Sari la conținut

Anatomie patologică: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
RibotBOT (discuție | contribuții)
m Robot interwiki: Modificat: eu:Anatomia patologiko
SieBot (discuție | contribuții)
m Robot interwiki: Adăugat: ko:해부병리학
Linia 36: Linia 36:
[[it:Anatomia patologica]]
[[it:Anatomia patologica]]
[[ka:პათოლოგიური ანატომია]]
[[ka:პათოლოგიური ანატომია]]
[[ko:해부병리학]]
[[nl:Patholoog-anatoom]]
[[nl:Patholoog-anatoom]]
[[pl:Patomorfologia]]
[[pl:Patomorfologia]]

Versiunea de la 18 mai 2010 01:53

Imaginea unei fibroze pulmonare, în ultima fază de boală.

Anatomia patologică este o ramură a patologiei care se ocupă cu diagnosticul bolilor pe baza studierii schimbărilor macroscopice si microscopice a celulelor si a ţesuturilor, suferite de pe urma unei stări patologice .Părintele fondator al anatomiei patologice moderne este italianul Giovani Battista Morgagni. O ramură care se ocupă la un nivel sub microscopic şi care întregeşte datele obţinute prin metodele anatomiei patologice este biologia moleculară.

Procedee de examinare

  • Examenul macroscopic este examenul făcut cu ochiul liber. În cursul lui se apreciază dimensiunile organului/leziunii, modificările de formă, culoare, volum, greutate, consistenţă ale organului, precum şi gradului şi întinderea modificărilor suferite de ţesuturile bolnave în comparaţie cu ţesuturile sănătoase. Recoltarea de probe pentru examinare microscopică se face atât din regiunile afectate cât şi din regiunile aparent normale.
  • Examenul microscopic se face prin examinare la microscop a fragmentelor recoltate examinate ca atare sau folosind diferite metode de prelucrare şi colorare histopatologică.
  • Alte metode utilizate sunt:
  1. metoda imunopatologică prin determinarea prezenţa unor anticorpi în ţesutul examinat
  2. metoda moleculară metodă specifică care stabileşte starea, componenţa moleculară a acizilor nucleici.
  3. metoda citopatologică, care constă în examinarea şi stabilirea modificărilor la nivel celular
  4. metoda electrono-microscopică, examinarea la un microscop electronic cu o putere de mărire de câteva sute de mii de ori, este o metodă de completare a metodei citogenetice.
  5. metoda cito-genetică, unde se studiază starea cromozomilor şi detectarea defectelor genetice
  6. metoda cito-metrică, care prin numărarea de exemplu a elementelor figurate sanguine oferă indicii importante în diagnoza bolilor tumorale, ca de exemplu leucemia.

Vezi şi

Legături externe