Sari la conținut

Abaddon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Abaddon


În Vechiul Testament, Abaddón (ebraică: אֲבַדּוֹן‎, Avadon - distrugere) este locul distrugerii, al morții ,împărăția morților. În Apocalipsa după Ioan este un îngerul pustiitor din adâncuri, regele lăcustelor din iad, al sufletelor rele ce chinuiesc pe oameni. In Romania mai este numit si Abbadon. Numele grecesc e Apollion, în Vulgata nimicitorul (Exterminans), în literatura rabinică reprezintă o parte din cele patru părți ale iadului (Iov 26, 6, 28,22,31,12, apocalipsa 9,11. În cartea Melissei de la Cruz , ingerul Abbadon ii este insotitor lui Azrael (ingerul mortii). Amândoi fiind legați unul de celalalt prin juramantul eternitații.