embatic

română

Etimologie

Din neogreacă εμβατικιον (embatíkion).

Pronunție

• AFI: /em'ba.tik/

Substantiv

Declinarea substantivului embatic
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	embatic	embaticuri
Articulat	embaticul	embaticurile
Genitiv-Dativ	embaticului	embaticurilor
Vocativ	embaticule	embaticurilor

1. formă de arendare a unei proprietăți pe termen foarte lung, în intervalul căruia arendașul beneficia de toate drepturile de proprietate.

Cuvinte derivate

• embaticar

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online