Sari la conținut

Fantastic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Fantasticul e o categorie estetică fondată pe un contract de ficţiune, ce narează intruziunea supranaturalului într-un cadru realist, altfel spus, apariţia unor fapte inexplicabile (cel puţin din punctul de vedere teoretic) într-un context familiar cititorului.

Astfel, fantasticul se situează între teritoriul miraculosului, unde supranaturalul este acceptat şi justificat şi cel al straniului, în care faptele aparent supranaturale sunt acceptate ca fiind absolut normale. Spre deosebire de aceste două situatii, în fantastic eroul, dar şi cititorul are reacţia de a refuza faptele supranaturale. Această reacţie de refuz poate fi însoţită de dubitaţie, respingere sau chiar teamă.

Fantasticul este adesea legat de o atmosfera specială, de un fel de crispare la întâlnirea cu imposibilul.

Frica este si ea adesea prezentă, fie în câmpul eroului, fie din dorinţa autorului de a provoca angoasa cititorilor. Cu toate acestea, ea nu este o condiţie "sine qua non" a fantasticului.

Potrivit unor teoreticieni literari (Roger Caillois şi Tzvetan Todorov), fantasticul nu ar constitui decât o ezitare în acceptarea supranaturalului şi în tentaţia găsirii unei explicări raţionale a acestuia. Fantasticul nu ar fi atunci decât stabilirea unei tranziţii sau a unui echilibru savant între miraculos şi straniu.

Relaţia dintre fantastic şi Science-fiction

Se consideră, de obicei, fantasticul apropiat de literatura S.F. dar se pierde astfel din vedere faptul că literatura de anticipaţie are un context care nu e contemporan cititorului, şi în care evenimentele care par raţionale in prezent sunt perfect justificate în acel context(tehnico-ştiinţific) viitor.

În mai multe limbi se mai face greşeala de a se denumi fantastice toate textele care alcătuiesc genul Fantasy, cum ar fi cele ale lui J.R.R. Tolkien, care potrivit definiţiei clasice a lui Tzvetan Todorov aparţin totuşi zonei miraculosului.

Literatura fantastică

Povestirile fantastice au abundat în literatura mondială şi au fost, parcă, scrise din totdeauna, a se vedea de exemplu povestea Graalului sau basmele din ciclul "O mie şi una de nopţi".

Printre precursorii literaturii fantastice s-ar putea număra şi Voltaire sau Jonathan Swift care îşi camuflează satira în aceste lumi iraţionale, sau romanele negre ale unor William Beckford (Vathek), Matthew Gregory Lewis (Călugărul).

Autorii din secolul al XIX lea au compus texte în care miraculosul îşi joaca rolul său. Ar trebui amintiţi în aces context Honore de Balzac, care utilizează fantasticul din categoria miraculosului în "La peau de chagrin", Guy de Maupassant ce îşi exorcizează demonii cu ajutorul fantasticului în "Le Horla", Jules Verne, care explică supranaturalul cu ajutorul ştiinţei în "Le château des Carpates" (Castelul din Carpaţi), Oscar Wilde îl integrează în linia poveştilor filozofice în "The Portrait of Dorian Gray" (Portretul lui Dorian Gray), Mary Shelley ce reia mitul Golemului în Frankenstein sau Bram Stoker cu celebrul său roman şi persionaj Dracula.

Subgenuri ale fantasticului

Fantasticul poate uneori fi decupat în sub genuri, dar, ca orice clasificare, şi aceasta are anumite limite.

O posibilă clasificare ar putea fi următoarea:

  • Fantasticul contemporan: într-o lume contemporană şi familiară personajele sunt confruntate cu evenimente iraţionale
  • Horror: în contextul fantasticului contemporan personajele se confruntă cu morţi violente, provocate de forţe oculte, oricât de mult ar fi scoasă în evidenţă latura aceasta sanguinară, ele vor sa producă groază mai mult decât sa vorbeasca limba fanstasticului
  • Fantasticul medieval: (pe care ar trebui sa-l numim "miraculos medieval", a se vedea şi explicaţia anterioară): lumea respectivă are o tehnologie şi un sistem social care amintesc de Evul Mediu (un sistem social feudal bazat pe servitute, tracţiune animală, mori de grâu, etc), dar elementele de magie şi creaturile ce apăreau în legende sau mituri sunt reale. El reprezintă un fel de basm revizitat
  • Toate tipurile de Fantasy

Tipuri de Fantasy

Deşi genul Fantasy conţine mai multe categorii (existând respectiv un light, dark, science, epic Fantasy, etc.), tetxele publicate sub acest nume aparţin mai ales de Heroic Fantasy sau de High Fantasy.

Daca am defini foarte simplu o operă de Fantasy drept o povestire care se derulează într-o lume în care miraculosul, magia, elementele supranaturale sau imposibile sunt esenţiale, care are o atmosferă de inspiraţie medievală şi uneori si caracter epic, putem distinge două categorii:

Prima, Low Fantasy, e cea în care supranaturalul irumpe în lumea normală în vreme ce cea de-a doua, denumită High Fantasy, e naraţiunea în care povestirea are loc într-o lume imaginată în totalitate de autor, într-o lume secundară (populată de fiinţe fantastice, acesta e cel de-al doilea criteriu al categoriei High Fantasy).

Termenul de "Lumea secundară" a fost popularizat de J.R.R. Tolkien (1892 - 1973), autorul Stapânului inelelor: numele acesta este asociat frecvent cu High Fantasy, iar opera sa îşi frapează cititorii prin bogăţia, coerenţa şi verosimilitatea lumii inventate de profesorul britanic, din Ţara de mijloc încât se uită adesea că acest teritoriu nu este complet!

Articol conex

Autori de texte fantastice

Autori români de literatură fantastică

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fantastic&oldid=1662484