Sari la conținut

Wolf Aichelburg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(dif) ← Versiunea anterioară | afișează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Wolf Aichelburg

Scriitorul Wolf Aichelburg
Date personale
Nume la naștereWolf Freiherr von Aichelburg
Născut3 ianuarie 1912
Pola, Croația (pe atunci în Imperiul Austro-Ungar)
Decedat24 august 1994, (82 de ani)
Mallorca, Spania
Cetățenie România Modificați la Wikidata
OcupațieScriitor, compozitor, traducător, poet
Limbi vorbitelimba română
limba germană Modificați la Wikidata
PseudonimToma Ralet
Activitatea literară
Activ ca scriitor1928 - 1994
Operă de debut1928 - în “Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt”
Note
PremiiOrdinul Meritul Cultural clasa a II-a[*]​  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Wolf von Aichelburg (de fapt, Wolf Freiherr von Aichelburg; n. 3 ianuarie 1912, Pula, Croația (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar) – d. 24 august 1994 (înecat lângă Mallorca), a fost un scriitor, poet, traducător și compozitor german din România. A activat între 1918 și 1981, în special la Sibiu.

În România a publicat și sub pseudonimul Toma Ralet.[1] A fost și un bun traducător în germană a lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Bacovia, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Basil Munteanu (Istoria literaturii moderne române)[2].

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Tatăl lui Wolf von Aichelburg a fost căpitan de fregată în Marina Imperială Austro-Ungară. În 1919 tatăl său a intrat în serviciul Marinei Române la Galați, iar în 1922 toată familia s-a mutat la Sibiu.

Primele scrieri le realizează la 16 ani. Debutează în Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt la Sibiu.[3]

A colaborat și la revista Klingsor a germanistului Heinrich Zillich. După 1945 numerele apărute până în 1939 ale acestei reviste au fost interzise din cauza carierei naziste a lui Zillich.[4]

A publicat primele eseuri în limba română în „Revista Fundațiilor Regale” și a colaborat la „Revista Cercului Literar” semnând cu pseudonimul Toma Ralet.[5]

A urmat liceul la Sibiu, pe care l-a terminat în 1929. A fost apoi profesor la liceele din Sibiu și Mediaș. Între 1940 și 1944, pe timpul conducerii antonesciene, Wolf Aichelburg a fost traducător la Ministerul Propagandei din București, activitate care a devenit după 1945 un aspect sensibil din biografia sa.[4]

A fost arestat și condamnat de două ori:

  • între anii 1948-1952, pentru încercarea de a fugi din România. A fost prins și acuzat de deținere de devize, astfel că a fost condamnat și a petrecut trei ani (1949-1951) în penitenciarele Arad, Caransebeș și Aiud. Între 1952 și 1956 s-a aflat la Măicănești, în Moldova, cu domiciliu forțat.[4] Datorită atmosferei create de Revoluția ungară din 1956, i-a fost ridicat domiciliul forțat.[6]
  • a doua oară în 1959, în calitate de coautor în lotul procesului scriitorilor germani. Pe 19 mai 1959 a fost din nou arestat, iar pe 15 septembrie 1959 a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică și 10 ani de degradare civică pentru uneltire contra ordinii sociale prin agitație. A fost închis în penitenciarul Gherla. În anul 1962, Colegiul Militar al Tribunalului Suprem al R.P.R. a redus pedeapsa lui v. Aichelburg la 3 ani și 4 luni închisoare corecțională și 4 ani interdicție corecțională. De asemenea, instanța a dispus punerea sa în libertate, deoarece pedeapsa fusese executată. Lui Wolf Aichelburg i s-a stabilit din nou domiciliu forțat, de această dată la Rubla, județul Brăila.[4]

Procesul scriitorilor germani, terminat în septembrie 1959 la Brașov (pe atunci „Orașul Stalin”), a avut ca rezultat condamnarea (la un total de 95 de ani de muncă silnică și confiscarea averilor și anularea drepturilor civile) a grupului Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel și Harald Siegmund, pentru „infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație”, unul din capetele sale de acuzare fiind și poezia sa nepublicată Die rote Lüge (Minciuna roșie)[7]. Alte probe ale acuzării privind activitatea sa literară, considerată reacționară, includeau poezia Die Mauern von Jericho (Zidurile Ierihonului) și povestirile-fabulă din volumul Ratten von Hameln (Șobolanii din Hamelin”).[4]

Martorul principal al acuzării a fost scriitorul Eginald Schlattner.[8].

În urma curentului de „liberalizare” din anii 1960, în prima etapă, în 1962, au fost eliberați din închisoare Harald Siegmund și Georg Scherg. Apoi, în urma decretului 411/1964, când au fost eliberați circa 100.000 de deținuți politici, au fost eliberați și Andreas Birkner, Hans Bergel și Wolf von Aichelburg, fără nici un fel de explicații.[9]

În anii 1970 a fost din nou hărțuit de Securitate, fiind bănuit că ar fi întreținut relații homosexuale[10] (lucru pedepsit de lege în acea perioadă), dar a putut emigra în 1981 în Republica Federală Germania și s-a stabilit la Freiburg i. Br.[5] După emigrarea în RFG a colaborat cu numeroase reviste, inclusiv cele ale diasporei române din Occident, cu „Radio Europa Liberă” și a făcut traduceri din literatura română.[11]

Încă din anul 1970 a purtat o vastă corespondență cu Emil Cioran, pe care l-a cunoscut dinainte de război.

Wolf von Aichelburg a murit la 24 august 1994, înecat în Marea Mediterană, la țărmul insulei Mallorca, în dreptul malului stâncos al localității Banalbufar, unde ieșise în zori să înoate.[5][12]

Neavând urmași direcți, o parte din manuscrisele lui Wolf von Aichelburg au fost donate unei arhive din München, iar biblioteca lui din Freiburg s-a împrăștiat.[13]

Scrieri

[modificare | modificare sursă]
  • Herbergen im Wind: Versuri. - București: Literaturverlag, 1969
  • Ratten von Hameln Versuri. - București: Literaturverlag, 1969
  • Lyrik, Dramen, Prosa. - Editura Kriterion, București, 1971
  • Vergessener Gast: Versuri. - Cluj : Dacia-Verlag, 1973
  • Fingerzeige: Eseuri. - Cluj : Dacia-Verl., 1974
  • Pontus Euxinus: Versuri. - Editura Kriterion, București, 1977
  • Lumina din Umbria, 295 pagini, Editura Kriterion, 1979
  • Aller Ufer Widerschein : Versuri. - Innsbruck: Wort-und-Welt-Verlag, 1984. - ISBN 3-85373-079-5
  • Anhalter Bahnhof: Versuri. - Innsbruck: Wort-und-Welt-Verlag, 1985. - ISBN 3-85373-094-9
  • Corrida : Versuri. - Innsbruck: Wort-und-Welt-Verlag, 1987. - ISBN 3-85373-104-X
  • Der Brand des Tempels: Dramaturgie. - München : Ed. Arnshaugk, 1993. - ISBN 3-926370-20-3
  • Gedichte/Poezii - Ed. Hermann, 1996 ISBN 9739728545, traducere de Dan Dănilă
  • Criza sufletului modern în poezie și alte scrieri românești, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010 ; ISBN 978-973-757-340-7. Cartea, apărută grație eforturilor lui Dan Damaschin și Ioan Milea, adună cea mai mare parte dintre textele românești ale lui Wolf von Aichelburg, apărute, de-a lungul anilor, în cuprinsul unor volume sau al unor reviste la care a colaborat.[14]

Traduceri

[modificare | modificare sursă]
  • Geschichte der neueren rumänischen Literatur („Istoria literaturii moderne române”) de Basil Munteanu, traducere din franceză de Wolf von Aichelburg, Viena, 1934
  • Magische Liebe („Iubire magică”), proză de Vasile Voiculescu, volum apărut în 1970 a fost premiat de Uniunea Scriitorilor.
  • Gedichte („Poezii”) de Mihai Eminescu, Fundația Culturală Română, Madrid, 1989
  • Cele mai frumoase poezii (ediție bilingvă cu traduceri din George Bacovia), 237 pagini, Editura Albatros, 1972
  • Gedichte („Poezii”), tălmăciri din lirica lui Ion Pillat, 100 pagini, 1976

Cărți bilingve de poezie de Lucian Blaga, Ștefan Augustin Doinaș și Radu Stanca și traduceri din George Bacovia, Ion Barbu și Tudor Arghezi.

Editor

[modificare | modificare sursă]
  • Der Leise Strom: Gedichte, Erzählungen, Essays (Auslandsdeutsche Literatur der Gegenwart), 327 pagini, Editura Olms, 1993

Prezent în antologii

[modificare | modificare sursă]

Referințe critice din periodice pentru Wolf von Aichelburg

[modificare | modificare sursă]
  • Motzan, Peter. Durch welhe Tugend bist du so geraift.... Wolf Aichelburg 60, în Karpathen Rundschau, nr. 1, 1972, p. 8.
  • Nadin, Mihai. Wolf Aichelburg – Poezii, drame, proză., în Scînteia, nr. 9105, 1972, p. 5.
  • Reicharth, Emmerich. Mein Ideal ist statige Arbeit., în Neuer Weg, nr. 7177, 1972, p. 3.
  • Reicharth, Emmerich. Das Buch des Jahres 1971. Wolf Aichelburg.,în Neuer Weg, nr. 7057, 1972, p. 3.
  • Gottschich, Wolfgang. Die Dings zeigen und bennenen. Wolf Aichelburg – Vergessener Gast., în Neuer Weg, nr. 7546, 1973, p. 4.
  • Ivănescu, Mircea. Spații poetice., în Transilvania, nr. 3, 1973, p. 27-29.
  • L.P. Wolf Aichelburg : Vergessener Gast (Oaspete uitat)., în Contemporanul, nr. 42, 1973, p. 3.
  • Gottschrich, Wolfgang. Potenzierte Poesie. Zweisprachige Lucian Blaga. Ausgabe in der vachdichtung Wolf Aichelburg., în Neuer Weg, nr. 7861, 1974, p. 4.
  • Ivănescu, Mircea. Wolf Aichelburg [despre], în Transilvania, nr. 6, 1974.
  • Lauer Ilse. Ganz mit mir ... Wolf Aichelburg – Vergessener fast., în Neue Literatur, nr. 1, 1974, p. 103-106.
  • Motzan Peter. Blaga deutsch. Traducere de Wolf Aichelburg., în Neue Literatur, nr. 7, 1974, p. 94-97.
  • Reicharth, Emmerich. Argumente für die Kunst. Wolf Aichelburg – Fingerzeige., în Neuer Weg, nr. 7962, 1974, p. 4.
  • Stanca Horia. Lucian Blaga . Poezii (traduse în limba germană de Wolf Aichelburg)., în Transilvania, nr. 9, 1974, p. 29.
  • Doinaș, Ștefan Aug. Wolf Aichelburg și fascinația simbolurilor., în Viața românească, 28, nr. 4, 1975, p. 27-50.
  • Reicharth, Emmerich. Der goldene Mittelweg. Wolf Aichelburg – Fingerzeige., în Neue Literatur, 26, nr. 2, 1975, p. 100-101.
  • Stanca, Horia, Wolf Aichelburg – Fingerzeige., în Transilvania, nr. 10, 1975, p. 22.
  • Britz, Helmut. „Nicht mitteilen sondern erwecken”. Im Gespräch mit Wolf Aichelburg., în Echinox, 8, nr. 11-12, 1976, p. 16.
  • E.R. Moralist – nicht didaktisch. [Wolf Aichelburg – Umbrisches Licht]., în Neuer Weg, 28, nr. 8362, 1976, p. 4.
  • H.W. Unaufdringlich. [Wolf Aichelburg – Umbrisches Licht]., în Karpaten Rundschau, 9, nr. 17, 1976, p. 4-5.
  • Ivănescu, Mircea. Wolf Aichelberg – Poezii., în Transilvania, 5, nr. 5, 1976, p. 24-25.
  • Porumbacu, Veronica. Ion Pillat – Poezii (Gedichte)[Traducere de Wolf Aichelberg]., în Contemporanul, nr. 37, 1976, p. 10.
  • Vasilescu, Emil. Wolf Aichelburg – Poeme., în Scînteia, 46, nr. 10.444, 1976, p. 2.
  • H.W. Die Flucht in das Werk. Wolf Aichelburg wurde am 3 Januar 65 Jahre alt., în Die Woche, 10, nr. 473, 1977, p. 5.
  • Britz, Helmut. Nicht einmal ein Baum ist mehr, was er einmal war. Zu: Wolf Aichelburg – Pontus Euxinus. Gedichte., în Karpaten Rundschau, 11, nr. 30, 1978, p. 4-5.
  • Engber, Carl. Etwas für Bücherliebhaber. Wolf Aichelburg. „Pontus Euxinus befriedigt auch höhere bibliophile Ansprüche., în Die Woche, 11, nr. 543, 1978, p. 5.
  • Hermann, Claus. Der Dichter als Weiser. Wolf Aichelburgs Lyrikband „Pontus Euxinus”., în Neuer Weg, 30, nr. 9052, 1978, p. 4.
  • Hurezeanu, Emil. Lîngă Sibiu, lîngă Sibiu, prin Lunci ...de vorbă cu Wolf Aichelburg [Interviu]., în Echinox, 10, nr. 2-3, 1978, p. 7, 13.
  • Ivănescu Mircea. Wolf Aichelburg – Pontus Euxinus., în Transilvania, 7, nr. 6, iunie 1978, p. 36-37.
  • Lauer Ilse. Des Unmöglichen Möglichkeit oder das Lächeln des Dürftigen. Zu Wolf Aichelburgs „Pontus Euxinus”., în Neue Literatur, 29, nr. 11, 1978, p. 99-102.
  • Schuller Annemarie. „Fristlos sich den Wanderwahn ergeben”. Zu Wolf Aichelburgs neuen Gedichtband „Pontus Euxinus”, erschienen im Kriterion Verlag., în Die Woche, 11, nr. 544, 1978, p. 5.
  • Söllner, Werner. Équilibre esthétique., în Revue Roumaine, 32, nr. 6-7, 1978, p. 134-135.
  • Söllner, Werner. Sinceritate și ținută estetică., în Contemporanul, nr. 13, 1978, p. 10.
  • Schuller Annemarie. Schöpferische Freude. Ein Gespräch mit dem Dichter Wolf Aichelburg über seine übersetzerische Arbeit., în Neue Literatur, 30, nr. 2, 1979, p. 99-103
  • Schuller Annemarie. Traducerea – un act creator. [Interviu cu Wolf Aichelburg]., în Transilvania, 8, nr. 7, 1979, p. 13-15.
  • Tomuș, Mircea. Wolf Aichelburg – Lumina din Umbria., în Transilvania, 8, nr. 7, 1979, p. 39.

Compoziții

[modificare | modificare sursă]

Distincții

[modificare | modificare sursă]

Prin Decretul nr. 32/1972 scriitorului de limbă germană Wolf Aichelburg, din municipiul Sibiu, i s-a conferit Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul literaturii, cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani”.[17]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Criza sufletului modern în poezie și alte scrieri românești (recenzie)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Marele sibian Wolf von Aichelburg”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b c d e Relațiile cu Securitatea a doi dintre acuzații din procesul scriitorilor germani
  5. ^ a b c Alexandru Lungu: Un european singuratec
  6. ^ Vom Tauwetter zum Frost. Deutsche und andere Minderheiten in Südosteuropa 1953-1963
  7. ^ Die Südostverschiebung. Die siebenbürgisch-deutsche Regionalliteratur im Königreich Rumänien
  8. ^ Agero, Dan Dănilă - Ironia soartei
  9. ^ Olivia Spiridon: Untersuchungen zur rumäniendeutschen Erzählliteratur der Nachkriegszeit
  10. ^ Ionuț Stănescu, Petru Romoșan. Drama unei turnătorii cu homosexuali, evz.ro, 2 septembrie 2010. Accesat la 7 noiembrie 2023.
  11. ^ Wolf von Aichelburg - 10 mari sibieni
  12. ^ Wolf von Aichelburg: „Die Liebe sieht allein nur das Gute”
  13. ^ Wolf von Aichelburg – 15 ani de la moarte
  14. ^ „Wolf von Aichelburg și transcendența poeziei / TRIBUNA • NR. 203 • 16-28 februarie 2011” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  15. ^ Olivia Spiridon: Scriitori germani din România de după 1945. O antologie de proză, (ediție bilingvă germană-română tradusă de Henrike Brădicean-Persem, I. Cassian-Mătăsaru, Yvette Davidescu, Cosmin Dragoste, Doina Florea-Ciornei, George Guțu, Maria Irod, Nora Iuga, Hertha Perez, Catrinel Pleșu, Ion Roman, Agneta Runcan, Victor Scoradeț, Olivia Spiridon, Alexandru Al. Șahighian. Cuvânt înainte: Romulus Rusan), 506 pagini, Editura Curtea Veche, 2012
  16. ^ Antologie Arhivat în , la Wayback Machine. cu texte de Wolf Aichelburg, Vasile Avram, Andrei Barseanu, Astrid Bartel, Hans Bergel, Lucian Blaga, Samuel von Brukenthal, Dumitru Chioaru, Luminița Mihai Cioba, Emil Cioran, Andrei Codrescu, Dan Dănilă, Helene Voigt-Diderichs, Octavian Goga, Carl Göllner, Adela Greceanu, Dinicu Golescu, Michael Conrad von Heydendorf, Franz Hodjak, Emil Hurezeanu, Nicolae Iorga, Nota Iuga, Mircea Ivănescu, Wolfgang Knape, Hans Liebhardt, Balázs Lengyel, Gabriel Liiceanu, Constantin Noica, Nicolaus Olahus, Andrei Șaguna, Eginald Schlattner, Dieter Schlesak, Emil Sigerius, Joachim Wittstock ș.a.
  17. ^ Decretul nr. 32/1972 privind conferirea ordinului Meritul Cultural clasa a II-a scriitorului Wolf Aichelburg

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Legături extene

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Wolf_Aichelburg&oldid=16480762