Senusret al III-lea
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Sesostris al III-lea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XX-lea î.Hr.  |
| Decedat | 1842 î.Hr. |
| Înmormântat | Pyramid of Senusret III[*] |
| Părinți | Senusret II[*] Khenemetneferhedjet I[*] |
| Căsătorit cu | Meretseger[*] Neferthenut[*] Khenemetneferhedjet II[*] |
| Copii | Amenemhat III[*] |
| Ocupație | politician |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Faraon |
| Familie nobiliară | A XII-a dinastie egipteană |
| Faraon | |
| Domnie | – |
| Predecesor | Senusret II[*] |
| Succesor | Amenemhat III[*] |
Modifică date / text  | |
Sesostris al III-lea a fost al cincilea faraon al dinastiei a XII-a și a domnit între anii 1870-1831 î.Hr. Numele său de naștere era "Sa-en-useret" care înseamnă "Om al zeiței Useret", iar numele său de domnie era "Khai-kau-re", adică "Manifestarea\ Apariția forțelor Ka, un Re".
{{Infobox pharaoh
Familie
[modificare | modificare sursă]Sesostris al III-lea era fiul și urmașul lui Sesostris al II-lea și al reginei Khnemetneferhedjet I. Suveranul a avut, se pare patru soții Khnemetneferhedjet a II-a, Neferthenut, Sithatoriunet (care îi era soră vitregă) și Meretseger. O posibilă soră a faraonului se numea Itkait (despre care se crede că a devenit una dintre soțiile secundare ale lui Sesostris al III-lea) și se pare că a mai avut o soră, Neferet. Sesostris al III-lea a avut mai mulți copii, printre care cei al căror nume s-a păstrat sunt : Amenemhat al III-lea (care a devenit faraon după tatăl său), Khnemet, Menet, Mereret, Senetsenbetes și o posibilă fiică, numită Sithathor.
Războaiele și reformele administrative ale lui Sesostris al III-lea
[modificare | modificare sursă]Sesostris al III-lea a purtat mai multe războaie, în special împotriva Nubiei. În direcția Asiei doar cunoaștem o singură atestare directă a unei acțiuni militare, grație textului stelei demnitarului Khusobek. Textul acestui document precizează faptul că scopul acțiunii militare a fost înfrângerea „beduinilor Asiei“. Singurul toponim care apare în text este „regiunea Sekemem“, foarte probabil orașul palestinian Sikhem. Patru mari războaie de anvergură au fost întreprinse împotriva Nubiei, în urma cărora granița sudică a Egiptului a fost fixată la sud de cea de-a a II-a cataractă a Nilului. În timpul acestor acțiuni, care s-au desfășurat între anii al 8-lea și al 19-lea ai domniei, Sesostris al III-lea a reconstruit sau a construit o serie de fortificații pe teritoriul Nubiei: Faras, Shalfak, Askut, Semna, Kumma și Uronarti. O stelă descoperită la Semna consemnează distrugerea nubienilor de către faraon " Le-am luat femeile, le-am luat supușii, am mers mai departe spre izvoarele lor, le-am nimicit taurii, le-am secerat grânele și le-am dat foc ". Ca să faciliteze accesul rapid și imediat al flotei sale în caz de revoltă a nubienilor, Sesostris al III-lea a construit un canal în jurul Primei Cataracte a Nilului, la Assuan.
Deși majoritatea recentelor lucrări de sinteză resping opinia conform căreia Sesostris al III-lea a reorganizat Egiptul din punct de vedere administrativ, trebuie să recunoaștem că indirect, în anumite cazuri, direct, în altele, a restructurat administrația locală și centrală. În primul rând, în afară de nomarhii (un fel de prefecți din zilele noastre) de la el-Bersheh și Elephantina, restul nomarhilor își pierd importanța în detrimentul conducătorilor orașelor provinciale. Procesul de întărire a puterii locale a „primarilor“ ar fi început încă sub domnia lui Sesostris al II-lea. Atunci, faraonul a luat hotărârea de a educa la curtea regală copiii unor șefi locali. Aceștia, odată ajunși la vârsta maturității au fost retrimiși în orașele de origine, unde au devenit stăpâni locali, dar și supuși devotați ai faraonului. Procesul s-a accentuat sub Sesostris al III-lea. Pe baza documentelor de care dispunem se poate afirma că teritoriul Egiptului a fost împărțit în trei diviziuni administrative, numite weret : una a Nordului, alta a Sudului și ultima a Vârfului Sudului, adică a Elephantinei și a Nubiei de Jos. Acestea erau conduse de un consiliu(dja-djat), format din seniorii locali, sprijiniți de un întreg aparat birocratic. Cunoaștem și existența unui „oficiu al vizirului" (vizirul, în egipteană " tjaty ", îndeplinea funcția de prim-ministru al faraonului) Separat de administrația locală s-a dezvoltat una a palatului regal. Dacă avem în vedere inscipțiile din mormântul „primarului“ de la Assiut, Djefahepi, putem vorbi și de administrația separată a templelor. În conformitate cu textele amintite, fiecare persoană din zona unui templu a fost nevoită să ofere cca. 5 kg de grâu de pe fiecare pământ al proprietății sale cu prilejul primei recolte a anului. Templele la rândul lor au fost nevoite să plătească taxe coroanei, evident în cazul în care nu au fost emise decrete regale care le scuteau de plata obligațiilor. Urmarea reformelor lui Sesostris al III-lea a fost ridicarea unei clase de mijloc foarte puternică, ai cărei reprezentanți au fost încorporați în sistemul administrativ al faraonului, astfel ieșind de sub influența și controlul marilor demnitari.