Sari la conținut

Ayiu Naun di Ohãrda Ciudiifãcãtorlu

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
Versiunea din 27 Mai 2024 13:08, autor: Super Dromaeosaurus (Discusiur | contribuți)
(dhyaf) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dhyaf) | Versiunea următoare → (dhyaf)
Ayiu Naun di Ohãrda Ciudiifãcãtorlu

Ayiu Naun di Ohãrda (icã Ia-Nauni di Ohãrda) (tsirca 830 - 23 Alunar 910) — Armãn, om di shciintsã, scriitor, dascal, luministu, yiatru popular shi un di fundatorlji a cartiljei a Slavunjlor shi Machidunitslor, deadun cu Ayiulu Climent di Ohãrda. Truplu a lui easte tu groapa-a mãnãstiriljei "Ayiu Naun".

Nu sã-shcie iu easte faptu, ma s-aflã iuva tu prota giumitati-a secului IX. Ira scular a Ayilor frats Chirilo sh-Metodiu, shi cãndu tu anlu 893 Climent di Ohãrda fu bãgat ti episcop a Slavunjlor di Velitsa, tu loclu-a lui di dascal tu Cutmicevitsa, fu bãgat Ayiu Naun di Ohãrda.[1]

Easte cunuscutã cã avea activitate-literarã, ma texturli a lor nica nu sãntu identificate. Sã shcie, cã manuscrisili a lui s-aflã azã Scopia, pi limba armãneascã, cu yrame slavoneshci. Ti atsea Ayiu Naun s-lugurseashce a un di protslji scriitori armãneshci. Di daole cãrtsã di banã scriate pi limba slavona bisericheascã, s-veade cã ira mare dascal, luministu, om cai u-shcea meditsina popularã shi cã le-dutsea lucurle bisericheshci tolerantu. S-mindueashce, cã Ayulu Naun di Ohãrda le-scria vivliurle:[1]

Ayiu Naun muri pi 23 Andreu, anlu 910, tu mãnãstirea di "Ayiu Naun“, pi ilichie di 80 di anji, shi ira ãngrupat personal di Ay. Climent tu bisearicã a mãnãstiriljei.

Cultu cãtrã Ay. Naun

[alâxire | modificare sursă]
Shaptile sãmtsã di bisearica tu mãnãstirea di Ay. Naun, Ohãrda, 1806

Cultu cãtrã Ayiu Naun ahurhi cãndu ira canonizat cã sãmtu a bisearicãljei. S-lugurseashce cã di-ispete a zãrtsinaljei-a lui armãneascã multsã cãsãbãdzlji sh-horle armãneshci cai s-aflu anvãrligã di Ohãrda shi anvãrligã di Moscopole u-tinjisirã cã ayiu. Dit tipografia di Moscopole inshi shi un manuscris ti iurtia a Ayiului Naun di Ohãrda.

  1. 1,0 1,1 Dina Cuvata, Scriittori armãneshtsã, Unia ti culturã-a Armãnjlor dit Machidunii, Scopia 2001, filia 34