Malazgirt
| Malazgirt | |
| — Oraș — | |
 | |
  Malazgirt Malazgirt (Turcia) | |
| Coordonate: 39°08′52″N 42°32′39″E / 39.14778°N 42.54417°E | |
|---|---|
| Țara |  Turcia |
| Provincie | Provincia Muș |
| Provincia | Provincia Muș |
| Guvernare | |
| - Primar | Mehmet Nuri Balcı (BDP) |
| Suprafață | |
| - Total | 1.526,71 km² |
| Populație (2012) | |
| - Total | 21,733 locuitori |
| Fus orar | UTC+3 |
| Cod poștal | 49400 |
| Prezență online | |
| http://www.malazgirt.bel.tr/ www.malazgirt.bel.tr GeoNames  OpenStreetMap relation | |
Modifică date / text  | |
Malazgirt sau Malâzgird (armeană: Մանազկերտ, Manazkert, kurdă: Milazgird; greaca medievală: Ματζιέρτη, Matzierte; istoricește: Manzikert, Μαντζικέρτ) este un oraș în provincia Muș în estul Turciei.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Fondarea
[modificare | modificare sursă]Cercetări moderne din Malazgirt arată că orașul a fost fondat în timpul domniei regelui urartian Menua (810 - 785 î.Hr.). Sufixul -girt, găsit în mai multe toponime din estul Anatoliei, provine de la armeanul -kert ce semnifică: construit de. O tradiție populară armeană, legat de scrierile din Armenia medievală timpurie, istoricul Movses Khorenatsi susține că Manzikertul a fost fondat de Manaz, unul dintre cei doi frați ai lui Hayk, patriarh legendar[1]. Numele orașului a fost inițial Manavazkert (armeană: Մանավազկերտ), dar, cu trecerea timpului, numele său a fost scurtat la Manzikert[2].
Evul Mediu
[modificare | modificare sursă]Manzikert a fost un oraș fortificat, și a servit ca un important centru comercial situat în cantonul Apahunik, provincia Turuberan a regatului antic al Armeniei. De asemenea, a servit drept capitală a emiratului Kaysite din jurul anului 860 până la 964[3]. În 968, generalul bizantin Bardas Phokas a capturat Manzikertul, care a fost încorporat în katepanatul bizantin de Basprakania (Vaspurakan)[4]. În 1054, turcii selgiuci au încercat de a captura orașul, dar au fost respinși de către garnizoana bizantină a orașului, de sub comanda lui Vasile Apocapes.
Bătălia de la Manzikert a fost purtată în apropierea orașului în august 1071. Într-una dintre cele mai decisiv înfrângeri din istoria bizantină, sultanul selgiuc Alp Arslan l-a învins și capturat pe împăratul Diogene Romanus. Victoria turcilor a dus la transformarea etnică și religioasă a Armeniei și Anatoliei: stabilirea Sultanatului de la Rum și, mai târziu, a Imperiului otoman și a Republicii Turcia. Selgiucizii au jefuit Manzikert, au ucis o mare parte din populația sa și au ars orașul din temeli.
Epoca modernă
[modificare | modificare sursă]În anul 1915, localitatea a făcut parte din pașalâcul Bitlis și a numărat 5.000 de locuitori, majoritatea fiind armeni. Economia localității s-a concentrat pe cultivarea cerealelor, pe meșteșug și pe negoț. Aici au fost 2 biserici: "Cele 3 altare ale Maicii Domnului" și "Sf. Gheorghe" ori "Sf. Sergiu", și o școală, toate armenești. În timpul Genocidului armenesc, populația de aici a fost fie anihilată, fie deportată.
În primăvara lui 1915, armata țaristă a intrat în localitate, dar trupele otomane au bătut-o și-au izgonit-o repejor.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Movses Khorenatsi. History of Armenia. prima carte, capitolul 12
- ^ hy Hakobyan, Tadevos Kh. «Մանզիկերտ» (Manzikert). Enciclopedia Sovietică Armeană. vol. VII. Erevan: Academia armeană de știință, 1981, pag. 210-211.
- ^ Ter-Ghewondyan, The Arab Emirates in Bagratid Armenia. Trans. Nina G. Garsoïan. Lisbon: Calouste Gulbenkian Foundation, 1976.
- ^ Ter-Ghewondyan. Arab Emirates, p. 115.
