Kalevala: Diferență între versiuni
m Robot interwiki: Adăugat: fa:کالوالا |
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 |
||
(Nu s-au afișat 37 de versiuni intermediare efectuate de alți 25 de utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Infocaseta Carte |
|||
'''Kalevala''' este [[epopee]]a naţională [[Finlanda|finlandeză]], cea mai cunoscută culegere de poeme folclorice finlandeze. A fost alcătuită de medicul, folcloristul şi filologul finlandez [[Elias Lönnrot]]. Străbătând [[Karelia]], acesta a cules poemele transmise pe cale orală timp de mai multe secole, realizând apoi, în baza propriei sale viziuni poetice, ''Kalevala''. Publicată pentru prima oară în 1835, Kalevala a devenit repede un simbol al naţionalismului finlandez. Finlanda făcea la acea dată parte din [[Imperiul Rus]], după ce făcuse înainte parte din [[Suedia]] (şi controlul asupra acestei ţări a fost schimbat între aceste state). Kalevala a fost prin urmare un factor important de afirmare a identităţii finlandeze timpurii. |
|||
| titlu = |
|||
| copertă = Crawfordkalevalahero1.jpg |
|||
| copertă_mărime = 250 |
|||
| descriere_copertă = Ilustrație din ediția engleză din 1888 a epopeii Kalevala |
|||
| poză = |
|||
| comentariu_poză = |
|||
| autor = [[Elias Lönnrot]] |
|||
| subiect = |
|||
| gen = [[Poem|Poem epic]] |
|||
| serie = |
|||
| titlu_original = Kalevala |
|||
| editura = |
|||
| ilustrator = |
|||
| limbă = [[Limba finlandeză|Finlandeză]] |
|||
| țară_de_lansare = |
|||
| data_publicării = 1835 Varianta veche<br />1849 Varianta nouă |
|||
| format_original = |
|||
| audio_orig = |
|||
| pagini = |
|||
| dimensiune_greutate = |
|||
| isbn = |
|||
| oclc = |
|||
| traducător = |
|||
| editura_ro = |
|||
| data_apariției_în_românia = |
|||
| format = |
|||
| audio = |
|||
| pagini_ro = |
|||
| isbn_ro = |
|||
| precedată_de = |
|||
| urmată_de = |
|||
}} |
|||
[[File:Kalevala1.jpg|thumb|200px]] |
|||
'''Kalevala''' este [[epopee]]a națională [[Finlanda|finlandeză]], cea mai cunoscută culegere de [[poem]]e [[folclor]]ice finlandeze, fiind tradusă în peste 40 de țări, între care și România. A fost alcătuită de medicul, folcloristul și filologul finlandez [[Elias Lönnrot]]. Străbătând [[Karelia]], acesta a cules poemele transmise pe cale orală timp de mai multe secole, realizând apoi, în baza propriei sale viziuni poetice, ''Kalevala''. Publicată pentru prima oară în 1835, cu aproape 23.000 de versete, Kalevala a devenit repede un simbol al [[naționalism]]ului finlandez. Finlanda făcea la acea dată parte din [[Imperiul Rus]], după ce făcuse înainte parte din [[Suedia]] (și controlul asupra acestei țări a fost schimbat între aceste state). Kalevala, reședința eroilor din poem, este un nume poetic pentru Finlanda, în traducere însemnând țara eroilor. Kalevala a fost prin urmare un factor important de afirmare a [[Identitate națională|identității naționale]] finlandeze timpurii. Ea a avut un rol fundamental în închegarea și dezvoltarea sentimentului identității naționale, constituind o parte importantă a mișcării de trezire națională ce a culminat cu obținerea independenței față de Rusia în 1917. |
|||
==Scurt rezumat== |
|||
Epopeea este structurată în 50 de cânturi. |
|||
Kalevala era un uriaş legendar, care avea doisprezece fii. |
|||
Bărbaţii din ţara sa pleacă spre ţinutul de la miazănoapte spre a o peţi pe frumoasa fecioară [[Pohiola]], sortită a fi soţia aceluia care va reuşi să construiasca o moară fermecată, dătătoare de belşug. |
|||
Bărbaţii finlandezi se vor lupta cu laponii, duşmanii lor din nord, precum şi cu vrăjitoarea [[Louhi]], mama feciorei Pohiola, pentru focul furat şi pentru Soarele şi Luna răpite şi ascunse. Laponii vor fi infrânţi. |
|||
Faptele de vitejie ale unor eroi ca Väinämöinen, Ilmarinen si Lemminkäinen, lupta lor cu vrăjitoarea Louhi, Stăpâna Nordului, s-au păstrat sub formă de poveste. |
|||
== Scurt rezumat == |
|||
==Versiunea în limba română== |
|||
Epopeea începe cu mitul de creare a lumii dintr-un ou de rață, continuă cu facerea pământului, a plantelor, animalelor și a cerului. Prin magie și conjurarea zeilor și eroilor, sau păcălire a lor, se învață meserii și se fac unelte. Așa este făurit talismanul Sampo, ce poate aduce bogăție oricui îl posedă, se construiește primul kntele, instrumentul tradițional finlandez ce se aseamană cu țambalul, sau se învață arta prelucrării metalelor. Ca toate epopeile lumii, cu care are similarități, Kalevala abundă în intrigi amoroase, umiliri și înșelaciuni, ucideri și salvări miraculoase. Elemente păgâne cum sunt vrăjile se îmbină cu mituri creștine, precum cel al Fecioarei Maria. Ea este simbolizată de tânara Marjatta, care naște un băiat după ce a mâncat o boabă de merișor, fructul care abundă în pădurile finlandeze. În ultimul cântec, fiul Marjattei iese victorios, alungându-l pe eroul șamanic Väinämoinen, personajul principal al epopeii. Astfel, simbolic, creștinismul îndepărtează păgânismul, așa cum s-a întâmplat în istoria Europei. |
|||
Scriitorul şi istoricul de artă [[Barbu Brezianu]] a publicat prima traducere în limba română a epopeii în [[1942]], sub titlul ''Kalevala, ţara de viteji'', cu o prefaţă de [[Ion Marin Sadoveanu]]. De o calitate remarcabilă, traducerea a fost premiată de Comisia Naţională de Cooperare Intelectuală, la recomandarea lui [[Alexandru Philippide]]. Ediţia a doua a apărut în 1974, sub titlul ''Kalevala'', cu o prefaţă de [[Şerban Cioculescu]]. În 1999 a apărut o ediţie revizuită, prefaţată de scriitorul şi diplomatul finlandez [[Mikko Heikinheimo]]. Traducerea reuşeşte să păstreze cu fidelitate particularităţile stilistice ale originalului şi constituie o lectură fascinantă, deschizătoare de orizonturi culturale inedite pentru cititorul român. |
|||
Epopeea este structurată în 50 de cânturi. Kalevala era un [[uriaș]] legendar, care avea doisprezece fii. Bărbații din țara sa pleacă spre ținutul de la miazănoapte spre a o peți pe frumoasa fecioară [[Pohiola]], (în ortografia originală [[Pohjola]]), sortită a fi soția aceluia care va reuși să construiască o [[moară]] fermecată, dătătoare de belșug. |
|||
==Sărbatoare naţională finlandeză== |
|||
În [[Finlanda]], ziua de apariţie a ''Kalevalei'', [[28 februarie]], este sărbătoare naţională, zi a culturii finlandeze şi se arborează drapelul pe toate clădirile publice. |
|||
Bărbații finlandezi se vor lupta cu [[laponi]]i, dușmanii lor din nord, precum și cu vrăjitoarea [[Louhi]], mama feciorei Pohiola, pentru focul furat și pentru Soarele și Luna răpite și ascunse. Laponii vor fi înfrânți. |
|||
==Bibliografie== |
|||
*''Kalevala'', traducere de Barbu Brezianu, Editura Cavallioti, Bucureşti |
|||
Faptele de vitejie ale unor eroi ca Väinämöinen, Ilmarinen și Lemminkäinen, lupta lor cu vrăjitoarea Louhi, Stăpâna Nordului, s-au păstrat sub formă de poveste. Väinämöinen este muzician și clarvăzător, cu origini supranaturale, Ilmarinen, fierarul care a făurit învelișul cerurilor, Lemminkäinen, războinicul aventurier și cuceritorul de femei, și Louhi, femeia care stăpânea un tărâm din N. Deși Kalevala prezintă elemente din perioada precreștină, pare să profețească dispariția vechilor religii. |
|||
==Legături externe== |
|||
*Aurora Project: [http://www.aurora.komvux.norrkoping.se/etel/litera/12/epic.htm ''The National Epic of Finland''] |
|||
*Kalevalaseura.fi: [http://www.kalevalaseura.fi/index_engl.html ''Kalevala Society''] |
|||
*Site-ul Fundaţiei Anonimul: [http://www.anonimul.ro/2007_mpp_bbrezianu_ro ''Barbu Basile Brezianu''] |
|||
== Versiunea în limba română == |
|||
[[Categorie:Literatură finlandeză]] |
|||
Scriitorul și istoricul de artă [[Barbu Brezianu]] a publicat prima traducere în limba română a epopeii în [[1942]], pe atunci membru al Asociației România - Finlanda, sub titlul ''Kalevala, țară de viteji'', cu o prefață de [[Ion Marin Sadoveanu]]. De o calitate remarcabilă, traducerea a fost premiată de ''Comisia Națională de Cooperare Intelectuală'', la recomandarea lui [[Alexandru Philippide]]. Ediția a doua a apărut în 1974, sub titlul ''Kalevala'', cu o prefață de [[Șerban Cioculescu]]. În 1999 a apărut o ediție revizuită, prefațată de scriitorul și diplomatul finlandez [[Mikko Heikinheimo]]. Traducerea reușește să păstreze cu fidelitate particularitățile stilistice ale originalului. |
|||
[[Categorie:Epopei naţionale]] |
|||
== Sărbătoare națională finlandeză == |
|||
{{Legătură AF|de}} |
|||
În [[Finlanda]], ziua de apariție a ''Kalevalei'', [[28 februarie]], este sărbătoare națională, zi a culturii finlandeze și se arborează [[drapelul Finlandei]] pe toate clădirile publice. |
|||
== Influențe == |
|||
[[bg:Калевала]] |
|||
Kalevala este studiată în grădinițe, școli și universități, și rămâne și azi o sursă de inspirație pentru artiști, de la pictori și arhitecți la poeți și bijutieri. |
|||
[[ca:Kalevala]] |
|||
[[cs:Kalevala]] |
|||
De asemenea, companii finlandeze au luat numele personajelor pozitive din Kalevala, precum Ilmarinen, Sampo, Lemminkäinen ori Pohjola. |
|||
[[cv:Калевала]] |
|||
[[cy:Kalevala]] |
|||
În prezent, un profesor și-a propus să scrie o alternativă a Kalevalei reanalizând materialul original cules de Lönnroth și punând accentul pe aspectele șamanice în care credeau strămoșii, în special pe mitul ursului, stăpânul temut și venerat al nordului. |
|||
[[da:Kalevala]] |
|||
[[de:Kalevala]] |
|||
== Bibliografie == |
|||
[[el:Καλεβάλα]] |
|||
* ''Kalevala'', repovestită de Barbu Brezianu, Editura Ion Creangă, București, 1974. |
|||
[[en:Kalevala]] |
|||
* ''Kalevala'', traducere de Barbu Brezianu, Editura Cavallioti, București, 1999. |
|||
[[eo:Kalevala]] |
|||
* ''Kalevala. Epopee populară finlandeză'', în românește de Iulian Vesper, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, București, 1959. |
|||
[[es:Kalevala]] |
|||
* Enciclopedia Universală Britannica, vol. 8, Editura Litera, București, 2010 |
|||
[[et:Kalevala]] |
|||
[[eu:Kalevala]] |
|||
== Legături externe == |
|||
[[fa:کالوالا]] |
|||
* Aurora Project: [http://www.aurora.komvux.norrkoping.se/etel/litera/12/epic.htm ''The National Epic of Finland''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080213045907/http://www.aurora.komvux.norrkoping.se/etel/litera/12/epic.htm |date=2008-02-13 }} |
|||
[[fi:Kalevala]] |
|||
* Kalevalaseura.fi: [http://www.kalevalaseura.fi/index_engl.html ''Kalevala Society''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090528090708/http://www.kalevalaseura.fi/index_engl.html |date=2009-05-28 }} |
|||
[[fr:Kalevala]] |
|||
* Site-ul Fundației Anonimul: [http://www.anonimul.ro/2007_mpp_bbrezianu_ro ''Barbu Basile Brezianu'']{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} |
|||
[[ga:Kalevala]] |
|||
* Radio France Internationale [http://m.rfi.ro/articol/stiri/cultura/kalevala-o-epopee-zi-nationala-proprie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140811110800/http://m.rfi.ro/articol/stiri/cultura/kalevala-o-epopee-zi-nationala-proprie |date=2014-08-11 }} |
|||
[[gl:Kalevala]] |
|||
[[hr:Kalevala]] |
|||
{{Control de autoritate}} |
|||
[[hu:Kalevala]] |
|||
[[Categorie:Literatură finlandeză]] |
|||
[[io:Kalevala]] |
|||
[[Categorie:Epopei naționale]] |
|||
[[it:Kalevala]] |
|||
[[Categorie:Eponime ale asteroizilor]] |
|||
[[ja:カレワラ]] |
|||
[[ko:칼레발라]] |
|||
[[la:Kalevala (oppidum)]] |
|||
[[lt:Kalevala]] |
|||
[[myv:«Калевала» морокерькс]] |
|||
[[nl:Kalevala]] |
|||
[[nn:Kalevala]] |
|||
[[no:Kalevala]] |
|||
[[os:Калевалæ]] |
|||
[[pl:Kalevala]] |
|||
[[pt:Kalevala]] |
|||
[[ru:Калевала]] |
|||
[[scn:Kalevala]] |
|||
[[sco:Kalevala]] |
|||
[[simple:Kalevala]] |
|||
[[sk:Kalevala]] |
|||
[[sl:Kalevala]] |
|||
[[sv:Kalevala]] |
|||
[[ta:கலேவலா]] |
|||
[[th:กาเลวาลา]] |
|||
[[tr:Kalevala]] |
|||
[[uk:Калевала]] |
|||
[[zh:卡勒瓦拉]] |
Versiunea curentă din 5 mai 2024 05:33
Kalevala | |
Ilustrație din ediția engleză din 1888 a epopeii Kalevala | |
Informații generale | |
---|---|
Autor | Elias Lönnrot |
Gen | Poem epic |
Ediția originală | |
Titlu original | Kalevala |
Limba | limba finlandeză limba carelă |
Țara primei apariții | Imperiul Rus |
Data primei apariții | 1835 Varianta veche 1849 Varianta nouă |
Modifică date / text |
Kalevala este epopeea națională finlandeză, cea mai cunoscută culegere de poeme folclorice finlandeze, fiind tradusă în peste 40 de țări, între care și România. A fost alcătuită de medicul, folcloristul și filologul finlandez Elias Lönnrot. Străbătând Karelia, acesta a cules poemele transmise pe cale orală timp de mai multe secole, realizând apoi, în baza propriei sale viziuni poetice, Kalevala. Publicată pentru prima oară în 1835, cu aproape 23.000 de versete, Kalevala a devenit repede un simbol al naționalismului finlandez. Finlanda făcea la acea dată parte din Imperiul Rus, după ce făcuse înainte parte din Suedia (și controlul asupra acestei țări a fost schimbat între aceste state). Kalevala, reședința eroilor din poem, este un nume poetic pentru Finlanda, în traducere însemnând țara eroilor. Kalevala a fost prin urmare un factor important de afirmare a identității naționale finlandeze timpurii. Ea a avut un rol fundamental în închegarea și dezvoltarea sentimentului identității naționale, constituind o parte importantă a mișcării de trezire națională ce a culminat cu obținerea independenței față de Rusia în 1917.
Scurt rezumat
[modificare | modificare sursă]Epopeea începe cu mitul de creare a lumii dintr-un ou de rață, continuă cu facerea pământului, a plantelor, animalelor și a cerului. Prin magie și conjurarea zeilor și eroilor, sau păcălire a lor, se învață meserii și se fac unelte. Așa este făurit talismanul Sampo, ce poate aduce bogăție oricui îl posedă, se construiește primul kntele, instrumentul tradițional finlandez ce se aseamană cu țambalul, sau se învață arta prelucrării metalelor. Ca toate epopeile lumii, cu care are similarități, Kalevala abundă în intrigi amoroase, umiliri și înșelaciuni, ucideri și salvări miraculoase. Elemente păgâne cum sunt vrăjile se îmbină cu mituri creștine, precum cel al Fecioarei Maria. Ea este simbolizată de tânara Marjatta, care naște un băiat după ce a mâncat o boabă de merișor, fructul care abundă în pădurile finlandeze. În ultimul cântec, fiul Marjattei iese victorios, alungându-l pe eroul șamanic Väinämoinen, personajul principal al epopeii. Astfel, simbolic, creștinismul îndepărtează păgânismul, așa cum s-a întâmplat în istoria Europei.
Epopeea este structurată în 50 de cânturi. Kalevala era un uriaș legendar, care avea doisprezece fii. Bărbații din țara sa pleacă spre ținutul de la miazănoapte spre a o peți pe frumoasa fecioară Pohiola, (în ortografia originală Pohjola), sortită a fi soția aceluia care va reuși să construiască o moară fermecată, dătătoare de belșug.
Bărbații finlandezi se vor lupta cu laponii, dușmanii lor din nord, precum și cu vrăjitoarea Louhi, mama feciorei Pohiola, pentru focul furat și pentru Soarele și Luna răpite și ascunse. Laponii vor fi înfrânți.
Faptele de vitejie ale unor eroi ca Väinämöinen, Ilmarinen și Lemminkäinen, lupta lor cu vrăjitoarea Louhi, Stăpâna Nordului, s-au păstrat sub formă de poveste. Väinämöinen este muzician și clarvăzător, cu origini supranaturale, Ilmarinen, fierarul care a făurit învelișul cerurilor, Lemminkäinen, războinicul aventurier și cuceritorul de femei, și Louhi, femeia care stăpânea un tărâm din N. Deși Kalevala prezintă elemente din perioada precreștină, pare să profețească dispariția vechilor religii.
Versiunea în limba română
[modificare | modificare sursă]Scriitorul și istoricul de artă Barbu Brezianu a publicat prima traducere în limba română a epopeii în 1942, pe atunci membru al Asociației România - Finlanda, sub titlul Kalevala, țară de viteji, cu o prefață de Ion Marin Sadoveanu. De o calitate remarcabilă, traducerea a fost premiată de Comisia Națională de Cooperare Intelectuală, la recomandarea lui Alexandru Philippide. Ediția a doua a apărut în 1974, sub titlul Kalevala, cu o prefață de Șerban Cioculescu. În 1999 a apărut o ediție revizuită, prefațată de scriitorul și diplomatul finlandez Mikko Heikinheimo. Traducerea reușește să păstreze cu fidelitate particularitățile stilistice ale originalului.
Sărbătoare națională finlandeză
[modificare | modificare sursă]În Finlanda, ziua de apariție a Kalevalei, 28 februarie, este sărbătoare națională, zi a culturii finlandeze și se arborează drapelul Finlandei pe toate clădirile publice.
Influențe
[modificare | modificare sursă]Kalevala este studiată în grădinițe, școli și universități, și rămâne și azi o sursă de inspirație pentru artiști, de la pictori și arhitecți la poeți și bijutieri.
De asemenea, companii finlandeze au luat numele personajelor pozitive din Kalevala, precum Ilmarinen, Sampo, Lemminkäinen ori Pohjola.
În prezent, un profesor și-a propus să scrie o alternativă a Kalevalei reanalizând materialul original cules de Lönnroth și punând accentul pe aspectele șamanice în care credeau strămoșii, în special pe mitul ursului, stăpânul temut și venerat al nordului.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Kalevala, repovestită de Barbu Brezianu, Editura Ion Creangă, București, 1974.
- Kalevala, traducere de Barbu Brezianu, Editura Cavallioti, București, 1999.
- Kalevala. Epopee populară finlandeză, în românește de Iulian Vesper, Editura de Stat Pentru Literatură și Artă, București, 1959.
- Enciclopedia Universală Britannica, vol. 8, Editura Litera, București, 2010
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Aurora Project: The National Epic of Finland Arhivat în , la Wayback Machine.
- Kalevalaseura.fi: Kalevala Society Arhivat în , la Wayback Machine.
- Site-ul Fundației Anonimul: Barbu Basile Brezianu[nefuncțională]
- Radio France Internationale [1] Arhivat în , la Wayback Machine.