Opera Română Craiova: Diferență între versiuni
Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării |
||
| Linia 7: | Linia 7: | ||
In [[1830]], o trupă germana reprezintă la Craiova o comedie (cu cântec) de Kotzebue, iar societatea germană teatrală prezinta aici "[[Puritanii]]" - mare dramă in trei acte de Romani, muzica de [[Bellini]]. |
In [[1830]], o trupă germana reprezintă la Craiova o comedie (cu cântec) de Kotzebue, iar societatea germană teatrală prezinta aici "[[Puritanii]]" - mare dramă in trei acte de Romani, muzica de [[Bellini]]. |
||
Fondarea [[Teatrul Naţional din Craiova|teatrului craiovean]] în [[1850]] (după alţi cercetători in 1848), materializată de Costache Caragiale şi Costache Mihăileanu (sprijiniţi de intelectuali olteni [[melomani]], precum Gheorghe Chiţu şi Pera Opran), au stimulat difuzarea către public a genurilor muzicale ale [[vodevilului]], operei şi operetei. În repertoriul primei [[stagiune|stagiuni]] apar vodevilurile: "Muza de la Burdujeni", "Carantina", "Nuntă ţiganească", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic", s.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzică, pentru [[operă]] şi [[operetă]] mai târziu. |
Fondarea [[Teatrul Naţional din Craiova|teatrului craiovean]] în [[1850]] (după alţi cercetători in 1848), materializată de [[Costache Caragiale]] şi [[Costache Mihăileanu]] (sprijiniţi de intelectuali olteni [[melomani]], precum Gheorghe Chiţu şi Pera Opran), au stimulat difuzarea către public a genurilor muzicale ale [[vodevilului]], operei şi operetei. În repertoriul primei [[stagiune|stagiuni]] apar vodevilurile: "Muza de la Burdujeni", "Carantina", "Nuntă ţiganească", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic", s.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzică, pentru [[operă]] şi [[operetă]] mai târziu. |
||
Se creează o [[orchestră]] proprie şi se solicită prezenţa unor mari [[dirijor|dirijori]] şi [[compozitor|compozitori]] ai vremii : Al. Flechtenmacher (prezent in Craiova intre anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868). |
Se creează o [[orchestră]] proprie şi se solicită prezenţa unor mari [[dirijor|dirijori]] şi [[compozitor|compozitori]] ai vremii : Al. Flechtenmacher (prezent in Craiova intre anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868). |
||
Alexandru Flechtenmacher reprezintă prioritar [[muzica]] sa proprie, printre care: opera vrajitorie - "Baba Harca", [[melodramă]] naţionala cu canâtece "Cetatea Neamţului", operetele "Crai Nou" şi "Sacagiu", vodevilurile "Fermecatorita" (dupa George Sand), "Cimpoiul dracului" şi "Banii, gloria şi amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera in trei acte "Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" şi "Iancu Jianu, capitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului" (scrisă in colaborare cu Ed. Wachmann). |
Alexandru Flechtenmacher reprezintă prioritar [[muzica]] sa proprie, printre care: opera vrajitorie - "Baba Harca", [[melodramă]] naţionala cu canâtece "Cetatea Neamţului", operetele "Crai Nou" şi "Sacagiu", vodevilurile "Fermecatorita" (dupa George Sand), "Cimpoiul dracului" şi "Banii, gloria şi amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera in trei acte "Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" şi "Iancu Jianu, capitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului" (scrisă in colaborare cu Ed. Wachmann). |
||
[[Theodor Teodorini]], venit in Craiova in [[1857]], creeaza o adevărată dinastie artistică, alături de soţia sa, [[Maria Teodorini]] şi de cele două fiice, [[Elena Teodorini|Elena]] şi [[Aura Teodorini]]. Teatrul Teodorini a avut două formaţii distincte de operetă, conduse de Al. G. D. Marinescu si A. Bobescu. |
|||
Elena Teodorini are un rol important in modificarea repertoriului, alături de Ion Anestin, Ion si Profira Frcăşanu, Margareta Dumitrescu-Dan, Alecu Bărănescu, Constantin Grigoriu, Nicu Poenaru, Irina de Vladaia, etc. |
|||
In anii următori "Mam'zelle Nitouche" de Herves, obţine un mare succes în interpretarea Irinei de Vladaia, orchestra fiind condusă de E.Companiski-Niedola. |
|||
In [[1894]], repertoriul este reprezentat in principal de operetă : ''Vânzatorul de păsări'', ''Voievodul ţiganilor'', ''Girofle-Girofla'', ''Fiica doamnei Angot'', ''Mam'zelle Nitouche'', ''Boccacio'', s.a., având ca [[soprane|primadone]] pe Irina de Vladaia, Elisa Odesseanu, Josefina Găluscă, ca [[tenore|tenori]] pe Ion Băjenaru, Gheorghe Vasiliu, ca [[bariton|baritoni]] pe Nicolae Poenaru şi ca solişti pe Farcăşanu, Nicolau, Al. Nanu, Al. Nicu Răiculescu, Petrini, Ştefan Iulian-fiul, 26 coriste şi corişti, orchestra sub conducerea maestrului Neuwirthe. Comici erau: Ion Tănăsescu, Ion Anesti şi N. Popescu. |
|||
În stagiunea 1894-1895 se angajează la operetă şi Al.C.Broscărescu - prim-tenor, C. Petrescu - bariton, Margareta Dumitrescu - primadona, Caliopi Seinescu, Leontina Ioanid. |
|||
==Bibliografie== |
==Bibliografie== |
||
Versiunea de la 22 august 2008 15:51
Teatrul de Operă şi Operetă "Elena Teodorini" Craiova este o instituţie publică de cultură finanţată de Ministerul Culturii şi Cultelor. Este situat în centrul oraşului, Str. Mihai Viteazul nr. 7, în aceeaşi clădire a Colegiului Naţional "Carol I".
Istorie
Teatrul muzical craiovean, iniţial "teatrul de improvizaţii", un fel de Comedia dell'Arte, a pătruns în Craiova datorită relaţiilor oraşului (mai ales comerciale) cu Viena, Trieste, Ragusa, Veneţia, Taringrad, Petersburg, Lipsca şi Breslau. O descriere făcută Craiovei in Almanahul Statului din "Printipatul a toată Ţara Românească" (Buda, 1837) consideră Craiova "a doua capitală după Bucureşti" datorită instituţiilor sale de cultură.
In 1830, o trupă germana reprezintă la Craiova o comedie (cu cântec) de Kotzebue, iar societatea germană teatrală prezinta aici "Puritanii" - mare dramă in trei acte de Romani, muzica de Bellini.
Fondarea teatrului craiovean în 1850 (după alţi cercetători in 1848), materializată de Costache Caragiale şi Costache Mihăileanu (sprijiniţi de intelectuali olteni melomani, precum Gheorghe Chiţu şi Pera Opran), au stimulat difuzarea către public a genurilor muzicale ale vodevilului, operei şi operetei. În repertoriul primei stagiuni apar vodevilurile: "Muza de la Burdujeni", "Carantina", "Nuntă ţiganească", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic", s.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzică, pentru operă şi operetă mai târziu.
Se creează o orchestră proprie şi se solicită prezenţa unor mari dirijori şi compozitori ai vremii : Al. Flechtenmacher (prezent in Craiova intre anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868).
Alexandru Flechtenmacher reprezintă prioritar muzica sa proprie, printre care: opera vrajitorie - "Baba Harca", melodramă naţionala cu canâtece "Cetatea Neamţului", operetele "Crai Nou" şi "Sacagiu", vodevilurile "Fermecatorita" (dupa George Sand), "Cimpoiul dracului" şi "Banii, gloria şi amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera in trei acte "Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" şi "Iancu Jianu, capitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului" (scrisă in colaborare cu Ed. Wachmann).
Theodor Teodorini, venit in Craiova in 1857, creeaza o adevărată dinastie artistică, alături de soţia sa, Maria Teodorini şi de cele două fiice, Elena şi Aura Teodorini. Teatrul Teodorini a avut două formaţii distincte de operetă, conduse de Al. G. D. Marinescu si A. Bobescu.
Elena Teodorini are un rol important in modificarea repertoriului, alături de Ion Anestin, Ion si Profira Frcăşanu, Margareta Dumitrescu-Dan, Alecu Bărănescu, Constantin Grigoriu, Nicu Poenaru, Irina de Vladaia, etc.
In anii următori "Mam'zelle Nitouche" de Herves, obţine un mare succes în interpretarea Irinei de Vladaia, orchestra fiind condusă de E.Companiski-Niedola.
In 1894, repertoriul este reprezentat in principal de operetă : Vânzatorul de păsări, Voievodul ţiganilor, Girofle-Girofla, Fiica doamnei Angot, Mam'zelle Nitouche, Boccacio, s.a., având ca primadone pe Irina de Vladaia, Elisa Odesseanu, Josefina Găluscă, ca tenori pe Ion Băjenaru, Gheorghe Vasiliu, ca baritoni pe Nicolae Poenaru şi ca solişti pe Farcăşanu, Nicolau, Al. Nanu, Al. Nicu Răiculescu, Petrini, Ştefan Iulian-fiul, 26 coriste şi corişti, orchestra sub conducerea maestrului Neuwirthe. Comici erau: Ion Tănăsescu, Ion Anesti şi N. Popescu.
În stagiunea 1894-1895 se angajează la operetă şi Al.C.Broscărescu - prim-tenor, C. Petrescu - bariton, Margareta Dumitrescu - primadona, Caliopi Seinescu, Leontina Ioanid.
Bibliografie
- Laurenţiu Vlad, Constantin N. Braïloiu (1809/1810 – 1889) : esquisse de biographie d’un homme politique conservateur, Balkan Studies (3-4/2006) (referitor la "Almanahul Statului" din "Printipatul a toată Ţara Românească" (Buda, 1837))