Casiterit
Casiterit | |
Casiterit | |
Date generale | |
---|---|
Formula chimică | SnO2 |
Clasa mineralului | Oxizi, Hidroxozi |
Sistem de cristalizare | tetragonal |
Culoare | brună negricioasă, cenușie gălbuie, verde sau roșiatică |
Urma | gălbuie |
Duritate | 6 - 7 |
Masa specifică | 6,3 - 7,2 |
Luciu | diamantin sau gras |
Transparență | transpartent, translucid, opac |
Spărtura | sidefie, sfărămicioasă |
Clivaj | perfect, uneori neregulat |
Habitus | cristale scurte, prismatice, aciculare |
Cristale gemene | frecvent |
Propriețăți optice | |
Indice de refrație | ω=2,000 - 2,006 ; ε=2,097 - 2,100 |
Pleocroism | tinde spre bicolor |
Alte caracteristici | |
Modifică text |
Casiteritul este un mineral întâlnit frecvent. El face parte din categoria oxizilor. Mineralul cristalizează în sistemul tetragonal, el se prezintă sub formă de cristale piramidale de lungimi diferite, sub formă aciculară sau ca agregate de culoare brună negricioasă, cenușie gălbuie, verde sau roșiatică. Uneori poate apare și sub formă de cristale transparente bicolore cu nuanțe de cenușiu roșiatic.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Numele de casiterit provine din limba greacă casiteros care înseamnă staniu, el fiind de fapt un dioxid de staniu. Locuitorii de munte greci au întâlnit frecvent diferite forme de agregate ale mineralului. Din cauza conținutului ridicat în staniu, el a fost exploatat deja prin secolul VI înaintea erei noastre.
Modul de formare și răspândire
[modificare | modificare sursă]Casiteritlul apare frecvent ca și gangă în mineralele hidrotermale, în pegmatite sau în rocile sedimentare. El fiind un mineral răspândit aproape pe tot globul, în cantități mai mari este întâlnit în Bolivia, China, Indonezia, Malaezia și Peru.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Martin Okrusch, Siegfried Matthes: Mineralogie: Eine Einführung in die spezielle Mineralogie, Petrologie und Lagerstättenkunde. 7. Auflage. Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg, New York 2005, ISBN 3-540-23812-3.
- Petr Korbel, Milan Novák: Mineralien Enzyklopädie. Nebel Verlag GmbH, Eggolsheim 2002, ISBN 3-89555-076-0, S. 101.