clăti
Aspect
Etimologie
Din slavă klatiti („a scutura”).
Pronunție
- AFI: /klə'ti/
Verb
Conjugarea verbului (se) clăti | |
Infinitiv | a (se) clăti |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) clătesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) clătească |
Participiu | clătit |
Conjugare | IV |
I.
- (v.tranz.) a curăța rufe, vase etc., spălându-le ușor cu apă, a limpezi într-o ultimă apă curată.
- Clătește rufele.
- (v.refl.) a se spăla ușor pe mâini, în gură etc.
II.
- (v.tranz.) (înv. și pop.) a clătina.
- (v.refl.) (despre apă, valuri) a se pune în mișcare; a se izbi (de un obstacol).
- (v.tranz. și refl.) a (se) zgudui, a (se) cutremura.
- (v.tranz. și refl.) a (se) clătina.
Sinonime
I.
II.
- 1: clătina
- 2: mișca; izbi
- 3: cutremura, scutura, zdruncina, zgudui
- 4: balansa, legăna, oscila, pendula
Cuvinte derivate
Expresii
- A nu (se) clăti un fir de păr din capul cuiva = a nu (se) primejdui cu nimic viața cuiva
- A-și clăti ochii = a privi/a se uita la ceva plăcut
Traduceri
a trece printr-o apă curată
|
|