

Stabilit în Franța (1990), a elaborat un memoriu DEA privind atitudinile despre moarte în România modernă, sub îndrumarea lui Michel Vovelle (Sorbona,1993)^[10] și a susținut o nouă teză de doctorat consacrată vieții și activității jurnalistului revoluționar Jean-Louis Carra, sub conducerea lui Emmanuel Le Roy Ladurie (EHESS, 1999), teză apreciată ca « o contribuție de prim plan la cunoașterea originilor și a cursului Revoluției franceze ». Pe urmele acestei experințe biografice, Ștefan Lemny a propus o lectură nouă și originală a vieții și operei lui Dimitrie Cantemir și a fiului său, Antioh Cantemir, salutată ca « o contribuție esențială la cunoașterea lumii europene din secolul XVIII[6] ». Preocupările sale vizează istoria culturală și istoriografia și, mai recent, studiul Revoluției franceze din unghiul de vedere al practicilor denunțiative.

[1] Florin Constantiniu, « Carnet de istorie », Flacăra, 25 noiembrie 1988, p. 10.

[2] Al. Dutu, « Ideea de patrie », Viața românească, octombrie 1986, p. 83 ; Al. Zub, « Interogație și analiză », Vatra, septembrie 1986, p. 7

[3] Virgil Cândea, « Două acte de cultură », Academica, Bucarest, 1, 1991, N° 5, p. 6 ; Eugen Simion, « Secolul XVIII românesc », RL, 7 iulie 1991, p. 2.

[4] https://ihrf.pantheonsorbonne.fr/sites/default/files/2021-04/memoires-theses-soutenus-ihrf-2021-04-08_0.pdf

[5] Emmanuel Le Roy Ladurie, « Préface », in Ștefan Lemny, Les Cantemir, Paris, Éditions Complexe, 2009, p. 6.

[6] Jean-Claude Marcadé, Revue des études slaves, Paris, 82, 2011, N° 1, p. 135-138

Distincții

Premiul « Nicolae Iorga », Academia română, 15 decembrie 2011[1].
Premiul de Excelență accordat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (Paris, 29 iunie 2018[2].
« Meritul Bucovinei » acordat de Consiliul Județean Suceava, 30 iulie 2018[3].
Membru de onoare al Institutului de istorie « A. D. Xenopol », Iași, 6 iunie 2019[4].
Membru al colegiilor revistelor Anuarul Institutului de istorie „A. D. Xenopol”, Iași ; The Romanian Journal of Modern History, Iași ; Revue roumaine d’histoire, București ; Revista de istorie a Moldovei, Chișinău.

[1] https://polirom.ro/historia/3927-cantemirestii-.html

[2] https://www.avantulliber.ro/2018/06/30/gala-100-pentru-centenar-a-ajuns-la-paris/

[3] https://www.monitorulsv.ro/tipareste/41-de-suceveni-cu-realizari-profesionale-deosebite-din-diaspora-premiati-acasa-cu-Meritul-Bucovinei-de-Consiliul-Judetean-253631

[4] http://adxenopol.academiaromana-is.ro/evenimente.html

Publicații

Cărți

Lemny, Stefan (1986). Originea și cristalizarea ideii de patrie în cultura română. Universitas (ed. Minerva). Bucarest. p. 235. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Stefan Lemny (1988). Românii în secolul XVIII. Monografii istorice. 1 (ed. université Alexandru Ioan Cuza). Iași.
Lemny, Ștefan (1990). Sensibilitate și istorie în secolul XVIII românesc. Biblioteca de artă (ed. Meridiane). Bucarest. p. 239. ISBN 978-973-33-0111-0. |access-date= necesită |url= (ajutor)
- Lemny, Ștefan (2017) [1990]. Sensibilitate si istorie în secolulu XVIII românesc. Colecția Plural (ed. Polirom). Iași. p. 315. ISBN 978-973-46-6525-9. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Lemny, Ștefan (2000). Jean-Louis Carra : 1742-1793. Chemins de la mémoire (ed. L'Harmattan). p. 415. ISBN 978-2-7384-9416-0. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Lemny, Ștefan (2003). Întîlniri cu istoria în secolul XVIII: teme și figuri din spațiul românesc. Historica (ed. université Alexandru Ioan Cuza). Iași. p. 213. ISBN 978-973-8243-84-2. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Lemny, Ștefan (2009). Les Cantemir : l'aventure européenne d'une famille princière au XVIII^e siècle (ed. Complexe). Paris. p. 367. ISBN 978-2-8048-0170-0. |access-date= necesită |url= (ajutor) (traduction en roumain par Magda Jeanrenaud, Iași, Polirom, 2010 ; 2^e éd. (poche), 2013)
Lemny, Ștefan (2011). Pagini de istorie culturală: idei, mentalități, interferențe. Historica (ed. université Alexandru Ioan Cuza). Iași. p. 186. ISBN 978-973-703-709-1. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Lemny, Ștefan (2018). Emmanuel Le Roy Ladurie : une vie face à l'histoire (ed. Hermann). Paris. p. 560. ISBN 978-2-7056-9508-8. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Lemny, Ștefan (2019). Dimitrie Cantemir: un principe român în zorile Luminor europene, Dimitrie Cantemir: a Romanian Prince at the Dawn of the European Enlightenment, Dimitrie Cantemir : un prince roumain à l’aube des Lumières européennes (în română, engleză, și franceză) (ed. Institutul cultural român). Bucarest. p. 186. ISBN 978-973-577-737-1. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Stefan Lemny (2023). Dimitrie Cantemir: un destin românesc în luminile europene (ed. Junimea). Iași. p. 96. ISBN 978-973-37-2667-8.

Volume editate

Octavian Goga; Stefan Lemny; Mihai Bordeianu (1983). Octavian Goga în corespondență (ed. Minerva). Bucarest. p. 550. OCLC 1170040131.
Ștefan Lemny; Alexandru Zub (1984). Vasile Pârvan (ed. Eminescu). Bucarest. p. 432. OCLC 895821518.
Iorga, Nicolae; Lemny, Stefan; Rotaru, Rodica (1987). Conferințe: ideea unitǎții românești (ed. Minerva). Bucarest. p. 359. OCLC 490043390. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Gheorghe Buzatu; Stefan Lemny; Ioan Saizu (1988). Eminescu: sens, timp și devenire istorică (ed. université Alexandru Ioan Cuza). Iași. p. 1067. |access-date= necesită |url= (ajutor)
Alexandru Dimitrie Xenopol; Stefan Lemny; Alexandru Istrate (2021). Istoria românilor din Dacia Traiană (ed. université Alexandru Ioan Cuza). Iași. p. 694. ISBN 978-606-714-514-4.
Alphonse Dupront; Stefan Lemny (2023). Alphonse Dupront, de la Roumanie. Europe(s) (ed. Presses de l'Inalco). Paris. p. 340. ISBN 978-2-85831-428-7. |access-date= necesită |url= (ajutor)

^ Isidor de Onciul (1 februarie 1883). „Ceva despre mersul şi desvoltământul culturei teologice şi clericale în Bucovina”. Candela (2): 118.
^ Corina Dominte; Rodica Belța; Bogdan Mihai Dranca (2023). Ctitori ai ethosului ștefanist. 160 de ani de învățământ preuniversitar de excelență la Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” Suceava. Dictionar. Suceava: Editurii Accent Print.
^ ^a ^b Alexandru Istrate, « Lemny Stefan », in Victor Spinei, Dorina N. Rusu (dir.), Enciclopedia reprezentantilor scrisului istoric românesc, vol. III, Suceava, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2022, p. 43-44
^ „LEMNY Sebastian Dorin” (în franceză). deces.matchid.io. Accesat în 12 decembrie 2023.
^ Florin Constantiniu (25 noiembrie 1988). „Carnet de istorie”. Flacăra: 10.
^ Al. Dutu (octombrie 1986). „Ideea de patrie”. Viaţa românească: 83.
^ Al. Zub (septembrie 1986). „Interogaţie şi analiză”. Vatra: 7.
^ Virgil Cândea (1991). „Două acte de cultură”. Academica. Bucarest (5): 6.
^ Eugen Simion (7 iulie 1991). „Secolul XVIII românesc”. RL: 2.
^ „Mémoires et thèses soutenus et conservés à l'IHRF” (PDF) (în franceză). Institut d'histoire de la Révolution française. aprilie 2021. Accesat în 23 noiembrie 2023.

[1] Isidor de Onciul (1 februarie 1883). „Ceva despre mersul şi desvoltământul culturei teologice şi clericale în Bucovina”. Candela (2): 118.

[2] Corina Dominte; Rodica Belța; Bogdan Mihai Dranca (2023). Ctitori ai ethosului ștefanist. 160 de ani de învățământ preuniversitar de excelență la Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” Suceava. Dictionar. Suceava: Editurii Accent Print.

[:0-3] Alexandru Istrate, « Lemny Stefan », in Victor Spinei, Dorina N. Rusu (dir.), Enciclopedia reprezentantilor scrisului istoric românesc, vol. III, Suceava, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2022, p. 43-44

[4] „LEMNY Sebastian Dorin” (în franceză). deces.matchid.io. Accesat în 12 decembrie 2023.

[5] Florin Constantiniu (25 noiembrie 1988). „Carnet de istorie”. Flacăra: 10.

[6] Al. Dutu (octombrie 1986). „Ideea de patrie”. Viaţa românească: 83.

[7] Al. Zub (septembrie 1986). „Interogaţie şi analiză”. Vatra: 7.

[8] Virgil Cândea (1991). „Două acte de cultură”. Academica. Bucarest (5): 6.

[9] Eugen Simion (7 iulie 1991). „Secolul XVIII românesc”. RL: 2.

[10] „Mémoires et thèses soutenus et conservés à l'IHRF” (PDF) (în franceză). Institut d'histoire de la Révolution française. aprilie 2021. Accesat în 23 noiembrie 2023.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

@@ Linia 4: / Linia 4: @@
 == Biografie ==
-Descinde dintr-o familie de suceveni, în legătură incertă cu unele nume atestate în secolul XVIII[1]. Absolvent al Liceului „Ștefan cel Mare” din Suceava în 1972[2], a urmat studiile la Facultatea de Istorie din cadrul [[Universitatea Babeș-Bolyai|Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași pentru care obtine]] Diploma de merit (1976)[3]. Prin repartiție, a fost numit restaurator muzeograf la Complexul muzeistic din Iași de unde s-a transferat, în 1979 la Biblioteca centrală universitară din Iași, serviciul de carte rară si manuscrise. Din 1983 până în 1990, a fost cercetător la Institutul de Istorie din Iași. În 1990 s-a stabilit în Franța, activând din septembrie 1991 la Biblioteca naționala a Franței, unde a fost responsabilul colecțiilor de istorie pentru Europa centrală și orientală[4].
+Descinde dintr-o familie de suceveni, în legătură incertă cu unele nume atestate în secolul XVIII<ref>{{Cite revistă|nume=Isidor de Onciul|an=|dată=1 februarie 1883|titlu=Ceva despre mersul şi desvoltământul culturei teologice şi clericale în Bucovina|periodical=Candela|număr=2|pagini=118}}</ref>. Absolvent al Liceului „Ștefan cel Mare” din Suceava în 1972<ref>{{Citat carte|an=2023|titlu=Ctitori ai ethosului ștefanist. 160 de ani de învățământ preuniversitar de excelență la Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” Suceava. Dictionar|editură=Editurii Accent Print|locul-publicării=Suceava|autor=Corina Dominte|autor2=Rodica Belța|autor3=Bogdan Mihai Dranca}}</ref>, a urmat studiile la Facultatea de Istorie din cadrul [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași|Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași]] pentru care obtine Diploma de merit (1976)<ref name=":0">Alexandru Istrate, « Lemny Stefan », in Victor Spinei, Dorina N. Rusu (dir.), ''Enciclopedia reprezentantilor scrisului istoric românesc,'' vol. III, Suceava, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2022, p. 43-44</ref>. Prin repartiție, a fost numit restaurator muzeograf la Complexul muzeistic din Iași de unde s-a transferat, în 1979 la Biblioteca centrală universitară din Iași, serviciul de carte rară si manuscrise. Din 1983 până în 1990, a fost cercetător la Institutul de Istorie din Iași. În 1990 s-a stabilit în Franța, activând din septembrie 1991 la Biblioteca naționala a Franței, unde a fost responsabilul colecțiilor de istorie pentru Europa centrală și orientală<ref name=":0" />.
-Căsătorit cu Doina Lemny, istoric de artă, specialistă în opera lui Constantin Brâncuși (1977), tatăl lui Sebastian Dorin Lemny (1980-2023)[5].
-----[1] Isidor de Onciul, ''Ceva despre mersul și desvoltământul culturei teologice și clericale în Bucovina,'' „Candela”, an II, 1883, nr.2, 1 febr., p. 118.
-[2] ''Ctitori ai ethosului ștefanist. 160 de ani de învățământ preuniversitar de excelență la Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” Suceava. Dictionar'', Suceava, Editurii Accent Print, 2023.
-[3] Alexandru Istrate, « Lemny Ștefan », in Victor Spinei, Dorina N. Rusu (dir.), ''Enciclopedia reprezentantilor scrisului istoric românesc,'' vol. III, Suceava, Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2022, p. 43-44.
-[4] ''Ibidem.''
-[5] <nowiki>https://www.deces-en-france.fr/resultats/27125864-lemny-sebastian-dorin</nowiki>
+Căsătorit cu [[Doina Lemny]], istoric de artă, specialistă în opera lui Constantin Brâncuși (1977), tatăl lui Sebastian Dorin Lemny (1980-2023)<ref>{{Citat web|url=https://deces.matchid.io/id/bKDuznWcMt6U|titlu=LEMNY Sebastian Dorin|publisher=deces.matchid.io|accessdate=2023-12-12|limbă=fr}}</ref>
 == Activitate științifică ==
-A început activitatea de cercetare prin elaborarea unei bibliografii despre istoria românilor în secolul al XVIII-lea[1]. Concomitent, a adâncit studiul unor aspecte culturale și ideologice, subiectul tezei de doctorat susținută la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași în 1984, publicată în parte sub titlul ''Originea și cristalizarea ideii de patrie în cultura română'' (1986) și apreciată drept « o solidă introducere în istoria culturii noastre moderne[2] ». Cea mai substanțială contribuție o reprezintă cartea ''Sensibilitate și istorie în secolul XVIII românesc'' (1990), elaborată sub influența Școlii Analelor și a istoriei mentalităților[3].
+A început activitatea de cercetare prin elaborarea unei bibliografii despre istoria românilor în secolul al XVIII-lea<ref>{{Cite revistă|nume=Florin Constantiniu|dată=25 noiembrie 1988|titlu=Carnet de istorie|jurnal=Flacăra|pagini=10}}</ref>. Concomitent, a adâncit studiul unor aspecte culturale și ideologice, subiectul tezei de doctorat susținută la [[Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași]] în 1984, publicată în parte sub titlul ''Originea și cristalizarea ideii de patrie în cultura română'' (1986) și apreciată drept « o solidă introducere în istoria culturii noastre moderne<ref>{{Cite revistă|nume=Al. Dutu|dată=octombrie 1986|titlu=Ideea de patrie|jurnal=Viaţa românească|pagini=83}}</ref><ref>{{Cite revistă|nume=Al. Zub|dată=septembrie 1986|titlu=Interogaţie şi analiză|jurnal=Vatra|pagini=7}}</ref> ». Cea mai substanțială contribuție o reprezintă cartea ''Sensibilitate și istorie în secolul XVIII românesc'' (1990), elaborată sub influența Școlii Analelor și a istoriei mentalităților<ref>{{Cite revistă|nume=Virgil Cândea|an=1991|titlu=Două acte de cultură|jurnal=Academica|număr=5|pagini=6|locul-publicării=Bucarest}}</ref><ref>{{Cite revistă|nume=Eugen Simion|dată=7 iulie 1991|titlu=Secolul XVIII românesc|jurnal=RL|pagini=2}}</ref>.
-Stabilit în Franța (1990), a elaborat un memoriu DEA privind atitudinile despre moarte în România modernă, sub îndrumarea lui Michel Vovelle (Sorbona,1993)[4] și a susținut o nouă teză de doctorat consacrată vieții și activității jurnalistului revoluționar Jean-Louis Carra, sub conducerea lui Emmanuel Le Roy Ladurie (EHESS, 1999), teză apreciată ca « o contribuție de prim plan la cunoașterea originilor și a cursului Revoluției franceze[5] ». Pe urmele acestei experințe biografice, Ștefan Lemny a propus o lectură nouă și originală a vieții și operei lui Dimitrie Cantemir și a fiului său, Antioh Cantemir, salutată ca « o contribuție esențială la cunoașterea lumii europene din secolul XVIII[6] ». Preocupările sale vizează istoria culturală și istoriografia și, mai recent, studiul Revoluției franceze din unghiul de vedere al practicilor denunțiative.
+Stabilit în Franța (1990), a elaborat un memoriu DEA privind atitudinile despre moarte în România modernă, sub îndrumarea lui Michel Vovelle (Sorbona,1993)<ref>{{Citat web|url=https://ihrf.pantheonsorbonne.fr/sites/default/files/2021-04/memoires-theses-soutenus-ihrf-2021-04-08_0.pdf|titlu=Mémoires et thèses soutenus et conservés à l'IHRF|publisher=Institut d'histoire de la Révolution française|date=aprilie 2021|accessdate=23 noiembrie 2023|limbă=fr|format=PDF}}</ref> și a susținut o nouă teză de doctorat consacrată vieții și activității jurnalistului revoluționar Jean-Louis Carra, sub conducerea lui Emmanuel Le Roy Ladurie (EHESS, 1999), teză apreciată ca « o contribuție de prim plan la cunoașterea originilor și a cursului Revoluției franceze ». Pe urmele acestei experințe biografice, Ștefan Lemny a propus o lectură nouă și originală a vieții și operei lui Dimitrie Cantemir și a fiului său, Antioh Cantemir, salutată ca « o contribuție esențială la cunoașterea lumii europene din secolul XVIII[6] ». Preocupările sale vizează istoria culturală și istoriografia și, mai recent, studiul Revoluției franceze din unghiul de vedere al practicilor denunțiative.
 ----[1] Florin Constantiniu, « Carnet de istorie », ''Flacăra'', 25 noiembrie 1988, p. 10.
@@ Linia 53: / Linia 43: @@
 === Cărți ===
-* {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Stefan|nume=Lemny|titlu=Originea şi cristalizarea ideii de patrie în cultura română|locul-publicării=Bucarest|ediție=Minerva|serie=Universitas|dată=1986|pagini=235|data-accesării=2023-11-23}}
+* {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Stefan|nume=Lemny|titlu=Originea și cristalizarea ideii de patrie în cultura română|locul-publicării=Bucarest|ediție=Minerva|serie=Universitas|dată=1986|pagini=235|data-accesării=2023-11-23}}
-* {{Citat carte|limbă=ro|autor=Stefan Lemny|titlu=Românii în secolul XVIII|volum=1|locul-publicării=Iaşi|ediție=[[Université Alexandru Ioan Cuza de Iași|université Alexandru Ioan Cuza]]|serie=Monografii istorice|an=1988}}
+* {{Citat carte|limbă=ro|autor=Stefan Lemny|titlu=Românii în secolul XVIII|volum=1|locul-publicării=Iași|ediție=[[Université Alexandru Ioan Cuza de Iași|université Alexandru Ioan Cuza]]|serie=Monografii istorice|an=1988}}
-* {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Ştefan|nume=Lemny|titlu=Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc|locul-publicării=Bucarest|ediție=Meridiane|serie=Biblioteca de artă|dată=1990|pagini=239|isbn=978-973-33-0111-0|data-accesării=2023-11-23}}
+* {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Ștefan|nume=Lemny|titlu=Sensibilitate și istorie în secolul XVIII românesc|locul-publicării=Bucarest|ediție=Meridiane|serie=Biblioteca de artă|dată=1990|pagini=239|isbn=978-973-33-0111-0|data-accesării=2023-11-23}}
-** {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Ştefan|nume=Lemny|titlu=Sensibilitate si istorie în secolulu XVIII românesc|locul-publicării=Iaşi|ediție=Polirom|serie=Colecţia Plural|dată=2017|anoriginal=1990|pagini=315|isbn=978-973-46-6525-9|data-accesării=2023-11-23}}
+** {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Ștefan|nume=Lemny|titlu=Sensibilitate si istorie în secolulu XVIII românesc|locul-publicării=Iași|ediție=Polirom|serie=Colecția Plural|dată=2017|anoriginal=1990|pagini=315|isbn=978-973-46-6525-9|data-accesării=2023-11-23}}
-* {{Citat carte|prenume=Ştefan|nume=Lemny|titlu=Jean-Louis Carra : 1742-1793|ediție=L'Harmattan|serie=Chemins de la mémoire|dată=2000|pagini=415|isbn=978-2-7384-9416-0|data-accesării=2023-11-23}}
+* {{Citat carte|prenume=Ștefan|nume=Lemny|titlu=Jean-Louis Carra : 1742-1793|ediție=L'Harmattan|serie=Chemins de la mémoire|dată=2000|pagini=415|isbn=978-2-7384-9416-0|data-accesării=2023-11-23}}
-* {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Ştefan|nume=Lemny|titlu=Întîlniri cu istoria în secolul XVIII: teme şi figuri din spaţiul românesc|locul-publicării=Iaşi|ediție=université Alexandru Ioan Cuza|serie=Historica|dată=2003|pagini=213|isbn=978-973-8243-84-2|data-accesării=2023-11-23}}
+* {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Ștefan|nume=Lemny|titlu=Întîlniri cu istoria în secolul XVIII: teme și figuri din spațiul românesc|locul-publicării=Iași|ediție=université Alexandru Ioan Cuza|serie=Historica|dată=2003|pagini=213|isbn=978-973-8243-84-2|data-accesării=2023-11-23}}
-* {{Citat carte|prenume=Ştefan|nume=Lemny|titlu=Les Cantemir : l'aventure européenne d'une famille princière au {{s-|XVIII}}|locul-publicării=Paris|ediție=Complexe|dată=2009|pagini=367|isbn=978-2-8048-0170-0|data-accesării=2023-11-23}} (traduction en roumain par Magda Jeanrenaud, Iași, Polirom, 2010 ; 2<sup>e</sup> éd. (poche), 2013)
+* {{Citat carte|prenume=Ștefan|nume=Lemny|titlu=Les Cantemir : l'aventure européenne d'une famille princière au {{s-|XVIII}}|locul-publicării=Paris|ediție=Complexe|dată=2009|pagini=367|isbn=978-2-8048-0170-0|data-accesării=2023-11-23}} (traduction en roumain par Magda Jeanrenaud, Iași, Polirom, 2010 ; 2<sup>e</sup> éd. (poche), 2013)
-* {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Ştefan|nume=Lemny|titlu=Pagini de istorie culturală: idei, mentalităţi, interferenţe|locul-publicării=Iaşi|ediție=université Alexandru Ioan Cuza|serie=Historica|dată=2011|pagini=186|isbn=978-973-703-709-1|data-accesării=2023-11-23}}
+* {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Ștefan|nume=Lemny|titlu=Pagini de istorie culturală: idei, mentalități, interferențe|locul-publicării=Iași|ediție=université Alexandru Ioan Cuza|serie=Historica|dată=2011|pagini=186|isbn=978-973-703-709-1|data-accesării=2023-11-23}}
-* {{Citat carte|prenume=Ştefan|nume=Lemny|titlu=Emmanuel Le Roy Ladurie : une vie face à l'histoire|locul-publicării=Paris|ediție=Hermann|dată=2018|pagini=560|isbn=978-2-7056-9508-8|data-accesării=2023-11-23}}
+* {{Citat carte|prenume=Ștefan|nume=Lemny|titlu=Emmanuel Le Roy Ladurie : une vie face à l'histoire|locul-publicării=Paris|ediție=Hermann|dată=2018|pagini=560|isbn=978-2-7056-9508-8|data-accesării=2023-11-23}}
-* {{Citat carte|limbă=ro, en, fr|prenume=Ştefan|nume=Lemny|titlu=Dimitrie Cantemir: un principe român în zorile Luminor europene, Dimitrie Cantemir: a Romanian Prince at the Dawn of the European Enlightenment, Dimitrie Cantemir : un prince roumain à l’aube des Lumières européennes|locul-publicării=Bucarest|ediție=Institutul cultural român|dată=2019|pagini=186|isbn=978-973-577-737-1|data-accesării=2023-11-23}}
+* {{Citat carte|limbă=ro, en, fr|prenume=Ștefan|nume=Lemny|titlu=Dimitrie Cantemir: un principe român în zorile Luminor europene, Dimitrie Cantemir: a Romanian Prince at the Dawn of the European Enlightenment, Dimitrie Cantemir : un prince roumain à l’aube des Lumières européennes|locul-publicării=Bucarest|ediție=Institutul cultural român|dată=2019|pagini=186|isbn=978-973-577-737-1|data-accesării=2023-11-23}}
-* {{Citat carte|limbă=ro|autor=Stefan Lemny|titlu=Dimitrie Cantemir: un destin românesc în luminile europene|locul-publicării=Iaşi|ediție=Junimea|an=2023|pagini=96|isbn=978-973-37-2667-8}}
+* {{Citat carte|limbă=ro|autor=Stefan Lemny|titlu=Dimitrie Cantemir: un destin românesc în luminile europene|locul-publicării=Iași|ediție=Junimea|an=2023|pagini=96|isbn=978-973-37-2667-8}}
 === Volume editate ===
 * {{Citat carte|limbă=ro|autor=[[Octavian Goga]]|autor2=Stefan Lemny|autor3=Mihai Bordeianu|titlu=Octavian Goga în corespondență|locul-publicării=Bucarest|ediție=Minerva|an=1983|pagini=550|oclc=1170040131}}
-* {{Citat carte|limbă=ro|autor=Ştefan Lemny|autor2=Alexandru Zub|titlu=Vasile Pârvan|locul-publicării=Bucarest|ediție=Eminescu|an=1984|pagini=432|oclc=895821518}}
+* {{Citat carte|limbă=ro|autor=Ștefan Lemny|autor2=Alexandru Zub|titlu=Vasile Pârvan|locul-publicării=Bucarest|ediție=Eminescu|an=1984|pagini=432|oclc=895821518}}
-* {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Nicolae|nume=Iorga|prenume2=Stefan|nume2=Lemny|prenume3=Rodica|nume3=Rotaru|titlu=Conferinţe: ideea unitǎţii româneşti|locul-publicării=Bucarest|ediție=Minerva|dată=1987|pagini=359|oclc=490043390|url=|data-accesării=2023-11-23}}
+* {{Citat carte|limbă=ro|prenume=Nicolae|nume=Iorga|prenume2=Stefan|nume2=Lemny|prenume3=Rodica|nume3=Rotaru|titlu=Conferințe: ideea unitǎții românești|locul-publicării=Bucarest|ediție=Minerva|dată=1987|pagini=359|oclc=490043390|url=|data-accesării=2023-11-23}}
-* {{Citat carte|limbă=ro|autor=Gheorghe Buzatu|autor2=Stefan Lemny|autor3=Ioan Saizu|titlu=Eminescu: sens, timp și devenire istorică|locul-publicării=Iaşi|ediție=université Alexandru Ioan Cuza|dată=1988|pagini=1067|url=|data-accesării=2023-11-23}}
+* {{Citat carte|limbă=ro|autor=Gheorghe Buzatu|autor2=Stefan Lemny|autor3=Ioan Saizu|titlu=Eminescu: sens, timp și devenire istorică|locul-publicării=Iași|ediție=université Alexandru Ioan Cuza|dată=1988|pagini=1067|url=|data-accesării=2023-11-23}}
-* {{Citat carte|limbă=ro|autor=[[Alexandru Dimitrie Xenopol]]|autor2=Stefan Lemny|autor3=Alexandru Istrate|titlu=Istoria românilor din Dacia Traiană|locul-publicării=Iaşi|ediție=université Alexandru Ioan Cuza|an=2021|pagini=694|isbn=978-606-714-514-4|oclc=}}
+* {{Citat carte|limbă=ro|autor=[[Alexandru Dimitrie Xenopol]]|autor2=Stefan Lemny|autor3=Alexandru Istrate|titlu=Istoria românilor din Dacia Traiană|locul-publicării=Iași|ediție=université Alexandru Ioan Cuza|an=2021|pagini=694|isbn=978-606-714-514-4|oclc=}}
 * {{Citat carte|autor=[[Alphonse Dupront]]|autor2=Stefan Lemny|titlu=Alphonse Dupront, de la Roumanie|locul-publicării=Paris|ediție=Presses de l'Inalco|serie=Europe(s)|dată=2023|pagini=340|isbn=978-2-85831-428-7|url=|data-accesării=2023-11-23}}