Casiterit

Casiterit
Casiterit
Date generale
Formula chimică	SnO2
Clasa mineralului	Oxizi, Hidroxozi
Sistem de cristalizare	tetragonal
Culoare	brună negricioasă, cenușie gălbuie, verde sau roșiatică
Urma	gălbuie
Duritate	6 - 7
Masa specifică	6,3 - 7,2
Luciu	diamantin sau gras
Transparență	transpartent, translucid, opac
Spărtura	sidefie, sfărămicioasă
Clivaj	perfect, uneori neregulat
Habitus	cristale scurte, prismatice, aciculare
Cristale gemene	frecvent
Propriețăți optice
Indice de refrație	ω=2,000 - 2,006 ; ε=2,097 - 2,100
Pleocroism	tinde spre bicolor
Alte caracteristici

Casiteritul este un mineral întâlnit frecvent. El face parte din categoria oxizilor. Mineralul cristalizează în sistemul tetragonal, el se prezintă sub formă de cristale piramidale de lungimi diferite, sub formă aciculară sau ca agregate de culoare brună negricioasă, cenușie gălbuie, verde sau roșiatică. Uneori poate apare și sub formă de cristale transparente bicolore cu nuanțe de cenușiu roșiatic.

Istoric

Numele de casiterit provine din limba greacă casiteros care înseamnă staniu, el fiind de fapt un dioxid de staniu. Locuitorii de munte greci au întâlnit frecvent diferite forme de agregate ale mineralului. Din cauza conținutului ridicat în staniu, el a fost exploatat deja prin secolul VI înaintea erei noastre.

Modul de formare și răspândire

Casiteritlul apare frecvent ca și gangă în mineralele hidrotermale, în pegmatite sau în rocile sedimentare. El fiind un mineral răspândit aproape pe tot globul, în cantități mai mari este întâlnit în Bolivia, China, Indonezia, Malaezia și Peru.

Vezi și

• Listă de minerale

Bibliografie

• Martin Okrusch, Siegfried Matthes: Mineralogie: Eine Einführung in die spezielle Mineralogie, Petrologie und Lagerstättenkunde. 7. Auflage. Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg, New York 2005, ISBN 3-540-23812-3.
• Petr Korbel, Milan Novák: Mineralien Enzyklopädie. Nebel Verlag GmbH, Eggolsheim 2002, ISBN 3-89555-076-0, S. 101.