VA URECHIA Istoria Romanilor

ISTORIA ROMANILOR
SERIA 1800-1830
TOMOL IX AL SERIEI 1800-1830
www.dacoromanica.ro
ISTORIA RONLOILOR
CURS F-ACUT LA FACIILTATEA. DE LITERE DIN DUCURESCE,
DUPE DOCUMENTE INEDITE,
DE
V. A. URECHIÁ
PROFESOR DE ISTORIA ROMINILOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BIICEIRESCI, MEMBRU ACADEMIEI
ROMANE, MENDEL, CORESPONDINTE AL ACADEMIEI SPANIOLE, AL SOCIETATEI ECONOMICO-
MATRITENSE, AL INSTITLITULIII ETNOGRAFIC DIN PARIS, AL SOCIETATILOR GEOGRAFICE
ROMANA SI ITALIANA, AL SOCIETATEI ACADEMICE INDO-CHINEZE, MEMIIRII FONDATOR
AL ATENEITLIII ROMAN PRESEDINTELE GRUPULIII ROMAN AL CONFERINTEI INTER-
PARLAMENTARE, PRE:p3DINTELE MANTENANTEI FELIBRNICLIJI LATIN I AL
ALTOR SOCIETATI §I CONGRESE LITERARE SI ISTORICE.
PUBLICAT
SUB DIRECTIUNEA PROFESORELUI,

DE
UN COMITET DE STUDENTI AI FACULWEI DE LITERE DIN BUCURESCI,
SERIA 1800 1830.

TOMUL AL IX-lea AL PUBLICATIUNEI
(AL II-lea AL SERIEI 1800-1830).
cU DIVERSE ILUSTRATIUNI
_______z_a,.,0,4E)E:13 -...'4 -. 7_i--.s---_
BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL G6BL
16 STRADA DOAMNEI, 16
1698.
www.dacoromanica.ro
NAPOLEON
U RPRES PARENT
ALE XAND RE I"

n'Aprais 19A A ey
!Sr. Rom A^N. I. A.LIRCHIP,
www.dacoromanica.ro
AUTOR.r
1104:ka.X(2-isizzat.-Az
ISTORIA ROMM\IILOR
1806 - 1812
CAP.
Considerafluni generate. Intrigile Moruzescilor qi ale lul Ipsilante.

Destituirea lor. Mina
Ami! 1806 este acel in care sbucnesc evenimentele in Orient, ca o con-
secinta a marilor ciocnirT din centrul EuropeT.
AnuluT 1805 incheiat Cu memorabila batalie de la Austerlitz, (12 Noembre),
succede acel in care Napoleon I primi supranumele de Cel mare, la 26
Ianuarie. La 30 Martie Iosif Bonaparte este rege de Neapole. La 5 Iunie
rege Holandel devine Ludovic Bonaparte. A 4-a coaliteiune nu impedica. pe
PrusienT O. fie 13514 la Iena, in 14 Octobre. Davout iea Lipsca. Douil gile
dupa victoria de la Iena, urméza victoria luT Bernadote tot asupra Prusienilor.
La 26 Octobre Napoleon este la Potsdam; la 28 Octobre intrïL victorios in
Berlin. Tratatul de la Posen se subsemnéza apor la 15 Decembre stil nor!,
§i e urmat de intrarea luY Napoleon in Var§avia §i de invingerea Ru§ilor
din 26 Decembre... Tóte aceste evenimente carT se precipita cu repegi-
ciunea fulgerulur in cuprinsul anuluT 1806, ail repercutare in Orientui Eu-
ropeT, in Constantinopole, cat §i la BucurescT i Ia§T.
In Ianuarie 1806 Dumitrache Moruzi fratele luT Alexandru Moruzi Dom-
nuluT Moldav, in o conversatiune cu Ruffin, recunoscea, dupa victoria de la
Austerlitz ea: «L'honneur des armes franvaises était 6. son comble» (1).
(1) Tom. t, supl. I, pag. 324, Ifurni,
www.dacoromanica.ro
6 V. A. UREMIA
Ruffin catre Relatiunile esterne, despre efectul bAtAlieT de la Austerlitz

In Constantinopole.
«La relation de la bataille du 11 Frimaire A Austerlitz circule dans Unites

les mains. Le Prince Dimitrasko Moruzzi m'a fait dire Jui-m6me que l'hon-
neur des armes frangaises ótait it son comble.
Mr. Parrant, que je choisis d'après la facultó que vous m'en avez donnée,
Monseigneur, pour luí confier l'intérim du Commissariat général A Jassy, et
dont la conduite est très satisfaisante, me prie de l'exc'user auprès de V. E.
s'il ne parvient point A. rendre sa correspondance aussi active qu'il le désire.
Les occasions lui manquent.»
In urma acesteT convingerT, care o are societatea romAnA din BucurescI

vi IavY, Ministrul frances din Constantinopole, Ruffin, nu are dificultate a
trAmite la Curtile romAne pre Parrant, cu misiune specialA de a intretine
intre RomLIT prestigiul FrancieT vi de a observA de aprópe mivcArile din
Principate vi despre vecina Rusie ci de a ir).6 in curent, pe at mal mult
posibil, pre Talleyrand de asemenea mivcArT.
In Bucurese continuA domnia WY C. A. Ipsilant.

Acesta era un bArbat de vr'o 45 de anT, om de spirit, dar deacA e sA cre-
dem pre Langeron, cu putin vir in ideile luT çi dominat de o ambitiune ne-
mèsuratl, in disproportiune cu mijleicele sale (1). Ipsilanti formézA proiectul
cle a deveni rege al Dade; «ou au moins souverain hireditaire de Valachie et
de Moldavie.*
Cu ce mijI6ce spera Ipsilanti GA ajungA la realizarea acestul ideal politic ?
Langeron cearcA a proba, cl Domnitorul Muntean n'avea alte mijlóce de-
al intriga, in care era ajutat i povAtuit de marquisul de St. Aulaire, abi-
lul diplomat emigrat /a Bucurescr, cu condeiul neintrecut pe atuncT in
diplomatie. Ipsilanti ar fi intrigat decT pe lAngl Curtea de Petersburg
asigurAnd'o, cA Turcil se pregAtiail sA declare rèsbeiti RusieT vi cA era in-
teresul el sA preintémpine acéstA declarare de r6sboiti. Adev6rat, cA in
urma victorieT de la Austerlitz Ruffin (2) indemnase pe Turd sä. rumpA
°Manta lor cu MuscaliT, seail cel putin a se rgcì de eT. Dar avea óre lips&
Ipsilanti ori Moruzi sA, atite pe MuscalT contra Turcilor ? Ail nu este astAll
Hurea. Langeron pag. 109.

InsusT Napoleon scrisese Sul tanului Selim la 30 Ianuarie 1805: «As-tu cessé de rd-
gner? Selim; appelle au ministère les amis, chasse les traltres, confle-toi b. tes
vrais amis. ou tu perdras ton pays, la religion et la famine...» Incetat-al de a domni?
Deltdpt5.-te, Selime ; chiam6 la minister amid, isgonesce trld4toril, 1ncredete adev5ratilor
tdr amid, orr ver pierde tara ta, religiunea si familia. (Corresp. 5298),
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMAN/LOR 7
deplin documentatA polla ce Rusia nutria de a pune milna pe ambele Prin-

cipate? Napoleon insusT de °Ate orT n'a *at pe dinaintea ochilor lacomT
rusescl, acéstA bucigicd din pldcinta turcersed? .
Negresit /psilanti sperA, cA din incurcAturile unuT resbel péte sA-T iasA fin_
plinirea visuluT politic. Usor iT fu et, clemonstreze la Petersburg, eh TurciT
so pregAtesc de rësboi6, GA cetAtile din Moldova sunt incA in stare de
desarmare si cA este util sA le cuprindA MuscaliT p5.nä ce nu sunt inarmate
do résboitl. GreutAtile, ha chiar incapacitatea DivanuluT turcesc de a po-
toli rebeIiunile Aianilor si pasalelor rebeIT din Bulgaria, era un alt indemn
pentru MuscalT de a nu intardia sA atace Turcia.
Nu tot1 FanariotiT vedead lucrurile ca Ipsilanti. Moruzescil insA lucratt
tot in sensul 10 Ipsilanti, cAcT nu-T pAtrunseserA planul urmArit, idealul
politic. Demetre Moruzi, in cursul luneT Ianuarie 1806, impinge mereil
Pérta otomanA sA facA si co Anglia tratat de aliantA, cum legase cu Rusia.
Ruffin a pus mAna pe actul luT Demetre. Moruzi fratele DomnitoruluT Mol-
doveT si l'a comunicat luT Talleyrand (1).
(1) Traductiunea unel note date de Dimitrie Moruzzi, fratele principeluT

lloldoveT, la Sublima P6rtA, despre incheiarea alianteT cu Anglia si despre
politica ce va fi de tinut cu Francia.
C-pie, le 2 Février, 1807.
Le soussigné, frére de l'Hospodar actuel de Moldavie, prend la liberté

de représenter que, quelque éminent que soit le degré de grandeur et de
puissance auquel Dieu a élévé la S. P. ottomane, elle n'en doit pas moins
surveiller les divers mouvements des Cours européennes, et se conformer
de temps aux différentes modifications des circonstances. Ses ministres
doivent employer toute la prévoyance et les lumières qui leur ont été
départies par la Providence, a prendre les mesures nécessaires A. sa con-
servation intérieure et a sa défense exterieure.
En conséquence, la S. P. doit incessamment renouveler son alliance
avec l'Angleterre, comme elle vient de faire avec la Russie pour sa ptopre
silreté et pour la conservation de l'integrité de ses Etats.
Cependant, il est essentiel dans cet instant qu'elle ait l'air de cultiver
l'amitié des Franeals, et que, sans leur laisser jamais entrevoir son secret,
elle feigne de vouloir leur complaire uniquement, en leur faisant les dé-
monstrations les plus persuasives de son attachement.
Les insinuations nécessaires ainsi que les explications adroites a donner
pourraient aussi parvenir A. leurs destinations par le canal des Consuls
franeais qui se trouvent a, Jassy et a Bucarest. L'Hospodar de Mo/davie
mon frère s'empresserait de coopérer a l'accomplissement de ce plan, d'a-
www.dacoromanica.ro
8 V. A. URECIlli
S.i niel a avé nevoie Napoleon sa aiba la mAnA asemenea act ; el cu-
noseeA perfect planul politic al Muscalilor. Talleyrand dAd6 pe raá acest
plan, cAnd seria Jul Ruffin in 5 Februarie 1806 cele ce urméza
«Qu'on fait les Russes dcpuis 50 ans ? Ils ont pris la Crimée, la
petite Tartarie, le territoire d'Oczakov, le Cuban, une partie de la Georgie,
tout le pays jusqu'aux bouches du Phare. S'ils n'ont pas les armes a la
main, ils cherchent A envahir sourdement et par la voie des traités. La
preuve en est dans leurs trait& sur la Moldavie et la Valachie. Ils ont fait
prolonger la durée des pouvoirs des Princes de ces deux pays, pour les
faire ensuite créer A. vie, les rendre héréditaires, indépendants et les traiter
ensuite comme ils ont traité la Crimée après son indépendance (1).
Ipsilante serie la P6rtA cA aVictoriile Francesilor nu stint atat de deci-
sive cAt pretind el; cA pe lAngIt articolul cunoscut din tratatul cu Austria,
trebue sA se mat adauge articolele secrete, prin care se MgIt formal a da
AustrieT, Serbia §i Bosnia." Ipsilante adaogA, a Napoleon a propus luT
Alexandru al RusieT, impArtirea ImperiuluT otoman, dar CA Imperatorele
rusesc a refusat. Mal dicea Ipsilante, cA interesul Portif este decT de a se
alia cu 114 uscalii.
près son zèle connu et de la manière la plus convenable et la plus avan-

tageu se.
Telle est l'assurance qu'il m'a chargé de déposer aux pieds de S. A. en
même temps que toutes les réflexions précitées; et c'est pour me confor-
mer A l'ordre sublime de S. A. et remplir la première obligation de ma
servitude que j'ose rédiger par &fit mes très-humbles representations.
Au surplus, la décision dépend de celui A qui elle appartient de droit.»
Hurm. II Supl. I pag. 325.
(1) Péra, le 10 Mars, 1806.
«Les Moruzzi colportèrent chez tous les Grands une lettre d'Ipsilanti A
la S. Porte dont voici la teneur:
«Cet Hospodar prétend que les victoires des Franeais ne sont pas aussi
décisives qu'ils les font ; qu'aux articles gulls produisent de leur traité
avec l'Autriche, il faut ajouter des articles secrets par l'un desquels ils
s'engagent formellement A donner A l'Autriche la Servie et la Bosnie dont
ils forceront la Porte A faire cession; que l'Empereur des Franeais, autant
par ambition et par rancune de la résistance qu'il avait éprouvée A St. Jean
d'Arc par Djezzas, avait proposé A l'Empereur Alexandre le partage de l'Em-
pire Ottoman ; que celui-ei no voulant pas consentir A cette proposition, il
en résulterait du retard pour la paix; que c'était un motif de plus pour la
Porte de s'unir plus étroitement avec lui qui, d'ailleurs, est en pouvoir
comme en volonté de fournir A la Porte des hommes, des munitions de
guerre, des vaisseaux et mame des subsides»,
www.dacoromanica.ro
'STOMA ROMANILOR 9
Aà flind fhptuirile ambilor DomnI roman!, Ruffin ne adormit iT sapa, ba

qi Pati§ lucréz5, sa-1 rèstérne pe amindoT din efemerele tronurT. Si Ruffin pro-
fita de fie-caro victorie a FrancieT, ca sa céra de la Turcia mazilirea luT
Moruzi i a luT C. Ipsilanti. Si acésta se parea luT Ruffin cu atat maT
u§or, ca Kihaia-Bey lucra §i el in sens opus RusieT. Acesta spunea, in secret
In Martie 1806, ambasadoruluT francos ca :
«Le Gr. S. à juré sur le Coran qu'il n'attendait que la première réponse
de son nouvel ambasadeur à, Paris, pour fake justice des deux Hospodars (1).»
Cum °A era in adevér la Divan un curent de0 inca slab supus vo-
intel RusieT, ne peote proba §i iertarea luT Alecu Sutu fostul Domn al Mol-
doveT i pe cate-va jile§i al ValahieT. Sutu fusese ezilat la Rodos, dupa cererea
Moruzilor 0 ale Ipsilantilor. Acum i s'a permis sa reintre la Constantino-
pol. laca un agent mal mult aci al ambasadeT francese. El este in relatiunT
cu Kihaia-Bey, protectorul sèri pe care-1 indémna sà respinga propunerile de
alianta ale AnglieT. La amenintarile AnglieT, Sutu propune: «une réponse
encore plus énergique à faire aux Anglais, savoir que s'ils continuaient
menacer la Porte, ils la torceraient à faire venir 60 mille Francais pour
sa défense, en promettant a ceux-ci de faciliter leur passage dans l'Inde.
Le méme Prince conseille au Ministère ottoman de suivre, en désespoir
de cause, le plan donné en 1798 par un ingénieur anglais pour rendre
impraticable l'entrée du détroit des Dardanelles a, touto escadre.»
Ambasadorul frances constata serviciile ce aduce Alecu Sutu:
«Je ne dois, Mr. vous laisser ignorer ni les services du Prince Aloco, ni
les dangers auxquels il est exposé si l'on venait a le connaltre, ou méme
si la France ne faisait rien pour la Turquie, car il serait immanquablement
sacrifié par les Ministres mémes de la Porte, auxquels il n'a cessé de vanter
l'amitié des Francais et qui l'immoleraient à leur propre siketé.»
Domitoril Ipsilanti çi Moruzi lucre' cu neadormire la planul lor politic

dar maT mult de interes personal. ET se Made', qice Ruffin, ca Cu baniT
lor aü c'à§tigat pana §i ambasada francesa din Consta,ntinopole §i acum cautati,
prin d-1 de Knobelsdorf sa capote concursul §i a comiteluT d'Augwig din
Berlin, «qui a été Paris». «Il n' y a aucun moyen que ces hommes peu délicats
ne nzettent en oeuvre pour parvenir a leicrs fins (2).»
Hurm. T. II, supl. I, p. 326.

Hurm. T. II, supl. I, pag. 327.
www.dacoromanica.ro
10 V. A. IIRECHIX
Pänä in fine chstigul personal nu-1 vor dobändi prin ftiptuirile lor, Dom-
nitoriI tärilor romano, dar in fav6rea acestor tärT, Turcia vafi adusä sa sem-
neze un nori hatiserif reinnoitor unora din vechile pronomir ale principate/or.
Acest hatiserif amintesce de tratatul de la Sistow cu Austria si de cel
de la 14 cu Rusia, in urmarea chrora P6rta otomanä a fost iertat birul
Ora pe 2 ant. Prin noul hatiserif din 1806 luna Martie, PeIrta se provcSch
si la anteriorul el hatiserif (1803), dat in urma arätatelor tratate (1).
In urma acestor recunóscerY de drepturT, hatihumaiumul din 1806 adaugä,
dupä, cererea RusieT, cerere intemiatä pe dreptul recunoscut RusieT prin
(1) Hatiseriful de la 1803 dispunea, ca. Romanii din principate nu vor fi molestati pentru
socoteli anteriòre In bani si zacherea; al 2-lea ca. In procesele dintr'un Mahometan si uu
Roman cum si intre RomanT, numai Domnitorul are a judech; totusi in contentiunile nas-
cuto Intre Mahometani si Raiale, decisiunea va fi data cu alipirea s'i intervenirea scriito-
rulul musulman al domnitorilor, scriitor numit Divan Kiatibe Efendi si a altor maho-
meted'. In casal cand aceste procese nu se vor termina prin D'yen Efendi, Romanii, ne-
multamiti cu judecata vor aya apel la judecatoril din Braila. Hatihumaiumul recomenda
acestor judecatori sa nu pronunte vr'o sentintä contrara legit A fie in adevar drepti, asa
ca sarmanele Ratale (!) sa nu fie in suferinta.
Moldovenilor li se recunoscea drept mal mare In privinta j usti Poi. In art. 2 al m'estilo*" hatihu-
maium el sunt scutiti de a se presente la alte tribunale decat ale lor pentru oil ce proces.
Märturia unui Moldovén fata cu un Turc In afaceri de testament si de clironomie, dar
nu si In priciril de comert, va fi primita In justitie. Militaril si alti otomani mil ar co-
mite delicte 'n Moldova vor fi trimisl la cele mal apropiate cetati spre a 11 pedepsiti de
comandantii lor. Intrarea in Principate de TurcT de off-ce categorie afara de comerciantii
Invoiti Cu pas-porturi, este cu desavirsire oprita. Chiar si comerciantilor Domnitorul are
a-le da Invoire de resedintä, In tara. 3. Naziril, comandantii si cadiT din vecinatatea Prin-
cipatelor nu vor puta trimete In t6r4 mumbasiii, ea sa. preleve nisca-1 0.14. 4. Mosiile
manastiresci si particulare ce vor fi fost apucate de niscai-va TureT se vor restitui pro-
prietari/or lor adevaratT. 6. NegutätoriI turci nu vor puté posede imobile niel turme In
Principate. 6. Vizirii si beilerbeff nu vor puta trece prin tare, niel si iea din tara.
provisii fara de a le plati, niel' sa. se serve cu postele tarii. Asemenea 'Mara' si al te per-
soine traversand tarile sa nu me lea cal de posta, ad vor fi pedepsiti. 7. Romenil
mergand la orasele si satele de la Dunare pentru negot nu vor fi suparati de naziri pentru
hamo." si ispenge. Este oprit asemenea strajilor turcesci de a intra in tara. sub pre-
text de a cauta, niscal supusi straini. 8. Raialele si locuitoril Romaniei nu vor fi suparatT
pentru forma costumului lor. Pasalele, cadiii si alti comandanti din apropierea Moldovei
si a ValachieT nu vor puta cere de la aceste tari avaeturT pi nu vor puta trimite in prin-
cipate mumbasiri, carT g.-si cars plata de servicii ori daruri.
Domnitorii nu vor fi dato!'" sa dea zacherea, nici avaeturi noilor mar*" slujbasi al
Portii cinc] !rara in slujbe.
Principatele nu vor da zacherea peste puterile lor. M'id domeniul imperial so va
aprovisiona In Principate, va plati cu bani gata zacherelele si spesele de transport; ase-
menea vor pläti si negutatoril, mil' cumpara. In Principate provisiuni dupa preturile °u-
rente.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 11
anteri6re tratate, urmateirele articule: Primal se refera la casal cAnd un

cre§tin a imbrAtipt islamismul. Cine p6te clironomi dintre cre$inT pre ase-
menea cre§tin turcit ?
Alt articol se refera la cumpArarea de IA din principate prin gelepT, sub
privegherea DomnitoruluT, dup. preturile curente. RomAniT sA ascunda
oile. Un alt articol dispune, cA RomAniT sa fie datorT a duce grAne de
vin4are la schelele de la Dunare i sa nu le Oa vinde clecAt la cApi-
tanil de corAbif ale Capanulul, adecA numaT acelora, carT sunt insarcinatT
a le duce la Constantinopole. RomAnil sA. fie datorT cultiva og6rele
§i sa ascuncìt produsele, ci sa le vincra negre§it precum maT sus.
In articolul 12 se acorda amnistie generala in Principate.
Prin art. 13 slujbele in ambele Principate sunt puse indiferent la fide-
tntina Grecilor 0 a Ronadnilor, dar adaoga articolul, cA numaT sA fie pers6ne
distinse prin fidelitatea §i aptitudinea lor, preferind pentra demnitettile d sti-
nate boerilor pliminteni pre =el mal capabilT din acésta tréptA.
Art. 14 se refera la cherestelele pentru cetAtT. Aceste cherestele vor fi
transportate la locurT hotarite. Cheresteaua i transportul eY vor fi platite.
Art. 15. Vama mArfurilor sosite la Galall va fi primal dupa regulele
toril in numele DomnitoruluT moldav, Mra amestecul vame§ilor din Chilia,
orT din Isaccea.
Aprovisionarea ConstantinopoleT cu °I se va face prin gelepT, sub privegherea Dom-

dupa preturl curente. Este Ins& obligator ca gelepil sa glsdscl di In tdrile ro-
mane vi sA nu fie vindute la altil mal Inainte de 'ndestularea gelepilor.
Cand va fi nevole de cherestea, Domnitoril vor fi prevenitT mai Inainte despre can-
titatea ceruta. Ea va fi platita vi transportatA numai pan& la hotarele tdrif. Asemenea vor
fi platitT salahoriT i carele, ce se vor In& In trebuinta Portii.
PAmInturile rApite de la Romani lnainte de rèsboid, vor fi restituite proprietarilor
lor. Tamil nu vor putd lucrà paminturi In Principate
P6rta nu va putd trimete In Principate mumbaviii decat pentru afacerT urgente
acestia nu vor r6mané In t6rile romane decat f6rte scud timp.
I3oeriT, earl' aA servit cu fidelitate Portil vi domnitorilor vor reintrà in demnitAtile
moviile ce le avead Inainte de rgsboil Boerii, dup§. obiceiurile vechi, vor fi puvi in slujbe
pe cat timp iT vor implini datoria vi vor fi suptivi domnitorilor. Supunerea boerilor la
Domnitor, 4ice actul, nu póte fi decat spre binele niT. Dec! ei se vor abtine de ori ce
pretentil absurde vi mai ales de exigen ts neresonabile de la locuitorT. WO. vre-unul din
boefiva vex& pe bietele Raele, ori se va amestecA in afaceri, earl nu-1 privesc, formand pre-
tentiunT extravagante, turburat6re buneT rinduell, ocasionand turburarT, ori impotrivindu-
se mAsurilor luate de domnitori pentru administratia tArii, pentru repausul i mangaerea
locuitorilor, ori ar exercia cel mal mic act de violenta fara Invoirea domnitoruluT, ase-
menea boer va fi pedepsit de catre Domnitor, care are tot dreptul a face acdsta.
Birurile anuale vor fi platite de catre toff supuviT, proportional cu averea lor, fara
sa péta lì scutit vre-unul spre paguba celor-l-alti sub false pretexte,
www.dacoromanica.ro
12 V. A. IIRECHIL
Art. 16. Numal DomnitoriT vor pregAti si vinde silitra necesarA palatuluT
monedeT din Constantinopole, transportAndu-se pAnA la Schele, ca 0, nu mal
intre in principate sub pretext de a aduna silitrA, vre un nazir turc, care
sA supere pe bietiT locuitorT.
In art. 18 birul ValachieT se fix6zA la 619 pungT, iar al MoldoveT la 135
si 445 de leT. Acest bir se va aduce la Constantinopole cAtre linea fie-cAruI
an. Valachia va mal da 90.000 de leT in banT si in efecte pentru idie §i
340,000 pentru rikiabie. Moldova va mal da 90,000 lel in banT si efecte pentru
idle si 25,000 lel (?) pentru rikiabie. Dom nituriT nu vor plAti in Se-care an pentru
intArirea lor in Domnie. ET nu vor fi maziliV decht pentru un delict recu-
noscut. Nu se va cere de la DomnitoriT intAritl zaherele si avaeturY. Dad'
s'ar cere de aceste, sA nu le plAtéscA locuitoriT, ci DomnitoriT din propriile
lor veniturT anuale de la ocne, vAmT, etc.
Pe viitor durata domniilor va fi de 7 anT, numAratT din 4ioa numiriT
Domnitorilor. Mazilirea inainte de acest termen nu se va face decAt din
causa a eel putin until delict recunoscut. Chiar in casul cand s'ar intimplà
vr'o gresalä in timpul color 7 anT, mazilirea DomnitoruluT nu va fi per-
misA inainte de ce trimisul RusieT sh nu fie fost insciintat si sa nu fie con-
vins a inteadevAr Domnitorul este vinovat.
Orl-ce innovatiune introdusA in bir, dare, rechisitiune, de la data hatise-
rifuluT din 1198 este desfiintatA. DomnitoriT in intelegere cu boeriT hotti-
resc impositele pe basa seneduluT de la 1198. Dontnitorii Moldovii vor pimi
observatiunile (les représentations), ce trimiO1 Rusiel ar puté sd le facd, atAt in
privinta impositelor, cAt si pentru privilegiile AriT si mai cu sémA,
Cu referintA la dispositiunile continute in acest act imperial, pentru ca
abusul scutirilor de contributiuni si de scutelnicT sA inceteze spre usu-
rarea locuitorilor.
Niel un supus nu va fi scutit de bir, afar& de scutelniciT arAtat,T in ca-
tastifele visteriel. Vexatiunile din partea perceptorilor de bir vor fi cu de-
sAvirsire eprite. Moldova trebuind sl dea 6re-care sumA de banT pentru
plata trupelor, carT se gAsesc in Valachia, repartitiunea acesteT sumT se
va face cu dreptate. Cererile Portil de cherestea, zacherea, unt, oT etc.
vor fi specificate in cantitate si calitate in firmanurile, ce se vor ceti in
public boerilor din divanul MoldoveT. BoeriT vor puté arAtà prin canalul
Domnitorilor, intru cAt cererile aceste vor puté fi executate in total seati
in parte. ArAtitrile boerilor vor fi ascultate. Aceste zacherele vor fi plAtite
de finantele turcescI, dupA preturile fixate la schela din GalaV. DomnitoriT
vor adAogi la acest prq si cheltuiala de transport.
Firmanele impèrAtescI privitóre la ambele ArT, dupA cetirea lor publica
vor fi conservate in registrele i6riT,
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROM ANILOR 13
BoenT vor fi intrebuintaV In functiunile -t6ri1, dar Domnitorul va avé

facultatea de a numi i dintre GreciT onestI i iscusiV pentru asemenea
slujbe. In cas de gresalA comisA de acestI Gred si de boeriT pamintenT,
DomnitoriT sunt liberT de a-T destitui din slujbele ce °cup. si de a-T pedepsi.
DomnitoriT i boeriT t6reT hotarese spesele pentru intretinerea anuala a
postelor si nu se va cere mal mult decAt suma hotarita.
Administratiunea spitalelor, a seólelor, cailor si a celor-l-alte afacerT ale
t6ri1 o va incredintA, Domnitorul boerilor. La mórtea cAlugarilor alipitT la
mitropolie si la m6nastirT, efectele lor r6mán ale m6nAstirilor, la carT ati
fost
Paminturile din Valachia si Moldova usurpate sub numele de Raja, adech
In Valachia in apropiere de Giurgiu, l3räila i Cule i dincolo de Olt si
acele din Moldova din judetele Hotin, vor fi restituite la o epocA determi-
flat& in anume ordine.
Se mal adauge aci din noi1 prohibitiunea intrArii in Principate de sluj-
basT Turd i apoi urméza apelul la DomnitorT, ea Ball pAzéscà bine da-
toriile; le ordona sA se cetésca acest act in divan in public ; promite Domni-
torilor, ca, pe cAt timp nu se vor abate dela datorie si nu vor comite vr'un
delict probat i adeverit, el nu vor fi mazilitT i ca privilegiile acordate
Principatelor vor fi mentinute integralmente (1).
(1) lad, traducerea actuluT in limba francesa dupA Hurmuzache : Traduc-

tiune dupa o diploma a SultanuluT, privitóre la vechile i nouile privilegiurT
imunitAtT acordate Valachiel i MoldoveT ata.t in trecut cAt si in presinte.
A l'époque où la paix fut heureusement conclue entre notre S P. et
l'Autriche, par pure commisération pour la triste situation des cinq districts
de la Moldavie qui nous avaient été restitués par les Autrichiens, il émana
un de nos commandements impériaux portant en faveur des susdits di-
stricts l'exemption du tribut dit Kharatch et de toutes les autres contributions
quelconques, et cela pour deux années, à compter du jour de la siguature
de la paix, c'est-A-dire du 3 de la lune de Zilhidgé, l'an de l'Hégire 1205;
et de même la paix et l'amitié ayant succédé aux hostilités survenues entre
notre Empire et la Russie, par un pareil sentiment de clémence envers
les sujets du reste de la Moldavie qui avaient également souffert pendant
la guerre, il était émané vers la fin de la lune de Djémazi ul-Ewel, an 1206
un autre ordre impérial qui les exemptait du Kharatch, ldiyes, Rikiabiyé,
Zahiré et toutes /es autres contributions A compter du 22 de la lune de
Djémazi-ul-Akhir, an 1206, jusqu'A l'expiration du terme de 2 ans.
Quelque temps après, les Moldaves et autres habitants de la même pro-
vince, nous ayant exposé par requête que les vexations et les dommages
qu'ils avaient éprouvés pendant 5 années qu'avait duré la guerre, avaient
mis la plupart d'entreux dans la nécesité de s'expatrier, que leur Province
www.dacoromanica.ro
14 V. A. URECHIÀ
Acest hatihumaium recunoscea w dar din noti protectoratul RusieT
était absolument ruinée, et les habitants réduits à la plus affreuse misère,

et qu'enhardis par leur -ioumission et fidélite à notre S. P. et par sa clémence
habituelle envers eux, ils osaient solliciter le renouvellement d'un ancien
commandement impérial relativ à l'orde et autres dispositions à suivre
dans le Gouvernement de la Moldavie.
Sur quoi, recours ayant eté fait aux registres de nos archives impériales
où sont consignés tous ces ordres émanés en différentes époques, il y fut
retrouvé de nobles commandements délivrés en 1180, vers le milieu de la
lune de Chewal, en faveur de la Moldavie et de la Valachie, et concus
ainsi qu'il suit:
1°. Les sujets de ces deux provinces, après avoir payé proportionnel-
lement à leurs facultés les contributions annuelles, ne seront pas molestés
pour des comptes antérieurs, en fournitures et en argent comptant, ou de
quelqu'autre manière que ce soit; s'il arrive quelque différend entre un
Mahometan et un Raya, ou entre deux Rayas, l'Hospodar do cette Province,
après avoir examiné avec droiture l'accusateur et l'accusé rendra la justice
qui elle est due; dans les contentions survenue entre des Mahométans
et des Rayas, la décision sera donnée avec l'attache et l'intervention de
l'écrivain musulman des. Hospodars, dit Divan Kiatibi et autres Mahomé-
tans ; et dans le cas où ces différends ne pourront étre décidés pas l'en.
tremise du Divan Effendi et des autres Mahométans, s'il et démontré que
l'intention des contendants mahométans, tant accusateurs qu'accusés, soit
de porter prejudice aux pauvres Rayas, on ne permettra pas que, sur de
telles plaintes non tondées, les pauvres Rayas restent lésés, mais la déci-
sion de pareils litiges coûteux sera soumise à un nouvel examen rigoureux
par devant les juges d'IbraIl, lesquels, dans des circonstances semblables,
devront donner la plus sérieuse attention b. ne rien prononcer de contraire
la loi, et b. rendre véritablement justice, de manière que les pauvres
Rayas ne soient point en souffrance.
2°. Les Moldaves ne seront pas tenus ni forcés à se présenter à un autre
tribunal pour des procès quelconques ; et puisqu'il existe des Fetvas, ou
sentences du chef suprème de la loi, d'après lesquels le témoignage d'un
Raya vis-à-vis d'un Musulman en fait de différends de testament et d'hé-
ritage est recevable en justice, mais non en fait de commerce, on agira
d'après l'esprit des susdits Fetvas ; tous les militaires et autres Ottomans
qui se permettent quelque délit dans la province de Moldavie seront en-
voyés aux forteresses les plus prochaines, où ils doivent étre punis par
leurs commandants. Malgré les ordres antérieurement émanés pour qu'aucun
individu des garnisons des forteresses ou des équipages des vaisseaux
du Danube n'ose entrer en Moldavie, quoique les casernes qui y existaient
autrefois aient été démolies, et que tout Musulman sans état ni affaires
ne doive point y étre souffert, cependant, comme il ne serait pas hors de
probabilité que de pareilles gens ne voulussent s'introduire en Moldavie,
et qu'à la suite des rixes qu'ils exciteraient et des meurtres qu'ils pourraient
commettre, ils n'exigeassent de l'argent pour prix du sang, ce qui retom.
www.dacoromanica.ro
ISTOR1A ROMANILOR 15
asupra principatelor, amestecul eT in administratiune, inalcarea autono-
berait encore à la charge des pauvres Rayas, il est défendu it l'avenir b.

tons habitans des places de guerre circonvoisines, d'entrer en Moldavie,
à, l'exception des commervants reponnus pour tels; aussi est-il enjoint
ceux-cl d'être munis de passe ports délivrés par les Commandants, et qu'ils
doivent à leur arrivée en Moldavie produire à l'Hospodar ou à son ministre,
qui leur expédieront des permis par écrit ; ces marchands feront leur
commerce sans se permettre dans les districts oil ils passent de s'appro-
prier des maisons, d'ensemencer les terres, ni de vexerles pauvres Rayas
en exigeant d'eux la Seland Akichessi ou le prix du salut. Ces dispositions
étant relatées dans d'autres commandments plus anciens, doivent obtenir
leur entière exécution.
3°. Les Nazirs ou intendants, les commandants et Cadis des environs ne
pourront point, pour des causes aussi injustes envoyer en Moldavia des
Mumbasihirs ou Commissaires.
40. Tons les biens et autres propriétés appartenants à des monastères
et à des particuliers, dont les susdits vagabonds ont pu s'être emparés,
aprés un milr examen et vérification faite, que ces biens avaient été usurpés,
seront restitués aux vrais propriétaires. .
50. Les négociants mahometans ne pourront être possesseurs ni de biens

fonds, ni de troupeaux.
60. Nos très-illustres Visirs et Beylers-Beys, en se rendant à leur Gouver-
nement, ou à leur retour, ne doivent point traverser la Moldavie, ni prendre
sans payer tous les vivres nécessaires pour leurs personnes, leur suite et
leurs animaux, ni demander des chevaux de poste, et fouler ainsi les
pauvres Rayas ; ma volonté suprême est, que dorénavant les Moldaves
n'aient point souftrir par ce désordre des Vizirs et Beylers-Beys sus-
mentionnés, ni par leur entrée en Moldavie. Les Tartares et autres per-
sonnes, allant dans différentes parties de ces contrées-là, passaient par la
Moldavie et demandaient des chevaux de poste en plus grand nombre
que ne portait l'ordre de poste qu'ils avaient en mains ; les personnes
même qui ont eu quelquefois des commissions en Moldavie, importunaient
les Rayas en exigeant plus de chevaux que n'en accordait leur ordre de
poste, Mais si par la suite, dans rexécution de ce que nous venons d'ex-
poser et qui se trouve contenu dans les commandements antérieurement
émanés, il arrive quelque omission ou négligence, et si quelqu'un ose agir
contre ces ordres il sera puni sans délai, attendu que notre intention est
que les susdites dispositions soient rigoureusement observées.
7°. Les Moldaves allant aux marchés des villes et villages sis sur les rives
du Danube pour leur négoce, ne doivent point étre vexés par les Nazirs
ou commandants des dits endroits par la demande du Kharatch et de Hs-
pendgé, les gens des collecteurs et des gardes, sous le prétexte de chercher
des sujets étrangers, ne doivent plus entrer en Moldavie, ni se permettre
des excursions; ils est de nouveau ordonné à tous ceux qu'il appartiendra
de s'abstenir de pareilles vexations.
8°. Les Rayas et habitants de Moldavie, vu la liberté accordée à cette
www.dacoromanica.ro
16 Y. A. tIRECI:111.
miel principatelor, redobindità de muscall prin pacea de la 1774 (1). Ase-
province, ne seront pas recherchés ni molestés pour les formes de leur

costume. Les Pachas, Cadi et autres commandants placés dans le voisinage
de ces deux Provinces n'élèveront point de prétentions et demandes d'avait
ou donations d'usage qui ne font que gi.ever les pauvres Rayas, et ne se
permettront point l'envoi sur les lieux de Mumbaschirs ou commissaires, qui
exigent le prix de leurs commissions et autres cadeaux, ce qui est con-
traire A notre volonté supréme.
Lors de la destitution ou de la nomination des personnes qui occupent
les principales charges de l'Empire, les Hospodars ne seront tenus A, leur
fournir ni zahiré ou provisions, ni avaal ou présents.
Quant 6. la redevance de ces deux Provinces en denrées, elle ne sera
jamais portée a, un tel degré que les Rayas s'en trouvent opprimes, et
quand le miré ou domaine impérial sera dans le cas de s'approvisionner,
il paiera le prix des denrées en argent comptant dans les dites provinces,
et les frais de transport de ces dites denrées ne retomberont point i la
charge des Rayas; les marchands qui s'y fournissent de comestibles les
paieront au prix courant.
L'achat des moutons de ces deux provinces par les Saidgé ou pâtres et
par les Cassab-Bachi ou maitres bouchers étant, ainsi qu'il l'a été remarqué
dans les commandements précités, une chose très-nuisible aux Rayas, cet
achat n'aura plus lieu comme ci-devant; mais attendu qu'il est indispen-
sablement nécessaire, que des moutons soient fournis par mes provinces
impériales, soit pour les TaYnati-Nioil, ou pensions alimentaires de mon do-
maine, soit pour la nourriture des habitants de ma résidence impériale,
les Moldaves ne soustrairont pas A la vente publique les troupeaux dont
ils veulent se défaire; ils les vendront sur le taux du prix courant aux
marchands et Tchéleps, ou commergants de ce genre, sous l'inspection de
l'Hospodar, de manière que les vendeurs ne se permettent pas de faire
manquer l'approvisionnement de la capitale en moutons, quelques soient
ses besoins, qu'ils n'en vendent point b. d'autres individus qu'aux susdits
marchands et Tcheleps qui doivent les conduire A Constantinople. Il sera
apporté la plus grande attention A Pexécution de tout ce qui est ordonné
sur cet objet.
Lorsqu'on exigera de ces deux provinces des bois et autres matériaux
nécessaires pour les constructions, les Hospodars seront prévenus b. l'avance
de la quantité demandée, laquelle sera transportée aux confins des deux
provinces. Les prix de la coupe et du charroi sera fidèlement payé aux
Rayas par les commissaires, de manière que ceux-ci se trouvent satisfaits,
et qu'ils ne soient pas obligés de transporter les dits bois au-delit des confins;
de méme lorsque ces deux provinces seront requises de fournir des ou-
vriers et des chariots, le prix d'usage sera payé sans délai. A l'exception
des negociants munis de &mans, aucun autre musulman habitant aux en-
(1) Textul romanesc al acestul Hatihumaium este publicat de Const. RadovicT din Golesci
mare logofa de Tara de jos, la Buda 1826 (pag. 25) vi de M. Kitanon in Ktineuept Ao -rpm;
WTI M H4,11 4HICIWITI INTO 7H4ATIM dpgii OTOMAHI WH pSCIACKS. (Vol. 80 BucurescI, 1850 la p. 16). '
www.dacoromanica.ro
ISTORId ROMANILOR 17
menea act fAcea liber jocul Rusiel in politica orientulut Ruffin scriind la
virons du Danube et aucun Yamak, ou du dépôt des élèves janissaires ne

pourra entrer dans ces provinces, y courir, séjourner, ni vexer les Reyes,
ni cultiver et ensemencer les terrains appartenant aux habitants de ces
provinces, ni introduire ses animaux pour y paturer, et tout contrevenant
a cet ordre sera rigoureusement chiltié.
S'il y a eu des terrains enleves aux Reyes pendant la guere, ils seront
restitués a leurs propriétaires.
La S. Porte elle-même n'enverra point a ces deux provinces de Mumbe-
schirs ou commissaires demandant le prix de leur commission, a moins
que ce ne soli pour quelque affaire urgente, et ceux-ci ne prolongeront
pas leur séjour sous de faux prétextes.
Toutes ces stipulations sont ajoutées aux précédentes et doivent etre
exécutées. Les régistres qui contiennent les susdites dispositions seront
pris en consideration, et quiconque s'y serait oppose sera puni.
Suivant des commandements impériaux également anciens, les Boyards
qui ont servi avec fidélité notre S. P. en portant obéissance a leurs Hos
podars, reprendront les dignités et les terrains qu'ils possédaient avant la
guerre; tout soin doit étre donne A l'observance des susdits commande-
ments; les biens et terrains dont les Boyards tirent leurs vivres seront
maintenus dens un état prospère; les Boyards, d'après les règles ancien-
nes, obtiendront des places et avancements sous la simple condition qu'ils
continueront a remplir leur premier devoir, qui est la soumission a leurs
Hospodars et l'obéissance b. leurs ordres, ils mériteront par leur bonne
conduite, d'etre employes au service; cette subordination des Boyards ne
pouvant que contribuer au bien etre du pays, ils s'abstiendront de toutes
prétentions absurdes et surtout des exigences déraisonnables que les pau-
vres Rayas ne peuvent plus tolérer, vu les fléaux ruineux de la guerre.
Si quelqu'un des Boyards, contre notre volonté supreme, vexait les pau-
vres Rayas, ou s'immiscait dans des objets qui ne les regardent pas, en for-
mant des prétentions extravagantes, qui intervertissent le bon ordre, oc-
casionnent des troubles, ou bien, si, s'opposant a l'exécution des mesures
sages prises par les Hospodars pour la direction des affaires du pays, pour
le repos et la consolation des habitants, il exercait le moindre acte violent
sans le consentement des Hospodars, puisque ceux-ci, élus par la S. Porto
et par elle destines au Gouvernement de ces provinces, ont l'autorité de
punir convenablement ceux qui commettent des désordres, un parcil de-
linquent sera puni. Ainsi qu'il est dit plus haut, pour la tranquillité des
Reyes et le maintien de l'ordre, les contributions annuelles qui doivent
etre supportees généralement par tous les sujets, seront payees par tous
et réparties dans la proportion convenable a l'état de ohaque eontribuable;
aucun d'eux n'en sera exempt sous do faux prétextes, au detriment des
autres qui se trouveraient surcharges, en quoi on doit tenir la plus juste
balance et éviter des privileges si odieux. Ce fut a ces fins qu'il emana
l'an de l'Hégire 1058, dans le courant de la lune de Rebbi-ul-Ewel, sous
lo règne do notre oncle, Sultan-Hamid (de glorieuse et immortelle mémoire),
V. A. Ure ha Maria Renthnilar. 2
www.dacoromanica.ro
18 V. A. 1:FRECHII
27 Martie 1806 luT Talleyrand, areatA, cA se gAsesc 6menT de stat Turd do-
un ordre imperial qui se trouve enrégistré dans nos bureaux. En cons&

quence, considérant que toutes les dispositions énumérées plus haut, con-
courent efficacement à la prospérité de la province de Moldavie, et désirant
que ses habitants soient délivrés de toutes sortes de vexations, nous n'a-
vons consulté que la commisération envers tous les pauvres, qui caracté-
rise notre auguste personne et notre bienfaisance pour les sujets que
Providence nous a confiés en dépôt, et avons donné, l'an 1206 un diplôme
décoré de notre noble paraphe et confirmatif des deux ordres antérieure-
ment émanés, savoir l'un daté de 1188, dont il a été question ci-dessus,
et l'autre, d'accord avec le premier, délivré l'an 1158, voulant que pendant
notre règne glorieux les dispositions susdites soient exécutées et qu'il en
résulte la bien-étre des provinces. C'est dans le méme esprit de clémence
envers les habitants de Moldavie, que nous avions donné après la paix un
autre ordre impérial, par Jequel nous les exemptions de toute contribution
pendant deux ans, et nous enjoignions qu'A l'expiration de ce terme les
contributions de Zisirjé-Rikiabiyé-Idiyé et Zairé fussent moddrées suivant
les dispositions énoncées -plus haut.
Tel est le contenu des ordres antérieurs; mais puisque, par le laps du
temps, ces mesures ont souffert quelqu'altération, et vu les articles du
traité conclu entre mon Empire et celui de Russie, cette puissance ayant
le droit d'intercéder pour les deux provinces de Valachie et Moldavie, son
envoyé près.notre S. P. nous a expos6 en dernier lieu, que sa Cour dé-
sirerait l'addition des articles cidessous énoncés aux dispositions précé-
dentes.
9. Depuis longtemps, certains Boyards venus A Constantinople nous
avaient représenté qu'il existait un Kati-chérif ou diplôme autoeraphe con-
tenant que tout Moldave qui aurait embrassé d'Islamisme n'aurait plus de
droit à aucun héritage de ses parents. Le susdit Kati-chérif ne s'est pas
retrouvé dans les registres des bureaux de l'Empire; mais comme c'était
IA une affaire appartenante aux lois, sur les observations qui avaient
faites sur cette question de droit, il fut donné quatre Fetvas ou décisions
du Chef suprème de la loi. Le premier était ainsi concu:
«Le Chrétien Zeid, après avoir embrassé d'Islamisme étant mort, son
«père méme ne peut pas hériter du défunt, quoique son Ills.»
Le second portait:
«Le Chrétien Zeid, mari de la chrétienne Hind6, s'étant fait Mahométan,
«et celle-ci ayant gardé sa religion primitive, et venant à mourir, son mari
«Zeid ne peut pas hériter de la défunte, quoique son épouse.»
Le troisième décidait que:
((Si le Chrétien Amr, fils du Chrétien Zeid, se rendait Musulman et que
«celui-ci vint à mourir ; son fits Amr lie pourrait pas hériter de Zeid,
quoique son Ore.»
Le quatrième knit :
((Si le Musulman Amr, ayant affranchi le Chrétien Zeid, son esclave,
«celui-ci devenu libre, sans avoir embrassé l'Islamisme, venait à mourir,
www.dacoromanica.ro
ritorI de a vedé anulându.se asemenea acte st6rse de la Pérta de cAtre
«Amr n'aurait pas le droit d'hériter de Zeid, son ancien esclave mais af-
franchi.»
Ces décisions légales doivent done ressortir leur plein effet.
L'achat des moutons que les Cassab-Bachis sur nos nobles firmans
achetaient toutes les années, ne devant plus avoir lieu, et, cependant cet
approvisionnement devant de touto nécessité étre refait par nos provinces
pour les TaThati-Miri et pour la nourriture des habitants de Constantino-
ple, les Moldaves ne cacheront pas les moutons qu'il doivent vendre, mais
les vendront auz prix courants, aux négociants et djeleps et sous l'inspec-
tion de l'Hospodar; ils auront soin de ne pas manquer à l'envoi abondant
de moutons; qu'ils n'en vendent à qui que ce soit, excepté aux dits mar-
chands et djeleps, qui doivent les faire arriver A, la capitale.
Quoique les provinces de Moldavie et de Valachie soient reconnues
pour les greniers d'abondance de mon Empire, néanmoins, la demande et
le charroi d'une multitude de productions de ces deux provinces étant
sujets à des abus, et d'un autre cóté leur redevance en semblables denrées,
connue sous le nom de Moncayessé, n'ayant d'autre but que de pourvoir
abondamment à la nourriture des habitants de Constantinople, pour qu'il
n'en résulte aucun dommage pour les pauvres Rayas de Moldavie, notre
S. P. a bien voulu condescendre à l'arrangement suivant:
Les Moldaves transporteront régulièrement aux échelles du Danube une
quantité suffisante de toutes les espèces de grains provenus de leur agri-
culture et les vendront aux prix courants aux capitaines des vaisseaux du
Capan ou de la Halle, c'est-à-dire seulement à ceux d'entr'eux qui sont
chargés de les porter a Constantinople, sans que les dits Moldaves, à raison
de cette indulgente mesure dite Moncayessé, se permettent des négligences
dans la manière de cultiver leurs champs, ou des supercheries en faisant
disparaitre les denrées qu'ils ont a, vendre, et de manière que les vendeurs
fassent un honnète profit, et que les habitants de Constantinople n'éprou
vent aucune pénurie de comestibles. C'est au maintien de cette juste me-
sure que l'Hospodar et les Boyards de Moldavie doivent employer tous
leurs soins et leur vigilance.
Toutes les fautes que quelques uns des Boyards ou des sujets des
deux provinces pouvent avoir commises pendant la durée de la dernière
guerre, toutes leurs actions et démarches sont effacées par une entière
amnistie, sans qu'aucun d'eux ne soit recherché ou lésé par ressentiment
pour le passé, et, à l'avenir, tant qu'ils resteront dans le centre de l'obéis-
sance, de la soumission a la S. P. et rempliront tous les devoirs de sujets,
its n'éprouveront de la S. Porte que commisération et clémence. Ce pardon
général accordé de notre part Impériale sera publié à tous les sujets, afin
qu'ils adressent des prières au Très-Haut pour notre vie et la ciurée do
notre règne.
Les emplois et les charges de la Valachie et de la Moldavie doivent
6tre conférés à des hommes habiles et bons administrateurs; leur choix
et nomination dépendront des hospodars, et ceux-ci pourront indifférement
www.dacoromanica.ro
20 V. A. URECII1K
Ru§T. Reis-Effendi chiar, cum in documentul din nota se vede, exprima

speranta ac6sta.
employer des Grecs ou des Moldaves, pourvu que ce soit des personnes
distinguées par leur fidélité et leur aptitude, préférant pour les dignités
destinées aux Boyar(ls du pays, ceux de cet ordre qui seront les plus ca-
pables de les remplir
Quand on aura besoin de bois de construction pour les forteresses
sises en Romélie, ces bois, coupés dans les montagnes de la Valachie et
de la Moldavie, seront transport& à des endroits détérminés; les prix de
la coupe et du transport seront payés entièrement sur les fonds dits Nali-
Zisyé de ces deux provinces, sur l'acte signó par les Bina Eminis, ou in-
tendants de la batisse.
Les douanes des marchandises arrivés a Galatz seront pergues d'aprés
la régle du pays, au nom des Hospodars; les Kili-Naziris du douaniers de
Kili, n'exigeront pas ces douanes par des exacteurs nommés par eux a
Galatz. A cet effet, il était (16.0, émané des commandements inapériaux por-
taut que les dits douaniers n'étaient point dans cette dernière échelle pour
y exiger des eiroits de douane qui ne las regardent point, et, comme
n'existe dans les régistres de nos bureaux aucun ordre ant6rieurement
donn6 qui autorise l'envoi à Galatz d'exacteurs venant d'Issaktchia, ceux
qui se trouveraient encore à Galatz en sortiront.
Autrefois des particuliers se chargeant de la ferme du salpétre allaient
en Moldavie tous les ans pour ramasser le salpétre nécessaire à l'llótel
de notre monnaie impériale et en prenaient prétexte pour vexer les pau-
vres Moldaves, ce qui est contre notre volonté supréme. Dorénavant per-
sonne, ni Nazir un inspecteur, ni fermier quelconque, n'ira plus sur les
lieux demander le salpétre, mais, la quantité nécessaire à la monnaie Im-
périale sera tenue préte par les Hospodars de Moldavie. Le prix du trans
port sera payé sur les fonds du Mati-Zisiyé aux Rayas, et lorsque la quantité
demandée aura été charriée jusqu'aux Echelles, avis en sera donnée 6, la
monnaie Impériale pour que des vaisseaux s'y rendent et la conduisent
Constantinople.
II sera tenu des régistres de ces deux matióres sus-mentionnées dont
on enverra copie de temps en temps à ma S. P. pour que les susdits or-
dres soient exécutés et que tons ceux qui auraient eu l'audace d'y con-
trevenir soient sévèrement punis.
Les Boyards et sujets des deux provinces ayant obtenu de notre
part Impériale tout pardon des fautes qu'ils auraient commises pendant la
guerre passée, seront rétablis dans les Empires qu'ils occupaient avant les
hostilités. Les Wens et terres qu'ils possédaient auparavant, leur seront aussi
rendus. Il s'est trouvé consigné dans les régistres de nos bureaux qu'aux
dispositions sus-mentionnées avaient été ajoutées celles qui regardeut la
protection accord& aux sus dits Boyards par notre cl6mence Impériale
charge et condition gulls rempliraient exactement les devoirs d'obéissance
el de soumission aux Hospodars, sans se permettre le moindre écart. Ces
dispositions additionnelles sont :
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 21
Moruzi cA§tig6, tot mai mare influen0. la Constantinopol mal ales pe
Par la suite, pour toute contribution annuelle, il ne sera pas exigé

de la Valachie plus de 619 bourses de piastres et de la Moldavie plus de
135 et 445 piastres, et le total de ces cóntribution respectives de ces pro-
vinces sera remis ici A. Constantinople vers la fin de chaque année, sans
étre payé par ressignation.
La Valachie donnera 90.000 piastres en argent comptant et en effets
pour Idiyé et 340.000 piastres pour Riltiabiyé, et la Moldavie, 90.000 pias-
tres en argent comptant et en effets pour Idiyé et 25.000 piastres pour
Rikiabiyé. Les Hospodars ne paieront rien chaque année pour leur con-
firmation clan § leur poste. Ils ne seront point deposes à moins d'un délit
avéré. On ne demandera point des Hospodars confirmés des ZaTrés et
Avaids. Les dits ZaTrés et Ava'ids ne seront dans aucun cas exigés des sujets,
mais des Hospodars qui les paieront de leurs propres rentes annuelles,
comme de celles des salines, douanes et autres revenus appartenant à eux.
Dorénavant, la durée des principautés est fixée à 7 ans, à compter du
jour de la nomination des Hospodars; ceux-ci ne seront pas déposés avant
le temps fixé, à moins d'un délit avéré, de sorte que, dans le cas méme
serait survenu quelque défectuosité pendant la duree des 7 ans, la
déposition de l'Hospodar ne sera pas permise avant que l'Evoyé de Rus-
sie n'en ait avis et conviction et qu'il n'ait été préalablement clémontré et
avéré que l'Hospodar est vraiment coupable. Toute innovation introduite
dans l'imp6t, la redevance, la réquisition, depnis la date du Séned ou acte
de 1198 est abolie. Les Hospodars, de concert avec les Boyards, répartis-
sent les impositions d'après la base du Séned susdit et par une juste dis-
tribution, s'abstenant de tout acte contraire, les Hospodars de Moldavie
accueilleront les représentations que les Envoyés de Russie pourraient leur
faire, tant pour l'objet des impôts que pour les priviléges du pays, et sur-
tout pour les dispositions contenues dans le présent ordre Imperial, afin
que l'abus des exemptions de contributions et des Scotelniks ou immu-
nités des Boyards étant une fois supprimé, il en résulte un dégrévement
pour tout. Aucun sujet no sera exempt de contributions, excepté le nombre
des Scotelniques consigné dans les régistres de la Vestiarie; tout le reste
sera soumis aux impôts. Les vexations de la part des collecteurs du tribut se-
ront totalement empéchées; la Moldavie devant encore fournir une certaine
somme pour la paie des troupes qui se trouvent en Valachie; l'imposition
requise pour cet objet sera réglée avec justice selon notre ordre Impérial
émané à cette fin. Les demandes que la S. P. fera en bois, denrées, beurre,
moutons, et en toute autre production de cette province seront spécifiées
en quotité et qualité dans les nobles commandements qui seront délivres
ad-hoc; et qui seraient adressés aussi aux Boyards et lus publiquement au
Divan de Moldavie. La chose devant &re conuertée avec les Boyards pour
savoir si la demande quelconque peut étre exécutée en total ou en partie,
les représentations que ces Boyards feront par le canal de leurs Hospodars
seront écoutées. Le prix des demandes susdites sera payé par nos finan-
ces Impériales au prix courant et sans délai, autrement aucune sorte de
www.dacoromanica.ro
22 V. A. URECIIIK
langb. Vizir 1) gratie mare inriurirT de care se bucur6, pe langa el fratele
demande ne sera plus exécutée. Le prix des denrées achetées chaque anné,e
sera payée par nos finances Impériales aux pris annuellement fixés a l'échelle
de Galatz. Afin que les sujets ne soient pas molestés pour le charroi des
denrées, les Hospodars prendront le soin de faire ajouter au prix d'achat
celui du transport.
Les commandements impériaux qui regardent les deux provinces, après
avoir été publiquement lus, seront conservés dans les régistres de la pro-
vince. Les Boyards seront employés dans les charges du pays; mais I'llos-
podar aura la faculté de nommer aussi des Grecs honnaes et habiles pour
ces charges, et, dans le cas de faute commise par eux, les Hospodars se-
ront mattres de les destituer des charges gulls occupent et de les punir,
ainsi que les Boyards du pays en les obligeant a restituer tout ce qu'ils
ont pris injustement. Les llospodars avec les Boyards du pays détermi-
neront les dépenses et frais nécessaires pour l'entretien annuel des postes
et il ne sera point demandé au-dela de la quantité fixée. L'administration
des Hôpitaux, CoIlèges, routes et autres affaires appartenants au pays, sera
remise, par ordre du dit IIospodar, aux Boyards. A la mort des religieux
attachés au métropolite et aux monastères, leurs effets seront abandonnés
aux monastères auxquels ils sont affiliés. Les pays faisant partie de la Va-
lachie et de la Moldavie et usurpés sous le nom de biens des Rayas, c'est-
a-dire ceux de la Valachie sur les côtes de Guerghiova, IbraY1 et Coulé et
au-dela de l'Olto et ceux de la Moldavie sur le district de Hottin ou Chaukzin,
seront restitués A une époque déterminée qui sera contenue dans des ordres
expressément émanés. Notre volonté supréme étant qu'à l'exception des mar-
ch ands de la halle, tout particulier des environs de ces provinces, tout Yamak
qui voudrait y entrer, habiter et vexer les sujets en soit écarté. Les com-
mandements impériaux qui émaneraient par la suite relativement A ces deux
provinces, seront calqués sur les présentes dispositions et sur les privilèges du
pays ; tout ce qui concourt au bonheur et a la félici-é de nos sujets qui
doivent vivre dans la sécurité sous notre ombre tutélaire, sera mis en
exécution ; et rien de ce qui contrarierait les privilèges et dispositions
contenues dans le présent ordre Impérial ne sera toléré. C'est a ces fins
que nous l'avons délivré.
Il vous est done enjoint, tant a vous, Hospodar ci-dessus interpellé, d'après
votre fidélité, votre zèle et votre désir de mériter notre approbation im-
périale, qu'aux Boyards et habitants du pays, qu'après avoir congu la plus
respectueuse reconnaissance pour les nouveaux privilèges et faveurs que
nous venons de vous accorder; après avoir satisfait aux demandes qui
vous sont faites en conséquence des dispositions susmentionnées, vous
vous appliquiez A remplir tous les devoirs de soumission et de fidélité et
vous vous absteniez scrupuleusement de tout procédé contraire a cet ordre
(1) Ruffin aratA marea Inriurire a lul Moruzi in actul a contra vointeI poporenilor,
ail fAcut un episcop, amenintand vizirul pe Patriarch 65. le taie capul la WV, de int vor
alege pre ornul luI Moruzi (Hum. V. vol. 1, p. 336).
www.dacoromanica.ro
sétl Dumitrascu Moruz; nu maT putin Ipsilante are trecere si Kapukihaia

al WI din Constantinopole are de asemenea intrArT libere la vizir.
Impériel et A notre auguste volonté. A la réception de cet ordre, vous,

susdit Hospodar, devrez le lire publiquement en présence du Métropolite,
des Evéques, Moines, Boyards de la première et seconde classe, habitants
et sujets, leur manifester notre bienfaisance et justice Impériales et les
persuader que, taut que les Boyards et le reste de nos sujets ne dévieront
point du sentier de la droiture, qu'ils s'acquitteront de l'obéissance et de
la soumission dues A nos commandements impériaux; notre clémence s'é-
tendra également sur tous nos sujets, méme sur les plus faibles d'en-
tr'eux, et vous-méme, sualit IIospodar, ainsi que vos successeurs, tant que
vous resterez fidèle aux devoirs de l'obéissance, et constant dans la gra-
titude de nos bienfaits envers vous, tant que vous exécuterez ce qui est
contenu dans les ordres sus-mentionnés, taut qu'aucun délit de votre part
ne sera prouvé ni avéré, soyez assuré que vous ne serez point déposé,
mais, qu'au contraire, taut que vous persévérerez dans votre fidélité, vous
resterez revétu de tout pouvoir dans la Principauté de la Moldavie, non
seulement les susdites dispositions seront conservées b, perpétuité, mais
encore les privilèges et droits accordés aux deux Principautés sous le
régne de mon august() oncle (sur qui soit répendue la miséricorde infinie
du Très-Haut) seront maintenus, taut de ma part Impériale que de .celle
de mes Grands Vizirs.
11 est indubitable que tous les habitants de nos possessions sises au-
delA du Danube, des forteresses circonvoisines et de tout autre lieu quel-
conque qui s'opposeront aux susdites dispositions (le fait une fois vérifié)
subiront le chatiment da A leur désobéissance. C'est done A vous, Hospo-
dar de Moldavie, 6, inculquer A tous les Boyards, sujets et autres habitants
de cette province l'esprit de la lettre du présent ordre Impérial, A les en-
gager A adresser de terventes prières A l'Eternel pour notre conservation
et pour la gloire de notre auguste règne, en s'éloignant de tout ce qui
pourrait contrarier le dit ordre Impérial.
Ruffin cAtre Talleyrand, despre trAmiterea noueI diplome acordate de Sul-
tan locuitorilor din principatele ValachieT si MoldoveT.
Pera, le 27 Mars, 1806.
Monseigneur,
J'ai l'honneur d'envoyer A V. E. la traduction du Diploma de S. H. con-

cernant les anciens et nouveaux privilèges, immunités, etc., qu'elle accorda
en 1802 aux Hospodars, que ce Ministre me témoignait clésirer d'après
le vocu de son maitre, de voir supprimer et annuler s'il était possible, par
une clause spéciale du nouveau traité que la Porte supposait prét A étre
conclu entre S. M. et l'Empereur Alexandre. Le Reis-Effendi, dans ma con-
féreuce du 20 Février, dont j'ai rendu compte A V. E. le 25 du mame mois,
www.dacoromanica.ro
24 v A. URECIA
De aceea Ruffin, in 30 Martie 1806 (1) serie lulTalleyrand: «Ce ne sera

done que lorsque nous aurons pu écarter Dumitrasco qu'il nous sera permis
d'espérer au moins un juste équilibre dans le ministere.»
D. Moruzi si Logotheti agentul (Capukehaia) al DomnitoruluT Ipsilanti
stint ceT a citrora indephrtare Ruffin propune luT Talleyrand s'o cérà oficial (2).
Cerénd acesta, Ruffin comple3ta planul s'éil de dtlrimare a influent,eT Mo-
ruzilor, Ipsilamilor, solicitând o scrisére in numele luT Napoleon cAtre
Alecu Stitt), ca s5. i se manifeste satistacerea. «l'emperreur de Russie a
plus d'une fois soutenu par ses lettres le credit d'Ipsilanti et de Moruzi.
Dar deac5, Franta lucra acum maT energic, ajutata de uniT GrecT, la isgo-
nirea din domnie a luT Constantin Ipsilante si a lut Alexandru Moruzi,
tot atAt de energic friptuià si Rusia. Abia a trimis divanul hatihuma-
iumul in favérea principatelor, ce mat' sus am adus, si iatrt c5. debt, rusesc
reincepe oficialmente o campanie diplomatica, in aparentti in favérea prin-
c,ipilor Ipsilante si Moruzi, in realitate insa pentru a-sT urrnAri scopurile
propriT politice (3).
sous le No. 52, m'avait prié d'insister auprès d'elle pour que, dans la né-
gociation du traité projété, S. M. l'Empereur des Franeais mit en avant
comme conditions indispensables, la suppression:
De l'alliance renouvelée entre la Porte et la Russie.
De la convention passée entre ces deux puissances, relativement aux
deux Principautés de Valachie et de Moldavie.
De leur accord concernant la Georgie.
La défense et prohibition a tout vaisseau de guerre &ranger de tra-
verser le Bosphore.
D'après ce désir, quelqu'il soit, KiaTa-Bey remit A Mr Franchini le texte
dont je soumets ici la version.
Quant it ce qui regarde la Géorgie, rien ne nous a été encore commu-
niqué.
Je suis, etc.
Signé: Ruffin. (Tom. II supl. I, pag. 335).
T. II, supl. I, pag. 335.

T. II, supl. I, p. 336.
Nota trAmisuluT RusieT adresata PortiT, cu privire la Valachia si Mol-

dova.
P6ra, le 31 Mars, 1806.
«Pour completer les comunications que le soussigné a eu l'ordre de faire

A. la S. Porte, il lui reste a déclarer que S. Majesté l'Empereur a haute-
ment approuvé la démarche faite par le soussigné le 18 30 Décembre der-
www.dacoromanica.ro
'STORM. ROMiNILOR 25
In acésta-sT nota ambasadorul rusesc reinnoind catre Pórta, declaratiunile

notel luT in sensul mentineriT Domnitorilor neschimbatT 7 anT in domniel
cere sa iea mOsurT P6rta, ca sa asigure linistea Principatelor, din partea
luT Pasvantoglu, care ameniMa din noil aceste OH. Altmintrelea «les debor-
dements de ce Pasha, ar puté aye consequente. Ce mOsurT iea Pórta in privirea
luT, cad nu asculta de vorba numaT ? Ce instructiunT dat'a Pórta luT Ip-
silanti in acest object? Asigurat'a Penia ajutor luT Ipsilanti in cas de now!)
incursiunT ale luI PasvantogIu si a celor-laltT AianT de pe tèrmiT DunariT ?
Rusia cere staruitor sa nu tulbure nimenT linistea ValahieT i pretinde un
firman de la ea catre tof Aianif in sensul de a nu tulbura linistea tOrilor
romane.
«Dans le moment oit tout est en armes, sur les bords du Danube, c'est une
mesure indispensable de la part de la S. Porte et le soussigné doit, d'après
le sens et le texte do ses instructions, insister sur son immédiat emploi 1).
0 -non& nota a ElciuluT (Rusiel) catre Pórta o silesce ca sa esplice

ca sa se declare ce partida va Ina. Ruffin in raportul sai din 2 Aprilie 1806
(Pera) catre Talleyrand dice, ca. Rusia in acésta noua nota o ameninta.
In cas de a se hotari pentru cea mal mica urmare contrara alianteY sale
cu Rusia, acésta va invade Moldova, Valachia si Bulgaria, iar Anglia va
lua Egiptul, istmul de Corint, Moreea i va veni sä bloqueze Dardanelelo.
Elciul adaogit, ca in asemenea imprejurarT, °data afacerea ajunsa la asa ex-
tremitate, ajutorul ce Nita ar astepta de la Francia ar fi tOrditt seati mal
bine nul, de óre-ce acesta putere este in ajunul de a fi atacata din noti
de o coalitiune maT formidabila dead ce anteea, prin intrarea proxima,
a PrusieT i unirea ei cu Austria (2).
nier, lorsqu'en procédant avec S. A. le Grand Vizir à l'échange des rati-

fications du traite d'alliance, il a eu l'honneur de lui remettre une note
par laquelle était dénoncée la conduite des intrigants dont les efforts ten-
dent si scandaleusement et avec tant de constance à conduire la S. Porte
enfreindre les stipulations concernant les provinces de Valachie et de
Moldavie, et le terme de la durée du Gouvernement des Hospodars.»
Hum. Tom. II supl. I p. 337.
Ruffin catre Talleyrand, despre amenintarile RusieT i despre intrigilo
partido! greco-ruse.
Pdra, le 2 Avril, 7806.
Monseigneur,
«On prétend que dès le 28 il avait eté présent6 b, la Porte un nouvel

office par l'euvoyé de Russie pour la presser de s'expliquer et de se (16-
www.dacoromanica.ro
26 V. A. IIRECHIA
Era u§or de a convinge pro muscall contra TurcieT.

MoruziT cariT (Mee' asemenea planurT de inarmare nu spuneail insa (leach
clarer sur le parti qu'elle comptait prendre, la menagant dans le cas oit
elle se déterminerait au moindre procédé contraire a son alliance avec la
Russie de tout le ressentiment de cette puissance et de la Grande Bre-
tagne, dont la première sera incontinent l'invasion de la Moldavie, de la
Valachie et de la Bulgarie, tandis que la seconde s'emparerait de l'Egypte,
de l'Isthme de Corinthe et de la Morée et viendrait bloquer les Dardanelles,
ajoutant le dit envoyé dans sa note officielle, que les choses une fois pous-
sées a ces extremités, le secours que la Porte attendrait de la France se-
rait tardif ou plutôt nul, vu que cet cour, prête A étre attaquée de nou-
veau par une coalition plus formidable que la 1-ère, par l'accession très
certaine de la Prusse qui, cette fois, se réunira 6, l'Autriche, sera elle-
méme très embarrassée de sa propre défense.
Le 30, lo parti Greco-Russe regut à point nommé un Callarache porteur
de nouvelles très fraiches de l'Europe. M. Pierre Fonton fut appelé chez
le Prince Ipsilanti, oit se trouvaient les Moruzzi. La conférence dura 3
heures. C'est là que la traduction des dépèches de l'Hospodar de Moldavie
fut redigée. Dimitrasko se chargé de la remettre a la Porte et la remit en
effet dans la méme journée.
Depuis le 28, le frère et CapikiaTa du Prince de Moldavie, de concert
avec les Résidents de celui de Valachie, couraient tous les hôtels des Mi-
nistres et des Grands de la Porte, leur faisant entendre qu'elle n'a d'au-
tre parti A prendre que celui des Russes el des Anglais, chiens d'infidèles
capables de réaliser leurs menaces avant quo les Frangais pussent venir
a son secours.»
De altà parte Dimitrache Moruzzi, fratele DomnuluT MoldoveT, inclémnb.
pe Pérth, in 19 Aprile 1806 in contra FranceT s5.-§1 indrepte Wile fiind
aliate cu Ru§iI.
Le 19 Avril, 1806.
«Du côté de la Pologne, et dans les lieux circonvoisins, suivant les rap-
ports exacts de mon frère, le Voivode de Moldavie, il y a une armée russe
de plus de 250 mille de hommes qui forment une digue impénétrable,
sans compter d'autres postes nouvellement ajoutés, de sorte que la S. P.
doit étre dans une parfaite sécurité pour cette partie de ses frontières.
Il n'y a done que l'autre partie, sise sur le golfe adriatique qui exige toute
l'attention du Gouvernement pour y rassembler sans (Mai tous les moyens
de défense née,essaires. En supposant que la vQlonté supréme fut quo l'on
employAt avec la connaissance et sous la garantie de la Russie, quclques
milliers d'hommes tirés de la nation servienne qui, commé le VoTvode de
Valachie ne cesse de l'écrire, est en armes et préte A marcher, un corps
composé d'habitants des pays ex-vénitiens tels que les Bouches du Cattaro
et la Dalmatie, tous mécontents du Gouvernement frangais, de Monténegrius
www.dacoromanica.ro
ISTURIA ROMANILOR 27
o cia dste cre,tind de 250.000 nu va fi antegarda pravoslavnice1 Rusii.

El so lauda incA, (serie Ruffiin la 26 Maitt 1806 tul' Talleyrand) ca Mata
putin pret pune pe Francia, cá. i-s'a refusat de Moruzesci chiar l l e g iunea
de ondre ce Napoleon le-a oferit !
Imp6ratul Francesilor, departe de a oferi Moruzilor si Ipsilantilor legiu-
nea de on6re, trimise in Mala 1808 pe generalul Sebastiani ca ambasador
al s'étl la Constantinopol si in instructiunile ce 'I dete iI ordonA, sà pro-
téglí pe GreciI partizanI FrancieI «les Sutzo, les Callimachis, les Angherli»,
si sPt indemne pe Pertä a urgisi pe Moruzi si pe Ipsilante (1).
et de serviens, ce corps, disons nous, sous la conduite et la discipline russe,

serait certainement en état de défendre les dits confins et suffirait pour les
mettre hors de toute atteinte de l'ennemi. L'on aurait, par cet arrangement,
tout a coup et sans Erais, une armée toute formée de 250 mile hommes;
c'est un fait indubitable. L'éxecution d'un pareil plan si les circonstances
l'exigent, et m eme des A. présent, est une considération qui n'échappera
point aux vues plaines de sagesse de LL. EE. mes Bienfaiteurs, et qui
est digne de leur solicitude.»
(1) Extras din instructiunile date generaluluI Sebastiani, ambasadorul Eran-

cieI la Constantinopol, relative la politica de avut l'ata cu incAlcArile RusieT
si cu intrigile Grecilor.
Paris, Mai 1806
ItIr.. I' Ambassadeur,
Les Russes, dont il faut que la Turquie soit enfin délivrée, ont cherché
4 s'introduire sous toutes les formes dans ses provinces et jusques dans
ses conseils.
Après s'ètre établis au Nord el ti, l'Orient de la Mer Noire, ils ont affermi
par des traites leur influence usurpée sur la Moldavie et la Valachie. Ils
ont cherché par le lien de la Religion, A s'emparer de l'opinion de tous
les Grecs ; ils les attirent dans leur pays et en favorisent la désertion.
Des Grecs fidèles, tels que les Sutzo, les Callimaki, les Ingherly et leurs
amis doivent étre incessamment recommandés A la bienveillance du G. S.
Des Grecs perfides et secrètement séditieux, tels que les Moruzzi et les
Ipsilanti, doivent étre un objet perpétuel de crainte, de défiance et de-
severité par la Porte.»
Ferte importante sunt instructiunile, ce, in 21 luniii 1806, da Napoleon

1111 Soba,stiani, relative la postul 01 de ambasador, Din ele resulta aoésta, ea
www.dacoromanica.ro
'28 V. A. IIRECHIA.
Napoleon vrea s asigure pro Pórtä cum ca. Moldova si Valachia trebue s5,
revin5, Portel (1).
Sebastiani la Constantinopol gasi in curs o afacere diplomatia., care nu era
de naturà a multämi pre Divan. Ruffin negotiase staruitor brevetul de recu-
nóscere in Moldova a lul Reinhardt, nu ma'l mult ca conizsar general fran-
ces, ci ca Résident, ceea ce P6rta arata, c insémn'a, cä, i Francia rent-
nósce independerqa Moldove'l (2).
Sebastiani, dupA instructiura nol: de la Ta-leyrand, din 1 August 1806,
renunta, la titlul de Résident, pentru comisarul frances din Ias'l i prohézit
ast-fel PorteI c5, este in aclevér amic al integrit4T eT teritoriale.
ApoT Francia trämisese si pro un 6re-care Fialcowski °ricer polon din
6stea francezrt, ca s5, inspecteze tóte cetatile de pe unja Dunä'riT si a Ni-
struluT, ca sà afle cum stail ostirile rusesc,I (3).
(1) Relatiunile esterne catre Sebastiani, despre scopul ce trebue

ambasadorul.
Paris, le 21 Juin, 1806.
Mr. l' Ambassadeur,
Le but des négociations doit étre de

de laire reprendre à la Portre l'empire absolu sur la
Moldavie et la Valachie.
Vec),I Hurm. tom II, supl. I, pag. 341-344).

In Hurmuzachi, tom II, supl. I. pag. 346 si 347, sunt notele prin care Talleyrancl re-
comanclä luI Sebastiani pre Fialcowski.
Relatiunile cxterne catre generalul Sebastiani, despre calétoria de inspec-
tiune a oficeruluI Fialcowski d'a lungul malurilor NistruluL
Paris, le 31 Juillet, 1806.
Mr. VAntbassadeur,
Les dépéches que j'ai l'honneur de vous adresser sont portées jusqu'a
Bucarest par Mr. Fialcowski, officier au service de France, qui est chargé
de se rendre ensuite sur le Niester pour parcourir cette frontière depuis
Chokzin jusqu'a la mer. Je crois devoir prévenir V. E. de cette mission,
afin que la S. P qui en serait nécessairement informée plus tard par ses
agents, n'en prenne aucun ombrage.
Ce jeune officier voyage sans suite; mais j'ai chargé le Consul de France
Bucarest de lui dormer un interpréte et un guide silr. Il se rendra d'abord
www.dacoromanica.ro
Rusia, din contra, impingea din rèsputerI la rebeliune popérele crestine din
le long de la branche septentrionale dtz Danube, A Ibrail, A Ismail, a Kilia-

nova. De 1A., il gagnera l'embouchure du Niester, et il remontera ce fleuve
jusqu'A Chokzin, en observant l'état de défense de la rive gauche et en pre-
nant des renseignements sur les forces des Russes qui sont à la rive droite.
De Chokzin, il pourra revenir en France par Lemberg, ou descendre le
Pruth pour examiner cette seconde ligne de défense et reprendre la route
de Jassy A Bucarest.
J'ai chargé les Consuls de S. M. A Bucarest et Jassi de procurer A M.
Fialco-wski les lettres de recommandation et les facilités de voyage qui lui
seraient nécessaires. Cependant, cet officier est chargé de ne donner aucun
éclat A l'objet de sciir voyage. Il a ses passeports pour Bucarest et Jassy.
Sa course sur le Niester peut passer pour un voyage de curiosité, conve-
nable A un jeune militaire, et, comme il est né à Kaminich, qui est très-près
de Chokzin, son voyage dans cette dernière vine, que cependant il ne doit
pas dépasser, peut paraitre avoir pour objet de se rapprocher un peu de
sa famille et d'être plus à portée de terminer quelques affaires personnelles.
M. Parent est chargé de vous expédier de Bucarest par un courrier ex-
traordinaire, les lettres que j'ai remises pour V. E. A M Fialcowski.
Recevez, etc.
Talleyrand cAtre generalul Sebastiani, despre titlul ce trebue si 'Arta

consulul frances la Iasi'.
Paris, le 1 iofit, 1806.
J'ai l'honneur de Vous prévenir que M. R. Reinhardt, qui a pu recevoir
jusqu'ici le titre de Consul Général et Résident en Moldavie n'est
ment que Consul Général et ne doit être considéré qu'en cette qualité.
On avait pu, par égard particulier pour Mr. Reinhardt, qui avait été Ministre
Plénipotentiaire, chercher à relever par un titre politique sa nouvelle mis-
sion. Mais la S. P. ayant vu dans ce titre une innovation qui pouvait
faire penser qu'on regardait la Moldavie comme indépendante de son, au-
torité, il est juste de ne pas laisser accréditer une telle opinion.
Le titre de Résident ne s'est donné habituellement qu'à des agents
accrédités près d'un Etat indépendant. Ainsi, il ne peut pas convenir au
Consul de S. M. en Moldavie, et l'Empereur, qui veut l'intégrité du terri-
toire et de la domination de la S. P. a reconnu que l'opposition de cette
Puissance A toute innovation était fondée.
Vous pourrez, cependant, en cédant à ce que la Porte a désiré, vous en
faire un mérite auprès d'elle et lui montrer cette cléférence de S. M comrne
un nouveau témoignage d'intérét et d'amitié.
D'après ces explications, la S. P. n'aura à donner à M. Reinhardt que le
titre de Consul Général, dans son exequatur.
J'ai autorisé M. Fialkowski A se rendre de Bucarast A Constantinople,
après avoir terminé sa commission, afin de prendre les dépéches que V. E.
aurait alors à m'adresser. Je vous prie, M., de ne pas le retenir auprès
www.dacoromanica.ro
30 V. A. URACHIL
peninsula BaleanicA. Prin Ispilante intretinea r'esc6la Sérbilor. Acésta o Buie
de vous. Il est nécessaire que cet officier vienne bientôt me rendre compte
de ses observations et du résultat de son voyage. Du reste, je le recom-
mande A votre bienveillance pendant le peu de sejour qu'il fera it Con-
stantinople.
Recevez, etc.
Signé : de Talleyrand Périgord.
Ruffin cAtre Talleyrand, despre cuvintele pentru earl S. P6rtrt n'a voit
s5, recunòscA tramisuluT frances de la 14 titlul de Resident.
Pura, le 6 Juillet, 1806.
Monseigneur,
J'ai l'honneur de vous remettre ci-joint la traduction de la note quo le

Reis-Effendi m'a fait passer en forme de billet au sujet du titre du Re-
sident dont j'avais, d'après vos ordres, demande l'insertion dans le berat
de Commissaire general de M. Reinhardt dans les provinces ottomanes,
sises au-delà du Danube.
V. E. remarquera parmi les considerations que la Porte met en avant
pour justifier son refus, la dernière, qui est celle spéciale à la Moldavie.
C'est la plus forte raison de la repugnance des Turcs A accorder le titre
de Resident, quoique les autres motifs allégués par eux me paraissent
assez bien fondés. Mais, ce qui peinerait le plus le Ministèro ottoman,
serait, sans doute, de reconnoitre un Resident étranger auprés du VoIvode
ou Bey de Moldavie. Co serait, comme il est dit dans la note du Reis-
Effendi, une manière de reconnaitre la liberte et l'indépendance de ce Bey.
Ce serait confirmer la convention passée entre la Porte et la Russie, el
qui tend en effet à le rendre presqu'indépendant de la première Puissance,
en le reconnaissant sous la garantie de la seconde.
V. E. aura vu dans les protocoles des Conferences tenues en Février
et en Mars, que le désir prononcé de S. H. est, que Sa Majesté, memo
dans le cas oil elle jugerait convenable de donner la paix a la Russie,
stipule dans son traité la suppression de la susdite convention de la Russie,
et de la Porte. Je suis persuade que Mouhib-Effendi, parti avec l'ordre
positif d'insister auprès de V. E. sur ce point qui tient singulièrement au
cceur de S. H., aura recu A l'occasion do la demande du titre de Resident
pour M. Reinhardt, une copie do la note du Reis-Effendi avec un nouvel
ordre de solliciter les bons offices et la toute puissante intervention do
S. M. pour que la convention precitée et uniquement relative aux deux
Principautés de Moldavie et do Valachie soit mise en oubli.
Une fois convaincu de l'impossibilité d'obtenir de la Porte que le Berat
de M. Reinhardt, comme Commissaire general des relations commerciales
lui donnat le titre de Resident, el de la veritable raison qui la determi-
nait à s'y refuser ; je cru devoir tourner la difficulté, puisque je ne pou.
www.dacoromanica.ro
pré bine Talleyrand, care serie in 23 Iunie 1806, luT Muhib-Effendi, amba-
sadorul PorteI la Paris, cele urmAtóre:
vais pas la lever. Je demandai d'abord que, par uno lettre vizirielle sé-
par& et adressée au Bey de Moldavie, on l'autoristit à reconnaitre M. Rein-
hardt pour Résident de France. Ma demande fut rejetée comme ayant le
méme ibconvénient. Alors, M. Franchini proposa un mezzo-termine, et
c'est que la lettre du Grand Vizir soit adressée aux Paellas de Cholizin,
de Bender et d'IsmaY1, tous gouverneurs de provinces sises au delà du
Danube. Cette proposition fut mieux accueillie. On ne s'engagea point pour
les trois Pachas, mais on laissa espérer que la lettre serait au moins a-
dress& b. l'un des trois. 11 me semble que nous ne perdons rien à cet
arrangement, car si une des autorités musulmanes constituées au-delà
du Danube reconnait, par ordre de la Porte, M. Reinhardt comme Rési-
dent de France, a fortiori les deux Bey Rayas seront-ils entrain& à cette
reconnaissance par le fait méme. J'attendrai done l'expéditon du Berat
auquel on travaille, et celle de la lettre vizirielle qui est presque promise
pour envoyer le tout b. M. Reinhardt. Le Bérat de M. Parant est déjà
en mon pouvoir.
Je passe dans mes comptes les frais de ces expéditions dont je fais
l'avance it M. Franchini ; mais V. E. sait que l'usage était qu'ils kussent
supportés par les titulaires. Elle prendra à cet égard la mesure qu'elle
déterminera dans sa sagesse.
Je crois devoir joindre ici copie de ma note pour M. Reinhardt, parce
que je m'apercois que le Reis-Effendi, dans celle qu'il ma fait l'honneur
de m'envoyer en réponse, n'a pas jugó b. propos de répéter les termes ho-
norables dont je m'étais servi pour annoncer la nomination de ce Résident.
Je suis, etc.
Signé: Ruffin.
Nota presentatb. Porte( de Ruffin, cu privire la cererea beraturilor ne-

cesare d-lor Reinhardt si Parant.
Pera, le 6 Juin, 1806.
Le soussigné, chargé d'affaires de S. M. l'Empereur des Francais, Roi

d'Italie, près la S. Porte, a l'honneur de notifier b. S. E. le Reis-Effendi
que S. M. Impériale et Royale a nommé, par décret du 18 Mars :
Monsieur Reinhardt, son Résident et Commissaire général des relations
commerciales dans les Provinces ottomanes situées au-delb. du Danube,
3assy
et Monsieur Parant, sous-commissaire de ménies relations à Bucarest ;
Et que, par un décret postérieur, Elle a nommé Monsieur David, com-
missaire général des relations commerciales en Bosnie.
En informant le soussigné de ces trois nominations, S. E. le Ministre
des relations extérieures lui enjoint de solliciter auprès de la S. Porte
l'expédition des Bérats et fermans de' xequatur nécessaires pour faire re-
www.dacoromanica.ro
32 V. A. URECHIÀ
«La Russie déclare la cause des troubles de la Servie en protégeant ou-

vertement les revoltés, en intervenant en leur faveur, en cherchant A faire
assimiler la Servie A la Moldavie et A la Valachie qu'elle a mises sous sa
dépendance.
Si la Russie voulait la conservation de l'Empire ottoman, ello cesserait
de secourir les Serviens, elle offriraii de les réduire; ello leur déclarerait
qu'elle ne peut les entendre que lorsqu'ils auront posé les armes, livré
leurs chefs, reconnu leur maitre légitime.
Mais la Russie ne veut que le démembrement de l'Empirc Ottoman . .
Si les Serviens obtenaient l'indépendance, qui peut douter que la Mor6e

et toutes les provinces où il se trouve un grand nombre de Grecs, n'as-
pirassent au m'eme but ? Et que deviendrait alors l'Empire Ottoman ? La
Valachie et la Moldavie ont déjà donné un trop funesto exemple. Les
Russes y commandent en maîtres. Cependant, la S. P. doit seule les gou-
verner, et ces provinces forment une importante partie de son Empire. (1),
Si nu numaI popórele crestine le ajutati muscaliI. Tot prin Ipsilantel Rusia,

resculase pre Ajan u! RusciueuluI, Tersenicli, care îi propusese s'A ucidA
pe sultanul &hm si pe ministri i sä, ea el puterea. Insusl Dionisie Fotino
nu neag5, Intelegerea dintre Caragheorghe Cernea i dintre Tersenicli
Domnitorul Munte niel (2).
connattre les titulaires sus nommég sous les titres que S. M. leur a con-
férés et les installer dans l'exercice de leurs fonctions.
Le soussign6 a également ordre de faire remarquer A S. E. le Reis-
Effendi que S. M. Impériale Royale, en choisissaut pour son Résident en
Moldavie un personnage distingué dans la carrière minist6rielle, et en
s'empressant de placer un commissaire général en Bosnie, prouve a quel
point elle désire de resserer de plus en plus les nceuds de l'amitié qui
unit si heureusement les deux Empires et d'étendre les liaisons de
commerce et les rapports de bon voisinage entre les Ottomans et les
Fran cais.
Flatté d'être porteur d'instructions si honorables et si analogues à son
vceu, le soussigné les remplit avec d'autant plus de plaisir qu'elles lui
fournissent en méme temps l'occasion précieuse pour lui de renouveler
S. E. le ReisEffendi l'hommage de sa considération la plus distinguée.
Au Palais de France, à P6ra-les-C-ple le 6 Juin 1806.
Signé: IN ffio.
Ilurrn. Vol. II, supl. L p. 342.

Tom. II, pag. 221, trad. Sien.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA itomirmott 33
Aceste tat:, eunoscéndu le pilna in fine si Pótia., pe la 6nele luT Iunie

st. vechiti 1806 incepu a se imprAstia vestea, cä P6rta a hotarit rnazilirea
Domnifor Moruzi si Ipsilante. Ruffin serie acésta luI Talleyrand, din Pera, in
10 tulle 1806, ha chiar .adaoga, °A e vorba sa fie numitT in locul lor Donald',
«Alex. Sutzo ex-hospodar et Charles Cailimaki Drogman de la Porte. On
avait nomm6 pour successeur de celui-ci le susdit Nloruzzi, mais le Kiaia-
Bey nie le tout et prétend que, s'il y a quelque changement, Bano Kan-
gerli sera Drogman de la Porte.»
Da'r triumful vederilor francese la Constantinopole era reservat energi-

culuT no ambasador al Franciel pe langa Divan, generalul Sebastian'.
DounniT nostri sisntesc o schimbarse de situatiune eu sosirea nouluT arnba.-
sador, i deci desvolta o deosebita noua energie i el, catAnd sa corumpa
cu bard rnuIV pe Ruffin si pe Franchini (1).
La 28 luliú stil nog Generalul Sebastiani a sosit In BucurescT, de la
Nizza (2).
Dionisie Fotino dice, ea «pe la inceputul anuluT al 4-lea al DomnieT sale (a
ha 'psilant) se intimpla ca Napoleon Bonaparte, imp6ratul FrancieT, voind a
ridica pe Krta In contra Hugel', a trimis ambasador la Constantinopol
pe generalul Sebastiani. Acesta a venit prin Ora Romtmésca. Domnnl ra
primit Cu onorurile cele mal deosebite (3). Generalul Sebastian', intele.
ca era partizan cu corpul si cu sufletul Rusilor, s'a cercat cu
tot felul de promiterT, ca sc6t5. din convictiunile sale si Induplece
a se lipi de politica francesa. Ipsilante rèmase statornic i r6spunse (??)
era peste putinta a se rumpe de partidul rusesc. AtuncT Sebastiani 'T spuse
Uurm. 1-11 supl. I. p. 345

Sebastiani c.Atre Talleyrand, principe de Benevent, despre sosirea Jul
la 13ucurescT.
Buearest, le 30 Jnillet, 4806
Monseigneur,
Je suis arriv6 à Bucarest le 28, et fen partirai demain pour me rendre

Constantinople. La chaleur est excessive et a rendu mon voyage tris-
pén ible.
Horace Sebastiani.
T. ti: supl. I. p. 346.
(3) Ruffin serie in 9 Aug. 1806 st. n. lui Talleyrand, cà i s'a adus din 13ueuresel o
scristire de la gener. Sebastiani in care spune ea el earait exigé et obtenu tons les
bonneurs dus à l'ambassadeur du plus grand monarque de l'Europe» T. II. p. 34k.
V. A Urechid Isloila R 8
www.dacoromanica.ro
84 V. A. tikECIIII ..=11
curat ea mergénd la Constantinopol, are sal denunte la Devlet gi are sä
se chiasca, i cu tóte el Domnul pa lana onorurT, 'T-a dat i darurT (in
sabiI i petre ecumpe) ea de 200.000 leT, ou speranta cA dór el se va abate
dela hotarirea sa, Sebastiani InsA r6mase nestramutat, i merend h PeIrtli
31 descrise cu colorile cele maT negre ca filo-rus; da amostace in tevolta
Sirbilor ca oposant al tuturor intereselm, impèratieT. Pórta dupa 6e-
menea descoperirl a proieotat destituirea i uciderea lui, dar prelungit
timpul pentru ca nu cumva sa, afle qi sil fuga kl).
Sebastiani fusese deja insarcinat in 1802, Ja Linea anuluT, cu o misiune

In Orient qi cunoscea bine situatiunea. IT fu uqor dad de a doua di 4p1:04
sosire In Constantinopole, energic §i de§tept cum era, fila se faca asoultat
de ,Pórta.
Putine iIe (lupa sosirea la Constantinopole a luI Sebastiani p6rta dom
niilor luT Moruzi i Ipsilante a fost hotarktil. Deja la 10 lulie st. n. 1806 (2)
Ruffin seria luT Talleyrand din Pera ca: «Se asigura ca DomnitoriT aotualT
aT ValachieT i MoldoveT Ata sa fie inloouitT de Alexandru Sutu, fost hos-
podar si Scarlat Calimach, Dragoman al Portal.» La dragomanat in locul
luT palimahh pra irisa vorba sa fie chiamat Dirnitrie Aloruzi. Ruffin intre-
band despre acésta pe Kehaia-BeT, acesta a negat dicand, ca daca Ara fi
schimbare, atuncT dragoman va ti BanuI Hangeri. Dupa sosirea luT Seba-
stiani, cera ce la 10 Iulie se banuia numaI, se realiséza. In 28 August stil
noa (3) Sultanul Selim al 3-lea mazilesce pe (48111 Domnitor dupa insistenta
T. II. p. 220, Ve41 i Dionisie Eclesiarhul. Tesaur li, pag. 204

Dup. Dionisie Eclesiarhul, C. Ipsilant scia mal de mult, c stAtea raa la Con tatinopole
si de aceea luase unele dispositiunl maT mult decit enriase. El ordonti tuturor capuki-
haelelor sale de la serhaturile Durara si din calea Constantinopold 4E81 plzéscA (arte cu
`privighere, eind vor ven1 capegiT imparAtescY pa la hanurile Beiliculut s incluiaeca cer-
cetAtorT, sfi iscodésa cu ce trébl vin la Bucurescl, si pe care va dovedi ch Vine asupra
Domniel Sala, sfi pue pe Turcii Beilicului, cu dare de banT, ca náptea, cu cumpOtare,
taie pe acel capigia i BO lea firmanul sl 1-1 trimétl pe taina, lar trupul tapegiuluT b5-
gandu-1 In sac s1-1 arunce in DunAre. De acésti lucrare, aflandu-ma IncA in BucurescT la
Mitropolie, aceea am ancla de la ipochimene vrednice de cre4ut. DecT acésta urmind ca-
pukihaelele, spune cit ar topit pre vre-o doI treT capegiT.a
Mal. departe Dionisie 4ice a s'a b5gat de sdmi de aceste dispositiunT de capegil s) a
afiAnd acéstO. PAptuire a, lul Ipsilanto, vizirul SultanuluT, a inteles cit Domnitorul era hain
si atufar a primit sfatul lul Sebastiani de a mazili pe Ipsilante. Constantin Sutu Candida-
tul Francial la tronul Muntean nu putin contribui la cAdorea luT C. Tpsi/anti, denigrAndu-1
aratand ,c1 acela este hain. (Tesaur de aton. 11 paga 205.)
D. N. D. Popescu puna °u grapa rnazilirea la 6 August 1806, pag, 91, In Calendarul
pe 1893. Tot asa serie i cronica greco-roman4 datg, de D. Ebriceanu la alaiul istorieT
www.dacoromanica.ro
ISTORIA. ROMINILOR
generalulut Sebastini, insistentA tinutA in a§a mare secret, in cat Seba-

stiani credea cA ministrul rusesc Italinski nu aflase nimio despre mazilire (1).
Se pare inteaclevér cA ambasadorul ruses° din Constantinopole nu allá
Imediat despre Inazilirea Domnitorilor, cad el intailiA de a protesta contra
acestuT act. Numal la 8 Septembre 1806 Italinski trimIse PorteT un pro-
test in regull in contra mazilirii Domnitoraor inainte de implinirea ce-
lo r 7,,an1 (2),
Mitropolie din Iasi (pag. sy gel la 1806 August 6, Mari a fose imbrAcat cu cavada j Const.
Al. Sutu ca Domnitor ValachieT; de asemened Scarlat Vodä Calimach ca Domn al Mol-
dove. Apoi la 15 August, Joi, la 9 ore séra fu Insciintat Ipsilante a e mazilit.» Aceste date
din eionica grecoJromAnA sunt eronate, Gen. SebaStian n'ar fi dat vestea mazilirii twine
la 29 Aug. dacA era fAcutl la G. El Borle lAmuritla 29, ea 4ieri 28 August» s'a intimplat
numirea noilor Domni.
(1) Vestea rnazilirel i p6te holArirea uciderei (de care Sebastiani nimio ntricrie) a fost
4xpediati, dice Dionisie Eclesiarhul, de capikihaiaoa romAnA-din Cronstantinopole am grab-
hid ollcarT turel, db.du-le Multi banT sA mérgi f6rte iute la Beiul cu insciintare, scriindu-T de
1.6te i BA facA cum va face sfi, scape cu viatA Alexandru VodA Ipsilante, Ina '1-a
saris cum a s'a hotArit sA-1 lea viata, d sA caute orv.cum va putea sA scape Cu capul a
mAnl. Capikihaiaoa de la Rusciuk sinitind ce Be lucrdza pentra VodA, IncA i-a scris
Terstenicoglu se gAtesce, ca fArA de vesie cuprindl cu 6ste, ci sA fugg, cu capul a
mAnit, a nu va rAmAne dln némul lui niel picior. (Tesaur Il, pag. 205.)
2) Generalul Sebastiani catre relatiunile esterne, despre completa schim-
bAre a politiceT otomane, i despre depunerea color doT principT ruso- fill a-
ValachieY i MoldoveT.
«Hier S. H. &lint IH a déposé les deux Princes de Moldavie el de Va-
laohie. Le Prince Moruzzi a été remplacé par le Prince Callimaki, Drogman
de la Portes et le Prince Ipsilanti a été remplacé par le Prince Alexandre
Sutzoi Khantzeri a 60)- nommé Drogman. Vous voyez, Monseigneur, que
les insinuations amicales de S. M. ont été suivieS et qu'aussitét que le Gou-
vernement a pu se oroire indépendant, il a donné des marques certaines de
son amitié et de sa confiance dans l'Empereur des Frangaist Les changements
étaient tlifficiles. Ces Princes avaient pour appui fa Russie, l'Angleterre,
l'Allemangne, et méme la Prusse. Ils avaient corrompu plusieurs membres
du Divan et jetaient l'or a pleines mains.
Ces Princes méditaient une révolution clang cet Empire. Toute la popu-
lation grecque est préte a s'insurger. Le Servie a donné le premier signal.
Les autres provinces sont au moment de suivre cet exemple., Les Princes
Moruzi et- Ipsilanti, intimement liés avec l'EvAque grec de Monténégro,
s'entendaient avec lui aye°, plusieurs autres et étaient prêts a &later; Les
tleux Princes nouveaux, dévoués aux intéréts de leur Gouvernement et
fìdèle à leur souverains vont faire tout leurs -efforts pour détruire ces
germes de trouble et fespère qu'ils y parviendront bienta.
M. d'Italinski jette feu et flammes contre la Portei il menace d'une rup-
ture très-prornpte entre l'Empire Ottoman -et la Russie, et vient d'expédier
-un courrier extra,ordinaire à Pétersbotirg. Il vent regarder la déposition
www.dacoromanica.ro
86 V. A. IIRECHIÀ
Cea ce spune Italinsky despre ordinea ce a primit de la impratul s65
des Princes comme une violation de la Convention de Jassy, et il a donné

presque une déclaration de guerre. C'est dans cet instant que la France
doit fortement soutenir la Porte. C'est hier qu'elle est sortie réellement
de la tutelle et de l'ascendant russe, qu'elle, a repris son anclen système
et qu'elle a adopté les mesures nécessaires à son salut.
Terstenic-Oglou, Ayan de Rustchouk, vient d'étre assassiné par ses soldats.
Cet événement est heureux pour la Porte. Cet Ayan, séduit par le Prince
Ipsilanti, dont il était depuis quelque temps l'ami intime, marchait contre
les troupes du G. S. A la téte de 80 mille hommes, et m'a dità moi-méme,
lors de rnon passage, que son projet et celui de ses amis était de s'em-
parer de Constantinople, de deposer le Sultan et de mettre en pièces les
Ministres. Je cherchai it le ramener it des principes de fidélité et son gou-
vernement; mais son parti était pris.
La &position des deux Princes a été traitée avec un tel secretque M.
d'Italinski n'en a été instruit que lorsque les nouveaux ont. été installés.
Iacii scum protestol oficial presentat S. PorV de ambasadorul RusieT
1,;1
In contra numireT noilor DomnT al Principatelor duniirene.

ConstAntinople, le 8 Septembre 1806.
Le soussigné, pour remplir ses dernières instructions, et d'aprés l'exigeansce

des traités existants entre les deux Empires, demando provisoirement, au
nom de S. M. Impériale, la suspension du départ des deux nouveaux Voi-
vodes, dont l'un est, suivant le dire du public, Charles Callimaki, et l'autre
Aleko-Bey, dont le mépris pour la S. Porte, les violences et les vexations
pendant sa première administration, les &fits envers la Cour de Russie,
sont bien connus A S. IL, et se trouvent constatés dans plusieurs &tits
autographes de ce Sultan, qui furent dans le temps exhibés par les Mi-
nistres de la S. Porte au soussigné lui-rnéme.
En elTet, si elle persiste dans la résolution d'observer les traités et de
conserver encore l'harmonie et la bonne intelligence qui régnent entre les
deux Cours, elle doit convenir de la micessité de faire droit it cette de-
mande, et d'après la considération sérieuse dans laquelle la S. Porte doit
prendre tout ce que le soussigné a été autorisé a lui exposer dans cette
note. Elle est tenue a s'abstenir de tout le cérémonial usité envers les
deux nouveaux VoYvodes, tel que leur admission à se prosterner 4evant
l'étrier Impérial; ou bien, si la S. Porte, indifférente sur les suites quel-
conque de l'acte hostile qu'elle s'est permis contre la Cour de Russie,
veut y persévérer, si elle est résolue de consommer ainsi !Infraction des
traités qu'elle a entamée par la destitution des deux anciens Voivodes,
&ors, c'est autre chose.
Le soussigné demande en outre que la S. Porte empéche l'envoi sur les
lieux par les deux nouveaux Voivodes de !curs Lieutenants ou Kaimakams,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiNILOR 37
ea sa eéra ea nota 10 s lie pusa sub oehiT SultanuluT, era numaT o in-
Ventiune, carT de la, qiva maziliriT Domnitorilor 'Ana la data noteT nu avu-
sese timp sh vestésea la Petersburg intimplarea, necum sa i primésea de
acolo instructiunT.. Ca dovadh póto sta noua noth a, luT Italinsky din 17
Septembre st, v., prin care ambasadorul rusesc reinoesce protestul contra
mazilira, asta data din ordinea impgratuluT, pretinOnd cii eel doT DomnI
sh fie indath reintegratT la locurile lor, sub ameninkare ea nu va primi niel
un r'éspuns obseur, evasiv, scii dilatoriti i ea deaea reintegrarea luT Moruzi
Ipsilante nu se va taco imediat, isT va reclama paspértele si se va re-
trage din Constantinopole (1).
ou la prise de possession dea affaires par ces substituts, s'il y en a eu

déjà d'envoyés. Tous les boyards des deux provinces doivent, suivant
l'usaire, se rassembler extraordinairement et Mire parmi eux un vice-gérant,
sous le titre de premier boyard.
Le soussig,né demande qu'a ces fins les ordres de la S. Porte soient
expédiés aye° la plus grande diligence.
L,e eontenu de cette note ne laissant aucun doute sur la fermeté des
intentions de S. M. l'Empereur de Russia, met en évidence combien
importe que la mesure qui est proposée soit adoptée. La méme note (16-
montre également que S. M. est en droit d'attendre de la S. Porte une
explication de la droiture de ses intentions et de se voir consultée sur
l'objet en question.
Dans le ens oil les intentions respectives se trouveraient dans le plus
parfait accord, il taut qua la S. Porte déclare sans détour qu'elle est dans
la résolution sincère de prouver, non seulement par des paroles, mais par
des faits, qu'elle est préte a exécuter à l'avenir la lettre et l'esprit de tous
les traités et actes politiques et commerciaux, pour que S. M. l'Empereur
de Russia puisse prendre sur elle le soin d'aviser aux moyens que lui
commandant à la fois sa propre dignité, le retour de la tranquillité géné-
rale, et l'intérét des deux provinces, dont elle garantit, l'existenee et la
duree, ainsi que le maintien de leurs privilèges.
Le soussigné doit Mire connaitre ofticiellement et en termes précis que
S. M. l'Empereur, son maitre, lui a expressément ordonné de demander
que sa note ICit, sans (Mai, mise sous les yeux de Sa llautesse.
(1) Nota ambasadoruldt RusieT,Italinski, catre Sublima Pérta, despre depu-
nerea principilor ValachieT i MoldoveT i despre cererile CurteT imperiale
ruseseT.
Pdra, le 17 (29) Septembre, 1806.
«Le soussigné, Envoyé Extraordinaire et Ministre Plénipotentiaire de S. M.
l'Empereur de toutes les Russies, n'avait fait qu'obé,ir aux ordres précis
de son Auguste Souverain en reniettant à la S. P. le 1,28 U mois clernier
la note a laquelle elle vient de fiiire une réponse négative sur quelques ob-
jets, contradictoire avec les taits et les traites sur d'autres, evasive et illusoire
sur tout le reste.
www.dacoromanica.ro
38 V. A. tirRECHIX.
La protestul Elciultif rusesc se unesce si ambasadorul AnglieT, care si

el depune la PertA o notA fulminantA in contra maziliriT celor doT DomnitorT,
amenintand si acusand pe P6rtA, a s'ail dat cu totul sub influenta FrancieI.
Generalul Sebastiani vestesce acestaIntriun P, S. la scris6rea sa din Pera,
de la 29 August 1806 st. n. si mal apel intrialtA scrisére a luT din 21. Sep-
tembre 1806 cAtre Talleyrand, in care dice clit «Ambasadorul AnglieT nu
mal jecA la Constantinopole, decht rolul unlit agent al domnuluT Italinsky.
Si unul si altul amenintA cu rAsboid grabnic si teribil 136rta otomanfi, ve-
stindu-1 cA s'a format o coalitiune non& contra PranteT, din Anglia, Rusia
si Prusia (2).
S. M. Imperial° ayant eV) informée de la nouvelle destitution des deux

Hospodars de Valachie et de Moldavie, a expédié sur le champs au sous-
signé un courrier extraordinaire, arive ici avant-hier au soir. Elle lui ordonne
d'exprimer son extreme mécontentement sur cette destitution arbitraire,
faite au mépris du Hatti-Cherif emane en Septembre 1802, (les premiers jours
de la lune de Djernazuil Ahir 1217) trois ans avant le terme qu'il prescrit
sans en avoir donne aucun avis préalable ti. son Ministre, sans que le motit
determinant lui ait été d'avance communiqué et constate de part et diautre.
S. M. Impériale ne peut rester indifférente sur un pareil etat de °hoses,
et si par une suite de son extreme moderation et de son désir de conserver
la bonne harmonie avec l'Empire Ottoman, elle pouvait encore consentir
A ajourner touto reclamation ultérieure sur une partie des griefs énoncés
dans la susdite note du soussigné, il n'en saurait certes étre de merne de
la destitution illégale et arbitraire des deux Hospodars. C'est une infraction
manifeste aux engagements solennels de la S. P. envers la Cour Impér.
de Russie. C'est un objet intimement lié A sa consideration et a sa dignité
par la protection que les traités lui donnent évidemment le droit d'accorder
A ces Princes, et que des stipulations postérieures et toutes récentes encore
entre les deux empires l'autorisent A exercer.»
(2) Generalul Sebastiani cAtre Talleyrand, despre mania ambasadorilor Ru-
Biel, Angliel si Prusiel fa0, cu schimbarea politiceI otomane, si despre pur-
tarea principilor Moruzi si Ipsilanti.
Constantinople, le 21 Septembre, 1806,
«L'Ambassadeur d'Angleterre sue joue plus A Constantinople que le rôle

de l'agent de M. d'Italinski. L'un et l'autre menacent d'une guerre prompte
et terrible la Potte Ottomane, a qui ils renouvellent tons les ¡ours l'assu-
ranee d'une nouvelle coalition contra la France, composée de l'Angleterre,
de la Russie et de la Prusse. Jusqu'à, present, les vociférations de M. d'ita-'
linski ont produit peu d'effet: les demandes qu'il a faites ont été rejetées.
Les nouveaux Princes de Moldavie et de Valachie qu'il voulait faire arrêter
sont partis pour se mettre a la téte de leurs Principautés, et je suis par-
www.dacoromanica.ro
ISTORIk ROMANILOR 39
Läsam un moment Constantinopolea in starea de fierbere acolo produsä

de la sosirea generaluluI Sebastiani i destituirea hot&ritä in secret a WI
Ipsilante i Moruzi i ne intórcem in Principate.
Am adus cu doeuménte naratiunea domnieT acestor DomnitorI piinA la
anul 1806. Nu avem a reveni asupra lucraril n6stre din acest punct de
vedere. Sa povestim acum cele ce in BucurescI se intimplk cum si la lasl,
in luna lut August 1806.
Am vélut c& la 28 August st n.4 generalul Sebastiani pune data destituiriI
luI lpsilante si a WI Moruzi, Alexandru Ipsilante era fórte bine insciinOt
de ce se petrecea la Constantinopole. Dionisie Eclisiarhul serie, cä de la
Constantinopole era Ipsilante inseiintat de capuchihaiaoa lul. In aceea§I
in care Sultanul Selim Ill semna actul de mazilire, &lie& la 16 (28) Aug.
Alexandru Ipsilante fugea din Bucurescl, preteständ inaintea boierilor eä
se duce la mosia sa Afumatl, VegII in ce mod naréz& Dionisie Eclisiarchul,
FAnutA (Zilot) i Fotino fuga luI C. A. Ipsilante:
«Capikihaiaoa de la Tarigrad a seria lul Voda cu grabnicl olacarI turd,
dAndule mu4I bind sä mérgä fórte iute la beiul et' insciintare, scriind de
Ott) si sA Mc& cum va face sA scape cu viatA. Tat&I séd. Alexandru Voda
Ipsilanti Inca i-a scris, cum eh N'a botArit sa-I iea viata, ci sh caute orI
cum va putea sä. scape cu capu a mana. Capikihaiaoa de la Rusciuk sinAind
ce se lucréz4 pentru Vodk inc& 'I-a seria, cA Trastä.nicoglu se preg&tescef
ca färA de veste sfi-1 cuprind& cu 6ste1 ci sä fug& eu capul a mink el nu
va réminea din némul luI niel picior.
«Vod& Ipsilante luind acesteinsciint&rI de odatkfórte s'a intristat si indatä,
a poruncit sA inchiz& port& curtel domnescl cu t4rie i cu mare paza, i de
loa ad poruncit DórnneI, ca. in grab& sA se gAtésch si sa string& tóte ale case!
de, drum, asemenea, aú poruncit i color din casa sä. string& tóte de grabä
sa le aseszle de drum, ,A poruncit si la gineriI luT, in grabk cu totul BA se
glitéscA de drum. Poruncit'ad si postelniculul i amarasuluT, s& adune tóte
ale camaril, puindu-le in 101 sä le incarce in cara mocAnescl. Poruncit'ad
vittasilor de eurte in grab& a& aducd care mocAnesct sA incaree calabalicurile.
Poruncit'ail luI Basi,oiohodar, buliuc-basilor, barairactarilor, tunarilor, capita-
nilor de pandurY, apitanilor de eäl&rasl, de grab& sä. se g&téscä, iarä1 cu céta
tut i cu armele sale, totI sA fie gata de räsboid, spre paza si petrecerea MArieX-
Sale. Asa Ilan d totl grabnica porunel a Märiel-Sale, in 3 sad 4 cés urI tótA gatirea
s'ad Pacut. lar boieril. ceI mad prinOnd de teste, eh Vedä. pléca cu tóth
p
venu A rendre tous ses efforts fnutiles. Le nouveau Ministère me parait
de même sentiment que rancien à l'égard de la France, et j'espère qu'il
marchera sur la méme ligne.»
www.dacoromanica.ro
40 Vs A, URECH1X
casa lul, adunat la curtea domnéseA si ad intrat la VodA grAinclu-7:

MAria-Ta, vedem cit vreI sit plecl din scaunul domnese cu tótA casa Maria.
Tale, si noT r6maind vom cAdea in primejdie si in urgie impZirAt(,sca.. Vodit
a gis catre (limit: AvetY forman imp6rittese sit m opritl ? Boeril ait 'ós-
puns: DU avem. Vodit a gis: DacA nu avetI ferman, sit nu ave1 niel o grip.,
cA nu vetI pAtimi nimic, iar de voitI rèsboi cu mine, sable, ci topuz este
In mana mea, poftim. i iar le ail gis: Acum mò due undo seitz i [Ara
zAbava inè void intúrce, ci d v6strit sa cAutatI de trebile domneseI, ale veni_
tulul din térA, precum este rinduit de Domnia mea, si sa urrnatI ca cum
asl fi insu-'mT Domnia mea de lath i sA m insciintati neineetat de tóte
incA void serie d-vástre i porunoi cum sa, urmatI i sh ròmanetI
sAnAtost Si la 6 césurI din qi, a plecat întâiù cu calabalicul i haremul
Cu gineril lui, iar Märia.Sa dacA a isprilvit cuvintarea ou boeriI in scud
a suit in caretA (si s'a apucat de sAnatósa, precum se vorbesce intre
6menI, cA fuga este rusinósA dar este sanAtósA), si cu ósta arnituti,
dad, cazacl, rumanT horvatT i eazaci rumanI i pandurr i tunarir ou tu-
nurile si fórte cu iutime i ou grAbire at manat, avénd Hob. mare sA nu'l
ajungil Turcii TrAstilnieogluluI (1).
Zilot (Rinutil) nu dA detaliI asupra fuge'l din Ducurescl a WI C. Ipsilante,
oi numaI face istoricul intrigilor de la Constantinopole ale luI Alecu Suta
Sebastiani contra lul Ipsilante, si urmArilor acelor fapte, asa:
ufiind cA acest mare tiran Napoleon tinea in fata prietesug cu Pórta tur-
cóscit pentru cele maI adind interesurl ale lur, care prietesug vè'gêndu-'l
Aleco-VodA Siitul ci partida frantuzóscA sprijinit fiind necontenit prin Elciul
frantuzesc de la Tarigrad, v6na Domnia Tèrel-Romanescr. Ipsilanti si el in-
selitandu-se de acosta i avénd si el tainicit impArtasire cu Curtea RusieI,
partida rusóscA fiind i ailandu se si Rusia pe aceste vremurI tare si pu-
ternicit i singuril strasnicA putere. impotriva lui Napoleon, nu mal putin
si Tureilor gogoritA, au facia cunoscutit pornirea i lucrarea SutuluI ;
nu numaI atiìt, ci trimise pe tainA (Pórta) sa iea çi capul luI Ipsilanti ; de
care insciintandu-se Elciul ruses°, pe de o parte pe loe Iäcù scire iur Ip-
silanti ca sA fugA sA scape capul, si pe de alta dote cuvint cAtril
Sultanul, ch, orI sA laso Domn tot pe Ipsilanti, pima. la 7 anI, cum scrie
hatibumaimurile, adeeA brisóvele PortiI si legAturile intros PórtA cu Rusia
sail de nu el fugo la Curtea sa si atuncI rósboiul va fi deschis, iar pricina
de se punea Rusia pentru tonstantin-VodA Ipsilanti era adev6rat si a
trabtaturilor ce Meuse el RusieI in vremile acestea, cand Napoleon umbla
cu tóte mestesugurile sA surpe si pe Rusia, cum surpase si stricase
(1) Tesaur JI, pag. 205.
www.dacoromanica.ro
celelalte in-tptiratiTi °WI ale EuropeT, gata avénd rtishoittl si cu dinsa,

pe taina firnbIttrid a ridica si pe TurcT asupra eT, ca maT lesne sa o surpe.
Care lucru simtindu-'l Ipsilanti i fiteendu-i-1 cunoscut (la care orl bine a0
Mont, ea o sèmin ta cretina dorind de imptwatie crestina seat/ 1.66, cAcT at des-
coperit taina stapanuluT ski,Turettl,alteT impèratiT, este osebit a se judeca), Ru-
sia fórte s'ati fost indatorat luT i de aci, milna drépta avéndu-s1 la ac6sta, cum
si la aradicarea Sirhilor impotriva PorteT (mestesugind acésta Rusia, ca sit sla-.
bésch puterea TurculuT a nu putea sä o pornésca tótlt asuprit-7, du pa cum pohtia
Napoleon,. ci sit aiha in inima staptutiréT sale pe SirbT piedeca), sta Rusia
pentru dinsul a nu se mica din domnia sa, flindtt-'1 cel mal trebuincios
la acele ingozit6re pentru dinsa vremurl, ea sa-1 descopere planurile Tur-
culuT cu Franta impotriva-'I. Care ocrotire a RusieT pentru Ipsilante prin
Elciul el la Tarigrad, eu ast-fel de hotarire, adeca: orT lpsilante Domn [Ana
la 7 anT, saù r6sboittl este deschis, vt.dénd-o P6rta i focul r6sboiuluT
avéndu-1 SirbiT aprins, cariT si isbutia asupra Turcilor, cu greti f6rte iT
venia a face hatirul FrancezuluT, unuT vecin maT de departe, si a dobindi
vriijmas pe Rus, vecinul eel mar de aprópe, si in vremea aceea mal virtos,
efind In launtru impèratiel sale avea bold pe Sirbl, cum s'att lis. Si asa
fu Oita Pérta de a sc6te pe Sutul din domnie i orindui iar pe Con-
stantin-No(1A /psilanti,i trimise fermanul de domnia tocmai in Rusia, unde
se afla fugit cu Deanna, cu beizadele i Cu ceT mal alesI GrecT aT s6T, de
unde i pleca singur lara familie numal cu uniY din hoeriT s6T grecT ) (1).
D. N. D. Popeseu in studiul: «Epoca Nedumeritilor» publicatil. in Calen-
darul sai pe 1893, qice, cit C. Ipsilante, la trecerea prin BucurescI a 10
Sebastiani se grabia atitt prin vitt graitä eta si in scris esprime sen-
timentele sale de amicie i devotament fata cu Francia.
Cum documentéza asemenea. asertiunI? Fotino spune, din contra cS, «ge-
neralul Sebastiani intelegéndu-'1 pro C. Ipsilante ca era partizan cu corpul
si cu sufletul al Rusilor, s'a cercat cu tot felul de promiterT ca sa 'I scóta
din convinctiunile luT i sa-1 induplece a se lipi de politica francesa.
lante rémase statornic §i r6spunse ea 'I era peste putinta a se rumpe do par-
tidul RusieT (2).»
D., N. D. Popescu obioinuit maT mult a serie nuvele deck istorie, povestesce
ca mare fantasie m'ésurile ce C. Ipsilante le iea ca sa intarésca palatul, ha
si Bucuresciul: El (Ipsilant) a dat ordin 6menilor curteT sale, ca sa incue
portile palatuluT i sa le pue in stare de ap6rare; data ordin tuturor ca-
pitanilor (?) de plasT, de poterasT, (?) de pandurT §i de 6ste teara, (?) ca sa
Fitnuá, pag. 83. 2) Pag, 91.

Fianna II, pag. 220.
www.dacoromanica.ro
42 V. A. URECHIÀ
se adune in BucurescY in cea maT mare graba; strins'a in jurul palatuluT

sal t6ta céta armasilor si a cazacilor, carora le imparti munitiune cu in-
destulare i tainurT indoite pentru o luna (??); dat'a ordin tunarilor ea sa-'sT
asede tunurile deasupra zidurilor palatulul (!) i pus'a.sa cresteze tótä crésta
zidurilor cu .deschic,lliturT miel de meterezurT prin earl sa incapa .gurile
cele largy ale; suisanelelor; inconjurat'a zidurile palatuluI cu sentinele dese
numeróse, pe carT le schimba la [le-care dou6 ore (!!!) pentru ca pri-
vigherea sa le fie neadormith dupa ce se asigura in privinta palatuluY
de ori-ce incalcare fara de veste din. partea boerilor (???) incep FA inta-
résca i dealurile din marginea Bucurescilor cu tabiT de ptimint i tunurY
puse in meterezurT, precautiunl carT baga in mare gr6za pe locuitoriT ora-
suluT (1).»
In memorul met' al 3-lea: «Pe file de céslov» presentat AcademieT, am
reprodus acésta informatiune manuscrisa dupa cartea Pravoslavnica
plturti», tiparita la 1704 sub mitrop. Dositeitl:
«1806. Sa se scie and a fugit Constantin Ipsilante la MusealT: in luna
luT August 16 dile la 7 ceasurT din qi...» (2).
Explicatiunea ca C. Ipsilanti ar fi mintit pre boierT ca se duce din Bu-
curescT numai 'Anà la mosia sa «Afiona(1», o dal boeriT Divanulul, pentru
ca. de sigur se temeail sa nu fie apol. apucatT de Nita pentru fuga luT
¡psi Ian te.
In realitate insa boeriT trebuiaa sa fie fost in cunoseinta, deplina de de-
cisiunea DomnitoriuluT de a fugi din téra, cacT almintrelea nu ne-am putea
explica cum de tocmaT in aceeasT di, imediat, boeriT rinduesc kapukeliaiale
nouT pe la serhaturY (3) §i chiar de a 2-a di adreska catre totT ispravniciT
de judete urmat6rea carte deschisa:
«Facem d-v6stra in scire, ca. ierl la 16 ale urmatemeT 'la 10 césurT din ji,
Maria-Sa Constantin-Von. Ipsilanti, fara, de veste, aù plecat de aicT cu eu-
vint ca, se duce la mosia MarieT-Sale AfumatiT, bland impreuna t6ta fa-
milia sa si pe totT boerii grecT cu totA ekpaiauct cu toti ostasiT MarieY-
Sale i cu t6te ca. la plecare spunerea Mariel-Sale era, cum ca. merge la
Afumatl, precum am lis, dar (lupa ducerea sa de aicl am luat pliroforie,
ca atï apucat pe drumul BrasovuluT catre téra nemtésca, ci acésta
intimplare vestindu-se la obste p6te O. se dea noroduluT vre-o spaima,
Pag. 92 C3lendar 1893.

Veqf si la Fotino, tom II, pag. 218, 220, 221, 222.
La Vidin a fost numit Paharuicul lije; la Rusciuc Slugerul Bali, la Braila Biv al 2-lea
Armas Gh4orghe; la Nicopúia-Polcovnic Hurmuzake; la Silistra; Armas Iordache Voiti-
neanu. Li se ordona asa caute trebile serhatulul cu buna orinduiall de a nu se Intimpla
cel maf mic cusur si pentru orI-re madea vor avea trebuinta de povap. s. inschuteze ca
sA ¡ea porund domnescID (original Bibl. V. A. U.)
www.dacoromanica.ro
de aceea ialA intr'adins v6 scrim, sàproftacsitT d-v6stre cAtre totT

zabitiT, i zapci i prtralabiT i tuturora deobste locuitorT incredinttIndu-I
si adeverindu-le, cä éra este in pace si ea s5, nu aibA nimenT niel un fel
de frich satt temere, niel sä se facil vre-o turburare intro dinsiT sat" strà-
mutare ei sä stea totT in liniste la locasurile lor, fiind-cd din cés in cés
«*.t Alm th sosésccl de la prea Malta Púrtd Capiolan Cu vestire de Domnie nouel.
Ci dar sä fitl d-tre cu priveghere, ea nu cumvasT din pricina unora ce
sunt iubitori de rilzwiltirt, sA se intimple vre-o spairna de turburare intre
loeuitorT, ingrijind d-tre de a nu li se face niscaT-va jafurT sat' milnehtoriT
de cAtre cinevasT ; ei s5, avetT a cauta trebile judetulul cu Witt orinduiala,
cu linite i flirä de cusur, intocmaT precum v scriem asa sà urmatT
fitT s5m6.tosT. Fitt cu luare aminte sA nu se intimiile vre.un cusur, cAcT
apoT Cu hotttrire sà scitT avetT a rèspunde si a da sémA. «1806
August 17.0 (1)
Din insAsT acéstli, porunca a DivanuluT se vede Limurit, cä boieriT
causa fug,eT luT C. Ipsilanti, de 6re-ce spun, cl «din ceas î,i ceas atept(int
soséscil de la P. I. Púrla Kapiolan cu vestire de Domnie
nu numaT boierti din Bucuresci sciaù despre acésta, ci i Caimacanul
CraioveT, Arghiropolu, care acela fuE,ri si el imediat dupA fuga Domnito-
rulul, de aduse mare spaimà in greti ineercatul oras al CraioveT, ba i in
tóte cineT judetele oltene.
Divanul din BueureseT ailiind de acéstli spairntt de peste Olt, adres6 ju-
detelor acelora urmAt6rea carte deschisà:
«CinstitT d v6stra boerT ispravnieT ot sud... Aci luartun insciintare, cum cA
din pricina fugireT postelniculuT Argliiropolu, ce se anti caimacam, s'ar fi
pricinuit locuitorilor o mare spaim4 i turburare, in cAt aú inceput a se
riíspindi uniT din el, Pentru care mirare avem: cum de aIT ingAduit
d vetstrà a se face o urmare ca acésta? La care acésta ne am mirat fórte pentru
neeltibzuirea d-v6strtt i putina ingrijire ce avetY de linistea locuitorilor, in
vreme ce d-v6strà cratT datorT, ca indatil, pe de oparte sA fi pornit menzil
spre a V6 pliroforisi de aci pentru adevttrul lucrurilor, pe de altA parte sA ti
esit in judet, ca sA ar'etatI locuitorilor i slt-T fi incredintat ctt n'ati a fi intru
niel un fel de fric6. saü temere, liind cA tara este in bun5, pace ; care acésta
neurmiind'o d-vóstrâ suntetT in mare vina. Ci dar iatA vé poruncim, sA pu-
netT tótà osIrdia i s5. metahirisitT tóte cuviinciésele mijI6ce, spre a aduna
la loc pre ceT risipitT i spre a-'T adeveri cu tótà incredintarea, cA tara este
In bunit pace, stt n'aibtt nimenT nici un fel de temere aü frich, fiind-cA
nol aid din ceas in ceas aveptdm sosirea caintaca»tului cu Domnie noua. Ci dar
urmatI intocinaT cum viS scriem i IinitiT norodul acolo, cAcT in urrna
avetI a da grett réspuns» 1806 August 20 (2).
Orig. la Bibl. Urechià din Galafí.

Originalul la Bibl.Urechià.
www.dacoromanica.ro
44 V. A. UREMIA
In aceeasT di de 20 August, Mitropolitul i boieril scriserA EpiscopuluT

de Arges «sA se scóle sà vie la BucurescI, fiind prea trebuincios.»
Tot in interesul linistef locuitorilor din Ora si din Bucurescr, Divanul
luA diverse alte msuri. Asa: 1. rindui la Craiova vechil, adicà locotiitor de
aaimacam pre logofiflul Costache Caliarhi.
Numi vechil AgieT din BueureseT pro logofiitul BA16.0eanu.,
Serse acestuia in 1806 Aug. 22 si mareluT spAtar, sA opr6scA obiceiul
slobodirel de arme diva i nóptea prin mahalale i oral, ea sA nu se in-
timple sialasis i spaiind locuitorilor politieY (1).
4, Divanul ordonA vAtasilor din t6te plaiurile tòreT cl «cu tóte cä i fArA
de acéstA poruncA credem cA vet fi pAzit pnä acum datoria slujbeI tale
pentru paza plaiuluT, dar iatA i nol prin acéstA strasnic 10 poruncim, sA
fiT nelipsit din plaiù, unde sA te aili cu to0 poterasiT si plìtiaii t'éT pA-
zind i diva i nóptea cu privighere de a nu lAsa sa trécA prin plaid ni.
mama §i nimica, ei sA fie poprit fies-ce lucru i panä ce nu vei vedea tes-
cherea iscAlit& insi-ne noT, nicT inteun chip sA nu se slob6dA A trece,
cAcT de se va face vre-o urmare impotriva insu0 vei avea a da sémA i stras-
nicä pedépsA veY cerca. Asemene i de cele care-1 sunt sciute dupä. cu-
prinderea poruncilor ce-0 sunt date maY dinainte i sunt embodisite, orT za-
hereto i cu un cuvint saú verT-ce, î1 poruncim far de porunca nóstrA de
slobodenie sA nu trécA. Acésta!». 1806 Aug,ust 22.
Cu acéstA porund divanul nu avea in vedere numaT interesele vAmiT,
ci si impedicarea risipireT OriT, §ub impresiunea spaimeT In urma fugeT
luT C. Al. Ipsilant.
Peste 8 dile de la fuga din BucurescI a luT C. Ipsilante sosirA acolo Cai-
macamiT trimisT de noul Domnitor Al. Sutu. Acestia era" Dumitrache
(1) multi din eel r6i1 närAviti in tOte noptile slobod pusef i pistúle prin tirg cat
prin mahalale, dintr'a carera pricinA púte sä. se intimple sinhisis i spaimA locuitorilor
pentru aceea dar se cuvine a da poruncil strasnickstrAjilor d-tale, ce se incon-
jewil itt poporul agiei (respective spittariei) sA priveghieze ea de acum inainte nimenea eA
nu se mai IndräsnéscA a slobogi armä niel4iva niel nOptea, iar pe care il vor prinde si
vor dovedi eA a urmat acestUt fapt,A, inteacel ceas ridicandu-1 sAr'l aducl aid la Agie
impreunA. Cu armele sale spre a-Vi lua cAduta pedeapsä. De care acésta asemenea s'aa scris
vi d-sale vel spAtar ; deosebit sä, dal poruncA, ca de astii-di inainte verl carele se va gAsi
purtand a.suprä-'si arme aici in politic.. Mat de a fi supus saCt cunoscut de nefer la vre-un ogeaç
din cele sciute, numal decAt si aceluia luAndu-i-se armele sl se adult impreunk cu ele
aicl la Agie. Asisderea sl se facl cunoscut la totl de obste, ca de la un ceas din nOpte
nainte nimeni nu este slobod si volnic a mai umbla prin politie färA de felinar, iar veri-
carele se va arAta impotrivA urmAtor i se va da cuviinciosul nizam (?) Acé,sta.
Semnat Dositeia mitropolitut, Dumitrache Vet Batt.
1806, August 22
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMIN1LOR 45
Hangeri si Biv vel aga Costache VIahuâ. Caimlicamia vestesce acésta

noua domnie, 25 August 1806, prin urmittérea carte deschisa, la to(X is-
pravn
Pnblicqii la Idle frdetele rériä de veslirea Dosnniei wove.
No caionac,amii terii Romanesci. dumné-v6strit boeriT isprav-

niel ot ye facem in scire, ea asta4I la 25 ale acesteia -nrmatóre, cu
dumnélor fratiI boeril caimacamI ce ail sosit de la Tarigrad biv vel D. Hangeri
biv vel Aga Costache V1ahu0, am primit pré malta Imparatésua perunch
vestitóre, orinduit de la pré malta Pérta, Domn i stapan Çrit nóstre,
Märia Sa Alexandru Voda Sutul; primind si de la insusI Maria Sa Veda lumi-
nata carte cuprinqetóre cu acésta vestire; ded nu lipsim a ye serie dumnea-
v6stra, ea indata dupa primirea acesteia, numal decat sa publicuitT acesta
facénd'o sciutzl la tóte judetele, ca IA se bucure cu tota si sA róge pre
milostivul Dumneded pentru intarirea prea puterniceI n6stre imperatii (a
eitruia staphire tie neclatita In vecl), cum si pentru Maria Sa pre trial-
tatul nostril Domn, ca sa-1 pazéseä in bunA stare inteacest prea luminat
scaun al stapaniriT MarieI Sale; de care sa-1 i adeveritl durnné-v6stra pe
totY, ca ari sa vietuiasca intru o fericita petrecere, fiind-ca intelepciunea,
hlindetele, fiHsea milostivire çì buna ocarmuire a Mariei Sale sunt isciute
de obste, atät mal d'inainte cand s'aVi aflat Marla Sa ad din vremea. MarieT
Sale a domnieY din Moldova, eta si mal virtos din diestima vremil ce ail
domnit aci dupit resvratire, °and atund tot norodul Çéril flind
imprristiat. Maria Sa cu parinteasea durere, prin silinta ce ail pus s'ail orin-
cluit i en intelepte mijlécele Mariel Sale pro top strins adunat
pe la locasurile lor pazindu i i aperAndu-Y de cele impotriva necazuriler
spairna i turburarI ce patimisera Oda atuncl; asa dar i acurn sa fie co to0I
bine ineredintatT, eA asemenea ari sä petreca in cu tot repausul
odilma ion, aperatT de jafurl si de verY-ce alte nedreptAV i orl-ce spainalt
se va fi incuibat in inimeie lar acum intriaceste trecutefile, fies-ce care
sA lepede de la sine téta frica si sa nu lie nimenea in niel un fel de grip
saú temere, fiind-ca din mila luI Dumne4ea, çara este in buna pace, Domn
stapan avern intelept, bland, milostiv i itibitor de dreptate, si de se va
fi si stramutat cine-va de pe loeurile lor, sa se int6rcli fies-care la odihna
sa, sA T caute de agonisita i hrana sa, i sa se apoco mal virtos de lu-
crarea pamintuluI, facendu-sT araturile cele obicinuit, de actin) din vremea
www.dacoromanica.ro
46 y. A. tlftECHIL
tómniT, fiind-ch acestea sunt ajar pentru al lor folos i obstésch inbelsu-
gare. Ac6sta! (1). 1806 August 25.
BoeriT munten1 ingrijatT nu cum-va sh li se fach vre-o imputare ch att

conlucrat cu Ipsilante i ch nu impedicat de a fugi, socotira util
manifeste alipirea lor chtre P6rth prin un arz, prin care pe de oparte sh-'1
multh.m6sch pentru noua domnie, gi pe de alta, in speranta ch noul Domn
va isbuti sh fach primith ariltarea boerilor, arzul descrie starea de shrheie
a ILtriT si are de scop de a mijloci sh nu maT cérh noue zaherele de la
t6rh, eh nu are de unde sA (lea (2).
(1) Cocl. XLÌX, fila 266.
(2) Arzul Mire 1»tpèrd(ie de la?d(amire pentru Domnie-notal a Mariel Sale

Alexandra Nicolae A,5'utu l'oevod.
NoT prea plecatT robT aT proa puterniceT Im1)6rAtiT, smeritul Mitropolit,

EpiscopT, egumenT, t6th céta bisericésch, boeriT eel d'intia, al doilea si al
treilea, mathLiT, chpitaniT, vhtaviT d'împreun i ea tot norodul priT
manescI, credinci6sele raiale prea puterniceT Imp6rati1, printr'acest de obste
prea plecat al nostru Arzmagzar, facem arAtare, ch astacIT, la 25 ale acesteT
urmAtóre lunT, ati sosit prea Inaltul lmp6rhtesc zapt firman ca vestire
de noua Domnie d'impreunit i cu Domnialor boeriT caimacamT al Mhriel
Sale prea InitiÇatulul nostru Domn Alexandru Nicolae Sutu V-vod, a ch-
ruia intelepciune, blandee i bunà ochrmuire fiindu-ne sciute, atht de mal
inainte, din Domnia Mtiriel Sale cea de la Moldova, &At i maT virtos din
diéstima vremiT ce aù Domnit aicT duph resvrAtire, cand aü araat dare
prea puternica ImpérAtie cea cu multc't rivnh, credinth, intelepte mij16ce
ale ochrmuireT, i phrint6sca blhndete intru acésth OM, nu avem alt mijloc
vrednic de multAmire chtre prea milostiva i chtre prea puternica nóstra
Impèrhtie (a chruia pronie de apururea grijesce si luerézh cele de binele
folosul nostru supusilor s6T robT si al sOracilor locuitorT aï acesteT T6rT),
ci ridicand mhnele nóstre chtre proa Inhltatul ì proa puternicul Dum-
nedeil, neincetat ne rughm pentru inthrirea prea puterniceT Imp6rtitiT, ea
sh i se mArésch sthplinirea si puterea in vecT, cum si pentru Mhria Sa
Domnul nostru ca phz6sch eu huna stare intru acest prea luminat
scaun stilphnireT NIArieT Sale, a chruia bunh sosire, din cele mal trebuin-
ci6se i grabnice fiind, se astépth de ciltre tot memlechetul cu mare bu
curie; chtre acesta ca cea phnh la phmint inchinilciune, iartts1 facem arh-
tare pentru cea vrednich de mare jale, starea si halul t6riT nóstre, ch in cur-
gerea acestor trel, patru anT trecutl, pe 'IMO alte distihiT ce ail fost ale
timpurilor, cea mal mare stingere i shrhcie pricinuit acestuT phmint
din greutatea ernurilor ce ail fost, neobicInuite i neasemiThate cu al.( anY,
care niel odirii6rA nu aCt maT lost, niel de b6trilniT nostril nu s'a maT po-
menit sA se fi mal intimplat aceste felurT de ernT grele i rete, die! ice-
www.dacoromanica.ro
Doué dile dupa instalare& noueT caimacamiT, ea urmaresee averea

masa in t6rá a luT Const. lpsilant, prin urmatórea carte:
«Noi Caintacandi rerii RomanesaCinstit dumn6-ta Arlion-Vornice
perea lor fiind in vremea tóinniT, «cand atuncT este rinduiala dupa clima
loculuT de aci a se lucra pamintul cu araturT si a se pune seménaturile
de bueate) ne-ati facut de am rémas fara de seménilturY; pentru-ca lun-
gimea ernilor intindéndu-se inainte adeca si in vremea prima-veriT, le-a
pricinuit i periciune la tot felul de dobitke murind ca de naprazna o
nenumèrata multime de vite, inca si din aceT catT ari apucat de aù arat
si ail seménat, nicT aceia nu s'a putut folosi cu nimic; pentru-ca in uniT
timpl fiind seceta rodit, in altI timpT fiind multime de plol necon-
tenite si pot6pe de apa, ari fost fìträ putinta a secera, a se triera si a se
stringe acel putin rod ce se art.:to, rémaind de ail putredit peste camp si
bucatele i finetele; de care ac6sta saracie i lipsa bucatelor i peri-
ciunea vitelor ce s'a intimplat, apururea am arr,tat, am rugat prin Anafo-
ralele nóstre pe Domnul, ce se alla orinduit aicea insa am facut i osebit
Arz catre prea inaltul Devlet ca sa le trimita i sa le aréte i sa le faca
t6te aceste sciute catre prea Puternica Nita, dara de s'ail trimis si de ail
facut vre-o arétare sail nu, noT nu scim, ca niel un tel de réspuns nu am
luat, i niel macar vre-o catusT de putin mangaere de la nimene n'am vé-
dut; attita vedem, cri cererile si luarile de la t6ra, facia far& osebire,
intoemal ea si in vremea timpilor celor rodnicT i cu imbelsugare, si de
nevoie ail fost silitT saraciT 15.cuitorT de a cumpéra bucate de prin alte
partI Cu indoit i intreit pret, i att implinit Zaherelele ce s'ail cerut,
acum de multit lipsa i saracie in care se aula ticalósa tera, am rémas
cu totiT de nu scim ce 0, mal facem; ci ne rugAzn sa faca prea puterniea Im-
pératie mila cu noT si cu saraciT locuitorT, ca dupà starea in care se alla
tical6sa ter& sa dea i sa réspunda la t6te cererile pe cat be este averea
lor, ca suntem eu totiT de la mare pana la mic cu .osardie si silinta ca
le implinim pe cat se afla, iara sa nu [le silitl bilraciT cadin lipsa lor
sa Implinésca cererY peste putinta lor, caer precum am dis, intru ac6sta
data Ora se aft la mare lipsa si saracie din pricina nerodireT (pamintu-
lul) timpilor si a periciunet viteldr i alter intimplatóre supararY si saracil,
ce ail cercat i ari patimit intre acestY ant*, cum si deosebit a sciutelor si
nesuferitelor supi;IrArY ce tot-d6una trag de catre vecinil SarhatliT, in cat si
hotarele caleat, si in scurt t6ta. paza Nizamulul tériT stri-
cat, mare Inn va face prea puternica impilratie cu saracil locuitorT, cand
iT va mantui si il va apiIra de aceste rele i nesuferite patimid i neca-
zurT. NoY ca nisce supusT si credinciosT aT inaltulul Devlet, dupa datoria
ce avem arétilm t6tri starea si tot halul (lupa milostivul
Dumnedeil, alta nitzuinta nu avem decat la mila prea puterniceT ImOratiT,
ne rug,am fierbinte sa caute cu ochul ceT plinT de milostivire asupra n64ril
care de la parintiT i mosil nostril stint supusiT i credinciosiT robT al prea
puterniceT ImpératiT, sa faca mila en saraca i tical6sa tera n6stra; si cum mi-
lostivul Dumnedeil va lumina pe prea puternica Impériltie i prea slilvitil
nostri stPipanY.-1806, August 25.
www.dacoromanica.ro
48 V. A. URECIIII
lescule, fiind cA dup5. fuga AlArieT Sale Constantin VodA Ipsilant, este tre-
buintA a se face sciute orT-ce lucrurT ale MArieT Sale, se vor fi afland aicT
In térl, politim pe dumné-ta sâ facT de acéstá cercetare cu tOtA scumpa-
tatea, ca O. te pliroforisescY i sl te adeverezT bine ce lucrurT anume se
OA, uncle sunt, i tie &are cine se tin ? i fi'leénd catagrafiT de t6te aeeste
pe larg, sA ne aratT in scris.-1806, August 27.
Dositeia al Ungro-VlahiT, Dumarache Chita Ban, Dumitrache Racovith
Dan, Manolache BrAncovénu Ban, Scarlat Chica vel SpAtar, Manolache
Cretulescu Ban, Constantin Filipescu Vel Vistier, Isaac Ralet, Constantin
Cretulescu, Ve! Vornic, Dumarache Hangeri, Costache ylAhut.
O altA lucrare a CaimacamieT fu pitacul el cAtre marele -SOW, tot din
27 August 1806, prin care spune, c5. de 6re-ce aú aflat aC5. uniT din ceT nA-
TAvitY i voitorT de ral, nisce örnenT de millte felurT de stArT, cad incon-
jurAndu-se inc6ce i incolo aicl inAuntru politiel, "risipesc la audurile 6me-
oiler unele vurbe cu totul nein(intate i mincin6se, vrénd i eugetAnd
cu acele sA turbure linistea tuturor de obste si WA de nicT o pricinit sA
aducA spairnA la inimile ler i turburare. De aceea en deadinsul scriem
D-tale, ca numaT decAt sa daT poruncA a striga pristavul si a publicui prin
tot semtul spAtArieT aceleia, adecA, ca de acum inainte orl-care si de veri-ce
stare de om va fi, sA nu maT ndràsnéscAa sc6te din gura sa la nicI o parte
tie loe vre-un acest felia de netrebnic i pricinult de turburare cuvint. lar
cAnd i dupA acéstA vestire si peruncA impotriva se va dovedi de cine va
cum cA aú indrAznit a urma un acest fel de berechet (care cu total este
poprit) unul ca acela de verT de ce fel de stare care sa se p6tA ridica la in-
chis6rea spAtArieT, nutria! decAt BA se ridice ca sit l lea apel cAduta pe-
dépsil chiar inteacel loc unde se va dovedi... acéstA faptA, spre Oda i altera
asemenea lul; iar impotrivA fiind intr'alt felia de stare, numai deal sA ni
se arate de cAtre D-ta ca sa se dea in urmA vi pentru acela cuviinciosul
nizam.-1806, August 27.
-Mitropolit (Dositeia) Dumitrache Ban, ve! Ban, vel Vist. Rath' Golescu,
Dumitrache flangeri (1). 0 asemenea poruncA saù pitac s'a trimes
la Aga.
Doué dile ape! CAimAcAmia mal adresézA DivannluT CraieveT si in genera
la totT boeriT CraiovenT urmAtórea carte desehisA:
(1) Orig. la Bib!. Urechi5. Galati.
www.dacoromanica.ro
ISTORiA ROMÁNIL611 40
De la no i Caimacatriii (éril Romanesci ccilre gad oblea Dumn4lor

boerilor Craioveni.
Am vèlut rOspunsul ce facetT d-vóstrA cAtre prea Sfintia sa Plirintele

Mitropolit i chtre dumnélor fratir boerr pamintenT la cele ce vi s'a lost
scris de aci cu Serdariu Iancu çi atat din scrisele d-v6strà cat i mal vir-
tos din copia pitaculur ce vi s'ati arAtat acolo de Proin-caimacamu, care
cetit aicl de noT, védênd i intelegénd invelAciunea ce vi s'ail urmat
nu lipsim a r6spunde d-v6strh, cä inteadevèr filcut la noT bine cuno-
scut el «pentru cea din Craiova turburare a d-v6strA a-ç1 avut indestulh
pricina a vh spliminta; ci fiind cA acum v'atr pliroforisit bine c5. tóte acelea
aü fost neadevsérate, cacr Bucurescir aú fost vi sunt in linivte, cum vi
t6tA teara este in bunh pace; IatO vi nor acum de isn6v6 scriem cl-vóstrli
sh v'e intóreetr cu totr inapor pe la locavurile d-v6strii, silindu-v6 de im-
preunA i cu dumnélur vechilul caimacamiel, ca vi pe totr altT catT de acolo
din Craiova i dintre cele cinor judete se vor fi risipit, sA v6 osirduitT cu
inteleptele mijlócele d-v6strä spre a-1 intórce inapor, stringéndu-r i adu-
nându-r pe totT pe la locavurile lor, i v6 incredinthm, Arhondes, eh dupA
cea din fire bunatate, blhndete i milostivire a MArieT sale luT Vod6.1 vi de
la buna cugetare ce ne este sciutO a are cAtre tótä céta boerésel cum
chtre totr locuitorir acester patril, avetY a dobAndi vi a cilvtiga negrevit,
atAt fie-carele in parte duph meritul 1361, cat vi totT de obvte mila Marier
sale; ci dar precum v'e seriem, siliti-v6 a stinge tótìt turburarea de acolo,
vi a-T aduce pe totr intru cea deplinä linite, ca s5. se cunóscli de dare
M'aria sa osirdnica slujbA i credinta d-v6strà. Acésta. 1806 August 29 (1).
Noua caimacamie nu se p6rtä, cu asuprime fata cu boieriT grecT rti'mavT
In Oa dui:a fuga luT C. Ipsilant. Chiar i fostul caimacam al Craiover po-
stein. Arghiropol, cel care vgdurAin cum prin fuga luT din Craiova, ocazionasl
spaima Oltenier, se intórce la Bucurescr i Caimacamir, scrih in 27 August
1806, noulur vechil de caimacamie de Craiova, logofkulur Costache Caliarh,
sA aibä a trimete la Bucurescr spre a se restitui lul Arghiropolu, tóte lu-
crurile lui «care lucruri poprindu-se de c5tre epistatir pandurilor, ne scril d-ta
CA t6te acele lucrurT s'ati pus in pastrare la casa unur Constantin Polcovnic.
Ci dar scriem D-tale, cA tóte acele lucrurr Cate sunt arAtate in foaia ce
ni-ar ;trimes, cu dor-treT 6menT rinduitT intiadins de pazh, sa le trimetT
aicr negrevit, ca sO se dea dumnealur Polcovniculur. Acésta!» (2).
Cod. XLIX, Ella 266-267.

Copie veche chip& originalul la Bibl. UrechiS. in GalaV.
Fr, A. Urechii. Norio Romihtifor.
www.dacoromanica.ro
50 V. A. thECIIII
Administratiunea cditnikamier. Tota ateiliunea si activitatea eT fu indrep-

tatA asupra finantelor. Din Acést5, directiune sunt totu-sT putine acte ce am
aflat sub semnAtura el. lntre acestea citAm:
Ponturile duph care este a se percepe in 1806 vinariciul vindut la co-
Actul, ce dam in nota, esto din 30 August 1806 si e sub semna-
tura intreguluT divan si a celor doT caimacamT D. Hangeri si C. Vlahut (1)-
(1) No l Caintacam,ii Tgril Romane,sa.Fiind-cA pe anul acesta 1806 ail

cump6rat vinariciul domnesc cel obic1nuit de la sud.
dat dar de la noT aceste ponturT la manile numituluT boeral cumpiS.
rAtor, cu care sA aibA a orandui slujbasT in Vote pop6rele acestuT judet
sa caute venitul sluibeT cu urmare dupa. ponturile ce se cuprind mal jos,
care incA de la lét. 1803, prin chibzuire de obste s'ail intocmit si
intArit, cu hotarire domnéscA, ca sa lipséscA cu totul acele din trecutT anT
catahrisis, si nu numal acea incArcatura la ece, dou6, cu nume de obiceiil
sa nu se mal faca, ci niel alte nedreptAtl, napastuir1 i pagube locuitorilor
intru bimie mal mult peste dreptul visterieT sa nu se mal faca; care pon-
turT sunt acestea adeca:
Mitropolia, cate trele episcopiile, m5nAstirile cele mall cu metosele
lor, dumné-lor Velitil hoer!, al doilea si al treilea, Ora la boeria cea
maT de pe urma, ce se face cu caftan, si fecioriT de boerT, i jupAnesele
Oduve ce le vor fi statut bArbatiT panA la cea de pe urmA boerie cu caf-
tan, precum i némurile si boerinasiT mazill i altT, ce ail hris6ve ì carp
domnesct ale trecutilor domnT, vinarichl sa nu platéscA.
TNT ceT-Ialt1 de obste sa plAtéscA la orindu4i1 slujbasT vinäriciìl, (kept
cate cind banT de vadr6. Para de altA incArcatura..
MönAstirile si bisericile cate ail hris6ve si cartT domnescr inoite de
trecutul domn, sa aibh a'sT luà muele pe deplin, precum i adausurile
mitele noue ce s'ail mal facut asemenea aa sA si le lea pe deplin, urman-
du-se dupa cuprinderea hris6velor si a cArlilor ce ail, carT sit aibà a le argtà
la vinAricerT.
TotT eel ce sunt subt privilegiurT de a scuti vinAriciul, férte sA se
ferésca a nu cerch sA scutésca vinAriciul vre-unuia din ceT ce plAtesc
vinaricid, pentru cA orT-carele se va aft& intr'o faptlt ca acésta, va Arabi&
a scuti vinul, dovedindu-se de boeriT vinAricerl, sA lA apuce sA platéscA
vinAriciul indoit.
M6surAt6rea sa se fach dréptA cu cotul infierat, ce s'ail dat slujbasilor
de la Visterie, care m6suratére sA so facA dup. ce fierbe vinul, iar nu maT
nainte, i sa nu strimbeze cotul niel inteo parte niel intealta, ci sA-1 pue
drept in vas, cum si la lung, déga ce este afar& din fund sa nu o puje
in mèsurat6re, ci sA mès6re lungul numaT din fund si pana, in fund, lip-
sind precum am lis mal sus acea incArcAtura la dece dou6, a nu se mal
lace niel °data,.
R6vasele de platA, ce se del la mana color ce plAtesc vinAriciul sA se
facA cu deslusire, adicà sa se serie inteinsul asa: at:Ala banT aù dat cutare
www.dacoromanica.ro
ISttatik ROMLNILOR 6i
Pitac pentru oerit indoit, i pentru dome parale adaus la

Cinstit dumnéta frate Arhon vel Vist. Filipescu, fiind-cA pentru
tuirea §i scAparea atat a tuturor de obste patriotilor nostri ot peste Olt,
care este jumAtate tinutuluT tèriT nóstre, cht §i pentru tótä éra, de chtre
infricosata si primejdiósa pornire a ostilor de la Diiu, alt mijloc nu avem
spre intimpinarea grósniceI cererT ce ni se face, fail numaT a se. vinde
indoit oeritul acestuT an, decT cu sfatul de obste scriem dumitale, ca in
acest chip sO pul acum in grabA a se face vinclarea oeritului, precum am
vinhriciti pe atatea vedre intiatatea vase, care fac talen T : atatia .si. iarh§1
asemenea rèva sä pue in fundul fie-chruia vas cu suma banilor ce aO
platit §i Cu numele stApOnuluT vasului, care rèvase BA le lipésca in fundul
vasuluT spre a II §ciut, pentru care aceste rOvase sh nu iae vintiricia nicT
o para; sh se dea si la mana scluna§uluT de fies-care popor f6ie iscAlith
de insusT Taxildariu, §i in tot vasul cate vedre aü fost, §i caO banT i
fAcut pe suma vedrelor ce ail plhtit, care f6ie nimenea sä tie volnic a o
din mana saunasulul, ci sO stea la dinsul, avênd datorie sa o pAstreze
schuna§ul pAnä cand din porunch i se va cere, ca O. o ar'éte la vreme de
trebuini.A.
FAcèndu-se mèsurAtórea §i plhtind vinAriciul, indata BA deà slobo4enie
slujba§ul a-§T ridica vasele negustoriT, Mil de a cere vre un avaet, cu
pricin4 cAcT slobolit mal nainte de altI, duph cum se narAvise de la
o vreme inc6ce, decat pentru r6va§ul eel va dà de sloboc,lenie catre scOuna§
sh iea vinAriciul numaY dou6 parale.
La scaunile 'de carne mönAstirescl §i boerescY §i cele ce sunt scutite
cu cht¡T domnescT, sh nu ail& nicl un fel de amestec Taxildarul seat sluj-
basiT a le face vre o cerero cu nume de avaet.
Pricinile §i judecatile ce se vor intimpla intre PodgoreniT popórelor
de la acel judet sh se mute de boerul taxildar, ferindu se insO'de a globi
seat' jAfui pe cine-va, farä de numaT 8ä le caute drepthtile inteadevèr, iar
slujba§iT O. nu se indrasnéscA far& de scirea §i porunca taxildaruluT de a
face ceva§T, cum niel Ispravnicil 0, nu se amestece la judecAtile Podgo-
renilor, iar child taxildarul, 011 slujba§iT, vor face nApAstuire §i jafurT, atuncY
datorT sO fie Ispravnicil a ne da in §cire.
Pentru mâncarea slujbasilor §i pentru hrana cailor lor, orT-ce le va
trebui sa cumpere en banT, ftirä de a nu se supèra cine-va mOcar cu cat
de putin.
Paralele de cramA sä nu se iea, fArh numaT paralele rava§ulul de slo-
bo4enie butilor, cum s'a Os maT sus la punctul al §eptelea.
La popórele ce sunt cu totul m6nOstirescl sa nu aibà vinariceriT intru
nimic a face, ci numaT de orinduitiT mtinAstirescI sh se m'e'sóre cu cotul
domnesc dat de la visterie, sä serie §i sh iea banT, urmand intocmaT dupà
aceste PonturT, a nu nAphstui seat' a incArca pe cine-va macar cu o vadrO,
cAcT ca nisce nemulthmitorT miliT domnescI ce ail, fórte strasnid se vor 'pe-
depsi; iar la pop6rele earl aù§i vinhriceri domnescl §i mönastirescT, 6meniT
m6nAstireT s5. Amble cu vinhriceriT domnescT impreunk ca sA serie duph
www.dacoromanica.ro
82 t A. uluRcnii
c,lis indoit, insA acest fel sl se vinc,1A oeritul numaT pAmintenilor, iar nu
si al suditilor. Asemenea sA iea estimp ì vinAricit Inca cu cate douA
rale la vadrA pe VangA aceT cincl banT ce aunt obiclnuitT, cum si la po-
p6rele acelea unde sunt milT monAstirescI de lea totT banT si de la acelea
sg iea tot asemenea cate alte clout parale de vadrA, care acest adaus al
vinAriciuluT sA-1 orêndueascá a-1 stringe tot aceiasT taxildarT ce se aflA acum
pe la judete. Dosofteit al Ungro-VlahieT, Nectarie Rimnic, Iosif Arges, Con-
stantin Buztt, Dumitrache Chica Ban, Costache Chica Ban, Ve! SpAtar
Scarlat Ghica, Manolache Cretulescu Ban, Radu Golescu Vornic, Isac Ralet,
Constantin Cretulescu, Radu SlAtinénu, Barbu Stirbeit, Ión Campinénp
Vel Logof., Vel Logof. Gregorie Ghica, Vel Logor. Dumitrache RacovitA.
1806, Septembrie 12 (1).
AcéstA cAimAcAmie a luT Sutu avu de invins marl greutAtT.

Cat simti Pasvantoglu a a fugit din BucurescT Ipsilant,e pe dalA, cum
mal departe vom veden, póte inteles cu Ipsilante si cu Rusia, Pasvantoglu
se si decise a stórce ceva banT de la térA. El amenintA, in Sept. cu inva-
c,liunea judetelor oltene, deacA Divanul nu-T va trimete 100 de pungi
banT (2). lute° scrisóre de la 4 Oct. stil not 1896, din Bucuresd, se spune
cA Pasvantoglu a si lAcut incursiunea luT in Oltenia. IatA scrisórea:
obiceit i partea de banT a mtnAstirilor sa-§T lea mtnAstirile de plin, farA

de a pretenderisi vinAriceril, niel OeciuialA, nict cheltuiala, pentru el.
13. Dupa, aceste mal sus numite ponturl at sA urmeze taxildariT i sluj-
basiT la cAutatul acesteT slujbe, lar care va urma in potrivA, la cel mar putin
lucru, sA vie omul acela ce va II cumptrat sA dea jalbA i dovedindu-se
vinovat acel taxildar seat slujbas nu numaT sA plAtéscA indoit, ci sA se si
pedepséscA.
Pentru care strasnic se poruncesce taxildarule de la numitul
judet, sA cautT sa, fitT urmAtorT intocmaT mal sus numitelor ponturT, atat insusT,
cat i slnjbasiT ce vel orindui prin plAsT, cArora sl le citescT i aceste
ponturl, ca sa. le augla, i sA le intelégA, spre a nu se cuteza a incArca la
mtsuratóre eu cat de putin pe cine-va orT a ambla cu alt-fel de cot, seat
cu coturt vechi din ani1 trecutl, orT a face niscaT-va nedrepthtT vre-unuia
cu vre-un lei de mestesug, orT niscalva cheltuelT locuitorilor pentru conace
far& platA, ci cu totul sa, se feréscA de acel catahrisis, ce se urma maT inainto
In tréba vinAriciuluT, cAcT hotArire neschimbatA este; pe unul ca acela de
orT ce tréptA va fi, nu numaT sa. se pue a intórce indoit, ci sa. se pedep-
s6sca. strasnic. Ac6sta scriem.-1806 August 30.
D. Al. Ungro VlahieT: Dumitrache Banu, Dumitrascu Racovita. Ban, Ma-
nolache Cretulescu Ban, Constantin Filipesou vel Vist., Radu Golescu,
mitrie Hangeri, Constantin Vlahut, Grigorie Brancoveanu ve! Logot. (Cod.
XLIX!, fila 273.)
Cod. XLIX, fila 268-269.
Tesaur. Dionisie II, pag. 206.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR 5 ,3
Du 4 Octubre, 1806.
«Les lettres de Bucarest du 4 Octobre annoncent qu'il règne en Valachie
beaucoup d'inquiétude. PassavanOglou a profité du moment oit l'ancien
Prince était parti, où le nouveau n'était pas arrivé, pour faire une incur-
sion en Valachie, dans le district de Crajova et pour exiger une contri-
bution. On lui a envoyé deux-cent-cinquante bourses pour l'apaiser, et on
a prié le consul de France d'interposer sa médiation. Le Consul mande qu'il
y a consenti et qu'il a &lit A Pasavan Oglou. On ne sait pas encore le
résultat de ses démarches.»
Fapta lui Pasvantoglu avu si alt imitator in Terseneclioglu.
Divanul ceru prin olac grabnic sfat de la noul Domn. Sutu indemnA O.
dea ceva din baniT cerutT, pAnA va veni el. Cu atAt maT mult erad nevoip
boeriT sA dea baniT cerutl, cu cát éstea de pandurT se risipise, cAcT Divanul
refuzase de a continua lefile ostcnilor si rgmAsese numal cAte-va sute de
Orvatt (arnAutT) opritT de boerT pentru paza Bucurescilor (1).
Ca sA pía face fatA la cererile de rechisitiunT in banT, Divanul se vede

silit, nu numaT a indoi, cum Oduram, unele birurT, precum oeritul si a se
adAoga cAte-va parale la altele, dar a recurge si la imprumuturl din tearA
si Brasov. Asa la 10 Sept. 1806 Divanul tkriT adresézA urmAtérea nota cAtre
C. R. Consulatul austriac din BucurescY:
Cdtre einslita agenfie a Chesaro K. C.

«De la Divanul Principatului Valahiel.Fiind-ca pentru cea de obste vg-
dutA urmAt6rea peristasis si a politieT CraioviT si a judetelor de acolo, avem
grabnica trebuintA de vre-o cinci-decr mil de leT, ea sA intimpinAm pri-
mejdia si r6u1 acesta, dupA dragostea prietenieT, ce se pAzesce inteaceste
dou6 vecinAtAtT, si dup. cea de obste crestinéscA datorie, pentru scl-
parea noroduluT de acolo, precum noT ne-am arAtat si ne arAtAm cu pro-
timie la persistasis al trebuintelor ce s'ail intimplat la vecinAtate, sA bine-
voiascA cinstita agentie a ne intimpina prin imprumutare Cu zapis pe nu-
mita sumA de pe la negustorT suditT austriacescT si vom remAné indatoratl
a fi cunosc6torT faceriT de bine.-1806, Septembrie 20 (2).
Dosolteia Mitropolit, Radu Golescu, Dimitrie Ban, Manolache Cretulescu,
Constantin Cretulescu, Vel Vist.
*
A vorbi de administratiune, de justitie, de scoIT, de culturA publicA, de
comerci5 etc. in situatiunea in care era téra muntenéscA, sub cAimAcAmia
luT *utu de la 1806, este a serie lucrurT fantastice. Din timpul administra-
tiuneT CAimAcAmieT luT Al. Sutu avem o circularA, din 11 Septembre 18061
Dionisie Ecl., Tesaur II, p. 206.

Cod. XLIX, fila 271.
www.dacoromanica.ro
54 V. A. TIRECFIIL
chtre IspravnicT si o proclamatiune catre täranT, in scop de al indemnä

sh facg argturT de tónang multe si sA semene grill. Se cade sh. mal me-
moram de un proces fAcut de fostul Vornic Radu Golescu setrarulul AndreT
Bozianu. Golescu reclamh de la acesta o insemnath surnh de banl ca ha-
vaet al vornicieT, pentru ch acesta fusese vAtaf de plairi. Bozianu refuza
a plati 4icènd cA el n'a cerut sh fie numit vAtaf de plaid si chi ne deprins
a phi lumea, s'a mArginit a primi venitul cinstit al postulul. Acel venit
II ced6zä intreg luT Golescu. Constantin Ipsilante si el aprobase refusul onest
al luT Bozianu. ChimhcAmia avù si ea bunul simt a confirma vederile lul
C. Ipsilante. (I).
(1) Noi Caimacamil fgrii rometnesc). Viind la Divan inaintea néstrA §h-
trarul Andreid Bosianu, unde fiind de tata si dumné-luT fratele biv Ve!
Vornic Radu Golescu, dupA ce s'ad ascultat jalba shtraruluT, intrebat fiind
ci dumnélul Vornic, réspunse ch mAcar cA in t6te cArtile domnescI ale
tuturor vhtasilor din tóte plaiurile Teril este rinduit i hothrit anume -cata
sumh de banT sh dea fe-care vhtaf havaet la dumné-luT Ve! Vornic, dar 4ise,
ch intocmirea acestor avaeturT fiind fAcutA inch dintru cea d'intäid domnie a
Mhriel Sale Alexandru Vodh Ipsilant, ele sä. fi ci urmat darea avaeturilor
atuncl asa precum sunt rinduite prin chrtT, dar de cjece-doT-spre-lece anT inc6ce
nu s'a urmat darea avaeturilor dupä cuprinderea chrtilor domnescT, ci pe cal
se pot invoi VorniciT ce! marT cu fie-care vgtaf Mata avaet iead, si cum eh
dumné-lui nu cere de la sAtraru mal multa suma de cht numaT talerT 3.000,
pe lunile ce ad vhthsit pang acum analogon, adich din suma de talerT 7.600,
ce atuncl era altu gata sä, o rèspunqh pe acéstA vatasie; impotrivg rèspunse
shtrariul, cä. el niel s'a rugat, niel ad cerut a se rindui vgtaf, ci stAphnirea
adech Domnia, fArá de voia Jul latí dat acésta inshrcinare a vAthsieT asuprh-T,
dupg chre neputéndu-se impotrivi la porunca domnéscA, aú socotit si el,
ca clupg cum din tineretele sale si pfinh la acésta de acum virstA a bd-
trânetelor s'ad purtat, asa i acum sh urmeze si O. slujasch Domniel cu
dreptate, ferit de orl-ce jafurT, ci indatg ad si trimis la dumné-luT Vornicul
suma avaetului ce este rinduit prin cartea domnéscg tal. 380 si nu
primit; v6c,lénd eh nu sunt primiti socotit tot dreptul venituluT vAthsieT
cht are inteun an deplin, ei nefiind maT mult de cat tal. 900 i-ad dat pe
totT la dumn6-10 Vornic si slujba luT sh fie in zadar si de geaba, si niel
asa n'a fost primitT, cu cuvint cA altil dad tal. 7.680; ad trimis i jaiba chtre
Doma cä. el nu voesce vAtAsie, niel ca o primesce cu suma ce i se cere,
nefiind obicTnuit sh jAfuiasch; i s'a dat de catre Mhria Sa rèspuns cu pe-
cete gospod. prin care i se poruncesce, cA mal mult peste cht este rinduit
in cartea domnésch sa nu dea macar o para, ch se va pedepsi strasnic,
care jalbh i porunch o argth de o välum ci noT chiar cu cuprinderea ce
se arath mal sus. Deci fiind ch vAtAsia acestuT plaid s'ad dat asupra nu-
mituluY shtrarid din porunch domnésc6 MI% de yola luT, i fiind-ch sth-
panirea ad. Domnia a avut putere sA hothrasch si sh apere pe numitul $5.
trarid a nu da mal mult de °U tal, 380, inch putea sa-T faca pe totT acestia
www.dacoromanica.ro
ISTORIA 11.0MINILOR 55
Nof Caimacconii prig .Rom4nesci. CinstitT dumné-v6stra Ispravnicilor

ot sud.... macar ca, cea mal alésa si mal intAill decAt Vote alo lucrareT ph-
mintulul fiincl araturile si sena6naturile a fies-care felurime de bucate ce
se pun la vremea lor, nu avem indoiala ca acum intru aceasta vreme de
temina, (lupa linistea si bunatatea timpuluT, ce din mila luT Dumnesleti le
avem, col maT mulV din locuitorT din sinesT se vor fi apucat de araturile
si sem6naturile griuIuT de tómna, dar fiind ca uniT din locuitorT, orT ca
nisce stapinitY do patima lenevirel, seaq ca nisce nesimlitorT si necunos-
c6torT folosuluT, ce debandese dintr'aceea, lenevindu-se zabovesc spre
acésta ergasie, si fiind ca, pe uniT ca acoja eu cuviinta este, ca stapanirea
prin dregatoriT s61, sa-1 indemneze si sä, le poruncésca, ca tqf de obste
sa se siltisca si osirduiasca spre acésta lucrare a pamintulur, facêndu-I sii
inteléga, cat le este de mare folosul ce dobäudesc aceia earl barbatesce si
!Ira pregetare se silesc intru acea meserie a plugarieT, din care isvoresce
si la fies-care in parte, si la toff de obste, mare folos si multa imbelsu-
gare, si flind-ca Maria Sa proa Inaltatul nostru Domn, dupa cea din tire
bunatate si parintésea durere, veiesce si pohtesce eftihiea, si indestulare a
tuturor de obste In OM teara MarieT Tale; jata dar, ca. pentru o neap6rata
trebuinta ce este acésta, din care se astéptä hrana no'roduluT de obste, ca
nu cum-va din lenevire zabovindu-se sa pearda acésta bunatate a timpuluT
ce avem de la Dumne4e6, si apoT strieándu-se vremea a& rmana frtra de
acéstä, sem6natura a griuluT de tennna, inteadins scriem si poruneim
dumné-v6stra, O. avetT a indemna pe toll locuitoriT de obste, catT i'sT ail
hrana si chiverniséla lor cu munca pamintuiuT, spre a-sT face cu indestu-
har la §atrar a nu da nimio avaet, si d-luT vornie sa nu peal cere far&

dreptate, dar cero d-lul vornic de la satrar avaet maT mult decat este fin-
duit In cartea domnésca, iar provlima d-luT VorniculuT ce lice, ca top cl-lor
boeriT VornicT aii luat avaeturT mal marl, fiind-ca s'ail faeut prin invoelT intre
VornicT cu vatasT, nu are asem6nare cu cererea ce face d-luT acum de la
satrar, pentru ea niel a5 cerut satrarul vatasia, niel a primit'o cu voia luT,
niel a facut dumnea-lul Vornic invoiala cu dinsul, ci Domnia l'a silit, l'a
Insarcinat si i-a poruncit ritos ea peste cele orind.uite si hotärite, niel sä,
dea, nicT sä. iea macar o par& maT mult, ca, se va pedepsi strasnic; drept
aceea, dar divanul hotaresce, ca numitul titrar sti, fie in pace de catre d-luT
Vornic si numaT analogon ce se va face din suma de talen l 380, pe Cate
lunT a vatasit satraru pan& acum, child Fail lipsit din vatasie, atat sa se dea
la dumnea-luT Vornic, iar nu maT mult, inca si acel talen l 30 ce i s'a luat
de catre acel arnaut cu nume de trépad, poruncim sä, se dea inapoT fiind
luatT rèil si fara dreptate.-1806 Sept. 15 (1).
Dosofteiii al Ungro-Vlahiel, Dumitrache Banu, Scarlat Ghica Banu, Isac
Ralet, Dumitrache Hangeri, Constantin Vlahut.
(1) Cod. XLIX, fila 270-271.
www.dacoromanica.ro
56 V. A. 13RECHIX
lare arAturile lor, ca un lucru ce este de insusr binele si folosul lor, pen-
tru ca intru acestr dor anr trecutr din impotrivirea i rAutatea vremilor
co ati fost, neputad facA mesurile de grill cu indestulare, singurl
asl
el pot cun6sce cat& nevore i lips aü cercat, ca Vote cA trimitem

si osebite cartl cAtre locuitorT, carT sA avetr a pune sA se citésca de obste
prin t6to satele intru aulul tuturor. Dar si pe insi-v6 dumné-vóstrA ve in-
datorim, ca sa ve purtatT intru acésta cu ingrijire i cu BM*, ca pentru
un lucru ce este mal trebuincios si folositor obstier, i fiind-cA inteacea
vreme cand nu numaT araturile cele de ttímna se urméza, ci i culesul po-
rumbuluT s'ail inceput i culesul viilor s'atr apropiat, obicrnuit si de tre-
buiata este a se precurma pricinile de judecAtT panA la sfirsitul viitoruluT
Octombre, spre putea cAuth fie-care de aceste agoniselT, sA insciintatT
dar la totT de obste, cA intru acest soroc nimenT nu are asa tragere prin
judecatT, niel acolo la ispravnicat, niel aicr la d-lur de care si poruncim dar,
ca intru acel soroc pe nimenr sa nu ridicatT de la tréba lor, afarA numaT
din pricinile, englimatica, earl aü rinduiala pravileT a se cauta nepoprit
si In tótä vremea. Acésta.-1806 Sept. 11 (1)
CitimAcAmia adresézA si direct la t6ranT acéstA proclamatiune:
aVouA, tuturor locuitorilor de la sud parte preotéscA i möngsti-
réscA, sAnAtate si tot binele ve pohtim de la milostivul Dumne4eil! sciut vA
este la totr, ca acum in vremea toamnil sunt arAturile grtulur, de unde
este OM nAdejdea hrAnir i folosuluT vostru; deer, dupA Ingrijirea ce avem,
voind indestularea si binele vostru, iatä inteadins ve trimetem cArtile n6-
stre, prin care ve indemndm i ve poruncim, ca fie§ care se. avetT a ve sili
si a ve osirdui la acésta, spre a ve face, adech, cu indelungare arAturile
v6stre, ca un lucru ce este de insusT folosul si binele vostru, de unde pu-
ter nAdejdui .cu mila lur Dumnedeil a cAstiga cu indestulare rodurile v6-
stre, fiindu-v6 cunoscut intru acestr anr trecutr din priçina impotrivirir vremeT
cAta lipsa atT cercat, iar acum fiind-cA vremea acester tómne este feirte
bunA de arAturr, remAne numar la silinta v6strA de a nu ve lenevi, ci mar
virtos a -ve osirdui fles-carele cu bucurie spre acésta, ca nu numal hrana
cea trebuinci6sti peste an sit o avetT cu indestulare, ci i sit ve prisoséscit
de a ve castiga si a ye dobAndi insusT pe vor i casele vóstre, si de a ve
mangaia la lipsa, ce atT cercat inteacestr dor anT trecutr; drept aceea fiind-
ce. acesta este cea d'intaiil datorie i trap, vóstrA spre lucrare, adecA a pà:-
mintulul i semenAturilor de bucate, ve poruncim dar ca sA nu ye lenevitf,
ci cu totT de obste sA osirduitT In faptA, de a ve face acum In vreme
(1) Cod. XLIX, ilia 270,
www.dacoromanica.ro
cu indestulare arAturile vòstre; pentru care s'aa poruneit i dumné-lor is-

pravnicilor judetuluT de a ingriji acest lucru mult trebuincios al folosuluT
vostru, de a indatora si pe ceT lenesT la lucrarea pAmintulul si la semèn5.-
turile bucatelor, cum si de a nu vti ridica pe nimenT in pricinT de judecAV
pinA la sfirsitul viitoruluT Octombro. 1806 Sept. 11 (1).
Nu era numaT scirile ce veniati din Oltenia, carT nelinisteati BucuresciT, ci

si diverse sgomote, vestI, ce se r6spandeail pe 00, giva, maT ales prin co-
respondenta negustorilor streinT cu streinAtatea. Ca sà inceteze asemenea
impastierT de sgomote, Divanul OreT munteneseT cera, la 22 Sept., interve-
nirea consulilor, cu tirmilt6rea nota:
Cdtrd einslifi eonsulaturi (2).
De la Divanul Principalului Valalliel. Fiind-cA acum in cursul acesteT
vremT de peristasis a intimplAreT de la Craiova. a se risipi de uniT a4iT
vorbe, carT nu sunt adev'érate, &Ata turburare se pricinuesce la trebuinci6sa
huiste a noroduluT de obste, o Oto socoti cinstitul consulat, pentru care
mAcar cA Divanul din partea sa a dat cuviincios nizam la acésta, prin po-
runcT strasnice de obste Otra totT locuitorii raele, ca sä contineze a maT
grAi intre dinsiT acest fea' de birfirT, atitând unul de la altul spaima intre eT,
dar fiind cA intru acéstà urmare sunt i suditl i ceT carT se atIA aid i ceT carT
vin de pe afarA fArA sfialA, fac acest fel de mufarerele §i povestese lucrurT,
carT sunt neinfiintate i nouit necunoscute, ne rugAm dar cinstitulul con-
sulat, sA bine-voiascA a da strasnice poruncT la totT de obste sud4iT CurteT
sale, ca sA incaeze a nu maT isvodi vorbe mincin6se, niel a maT grAi
lucrurT, care nu este tréba lor si din care se pricinuesce spaimA si turburare
la cea de obste linistire, pe carT sA-T infricoseze cinstitul consulat, ca in-
credintare hothritA, ca verT carT din eT se va gAsi, seail se va alla cá. a vorbit
de lucrurT pricinuit6re de turburare cAtusT de putinA spaimA, are sá. cerce
grea pedépsA, ca un turburAtor al obstei si amestechtor la lucruri, carT nu-
maT stApinireT sunt date a le ingriji. 1806 Sept. 22.
CAP. II.
In Moldova.In Ia.11.
Al. Moruzi in Moldova era maT la adApost din partea Turcilor, dar nu
de TurcT avea el a se teme, ci de resbunarea Francesilor, carT cunosceail
fAptuirile luT si ale frateluT acestuia Dumitrasco Moruzi in Constantinopole,
contra politiceY luT Napoleon. Mare era influinta Moruzescilor in Constan-

www.dacoromanica.ro
58 V. A. IIRECHIX
tinopole pana in cliva &And generalul Sebastiani sosi acolo, precedat de faima
victoriilor SuveranuluT s6t1.
F6rte putin se a§tepta Moruzi la triumful luT Horatiu Sebastiani la Con-
stantinopole, in urma scirilor fal§e §i nefavorabile luT Napoleon 1, ce Dom-
nitorul Moldovel, inteles cu C. Ipsilant, trimesese la Constantinopole §i in
urma reinoireT alianteT Portei cu Rusia qi cu Anglia. Atat de putin se a-
§tepta A. Moruzi la mazilirea luT din tronul Moldav, a el se pregatia sa
se mute cu mare pompa, in din noil recladita Curte Domnésca, la rezidirea
careia, cum am spus, rinduise in 1803 o comisiune ad-hoc de boierT.
La 28 August 1806, adeca cand deja mazilirea luT A. Moruz era semnata
la Constamtinopole, dar Inca nu putuse ajunge vestea despre ea la Ia§T, A.
Moruzi, facu sfintirea solemna a nouluT palat. La acésta ocasiune se Maur&
§i publicara versurT (1).
I.
(1) Acum curte prosldvitd
De Domnul Moruz ziditd
Moldova a dotandit
*i langd aceasta multe
Lucrurl netd,g1duite
Bundtly pentru pilmint:
Bolnavilor clutare
i isvdre addpAtOre
Msä tare ad contenit
Tdrel build Indreptare,
Asupritilor scdpare,
ObsteI ad pricinuit.
De Hristos maI Inaiute
Fat) istoricil cuvinte,
Cum c'odatà ar fi fost
A Rimlenilor zidire
Care data in peire,
Dupd vreme s'ad tutors.
lar a unel midi zidire
A lui Toma pomenire
Temelia s'ad v6clut.
$i aid in Oral, turnul,
A luI Grigorid Ghica bdtranul
Pin& astfidI ad stAtut.
lar nu c'acestd zidire
Vrednicd de pomenire
Care tear' ad cdstigat.
Pentru care tot norodul
Pe Alexandru Voevodul
Polnenim neincetat.
www.dacoromanica.ro
ISTORIk RODIANILOR 59
Despre acéstA strAmutare a lui Al. MoruzY in noul palat citim cele ur-
mAt6re :
«Mutarea DomnuluY Alexandru Moruz in curtile nou6 era hotAritA pentra
30 August 1806, qiva stintulul Alexandru, patronul VoevoduluY; cu o zi insA
mal inainte, séra in 19 (1) Domnul primi grabnica insciintare, cA, rèsboiul
intre Turcia si Rusia se declarase (2) si cA in urmarea acesteY, Domnul
VéreT RomAnescT, Constantin Ipsilanti si pArAsise BucuresciT si se trAsese
dincolo de DunAre. Moruz nevroind a se arAta PortiT maT putin eredincios,
decttt Ipsilant se si gAti de drum, si inc5, in acea sérA plecA pentru totdeauna
din lasT, trecênd cu lacrimile in ochT pe lAngA acele curtY, pre carY le zi-
dise cu atAta strAdanie si dragoste, si in care eAnd era gata, nu i se in-
gAdui a se muta spre a se bucura de rodul ostenelelor sale. M'id aa tost
In préjma lor, se lice a de durere niel n'aa vrut a se uita la ele (3).
Moruz a *pAstrat zidul imprejurul curtilor precum era inainte de vreme
nu numaY cAt l'el reinoit precum si turnurile din el. In locul ing a paracli-
suluT ce era la capétul uliteY marY, ari zidit peIrta DomnéscA cu o galerie de-
asupra, in care musica turcéscA, meterhaneaua, cAnta la ceremoniile marT.
la vreme de mas5. cAnd prAnzea Domnul si séra la chindie. Curtile inlAuntru
aveail mal aceeas1 impArIire ca si ast5.0. In rindul de sus locuia Domnul;
Si-1 rugAm cerescul bine

Ca pe zidul dintru sine.
II.
Alexandru Moruz, cu inimA curatA,
Din temelie a inaltat zidirea curteI USO.,
Si Indaro aù afierosit la tril darurI din fire:
Dreptatea, judecata dio si buna oblIduire
Si aceste tril pAnA acam n'avea sAllsluire,
PurtAndu-se din loe In loe cu multl rAtAcire.
Spre multAmire ail impletit de laude cununA
IncoronAnd pe al nostru Domn, tustrele dimpreunA.
S'a& ele aflAndu-se, strigä cu libov mare:
VenitI toti asupritilor, aflatI 1ndestulare;
Intratl, fArA sfialA totf; esitf cu multAmire,
Prin portile bunei dreptAti si fár5, osebire
InsAtosall atl cAstigat isvóre adApAtóre.
Vol bolnaviI atl dobAndit a vóstrA c5.utare.
Pentru Alexandru Moruz, veenicA proslAvire
Fiul Evangelie, flr5. tAgAduire.
(Din calendarul pentru pop. romAnesc al luI G. Asaki pe anul 1815.)
E de mirare c5. nume la 19 August s5. fie putut strAbate la Iae, o scire ce C. Ipsi-
lant o avea IncA de la 16 August.
Er6re, incA nu se declarase, ci numal dAduse Italinski notele luI amenint5.tóre Di-
vanulul Porte.
Din calendarul ltif G. Asaki pe 1845.
www.dacoromanica.ro
60 V. A. intecuii
partea despre SI. Nicolae era haremul D6mnil. Palatul avea treT salT marT;
sala haremuluT, in care se faceaü balurile, sala postelnicieT, unde se primea
boeriT dupa ce se inainta de &Ur% Doma si sala tronuluT seat' spataria in
care se fame' ceremoniile curtiT. Pe plafondul acesteT säll era' zugravite
marca Moldovil in mijloc i prin prejur armaturile acelor doue-lecT si una
de tinuturT, in earl era impartit principatul. Rindul de jos era hotarit pentru
instantele ocarmuiriT i slujbasil curtiT. Palatul in acésta stare a slujit de
resedinta Domnésca pana in vremea luT Ion Sturdza V. V. La 19 lulie 1827,
la un ceas dup. miacla 4i, un too isbucni ins& din casele spataruluT Ilie Burki
care asta0 forméza aripa drépta a AcademieT si manat de o cumplita, fur-
tuna prefacu incate-va ceasurT tótà ulita mare si a treia parte din oras in
cenusa. AtuncT i curtile, de si isolate prin piata intinsit in mijlocul careia
se MIA, luara foc i pana in séra de abia cAte-va beciurT boltite rémasera
nejignite; o mare parte din averea ocarmuireT si din acturile publice fura
prada foculuT.»
CAP. III.
In Ardeal.
Discordia permanentA intre nationalitAtT í intre diversele conferinte re-

ligiése, lice G. Baritiii, pun in umbra Ardealul, cu incepere de la finele
secoluluT trecut i 'Ana la 1810. Sub domnia ImpòratuluT Francisc se tin
n-iaT multe diete in Ardeal, in care se votéza legT tot mal reactionare feudale.
Abia pe la inceputul secoluluT XIX-lea se desfiintéza tortura. In sedinta
93 a dietel, la 1791, s'a fost decis numaT, cA furilor sA nu li se maT taie
nasul, urechile, seat.' mana, niel sa mal fie infiera0 in alta parte a corpuluT,
decat numaT in spate.
O curi6sa protestare a uneT diete, dinainte de finea secoluluT, diet& in
care predomnea UnguriT, fu acea contra usuluT limbeT germane in cancelariile
statuluT. Dieta ceru ca de nu se péte sa fie limba oficiala, limba maghiara,
fiind pi-ea sdraca, cel putin sA rémâne limba
Negresit, cA RomaniT in acestI timpT erati numaT ca ostenT, earl muriail
In bataliile Austriel cu Napoleon. SasiT isbutira a-cl WO in 1805 trebile
lor, gratie intervenireT in favérea lor a CurtiT imperiale din Viena. Ceva
slabe inriurirT primira i RomâniT dintre SasT din acele doban4T ale ace-
stora. Secuilor nu le-ail lipsit diverse ameliorarT de privilegiT. RomaniT
insa lipsitT de bArbatI inteligentl conducétorY, mal ales in parte unde conlo-
cuiati cu SasiT, rémasera uitatT, in starea de mal nainte. Acolo mal cugetaii
romanesce abia membri din familia Arot çi medicul armateT I. Molnar.
In cea l-alta, parte a ArdéluluT tot maT stralucia &Ate un barbat inteligent
si conscient de nationalitatea la Am citat alta data pre Iosif Mehesi, care
www.dacoromanica.ro
din fecior de preot ajunsese consilier in Ministerul financelor la Viena.

G. Barit mal amintesce de Alexie Nopcea (1), apoT pe cunoscutul protop.
vi scriitor Radu Tempea, advocatul MoldovaT vi dr. in med. Vasile Pop. In
Sibill se ilustra. Aron Budai vi Nicolae Penciu.
Una din suferintele cele mal marY ale poporuluT roman din Ardél, neunit
cu Roma, a provenit din lunga vacanta a scaunuluT episcopal, dupa m6rtea
luT Gherasim AdamovicY (1796). Patru-spre-qece anY, adica !Ana la 1810,
RomaniT ortodocvY nu putura dobandi episcopul cerut, adeca rilmascra Para
principalul factor politic vi cultural al lor.
In ce timpi se prelungia acésta vacant& ?
TocmaT cand ovtirile rusescl ocupaa Principatele. Regimul din fruntea
ArdealuluY se temea sa dea Românilor conducgtorT bisericescT, sub pretextul,
clt aceia ar putea sa se inteléga cu MuscaliT. Spionarile, urmaririle nu lip-
sir% intre acevtT anT, preotilor, neguOtorilor, ha pana vi ciobanilor roman!
de religiunea ortodoxa, mal`ales ceT din sudul Ardélulut «Li se prin-
dead scrisorile de la povta (tocmal ca acum ! !) vi conform ordinuluT stria
ce aveati magistratii postelor vi prefectiT municipiilor, scriVorile se trami-
teatt guvernatoruluY Banffi, care le Inaintà, dupa cum afhl, cu cale, la ca-
binetul Impèratesc. Nita cioban ardelenT care 'vi pascea oile in muntiT
Prahovel serie la parintiT s61: «Cu ajutorulp luT Dumnecleg venim curind in
Ardeal vi vom invinge duvmaniT vi nevoia...» Mare larma pana in cabinetul
impèratesc! Jaca dovada ca. RomaniT aduc in Ardeal pe muscalT vi ca. el
spera a r6pune pe guvernantir lor Austro-MaghiarY... Svon, cercetArT... Bietil
ciobanY ivY anuntati reint6rcerea in t6mna cu oile vi mangaiail pe parintY
cu speranta, ca. gratie venituluY turmelor inmultite in wail, vor isbuti sa
cavtige un proces, ce li se facea de un canaitar 6re-care!..
NumaT in 1810 Noembre 4, RorrainiT dobAndira episcopul dorit in per-
s6na cunoscutulul Vasilie Moga.
CAP. IV.
C. lpsilanle clupei fugcl. Napoleon si Oriental.

C. Ipsilante, dela movia sa AfumatT, trecu in Ardeal pe la Sinaia-Predeal.
De la fruntarie congedia cea mal mare parte a ovtireT, HarvatiT, ce-1 inso-
tisa, pastrand cu sine numaT pe CazaciT Moldovent Mare fu greaa cu care
caltitori Ipsilant ,in fuga luY. «AjungOnd la hotarul t6reT ungurescT, la schela
adeca contumacia BravovuluT, i s'a maT potolit frica de la inimn, dar nu
(1) PArti alese din Istoria Transilvania I, pag. 664.
www.dacoromanica.ro
62 V. A. utEcHIL
de tot, temèndu-se ca nu cum-va 11 vor da Nemtil in m'ana Turcilor, serie

Dionisie Eclesiarhul 1),»
C. Ipsilante abea se opri o qii la Bra§ov «sa-§1 maI vie in fire», ()lice
Dionisie Eclesiarhul, iar Fotino, scrie, ca a §e4ut acolo cate-va 4i1e (2)
ati plecat trite() intins6re spre Rusia. In cale lasa la Kiew Dómna k4i
cophY, iar el se duce ra Petersburg. Aci C. Ipsilante fu primit de Imp6ratul
Alexandru PavlovicY. «Le Prince Ipsilante persuada a la Cour de Russie
que les Turcs allaient nous déclarer la guerre et qu'il fallait les prévenir.
11 montra que toutes les forteresses turques étaient hors d'état de défense
et dépourvues de troupes et le fait était vrai. Il assura, que dans une cam-
pagne on pouvait s'en emparer de tout les pays situés sur la rive gauche
du Danube, ce qui à la vérité était très possible ; que les Turcs sans ar-
gent, sans forc-es disponibles, sans inoyens .mêmes de réprimer les hordes
des brigands qui ravageaient la Bulgarie, ne pourraient nous opposer au-
cune résistance, et qu'après la conquéte des trois provinces de Bessarabie,
de Moldavie et de Valachie, en donnant la main aux Serbes et en se réu-
nissant par eux a nos possessions de l'Illyrie on enveloppait toutes les
possessions turques européennes.»
Raportând aceste (3) Langeron observ5, cl din contra, Turcil tocmal prin
faptul a nu preg&tiser6 cet6tile i c n'aveail banY, cum afirmA C. Ipsi-
lante, nu aveati de gand sa fad. resboig RusieY : «Ce dénilement ne res-
semblait done pas a des préparatifs de guerre. On Bait que quand les
Turcs en projettent une, ils commencent toujours par remplir leurs forteresses
de troupes et leurs mapsins de vivres. Notre ministère eu pu faire cette
observation à Ipsilanti; mais notre ministère n'était pas observateur», es-
clam5. Langeron.
Nu c5, nu era observator ministerul rusesc, nu c5. nu scia, cI Turcia
evit5. a intra in ièsboiti, dar tocmaY pentru c5, o scia nepregatita de rès-
Curtea rusésa, ascultA cu plAcere de aVtarile luT C. Ipsilanti. De ar
Tesaurul, If, pag. 206.

Tesaurul, II, p. 219, Fotino II, pag, 218.
Principele Ipsilante persuade Curtea rusésca, cd. TurciI ad sa ni declare (Ruvilor)
r6sboid vi ca mai bine este sit le ludm Inainte. El ardta ca bite cetdkile turcescI nu sunt
In stare de aptirare vi lipsite de trupevi ac.Ista era adevdrat. Dinsul asigura, c5. in o singurd.
campanie se putea lua t6te tërile de a stinga Dunaril, ceea ce In adevdr era posibil,
Turcil lipsitI de haul, fara forte disponibile, chiar i WI de rnijh5c,e de a reprima órdele
de hop' call devastad Bulgaria, nu vor putea sA opuna Ruvilor niel o resistenta vi ca dupd
cuoerirea celor 3 provincil a Basrabiel, Moldovei i ValahieI, and mana cu BirbiI vi
Intrunindu-se prin ei cu posesiunile din Iliria, se coprindea ava bite posesiunile turcescI
europene. Hurm. Langeron, pag. 109.
www.dacoromanica.ro
ISTORiA. 110MINILOA 63
fi avut atuncY Rusia la Constantinopole, adaoge a slice Langeron, un mi-

nistru mal energic decht Italinski, neindoios ca resbelul nu s'ar fi in-
timplat si c TurciT n'ar fi dat nicY cel maY mic pretext ca sa-1 declare (1).»
Asa ar fi fost, deaca Rusia n'ar fi cautat ea insasY, in aniT acestia, pretexte
de a intra in Principate, cu gand de a rémánea in ele, favorita de eveni-
mentele din Europa, ba chiar negociind cu Napoleon sa-I recun6sca aca-
pararea tërilor dunarene, ca pret aliantel cu Francia, intrand in combina-
tiunile mareluI cuceritor frances i ca compensatiune pentru unele din acele
cucerirY ale luY (2). Talleyrand era, insa de alta parere.
Napoleon in adevèr cercase mereil castige in partea sa pe Ale-
xandru Pavlovid al RusieT, si nu isbuti. In urma batalieT de la Ulm,
In ajunul celeY de la Austerlitz, Napoleon merge contra Viend, lar Tal-
leyrand din cancelaria sa diplomatica de la Strasburg, vedé in alianta viit6re
a FrancieY cu Austria un gagia de repaos, de stabilitate. A impinge pe
Austria spre Orient era, cugeta Talleyrand, mijlocul de a si-o imprieteni
gi de a face din ea o neamica a Rusia «Drang nach Osten!» insémna
partarea Austrid de la conflicte cu apusul, cu Francia (3).
Nutrind asemenea plan politic Talleyrand, propropune Austriel prin-
cipatele romb.ne cu Basarabia, ca sA alba domnirea asupra gurilor Duna-
reT si ca pe Marea Negra ea sa devina o Avala a Rusia Cu acésta Tal-
leyrand 4icea, ca sa asigure i pacea TurcieY despre Muscall. Intr'un me-
moriti celebru (4), Talleyrand desvolta aceste veden l politice, oil cum le
numiatt unil «roman politique» le condensa apor inteun proiect de tractat.
Napoleon I insä credea inca ca o reconciliare cu Rusia ar fi posibila
de mal practice consecinte, cu atat mal mult, ca Austia «ne sentant pas
encore sa vocation orientate» n'ar fi primit propunerile franceze, cu pretul
de a renunta la provinciile germane si italiane ce-T luase tilranta.
Cu OM acésta convingere a luI, Napoleon nu perdea niel o ocasiune de
a interesa Cabinetul de la Viena asupra evenimentelor de la Dunare, ara-
tandu-i necesitatea de a sprijini pre 'furcia in decaderea eT si de a reserva asa
sérta viitére a OrientuluY.
Cu cat Prusia se alipesce mal mult de Rusia contra WI Napoleon, cu
atat Napoleon cauta a dobandi, in Octombre 1806, neutralitatea Austrier,
Hurm., Langeron, pag. 110.

Vedl Napoleon et Alexandre I-er par Albert Vandal.
Vedl Albert Vandal si Napoleon et Alexandre I, vol I, p. 8.
Analisat de Mignet, «Notice Historiqueo I, 199 de Thiers. VI, 342. Vedl Rambaud,
Histoire de Russie, 567. Este In extenso publicat de Pierre Bertrand In Revue hidorigue,
(lanuarie si Martie 1889) si in opera hif oLettres inédites de Talleyrand à Napoleon» 156 174,
www.dacoromanica.ro
M V. A. tilacnIA
oferindu-T sA trateze cu ea «sur la base de la conservation et de la garantie

de r Empire ottoman» (1).
Negresit ca nu numar din Austria auto. Talleyrand si Napoleon sA facA
o neamia a Rusier, ci si din alte Orr, de pretutindenea. Talleyrand pre-
gAtia la Varsavia elementele uner insurectiunr, care in primävéra anulul
urmAtor avea sO sbucnéscA in proviinciile poloneze ale RusieT si pe cAnd,
cum vèlurAm, Sebastiani intetia Pórta otomanA la Constantinopole contra
Rusier, Napoleon trimete pe Gardanne tocmaT la Ispahan, ca BO indemne
pe PersanT de a produce dificultOtT Rusilor la Caspica si la Caucas. La Ca-
stelul de Finkenstein Napoleon primia tot atuncr pre ambasadoril TurcieT
si al Persier si it sfAtuia sA facA o strinsA aliantA intre Turcia
Persia pentru de a resiste impreunA la incAlcArile Muscalilor. Napoleon era
convins, cA pacea Europer nu póte fi asiguratO decht, seafi prin °Manta Fran-
cier cu Austria, orl prin aceea cu Rusia; totusT dupA cum insusT serie luT
Talleyrand, din castelul Finkenstein, in 3 si 14 Martie 1807 (2) i-ar fi plA.
cut mar bino o apropiere de Rusia deck de Austria (3).
IngAimArile AustrieT de a rèspunde la propunerile luT Napoleon relative
la Orient, ¡Acura ca el, dupl ce bAtu pe Frederic-Wilhelm al Prusia!, chuth
sA se impace cu acesta alieze. Napoleon prom ite RegeluT Prusier
restitue statele lur, deacA dinsul consimte a garanta cu Francia si contra
Rusier andépendance et l'integrité de la Porte Ottomane (4).»
Frederic Wilhelm III ins& era deja alicit luT Alexandru Pavlovicr
chiAmasl in Polonia prusiana ostirile Tarulur (3).
SingurA Polonia se resc61A, aclamand intrarea Wirer francese in ea, ca
ostire liberatóre patrier. Este momentul cAnd, la Constantinopol generalul
Sebastiani lucra energic i obçinu inlAturarea momentanA din domnie a lur
A. Moruzi si a lur C. Ipsilante. Succesele obtinute de Napoleon contra
RusieT, determinase asemenea isbande ale lur Sebastiani, care insemna, pentru
Principate, abolirea protectoratulut rusesc de.asupra lor (6).
De scurtA duratO fu acest succes al FrancieT la P6rta otomanO.
Talleyrand att.° la Rochefoucauld, ambasador la Viena, In 20 Septembre 1806. Apud

Albert Vandal (Napoleon et Alexandre I-er, 1, pag. 10).
Coresp. XIV, 11.977 si 12.028.
G.Te suis d'opinion qu'une alliance avec la Rumie serait tr6s avantageuse si ce n'était
pas une chose fantastique et qu'il y eut quelque foi à faire sur cette cour,» scrie Napo-
leon luT Talleyrand in 3 si 16 Martie 1807.
(Talleyrand catra La Rochefoucauld 24 Oct. 1806. Armand Lefebre, Histoire
des cabinets d'Europe pendant le Consulat et l'Empire, 11, 352.
Albert Vandal, Napoleon el Alexandre I, pag. 11.
«De quel droit la Russie se méle-t-elle des affaires intérieures de la Valaehie? La
Valachie appartient elle à la Russia ou appartient elle it la Porte?» scriea Napoleon Ina
la 11 Iunie 1806. (Coreopond. de Nap. I, Paris, 1852, tom. XII, pag. 555.)
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMINILOR 65
CAP. V.
Noul Domn Al. Sufu. Revocarea. Explicafiunea revocdrei data de Turcia.

Noua atimciamie a lui C. Ipsilant.
Noul domn Alex. Sutu, iar nu Hangeri, cum eronat acre DraghicT, in-
tar4ia xnaT mult timp (1) pane se plece din Constantinopole, pana adeca ce
creslu A P6rta a remas statornice in hotorirea eT. Sosind in ére, trase la
monestirea Vaceresd, unde astepta organisatiunea alaiuluT obidnuit. Chiar
de aci Alex. Sutu trimese urmat6rea carte deschisa catre locuitoril teril,
indata dupà sosire, la 2 Octombre 1806, si catre ispravniciT de judete:
Carp deschise c,eitre tofi locuitorli de obste ce a gi cut Maria sa Alecvandru

.1Vicolae Sufu Voevod, indat'd dupet sosire, 1806 Octombre 2.
Prea cuviosilor arhimandritY, egumenT aT sfintelor monestirT, molitvelor

v6stre protopopilor si prea cinstitl d-v6stra boerilor, boeranasilor, mazililor
negustorilor, breslasilor, rufeturilor si tuturor de obste locuitorilor ot sud....
sanatate; ca tete a dupe ce din dumnecleeasca pronie si din mila prea
puterniceT impere.tiT (a careia stepanire si putere fie neclintite in vecT), am
primit iarasI noT domnescul scaun al nostru, al acesteY crestinescT terT, inca
de la 25 ale trecutuluT August prin cartea prea osfintituluT parintele nostru,
mitropolitul teriT si prin dumné-lor cinstiti si credinciosT boerT, velitT, caima-
camiT domniel mele vi s'a vestit acésta de la Dumne4eil noua herazite
domnie, dupe. care credem, farà indoiala, ce, ve vetT fi bucurat cu totiT flindu-ve
bine sciutä firésca milostivire si buna cugetare ce avem, at'at de mal inainte,
cand ne-am aflat aicT i din vremea obleduireT domniel n6stre din Ora Mol-
doveT, cat si mal virtos din vremea celeT d'intaie domnie a nóstra de aicT,
cand dupe. resvratirea ce se intimplase, gesind OM Ora imprastiata si res-
pandita, domnia mea ca parintésce clurere, prin felurT de chipurT si inte-
lepte mijleoce, intru o putinä diastimä de vreme, precum este de totT sciut,
ne-am straduit si ne-am osirduit de am strins si am adunat pe totT la pa-
menturile si locasurile ion, aperandu-T si isbavindu-T de Vote cele pane atuncl
urmate, spaime si necazurT ce pätimisere.; dar iata si in si-ne noT acum indata
ce cu ajutorul luT Dumneslee am sosit aid la cinstita domnesca nóstra po-
litie a Bucurescilor, nu lipsim printeacésta a ve insciinta pe totT ca plecarea
buneT vointe si rivna néstre, nu privesce spre alta, fare numaT catre ur-
marea cuviinci6selor chipurT a buneT obleduirT si a prea dreptel ocarmuirT
cum si a apereril v6stre, de orT-ce jafurT, asuprirT si nedreptetT, ca dintru
acestea, prin drépte cumpanire, se isvorasca a v6stra tuturor resuflare, odihne,
repaos, Mine petrecere si fericire, de care si suntem bine nadajduitT ce.
(1) Dionisie dice, cA a$utul VodA pan& a se gAti sa vie de la Tarigrad la soaunul din
Bucuresa a trecut trei luni. eresaur II, pag. 207.
r A. Urechia. Maria Ronan:*for. 5
www.dacoromanica.ro
66 V. A. tRECIIII
dupl dragostea si prietenia ce avem cu vecinAtatea serhaturilor, se va face

indreptare i pentru tóte celea ce pan& acum atT pAtimit, i veg rèmanea
totT in linistea i odihna v6strA; ded bucurandu-v6 totT din tot sufletuI
fies-cine din vol, orT de ce rinduialA si stare suntetT, sA v6 cAutatT de fo-
losul vostru i mal intaiù de lucrarea pamintuluT la vremea
cuviinciósa, din care izvoresce i cea de obste a pAmintuluT fericire i cea
In parte a fies-cAruia buna stare si cu top fiind bine incredintatT de a nóstrA
parintésca milostivire, purtare de grijd i iubire de dreptate, sA datT laudA
milostivuluT Dumnesleil i ridicand manile vóstre, sà v6 rugatI pentru in-
tarirea, neclintirea i vecInica stApanire a prea puterniceT nóstre imp6rAtiT
i pentru totT ceT de mare cuviintA prea milostivT al nostri stapanT, cum si
pentru sAnAtatea i puterea nóstra, ca sä punem in lucrare si BA aducem
In savirsire tot scoposul cel bun pentru obstescul folos.-1806, Octombre 2 (1).
Cdrti legate cdtre Ispravnicii din 17 jude(e, earl s'ail trim& cu cdrfile cele
deschise cdtre locuitorl, pentru scirea de venirea domniei.
Alexandru Nicolae Su(u Voivod gspd. Dumnea-v6stra. Ispravnicilor

ot. sud. . . sAnAtate, fiind-cA din Dumnecleeasca pronie si din mila prea pu-
ternicei nóstre impèrAtiT, am primit iarAs domnescul nostru scaun acestel
OA', nu lipsim, spre cea de obste mangaere i veselie, a trimite cartea DomnieT-
Mele acésta catre locuitoriT aceluT judet, pe care indatA BA orinduitT
dumnea-v6stra, ca O. se citéscA in auul tuturor, prin tóte satele, grijind
despre partea dumnea-v6strA, ca BA pAzitT urmArile cele mal bune
plAcute, potrivite cu vointa DomnieT-Mele, care este a se da dreptate celor
asupritT, a lipsi urmArile cele in potriva, a fi Vote in bunA orinduialA, a
implini la vreme poruneile nóstre farä de cusur, si a nu v6 abate la cele
neplAcute urmArT, ca multamindu-ne de credinciósa slujba a d-v6stra,
putetT castiga de la Domnia-Mea milostivire; de care sA i avem rèspuns
cA al primit porunca acésta a Domniel-Mele. 1806, Octombre 2 (2).
In aceeasT cji de 2 Octombre 1806 Alexandru Sutu mal adresh urmA-
tórea publicatiune neamicA WY C. Ipsilant:
Pitac cdtre agie, ca sd dea de scire la negustorii ce l ce ail sd iea bani de la

Met ria Sa Constantin Ipsilant, si de la 6ntenii Meiril Sale datorie.
Ith Alexandru Nicolae Sufu Voivod i gspd. Cinstit i credincios boe-

rule al DomnieT-Mele, d-ta biv. Vel. Logof6t, vechilule al agieT, indatA ce veT
primi acest domnescul nostru pitac, poruncim sA daT de scire tuturor de
Cod. LIV, fila 1 verso.
Cod. LIV, fil. 2.
www.dacoromanica.ro
=Fr.l.........1..Me111.0+-
ale din plata targuluI Bucurescilor, atat boerilor, cat §i supu§ilor acelor
1-alte curtY, ea verT carT din el va fi avsènd sä lea datorie de banT de la se-
leaful nostru, l de la émeniT s6T, orl dupa marfa ce vor fi dat, ser din
imprumutare in naht, in Boro° rinduit de trel lile sa dea in scris aci la
agie fiesce care suma baniT lor ce are a lua, qi apoI de catre d-ta sa se
faca cunoscut DomnieT-Mele t6te aceste datoril.-1806, Octombre 2 (1).
*eduse Al. ii-tti vr'o douè glile la VacarescI a§teptand organisarea ala-
iuluT obicinuit. Aci §eduse acum vr'o douti lile (serie Dionisie Ecl. (2).
«Intr'una din 4ile s'al gatit Vota boerimea kii tete breslele sa iasa cu alai('
A aduch pe Voda in scaun. PristaviT strigail cu glas mare sa pornésca
alaiul qi era ca la 4 ceasurI din 41 Apol vedT intimplare! Cand a fost
sa plece alaiul, intr'acel ceas a sosit un capigiu cu mare grabire de la
Tarigrad, cu ferman impëratesc de mazilire luT Sutil Voda §i tot venitul tèreT
ce va fi luat Sutu Voda sal dea inapoI luT Ipsilant Voda, fiind orinduit
de imparatie a fi iar el domnul ValahieT.»
Tot un-spre-dece dile de domnie recunelsce luT Sutil qi Fotino (3).
Nu pleca irisa imediat Sutil din VacarescI : sosit in 1 Octombre domni pana
la 10 Octombre. In qiva de 11 Octombre Divanul tèreT iea mèsurY ea sa
impedice plecarea din téra a luT Al. *utu (4).
Cu tete aceste m'ésurT, numal la 14 Octombre vestesc boieriT cata) Is-
pravnicT revenirea la domnie a luI C. Ipsilante §i noua intrare a Ru§ilor
In Iéra, cu urmat6rea carte deschisa:
De la Divanul principatului Vérii rom4nesei.D umné-v 6strä, Ispravnicilor

ot sud. v6 facem in scire ca prea puternica Impèralie a RusieY pentru multa
milostivire, ca sa scape qi Bä mantuiasca noródele creqtinesd, de tirania
celor de alt ném, lata a trimis §i ala in pamintul Orei nóstre puterT de
oOirT multe §i indestulate, carl ail fäcut zapt tena tara, sosind aicT co-
Cod. LIV, fil. 2.

Tesaur II, p. 207.
Fotino II, pag. 223, trad. Sion.
1806 Octombre 11 s'olí facut din partea boerilor pitac catre s'Atarle ca
FA dea poruncA pe la strAjT a nu fi slobod, ata Maria Sa Alecu Voda cal §i
6meniT MarieT Sale pana nu va veril Firman Imp6rateso §i pana nu va da
socotéla de cea ce ail luat din tara.
¡acá §i alte mèsurT in legatura cu incetarea din dornnie a luT Al. Fitutu :
1806 Octombre 11 s'a rOcut pitac catre Banul Costache Ghica a nu mal
da la nimenT, fara de scirea dumné-lor boerilor.
1806 Octombrie 11 s'ail facut pitac la Vornicul Varlaam ca A se insar-
cineze cu epistasia Hatmaniel qi a PostelnicieT.
1806 Octombre 11 s'a faca pitac la Stolnicul Alexandru Filipescu a
avé in pastrare Vote lucrurile comisiel, §i a nu da nimènuT nimic rara de
scirea §i porunca dumné-lor.
www.dacoromanica.ro
6$ V. A. IIRECHIX
mandirul Excelenta Sa Gheneral porucic Michail MilaradovicT impreuna ca

altI gheneralT, cum §i tacs marginele le-ad imOnat cu multime de o§tirT,
pi vin o§tirl necurmat, decT fiind-cli acum ad lipsit de la totT orT-ce fel de
spaima sail frica, indata ce vetT primi porunca divanuluT numal de cat sa
o publicuitT acésta in t6te pla§ile, qi in t6te satele, ca sa se bucure cu totT
de ob§te, §i fie§T-carele de pe unde vor fi r6spanditT §1 fugan, sa vie pe
la loca§urile qi odihna lor, Ball cante de hrana §i ali§veri§ul ion, sa in-
timpine §i sa imbratioze Imp6ratescile cre§tinesd o§tirl cu yesca mima
§i spre implinirea celor trebuinci6se cu protimie pentru hrana o§tirilor,
carT §i acelea ad a se plati cu plata indestulata, t'Ara a se pagubi nimenT
de nimio, §i peste acestea insciintand kii acésta la totT de ob§te, ca peste
cincT ose (lile a§teptam §i sosirea aicT, a prea bunuluT, prea luminatuluT
§i prea InaltatuluT nostru Domnul Constantin Vod4 Ipsilante, de care §i ni-
mica indoiala nu an.m, ca. se vor bucura §i se vor veseli cu totiT, fiindu-le
bine sciut4 cea de patru ani trecutl parintésca milostivire, §i drépta obla--
duire a MarieT Sale, fitT dar dumné-v6stra cu ingripre, atat pentru int6r-
cerea celor rèspanditT qi impra,§tiatT, i pentru drépta cumpanire §i man-
gaierea tuturor, cal §i pentru urmarea poruncilor, ce vi se vor trimite i
iscalita de Mitropolit, EpiscopT §i boeriT, carT s'ad aflat. 1802, Oct. 14 (1).
Inlocuirea in domnie a luT Const. Ipsilante a fost, 4isl Nrta, motivata. de
fuga luT. Acésta e o er6re a luT Dionisie §i o nascocire post-factum a PortiT,
cae! fuga luT C. Ipsilante e o consecinta. a insciintareT, ce el primise, ca va
fi mazilit in fav6rea luT Sutu. *i deaca Nrta numaT dupa fuga a destituit
pre C. Ipsilante, cum de acea mazilire e anuntata de generalul Sebastiani
la 29, dupa ce noua domnie fusese proclama% la Pórta in 28 August, cand
inca la Constantinopole nu se puté sci, ca Constantin Ipsilante a fugit in
aceea§T ;11 de 28 August. ApoT Moruzi din Moldova §i el este destituit, §i el
n'a fugit, ha a mers la Constantinopole ca supus credincios (2).
Pérta, in nota sa de la 1 Octombre 1806, sustine ca detronarea luT C.
Ipsilante §i a luT Moruzi nu Oto fi un subiect de turburarT «ni le signe de
la violation des traités (3).»
*
La 9 Octombre 1806 Taleyrand serie din Maienta luT Sebastiani «orT-ce ne-
mulOmire ar putea inspira RusieT destitutlunea celor doT domnitorT, S.
Pórta n'are de ce s4 se témh de efectele acesteT sup6rarT §i sa compteze pe
asistenta. FrancieT, decat trebue §i ea sa iea m6surT de aparare... §i maT ales
Cod. L1V, fila 4.

Decisiunea luI Moruzi de a merge la Constantinopole se explicA i prin aceea, cA
Reis Efendi era amicul sAA. Sebastiani In raportul 865 de la 20 Octombre 1806, cAtre Tal-
leyrand, pretinde, a Reis Efendi era vindut Itii Moruzi (Hurm. II, supl. I, pag. 360.)
Hurm. II, supl. I, pag. 353, doc. No. DCLXXXIX.
www.dacoromanica.ro
sA se opuna la orY-ce trecere de vase de rèsboiti i chiar de transport prin

Bosfor (1).
Dar Talleyrand cerea tocmaI, ce nu era in stare sa faca Turcia in situa-

tiunea eY financiara. i militara. Spaima DivanuluT este la anime, sub amenin-
tarile de resbel ale luI Italinski, atuncl c5.nd Europa facea contra luY Na-
poleon a 4-a coalitiune. De aceea Vizirul nu ascunse luT Sebastiani situatiunea
vi-I declara, cä «ils emploieraient tous les moyens pour éviter la guerre,
n'étant pas en état de la faire», ca vor intrebuinta ate mijlócele spre a
evita rèsboiul, nefiind in stare de a-1 lace.
Cu Vote aceste, P6rta nu ceda cate-va dile la amenintarile de plecare ale
luI Italinski, ci ordona intarirea Benderulul si a IsmailuluI i infiintarea
grabnica a dou6 laghere, unul la Rusciuc i altul la Vidin, pe 65.nd 90.000 de
RusI sunt gata, de a trece fruntaria MoldoveY. Sebastiani qice, in raportul
s'éti, din 10 Oct. st. n. 1806, catre Talleyrand, ca numaI Francia p6te salva
Turcia, dar trebue ajut6re proportionate cu pericolele. El le crede tot pe
atata marI cat i grabnice (2). Dar Napoleon nu puté imediat sa. triméta
ostirY in ajutorul TurcieY, cad suntem inainte cu cate va s6pt6manI de ba,
talia de la Iena (14 Oct.), inainte de luarea LeipziguluT, inainte de bittalia
de la Halle (16-17 Oct.), inainte de marea Wittembergulul, si de acea de la
Postdam (28 Oct.) si de la Berlin (28 Oct.)... Oastea franceza, spre a ajunge
la Turcia trebuia sa rasbésca. coalitiunea 4-a europénA.
Acésta vadénd i intelegénd sultanul Selim, inca pe la inceputul luY Oc-
tombre, socoti ca era maI de folos pentru Turcia, sa cedeze, fie si rusinos
la cererile Rusiel. Deja la 10 Octombre st. n. 1806 in P. S. al raportulul
sti catre Talleyrand, Sebastiani presimte, a Italinski invinge; situatiunea
acésta o inteleg si la BucurescI si la IasY, si chiar consulul frances din
«Quelque mécontentement que puisse inspirer a la Russie la destitu-

tion desdeux Princes de Moldavie el de Valachie, la S. Porte ne doit pas en
craindre l'efret et elle doit compter sur l'assistance de la France, mais
faut qu'elIe méme prenne des mesures de défense, qu'elle répare ses forti-
fications de Moldavie, qu'elle y eat des bonnes garnisons, qu'elle pousse
avec vigueur la guerre contre les Serviel.s et contre les autres rebelles,
qu'elle s'oppose IL tout passage de vaisseau de guerre et de transport mdme
par le détroit du Bosphore (Tom. II, supl. I, p. 356 No. XDII).
La France smile peut la sauver (la Turquie), mais il faut des secours
proportionn6s AUX dangers. Il les crois aussi grands que pressants.»
www.dacoromanica.ro
70 V. A. IIRECI1IX
BucurescI si din IasT, cad cu marea superare a luI Sebastiani (1) conserva
cele mal bune rela-tiunl cu domnil mazilitl (2).
VedI Hurm. supl, I, actul XDIV, din 10 Oct. 1806, pag 358, nota c.
Les Grecs généralement et surtout les partisans des Princes Moruzzi

et Ipsilanti, s'agitent au point de porter partout le trouble et la conster-
nation. La S. Porte n'ose pas punir.
Le Patriarche grec a été change. On a remis celui que le Prince lp-
silanti avait fait destituer comme ami des Frangais. C'est un hotrime d'esprit
et qui pourrait un jour opérer la reunion des Eglises grecque et latine.
Cette operation difficile et delicate n'est pas impossible. Elle mérite d'autant
plus l'attention de S. M. l'Empereur qu'elle chasserait les Russes de tout
l'Orient.
J'ai l'honneur, etc.
Signé: Sebastiani.
P. S.
11 parait que Mr. d'Italinski retardera son depart. Tout change ici d'un
moment A l'autre. Veuille le ciel que ce retard n'ait pas été acheté par
une soumission entière aux volontés qui lui ont été dictées.
Sebastiani catre Talleyrand, despre purtarea consulilor francesi din IasY

si din Bucuresd fat& cu principiI destituitY.
Péra, le 10 Octobre, 1806.
Monseigneur,
Les Consuls géneraux, les Consuls et vice-Consuls montrent generate-

ment un esprit d'insubordination qu'il est important de réprimen Ils se
croient indépendants de lAmbassade et ne correspondent avec elle que
pour les affaires qu'ils désirent faire terminer a la S. Porte, par l'entremise
de l'Ambassadeur qu'ils regardent comme leur agent. Je crois gulls veulent
imiter les Pachas.
J'ai notamment a me plaindre de Mrs Reinhardt de Jassy et Parant a
Bucarest, qui, par leur conduite, ont offense la S. Porte. Le Gouvernement
ottoman, mécontent des Princes Moruzzi et Ipsilanti et éclairé sur leur
conduite par S. M. elle-meme, les a deposes et en a nommé d'autres. MM.
Reinhardt et Parant ont prodigué aux Princes deposes au nom de la France
toutes les marques d'intérêt et de consideration possibles, et Mr. Parant
a méme quitte son poste pour aller a deux journées de marche visiter
le Prince Moruzzi qui s'en retournait ici; et, sous prétexte que le Cahnakam
du nouveau Prince de Valachie devait lui faire la première visite, il n'a
point voulu le voir et il lui a témoigné un mécontentement très-préjudiciable.
www.dacoromanica.ro
Fie-cà*, ca §i Reis Effendi, alÇI mini§triI furl cump6rat1 cu bang luY

§i
Moruzi §i al luY Ipsilante, fie old in adevér Pérta v64use, el Napoleon nu
putea s'o ajute immediat, iar pericolul el' era mare, amenintatl, fiind de
flota Englezilor §i de armata rusésc/ ingramaditl la Nistru, Pérta cedl la
cererile Rusiel §i revocl. pe nouiT domnY Calimach §i Sutu. Asemenea mé-
Burl aduce schimbarea Vizirulul.
Acésta revocare, imens triumf al luY Italinski, Sultanul Selim cautl, sl o
explico luY Napoleon prin scrisérea sa din 1806 Oct. 18 stil vechiú,dicéndu-Y
eh dupl. religiunea mahometanl e oprit a se face rèsbée §i e de ajuns le.
gitimate §i cA Francia nu putea sl ajute in acel moment in care Turcia
era amenintata de Rusia §i de Anglia (1).
La S. Porte voyant que MM. Reinhardt et Parant avaient une conduite

opposée à la lettre de S. M. au Gd. Sr., m'en a témoigné son étonnement.
Je prie done V. E de prendre cet objet en considération et de donner
à MM. les Consuls les ordres que vous jugerez convenables.
Signé : Howe Sébastiani.
(1) Hurm. T. 11, supl. I, p. 354-355.
Sultanul chtre Impératul FrancieY, despre destituirea principilor Vala-

chiel §i MoldoveY, §i despre reintegrarea lor in urma amenintarilor Rusiel.
Très-magnifique, très-puissant, très-excellent Emperear el Padicltah, de France

notre grand ami, Napoleon.
Moruzi et Ipsilanti, Hospodars de Moldavie el de Valachie, ont été bienta

destitués de leur place, puisque leurs procédés, contraires à notre volonté,
avaient été constatés. Mais la Cour de Russie n'a pas tardé de former
la prétention de leur réintégration d'après les stipulations, et son Envoyé,
Résident à Constantinople, a déclaré, par une note officielle, qu'il a regu
l'ordre positif et clair de quitter cette capital° avec toute la mission, en
cas que la demande de son maitre ne soit pas accordée. En méme temps,
l'ambassadeur d'Angleterre a notifié d'une manière solennelle et péremp-
toire qu'en cas qu'il éclate une guerre entre notre Empire et la Russie
la Cour d'Angleterre est obligée d'envoyer incessament ses flottes déclarer
et commencer les hostilités.
En vérité, les capitulation faites pour la Valachie et la Moldavie, en
confirmation du traité de KaYnardji, disent que : «Le terme des VaYvodes
«sera désormais fixes à sept années complètes et entières, à dater du jour
www.dacoromanica.ro
72 V. A. URECHIÀ
Dar acéstA decisiune a PorteT Otomane, era luatA chiar si in urma asi-
«de leur nomination ; et tant qu'ils ne commettront point de (Wit, ils ne

«seront destitués avant ce termes ; en sorte que, s'il commettent un Wit
«dans cet intervale, la S. Porte en inforntera le Ministre de Russie, et, si,
«après vérification faite de cette manière de part et d'autre, il conste et
«appert que le VaTvode s'est effectivement rendu coupable d'un délit, la
«déposition sera permise, dans ce cas seulement.»
Cependant la notification préalable à l'Envoyé do Russie n'a été donnée,
dans la conviction que nous étions que l'on pourra, d'après la garantie
de Votre Majesté donner de l'extension b. la clause de l'indépendance qu'elle
avait voulu renfermer dans son traité avec la Russie, et, qu'en conséquence,
l'arrangement concernant ces deux Principautés comme ci-dessus, doit étre
annulé. Mais le traité n'ayant été confirmé, cet arrangement est devenu
rétabli, et l'omission sur le point de la notification préalable dut étre con-
sidérée contraire aux stipulations, tandis qu'il est 4jà connu que notre
Cour affecte bonne foi et fermeté A la stricte conservation de tous les
traités et stipulations qu'elle a avec les autres puissances.
La Cour de Russie ayaRt en mains ce prétexte de déviation dans cette
affaire, il était hors de doute qu'elle devait insister dans sa demande; et,
quoiqu'en attendant quelque information ultérieure de la part de Votre
Majesté, nous aeons fait écouler 19 à 20 jours (In adevèr 136rta nu r6spunde
formal la notele luT Italinski din 8 si 17 Sept. decAt la 1 Oct. 1806. Ea
sustinu, cä DomnitoriT destituitT erati trAdAtoriT si cä fuga precipitatA a luT
Ipsilante n'a fost, decAt efectul spaimeT si a ter6reT lAutrice, ce trAdarea
iT inspirase si cA scie 136rta, a el a fost hotArit sa se evadeze din térA).
en donnant de fortes réponses A la note de l'Envoyé de Russie. A la fin,
celui-ci déclara son départ à ses négociants et ses protégés, en leur en-
joignant de terminer dans l'espace de quelques jours les comptes de leur
commerce et embarqua tons ses effets, de manière que la guerre devait
étre déclarée dès son départ. D'un autre c6té, l'ambassadeur d'Angleterre,
ayant regu des instructions vastes et absolues pour coopérer avec le dit
Envoyé à toutes les affaires de la Russie, parut pouvoir notifier officielle-
ment la déclaration de guerre de la part de sa Cour.
Dans ce temps et dans ces circonstances, si nous avions pris le parti
d'entrer en guerre avec ces deux Puissance.F.,, cela devait are une con-
duite désapprouvée par Votre Majesté elle-méme, d'après le désintéresse-
ment et le sentiment de sincérité dont elle est animée pour le bien de
notre Empire, et une mesure qui pourrait avoir des suites et des incon-
vénients très-graves. D'ailleurs, il n'est pas permis aux lois de notre re-
ligion d'entreprendre une guerre seulement pour un tel motif.
Pour épargner done le sang humain et pour suivre la nécessit6 du temps
et des circonstances, nous avons trouvé préférable de ménager cette af-
faire par une manière qui pourra satisfaire la Cour de Russie et d'écar-
ter les dommages du moment Partant de ce principe, nous avons donné
ordre à nos Ministres d'inviter l'Envoyé de Russie dans une conférence
dans laquelle on a tâché de le convaincre par des réponses fortes, jus-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA. ROMiNIL OR 73
gurarilor date de Talleyrand, in nota sa de la 9 Octomb. (1) presintata de

Generalul Sebastiani, inca mal dinainte decT de scrisérea tramisa de Sultanul
catre Napoleon. Sebastiani serie luT Talleyrand in 10 Octobre 1806 des-
criindu-i starea negotiarilor in Constantinopole, spaima Turcilor amenin-
tatT de räsboi5, tot ce a facut ca sa impedice pe Sultanul de a rechiama
pe fostiT Domnl, dar in P. S. exprima temerea sa, ca Pérta va ceda (2).
qu'a ce qu'il a montré 6, nos Ministres les dépéches qu'il avait prètes
expédier au Général de l'armée russe aux frontières a 6. l'amiral de leurs
flottes sur la mer Naire. Alors, il fut bien compris qu'il partira incessa-
ment, et la guerra sera officiellement déclarée ; d'autant plus que nous
avons regu des nouvelles qu'en effet la flotilla russe dans la mer Noire,
ainsi que la grande flotte étaient prétes.
C'est done pour n'entreprendre une guerre prématurée et en m 'eme temps
contraire aux lois de religion, et pour écarter le dommage du moment,
que nous avons consenti, d'après les capitulations, a la réintégration des
deux Hospodar déposés.
C'est pourquoi que nous nous sommes empressés à écrire et envoyer
Votre Majesté cette lettre amicale, et la prévenir sur cette étrange af-
faire, M'in qu'elle ne soit prise comme un suite d'un nouveau système, con-
traire aux liaisons de confidence et de l'amiti6 si étroitement lié° depuis
quelque temps entre nous.
En 1221, an d'Hégire, le 5 de la lune de Chabran. (Le 6 Oct 1806, V. S.)
«Quelque mécontentement que puisse inspirer à la Russie la destitution
des deux Princes de Moldavie et de Valachie, la S. Porte ne doit pas en
craindre l'effet et elle doit compter sur l'assistance de la France ; mais,
il faut qu'elle-mame prenne des mesures de défense, qu'elle répare ses
tortifications de Moldavie, qu'elle y ait de bonnes garnisons, qu'elle pousse
avec vigueur la guerre contre les Serviens et contre les autres rebelles,
qu'elle s'oppose à tout passage de vaisseau de guerre et de transport
russe par le dama du Bosphore.»
«L'Empereur a été infiniment satisfait du début de votre mission et du
choix des Princes Callimaki et Alexandre Suzzo pour les Principautés de
Moldavie et de Valachie.»
Generalul Sebastiani catre RelaOunile externe, despre cele petrecute
la S. Pérta in urma amenintatéreT note a ambasadoruluT RusieT.
C-ple, le 10 Octobre, 1806.
La destitution des Princes Ipsilanti et Moruzi est regardée par la Cour
de Russie comme une infraction aux stipulations du traité d'alliance qui
existe ave° la S. Porte et l'Empereur Alexandre. Mr. ntalinski, dans une
première note, a fait une longue énumération des griefs du Cabinet de
Pétersbourg, et a demandé une réparation prompte et entière. Il a insisté
www.dacoromanica.ro
74 V. A. IIRECHli
Firmanul de rechiamarea la domnie a tut Ipsilanti, fu expediat direct la
particulièrement sur les offres renouvelées du traité d'alliance avec la S.

Porte et l'Angleterre, sur la libertó du passage du Bosphore aux vaisseaux
et aux troupes, et sur le rétablissement des deux Hospodars déposés.
Je me suis opposé, dans une note que j'ai moi-méme adressée au Reis-
Effendi, aux deux premières propositions. J'ai fait sentir par des Avis silrs
les intentions et la conduite des Princes déposés, combien il serait incon-
séquent et dangereux de revenir sur leur déposition, et la S. Porte nous
a fait, à Mr_ Italinski et à moi, les réponses ci-jointes.
L'Ambassadeur d'Angleterre a agi de concert avec le Ministre de Russie.
Enfin, Mr. d'Italinski a remis en forme de note un réquisitoire de son
Empereur au Gouvernement ottoman pour le rétablissement des deux
Princes, et a demandé ses passe-ports, en cas que la réponse de la Porte
ne filt pas absolument favorable.
La note du Ministre est une déclaration de guerre au Gd. Sr. en cas
de refus aux demandes qu'il a faites.
La S. Porte a Mk, indignée du ton menaeant du Ministre de Russie;
mais son effroi surpasse encore de beaucoup son indignation. La conster-
nation règne dans cette Capitale. A peine délivrée de la présence d'une
armée de rebelles, cette Cour se voit engagée dans une guerre d'autant
plus dangereuse qu'elle s'y attendait moins. Les caisses publiques sont
vides; les places fortes sont dégradées et mal armées, et l'armée est peu
nombreuse et mal organisée. La situation critique de cet Empire m'a &et
exposée hier dans une conférence où se trouvaient les Ministres. Je la
connaissais dep.. Mais ils avaient besoin d'appui et de consolation, et ils
en ont trouvé auprès de moi. Je n'ai pas balancé h les assurer qué S. M.
l'Empereur ne les abandonnerait jamais, ni dans la guerre, ni dans la paix,
et que, si les Russes entraient dans les Etats de Sa Hautesse, «l'Empereur
les secourra puissamment avec see armées. Mes promesses leur ont donne
un peu de courage; mais ils ne m'ont pas cache pourtant qu'ils emploie-
raient tous les moyens pour éviter la guerre, n'étant pas en état de la
faire. On ne peut pas disconvenir de cette triste vérité. Cependant, ils ont
pris la terme résolution de ne pas rétablir les Princes destitués.
Ils ont ordonné que Ismailoff et Bender soient mises en état de defense,
et que deux camps soient établis sur le Danube, l'un 6, Rutschuk pour
observer le bas du Danube et l'autre au-dessus de Vidin.
L'armée russe qui est sur le Niester, forte de 90.000 hommes, est prete
b. marcher et A. entrer en campagne. Ses magasins, son artillerie et equipage
de pontons avaient été préparés de longue main pour cette invasion. Je
ne doute pas qu'elle ne se mette en route avant la semaine prochaine et
qu'un mois après, elle ne soit sur la rive gauche du Danube. La Turquie
d'Europe en est fortement menacée. La France seule peut la sauver; mais,
il faut des secours proportionnés aux dangers. Je les crois aussi grands
que pressants.
www.dacoromanica.ro
ISTOMA ROMANILOR 75
Kiev (1). De acolo avea sa vinA Ipsilanti insotit de armata ruséscal...

era un litem de mirare, exclama Zilot Romanul, s vadd cine-va i domn de
la Rusia viind, cu cdlcluzd éste rusesca» (2).
Cal primi firmanul C. Ipsilant espedui clac, de insarcina boerir Divanulur
sa constitue Caimacamia luT. Divanul, Caimacamiel luT C. Ipsilant e com-
pus ast-fel: Dositeiä al Ungro-VlahieT, Romnic Nectarie, losif Arges, D. Ghica
ban, D. Racovita ve! ban, Manolache Brancoveanu Ban, Manolache Cretu-
lescu, Ban, vel vist Filipescu, Isaac Ralett Grigore Brâncoveanu, Const. Ba-
laceanu.
Iacá, proclamatiunea Caimacamiel lul C. Ipsilanti, catre Ora, din 16 0e-
tombre 1806:
Nol, caintacamii Romclize,sci.
CinstitI dumné-vòstra boerr ispravnicr ot sud... viS facern in scire ca la 14

ale acester urmat6re, am primit luminata cartea Marier sale prea inaltatuluT
Domn Alexandru Ipsilanti Voivod, prin care ni s'a facut vestire de mare
bucurie, eh adeca prea puternica imp6rAtie (a caruia stäpanire si putere fie
nebiruita in veci) iarä1 ne-a miluit cu sta,panirea si obladuirea Marier Sale,
prea inaltatuluT i prea luminatulur nostru Domn Constantin Ipsilanti Voc-
vod, imbracand in Tarigrad i domnesc caftan, dumnélur cinstitul Bas-Ca-
pichehaea al Marier sale de unde s'a trimes i vrednic de inchinaciune
Mehtup al prea InaltuluT Vizir catre Maria Sa Voda, pe care si insi-ne l'am
vèlut i l'am cetit, cuprinlètor de acésta inoire a domnier Mario' Sale, dupa
care si ne AM-1'1 asteptandul buna venire la domnescul Mariel Sale scaun;
decl nulipsim inteadins, a v6 insciinta de acésta, ca O. o publicuitT i O.
o facetT sciuta la tot felul de atad si la totT locuitoril de obste, pentru care
si de prisos socotim, ca este a le mar face lor cunoscut fericita, vietuire,
ce aa a petrece, fiind-ca intru acésta cu putin mal inainte diéstima de patru
anT trecutl al obladuirir MarieT Sale s'a facut la tke bine cunoscut si de
fata. v6dutà firésca milostivire, blandetele i parintésc'ä, durerp, cu care s'a
aratat la Vote starile si la totr de obste, ridicb.nd multime de greutätT ale
tèriT, care mal inainte se urma, miluind pe totT in felurT de chipurr
apérándu'l cu intelepte mijkice nebantuitr de tot felul de patina si neca-
zurr, precum l'Ara tagaduiala, este, ca, in diéstima de 4 anT, Ora a avut
odihna i repausul s65. Ci dar si acum naajduind totl cu desèvir-
sita incredintare o asemenea huna i placuta petrecere, sa ridice glas de
Le Sultan Sélim TEL doit écrire a l'Empereur de Russie et au Roi d'An-

gleterre pour leur faire sentir que le rkablissement des Princes Moruzzi
et Ipsilanti serait non seulement contraire a sa dignité, mais qu'il blesserait
son indépendance et l'exercice de sa souveraineté.
Fotino.
Pag. 84.
www.dacoromanica.ro
76 V. A. URECHIX
rugaciune catre a tot puternicul tai milostivul Dumnedeii, pentru intarirea

§i veanica stapânire a pré puterniceT nóstre imparatiT, §i pentru slava §i
marirea a prea milostivilor noatriT stapanT, ai pentru scumpa vieata §i in-
temeiarea MarieT Sale luT Voda in luminat scaunul stapâniriT MarieT Sale.
1806 Octombre 16 (1).
CAP. VI.
C. 'psilaid In now. t.domnie.
Prima grija a luT C. Ipsilante dupa ce primi la Kiev firmanul de rechie-

mare in domnie, fu de a ordona Caimacamilor sn la BucurescY, sa reclame
de la Al. Sutu restituirea banilor ce se grabisa a incasa din veniturile
domnieT. Acésta explica m6surile luate de Divanul t6reT contra luT Al. Sutu,
m'ésurT mai sus rezumate. Actele aceste inedite ale n6stre confirma ceea-ce
serie Dionisie: aIpsilant Voda ail scris boerilor divani§tY, 0, apuce pe Cai-
macamul SutuluT sa dea tot venitul Orel, co l'ati luat phna la o para §i
sa spue SutuluT sa nu'l gasésca aci (la BucurescI), ca i se va taia capul.
Boeril a4 mers la Sutu ai i-ail arkat cele serse de Ipsilanti ai l'all apucat
de ag intors totT baniT ce at lost luat de la visterie ai ce nu s'aq ajuns
a dat argintdriile, ce ail avut de ail implinit, §i in scaun n'ail intrat, ci cu
mare intristare ail plecat Dar plb.ngerea Dómnel §i a beizadelelor §i tin-
guirea celor ce nadèjduira a till pe 16.nga dinail, cine va putea sa o spue! (2).
Ipsilante nu intl.& indati in téra, avénd a veni cu o§tirile rusescI. El ad-
ministra téra din Rusia, apoY din Ia§Y «intaria §i indreptè, tke bunurile
§i trebile luT prin scrisorT &km boerT (3).»
alimeídimia NI C. Ipsilante.
Grija CaimachmieY luT C. Ipsilante este tot despre inmultirea resurselor

visterieT, ca sa OM plati rechizitiunile luT Pasvantoglu. Nu scim, daca im-
prumutul in Ungaria isbutise, dar noua Caimacamie mentine suplimentul
de dad proiectate de Caimacamia luT Ipsilante. Decl se indoesce oeritul,

Tesaur II, pag. 207.
Dionisie ales., Tesaur II, pag. 208.
www.dacoromanica.ro
ISTOBIA ROMANILOR 77
se adaog 2 parale la vadra de vinaricia (peste 5 anteriére), se iea si din

vinariciul mönhstirilor 6re-carT sume (1).
(1) Ponturile de oerit pe anul 1806.

3701 Caimacamit rent Ronanesci.Fiind-cA intr'acest urmator an cu lét.
1806, pentru vdduta peristasie si cunoscuta trebuintia a %MT, cu sfat de
obste s'a hotarit, ca pamintenil sa platésca oeritul indoit, cu acésta ho-
Wire MBA, ca numal inteacest timp sa se urmeze acésta, iar in altT anT
urmatorT sa se urmeze obicInuita plata a oeritulul drépta, fara alta adao-
gire, si fiind-ca, cu acésta orinduiala ce s'a dis, s'a si vindut oeritul de
éstimp la dumné luT biv. Vel. Vornic za politie Constantin Varlaam cu pon-
turile, ce mal jos se arata, s'a dat dar acésta carte a ruístrA, ce s'a °rill-
duit de boerul cumpérator taxildar la sud, spre a se amta si a se stringe
venitul slujbel acestia cu urmare intocmaT ponturilok de mal jos aretate,
adeca :
Metropolia, cate trele episcopiile, m6nastirile cele marT cu metosele
lor, dumné-lor VelitiT boerl de la Vel Ban Oa la Ve! Clucer de Arie,
cum si jupanesele véduve, iarasI pan& la acésta trépta, sa aiba privelegiul
scuteliT oerituluT pe téte oile, cat va avea fiesi-carele trepte, vite ale sale,
precum se urméza si la téra MoldoveT, WA de a fi sup6rag cu cea mal
putina cerere, ferindu se insa si mal sus disil privileghiatT, de a nu me-
steca oT streine i'éranescl, carT platesc oerit in oile lor, ca prin acéstá vi-
cléna mijlocire facêndu-le ca stint ale lor, sa le apere a nu plati oeritul
si sa nu pagubésca camara domnésca, cacT pentru unul ca acela dovedin-
du-se in potriva ca acésta, sa se faca urmare intocmaT dupa cuprinderea
luminatuluT chrisov al MarieT Sale prea Inaltatulul nostru Domn Constantin
Ipsilante Voevod, adeca de orl-ce trépta si stare va fi, nu numal ca i se
va radica acest privilegia al scuteliT oerituluT, de nu-1 mal va avea in 00.
viata, ci inca se va osandi de a plati si oeritul indoit pe acele vite, ce cu
viclenie le-a scutit, numindu le ca sunt ale lui, si se va si pedepsi strasnic
ca unul nemultamitor si unul necunoscaor milel domnescI, si pricinuitor
de paguba dreptuluT camariT gospod.
TotT ceI-l-alt1 locuitorT si streiniT, ce se vor afta cu oT aicT In téra,
orT-carl sa platéscá oeritul deplin Indoit, care vine 'Ana la dece Po banT
una Rita saT-decT de nume, si nimenea dintra'cestia scutit sa nu fie, afar&
insa din oile BérsanescT, si ale Haslailor; pentru care mal jos se va arta
In ce chip are a se urma.
Bèrsanil si TutuTaniT ArdelenT suditY austriacescI, ce vor avea or si
vite marT aicT In téra sa. platésca oeritul si vacaritul streinilor dui:4i ve-
chiul obiceiii, adeca de 6ie Po haul qece si poclonul pan& la dece Po
banT unul, de la 4ece in sus po banT opt-decT de nume, cum si de la vi-
tele mar!, cal, bol, vacT si bivolT sa platésca vacarit streinilor, ce este °bid-
nuit de vita mare ate haul treT-decT si treT; de vita mica pe jumètate, Irma
cu acest cuvint de vita mica, sa nu supere slujbasiT pentru sugatorT, fa-
and adeca junciT, cal mar!, si sugatoriT vita mica, ci tunsiT si minzatiT se
www.dacoromanica.ro
78 V. A. IIRECHIÀ
Ponturile pentru adausul vineíriciului ce s'a scos pe acest an 1806.

No i Caimacamii Tgrii romdnesci.Fiind-ca pentru mantuirea i scaparea
sopotesc vita mica, de la care sa iea vacarit pe'jum'étate adeca doT drept
unul, iar cu sugatoriT sa nu aibe a face, cum si ceT l'altT streinT, ce nu vor
fi suditl niel haslaT, sa platésca top', de vita mare cate banT saTçlecT i sase
indoitl, care vine de vita cate banT una suta trel-çIeel si dol.
HaidaiT ce vor avea oT aid in téra, cum si vite marT, sa platésea
el numaY oeritul drept, dup. vechiul obiceitt de 6ie Po banT çlece, si po-
clonul pana la çlece po banI unul, iar dela çlece in sus Po banT opt-çlecT
de nume, cum si la vitele marT sa plAtésca vacaritul de vita po banT
salçlecl i sase dupa obiceitt.
S6 aiba orinduitY slujbasT si tot ajutorul la taxilul banilor, ca de la
Vote oile streinilor verT cand i verT ale cuT se vor afla in Ora la pasune
sa iea orinduitul oerit pe deplin, Ewa deosebire prin silinta dregatorilor si
a zabitilor judetuluT.
Pentru caprele ce se taie la zalhanale aicT in téra, macar cA maT 'nainte
vreme aù fost pricina intro slujbasil oerT i intre negustorT, dar fiind-ca dintru
cea domnie a MHO Sale Alexandru Voda Ipsilante, s'a dat hota-
rire, care s'a pazit si s'a urmat si la totT luminatiT DomnI Oita acum,
ca Oita la cliva stintuluT Dimitrie in 26, de lile ale lunil acestia Octom-
bre, cate capre vor Vila, sa nu se supere de oerit, iar din çllua sfintuluT
Dimitrie cate vor gag netaiate sa platéscà oerit; asa intoemaT are sa se
urmeze i acum intr'acest timp pentru zalhanagiT, adeca de la viitorul
sfit Dimitrie inainte, cate capre se vor gag netaiate, sa platésca oerit
indoit.
Totl locuitoriT de orl-ce trépta sh aiba arka tóte oile lor la sluj-
basil oerT, fara de a si le tainui, cAcT orT-care se va dovedi ca aü Amblat
ascunde tainui oile cu gand ca sa pagubésea camara, pe unul
ca acela, nu numaT cA-1 vom da a'sl plati t6te oile indoit, ci Inca '1 vom
si pedepsi dupl dreptatea ce va fi, si fiesl-care parcalab din fiel-care sat,
sa fie dator a areta la slujbasT oile satenilor, incA si pe ale streinilor, acole
ce se vor afla in préjma satuluT, cacT de se va gasi vre-un parcalab, ca a
sciut oile satenilor si nu a indreptat pe slujbasT, ci tainuit, acel
parcalab se va pedepsi.
SlujbasiT sa aiba a se feri de a nu face vre-o paguba, nedreptate seatí
cheltuiala locuitorilor cu a le lua ceva pentru hrana lor si a cailor lor fitra
de plata', cacT pentru orT-care din el ne vom insciinta, ca nu a urmat dupa.
porunca, dui-A ce-I vom pune de va plati paguba, apoi se va si pedepsi;
scriem çi dumné-v6strä boerilor ispravnieT çi zabitilor judetultif, sa datI
tot feliul de mâna de ajutor slujbasilor, spre a putea Bevil* slujba fAra de
cusur, ca sit nu se intimple sfetirismos, cad pentru orI-ce paguba ce se va
intimpla din pricina neajutoruluT dumnea-v6stra, veti fi rèspuncliltorT,
cand si in potriva vor fi locuitoriT supèrati de catre slujbasT cu vre-un fel
de nedreptate, iarasT dumnea-véstra vetl da r6spunsul.-1806 Octombre 19.
Dositeiu al Ungro-VlahieT, Rimnic Nectarie, Iosif Arges, Dimitrie Ghica
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR
atat a tuturor de ob§te patriatilor no§tri ot preste Olt, care este jum6tatea
tinutuluT lëriÏ nóstre, cht §i pentru chiar VS% Ora de catre infrico§ata por-
nire a o§tirilor de Dieu, alt mijloc nu este, spre intimpinarea grabniceT ce-
rerI, ce ni se face, Cu sfat de ob§te s'a hotarit, ca pentru acéstA trebuintA
de mal sus arkatA, pentru vinAriciul ce! ()Manua, care este de platesce
dajniciT câte 5 banT de vadra, sa se maT sc6tA un adaus la vinAriciii, adecA
Cate alte dou6 parale la vadet, cu acésta hotarire tusk ca numaT inteacest
timp sh fie §i sa se urmeze acest adaus, iar in alp anT viitorT nicT sA mal
fie, nicT sA se maT pomenésca, i fiind ca cu acésta orind,uiala s'a §i vindut
acum adaosul. acesta la CochivechT §i s'a cump6rat de cAtre dumnea-luT
biv. vel. Logofc't za obiceiurT, Grigorie Balénu, s'a dat dar acésta carte a
n6strA, ce s'a rinduit de dumné-luT boer cump6rator, taxildar la sud... ca
sA caute §i sA string& venitul slujbeT acesteia, ca urmare intocmaT pontu-
rilor ce maT jos se arata.
Mitropolia, eke trele episcopiile, m6nAstirile cele marT cu met6§ele
lor, dumnea-lor velitiT boerT, al doilea §i al treilea, ptina la boeria cea mal
de pe urmA, ce se face cu caftan, fecioriT de boerT qi jupinesele v6duve,
ce le vor fi stAtut barbaOT pána la cea mal de pe urma boerie cu caftan,
precum §i postelniciT §i neamurile §i boerina§iT mazill i altiT, ce ail hrisóve
§i cArtY domneseT a fi scutip de vinAriciil, adaosul acesta sA nu-1 plAtéscA.
Top cei-lalp de ob§te peste vinAriciul ce ail platit, care este obiclnuit
§i vechi6 ate cincT banT de vadrA, sA mal plAtéscA acum i acéstA ajuto-
rinta chte alp §ase banT de vadrA, fArA de a li se face chtu§T de putina in-
carcAtura peste suma vedrelor ce se gAsesc, ca a platit la cump6rAtoriT vi-
nAriciuluT drept.
Mind-ea acest ajutor ail sA-1 dea top dajnicil de ob§te, sA aibA orb).
duitul acesta cump6rAtor a lua ace§t1 eke §ase banT de vadra nu numaT
de la ceT ce ail platit vinariciil la vinAriceriT domnescY, ci §i de unde sunt
mill m6nastirescT, de la top farA osebire sA iea acest adaus de vinAriciil,
lar privilegiatiT ce 8'331 numit la pontul întâiù, n'a6 a se supèra intru nimic,
precum §i cu vinAriceriT vinAriciuluT celuT obidnuit, orT domnesc, orT mil!
m6nAstirescr nu are a face cu banil lor intru nimic, ci la acea sA se ur-
meze duph ponturile §i hrisóvele i cArtile, ce ail in manle Ion.
Fiind-cl pb.nA acum culesul déluluT s'a isprAvit §i vinhiceril ce ail fost,
a m6surat §i uniT aü luat §i banY §i cele mal multe vinurT ridicat §i s'ail
imprA§tiat in téra, de aceea ca sA nu se zmacine odihna locuitorilor §i ca sa
lipsésca urmarile altor cercetArT, earl cu multa discolie se fac, iarA§T cu
sfat de ob§te, s'a hotarit ca alta m6surat6re sa nu se facA, ci acest adaos
sA se céra de la locuitorT dupA suma vedrelor, ce se gAsesc la catastihele
taxildarilor vinAriciuluT, drept adecA dupa m'e'surAtórea, ce s'a facut de sluj-
ba§iT ceT orinduip de taxildarT, cum §i unde va fi cu totul milA memAsti-
résch, O. se urmeze dupA catastili de trasura vaselor qi a sumil vedrelor
a cele! mile, §i de la top ceT ce platesc vinäriciü sh iea eke dou6 parale
Ban, Dumitrache RacovitA vel Ban, Ve! Ban Manolache BrAncovénu, Mano-
lache Cretulescu Ban,V el Vist. Filipescu, Isaac Ralet, Grigorie Brâncoveanu,
Con stantin BalAceanu §i ve! Logof. Cod. 49, fila 274-276.
www.dacoromanica.ro
80 V. A. 131LECIIII
de vadra, carT catastihe sa fie datorT taxildariT si slujbasil milelor a le da

la orinduitul acesta ca si el sa urmeze a lua vinariciul dupa acel catastih.
Vre-o alta luare, orT cu nume, de parale de croma, orT cu nume de rg-
yace, seail de alta cheltuiala, sa nu fie, ¡Ara numaT do«) parale si, iea de
la rèvasul cel va da pentru plata vinariciuluT, in care rkras sA serie asa:
atitia banT a dat cutara om adaosul de vinaricitt pe atitea vedre, Inteatitea
vase, carT fac talerl atitia, spre a-1 avea de séma.
Se poruncesce si dumné-v6stra ispravnicilor judquluT sA datT m'in&
de ajutor la cautatul acesteT slujbe si la implinirea banilor, ca la un huzmet,
ce este pentru trebuinta si folos obstase, iar alta urmárl impotirivi, seaù asu-
prirl si nedreptAtT locuitorilor cu incarcaturT sa nu ingaduitT a se face,
precum i pentru mincarea slujbasilor çi pentru hrana cailor lor, orT-ce le
va trebui sa cumpere cu banT, l'ara de a suOra pe locuitorT cu catusT de
putin.-1806 Octombre 25 (1).
Caimacamii romanesa
CinstitT dumnd-vóstri. boerl ispravnicT otsud.... Sciut este dumnea-v6stra
cA pentru scáparea i mintuirea tèriT de catre primejdi6sa pornire a os-
tasilor DienT, s'a hotarlt a da dajdie o ajutorinta cite alta dou6 parale la
vadra de vin peste vinariciul col obicTnuit, care ajutoriala si vinOndu-se
la Cochi-vechl s'a si dat ponturT la mina cumpáratorilor In ce chip MI
urmeze, la care, macar ca. pentru implinirea acesteT ajutorintI s'a fost dat
poruncile divanuluT catre dumnea-v6stra, ca prin aceiaci taxildarl aT
riciuluT celuT obiclnuit sa se implinésea i acest adaos de alta cite douè pa-
ralo de vadra, dar fiind-ca, cump6ratoriT cer a se face implinirea acésta de
catre aceiasT taxildarl, ce i-ati orinduit dumnea-lor, poruncim dar& ca orl-ce
implinire se va fi facut de acésta ajutorinta, orl de dumnea-v6stra sed' de
taxildariT vinariciulul obicInuit, si. faca teslim la mina cumpèratorilor, carT
din partea dumnea-w5stra sa aiba i totT ajutorul, pentru a se cauta huz-
metul Para de cusur, ranga acésta poruncim, ca nu numaT pe totT scaunasil
vinitricerilor atk de la pop6rele ce sunt domnescY, cit si de la
poperele ce sunt cu mili memistirescI, sa-1 indatoritT sA slujéscá si la acestT
vinaricerT ca si la ceT adecá sa arete criimile si pe ComenT, sisA
aduci ínnenT la vinaricerT a plati, ci si pe taxildariT vinAriciuluT domnesc
si ceT ce sunt cu milT mônAstirescl, sa-T indatoratT a da catastih curat de
suma vedrelor, dupá catagrafia ce a facut intéig fara de a metahirisi vre-un
fel de viclenie, asisderea si pentru acea cu care vor fi facut bitirmele numaT
Cu banT, Para a le m6sura vinul Jor, sa'T arke prin catastih, anume suma
banilor ci cu numele fie-caruia; spre a lua si cumpkilorul ajutorintiT dreptul
ski pe deplin, adeca cite 6 banT de vadra, cAcT cel ce se va dovedi ea a
dat catastih mincinos nu numaT se va pedepsi, ci se va osindi a plati si pa-
guba ce se va pricinui. 1806 Noembre (2).
Dositeiti Mitropolit, Nectarie Rimnic si de ceT-1a4T boerT.
Cond. 49, fila 276-277.

Cond. 49, fila 278.
www.dacoromanica.ro
CAP. VII.
Moldova. Calimah. Iardsi Moruzi. CV im,dcebmie. Invazia rusgscd. Ipsilante

Domn si al Moldova
Calimah sosise in IasT, cad se grábise, indemnat de sigur chiar de
Sebastiani, sit gr 6,13ésca a lua domnia. Dup5, obiceiti Calimah se opri la
Galata., in préjma Iasilor si asteptâ ca téra, ca boieriT sá viná sa i se in-
chine. Dar ce se intimplase? Generalul Consul rusesc Rodofinic, scrisese o
nog. CaimacamieT lásatá de Moruzi, la plecarea din IasT, declarând a nu
recun6sce pe noul Domn si indemnând pe OM a nu asculta de Calimah
Vodá. Se p6te judeca, (lice DrághicT (1) «ce efect a putut produce asemenea
urmare atb.t intre boerT, cát si asupra DomnuluT, in minutele acele mal ales,
când téra era in pici6re spre intimpinarea unuT Domn, dui-A márimea cu
care se infatisa stápinitoril grecT in Moldova. BoeriT a nu merge la Cali-
mach se temeaii, ca lucra sabia si topuzul; sa respingá iarasT nota Consu-
latuld rusesc nu indrásniati, de frica unuT conflict politic, a careia urmare
fulgerátóre putea sA vie asupra lor cu maT mare osinda, si nu sciaii in cotro
s5. apuce »
Noroc pentru boerT cá, a treia sli dupl sosirea la Galata a luT Calimah
veni si revocarea luT, numindu-se iarásl Moruzi, in a treia domnie.
Iatá domnia de treT clile a luT Calimah Vodá !...
Calimah reluA iar calea ConstantinopoleT. Alex. Moruzi, rinduit din not!
Domnul MoldoveT, de a 3-a 60., a insárcinat Caimacam pe ginerele 865,
Hatmanul Alex. Mavrocordat si pre Hatmanul Manu si i-aii pornit la Mol-
dova, 4ice DrághicT, pentru injghebarea domniel.
CaimacamiT ajungènd la IasT, ail gAzduit la Curtea cea nouh. ET se ocupará
indata Cu pregatirea CurteT domneseT, cu mobilarea el. Adunându-se Di-
vanul sub presedinta MitropolituluT Veniamin Kostaki, CaimacamiT iT pre-
sentará ordinile de numire. Mitropolitul si boeriT se declararádupá obi-
ceiul lortericitl de noua domnie.
Abia se intorsesera CaimacamiT de la Mitropolie si prinslisera, când lath,
pe la timpul t6cet de vecernie, un olac se opresce la scara CurteT. Un cá-
laras de Soroca aduce stafeta, c5 muscaliT ail aselat podurile pe Nistru si
ca ail inceput a trece in asta parte, in qiva de 10 Noembre, 1806 (2).
k1) Tom II, pag. 71.
(2) Dup. Laurian Rusia intr5. ca dusman si ceru Turciel, Moldova, Valachia pani si
Duarea. DrAghicI amintesce, di RusiI numir& guvernator pe Intinikov, si spre Valachia
trAmise pe Ipsilante Cu °SI musalescI.
Din contrl, cronica gréco-romAn5, (pag. 507 a Istoriel Mitropoliel MoldoveI de Erbicénu
V. A. Urtchici. !stork Romândor. a
www.dacoromanica.ro
82 V. A. IIRECII1i
Acésta scire emotiona mult tóta boerimea i intreg orasul. Spaima de

necunoscut era gróznica. Dintre totT, curteniT i arnica lul Moruzi eraa ceT
mal perplecst Pe data caimacamiT expediara olac, care sa iasa inaintea luT
Al. Moruzi, carele intrase in téra. inaintb. spre FocsanT. DraghicT serie,
ca acolo aflara trimisiT Caimacamilor pe Al. Moruzi. Dupa o scrisóre 'MA
a luT Rodofinikin, consulul rusesc din lasY, tramisa de acolo in 17 Noem-
bre 1806, citre Italinski la Constantinopole, Moruzi era deja apr6pe de
IasT (1), cb.nd veni acolo scirea trecerel °Sire rusescT de 140.000 ostasT
mentionézi (pag. 506) de tratatul de alianti Intre Rusl i Turd de la 11 Octombre 1806,
pune intrarea Muscalilor In Moldova la 10 Oct. 1806 si dice: aRusiT In puterea art. 4 al
noueT aliante.. . ad pogorit armate In Moldova ; aland Ina alianta, indati ce ad trecut
hotarele, aü apucat cu hapca, fáré. de rdsboid, cele (10116 cetitI romitie turcescI: Hotinul
Benderul. Pérta atundf fu siliti a lua m6surT. ifustafa-Bairactar, in 30 Noembrie 1806,
veni si ocupe Bucuresdi cu 12.000 Went»
Cronica greco-romini, dice, a tractatul de alianti secret era pe 9 anT si consta din 11
articole ecu Vote a die cIL n'ar fi adevirat acésta.)
Zilot Rominul (pag. 84 ed. Hasded) pomenind de invaziunea musalésa de la 1806
()ice, a era o consecinti a tractatuluT secret ce Incheiase cu Turcia, de a avea voie sil
tree& amicalrnente pe la ea spre Dalmatia contra Franciel. Ast-fel primele matt dupi
Nistru deschisea, fâril lupti, portile lor Rusilor. Rusia le lug cu chip prietenesc, dar cu
socotéla intr'alt chip, adi se ficead stilpâni i Turcil le 1isar4 In minile lor si
afar* numaT de cetatea IsmailuluT, pe care nevrènd Turcil sil o dea, s'ad fikut RusiT mu-
haserea cu o &Hui de costae, iar cu cea-l-alti Wire se indreptarit spre Valachia.
(1) Dupi o scris6re a lul Andreossy atre Napoleon, datati de la Viena In 1 Ianuarie
1807 C. Moruzi afli despre intrarea Muscalilor In Moldova Ina lnainte de a ajunge la
FocsanT, In cale, la Buzid. De acolo el expedii indati olac vestitor la Constantinopol
sil céri instructiunT. La 26 Noembre stil nod Moruzi era la Rimnicul-S5.rat, unde se In-
telese cu comandantul taro al BrAileT Indémni sil iea mèsurT de apirare. De la Rimnic
Moruzi vesti Porte! luarea de RusT a HotinuluT si lmpresurarea Benderultii, cura si aces-
tora de atre miscall a consululul frances din Iasf Reinhardt. De la Rimnic trecu la
FocsanI, nude rémase pini la 12 Octombrie stil nod (30 Septembre), dar vèglénd cil Mus-
calif hiving Inainte spre Muntenia, plea din Focsani cu poste i merse la Rusciuc, ca
si se concentreze la Mustafa Aga aian, said acesteT pirtT, asupra mijI6celor de apirare.
Andréossy citre Napoleon, impOratul Francesilor, despre vestile aduse din partea prin-
cipelul Moruzi de trAinisul acestuia, Ión Ghica.
Vienne, le 1-er Mars, 1807.
Sire,
Le Prince Moruzzi, en m'adressant une lettre pour V. M., m'a écrit la lettre dont je
joins ici copie. L'une et l'autre m'ont été remises par un homme de conflance du Prince,
le nommé Jean Mika, grec albanais, envoyé à cet effet pres de mois. J'ai cru qu'il se-
rait agréable à V. M. et peutétre utile à ses projets de voir ce Jean Ghika qui s'énonce
bien et parle très-bien français. Il n'a point hésité à se rendre auprès de S. E. le Prince
de Benévent auquel je l'adresse, et qui prendra les ordres de V. M.
www.dacoromanica.ro
ca pe data Moruzi renunta de a intra in IasT, ci luà calea Focsanilor.

Ceva mai mult: sosit la Focsani Al. Moruzi chiama acolo trei boierT
Voici les renseignements que j'ai obtenus de cet émissaire sur l'invasion de la Mol-
davie par les Russes, et le rOle que le Prince Moruzzi a joué dans cette oirconstance.
Je dois ajouter que le Comte Palatin, l'Aga de Frangopoulo qui reside 6, Vienne en
qualite d'Envoyé du Prince Moruzzi, a été charge itérativement de se rendre pres de
moi et de protester des bonnes intentions et du devouement de ce Prince.
J'en reviens aux renseignements.
Le 22 Novembre, les Russes ont passé le Dniester it Mohilow.
Le mé.me jour, ils ont donne une note au Divan de Moldavie, par laquelle ils préten-
daient qu'ils entraient en amis et du consentement de la Porte.
Le Prince Moruzzi regut cet avis à Buse() en Valachie, étant en route pour se rendre
à Jassy.
Il expédia de suite un courrier à Constantinopole pour donner cette nouvelle 6, la Su-
blime Porte et demander des instructions.
Il expedia égalen3ent un courrier à Jassy pour signifier a son Caimacam (vice gouver-
neur) que, n'ayant regu aucun avis de la Porte, il ne pouvait continuer son voyage, ni
aller à Iassy, et que tous les habitants devaient agir en consequence de la Hate due
leur Gouvernement.
Le 26 Novembre, le Prince Moruzzi, se transporta a Minnie°, où il s'aboucha avec
Ibrail-Nazir, Commandant de la forteresse de Braila, lui donna l'éveil sur les projets hos-
tiles des Russes, l'engagea à se disposer à se défendre contre l'ennemi et lui fournit cent
bourses pour procurer à la forteresse de Braila, ce qui pouvait étre nécessaire dans la
circonstance.
Le 29, le Prince Moruzzi, ayant regu la nouvelle que les Russes s'étaient emparés de
Chokzin, et qu'ils avaient investi la forteresse de Bender, expédia encore un courrier
Constantinople pour dévoiler les projets hostiles des Russes.
Ayant regu depuis la nouvelle de l'arrestation de Mr. Reinhardt, il fit savoir it son
Caimacam, qu'il devait protester sur le champ contre la dite arrestation et se demettre
de sa place.
Le Prince Moruzzi séjourna à Foksani jusqu'au 30 Novembre (12 Décembre), mais vo-
yant que les Russes commengaient à agir hostilement dans le pays et qu'une colonne
de troupes russes s'avangait vers la Valachie, i/ partit en poste pour Rusciuk, afin de
concerter avec Mustapha-Aga, ayan, chef de cette contrée, les mesures 6. prendre.
Dans le court séjour qu'a fait le Prince Moruzzi à Rusciuk, il est parvenu à réconcilier
le dit ayan de Rusciuk avec Passavan-Oglou. Ils sont decides à faire de concert la guerre
centre les Russes, et le Prince Moruzzi lui-meme n'attend que les ordres gracieux de V.
M. pour se mettre h. la téte de 20.000 hommes entretenus à ses frais, et rendre par la
plus formidable la confederation du Danube et faire une diversion puissante en faveur
de V. Majeste.
Le Prince Moruzzi est dans la ferme persuasion que V. M. seule peut sauver i'Empire
dans les cireonstances critiques où le mettent les intentions et les mouvements de la
Russie.
J'ai l'honneur d'étre, Sire, de V. M. le tres-humble et tres-fidele sujet.
Signé : F. Andrlossy.
www.dacoromanica.ro
84 V. A. IIRECHIÀ
forma la FocsanT o specie de Divan. «Am observat, serie Rodofinikin, cuT

trebuia, ca stabilirea until Divan la FocsanY, putea sè para stranie in ochiT
publiculuT si neplacuta pentru Rusia; prin urmare am invitat pe aceT boierT
sa reige pe Principele Moruzi, de a veni aci (la IasT) ca sa reiea linistit gu,
vernul -tèreT (1).
Se pare ca Moruzi doria sa nu se compromita de tot, fata cu Turcia,
mal ales ca familia ii rgmasese la Constantinopole. De aceea nu asculta
de indemnul luT Rodolinikin, ci de la FocsanT preferi sa reapuce incet calea
TurcieT, preceand ostirea rusésca. Caimacamilor seT inca le ordonâ sa stea
el in IasT panA la intrarea acolo a Rusilor. DrAghicT pune acésta intrare
a Rusilor in 8 Decembre, sub comanda eneazuluT Prozorowski. AcéstA datA
nu este exacta., cacT consulul ruses() Rodofinikin serie la 17 Noembre, ca
la 16 a aceleT lunT a fost intrarea in IasT. CA numaT dupa o lunA de glile
de la trecerea NistruluT sa fie sosit MuscaliT la IasT, nu este admisibil. La
10 Noembre fu trecerea NistruluT si sase lile dupa aceea antegarda ostireT
rusescI ajungea la IasT. Niel o prealabila declarare de rèsboiù nu preceda
invaliunea acésta a Principatelor.
Cea d'intilie proclamatiune catre MoldovenT, IT asigura. na 6stea rusésca
nu vine ca neamica. si ca se va respecta administratiunea Ore, ha ca. niel
chiar trAmiterea obicTnuita de zaherele la Constantinopole nu va 11 impe-
decatA.
Comanda armateT rusescT o avu Mikelson. Impreuna cu éstea se int6rse
In Principate Constantin Ipsilante. Ostirile muscalesa nu intimpinara niel
o greutate de a pune mana pe cetaOle Bender, Hotin si Chilia. Garniz6nele
reduse ale acestor cetatT se inohinara Muscalilor ;MIA de batale, pe cand
alte divisiunT din armata, coprindeati Basarabia si inainta in Moldova (2).
Muscalil neafland domnie in IasT si starea desbaterilor pe cale diploma-
ticA, cerénd sa nu aiba aerul de a fi cucerit MuscaliT Principatele, Rusia
nu numaT recunoscu domnia in Muntenia a luT C. Ipsilant, dar Inca il in-
taxi de Domn si al MoldoveY.
C. Ipsilant se opri decT intaia la IasT, unde organiza divanul sëil, caruia
iT ordona sa stringa indata o ostire din téra de qece miT de ostenT «im-
brlictindu-i cu haine verdi de postal; fi cu colfuri in cap, numindu-i Dragon1 Ma-
chedoa»
Hurm. T. II, supl. I, pag. 365, Doc. DIII.

Dionisie Eclesiarhul, Tesaur, II, pag. 208.
www.dacoromanica.ro
CAP. VIII.
Lupia
SA urmArim acum maT de aprepe lupta diplomaticA din Constantinopole
duph esirea lul Sebastiani.
Napoleon, cu tot bunul motiv ce avea d'a fi sup6rat pentru marele esec
ce avu politica sa, nefiind pregatit de luptA i in Orient, dupl ce isT con-
centrA puterile la Vistula null dete pe fatA acéstA sup6rare, si se mArgini
a nu rumpe cu Turcia. Ba child 6stea francesA intra in Polonia, Talleyrand
vestesce acésta domnilor MoldoveT ì MuntenieT. CAtre Sebastiani scriind
Talleyrand din Berlin 7 Noembre 1806, iT spune, cA, a vestit pre domnitorT
despre intrarea ostireT francese in Polonia «ils savaient que l'Empereur veut
les proteger, n'ont aucun moyen plus assure de conserver sa bien-
veillance, que de continuer a montrer la même fidélité a leur souverain,
le meme attachement a la cause commune; mais il faut que la Porte leur
donne les Moyens de détendre avec vigueur les frontières qu'elle leur a
con flees »
Napoleon serie insusT SultanuluT Selim II, in urma victoriilor, ce casti-
gase contra PrusieT si contra RusieT, la 11 Noembre stil nor] 1806, ca sh'l
incurajeze i iT promite, cA eu estea sa de 300.000 de Went, nu va face
pace panA ce Turcia nu va redobandi cele 2 principate si nu vor fi recu-
noscute domniile luT Calimah si Alex. Sutu. «Le moment est venu oil la S. P.
doit retrouver son énergie et faire macher ses armées pour couvrir Bender,
liotin, toute la ligne du Dniester.»
Napoleon I serie incA in 11 Noembre 1806 stil nor', catre Sultanul Selim:
Berlin, le 11 9-bre, 1806.
Très-haut, très-excellent, etc.
Le jour memo oil nos ennemis vous redemandaient la Iloldavie et la

Valachie en vous parlant de mes désastres, je remportais à Jena une me-
morable victoire et je marchais à d'autres triomphes. Les armées de Prusse
sont détruites ou faites prisonnières. Tout le pays est A moi. Je suis
Berlin, à Varsovie. Je poursuis avec 300 mille hommes mes avantages, et
je ne ferai la paix que lorsque vous serez rentré en possession de vos deux
Principautés par le rétablissement des deux Hospodars, Callimaki et Ale.
xandre Sutzo. Reprenez confiance. Les destins ont promis la durée de votre
Empire; j'ai mission de le sauver, et je mets en commun avec vous mes
victoires. Le moment est venu on la S. P. doit retrouver son énergie et
faire marcher ses armees pour couvrir Bender, Chottin, toute la ligne du
www.dacoromanica.ro
86 V. A. ORECHIL
Dniester. Je sais que les Russes retirent leuri3 forces, de cette frontière;
ils se dirigent sur moi. Je les cherche et vais au devant d'eux. Ne balancez
plus. Ils ne vous trompent que par impuissance. Ils se faisaient livrer vos
provinces: la valeur ottomane doit les sauver.
Ecrit en notre Château Impérial A Berlin, le 11 Novembre 1806 (1).
Talleyrand catre Sebastiani, despre tramiterea scrisóreT luY Napoleon I
catre Sultanul Selim.
Berlin, le 11 9-bre, 1806.
Mr. 1 'Ambassadeur,
J'ai l'honneur de vous envoyer une lettre que S. M. l'Empereur et Roi
&lit A, Sa Hautesse. Remettez-la lui sur le champ avec la traduction qu'en
aura faite M. Ruffin.
La Porte Ottomane n'a fait que ce qu'elle pouvait faire. L'Empereur excuse
ce que la nécessité lui a prescrit et il vent la retier de la position où les
ennemis de cette Puissance l'ont entrainée en la trompant. ll veut qu'elle
rentre en posesion des deux Principautés. 11 ne restituera Varsovie et Berlin
s'il doit les restituer, que lorsque la Porte aura recouvré la Moldavie et
la Valachie.
Era pré târclie o miscare atuncI ! Pan& s5, ajung& ostI turcescI la Ben-
der, acolo erail de mult Muscalit *'apoT Turcia semnase cu Rusia, nu mult
inainte,--am spus'o dejaconventiunea, prin care i invoia trecerea prin
Principate contra FrancieT.
Ceea ce dup. RusT legitima graba intrareT ostirilor rusescT in Principate
fu si faptul, c& Pasvantoglu invadase din noil Valachia, cum maT indarAt
am arétat, indata ce aflase c& Ipsilante a fugit din Bucuresd. Cronica greco-
roman& pune invasiunea acésta la 13 Sept. JoI qiva: «Inainte de a se la-
mina de ditA, prin ordinul luT Osman Pasa Pasvantoglu Vidin Muhatizi,
a& °Moat Craiova Telebi Aga Rahova Aghianes cu 600 de turcT si ridi-
când pe Caimacamul Logofétul C. Caliarhi, ce se numea F}i Kiani, pe Lo-
gofétul D. Bibescu si pe Clucerul Cornit& Ibrailov i-ail trimes la Vidin dintre
care Logof. Bibescu a rèmas acolo inchis, iar aceY doT s'ail intors la
Craiova. S'a Mont multa prädaciune si golaciune de Tura maT in OM
Craiova pe la boierT, call abia V-ad s&pat vieata lor si a tamiliilor lor prin
fug&. Prin violent& si tiranie ail luat atuncT Osman 2.000 de pungT de gal-
benT din téra, 500 de la Logof. Bibescu, 40 de la TAnasuica negutitorul
si 15 de la un Hagi Gheorghe Celebi, caruia i-ail tAiat si capul.
(1) Coresp. de Napoleon Paris, 1852, tom. XIII, pag. 638.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMM4IL0S 87
Acésta inva4iune a luT Pasvantoglu nu era provocata anume de Rusl ?

Deaca nu, de ce la 16 Aug. in qioa &and luge din BucurescY Domnitorul Ip-
silante, fuge si din Craiova, de acolo, boerul Posteln. Iordache Arghiripol ?
Istoricul ,,Cronicd greco-ronuine" la pdg. 506 dice, ca acesta a nenorocit in-
data tótä Craiova si cele 5 judete prin ilwldciunea lui Ipsilante.
Ipsilante a . . . cu ce? Se banuia óre ca el a chiamat pe Osman
Pasvantoglu spre a da Rusilor pretext de intrare, i c chiamandu-1, n'a
voit s. compromita pe amicul sëü Arghiropol, care se retrase la timp din
Craiova?
[moml rèmâne sub indoiala, dar nota luT Budberg, ministrul din Peters-
burg, catre Italinski, in 15 Noembre 1806, acusa intre altele pe P6rta, pen
tru ca «la plus grande partie (a Valacbiel) se trouve envahie par les troupes de
Passavan-Oglu, sans que la Porte paraisse avoir ni rintention, ni les moyens ne-
cessaires pour réprimer ces désordres. . .» C'est à cette fin que la présence des
troupes russes doit contribuer Ifficarentent ez rendre aux Aux Principautés et par-
ticulièrement Ce la Valachie cet &at de calme et de sécurité.»
Rusia declara, ca nu de persónele si de domniile luT Moruzi i Ipsilante
si-a batut ea capul, ci ca «elle ne saurait tolérer plus longtemps les véxations dont
Pasvantoglu et d'autres (vans voisins de la Valackie accablent cette malheureuse
province (1).
(1) Ilurm. Tom. IL supl. I, p. 363, 364.

Budberg cAtre Italinski, despre cererile Curtfi imperiale rusesd, privitere la Valachia
si Moldova.
Pétersbourg, le 15 Nov. 1806.
Monsieur,
Le general de Michelson, C;omin" en chef l'armee du Dniester, regut ordre d'entrer en

Moldavie, non en ennemi, comme la malveillance ne manquera pas de la faire envisager, mais
dens l'unique but de retablir les anciens rapports qui ont si longternps subsiste entre les
deux Empires, d'apres les traités, de prévenir les effets pernicieux de la domination fran-
gaise qui s'établit à Constantinople, et qui menace la Porte d'un envahissement total,
et entin de paralyser le dessein hautement annonce par Sébastiani de faire traverser le
territoire ottoman par une armee frangaise pour venir nous attaquer sur le Dniester. Tels
étaient les motifs-pressants des ordres donnds au General Michelson, en date du 16 Octobre.
Tel était aussi le sens et l'esprit de ces ordres que le General a da manifester dans toutes
les communications qu'il a pu avoir it son entree en Moldavie, tant avec le Gouvernement
de cette Principaute et aveo celui de la Valachie, qu'avec les différents Pachas comman-
dants des places fortes sur le Dniester et sur le Danube.
Hint jours aprés l'expédition de ces ordres, savoir le 23 Octobre, nous regimes vos
rapports du 6f du meme mots, par lesquels vous annonciez la reintegration des Princes
Moruzzi et Ipsilanti, en vous bornant à un simple avis, sans entrer dans le moindre de.
www.dacoromanica.ro
88 v. A. URECHIÀ
Intre acento Napoleon I pAsesce din victorie in victorie. La 15 Odom-
tail sur tout ce qui aurait pu eclairer l'opinion du 111inistere Imperial dans une circon-
stance de cette nature. Quel qu'eAt eté le desir de l'Enwereur, notre Auguste Maitre, de
révoquer des lors les ordres donnés au General de Michelson, S. M. I. a cru devoir at-
tendre les dclaircissements ultdrieurs qu'annongait votre rapport du 8/ Octobre pour
avoir des donndes positives et detainees sur des objets d'une importance si majeure et
afin de pouvoir prendre ses mesures en consequence. Sur ces entrefaites, nous regimes
vos différentes depéches du /6/28 Octobre. Je ne vous cacherai pas, Mr., quo, par leur
contenu, S. M. L n'a pu observer sans peine et sans surprise que, dans une pareille crise
vous ayez ern devoir vous borner au seul point de la reintegration des Princes. Quelque
soit l'intéret que, sous tant de rapports, l'Empereur a da prendre et maintenir vis-à-vis
de la Porte, cette partie de ses droits, vous ne pouviez cependant ignorer, Mr., quo ce ne
sont pas les seuls que S. M. est dans le cas de revendiquer, et que d'ailleurs, le but prin-
cipal de la Cour Impériale étant de s'assurer d'une maniere positive des dispositions de
la Porte, cette demonstration isolde et exdcutee avec tant de mauvaise grace, ne pouvait
suffire pour nous donner à cet égard toute la garantie qui nous est indispensable. En
effet, qui nous répond que cette satisfaction partielle 4e nous a pas éte donne() par la
Porte d'apres le conseil de nos ennemis communs meme? Les diffdrentes conferences
qu'a eues l'ambassadeur Sdbastiani avec Ibrahim Kies et les autres Ministres de la Porte
dans le cours de cette negociation, ne militent que trop en favenr de cette hypothese.
Supposons toutefois un moment que la reinstallation des Hospodars eat étd le seul grief
que nous ayons eu à la charge de la Porte, comment, dans ce cas méme pourrait-on
compter avec certitude sur l'execution stride et pleinière de la reparation que la Cour
Impdriale vient d'obtenir, après les tergiversations plus qu'equivoques du Prince Moruzi
et dans le triste etat où se trouve la Valachie, dont la plus grande partie se trouve en-
vah:e par les troupes de Passavan-Oglou, sans que la Porte paraisse avoir ni l'intention
ni les moyens necessaires pour rdprimer ces desordres ? Ne serait ce done que sous ce
dernier rapport, S. M. ne saurait se contenter de la satisfaction donnée, avant de s'assurer
qu'elle aura son plein effet, et c'est à cette fin que la presence des troupes russes doit
contribuer efflc,acement à rendre aux deux Principautés et particulièrement à la Valachie
cet état de calme et de securite, que la Cour Impériale seule leur a garantie par les tran-
sactions les plus solennelles. Vous avez tre,s bien compris que co n'est pas la personne
des Hospodars Moruzi et Ipsilante qui intéresse essentiellernent la couronne Imperial°,
mais bien la tranquillité et le bien-ètre des deux Principautés confides à leur admini-
stration. Cest de là que derive l'obligation où se trouve la Russie de soutenir un ordre
de choses qui n'a étd dtabli que par son intervention et sous ses auspices, et elle ne sau-
rait tolérer plus longtemps les vexations dont Passavan-Oglou et d'autres Ayans voisins
de la Valachie accablent cette malheureuse province, sans &roger essentiellement it ce
qu'elle doit à sa propre consideration.
S. M. I. ne croit pouvoir envisager les rapports exista.nt entre la Rumie et l'Empire

Ottoman comme remplacés sur leurs anciennes bases que:
1. Lorsque les droits et prerogatives assures aux principautés de Moldavie et de Va-
lachie par les différentes stipulations y relatives, seront rétablies dans toute leur force
et vigueur, et que, nommement la derniere de ces provinces sera délivrée des rebelles
qui la dévastent, par les soins de la Porte, ou bien par les troupes de S. M., et qu'en
www.dacoromanica.ro
!STOMA. ROMÁNILOR 89
brie 1806 Napoleon va impune tratatul de la Posen. Deja la 1 Octombre

1806, Napoleon serie Sultanulut Selim din Posen, indemnandu-1 0, se dea
partea lui i sä isgonesch pre domnitorit devotatt Rusilor (1).
meme temps sa tranquilité, son bien-Otre a l'avenir seront suffisameent garantis par
l'établissemment d'une force nationale capable de defendre la province, contre les voisins
du Danube.
J'at l'honneur, etc.
Signe: A. de Budberg.
In legatura eu intrarea Rusilor in Moldova, este i miscarea flote! ingleze.

Despre intrarea Rusilor in Moldova, Talleyrand serie mai intéia tut Sebastiani, din Ber-
lin, in 18 Novembre 1806 stil notl. Ii spune cA curierul ce a expediat din Berlin la Iasi in
14 Noembre, n'a putut ajunge acolo, did la cate-va leghe de la Iasi, a aflat c5, acolo in-
traserä RusiI i ca. comisarul frances Reinhardt era päzit ea vueu si impedicat de a avea
vre-o comunicatiune, ba incl avea sä fie dus in Rusia. Noutätile date de lume sunt
Rusil aü trecut Nistrul «sur trois points Il dit que la 1-ere colonne, qui est de 6000 hom-
mes, a attaque Chokzin, qui s"est rendu deux jours apres; que la seconde, forte de 10.000
hommes, s'est portée par Mohilow a Jassy, et, de la, a continué sa route pour Bucarest,
dans l'intention d'aller se joindre aux Serviens; que la 3-eine colonne, composée de 20.000
hommes, a pris Bender de vive force et a continué sa marche vers Ismail. Ces troupes
sont commandées par le Prince Dolgorould et les Généraux Michelson et Tomanski.Pres-
que toute leur cavalerie sont des Cosaques. On croit que le corps de 6.000 hommes qui
a pris Chokzin, a revu ordre de se porter en Pologne.
Aucune lettre ne confirme les nouvelles données par le courier de Jassy; mais un se-
cond courrier qui vient aussi d'ariver de Constantinopole rapporte qu'a son passage a
Bucarest, on y attendait d'un moment it l'autre l'arrivée des Russes.D
Generalul Sebastiani atre relatiunile externe, despre sosirea escadreI englese in apele
BosforuluI.
Péra, le 29 Novernbre, 1856,
Je crois que l'arrivée de l'escadre anglaise a die sollicitée par quelques Ministres méme
de la S. Porte, qui ont voulu se justifier auprès du Grand Seigneur de la destitution
des Princes Sutzo et Kallimaki, en faisant voir que les menaces de guerre faites par l'Am-
bassadeur d'Angleterre etaient positives. Ce dernier trait vous fera connaitre le Ministere.
Je dois prdvenir V. A. que le Charge, d'affaires de Turquie à Berlin, Argiropulo, est une
crdature des Princes Moruzzi et Ipsilanti, et entièrement dévoué aux Busses et aux Angla is.
au Camp Imperial de Posen, le 1-er Octobre 1806.
(1) «La Prusse, qui s'était liguée avec la Russie a disparu. J'ai détruit son
armée et je suis maitre de ses places fortes. Mes armées sont sur la Vis-
tule, et Varsovie est en mon pouvoir. La Pologne Prussienne et Russe se
lèvent et forment ses armées pour reconquérir son indépendance. C'est le
moment de reconquérir la tienne. Chasse les Rospodars rebelles, que la plus
injuste violence t'a oblige de rétablir au mépris de ton firman qui les avait declare
tratres. Remets en place les vrais serviteurs et les Hospodars de ton choix. N'accorde
point aux Serviens les concessions qu'ils te demandent les armes Ic la main. Fais
www.dacoromanica.ro
90 V. A. IIRECHIÀ
Rusia cauta sa imputineze efectul mare, ce produceati la Constantinopole

scirile despre victoriile Francesilor. El faced' O. circule acolo cele maT
grosiere minciunT. Michelson mal scornea si fantastica scire, ca Napoleon
are de end sa cucerésca Imperiul Otoman si sil se proclame si Imperator
de Orient.
Ca O. p6t5, Pérta a-sY ap6ra statele sil nu ajunga prada ambitiunef ne-
mèsurate a WI Bonaparte «et pour acquérir entin la possibilité de faire con-
cevoir A la Sublime Porte la nécessité où elle est de se tenir en alliance
avec les Cours de Russie et d'Angleterre, S. M. Impériale fait savoir qu'elle
a distrait de ses armées une division qui entre dans les provinces de Mol-
davie et de Valachie; qu'après qu'il aura été pourvu, suivant les règles
de la guerre, aux besoins et aux mesures de silreté militaire de la dite
division envers son Général, tant pour la tranquillité des troupes, que pour
celle du pays, il n'y sera commis aucun acte hostile ni aucune espèce de
violence ; et que, si S. H. destitue ceux de ses agents en place qui, pour
étre partisans des Franpis. la stimulent A enfraindre ses engagements en-
vers la Cour de Russie ; si
Sa dite Majesté fera rentrer ses troupes dans ses limites. Elle le promet
et y engage sa parole Impériale.»
Rusia mereti protesta, ca ea nu intra in Moldova ca neamica, ci ca
arnica a PolleT In. realitate Rusia voia sil intetésea resc6la tuturor crestinilor
contra Turcilor, (1) precum promisese C. Ipsilante ca el va putea face.
marcher des troupes sur Cholezin ; tu n'as plus rim et eraindre de la Rassie. J'ai
chargé mon Ambassadeur de contracter avec toi tous les engagements
nécessaires. Si tu as été prudent jusqu'A cette heure, une plus longue
condescendance avec la Russie serait faiblesse et perdrait ton Empire.
Talleyrand serie si el Generalulul Sebastiani in 6 Octombre 1806:
«In comunicatiunile dumitale cu Peorta n'o deprecia, evita imputarile;
silescete a o incuragia si al reda energie. Sa-1 inarmeze fruntariele, O.
resiste Rusief, sil restabileze pe ceT doT domnitorT, 0, nu refuze de a-'Ï
sporT fortele cu o hotarire ferma, sil se arate ceea ce pòte fi in adev6r :
putinte si independinte.» Talleyrand cere informatiunT de la Sebastiani si I
(,lice sil le trimith prin IasT.
Péra, 8 Noembre, 1806,
(1) Generalul Sebastiani la 17 Octombre 1806 serie insg, cci, gratie pregatirilor de rès-
boin ale Turciel si gratie amicid PatriarhuluI cu Principil Sutu, Calimach si Hangeri, nu
va reusi planul rusesc de insurectiune a crestinilor. (Hurm. 1, supl. II pag. 369.)
Generatut Sebastian e,eitre Talle yrand.

Le troupes russes ont envahi la Moldavie et marchent sur la Valachie. On porte leur
nombre it 60.000 hommes. Mais V. E. sait juger b. quel point on exagbre ici. Je ne crois
www.dacoromanica.ro
ISTORIA HOMANILOR 91
Nu numar asupra Porter Otomano Meuse impresiune victoriile lur Napo-

leon contra PrusieT, ci si asupra lur Al. Moruzi. Acesta i§1 propuse A intre
In bunele gratir ale Francesilor. Cu acest scop el adreséza la 15 Decembre
1806, urmat6rea scrisetre catre Andréossi, representantele FrancieT la Viena:
Le 15 Décembre, 1806.
Monsieur,
Les qualités éminentes, tant politiques que militaires dont V. E. a donné

les plus brillantes preuves, m'ayant pénétré d'une juste admiration et inspiré
des sentiments de la plus grande confiance pour elle, m'ont fait résoudre
dans cette circonstance a lui adresser un placet pour S. M. I. contenant
un résumé de faits propres a, démontrer mes démarches toujours franches
et loyales, et que d'ailleurs je ne les crois pas indignes d'être mis sous les
yeux de S. Majesté.
J'ose done la prier de vouloir bien me faire la grace de le faire trans-
mettre A S. M. l'Empereur et m'indiquer les ordres gracieux de S. Majesté.
Le porteur de la présente s'étant trouvé aux frontières de la Moldavie
et a l'époque des événements qui s'y sont passés en dernier lieu, est en
état de pouvoir donner a V. E. des renseignements sur plusieurs points
qu'elle voudrait vérifier.
Alexandre P. de Morouzy.
C. Moruzi intreOnea la Viena un agent al ski politic, pe Aga Frango-

pulo, prin care cauta O. se puna bine cu Andréossi, representantul FrancieT.
In Noembre 1806, trimese la Viena pre un alt comisar al gil credincios,
pe un Ion Gltica, cu misiunea de a duce lur Andréossi o scrisére a lur, in-
sotita, de o alta catre Napoleon. A Moruzi dadea ambilor, asigurarT de cre-
dit* lur in succesele Francesilor §i cum ca Turcia nu péte fi salvata, de
cat de imperatorele frances *i ca el, Moruzi, e gata sa se puna in fruntea
une armate de 20.000 de romanT in favérea PorpT, numar sa voiasca acésta
pas que cette armée soit au-dessus de 15 it 20.000 hommes. Le Gdnéral Russe a dit en
entrant sur le territoire turc, qu'il venait en ami. Il n'avait pas besoin d'employer la ruse
et le mensonge pour entrer dans un pays ouvert et sans défense. La Porte n'a dtd in-
formde de cette invasion soudaine, que par les lettres de Jassy. Les Gouverneurs turcs
des places du Dniester ne lui en ont rendu aucun compte. M. d'Italinski, it qui la Porte
a demandé des explications sur la marche de cette armde, a répondu qu'il n'en dtait pas
instruit et que sa Cour ne lui en avait donné aucune connaissance. La Porte parait s'étre
contentde d'une rdponse aussi absurde.
Acest plan ins& fu aflat si Inicies de general Sebastiani. El serie luT Talleyrand :
«Le Writable but de la marche de l'armée russe en Moldavie et en Valachie me parait
dtre d'insurger ces deux Provinces, de se réunir aux Serviens et aux Montdnégrins, de
faire revolter la Morée et les lles de l'Archipel; en un mot, de faire prendre les armes
à toute la population grecque pour chasser les Tures de l'Europe.,
www.dacoromanica.ro
92 V. A. UREMIA
Napoleon (1). La 1 Ianuarie 1807 comunicä Andréossi lui Napoleon t6te

aceste scir1 (2).
Numal la 17 Noembre 1806 stil not'. se trämite de Turcia ceva trupe in
Muntenia, la FocsanY §i Bräila (3). In urma acestuT act P6rta se gräbesce
Veqi Ilurm. II, supl. I, pag. 371.

Nota une conversatiunT a luI 16n Ghica, despre mesurile militare luate in unire de
Mustafa-Bairactar, Moruzi si Pasvantoglu.
Varsovie, le 9 Janvier 1807.
Monsieur Ghika, secrétaire dtt Prince Moruzzi, a éte chargé par ce Prince de venir ex-
poser sa conduite et olTrir ses services. Voici les details qu'il a donne verbalement sur
l'expédition des Russes en Moldavie, et sur les mesures prises par les Pachas do la fron-
tiere pour défendre l'Empirc Ottoman.
Les Russes ont en Moldavie 35.000 hommes, sur lesquels il y a peu de cavalerie
et de troupes réglées; ils sont maitres de Choksin, de Bender. On craint pour Ismail,
parce qu'un courrier que le Prince Moruzzi y a envoye n'en est pas revenu et que les
communications avec cette vale sont interrompues.
Le Prince Moruzzi se rendait en Moldavie, oil la Porte Ottomane l'avait replace; mais
lorsqu'il a appris l'entrée des Russes, il s'est retire à Rusteltuck; il a rappelé de Mol-
davie tous ses agents, tous ses officiers, et il a concerté avec Mustapha-Bairactar les
moyens de défendre la frontière. Mustapha et Passavan-Oglou dtaient divises : le Prince
les a reconciliés. Tous deux ont alors uni leurs forces pour fermer aux Russes l'entrée
de la Valachie; Mustapha-Bairactar a envoye 5.000 homilies à Bucarest, 12.000 autres y
sont envoye par Passavan-Oglou. lis etaient dejà arrive à Craiova le 18 Décembre, lorsque
M. Ghica a passe à Bucarest.
Mustapha pout encore disposer dans le moment actuel d'une autre corps de 15.000
hommes, presque tous de c.avalerie, et, dans quelque temps, il pourra avoir en tout 40.000
hommes. Passavan-Oglou peut en avoir 20.000. Le Prince Moruzzi se propose de lever
aussi pour la defense des trontieres un corps de troupes. Le Pacha de Silistrie, celui
d'Ibrail, en lèveront deux autres, et M. Ghika annonce que toutes ces forces réunies
pourraient etre de cent mille hommes.
Il entrait dans les vuns du Prince Moruzzi et de Mustapha-Bairactar de former pour
la defense de l'Empire une Confederation, memo avant de savoir que la Porte avait de-
clare la guerre à la Russie. Cette Confederation serait composee de tous les Pachas de la
rive du Danube. On chercherait à y faire entre le Pacha de Janina et l'Ayan d'Andri-
nople, qui agiraient tous deux contra les Serviens, tandis que les autres Paellas attaque-
raient les Russes.
Le Prince Moruzzi voudrait connaitre sur ce projet les intentions de S. Majeste. 11 de.-
sirait recevoir d'elle des ordres directs, et le Pacha de Widdin, l'Ayan de Rustchuk, le
désirent également.
Les Autrichiens disent que Belgrade est au moment de tomber entre les mains des
Serviens, et ils offrent de s'en emparer, de peur, disent-ils, qu'elle ne soit bientet occupee
par les Russes. Mais les Russes sent separes de Belgrade par la Valachie et le Pachalik
de Widdin, et il ne parait pas qu'ils puissent y arriver, d'apres les dispositions prises
par Passavan-Oglou et par l'Ayan de Rustchuk.
Hurm. 1, supl. II, pag. 369, Doc. DXI.
www.dacoromanica.ro
a lua mèsurT mal seriése si ea declara, vNuram, formal résboiii RusieT, ho-
tarindu-se a revoca din noa pre C. Moruzi si pe Ipsilanti (I).
(I) Traductiune de pe manifestul PorOT dat ca ocasiunea declarare res-

beluluT in contra RusieT.
(Traduit le 10 Janv. 1807.)
Le nombre des Rayas patentés de la Russie, ou protégés sous divers pré-

textes par cette Puissance dans la Valachie et dans la Moldavie, est incal-
culable. Aussi, regardait elle ces deux Proyinces comme ses propriétés,
aussi, son Consul s'immisgait, dans l'administration domestique du pays
et ceux, parmi les Vevodes, nommés par la S. P. qui n'obtempéraient point
la volonté de la Russie, étaient-ils les objeta de sa haine et les victimes
de Bes plaintes continuelles; tandis que ceux de ces mCnnes Princes qui
lui étaient dévoués, étaient assurés de sa constante protection, de sorte que
la difficulté de trouver pour ces principautés des VoNodes qui conciliassent
tous les intéréts, était réellement devenue insurmontable pour la S. P.
Mais quoique chacun des articles précités, étant formellement attentoire
aux traités et pouvant étre considéré comme une intraction manifeste, eat
légitimé la rupture, la S. P. préférant la voie de la patience et de la lon-
ganimité, non par faiblesse, ni par sentiment de son impuissance, mais
bien pour épargner l'effusion du sang humain, et par un mouvement de
commisération pour ses sujets, a fait les plus grands efforts pour parvenir
des arrangements convenables par des conférences amicales sur tous les
points contestas, témoin sa conduite, à l'occasion de la destitution arrivée
récemment des VoIvodes de Moldavie et de Valachie. La raison majeure
d'Etat avait nécessité cette mesure de la S. P. La Russie voulut s'en tenir
offensée, sous le simple prétexte qu'elle n'en avait pas été préventivement
informée ; mais il était évident qu'il eût été impossible de différer d'un
seul instant la déposition du traitre Vevode de Valachie, dont la félonie
démontrée par une infinité de preuves, exposait la S. P, à des inconvé-
nients, II ne constait pas moins que, si elle en eilt donn6 un préavis à la
Russie, le dit Vevode en aurait été instruit sur le champ, et qu'il serait
résulté un plus grand mal. Cependant on fit connaître amicalement à la
mission russe la changement des VoTvodes presqu'immédiatement après
qu'il eat été prononcé. L'Envoyé de Russie ne tarda point it exiger, au
nom de Sa Cour, le rétablissement de ces VoTvodes, en notifiant de la
manière la plus positive «que si ce rétablissement n'avait pas lieu sans
«modification quelconque, il avait ordre de se retirer vers sa Cour avec
«toute la légation ;» et, dans la déclaration qu'il fit aux négociants et au-
tres Russes de son prochain départ, il exposa officiellement «qu'il ne fal-
«lait pas croire que la Cour de Russie, ayant résolu de faire la guerre
«la S. P. prit pour motif la destitution des Princes, mais qu'elle voulait
«absolument leur réinstallation, et n'avait aucune autre arrière pensée, de
«manière que ce point seul une fois accordé comme elle le désirait, il ne
«resterait entre ces deux Puissances nul sujet de refroidissement, et enfin,
www.dacoromanica.ro
94 V. A. tIRECHIÀ
0 altA, hotArtre luatit In acele i,lile este, c5. noul domn Al. Sutu BA dom-
«qu'ayant ordre de donner aux frontières l'avis de l'affirmative ou de la

«négative, il allait en écrire en consequence.»
La S. P., nonobstant cette declaration, convaincue que la Russie saisirait
le premier prétexte quoique peu plausible pour lui déclarer la guerre, et
que son but, en grossissant un si petit objet pour y appuyer une préten-
tion mal fondée, était de rejeter sur la S. P. la cause de la rupture qui
amènerait l'exécution de son propre plan, ne balanca point A consentir
malgré sa répugnance, A confirmer les deux anciens Vo'Nodes, pour ne
laisser A la Russie pas méme une ombre d'excuse A alléguer aux autres
Puissances de l'Europe. D'après cela, la S. P. avait tout lieu d'espérer que
la dite Cour, ne filt-ce que par pudeur, se fíit abstenue de toute hostilité
envers l'Empire ottoman. Mais sans se mettre en peine de chercher un
motif au moins apparent, sans respecter les formes généralement prati-
quées par toutes les Cours, deux mois et demi après l'incident sus-men-
tionné, et au moment mème oft les muds de Pamitié et de la paix devaient
avoir acquis plus de solidité, Farm& russe envahit subitement les limites
musulmanes, et son Général, profitant de l'entière sécurité oil étaient les
habitants de cette partie de l'Empire ottoman et les garnisons de Choksin
et de Bender sur la foi des traités, se rend maitre de ces deux. places, en
employant pour les surprendre toutes sortes d'impostures et de fourberies.
On peut juger A quel degré une pareille invasion est subversive des
droits les plus sacrés des nations et des Souverains, par l'omission de toute
espèce d'avertissement antérieur A l'attaque, soit de vive voix, soit en écrit
et par les réponses de l'Envoyé de Russie aux interpellations qui lui ont
été faites après l'événement. Les réponses de cet Envoyé ont toujours été
«qu'il avait rendu compte 6. sa Cour de la confirmation des VaYvodes, des
«l'instant oil elle avait été articulée, qu'il en avait écrit dans le memo sens
«ainsi qu'il en avait l'ordre, aux rives du Dniester, gull lui était bien connu
«que la marche de l'armée russe n'avait pas pour cause les premières in-
«structions et commission, que n'existant plus aucun sujet de contention,
«ni petit ni grand, il ne lui avait été rien écrit A lui-mOme concernant le
fait present.»
A la reception de la nouvelle inattendue de l'irruption que la Cour de
Russie avait osé faire sur le territoire musulman, en y introduisant subi-
tement ses troupes, et de la prise de places et de pays-appartenant aux
vrais croyants, le renvoi de l'Envoyé de Russia et rempressement 6. re-
pousser la force par la force eussent été des mouvements aussi justes que
naturels. Cependant, la S. P. écoutant encore la voix de l'équité el cello
de l'humanité, qui lui ont fait désirer de preserver les serviteurs de Dieu
des malheurs de la guerre, aprés avoir interrogé le dit Envoyé de Russie
dès le principe de l'agression, se détermina A patienter pendant un court
espace de ',temps pour approfondir la chose, aimant 6. présumer que la
Russie, étant une Cour qui se conduit en fait de paix el de guerre, suivant
les formes, en véritable Cour, elle finirait par s'y conformer, au moins
pour n'avoir point A rougir devant les autres Puissances.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA RUMINILOR 95
nésea, fie vi provizoriti, asupra ambelor Principate. Generalul Sebastiani

anunta acésta lu/ Talleyrand. Va sa cica Al. Moruzi, cu tóte promisiunile
ce dasa luY Napoleon vi direct vi prin scrisorT duse de Ion Ghica vi indirect
prin Andréossi, nu a reintrat in gratia Francio! (1) Nu putem nega
devi pe capul a demnitorT straini natiuneT romane vi macar ca fara sa. fie
cerut acata Romanil, asemenea reunir/ de coróne ale ambelor tèrT pe capul
uneia i aceleeavI pers6ne, a avut consecirge de viitor pentru ideea nationala:
boerimea din ambele principate, a putut ast-fel a se cunósce Intre ea,
a se inrudi i ava, fie i inconscient chiar, se dospi inca de la Inceputul
secoluluT al XIX-lea marea Principatelor, care, ca desiderium fu Inscrisa In
Regulamentul Organic vi care avea sa se realiseze, consciente, jumatate
secol epa
Vestea declaratiund de 1. sboirt a Porte/ e comunicata luI Sebastiani de
catre Dragomanul eT Hangeri, prin nota de la 17 Noembre 1806 (2). La 24
Noembre 1806 Sebastiani comunica vi el acésta scire luT Talleyrand, ariltand
Mais le susdit Envoy6 do Russie, au bout de 30 jours, n'ayant ajouté

aucune explication A ses réponses, dont la substance est qu'il n'avait point
de nouvelles, ni instructions concernant l'agression, la S. P. considérant
enfin que son système de cunctation, qui est le comble de la modération
et de la longanimité, ne pouvait 6tre pouss6 plus loin sans devenir funeste,
et que de l'atare c6t6, le Général Michelson commandant l'armée russe,
avait envoyé et propag6 des manifestes fallacieux adressés aux Cadis et
autres autorités constituées des divers districts de la Roumélie, se flattant
d'induire aussi en erreur les véritables Musulmans et de jeter ainsi le
germe fatal de la ndition et de la rébellion dans le centre de l'Empire
Ottoman, actions viles et abjectes, dont toute Puissance dédaignerait de
s'occuper, et qui n'ont point d'exemple dans les fastes politiques, la S. P.,
disons-nous, ne se propose, en rappelant ici la manière limita avec la-
quelle les troupes de la Russie ont transgress6 leurs limites, que de prouver
qu'il est du devoir religieux de la nation musulmane de tirer vengeance
de la perfidie d'un pareil ennemi, el que lui déclarer la guerre est de-
venu une obligation légale et constitutionnelle. La S. P. s'est vue, en con-
s6quence, dans la nécessité de ne penser qu'A écarter et repousser la vio-
lence de ses agresseurs, à déployer avec autant de diligence el de zèle
que de courage et de fermeté, toutes ses forcer de terre et de mer, en
mettant toute sa confiance dans les décrets favorables du Dieu des ven-
geances.
Le 25 de la lune de Chewal, l'a.n de Ilégire 1221.
Hurm. II, supl. I, pag. 372.
Hangeri, dragomanul Potle1, catre generalul Sebastiani, despre
armatel tureenT.
www.dacoromanica.ro
96 V. A. URECHIX
totusT, ca pana in ultimul moment Reis Effendi inch tot temporiza si cerca
O. evite résboiul, prin negotia0unI cu ambasadorul Anglia A trebuit ca
generalul sa-1 vorbésca «avec force» ca sa-1 determine sa lea botärirea de
r6sboiti (1).
Le 17 X-bre, 1806.
Mr. l'Ambassadeur,
S. E. le Reis-Effendi m'a chargé de vous communiquer une copie de la
lettre du général Michelson, écrite A Mustapha-Bairaktar, ainsi qu'une copie
de la proclamation du même général, envoyée au susdit Bairakdar. En
envoyant ces pikes, Mustapha-Bairakdar informe la S. Porte qu'il a fait
passer quelques troupes en Valachie et A Fokschani, gull a envoyé des se-
cours A Ibrailoff, et que lui-même était sur le point de passer en Valachie
pour repousser l'ennemi. La S. Porte, au moment qu'elle a reu ces nou-
velles, a cru nécessaire et méme indispensable d'accélérer la déclaration,
et par conséquent, elle a envoyé les dépéches de Mustapha-Bairakdar A sa
Hautesse, sans attendre le protocole de la conférence d'hier pour demander
l'ordre de convoquer le Grand Conseil, auquel doit suivre la déclaration.
S. E. m'a ordonné de vous faire part A la hate de toutes ces nouvelles.
J'ai l'honeur d'être, etc.
Signé: Alexandre de Hantzerli.
(1) Generalul Sebastiani catre relatiunile externe, despre declararea rèsbo-

iuluI si despre purtarea luI Reis-Effendi in acea ocasiune.
C-pie le 24 D6cembre 1806.
Monseigneur,
La guerre a été cléclarée A la Russie avec solennité.
Après la promesse qui m'avait été faite et que j'ai eu l'honneur de vous
transmettre, le Reis-Effendi avait renouvelé des négociations avec l'Am-
bassadeur d'Angleterre pour l'évacuation de la Valachie et de la Moldavie
et de . . . par les troupes russes. J'ai été obligé de lui parler avec force
pour le déterminer A prendre le parti que lui commandaient l'honneur, la
sareté de l'Etat, la Religion, et surtout le vwu du Souverain et de la Na-
tion. 11 a dil céder A, des considérations aussi impérieuses, A, des forces
aussi majeures, mais il l'a fait de mauvaise grace, et la traduction de la
note qu'il a remise A Mr. d'Italinski, dont il est le rédacteur, nous prouvera
par sa faiblesse qu'il n'appartenait pas au parti courageaux de la guerre.
Le Prince de Suzzo va être nommé IIospodar de la Valache. 11 a l'in-
spection sur la Moldavie jusqu'à ce qu'on ait donné un Prince A cette
Province.
Le Prince Suizo a été nommé ce matin lIospodar de Valachie.
www.dacoromanica.ro
ISTORiA ROM:011Ln 97
Declaratiunea de resbel a TurcieT este o scire prea placuta pentru Na-

poleon. El felicita de acésta, la 1 lanuarie 1807, pe Sultanul Selim III (1).
CAP. IX.
C. Ipsilante Domn peste ambelet'gri. Primele ciocniri intre Ru si Turd.
La linea luT Noembre 1806, Caimacamia tèreT romanescl este insciintata

de Mustafa-Pasa, Aianul RusciuculuT, eh nu vor intarclia ostirile turcescl
de a intra in Ora si de a ocupa Bucurescir. Chimacamia vestesce acésta
prin urmatérea carte catre starostele de negutatorT, din 1 Octombrie 1806:
No'i Caimacamii (6rei romdnesci. Dumné-ta staroste de negustorT, te
insciiMarn ca de la dumné-luT slavitul Mustafa Aga, Aianul RusciuculuT,
ai venit i vin cate-va ostirT, earl nu vin cu vre-o ròutate, ci pentru paza
tériT si pentru binele obsteT, ci ca nu care cum-vasT uniT din voitoriT de réti
sa pornésca alte vorbe préste, ca sa dea pricina de spaima, saü sa embo-
disésca alisveris negutatorilor lor, scriem ll-tale, sa ar'étT negustorilor, i sA
(1) Scrisérea ImpératuluT Napoleon catre Sultanul Selim, cu privire la feli-

citArile, ce merita S. Pérta pentru cA a declarat r6sboiti RusieT.
Vous n'avez pas voulu provoquer la guerre, on vous la déolare. Que

tout son poids retombe sur les ennemis qui envahissent votre Empire !
Jis ne vous avaient démandé d'éloigner de la Moldavie et de la Valachie
vos serviteurs fidèles que pour s'ouvrir l'entrée de ces provinces. Mais
j'apprends que vos armées se rassemblent et, qu'averti par une inspiration
d'en haut, de l'invasion des Russes, dans le méme moment où ils passaient
le Dniester, vous avez résolu de leur opposer toutes vos forces.
Le moment est arrivé de faire remonter l'Empire Ottoman a son an-
cienne grandeur. 11 n'y a pas un instant a perdre. Vos frontières sont en-
vahies. Appelez tous vos fidèles sujets a la détense de ce qu'ils ont de
plus cher. Ce sont vos villes, vos mosquées, c'est jusqu'au nom musulman
que les Russes voudraient détruire, et les iirojets de vos ennemis vous
forcent à les vaincre.
Ecrit en notre Chateau Impérial, à Varsovie, le 1-er de l'an 1807.
Votre très-cher et parfait ami,
Signé : Napoléora.
V. A. Urechid. Maria Ronninilor. 7
www.dacoromanica.ro
Og V A. URECHIÀ
publicuestT de obste la. top in ce chip este venirea acestor ostasT, ca t'es-
care sa's1 faca alisverisul sù nebantuit, fiind-ca dupa pliroforia ce avem
noT aa sa petréca, si el si noT ca isihie i odihna, si de vorbe netrebnice
fe-care sa se parasésca, ca se va pedepsi, iar care se va supòra de ostasT
sA mérga la dumné lor Agalile, sa le arète i sa faca indestulare. 1806,
Decembrie 1 (1).
TurciT ati venit, dar nu in numgr mare si ati ocupat BucuresciT. Acésta
ocupatiune a capitaleT ttirei de catre TurcI se facu in mod pacInic, inca in
ultimile dile din Noembre. Cronica greco-romana serie, ca Mustafa Baraictar,
In 30 Noembre 1806, veni sa ocupe BucuresciT cu 12.000 ostenT (2). Din
conversatiunea cu lón Ghica secretarul lusf C. Moruzi, Napoleon scie, ea
nu 12.000, ci numaT 5,000 de TurcT intra in BucureseT. Adevgrat ca Pas.
vantoglu cu 12.000 de ostenT aT luT avea sa villa i eT spre BucureseT, sa
se impreune cu Costea luT Mustafa. La 18 Noembre, cand Ión Ghica trecu
prin Bucurese, óstea luT Pasvantoglu ajunsese la Craiova. Laurian dice, ca.
In BucurescT venira 10.000 de TurcI (3). Dionisie Fotino pune tot data de
30 Noembre, la sf. AndreT c,lice, cA ere" ca la 10.000 de TureT (4).
Data de 30 Noembre 1806, ce da cronica greco romana. pentru intrarea
Turcilor in BucurescY, se impaca cu data de 1 Decembre 1806, a earteT
CaimacamieT catre starostea de negustorT, °ad in acésta se c,lice, ca deja
ari venit i ca vin inca «cate-va ostirT, tarI nu vin cu vre-o r6utate, ci
pentru paza t6reT..., Se pare ca Mustafa Baraictarul intra in Bucurescl l'ara
a maT astepta declaratiunea formal& de rèsboia a PorteT, tot asa cum Mus-
caliT trecuserb. in Moldova, fara prealabila declarare de résboia. Si pe cand
luail in Muntenia inèsurT de apèrare, C. Ipsilant, procIamat Domn i peste
Moldova, las& in IasT o Caimacamie, in care mal influent fu noul vistier
rinduit de Domnitoria, anume vistierul Iordache Roset Rosnovanul, in lo-
cul bogatuluT vistier al luT A. Moruzi, boerul Alecu Bals, care cu niel un
pret nu mal voi sA r6mAna. in slujba VistierieT. In fruntea ChimacamieT era
Metropolitul Veniamin Costache. C. Ipsilante se grabi a serie DivanuluT
MuntenieT, a, se puna a pregb.ti provisiunT pentru 50.000 de armata rusésca (5)
Divanul in gréua sa positiune, fiind futre Turd i RusT, trimise la FocsanT
pe boieriT Varlaam i Barcaneseu sa, véda, deaca vin curind RuiT Dionisie
dice, ca nu veneati mal mult de 6.000 RusT. C. Ipsilante in fruntea ostireT
Cod. XLIX fila 278.

Istoria Mitrop. din Ia,I de Erbicdnu pag. 507.
Pag. 569, dar nu document6z5.
Pag. 224 t. II.
Dionisie Fotino II pag.
www.dacoromanica.ro
rusescT cu comandantul rusesc Mikelson parasind IasiT, inainta Cu repe-

diciune spre Muntenia si indata apoT spre BucurescI. Antegarda ostireI
turcescI si aceea a ostireI rusescI se intilnira la HierbintT si Glodénu pe falo-
mita (I). Aci TurciT sunt batutT si fug de se adapostesc in BucurescT.
Spaima in capitala t6reT se latesce tot maT tare, cand TurciI batutT vin in
fugl la BucurescI. BoiariT: Banul Manolache Brancovénu, Vorn. Grigorie
Brancovénu, Banul D. Racovitza, Banul C. Ghica, Vistierul C. Filipescu,
Logof. Gr. Ghica fug pe ascuns din Bucurescr (2), ne mal sciind ca cine
sa tina, cu TurciT 13514, dar carT intorcendu-se la BucurescI, puteail de-
veni imediat periculosT prin nedisciplina, hala si dare de foc, oil cu
MuscaliT, carT si el nu ar fi tratat prea dulce pe boiariT, carT ar fi rèmas
In serviciul Turcilor (3).
Mult contribui Mitropolitul Dositeia «cu dub pentru patrie bun» punend
pieptul barbatesc si dand banT, ca TurciT fugan T sa nu deae foo Bucures-
cilor si sa-1 prade, «care lucru despre frica luT Dumneden s'ad descvirsit
minune Dumnezeiasca.» serie Zilot Romanul (4).,
TurciT reintorsI la BucurescY nu rèmasera aci «impreunandu-se cu catT
mal erau rè'masT, fugira fara a face cea mica stricaciune politieT si noro-
duluT, carele era incremenit ca va patimi foc si sabie.»
Laurian intemeiat pe Dionisie Fotino scrie altmintrelea despre fuga Tur-
cilor din BucurescI. El dice ca, «Turcif erad gata de a bombarda Radu-Vodd
In 13 Octombrie, unde erad inchiqi spre aparare 400 de horvatt al ha Ipsilante,
dind iatd se arata Muscalil la Colentina. .Atund mi din mò'neistire incep a trage
clopotele spre a da semn cclor 1-41. Turca' speriaff /uarei fuga. Soldarii i» rup-
sera din miSndstire, poporul se wad in masa, fi in cate-va minute Turcii furd
alungaft din Bucurescl. El luard fuga spre Giurgiu. lusa inainte de a trece Ar-
geful, furd ajun0 de Cazacl fi de sold4if muntenl horvatil, gi mdceldrifi para
la 1000 fi mal bine (5). RusiT intrara in BucurescT sub comanda generaluluT
Mi !orado vid'.
(I) Zilot pune data de 12 Octombre. Cronica greco-romAná pe aceea de JoT 18 Octombre.
Informatiunea ce am aflat pe filial° c5,rteI aPravoslavnica marturiaireu ce se Ostral in
Bibl. Urechih din Galatt dä data de 12 Octombre 1806. (VedI analele AcademieI Ron:Me.)
Despre ciocnirea de la Glodénu amintesce si Zilot (pag. 84) apol aratl, a din galcdva
acesta se stArni resboiul.
VedT Dionisie Fotino II, p. 224.
Despre ciocnirea dintre TurcI si RusI la Gloddnul vedl si Zilot pag. 84.
Pag. 88.
Laurian Istoria RomAnilor pag. 569. VedI Dionisie Fotino II, pag. 226.
www.dacoromanica.ro
100 V. A. URECHIÀ
CAP. X.
Michelson. Proclamarea Impgratului rusesc. C. Ipsilante la Bucuresci.

Juretinintul.
La 15/27 Octombre 1806, Sambäta, la 3 ore din nópte (ora turcésca) adeca
in séra c,lileT, pe la ora 9 isT l'acuse intrarea in BucuresoT Ipsilante Voda
impreuna cu generalul rus Michelson, orasul fiind iluminat in oniírea lor,
din ordinul luT C. Ipsilante.
Indatá dupa, venirea luT C. Ipsilante si a luT Michelson in BucurescT, se
ceti in tóta Ora o proclamatiune, datata din IasY, ca din partea imratuluT
Alexandru, catre locuitoriT VériT. Prin acésta RusiT promiteail respectarea
autoritatilor tériT: «scopul nostru este ca sa ramae in lucrarea functiunilor
lor téte autoritatile statornicite, presupunénd ca ele din partea lor vor inlesni
miscarea ostirilor, precum si lucrarile la care s'au orinduit si carT privesc-
numaT consolidarea tarilor si deplina dobandire a drepturilor lor (1).
(1) Rol Alexandru # int6iul Impërat # Altocrator a t6tei Rusii, iproci iproci.
La Domn, la MetropolitT, EpiscopT, PreotT, MonachT, de la t6te bisericile
si manastirile, la boeriT cal de ném, la capitani si la totT locuitoriT tarilor
MoldoveT si ValahieT mantuire, parintescile grijirT si statornich luare aminte,
ce procatohiT nostriT in Otá vremea ati aratat pentru neprimejduirea si slo-
boda lucrare a partiT bisericesd, acelor de ném, si a tuturoe locuitorilor
%arilor MoldoveT si ValahieT, si ingrijirea care ail negociat in tractaturT pen-
tru buna petrecere si stare a viístra, cu drept cuvint acestea téte aa facut
pe mariT stapanitoriT aT RusieT a se numi si a fi ocrotitorT paménturilor vóstre.
Din césul ajungeriT n6stre la scaun urmand procatohiilor nostri, neince-
tat am priveghiat pentru paza repausuluT vostru, sail in faptä puind dri-
turile ce ne ere' castigate, sail orT-ce alta facènd, dupa rivna, ce avem pen-
tru bunä starea v6strii.
FiesT-cine din vol O. scie, cá privilegiurile ce v'ail pazit averile si Po
instisT voT (atat adeca cat ati fost prin putinta, dupä firea stapaniriT sub
care petrecep) ail fost fapta ingrijireT cu priveghere a procatohilor nostri
cum si a neistra. insusT. Dupa gatirile, carT de cata-va vreme MI aratat
P6rta, dup. faptele ce din sine-sT ail cutezat a face, si dupa neinduplecarea
de a implini legaturile, ail fost trebuinci6sä intrarea ostirilor n6stre in Mol-
davia si Valahia, decT sosirea ostirilor n6stre va va päzi de t6te relele,
carY urma päminturilor v6stre a se primejdui, si va va linea in slobodä
lucrare a credinteT si a castigäriT drepturilor v6stre.
Unimea credintiI cum si a obiceiurilor, tinerea de minte de atatea slujbe
de la o parte catre alta, si cea din inimä pohtä de atatea vécurT, va va
face a ¡inea pe vrednicil meT ostasT, ca o parte din insusl vol.
NoT am avut tal marea aminte de a se intimpina netrebniciile, ce s'ar
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROIANILOR 101
C. Ipsilante adreséza si el circularl cAtre ispravnicT, vestindu-le, in chiar

4ioa de 15 Decembre 1806, cA a sosit la Bucuresd. IacA acéstA carte des-
chis. (1):
Declararea domniel luT C. Ipsilante, pArea a fi o dovadA vie, cA in adevk
MuscaliT, cum cjiceati in manifest, ati sa respecte autoritAtile constituite ale
OriT. Ceva mal mult: C. Ipsilanti era, pe lángl aceste, recunoscut Domn
peste ambele principate.
Dar ce domnie! Zilot .ice: «A.icT va fi privit cine-va bunurT ciudate si
impotriva . celor drepte si cammisite orinduelT; vrednice era si de mi-
rare si de defAimare... MergeaT la curtea domnéscA? VedeaY pre Domn cu
urma din indrAsnéla ostasilor, cAcY cApeteniile lor si ceT-l-altT lucrAtorT,

si incArcatT cu lucrarea poruncilor n6stre, nu vor lipsi niel inteun chip
a I tinea sub cea maT vrednicA burla orinduialA, a se chibzui cu dregAtorii
pAméntuluT, si a ne arta in tala qi/ele, cA acéstA trimetere a ostirilor n6stre,
nu numaT ca nu este intovArAsitA cu niel o trebnicie de r6sboiti str6in, ci
mal ales ca sl intimpine s'i sA lucreze pentru obstescile n6stre interesurY.
GAndul nostru este ca sA tinem intru lucrare Oto dregAtoriile dup. obi-
ceiurile trecute, insà cAnd si acele dregAtoriT vor inlesni mergerea si ase-
larea ostirilor n6stre, cAt si lucrArile cu carT sunt incArcate, carT sunt nu-
maT si numaT, ca Orile acestea sA petrécA intru cea des6virsit lucrare a legiui-
telor dreptAtI ale lor. OrT carT vor fi impotrivirile la mal sus (,lisele isbAvitére
socotelT, noT v6 fAgAduim ca in téte intimplArile puind in lucrare mij16-
cele v6stre, ce vor fi in putintA-v6 ca sA lucratl impreura la acéstA isbl-
vitóre faptA, ce avem sub mAnA, care este ca sA gonitT de la hotarele
v6stre orT-ce vròjmas va voi sA turbure fapta fericireT vóstre, v6 vom face
sA v6 bucuratI de Inalta n6strA ocrotire, si vé, vetT arta vredniel intru
tke s6rteT, ce v6 gAtim
(1) Milostiio Bojiu 16) Const. Alexandru Voevod Domn amindorora Orilor
Moldova si Valahia. Dumné-v6strA Ispravnicilor ot sud. sAnAtate, v6 facem
In scire, cA din mila si Cu ajutorul prea InaltuluT Dumne4eil astdop la 15
ale unnatórei am sosit aid la Domnescul nostru scaun din cinstita politie
a Bucurescilor, decT nu lipsim a v6 porunci, ca sil o insciintatT si sA, o pu-
blicuiV acésta la Vote plAsile si in tóte satele, ca sA fie sciutA la to0 de
obste, si orT-carT din supusil DomnesceT nóstre OrT, verT de ce tréptA si
stare va fi, care acum inteacéstA trecutA vreme se vor fi rgspAndit si se
vor fi imprAstiat, lipsind acum de la dinsiT tot felul de spaimA set)" frica,
sA se intórcA fie-care inapoT pe la locurile si locasurile lor, ca sA'sT aibA
odihna si linistea lor, sA'sT caute totT de hrana, alis-verisul si tolosul lor,
sa se osirduiascA cu protimie spre urmarea si implinirea poruncilor, ce se
vor trimete de la Domnia mea, iar D-vóstrA pAzindu-v6 datoria sA avetT a
se purta cu t6t6, ingrijirea, atAt pentru int6rcerea celor resspinditT, i pentru
dréptA cumOnirea si mAngierea tuturor, 41 si pentru a nu se face vreun
cusur la urmarea poruncilor nóstre, ii sarn receh gpod. 1806 Decem. 15.
(Cod. L1V, fila 6.)
www.dacoromanica.ro
102 V. A. DRECFIIi
o inchipuire noud gi nepomenitd, vedeaT ad. pe densul numal cu o haina dupa

obiceiul t6riT, iar cu cele-l-alte t6te rusescI. Vota pompa si orInduelele ce
le ail Domnil, intocmaT impëratescT dupa forma imp6ratilor TarigraduluT,
(afarA de caucul turcesc, ca In locul cauculuT Ora gugiumane, adeca caciulT
de sainue- cu fundul de postav) se incheie ou doT soldatT, ce paziail cu puscile
la usa odail, in care se afla segénd si la capul scAreT jos alt1 cAtT-va soldatl
Cu o darabana si un fluer, si macar ca acésta la obiceiul europenesc este
adev6rat mare cinste, dar la un Domn al tèrel romAnescI, supus PorteI tur-
cescY, era o vApsea necinstita si defaimata. Nu era maT putin oiudat a vedé
ce faceati si boeriT cu un noil obiceiti, adeca cu pitace domnescT in scris, caro
se da la obrazele ce se boeria, coprindkor ca «cutare dupd slujba sa (sail
duph alto mijlòce) si se sue la trépta cutare», care pitace ajunsera maT la
urma de se vindea fi. pe bala fi era destuld ocard, caci le lua qi 4516 masca-
miele fi ónzenil wtrebnici. (17 Oct. pag. 85.)
*
C. Ipsilante a tras la casa BanuluT Ghica, iar Michelson a fost gazduit

la acea a VistieruluT Filipescu.
La 8 Ianuarie 1807, Domnitorul ordona, ca totT slujbasiT, ba si poporul
sa presteze in bisericI, juramintul de credinta si supunere formulat ast-fel :
V13 juratT pe acest sfint juramint, ca vetY avea cuviinci6sa credinta
catre MArimea sa Impèratul si singur stapAnitor al tuturor Rusilor, cA vetT
avea supunere si ascultare la t6te poruncile MarimeT Sale, ajutor si sir-
guinta cát vetT putea, spre folosul a orT-ce slujba impèratésca si tuturor
celor de trebuinta, pentru huna starea impëratescilor sale ostirT si buna
sévirsire a Intreprinderilor sale; pe lAnga acésta si orT-ce ar dovedi fiesT-
carele din vol impotriva interesurilor puterniceT sale impèrAtAT si a osti-
rilor sale, dupe datorie sa ar6te ExcelenteY sale GheneraluluT ti oelor ce
porta fata MarimeT Sale, purtandu-v6 intru t6te cu desgvirsita supunere.
Asijderea facetI acest sfint juramint pentru cuviinci6sa credinta catre
M. S. Domnul vostru Constantin Ipsilante, supunere, ajutor si sirguinta
cu tela puterea spre folosul domnesciT slujbe, fiind datorT ; si orT-ce flesce-
careto din vol ar dovedi in potriva credinci6ser slujbe catre MAria Sa,
Mil sfat viclén, sail vindare, Mil un alt viclesug, privind spre paguba ipo-
chimenuluT sèil si a patrieT, sa. descopere dupa datorie sati MarieT Sale,
Batí boerilor Mariel Sale; asemenea fiind datorY d. facetY sA descoperitT
adica pe ceY ce-'l pun mAnT nedrepte in potriva domnescilor si pamén-
tescilor dreptAtT.
Credinta viístra catre Marimea Sa Imptiratul tuturor Rusilor si catre
Domnul Vostru, fiind chizlasuirea asiguratieT odihnel si a buneT norocirT
a patriel véstre, a familiilor, a avuturilor si a bunel norooirY a pers6nelor
v6stre.
JuratT pe numele lul Dumnedeti fAatorul si ziditorul vostru, ca vetT
pazi de-apururea credinta véstra ce datT si fagaduitT printr'acest sfint si
www.dacoromanica.ro
infricosat juramint, cea desavirsita supunere i iubire de patrie cu jert-

firea i chiar a sangeluI vostru.
5. In orT-carele din voT r6i1 glindind i strimb socotindu-se va cugeta
vre o lapëdare sail calcare a fagaduinteT sale acesteia, unul ca acela ca un
calcator de juramint necinstit i vindòtor patrieY sale va avea si dumne-
deiasca dreptate inprotivnica i darul TroiteT cel maY pr.e sus de fiinta in
potriva capuluY sèü, fiva 111p6dat de catre l'ata luT Dumnedeil, neimpartasit
lipsit de dumnedeiasca milostivire, tòte bataile dumnedeesceY judecAy
peste dinsul, ingerul DomnuluI in sabio cu dou6 ascutiturY gonindu-1 pe
el in téte dilele vieteT sale, fie muerea luY Ocluya i copiiT luY sèracT
nu va fi luT mostenire, ci intru intristarT si durerY t6ta viata luY, casa luT
fie Y pustie i avuturile luT intru perdare, sabie pe el va manca, niel de
ingropare sa nu se invrednicésch, sfirsitul luY ca al Jude! vindkorulul
vinovat va fi foculuT gheeneT-, aTbá i bléstemile tuturor de Dumnedett
purtatorilor parintT aT sfinteT li1 Ilristos bisericT si a parintilor s61.-1807
Ghenarie 10 (1).
Imediat dupa prestarea juramintuluT, C. Ipsilante se apuca sIt reorganizeze,
seaii maT drept sa inflinteze o novia, ostire romanésca, din pamèntenT.
«De atuncl (10 Ian. 1807) dice cronica greco-româna, a inceput sit se
faca recrutare de arman, dintre paméntenl, purtand strae cazacescY i in-
Vétandu-T instructiile militare, pe lana aceste iT indatora sa laca juramintul
de supunere, la Mitropolie, dupa grad (2).
Despre acésta armata Zilot se exprima cu multit neconsiderare, i arata,
ca acésta a fost privita de catre TurcY ca semn de hainie.
Sa facea mereti oaste, serie Zilot (3) din adunatura de felurimY
de 6meni blastematT, cu cheltuiala din vistieria tériT, pe care o numia 6ste
a (ere!; era, pot dice, curata cétá de talharT, ea pe unde ajungea gemea
iar in sfirsit o alAtura cu ostirile rusesel
Nu numaT pamòntenY ere' in 6stea luT C. Ipsilante ci i «némurI str'éine
descalicate aice» dice Zilot, care adaogli, ca «Asa dar un Solean in prietesug
deschise un rèsboiti iniricosat si o peire tòriT in felurimY de chipurY;
peste tete i lipi Ipsilante cu netrebnica ostire ce aduna intr'insa... ponosul
de hain catre turc, lucru ce biata teara niel odata nu l'ar fi cugetat. . . (4).
Id) Constantin Alexandru Ipsilante Voevod. Cinstit i credincios boerul DomnieI
Mele Dumné-ta Biv Vel Post. Epistatule al Agiel, flind-cA tot mAne, adee,A JoI diminéta
este sit se adune la sfinta Mitropolie SfintiI lor parintif Archierel, i totI dumné-lor boeriI
i tagmele negutAtorescI i altI cati se cuvin ca sit dea credinta ce sunt indatoratT, po-
runcim dar dumi-tale sit daY de scire la obste, si sit indatorescl pie top' a se aflt jol di-
minéta la sfinta Mitropolie, de care pentru acésta asemenea porunca s'aa dat si c5.tre
dumné-lul Epistatul SpatArie, tolico pisach.-1807, Gbenarie 8,
Pag. 508 Istor. Mitrop.
Zilot, Pag. 85.
Zilot pag. 86.
www.dacoromanica.ro
104 V. A. URECHIÀ
Acést5, oOire atht de r6ti v6lut5, de Fanut6, (Zilot), n'a putut ajunge,
slice Fotino, niel la a cincea parte din num6rul promis (1).
Fostul Ban Scarlat Ghica fu ingrcinat, la finea an ului 1806 §i la ince-
putul celui urmhtor 1807, cu epistasia spAtarieY. Avênd mult de lucru cu
adunarea nouei o§tiri, Domnitorul II mAri cancelaria spAtariei cu doi logo-
feti (2) la 1 Ianuarie 1807. Fostul mare serdar Teodor Fotino 'Mc& Il vedem
In Ianuarie 1807 dat ca ajutor al lui Scarlat Ghica.
La 19 Decembre, adecA inainte de reintrarea in Bucuresci, C. Ipsilanti
dede ordin biv vel slugerului Nicolae, epistatului Pandurilor, sà4 adune
de prin t6te judetele, atAt c6.1Arimea cat §i pedestrimea, cari fusesera in
o§tire i se imprà§tiaser& dup& fuga lui C. Ipsilant (3). La 6 Ianuarie 1807
Domnitorul repeth ordinul dat, in urmAt6rea cuprindere :
Dionisie Fotino, II, pag. 228.

/65 Constantin Alexandru Voevod Ipsilanti i gspd. Cinstit si credincios boerule al
DomnieT Mele d-ta biv. vel. Bane, Epistatule al easel Mourner, fiind cá d-luT cinstit i ere-
dincios boerul DomnieT Mele biv. vel. Ban Scarlat Chica, Epistatul SpAtAriel, ne-a fAcut
ar6tare, cA dregAtoria spAtArieT are trebuintA Ina de doT logofeff spre s6virsirea i isprava
curgAtelrelor trebT, de aceea poruncim d-tale a de la sépte-spre-c,lece olile ale trecutului
Decernbre, s6, se orinduiasa WA de la acéstA casá inc6, pe del logofeti, lns6 numaT Po.
tal. 60 pe lunA, i celuT-lalt pe. tal. 30, earl a se wile la catastihul lefilor spre a se urma
darea lefiT, de la vremea ce s'a olio maT sus. tolico pisah. gd.-1807 Ghenar 2.
Iac6, Ina. diverse ordine relative la ostirea reinfiintandu-se si care ostire nu va in-
tArrfia a se lipi de cea rusésa, cu numele de Valaliii-polk.
I@ Constantin Alexandru Ipsilanti Voevod. Cinstit i credincios Boerule al Domniel
mele d-ta Biv. Vel. Bane, Epistatule al SpAtAriT, indatit ce veT primi acest Doinnesc al
nostru pitac, pouncim ca numaf deat sä publicuesci in tot tinutul SpätAriel, ca off cAtI
din NeferT, ce s'atl scris i s'ai1 trimis spre paz1 la Lichiresef, i apoi au fugit de acolo
lAsAndu-sl slujbele, si verT unde se vor fi afland ascungT, in soroc de treT 4ile sá iasá
totl de fatA spre a se duce inapoT acolo, unde aù fost orinduiff, si sl fie incredintatI cA
astA una dat6, le vela trece cu vederea acdst6, greséll a lor, i 11 troiti ierta, de se vor
arAta supusI si urmAtorT porunceT, iarA and Ora la implinirea soroculuT de treT (liter nu
vor esi de fatA, si in urmA, se vor afla ascunsT, aceia sA scie cu hotArire, a nu numaT
nu se vor ierta, ci ina se vor osAndi si la cumplit6. pedépol, tol co pisah gd. 1807
Ghenar. 4.
Id) Constantin Alexandru Ipsilanti Vod. ca mila Domn amindorora grilor
Noldovei i Valahiet. Ctedincies boerule al Domniei Mele Biv Vel Sluger Nicolae, Epis-
tatule al Pandurilor, cu to:Re cá porunca n6strA cu care WI trimis aicT, este chiar aasta,
ca s6, stringl adia toti PanduriT dintr'acest judet, i f6.rA de abavg s5,-1 aducT aicT, dar
flind-a de and al plecat i pAr16, acum aA trecut atAtea 4ile la mijloc, i nicT o insciin-
tare nu aT trimis atre Domnia mea, .ca sA scim in ce parte de loo te afii, de urmarea
ce al facut porunceT nestre, de ai strins mile& dintrinsil vre-o sum6.? i calf páná acum?
iatA de isnOvAIT poruncim acum, ca IndatA dupA primirea acesteT Domnescel nóstre poruncl
www.dacoromanica.ro
ISTORIA BOMANILOR 105
16) Constantin .Alexandru Ipsilante Voevod cu nata tul Dumnedefi Donin

Moldovei i Valahiel. Dumnév6strA Ispravnicilor ot sud... sanatate, incA
de la 19 ale trecutuluT Decembre vi s'a trimis porunca DomnieT Mele
prin Epistatul Pandurilor, ca sa2T datT tot felul manA de ajutor, ca sä stringA
pe totT Panduril dintr'acel judet, atat cAlArime, cat i pedestrime, carT s'ati
aflat aicT in slujba DomnieT Mele, si la Craiova, i sA-1 i pornéscA indatA
a veni drept aicY, i vedem cA atatea 1ile aû trecut i niel un lel de rès-
puns nu ne-atl trimis de urmare; pentru care iatä ì acum de isnóvà vd
poruncim, ea farä de alta zAbavA mal mult s punetT in urmare porunca
ce vi s'el trimis, ca orT catT PandurT sunt inteacel judet cAlarime si pe-
destrime, stringénduse de orinduitul nostru, indatA sA-1 i pornéscA a veni
aicT rindurT, rinduri, cu cate un capitan de aY lor ; pentru cari s'A serie
poruncile DomnieT Mele i catre IspravniciT judetelor pe unde vor trece,
ca sA le Orto grija de telte cele trebuinci6se, ci dar sa urmatl negresit
intocmaT precum mal sus vé' poruncim, i sA insciintaV Domnier Mele.
1807, Ghenarie 6 (1).
TreT poruncY ca acata si la Satrar Constantin, i la *Atrar Anton.
1806 Decembrie 19 s'el fAcut 5 poruncT catre Ispravnicil din treT judeto
Valcea, Gorj i MedintT, cum si deosebitA volnicie cu orinduit, prin care
se poruncesce, ca totT Panduril ce aù fost aicT si la Craiova in slujbà sa
vie aicT IspravniciT sA-1 indemneze i sti. pornéscA a veni, cum si Mum
basir sA iea sà-'T aducA, iar lor li se serie, ca, ca uniT ce in 4 anT aT domnieT
MArieT Sale s'ab' aflat in slujbA nelipsitT, i leíble i orinduelele lor
pazit i li s'a urmat, sA vie si acum la slujbA (2).
yeti catI pandurl vol fi apucat sa stringl pAna acum, orl din ceI cuIirl seaa din pedestrasI,
numai decat pornescI cu un capitan Imprenta Cu scriserea Dumitale, ea sa-I aduca
tara de zabava aicl; pentru care veY sci c s'ad scris poruncile Domnier mole i catre
IspravniciI judetelor pe unde 'vor trece, ca s. le Orto grijit de tete celea trebuinci6se
ale n'Aneara, dar sa puf tot felul de silinta spre s6virsirea poruncei DomnieI mele, ce-ti
este data. la mana cu 17 cartl, care ti s'aa trimis de aid, 1807 Ghenar 6.
Blac de ertdckne de la Ocna Sld nic a lui Dintitrie Neferul fi a luI
Raico Baraictarul.
/a) Constantin Alexandru Ipsilanti Vod. Cinstit si credincios Boerule al Doma rnele
d-ta Biv. Vel. Bane Scarlat Ghica, Epistat al Spataria si d-ta Biv. Vol. Sondar Tepdor
Fotino, flind-ca. din neferiI ce s'ea scris aicI i s'ea trimis In judetut Ialomitel spre paza
partiI loculul de acolo, unul anume Sapte-malaie scris, flind i el Intre dupa ce
a sosit la numitul judet, nu numaI c lasandu-sI slujba Intru care a fost orinduit, si a
venit aici de s'a scris la alta ceta de ostasl, ci Inca aa' caceardisit si pe allá' neferi din ceI ce
aù fost orinduig la Ialomita, de aa dosit si aceia de acolo; drept acea dar pe unul ca acesta-1
radicara cu totul din ceta Neferilor, ca de acum inainte niel sa fie, niel sa se mal nu-
mesa. Nefer, si pe linga acésta orinduim pe Dumnea-vestra, eA Infatisandu-'1 la judecatil,
sA chibzuiti ce pedepsa se envine unul netrebnic i nesupus ca acesta, i sA artStatl
Domnief mete prin anafora. tolico pisah. 1807 Gfienar. 3.
Cod. LIV, fila 12.
www.dacoromanica.ro
106 V. A. ITRECHIX
CAP. XI.
.Noua Dontnie a luX C. Ipsilante.
Am vèlut ca la 15 Deeembrie 1806 at reintrat in BucurescI C. Ipsilante.

De putinA durata i 110, si de maT putin efect pentru el, fu restaurarea
domnieT luY Ipsilante Vod6. la MuntenT. Desi a realisat mAndra aspira-
tiune, de a a-iré sub mana sa ambele principate, (cgcT, cum v6Ourtim, M.
Moruzi vèO6nd ci Rusil intti in Moldova, preferi sh se inapoieze la Turcl,
Ipsilante nu era, in culind, in realitate, deat o trista jucirie in mânile
generalilor rusT. Noua domnie a luT C. Ipsilante duzrá de fapt numaT pana
la 16 August 1807, cum mal departe vom vedea (1).
In aceste opt lunT si o çii, C. Ipsilant, grtsi totusT timp de a se ocupa
In cu justitia cu administrarea t6reT, dar mal ales cu financele
cu edilitatea publicA.
Divanul t6reT la 28 Decembrie 1806 era compus din boierT hale si paria.
D. Ghika Biv Vol Ban, Biv Vel Ban Scarlat Gliyca, Vel Vist., Constantin
Filipescu, Biv Vel Logof. Isaac Ralet, Biv Vol Hatman, Antonia Postel-
nicul, ginerele luT Voclà, pe lang5. Mitropolitul DositeT, Radu Golescu Vol
Vornic, Stefan VAairescu, Dumitrache Racovit5. Vel Vornic, Barbu VAc5.-
rescu Vol Vornic, Campinenu Vel Vornic, Ve! Logofët C. Varlaam i 135.r-
cAnescu Vel Logoftit. Ión ComAnénu pare s'A fi fost Logof6t de obiceiurY
(este citat in un act de la 8 Aprilie 1807). Mal allhm in Aprilie 1807
si pe Const. Cretulesou Persianul, alt ginere al luT C. Ipsilante, incA e hat-
man la 1807. Varlaam este unul din ceT mal intimY i maT credincio. t bo-
ierT aT luT C. Ipsilante.
Prima tr6bä de care se preocupa C. Ipsilante dupl reintrarea lui in Bu-
curescY, fu isgonirea din Bucuresci a Turcilor negutatorT si de orl-ce tr6ptA,
ce se maT puturA afla rèmasY acolo.
La 1806 Decembre 28, s'ati filcut douè Pitace, unul ditre dumné-luT Vol
S'Atar, altul catre dumn6-1u1Vel Aga, ca sä publieuiascd fie-care in pop6-
rele sale, c5, orT-ce Turc se va fi aflAnd aicT in politia Bucurescilor acum,
In soroc de treT çiule sa jasa afará, ca s6.-s1 cauto treburile ce vor avea,
(1) La data acésta nu Incetézá de drept domnia luI C. Ipsilante. El insá e silit sA se
retragá din Bucurescl, mal intaiil la FocsanI, apol la lasl, unde sta cat-va timp, umbrá
trisa a une! domniI, ce nu mal exercitá niel o pu (ere In Orile romane. La 23 Martie
1808, este in fine, depus de Muscall din ambele tronurI románe si obligat, cum vom vedé,
mérgá sá locuiascá la Moscova. (VecjI Cod. LIV arh. stat, la fila 300-301.)
www.dacoromanica.ro
asa prin scire totT sA se ridice de aid spre a nu se mal afla turcT, cAcT peste
acest soroc de nu vor fi urmatorT a se ridica, sA scie, cä orT unde se vor
dovedi ascunsT, se vor pedepsi strasnic, atät el cat si aceia care a in (1).
IndatA apoT, la 3 [anuario, C. Ipsilante volnicesce pre Bas-buluc-basa Con-
stantin cu urmAtorul pitac :
Milostiu Bojiiu 16 Constantin Alexandru Ipsilante Voevod i gspd. vol-
nicim pe al nostru Bas-buluc-basa Constantin a, mérgA in sud Ialomita
si in sud Saac, unde se face scumpä, cercetare si verT in ce sat de ale
numitelor judete, si la orT cine va afla cel maT mic i maT putin lucru
rAmas de ale Turcilor, cu acéstA porunch a Domniel Mele sh aibA a le
face OW zapt si sh, le aducA aid; pentru care poruncim i d-v6strA Ispravni-
cilor de la mal sus numitele judete sä-T datT tot felul män5, de ajutor °tin-
duitulul nostru spre sAvirsirea porunceT».-1807, G'hen. 3 (2).
Deach C. Ipsilant tinea sA scab," din BucurescI pre Tura", ce se puteaii

ina afla aciuitY, ascunsT, prin casele unora si ale altora, Michelson deja la
15 Decembre 1806, prin ordin publicat in Oa téra, indemnasA pe vechiT
dezertorT rusT si in genere pro Muscala, cad emigraserA in tArile romäne,
ba si in Turcia, sA se reintóra in patria lor, unde vor fl gratiat) i amne-
stiatT. laa acest manifest:
cNoT, general al cavalerieT, obläcluitorul rusesc i inIp6rAtesc armieT albeT
RusiT, °gases° guvernator ordinilor luT sfintul Apostol, intäiul chemat An-
dre], slintuluT Senef Alexandru Nevschi, sfintuluT, marelui mucenic si bi-
ruitor Glieorge, sfinteT And si a sfintulta Stanislav cavaler.
InsciintAm la totY de obste, si la fle-cine, care trebue sA, scie pentru acésta.
Sciut ne este, cum a multY din supusii rusesd ce ail petrecut cu pace
la casele i familiile lor, asemenea i earl' ah purtat arme pentru ocrotirea
patrieT, depArtat de hotare, ins& socotesc cA acestia depArtat numaT
pentru vre-o inselaciune, seail pentru vre-o fria, i spaimä zadarnicA. La
top sciut este milostivirea prea puterniculul monarh i prea milostivuluT
metí stApän, care se revarsA spre Re-care, ce voesce sA 1 curatésa gresala
sa, iar noT nefiind la niel o indoialA i fiind incredintatT cum a cel ce cu
acest fel de mijloc s'atl instrdinat, nu este cu putintA ca sa nu voiascA a
se int6rce la locurile lor, ci numaT se opreso fiindu-le fricA do vre-o pe-
dépsA, insciintAm si fAgAduim de acésta desAvirsit uitare i iertAciune pentru
t6te cele trecute, la top de obste si in parte la fie-care ce va vrea de bunA
voia sa, sa se int6ra la noT, i pentru mal inlesnitA intórcere celor ce vor
primi acésta din cel ce Bunt ascunsT in Ora Moldova si in téra Romänésa,
si in alte locurr turcesd, le insemnAm ca ceT ce ari fost la slujba ostAs6scA
0. se arate la IasT la polcovnicul Cniper, ce se aflA, acolo, iarA prostimea
6meniT de altA stare sa se arate la rusescul consulat de acolo i in Bucu-
rescl ceT ce aA slujit la 6ste, sA, se arate la al nostru glavnoT Cvartir,
iar ceT de altA stare la rusescul consulat, de aicT.
La BucureseT, Decembrie 15, 1806 general Mihelson» (3).
Cond. 64, fda 15 verso.
www.dacoromanica.ro
108 V. A. IIRECHIX
Putin timp va avé C. Ipsilant pentru ca sa impaneze administratiunea

in téra cu 6menT de ar ser, dar niel ca avea nevore de marr schimbari in
Ispravnicir si judecatorir prin judete, fiind-c5, de la fuga lur ptina la rein-
t6rcere in Bucurescr, niel A se schimbasera dectlt putinr din órnenir ser,
caer niel caimacamia, ce dinsul lasase, fugind din Bucurescr, niel acea tri-
misa de A. Sutu si niel insusr A. Sutu nu avura tirrIp ceI dreptul de a
face schimbgrr in personalul administrativ al terit.
La 27 Decembre 1806 Ipsilante numesce Caimacam al Craiover pe vornicul
Costache Samurcas «al caria ipochimen flind cerca intru slujbele n6stre qi, cu
bun ipolipsis la domnia mea» il recomanda divanulur Craiovel, sperând ca
dupa povatuirile, ce si prin cuvint pre larg i s'el dat de Domnitor, va
pune osirdie spre o huna si placuta octtrmuire, dupa insusi scoposul dom-
nescel vointf, precum se exprima Domnitorul in cartea catre Divanul Cra-
joyel, ce dam mar jos in nota (1). Eaca pitacul de vestire la judete:
(1) Carle de edlincied mie a duniné-lul Vorniculut Costache Samureaq.
Nor, Constantin Alexandru Ipsilante Voevod, cu mila lur Dumne411 Dom.

nul améndurora térilor Moldovet si Valachier, cinstitilor si credinciosT boe-
rilor Domniet Mele, d-v6stra divanistilor de la Craiova i judecatorilor de
la depertamenturr, si la t6ta, obstea boerilor de acolea sanatate; fiind-ca
pentru tóte dregatoriile la orT-ce partT de locurr ale domnescer nóstre terr,
ca un membru ce sunt al insust stapânirif nóstre, nu putina luare aminte
punern la alegerea obrazelor ce se orinduese de Domnia Mea otcarmui-
torr norodulut, iar mar ales la calmacamia Craiovet, unde se afta in fiinta
si chiar al nostru Divan, si de unde se lucréza punerea in urmare a obI5,-
duiril acelor cincr judete, mar cu deosebire chibzuim alegerea, obrazulur
ce-1 orinduim, ca pe unul ce-1 trimitem a fi acolea insusT al nostru vechil ;
decT ve tacern Domnia Mea in scire, ea la 27 ale trecutulur Decembre am
orénduit Caimacam aicr la Craiova pe dumné-lur cinstit si credincios boerul
Domnier Alele Biv Vol Vornic, Costache Samurcas, al caruia Ipochimen fiind
cercat intru slujbele nóstre si cu bun ipolipsis la Domnia Mea, precum
si de insi-ve este sciut si cunoscut, suntem si nadejduitt ca dupa domne-
scile nóstre invetaturr si cuviinci6sele povatuirr, ce si prin cuvint pe larg
i s'A dat, va pune in osirdie, spre o huna si placuta otcarmuire, dupa
insusr scoposul domnescer vointeT nóstre; drept aceea nu lipsir a ve face
acéstá sciuta d-v6stra, ca sal cun6scetr pe dumné-lut numitul boerul Dom-
niel Mele de Cairnacam si epitrop al nostru, pentru care si ve poruncim,
ca tóte pricinile de judecatr chte sunt ale partil loculur si se cauta acolea
la caimacämie, sa avetY a le cerceta cu scumpetate impreuna cu dumné-
lut, alegénd si larnurind dreptatea fiesr-caruia, spre a nu se face vre o O.-
pastuire, niel macar la cel mar prost serac; FA urmatT dar dupa datoria
ce avetr, nu mimar a ve areta cu cuviinciósasevas catre dumnélur, ea catre
un epitrop al nostru, ci si cu catjuta eftacsie sa ve purtatr la cel de acolea
www.dacoromanica.ro
Cinc i ceírti d'are Ispravnicii judefelor ot preste 011 pentru vestirea atimiccinvii
16 Constantin .Alexandru Ipsilante Voevod. Dumné-v6strA Ispravnicilor

ot sud. . . . sAn6tate, v6 facem in scire, ca la 27 ale trecutuluT Decembre,
am orinduit Domnia Mea Caimacam la Craiova, pe d-luT cinstit si cre-
dincios boerul DomnieT Mele Biv Ve! Vornic Costache Samurcas, cAruia
i s'ag dat si prin cuvint domnescile nóstre inv'elaturT si cuviinciósele po-
vAtuirT pe larg, dupA care si suntem nAdèjduitT la osirdia ce va pune; decT
nu lipsim a face acéstA sciutA si dumné-vostrA, ca sA-1 cunóscetT pe dumné-
luT numitul boerul DomnieT Mele de Caimacam si epitrop al nostru spre
a ocarmui tóte pricinile, ce se cauta acolo la CAimAcrimie, d'impreunA cu
dumné-lor boeriT divaniV, TAJA de a se urma cel mal' puOn cusur, ci dumné-
v6strA la cele ce sunt duprt cuviintA cAtre dumné-luT sa le pAziV si sa le
urma0, dupA nizamurile ce de Domnia Mea sunt date si fitT sAnAtosT.
1807, Ghenarie 9. (Cod. LIV, fila 515.)
E probabil, cá deacl ar fi avut timp C. Ipsilante, n'ar fi lipsit de a mo-

difica personalul isprAvniciilor. La 29 Dec. 1806 trimete din noil cerce-
tare in jude01 Muscel, despre abusurile fAcute de ispravnica de acolo (1).
domnescul noAru divan, spre a se cAuta tóte judecAile si pricinile noroduluT

pArVI loculuT, fAr de cusur, osirduindu-v6 intru tóte cAte privesc spre paza
dreptAtiT, fiind cA acésta este cea mal d'intAlt1 cerere si vointA a DomnieT
Mele. I saam receh god. 1807, Ghenarie 9. (Cod. LIV, fila 14, verso.)
(1) ki Constantin Alecsandru Ipsilante Voevod i gspd. Cinstit si credincios
Boerule al DomnieT Alele Dumnét-ta Biv. Vel. Stolnice Ianache Raze, sAnA.-
tate, cu Vote O, asupra plecariT nóstre de aici, te-am fost orinduit prin
insoria porunca nóstrA vechil amindurora IsprAvniciilor judeluluT Musce-
lulul, si cercetAtori de t6te acelea catahrisis, ale se vor fi fAcut pAnä
atuncT in numitul judet; dar fiind incredintatT, cA din pricina intAmplA-
rilor vremilor nu se va fi pus in urmare acea poruncA, jata cA de isn6vä
itT poruncim acum, cA indatA ce veT primi acésta domnésca néstrA carte,
numaT decAt sl o pul in lucrare maT sus numita poruncA, a DomnieT Mele,
cu urmare intocmai, precum intru aceea se cuprinde, pe care sA o arètT acum,
atat samesuluT i condicaruluf, i tuturor zapciilor, cum si orT cAruT slujbasT
al judetuldf, ca sA fie urmAtorT intocmaT dupA cuprinderea aceiasT poruncT
si nu numaT acelea catahrisis sA le cerceteze, câte adecA se vor fi urmat
pAnA atuncT, ci si acelea de atuncT si pAnA acum, orT ate in tótA diastima
anarchieT se vor fi facut sA le cercetezT cu luare aminte si cu scumpA-
tate, si de tóte pe larg dreptul adevgr O, insciintezT DomnieT Mele, jara
IspravniciT, pAnA cAnd vel s'évir si porunca ce-11 dAm, si ne veT insciinta
de urmarea si s'airsirea ce aT fAcut, sä aibá. a rAmilnea arghi (sic) si III
sAnAtos. 1806. Decem. 29. (Cod. LIV, fila 10.)
www.dacoromanica.ro
110 V. A. IIRECHIA
CercetarT de abusuri sèvirsite si in alte judete si mal cu sémá de va-

tasiY de plaiurl mal trimite Ipsilante si pe aiurea (1).
Asemenea cercetarT ail fost urmate de indepartarea din slujba a celor
gasitT culpabill. Asa, la 23 Ianuare 1806, C. Ipsilante destitue pre vataful
plaiuluT despre Buzl'il, dovedit ca a nedreptatit si jafuit pe locuitori. Nu-
maT ce folos ca, Domnul ordona destituirea jafuitoruluT, pe (-ami vornicul
cel mare, Barbu Vacarescu, 11 mentinu in post pana in Septembre 1807,
cand, in fine, fu destituit de Caimacamia r6masa in BucurescT, dupá din
noil plecarea din capitala a DomnitoruluT (2).
I& Constantin Alecsandru Ipsilante Voevod. cu mila luT Dumnec,leti

Domn amindurora Vérilor, MoldoveY si ValahieT, fiindcti locuitoriT OriT din
plaiurile Slaniculut si Parscov sud. Buzgil ail pornit jaiba catre Domnia
Mea, cu mare plangere asupra RaducanuluT Pacleanul, ce se ala Sames
la numitul judet, i asupra Vatasilor de la numitele plaiurT, anume Dinul
Pacleanul, i Nitul, araandu-ne fede anume pentru jaturile si hrapirile ce
le-MI facut, dupa, care acésta viind cu jaiba si chiar boeriT ce locuesc in
orasul Buz6uluT, si deosebit facèndu-ne araare prin inscris tacrirul lor de
jafurile si hrapirile ce ati facut numitiT, si netrebniciile cu care catre tot
judetul s'el purtat in t6ta diastima vremiT, ce a trecut de cand s'A orín-
duit in slujba si pana acum, si mal virtos d. ceréndu-le Domnia Mea si
incredintarea pentru aceste ar6tarT ale lor, c, vor fi adevèrate, A dat si
zapis sub iscali turne lor, cu tare prinsóre, la Cancelaria DomnieT Mele, cum
cà de se va face la fata loculuT cu amaruntul si Para de voie veghiata cer-
cetare, nu numaT acestea se vor dovedi, ci si alte vor real iesi de l'ata;
drept acea clara volnicim pe Constantin proin Ispravnic za Curte, si po-
runcim, ca merend la sud. Buzai, de impreuna cu unul set doT din nu-
mitil BoierT locuitorT ot orasul Buzn sa faca cercetare cu scumpètate, Mil
vre-o catusT de putina partinire, sati voie veghiata, de Vote cate se cuprind
in tacrirul ce ne-ail dat, i de orT-ce alte jafuri, i mancatoriT si netrebniciT
ce vor fi facut, atat numitul Sames in diastima samesiT tul cat si va-
tasiT acelor dou6 plaiurT in diastima vatasiilor si in scurt O. metahirisasca
or ce feliil de mijléce cuviinci6se si drepte, carT privase spre descope.
rirea si larnurirea adevèruluT ; dupa care se insciinteze DomnieT Mele pe
larg dreptul adevér; jara cand si numitil boierT vor vedea si vor simti pe
orinduitul Mumbasir ea se !Arta cu vre-o partinire, séli c5. atirna la vre-o
nedréptá urmare, atund ail voie numaT decat sa insciinteze DomnieT Mele,
spre a se face cauta indreptare; poruncim insa si Dumné-véstra Isprav-
nicilor aI judetuluT, ca pana a se face savirsirea acesteT cercetaff, atat
Samesul Pacleanu, cat si numitiT doT vatasT aT plaiurilor sa se lipsésca
din tréba slujbeT lor in care se afla, orinduindu-se alp vechill in locul
lor, vrednicT si credinciosT, spre a cauta aceste slujbe, si apol sèvirsindu-se
cercetarea cu mijlocul ce se cuprinde de maT sus, yeti avea al doilea po-
runca de urmare. I saam receh 1807. Ghenar 3. Cod. LIX fil 11. verso si 12.
Fiind-ca treY din locutoriT plaiuluT despre Buzal, vechilT din partea atot
www.dacoromanica.ro
De la Cclingiedmia prii-Routdne,scl.
Fiind cIt locuitoril plaiuluT despre Buzail prin jalba ce ail dat pentru
Dumitrache biv. Vel. Vist, ce le-aa fost VAtaf panA acum, facu aratare, ca
facut multe jafurT si mâncatoriT in plain, aretându-ne si o anafora a
d-luT Ve!. Vist, intArita, de Maria Sa Prea Inaltatul nostru Domn, cu leat
806, Ghenar 23, prin care s'aa rinduit a se face cercetare jaiurilor de Isprav-
niciT judetuluT, iar Dumitrache sa, fie lipsit de vAtasie, si nu numal ur-
mare cercetAriT (Jim% a nu s'a facut, ci incä i mal dat i vatasia
plaiuluT de le-aa maT fAcut i alte jafurT; pentru care ail cerut sIt se min-
plaiuluT aratat cu jalba la Divan, pentru Dumitrache, biv. Vel. Vist.

ce se alb.' vAtaf plaiuluT lor, qicênd ca, de cand s'aa orintluit acest vatav n'a
lipsit nedreptMile si jafurile de la el, arkandu-ne si o anafora intarita de
Maria Sa Prea InAltatul nostru Domn, cu Mt. 1806. Ghenarie 23, prin care
se hotAresee ea numitul Dumitru sa se lipsésca din VAtAsie, iar pentru
jafurile luT se poruncesce Ispravnicilor, ca sa cerceteze i sIt insciinteze,
mal arkat si O jalba, a lor de la trecuta luna luT Martie buiurdisitA
de Maria Sa VodA &Ate). Dumné-IuT, Vel. Vornic, ca sa, nu maT rinduiaseA
Ja VAtAsie pe Dimitrache; dupA care (,liserA, cIt tocmaT acum aù v6(;lut cA
lo ari rinduit dumné-luT Vornic vAtaf pe un eban PAtArlAgean pAmí..ntean
septor in pfaia, om cu frica luT Dumnec,lea, pe care tot plaiul il cere
voesce de vAtaf, i fatä fiind dumné-luT Vel. Vornic Barbu VAcArescul,
facu ar6tare, cIt jaiba lor este adevarata, i cum-ca, pe Dumitrache ari voit a-'1
lace dumné-luT vAtaf, si a cerut sA i-se dea si carte Domnésca de VAtAsie,
dar Maria Sa Prea InAltatul nostru Domn n'a primit, si a Omit Dumi-
trache Val:Asia panä acum ca un vechil, iar acum gasind pe acest Serban
om vrednic i prima de plaiú spre a se orindui vAtaf, cere i dumné-luT
ca acesta O. se orinduiasca. DecT fiind-cA valurAm hotArirea Mariel Sale
DoinnuluT nostru pentru Dumitrache, facutA prin cerceta.re i pentru pri-
cinI de jafurT hotArit a fi lipsit, i acesta ce este ales de dumné-luT Vornic
fiind primit de tot plaiul, dam i noT acéstA carte a Divanulul luT erban
PAtarlagean, pe care cu sfat de obste Ib facem vAtaf la plaiul despre Bu-
zaa sud. Saac, in locul luT Dumitrache biv. Vel. Vist., i mergènd la nu-
mitul plaiü sIt aibA a lua tréba VAtAsieT asuprA-1, sa o caute cu t6tá silinta in
tocmal dupA ponturile i poruncile DomnescT de vatasie, ce i-se vor da din
con dica Divan uluT, la care fórte sA se siléscä a nu face vre-un cusur, atilt
la paza NizamuluT si a mArginiT, cat si la implinirea poruncilor, ce i-se vor
da, atat de cAtrA noT, cat i prin Dumné-lor IspravniciT JudetuluT, cAcT de
nu va urma asTa, nu numaT va fi lipsit din vAtAsie, i alta-data nu se va
invrednici la slujba, ci Inca, se va si pedepsi; de care scriem i Dumné-lor
boierilor IspravnicT al judatuluT, pre acesta sa.'1 scip de VAtavul plaiuluT
prin tr'insul sa, se caute t6te trebile vAtAsieT i implinirea poruncilor
orinduelelor, ce vor fi pe acest plaiü. 1807. Sept. 7.
Isaac Ralet, Constantin Cretulescu, Antonie Post. Constantin BAlAceanu,
Ianache BArcanescu. Cod. LIV, fil. 63.
www.dacoromanica.ro
112 V. A. UREMIA
duiasca un boer cercetator la fata loculuT, cacT Dumné-lor IspravniciT nu

se indeletnicesc, avand alte trebT ale judetuluT, ca sa le faca acel orinduit
amarunta cercetare, i ceea ce se va dovedi ca, le-RA luat cu napastuire si
far& de dreptate O. le implinésca, a caror cerere ffind primita, i urmat6re
porunciT MAriel Sale luT Voda, orinduim dar din partea loculul pe Se-
trarul Andrei6 Bozianu, ca un b6tran i cu sciinta cercat in slujbe, ca sa
faca cercetare cu amaruntul de tòte ar6tArile jaluitorilor; de care poruncim
Cu sluga MarieT Sale luT Voda. ..... .
DomnieT-tale Setrar Andreiti Bozianu, primind porunca acésta a DivanuluT,
mergI la numitul
unde, fat& cu Dumitrache biv. 2-lea Vist, sa facT cercetare amarunta jafu-
rilor ce arata, Cu urmare intocmaT dui:4 anaforaua cea intarita de Maria
Sa Prea Inaitatul nostru Domn, atat celor facute pana la acea anafora, cat
si cele ce va fi facut de atuncl pana acum, tóte cercetându-le Cu scump6-
tate i Cu frica luT Dumnesleti, fara de napastuire la vre o parte, cele ce
vor fi netagaduite de Dumitrache, apuce Mumbasirul a face si impli-
nire, si sa se dea Iocuitorilor napästuitT, iar cele ce vor fi tagaduite, facénd
catastiv cu buna pliroforie, sá insciintez! Divanulut Asijderea facu insciin-
tare DivanuluT Duarné-luT Ve!. Vornic, cum-ca venitul Vatasiel cel obicInuit
sciut este Vorniciile i claca ce le dati locuitoriT plaiuluT inteun an odata
véra, i aceste veniturT stringandu-se We de Dimitrache, cel ce s'ail lipsit
acum din Vatasie, i acesta ce s'ail rinduit tot intr'acest an, avénd dreptate
a se impartasi dintiacel venit, de aceea, 4ise dumné-luT Vornicul, cà Dumi-
trache a platit avaetul VatasieT numaT pe cincT lunT, urméza ca acel venit
al vatasieT sa se imparta pe un an intreg, si pe cincT lunT sá ramana. la
Dumitrache, iar pe sépte sa-'l int6rca la cesta-l-alt Vatav; care aratare a
dumné-luT VorniculuT fiind cu cump6nirea dreptatiT, orinduim tot pe dumné-
luT Setrarul Andreiti, ca i pentru acésta sá cerceteze ce a luat Dumitracbe
anume, atat din clack cat si din Vornicie, inteacéstit véra, i apoT %and
analogie pe lunT, dupa, cum maT sus s'a dis, aceea ce se va cadea al iea
vataful cest sa, dal inscris i Mum-basirul sa.-1 apuce a face implinire
ca sa se dea hit Serban, ce s'a orinduit vataf; ci, dar asa sa, urmezT,
de s6virsire cu int6rcerea MumbasiruluT sá avem r6spuns. 1807. Sept. 7.
Isaac Ralet, Constantin Cretulescu. Antonie Post., Costantin Bälaceanu,
Vel. Vist lanache Barcanescu Cod. LIV, fil. 63.
Décil pro functionariT abusivI n'a fost in stare Domnitorul sh-'T pedep-
s6sca in scurtul timp al nouel sale domniT, interesele muscalescl le sciù
dinsul urmari, persecutând boerimea multaputina, cat mal rtimasese credin-
ci6s5. TurcieT çi politice! francese. Asia persecuta pe un logait Costandicheni,
fost Caimacam de Craiova, acusanduil de «prodotis patrieT precum pen-
tru acésta este banuiala atat din mijlócele cu care s'a purtat, cat si din
cate-va scrisorT ale sale », Banuitul hoer cere vole sa mérga la Brasov
sa-isT aduch sotia. C. Ipsilante vede inteacésta numaT dorinta ascunsá de
a scapa din térk din causa ea era banuit de tradator. Ipsilante dA ordin
de arestare si de secuestrare a WA corespondenta luT, la 2 Ianuare 1807,
www.dacoromanica.ro
'STORM. ROMANILOR 113
rinduind o comisiune de boerT pamintenT, earl sa cerceteze cu deam6-

runtul acea corespondenta sequestrata (1).
Deaca pe uniT boerT banuitT de tradare it urtnaresce mania DomnitoruluT,
pe altil iT ajuta si II rèsplatesce, ca amicT al Domniel. Din vechT functionarT,
al DivanuluT, Raducanu Logofkul este miluit cu anumita pensiune, in Mar-
tie, 1807 (2).
16 Cond. Alexandru Ipsilante Voivod. Cinstitilor si credinciosT

boerilor Domniel-Méle, dumné-ta biv. Vel. Bane Costache Ghica, Dumné-ta
biv. Ve!. Bane Scarlat Ghica, dumn6-ta biv. Vel. Logof. Constantin Bala-
cene, dumné-ta biv Vel. Hatmane Antonie, dumné -ta biv. Vel. Vornice Con-
standine Varlame si dumné-ta biv Vel. Postelnice Emanuil Persiiane, fiind-ca
multT aduc categorie asupra logofkuluT Constandicheni, (carele inteacéstä
trecuta vreme s'a aflat rin(luit vechil de Caimacam la Craiova), cum ca
In diastima CaimacamieT sale s'a aratat prodotis patrie1 §i unora din boerT,
care pentru ale sale in parte interesurT peste mèsura pagubirT a facut pa-
trieT, precum pentru acésta este si banuiala, atilt din mijlócele cu care
s'a purtat, cat si din cate-va scrisorl ale sale, inca si bani a trecut asu-
pra-T mal mult pe cat a dat, cu t6te acestea noT am fi indelungat rabda-
rea pin& &and sa luam intréga pliroforie, tiara fiind ca numitul in unda
acésta a cerut sa i-se dea voTe sa mérga. la Brasov, cu pricinuire ca va
AV aducä de acolo pe soVa sa, din care acésta s'a dat si mal multa
aporie, ca sciindu-se pe sinesT minjit in fapta numitelor categoriT, a cu-
getat a gasi mijloc ca sa lipsésca, de aicT ; de acea dara, cu porunca n6-
stra si pe insusT l'am ridicat, si scrisorile sale s'al pecetluit; decT °rill-
duim pe Dumné-v6stra sal facetT zapt t6te scrisorile, pe earl deschila-
du-le, v6Ondu-le si perierghisinclu-le ca amkuntul cate una, si luand de-
savirita sciinta de orT-ce intelegere ar esi dinteinsele, sa facetT DomnieT-
Mele arkare prin anafora pe larg. Tolico-pisah gd. 1808. Ghenare 2. (Cod.
LIX, fila 11.)
.1-6) Constantin Alexandra Ipsilante Voevod, Dontnal Moldova si Vala-
ehiel.De vreme ce acest Raducan Logofk, se OA in starea ce ni se arata,
neputincios de a maT sluji, poruncim dar, ca la slujbä sa. se pue altul in
locul luT, iar cu dinsul facem Domnia Mea mill, atat pentru scapa.taciunea
luT si pentru sacatlacul patimiT luT intru care se Oa, cat si maT virtos pentru
cea de atatia anT pana acum slujba a luT si poruncim dumitale epistatule
al caseT rasurilor, sa se asele la catastih lefilor ca taled 15, adeca cincT-
spreq,lece pe luna, care sa i se urmeze si sa i se dea de la c,li intaiil a
acesteT lunT pe OM diminia, lipit la tagma foieT slujbasilor DivanuluT. Poruncim
si dumitale Vel. Vist. A i se pazésca si privilegiul, atilt a scutelil sale fii
al scutelnicilor spre a'si-T avea, precum ail si cel-l-a4T LogofetT al DivanuluT,
cat si privilegiul scuteliT pe drepte bucatele sale, de dijmarit si vinaricitt,
si o carciuma aicT in orasul Bucurescilor.-1807, Martie 1.
V. A. Urechid. Maria Romeixilor. 8
www.dacoromanica.ro
114 V. A. IIRECIIII
In 4ilele de rgsmiritA ce incepuserg, inmultirea hotilor in térA era o ne-

norocire inevitabilA. Constantin Ipsilante cAuta si inmultéscA poterile, decAt
pe de oparte inmultia poterile, Eli pe de ala parte jAfuiati satele in§i§r pol-
curile românescI din o§tirea reinjghebatA in pripA de Domnitor, o§tire contra
cAreia, am amintit deja, protestézA energic scriitorul Fänutl (Zilot Romilnul.)
NumaI fericit nu e téranul in aceste pe grele pentru tétti téra, dar mar
Cu osebire pentru el, asupra cAruia apash podve4ile §i angariile r6sboiulul!
Si deacA tèranul are de a suferi mal mult decAt orT-ce altà tréptA greu-
tAtile résboiuluT, nu mal putin grelo sunt adausele mo,ierilor peste 4ilele
de pont. De aceea intilnim multe reclamatiunT OrtineseI in contra acestor
felurT de adause peste lilele de pont (1).
.1(7) Constantin Ipsilante Voevod.
Pecetea
gd.
Pré Intd(ate Dómine,
Cu plecAciune insciintez InAltimiI Tale, cA un RAducan ce se allá. intre

LogofetiT Divanulul in slujbA de anI 25, cAlènd la 1361A grea de nu se Oto
indrepta, /a cercetarea ce am fAcut LogofOlor, desere o parte valêndu-se
cA acesta nu Oto de a sluji, am vrut sA pun altul in loe, despre altA parte
vécyéndu-1 cA este scApAtat §i familist, scApAtAciunea luI §i slujba de atAtia
anT, nu am lAsat'o a o face cunoscutA MArieT Tale, rugAndu-mA, ca sA se re-
verse naila InAltimiT Tale asupra luT, spre a i se orindui léfA care O. i se
dea drept mill, illi a se impArtA§i §i din privilegiul ce are dupA slujba sa,
ci ceea ce va lumina Dumnelet1 pe MAria Ta §i MAriI Tale va fi vecTnicA
pomenire, iarl la tagma acestor LogofetI se lace bunA pildl §i dovadA in-
vederatA, cá. slujba §i strAdania lor nu este zadarnicA, niel este trecutA cu
vederea.-1807, Februarie 28 (Cod. XLVIII, fila 85.
Constantin Varlaam Ved Logofilt.
(1) Prea Ineil(ate Ddmne,
Dupli, luminatá. porunca InAltimil Tale, ce mi se c15. la acéstA jalbá. a luT

Mihaiii postelnicelul §i Petre Cojocarul, urmAnd, ati adus inaintea mea pe
jáluitortil Cu dumné-luT Stolnicul Iordache Palada, §i fAcénd cercetare pri-
cineY, tedä davaua lor fuse, cA dumné-lul Stolnicul i-ati in§elat de le-ati vin-
dut venitul mo,ieT cu pret incArcat §i cu simfonie sá. faca locuitoriI daca
www.dacoromanica.ro
Biserica.
In bisericA nu are timp sA fad, C. Al. Ipsilanti, de asta-datA, niel o
ate 12 dile pe an, si sA dea cAte un puid de Olin& la SAn Petru, i ate
o gin A la CrAciun, si ate un car de lemn pe an, si cum cA claca si-ad face() lo-
cuitoriT, lar carul de lemne n'ad vrut dea, care car de lemne cere a-1 tiné
Stolnicu in sémA Po tal. 4 un car, seat sA se strice asedAmintularendeT, ce at pus
pe treT anT, flind inselatT. ImpotrivA Stolnicul dise, cA i intAiii ad mers trimisT
de dumné-luY de ail védut mosia, i apoT s'ad tocmit prin zapis in scris,
and unul la mAna jAluitorilor, i altul la mAna dumné-luT, iscAlit de el,
cerénd sa se vada zapisele si se va oun6sce de li s'ad fAcut vre o inse-
lAciune seat nu. S'ad cerut dar zapisul arendiT de la jAluitorT, pe care ard-
tAndu-mi .1 11 vdduT cu lét 1306, Aprilie 18, iscAlit de Stolnicul Iordache,
si peste 18 ile, adia la Maid 11, adeverit de Depertamentul de opt, ce 1
dA la mAna jAluitorilor, ca coprindere, cA le-ati vfndut venitul mosier ce
se numesce Crtingu ha VIcichlei, din sud Ilfov, pe treT, anT. de an po tal. 800
si ail dat inainte tal. 400 iar talen l 400 sA i-se réspundA la Maid 21, cum
baniT de la al doilea an sh-1 rgspundA la sfirsitul lunii luT Septembre,
iar baniT de la al treilea an, sA-T rèspundA la Mt 1807 Aprilie
de aci inteun an sA se esofliséscA Vitt darea banilor de treT anT i sti se
pAzésa asedAmintul pAnA la trel anT, iarA care din amindouti pArtile va
Ambla sA lacA urmare i'mpotrivA sA se osindésa la pagubg, si sA urmeze
a lua obiceiurile mosieT cum ad luat i dumné-luT, luAnd i claca cea ho-
tAritA dupA anaforaua dumné-lor Velitilor boerT, ce le all arétat'o; maT co-
prinde si de poslusnid, i de linul ce se indatoresc arendasiT al da cosit;
serie i acésta in zapis, cit intAiti ad mers jAluitoriT de ail vddut mosia
A,poT at intrat in tocmélA, si cum cA ait védut i anaforaua dumné-lor Veli-
tilor boierT, iar de carul de lemne si gAinT i puT co pravalisesc locuitoriT,
nu se cuprinde in zapis nimio, ci incl aratA Stolnicul, cit in anaforaua dumné-
lor Velitilor boerT, de care se aratA in zapis cA ad vddut'o locuitoriT, se
cuprinde, cA locuitoriT sunt datorT a face claa, ate 12 dile pe an, lar de
car de lemne, de &nit, puT, sunt apératT locuitoriT; iar jAluitoriT ardtarà
nisce rdvase ale StolniculuT, ce serie cAtre locuitorT çi atre preotul satuluT
'ca sit dea earul de lemne, gAinT çi puT, cum se urmézA la alte mosii; im-
potrivA Stolnicul dise, cit acele rdvase le-ad fAcut dupA a jAluitorilor rugA-
ciune, fiind çi pentru folosul mosieT, a de le vor putea çi el sA le lea
cum se urmézA la alte mosiT, lar neputênd s'A le iea, dumné-luT nu este
dator a le plAti, in vreme ce in zapisele, arendeT nu se cuprinde ; s'ad in-
trebat dar jAluitoriT de ali mers intAit sA vat,IA mosia çi apoT tocmit?
si nu tAgAduirA a ad mers, dar 4iserA, cit Stolnicu ar fi dat tal. 20 preo-
tuluT ea sA-T laude mosia çi ca cea ce n'ad avut, çi cA dupA arkarea preo-
tuluT s'ad inselat; s'ad mal intrebat jäluitoriT de ad mers la Departament
and s'ad adeverit zapisele de judecatA, si de ad dat cele doud rindurT
de banT la sorkele ce sunt in zapise ? r6spunserA, a si la Departament ad
lost si baniT la soréce iaú dat; li s'a cps dar, a de vreme ce de cAtre preolT
fuserA inselatT, cum dar de nu s'ad pliroforisit in 18 dile ce ad trecut
www.dacoromanica.ro
116 V. A. URECIIIL
imbunatAtire. De aceea niel aflaram deosebite acte din acésta directiune
pana ail adeverit zapisul la Departament, ca BA fi aratat pricinuirea inse-

laciuniT, ci inch la 21 ale luniT luT Matti aa platit al doilea castiti do banT,
cum si la dinthia de Septembre ail platit al treilea castia si cu mergerea dar
la Departament, i cu plata castiurilor de haul, maY mult ail intemeiat aye-
dAmIntul, si pricinuirile lor sunt de inselheiunT si flira de niel un temeig.
Drept aceea dumné-luT Stolnicul vandOnd venitul mosieT la jaluitorT prin zapis
duph orénduia.15., adeverit si de Departament, cum si cele serse din zapis
pazindu-le, acésta vindare este temeinicA, iar pricinuirile jaluitorilor aunt
desérte; pentru care gasim cu cale, ca stolnicul sh aibh pace de pira Ion,
si jAluitoriI sh fie datorI a da si castul de al patrulea de banI, care este
la viitorul Aprilie intta, cum si cele-I alto legiiturI din zapis sh le pa,-
zésch intocmaT, tiind venitul mosiel para la soroc; iar hotarirea.... 1807,
Ghenarie. (Cod. LIV, fila 59.)
Isaac Ralet Biv Ve! Logofat.
De la Caimeiecimia Tern Romlinesd.

Dupa acésth alegere a LogofetieT ceT mail, (land jaiba dumnd-luY Stolnicul
Iordache Palada cer6nd inplinirea dreptuluT sèri, Zapciul ce-1 orinduit, Vh-
taful de phlarniceI, ati infhtisat si inaintea n6stra. pe D-luI Stolnicul cu pi-
ritiT Mihal Postelnicelul i Petru Cojocarul, undo cercetand alegerea acésta
a Logof0eT, disera piritiT ca el nerhmaind multArnitT ail dat jalba MArieT
Sale luT Vodh, cer6nd judecath si la Divanul Domnesc, aratandu-ne W-
hile loe cu piritiT in dos, ca sa nu se inchidh panh se va da hotArire pH-
cineT; i-amn intrebat dar sail arate cuvintul lor de nemultAmire la judecata
LogofetieT; si mal intaT arè'tara nisce rAvase ale StolniculuT, ce a scris catre
locuitorT si cAtre preotul dinteacel sat, ca sh dea la arendas gaina si carul
cu lemne, dar cetind si noI zapisul de tocméla arendil, nu vedem pome-
nind de acestea, ce se cuprinde in ravase, decal numaI serie, ca sa. sT iea
tòte obiceiurile mosieT, cum a luat Stolnicu i alp arendasT, lucra.nd locuitoriT
claca cea hothritA, dupA Anaforaua dumné-lor boerilor ce leaa aratat'o de
ail vèdut; la acésta 4ise Stolnicul, ch mal nainte at avut locuitoriT obi-
ceiti de clAcuia treT dile pe an, si da un car de lemne, i ghinh la CM,-
ciun, si pul de gainA la San Petru, dar judecandu-se cu locuitora pentru
clach a face 12 glile pe an, s'a hotarit prin anafora InthritA de Mhria Sa
VodA a face claca 12 dile, iar de carul de lemne i gAinA si puT de &nil
sa fie locuitoriT ap'ératT, si cum ca ravase/e ace/ea le-an fAcut spre ajutor
arendasilor, ca de vor putea lua si gAina, car de lemne, sh fie bine luate,
iar neputAnd sa. le iea, dator nu este; asa dar vadéndu-se in zapisul de
asedamint cuprins si obiceiul ce s'a urmat ma/ inainte, si Anaforaua cea
inthrith, s'ail intrebat arendasil: care din dou6 voesc EA se urmeze, adich
orT duph obiceia, ca O. iea treT dile claca, i carul de lemne, i ghina la era-
ciun si puT de gainA la San Petru, sal duph Anafora, sh fie 12 dile pe an
si sa lipséseA cele-l-alte? Raspunserh, ch dupa. Anafora voesc a se urma. Asa
dar alegerea acésta a LogofetieT fiind cu bunä orinduiala si duph dreptate
www.dacoromanica.ro
de activitate. Singurul act ce gasiram, pana astalT, cand revedem manu-

scrisul acesteY paginl (1), este acel ce dam in not si carele nu intereséza
nicT el direct istoria bisericel si a scéleT (2).
facuta, asemenea hotaräm i noT sä se urmeze, si zapciul sa faca implinire

de ceca ce sunt datorT dupa, zapis; acésta scriem. 1807 August 24.
Isaac Ralet, Constantin Cretulescu, Barbu Vacarescu, Const. Macau.
Vel. Vist, Ianache Bareanescu.
(1) 1895 Noembre 27 stil vechid.
(2) Anaforaoa ce s'a facile lu dosul jalbe tu _Tonga poslelnicel ce a fose

Epistat la schitul Moronglau sud Vdlcea, Metok, 111ôndstirel. Panteleimon.
Prea halllafe Downie,
Dupa luminata porunca InaltimeT tale, ce mi sá da la aceasta jalba a

luT Ionitä postelnicel, co a fost epistat la schitul Moronglav din Sud Val-
cea, metoh MönhstiriT sfintuluT Panteleimon, urmand, am Malt cercetarea
si de la DumnéluT Vol. Vist. Constandin Varlaam nati plirofosiu, ca jaiba
iT este adev6rata' si are dreptate la cererea sa, dará din pricina schimba-
roT epitropuluT mönastireT stintuluT Panteleimon, si din rasvratirea ce s'a
intimplat, numaT in cercetarea pricineT a intrat, iará vre-un curs desavar-
§it spre indestularea dreptatel jaluitoruluT n'a apucat sa dea; ant facut in-
trebare i epitropuluT sfintulul Panteleimon, care cunoscénd
dreptatea jaluitoruluT, nu avu vre-un cuvint de impotrivire, dealt numaT
4ise, cä orinduindu-se Ion4a in epistasia schituluT, sa se indatoréscá a da
si el ajutorul ce'l va ajunge pe acest schit drépta analo,ghie ce se va lace
pe schiturT pentru ajutor la spitalul mönastireT sfintuluT Panteleimon, la
cunoscuta trebuinVa ce are epistatul acesteT mönastirT, inteacésta vreme;
am ()is dará luT Ioniá jaluitorul pentru ajutorul acesta si nu se impotrivi,
dará provalisi, cit schitul s'a dat la lét. 802, Ghenarie 30, cu soroc de un an,
fiind férte stricat si darimat, ca aducit in stare Mina., dupit cum engrafa
co are la mamìt IL adevereaza, i atuncT gasind mo$i6rele vindute de cel
mal nainte econom pe cate un an, si pe cate doT, de alta parte intamplin-
du-se si rasvratirea de la létul 802, mar vértos peste Olt, cu deosebire
jilfuind si prapadind carjaliil de fata, aù perdut vremea de doT anT numaT
In pagube si cheltuelT, apoT avad 1iniLe doT anT, a destupat via ce era
In paragina, de la care n'ati apucat sa ia rod, ail meremetisit, aù prefacut
casele ce erail de tot stricate, a facia méra nouh, curte la schit, grajditi
si sopron, i alte trebuinciése, cu cheltuelT grele de se afla dator, si al
treilea can(' era sa se folosésca din rodul celor facute, adeca in anul tre-
cut la August 15, s'a pomenit scos, viind un calugar epistat, carele farA de
vre-o cercetare séil judecata de invinovatire i s'a luat schitul, si nu '1-a luat
numaT ale schituluT, ci tot al sCil ce a avut, pricinuindu-i se alta cheltuiala
si stingere, âmbland de atuncT in c6ce si in colo, a'sT cauta dreptul, si de
i se va da schitul de acum inainte numaT a i-se implini sorocul de un
www.dacoromanica.ro
118 V. A. ITRECIIIi
Justifia.
In personalul justitieT C. Ipsilante a facut modificad. Cu pitacul din 1

Marte 1807, Domnitorul a hotarit personalu4Departamenturilor de opt, de
§épte, al SpAtariel §i al AgieT, precum se póte vedea in actul ce clan' in
nota (1).
an, mal are de acum inainte doi anT, §i intre ce§ti doi anY se mira ce
mal 'nainte sa faca: datoria acareturilor celor Monte de el sa o implinésca,
sétl ajutor? de aceea faca cerere, ca pentru ajutor ce va face la Panteleimon
sä i-se lungésca sorocul cat se va socoti cu cale, dupa, suma analogieT ce'l
va ajunge, §i pentru cä att fost ar5tat de acel calugár ce aù fost -- a lua
schitu, ca este iconom rèti, ca sä i-se §térgA al-Marea de iconom rèti, 4ice
ca va da §i cheza§ie la epitrop, cum-ca schitul este in stare bunà fama de
el, §i are sa maY faca pana la implinirea soroculuT, gil va da iconomisit
bine, l'ara de cusur; decT dreptatea jaluitorului fiind cunoscuta §i sc6terea
Para cuviinta, gasesc cu cale, ca a§elamintul de un an are sa i-se pazésca §i
sa ja schitul in zaptul sèti, silindu-se iconomisi bine, §i pentru cal va
iconomisi bine, §i'l va da precum este legat, sà dea §i cheza§ie la epitro-
pul sfintului Panteleimon; sa lie insa dator el a da ajutorul ce'l va ajunge
pe acest schit; §i de va fi primita MarieT 'Tale parerea acésta a mea sa
fie luminata porunch cu Mumba§ir de Divan, sa mérga la l'ata loculuT,
unde facéndu-i-se teslim epistasia schituluT, sa implinésca de la acel calu-
gAra§ §i Vote cele ce ati luat ale luT IoniÇà i ale schituluT, cat §i pentru
venit §i cheltuiala sa-1 faca socotéla, drépta, la care de va fi trebuinta sa
fie §i prin carte de blastm §i sal izbränésca ; iar hotarirea.... 1807, Au-
gust 16. (Cod. LIV, fila 57.)
Isaac Ralet, Ve! Logof6t.
(1) Judeecitoril departamenturilor ce s'al4 orinduit.

La departamental de opt.
Dumnélul Clucer Dumitrache Fotache.

Medelnicerul Andrianopolitul.
Sluger Constantin Greceanu.
Sluger Gheorghe Artino.
Pitar Dimitrache.
Atrar Constantin.
Setrar Enciu.
Gregorio Polcovnicu.
8
www.dacoromanica.ro
Unica dispositiune mal importantA luatA de C. Ipsilante in resortul Justi-
La departamental de fdiute.
DumnéluT C/ucer Mavrodin.

DumnéluT Paharnicul Dimitrache Varlam.
Stolnicul Ianache zet. Comiséia.
Serdar Antonia Fotino.
Serdar Stroie.
Serdar Alexandru Persiano.
Serdar Pahalu. (?)
7
La Apartamentul de Cremenalton.
Stolnicul Constandin Caragea.
Serd. Teodorache Fotino.
Serd. Constantin °resol'.
Medeln. Cachea.
Sluger. Constandin Otopean.
Sluger. Meimar-Oglu.
Slager. Toma-Palat.
Medeln. PalA.
Setrar Dimitrache SlAtineanu.
Biv. 3-lea Vist. lamandi Mehtupciu.
10
La S'Atarla.
Paharnic loan Cretan.
Biv. 3-lea Logf: lacovache.
2
La Agie.
Medeln. Sterian.
Pitar IonitA, Mana. (Cod. XLIV, fila 46.)
2
Conslantin Alexandru Ipsilante Voivod. i gspd. Dumné-v6strA boerilor

ce suntetT maT sus numit,T, Iiind-cA v'am orinduit Domnia Mea judectitorf,
la numitele depertamenturT, sA avetT dará, a v6 aduna fies-care la depar-
tamental ande sunteti orinduitT, i sA, urmatl pururea a cAuta trebile ju-
decAtilor ce vi se orinduesc de eAtre Domnia Mea, Cu silintA, pAzind
dreptatea cu t6tA scumpkatea, i dumnéta cinstit i credincios boerule
al DomnieT Mete Vel. Log. de toara de sus, dupA ce se va trece in condica
DivanuluT DomnieT Mete felia acésta, sA. o facT apoT cunoscut la casa RAsu-
rilor, spre a se aseda in catastihul lefilor. tolico pisah gpd.-1807 Martie 1.
www.dacoromanica.ro
120 V. A. URECElli
tieT, este relativa la condicarl. Amintim ca ace§tY impiegatl ail fost organizatT
Iaca,i alt decret de numirT noue ulteriére:

Constantin .Alexandru lpsilante Y vd. Domnul Moldova $i Vala-
.1c.b
hiel. Dumné-v6stra boerilor, ce suntep mal sus numitT, fiind-ca v'am

orinduit Domnia-Mea judecatorY la numitele departamenturl, RA avetT dara,
a vé aduna lie-care la Departamentul unde suntetl orinduitl, §i sa urmatl
pururea a cauta trebile judecatilor ce vi-se orinduesc do catre Domnia-
Mea, cu silintä, pazind dreptatea cu t6t6. s3ump'étatea, §i Dumné-ta cinstit
§i credincios boierule al DomnieT Mele Vel. Log. de Tora-de-sus, dupa ce
se va trece in condica DivanuluT DomnieY Mele, féia acésta, sa, o facet!
apoY cunoscuta la casa Rasurilor, spre a se a§eqa in catastihul lefilor. toli
co pisah gpd. 1807, August 1.
Vel. Logof.
Pecetea
gospod.
Dumné-lor boerii judeccitori ai Departamenturilor

La departamentul de opt
Dumné-luT Clucer Dumitrache Fotache, mort, s'a orinduit Caminar Nestor.
DumnéluT Medeln. AndreT Andrianopolitul, mort, in loe Stolnicul Ni-
colae Creteanu, 1807, Sept. 30.
Dumné-lul Sluger Gheorgho Artino.
Dumné-luT Pahar. Alexandru Persianos. loan Greceanu biv. Clucer za-
arie, 1808, Julie 1.
Constantin Lupea Sluger, lun. 1.
La Departamentul de qépte
Dumné-luY Clucer Ianache Mavrodin, apoY Dumitrache Topliceanu Sluger,

Iunie 1.
Dumné-lul Paharnicul Dumitrache Varlaam, apoT Slugerul Constantin Oto-
peanu, Iunie 1.
Dumné-lul Serd. Antonie Fotino.
Dumnélul Stolnicul Enache.
La Departamentul de Cremenalion
Stolnicul Constantin Caragea
Serd. Teodorache Fotino, in loc Sard. Antonie Fotino.
Medeln. Caclica, in loe Medeln. Alexandru Pala, 1808, Iunie 1, prostichiu.
*atr. MateY Popescu, 1808, Iunie 1, prostichiu.
www.dacoromanica.ro
de tatA-sAti Alexandru Ipsilante, si cA in nizamul aceluia, eT erati declaratl

inamovibill, aratA apoY, cA prin abuzurile marilor Logofetl de dupA vremT,
inamovibilitatea lor n'a fost respectatl, mariT LogofetT voind sA'sT creeze
havaet de la numirea Condicarilor, asa a «a ajuns lucrul de se schimbA
CondicariT tocmaT ca Zapciil si AA de a se face vre-o alegere cu luare aminte
asupra ipochimenelor... Cel ce dA havaet mal mult, acela se orinduesce
Condicar, ved-cine si la verT-care judet voesce...» C. Ipsilante otAresce din nofi
inamovibilitatea condicarilor pe viata lor. NumaT cu Pitac domnesc motivat
se va putea destitui un Condicar.
In urma acesteT decisiunT C. Ipsilante intAresce din noil pre totl CondicariT
i le reinoesce nizamul indatoririlor i drepturilor, precum se pede vedea
pe larg in Pitacul de numirT ca Condicar al fie-cAruia, cu data de 7 Ianua-
rie, 1807 (1).
La Spiltarie
Paharnicul loan Cretan.

Biv. 3.lea Logofétul Iacovachi.
La Agie
Medelnicerul Sterian. (Cod. LIV, fila 51).

(1) IacA acest important act:
16 Constantin Alexandra Jpsilante Voevod cu mila luT Dumnedeti
Domnul Moldaviel Ø Valahiei, mAcar ch dintru cea dintâiü domnie a MArieT
Sale pArinteluT DomnieT Mele, cand atunci intAid asedat la fies-care
tinut cAte un Logola care s'a orinduit a fi Condicar al judetuluT, intoc-
mirea i asedarea lor a fost Cu acest fel de hoarire, ca sA nu fie adicA
lipsitT din slujba condicArieT pAnA la sfirsitul vietiT lor, dar fiind-cA de afano!
inc6ce, precum intru altele asa si acésta adus la catahrisis de cAtre ceT
dupA vreme VelitT LogotetT, cAcT pentru iertarea de luarea cu mune de
havaet de la dinsil a ajuns lucru de se schimbA CondicariT tocmaT ca
ZapciiI, i färà de a se face vre-o alegere cu luare aminte asupra ipochi-
menuluT, de este adicA atarea luT de acolo din judet, seail de are vre-o vred-
nicie i pracsis la tréba LogofetieT, ce! ce (1à havaet mult, acela se orin-
duesce Condicar, ved-cine si la orT-care judet voiesce; si flind-cA scoposul aceT
hotArid de a fi acestT CondicarT neschimbatT era pentru o bunA ispravA
orAndueliT, ce se envine de a se pAzi la isprAvnicia unuT judet, ata pentru
inlesnirea maslahatuluT judecAtilor noroduluT de acolo, cat çi pentru intréga
pliroforie ce se envine a avé peste ten& vremea la Logofetia DivanuluT Dom
niel Mele, ala, la orT-ce trébä i pricinT sA cautA çi sA urmézA la acel judet,
pentru cA scbimbtmdu-se Condicarul ca i Ispravnicul, seati ca judecAtorul,
este W.dut de fatái cA porunca ce s'a trimis in urmarea ce s'a fAcut acolo
se uitA si nu Oto in urmA sa scie col ce vine Ispravnic, In caro lucrare
www.dacoromanica.ro
122 V. A. IIRECHIL
In note dam cate va acte din sfera justitieT:

1. Un refuz de morator MedelnicereseY, care II cerusa ca sa nu platésca,
datoria catre taranT pentru munca lor. (Din Maia 1807).
s'a pus porunca, Fi la ce a ramas pricina? si de aceea dar, pentru acestea

cuviinci6se pricinT, carT privesc spre paza si urmarea a buneT orinduell,
nu voim Domnia Mea a se intinde mal mult catahrisis ce s'a urmat de acum
cu schimbarea condicarilor peste tot acum si intealta vreme, ci: hotarim
de acum inainte Condicaril de pe la tòte judetele sa fie neschimbatT si ne-
lipsitT din slujba condicarieT in t6tA viga.lor, si alta osebire intru schimba-
rea lor nu primim, decat numaT cand prin cercetare drépta se va ga.si in
villa veghiata si se va cunósce de insi-ne noT ca ea nu fie, a se lipsi, atuncT
numaY slobolim a se orindui alt Condicar in locul aceluT; drept aceea
(lar, flind-ca dupa alegerea dumné-luT cinstit si credincios boerul DomnieT
Mele orinduim Domnia Mea Condicar la sud. . . . pe
'T dam acéstä domnésca n6stra carte la mama, sä alba a
tine condica judetuluT si a urma la kite intocmaT dupa cuprinderea acestor
mal jos aratate poruncile DomnieT Mole. al Me domnescile nóstre porund
cate s'aa trimes si se trimet catre IspravnicT, sea catre judecator, pentru
chivernisirea locuitorilor, pentru paza si pentru buna orinduiala a judetuluT,
pentru judecatT si pentru orT-ce pricinT de tréba ale DivanuluT,.cu povatuirT
si invataturT, maT virtos cele ce sunt urmät6re in OM vremea, A aiba a
le trece in condica, t6te de rind cu vremea lor, ca si schimbandu se Is-
pravniciT séti JudecatoriT si viind altiT, sa gasésca acole poruncT in condica,
sa le energhisésca si sa le pazésca, si Logofatul acesta sa fie dator la
schimbarea boerilor si Ispravnicilor sail judecator. a arta color ce vin,
cate poruncT sunt maT dinainte, iar a nu fi uitat porunca ce se dit odata
si sa, nu se scie de cel ce vine in urma Ispravnic cu pricina ca a ramas
cartile de acele poruncT la boeriT IspravnicT; asijderea si urmaroa ce fac
IspravniciT din poruncile nóstre in (=die& ce stint serse in iudete de
obste prin plasT, asemenea si acele sa fie asemenea trecute in condica si
pazésca in mat-Ale orinduituluT Logofat, si pravelnicésca condica, intru
care stint povatuirile mal pe larg cum sa urmeze IspravniciT si judecatorit
la pricinT de judecatT si de cele obicTnuite ale mosiilor si de mult cuviin-
cióse povatuirT; b) la judecatile ce se vor cauta de judecatorT, séa de Isprav-
nicT, sa se afle orinduitul Logeet de fata, cetind si ascultand, ca sa.
faca practicb, de pricinT, intru care sa se serie atat disele unuia, si
raspunsul altuia si hotarirea ce s'a facut, si dupa aceea sa faca, carte
de judecata séa Anatora; cum si de nu se va curma pricina si va ra-
manea a aduce marturiT séti alte dove41, iarasi sa aiba a face practica, ca
a tréca in condica, ca A fie pururea sciut ce ail raspuns liesce-care din
eel ce s'ail judecat, ce dovedl ail aratat si la ce aa ramas pricina? la care
acestea sa fie 16rte cu luare aminte, ca sa inteléga, si sa faca zapt cum se
cade pricina, cercetarea si hotarirea judecatil, spre a serie insesT acelea ce
se vorbesc si se hotaresc la judecata, iar nu altele; si asa se scrie in con-
dica t6te pricinile de judecatT ale noroduluT ce se cauta de IspravnicT si
de judecator, peste OM vremea, spre a se afla trecute cu WO oriiiduiala
www.dacoromanica.ro
0 alegere de mosie, din Maitt 1807.

Restituirea de banT dotalT, conservatI «In dcpoziton» la Mitropolie, 1807
Ianuarie 3.
lor si hothrirea i implinirea ce s'a Mont si BA adevereze fiesce-care Carte

séti Anaforale, cA stint trecute in condicA, dupA care andu-se celuT ce a
castigat judecata Carte sé ti Anafora, BA dea si la m'Ana celuT ce n'a rämas
odihnit o adeverint'A iscAlitA de Ispravnid, sétt judecAtor, prin care BA aräte
anume sorocul ce s'a pus in lata acelora ca O. vie la Divan de a-'T face
apelatia lor, i sA dea i cel cu pricina sub iscAliturile lor, intru care BA
arate diva intru care si-ati pus Forocul spre a veni la Divan, iar ceT ce art
rämas multämitT si odihnitT duph hotArirea de acolo, sA serie insist' in
carte OA s'ati multAmit i s'att odihnit. c) sA aibä datoria orinduitul Logoftit,
ca pe t6tA luna sä. trimitä. prin Dumné-lor Ispravnicia, aid la logofetia Di-
vanuluT DomnieT-mele, condieà de cilte judecAtT s'ati cAutat de judectitor
de IspravniciT judetuluT ? care in ce chip s'a hotArit, sett la ce ail rämas?
de s'att mult'Amit seti nu? cA, când va veni cu apelatia la Divan vre-unul
si va cere ca BA aduel pe piritul aid, sA se °kit adeverinta soroculuT, sA
caute in condicA prieina aceluia, sh vaA.dJ 16110 acesta, fiind-cä. s'att in-
timplat si se intimplA neeurmat gäleevurY i pricinT pentru foI de zestre,
pentru DietT, i pentru asedAminturl, i pentru zAlogirT i vindarT de
mosiT, si de veniturT si de alte lucrurT, cti s'ar fi fAcut inteascuns i cu ico-
nomie, i cA s'ati vindut la 6menT sträinT carT Bunt opritT a cumpära; ca sA
lipséscA dar acésta, sA aibA dar a trece in condica judetuluT tóte foile de
zestre i dietile i zapisele, de orT-ce asedAminturl, si de vindare, si de
moil,si de veniturT si de orT-ce, cum si de zälogirT, de va fi cu orinduiall
acute dupA cercetarea Ispravnicilor i sä. se adevereze de dinsul, °A Bunt
trecute in condicA, ca la orT-ce judecatA sä, se crédA de adevèrat acel sinet,
iar fail de a se trece in condicA sA nu alb& statornicie niel un fel de fin-
vare sétt zAlogire, niel foile de zestre, niel dietile; care pentru acésta, sA
aibA datorie IspravniciT, mal intatt a da in scire la tot judetul, ca totT sa
scie a veni la condicar sa le aräte aceste, ea sl trécA OW in condica ju-
detuluT, i O. se adevereze de ispravnic, de logollit, ca sA fie temeinice
Cu credintA de adevärate. e) asisderea sh trécA in condica acésta i exa-
menele de cercetArile fies-cAruia vinovat i cAdut in hotie, ca BA se afle
trecut ; i nand ar avea trebuintA numitul Logot6,t de vre'o povétuire
invätäturl, sä. aibA prin dumné-lor IspravniciT judetuluT a insciinta la
dumné-lul Vel Logofilt i dumné-lor Velitil Logofetl, sA AAA a arka
Domnid Mele, i porunca ce va primi de la noT iarAsT prin Ispravnic sA
se trimith la orinduitul Logorét. i pentru slujba i ostenéla lui sA aibl a
lua léfa ce este orinduitA; asisderea sä. aibA a linea i treT lude scutelnicl
6rnenT strAinT fArà de pricinA i tArA de dajdie in visteria DomnieT Mele,
cärora dup. cercetarea ce li se va face de cAtre dumnélor IspravniciT ju-
detuluT, ffind cu adeviirat fAr' de pricinA, sA aibä a li se da de ctitre vi-
steria DomnieT Mele pecetluiturT DomnescT pe numele i chipul lor, ca sA
fie ap`ératT; sA seutéscA i vinAriciul i dijmAritul pe drepte bucatele luT;
king& aceste BA iea i havaet de la °Agile de judecatA sétl anaforaoa co
www.dacoromanica.ro
124 V. A. IIRECHIX
Urmärirea unuT polcovnic, eh a dat drumul i «cacerdisit» pre un

ucigas de tòran, care era adus de anume mumbasir in judecata.
Implinirea lipseT de zestre:a sotieT luT Bezede C. Caragea, in 2 Februa-
rie 1807.
Surghiunirea la Campu-lung a luT Serdar Raducanu Caramaláu, in 14
Martie 1807. ApoT liberarea luT la 23 Martie acelasT an.
Procesul luT Enache Polcovnicul i cumatru-s65 Panait Doftorul
Toma §i Ghinea Moinescu ot StoenescT (1).
vor face Ispravnicirs65 judeatorul, insa la pricina hotarita de acolo, pen-

tru scris i trecutul in condica, de la 40 parale pana la tal. 2 de judecatti,
IspravniciT s65 Judecatorul sa aiba a insemna in Carte acel havaet, ca
sa nu se indrAznésch a lua maY mult; asisderea s iea i de ravase ce se
fac de soróce de catre IspravnicT, de la 2 parale pana la 6, iara maT mult
sa nu se cuteze a se lua; jara de la vinqari, de la zalogiri de mosiT, vil,
tiganT, séti alte ase4aminturT, cum si de la vincjarT, de la vinlarT de mosiT,
earl porunchn mal sus a merge cu zapt ca sa se cerceteze de Ispravnic,
sa se tréca in condiea, sA iea pentru scris: do mosia mare cate tal. cincT,
de mosia mica cate tal. 21/2, si de un tigan de un suflet 10 parale, insem-
nand iara Ispravnicul sett Judecatorul acel havaet intre acele ase4min-
turT. Poruncim Domnia Mea, dumné-v6stra Ispravnicilor i JudecatoruluT al
judetuluT, v416nd cartea DomnieT Mele, sa-1 metahirisescI la tréba acésta,
dandu-i condica judetuluT asuprA-1, ferindu-se de a nu face nescaY-va jaturT
celor ce vor avea pricinT de judecatT, sa a cere rusfeturT i mita, ca pen-
tru aceea i rInduit de catre Domnia Mea 16fa i 6menT scutelnicT, spre
a se feri de unele ca acestea, niel sa zabovésea in scrisul cartiT, séü trecutul
In condica locuitoriT ce vor avea pricinT de judechtl ca sa nu li se pri-
cinuiasca periciune cu perderea de vreme cu cheltuiala, ci Cu graba
savirsésca a fies-caruia tréba çi sa le dee drumul, pentru a de va face
vre-un cusur la vre-una din eke poruncim maT sus, nu numaT va fi lipsit,
alta data nu se va maT invrednici la mila i slujba Domnésca, ci-1 vomti
pedepsi, ii saam receh. gd. 1807, Ianuar 7. (Cod. L1V, fila 362.)
a) 165 Constantin Alexandru Ipsilante Voevod Domnul Moldovel si Vala-
Mkar cA Medelnicerésa prin apelatia ce ne-a dat nu se impotrivesce
la plata acesteT datoriT, fara numaY pricinuind neavere, a cerut sa i se puie
soroc. Dar fiind-ca destulä, vreme a trecut de cand i-s'a Ificut teslim
cherest6oa de catre acestT locuitorT, si nu este cu cuviinta a se mal pre-
lungi nisce 6menT sarmanT ca eT, nu primim Domnia Mea cererea do so-
roc a MedelniceresiT, ci poruncim Dumné-luT Ve!. Vist. sa se fad. zapt
pe séma Visteriei scutelniciT sèl, si din venitul lor sa se platósca locuito-
rilor acestora, prin Zapciul cel orinduit, dreptul lor de tal: 303, ce so arata
mal jos, ca ail a mal lua de la Medelniceresa. 1807 Maiil 6.
Pré Indipte Ddnine.
In urma acesteY luminate Buiurdisma s'a aretat pirita Medelnicerésii
www.dacoromanica.ro
Contera. Industrie. Bresle.

A vorbi de starea comerciuluT in noua domnie a luT C. Ipsilante, este
imposibil, cacT din causa r'ésboiuluT, a inchidereT fruntariilor si a rechisi-
tiunilor pentru óstea ruséscl, comerciul si intern si extern este in saciare.
Cu jaiba catre Inaltimea Ta, dicénd cit adevérat are s& lea acestT jaluitorT
cusur de banT din cherestéua ce ad fácut la casele dumné-el, si a pus
chezas la zapis pe un Popa Antonie de la CiocanescI sud Ilfov, i duph
ce a teslimatisit jaluitorii t6tit cherestéua dat numituluT Preot un
venit de mosie, si la banil arendil tinut in sAmit rt.masitl ca avea sa
je acestor locuitorr, ca i Molitva luT sa o ráspunda la clinsir; in do3u1 ea-
reia jalbT ni se poruncesce sa cercetam pricina prin judecata, i sa ar6tam
Marjal Tale in scris cu Anafora, prin Zapciul dumné tul Vataf za
niceT ; dupit care zapciul col orinduit infatisindu-T inaintea nóstra pe Me-
delniceresa cu jaluitoriT acestia, i intelegemd provlimata MedelnicereseT, se
ap6rara, cu totul i disera, ca el ati luat banT de la pirita Medelnicerésà,
iara pe acel preot l'att cerut dumné-eT, numaT ca un chezas la zapis, ca
sit urmeze sim fonieT, i fiind-ca ait teslimatisit teita cherestéoa la curtea ca-
selor dumné-el, îT corura dreptul ce mal aù sa mal lea. Asupra ace-
stora am jis MedelnicereseT, sa ne sc6t1 zapisul, sit vedem printeacel
preot ait tocmit, séú el este numal chezas pentru dinsiT? care dupit ce ne ar'éta
dou6 zapise de acea tocmita cherestea, i li so v6d.0 cuprinderea co el a-
vut'o cu insusT jaluitoriT, carora numërat i banT in mana, iar acel
preot a!' lost numaT chezas pentru dinsiT, atuncT pirita Medelnicerésa a
riSmas l'Ara de cuvint, si a sedut la socotéla inaintea nóstra cu jaluitoriT,
sit vada cat le r6máne dat6re, i cercetandu se socotéla de insisT noT dupa
zapise i fcSia de socotéla, ce a aratat dumné-el, s'a ales tela tocméla
cheresteliT in suma de tal. 1.011, cm tal. 13 niste cherestea prelsta ce a
luat'o asupra dumné-el, si luaturile jaluitorilor adunat in suma de
tal: 768, din care ati v'éclut insasT Medelnicerésa, ca maT rèmane datóre
jaluitorilor cu tal. 303, si pomenindu-T de plata a inceput a dice, ca
alba ingAduiala pana va scede si dumné-eT dela acel preot. Decl datoria
acésta de talad 303, alegéndu s'A bun5., curatá, dupa cherestéua ce ad adus'o
la casele dumné-el, nu pcSte acum a savdisi pro jaluitorl aruncánd pricina
asupra aceluT preot, i gasim cu cale: Zapciul cel orinduit sa implinéscá
de la dumné-eT tal. 303, si sA-1 dea jaluitorilor, ca sa nu maT amble pe aicT
trepádandu-se i dheltuindu-se, fiind címenT scapt)tatT ; iar pentru madéua
ce are ca acel preot, dupa jaiba ce o are data, cand '1 va infatisa zapciul pe
preotul cu dumn6 el Medelnicerésa inaintea nelstra, atuncl de va r6manea
ca sti-1 dea cavas, isT va cere i isT va cauta cu insusT acel preot. lar ho-
tárirea...-1807 Maiù 17.
Ianache Mavrodin Clucer, Dumitrache Varlam, Andonie Fotino, kan
Stolnicu (Cod. XLVIII, fila 114-115-116).
Constantin Alexandru Ipsitante Voevod. Cu cale fiind Anaforaua
dumné-luT Vol Logofa, orinduim iarásT pe acel mumbasir, ca dupa 15 4ile
www.dacoromanica.ro
126 V. A. IIRECHIX.
Niel de industrie nu OW fi vorba de aceste timpurT grele.

De la C. Ipsilante, din domnia acésta nu cun6scem pana asth41 deck
ale lunit acesteia sh mérgh, la numitul judet, cu care poruncim dumné-v6stra

ispravnicilor sil facetT urmare, precum se cuprinde mat jos.-1807, Maiil 4
Prea Indlfate Ddmne,
Duph luminata porunch MAriet Tale, ce mi se da la acésth jalbh a lut

Nicolae Zirnh §i Sandu §i Alexe Varlaam, ca ceta§it lor Soimhrent, ot sud
Saac, ce ail pricina cu un Vasile Pinta §i cu Capatinesct tot de acolo pentru
o parte de mo§ia din SoimArent, dintr'acel judet, urmhtor ['And am fhcut
cercetare §i vNut la manile jtiluitorilor alhturata anafora a departamentulut,
Cu luminata inthrire a MAriet Tale, inch din anul trecut 1806, Iulie 18, cu-
princ,1616re, ca piritit ail dosit de aci duph ce s'a judecat cu jAluitorit §i
s'ail orinduit de Maria Ta mumba§ir copil din casa de Visterie, cu porunch
chtre dumné-lor IspravniciT judetulut, ca sil aduch pe piritT fath inaintea
dumné-lor sh le cetésch alegerea departamentulut §i de vor r6manea cu
ea multitmitl sil le orinduiasch apot pe cerutit boerina§T a merge la fata
loculut, ta sil fach alegerea ce intru acea anafora a departamentulut se cu-
prinde, iar de vor (lice piritiT, a nu sunt multhmitT, atuncT sil pue un so-
roc in Boris dat la mana amindorora phrtilor, spre a veni aci la luminatul.
Divan. Am intrebat dar pe chiar mumba§ir ce a fost trimes, ca 0.-'ml ar'éte
ce urmare s'a Mont (lapa acésth, data luminata porunch? §i-ml spuse, ch
mergênd la dumné-lor IspravnicT, ail adus pe pirItt fath inaintea dumné-lor
§i primind §i piritiT a se face alegere, le ail §i orinduit boerina§T ale-
ghtorT, duph, cum se face dovadh §i din alhturata isprAvnicésch scri-
sóre, dar nict o urmare de alegere nu s'a !gout, din pricinh ch mal in
urma incepêndu-se rhsvrAtirea, pirltit s'ati intors nevrénd a merge la
fata loculuI; pentru care gasesc cu cale, eh duph 15 ()Ale ale luniT acesteia
sil mérgh iarh.§I mumba§irul ce a fost orInduit, la dumné-lor ispravnicil §i
dumné-lor BA aibh a urma Intocmat duph luminath porunca Mhriet Tale, ce
arët mal sus CA este data la Anaforaoa departamentulut. 1807, Main 2.
(Cod. XLVIII, fila 112).
16 Constantin Alexandru Ipsilante Voevod i gpsd. Fiind-ch banit
dupa vin4area easel réposatuluT Vornic Constantin Stirbeih, talen t 27.000
se aflA datT in depositon la sfinta Metropolie, unde 0 urmézh duph cuviinth
a fi phstratt tott deplin pana acum, §i Iiind-ch ace§t1 banT se cuvine dum-
nea-el sotia numitulut rèposat, poruncim, vata§e de curte, ca cu acest pitac
al DomnieT Mele sh fact taxil de acolo unde se aflh, adech la sfinta Me-
tropolie, tolico pisah gd.-1807, Ghenarie 3. (Cod. LIV, fila 11 verso).
16) Constantin Alexandra Ipsilante Voevod, Doninul Moldovel si Vala-
hie1.IntArim §i Domnia Mea ca sil sthpanésch Alexandru Cretulescu locul
acesta, cu Minh pace, ca un cumparhtor de la mezat, fh.c6ndu-se insh ur-
marea precum sh cuprinde mat jos. 1807, Aprilie.
www.dacoromanica.ro
ISTOR1A ROMiNILOR 127
putine dodumente cu referintä, la bresle. Este unul din August 1807, pe

care '1 däm in notä.
Proa Inpate D6nne,
Din luminatä porunca InaltimeT Tale, s'a dat la mezat spre vindare un
loe de prävälie a dumné-lor boerilor CretulescY ce 't-afi luat de la casa
dumné-lor boerilor BrâncovenT, dupä, cererea ce prin Anafora art flcut
MarieT Tale dumné-lor boeriT CretulescT de a vinde aci locul prin mezat,
insä locul mostenesc, in tirg, in ulita *elarilor, alaturea cu chciuma m6-
nästiref ArhimandrituluT, ce este binaoa ziditä de un Hagi Gheorghe Mai
pentru care acest loe dupà tocméla de Hagi Gheorghe, chirie pe an
câte tal. 400, adecä patru sute, care strigându-se la mezat intru auolul tu-
turor de obste, in soroc mal bine de 2 lunT, si din musteriT, dup. obiceiti,
la pretul cel din urimä aä rämas asupra dumné-luT biv. Vel. Paharnicul
Alexandru Cretulescu, cu tal. 4.650, pesto care pret ne mal esind alt
musteriù, ca sä mal îna1o, nicT din vecinT, niel din altiT sträinT, s'a si ha-
raciladisit mezatul acestuT loc de prävälie pe séma mal sus numituluT
musteritl, drept acéstä surnä de talen l patru-mil-sése-sute-cind-deeT, i Iiind-
c5, numitul cumpèrator, prin luminata Buiurdisma MärieT Tale, are voie a
aterdisi la mezatul acestor lucrurT ce a luat dumné-lor boeriT Cretulescu
de la casa dumné-lor boerilor BrAncovenT, i lucrul ce se va haraciladisi
asuprä-T, fAcéndu-se socotéla pärteT ce va fi avénd a lua, prisosul pretuluT
85.1 rèspundä In banT la starostie, aü luat acest loo drept socotéla pärteT
ce are a lua, dänd chezasT sigur la stärostie, ca vinOndu se t6te lucru-
rile ce mi luat dumné-lor boeriT CretulescY, sit se facä socotéla pärteY ce
are a lua, si de va fi mal' putin partea sa decát pretul acestuT loe, pri-
sosul pretuluT ce va fi mal mult s'AA rèspundä in banT pesin la stärostie,
ca sä facä urmare dupä poruncä, ci fiind-ca dumné-luT numitul cumpèrä-
tor a cumpèrat de la mezat, numèrând i obiernuitul havaet al cutieT de
milostenie, la leti Po banT 6, sä i-se dea i luminata intárirea MärieT Tale
spre mal bunA stäpinire. 1807, Aprilie 10. (Cod. XLVIII, fila 106-1074
Atanasie Staroste.
e) Fiind-cA ne-am insciintat Domnia Mea pentru un Ghinea Mazälu impre-
unä cu fratiT luT din sud. falornita ca a omorit pe un locuitor ot. satu Dra..
goesciT din sud. Illov, dupä care indatä. i trimiténd IspravniciT din sud.
lalomita, 6menT aT IsprävnicatuluT, si prindénd atät pe Ghinea, cât i pe
fratiT luT, pe carT i intilnindu-I pe drum un Stoian polcovnic de la Vlitsie,
nu numat cä le-a luat pe vinovatT din mánä, ci ina pe Ghinea ucigasul
l'a cacirdisit; drept aceea dar& volnicim pe Odabasa, ea impreunä
Cu patru neferT, sà mérgä i verl.unde va gäsi pro numitul Stoian polcov-
nicul ot Vläsie, sa-I faca strasnic Mumbasiret, spre a da de fatä si a gäsi
negresit atät pre Ghinea ucigasul, cilt si pre fratiT luT, pe caer sal ea apoT
pre totT impreunA si pro numitul polcovnie, i a-1 aducä aicT la Domnia
Mea; iarä alud acel ueigasT, nu se vor putea da de fata si a se prinde,
www.dacoromanica.ro
128 V. A. IIRECHIÀ
Acest document regulézA breslele unite a lemnarilor, a zidarilor, a cA-

rAmidarilor, a nisiparilor si a timplarilor,
atuncT sA iea numaT pe Stoian polcovnicul si s6.-1 aducl aicT; pentru care po-
runcim si dumné-v6strA Ispravnicilor aT judetuluT, sA datT orinduitilor Bum-
basirT tot felul mAnA de ajutor spre sAvtrsirea porunceT. ii saam receh.
gd. 1807, Ghenar 4. (Cod. XLIV, fila 13.).
11 1807, Febr. 2. Pitac la Aga, fiindcA Beizdadé Costache Caragea a mAncat
si a prApAdit zestrea soVeT sale Ralu Moruzina, orT-cAte vinurT va fi adus
de arará. Beizdadea, sh le pecetluiascA t6te, t'Ara a fi slobod nimenea sa
Amble la dinsele. (Cod. XLIV, fila 44.)
1807, Mart. 14. S'a fAcut volnicie ca sA ducA surghiun la CA'mpu-Lung,
sud. Muscel, pe SArdarul RAducan CaramanlAti, poruncindu-se Ispravnici-
lor, ca din oras arara slobod sl nu fie a esi fArA al doilea poruncA.
1807, Martie 23. PoruncA la IspravniciT din sud. Muscel ca sil slob6dit
pe SArdarul Caramanau a veni la casa sa, fiind-c6, s'a iertat de entre MA-
ria Sa.
Ia Constantin Alexandru Ipsilante Voevod, Domnul amindorora Teri-
lor Moldaviel si Valahiel. Fiind-cl atAt Ienache Polcovnicul si cumna
tul gil Panait Dohtorul, cAt si Dragomir, si Toma, si Ghinea, Mosneni ot
StoienescI aïl dat la Logofetia DivanuluT DomnieT Mele adeverinta lor In
scris, mArturisitA si de zapciul cel orinduit, cuprind6,t6re, el sunt ca totiT
multAmiV si odihniV a se face urmare dup5, acéstA, Anafora, fArA numaT
mosneniT, a/1 cerut a li se orindui si din partea lor hotarnic Dragomir
Ulescu pentru a li se face alegere si deosebire mosieT, iarA Diaforaua ce
att el ca nuini01 doT cumnatT pentru pAdure, sA se cauto fu urmA osebit;
dupl a tuturor, dar, pArtilor multAmire, intárim si Domnia Mea anaforaua
acésta intru tete, si poruncim credincios boeriuluT DomnieT Mele, d-ta biv-
Vel Sluger Dragomir, merend la faa loculul, sA facT urmare intocmaT dupA,
cum maT jos se cuprinde; pentru care orinduim si Mumbasir pe sluga
DomnieT Mele Aprod VAtAsesc; iar pentru aceY tal. 450, poruncim zapciule,
Ulescule, ce estY orinduit, sA-I facT acum pesin taxi/, de la lanache Polcov-
nicul si sA-I daT la Panaiot Doftorul. 1807 Februarie 20.
Prea Inearate DGmne,
DupA luminath porunca InAltimil Tale, zapciul cel orinduit VAtaf de

aprodT, a infAtisat inaintea mea pe Panaiot Nicolatí Doftorul cu cumna-
tul-s6t1 Enache Polcovnicul cu jAlbile ce ail uniT impotriva altuia, si cetind
mal intAiti luminatA porunca MArieT Tale, ce s'a/1 dat la pricina lor, in anul
trecut I. 1806. Maitl. 9, prin intArire la Anaforaua Sfinticl Sale pArinteluT
Episcop al ArgesuluT si a dumnélor Veliff boerT, cariT din amindoue pAr-
Ole ati fost cerutT in parte judechtorT si impArtitorT, vèduT cuprindindu-se
intAT pentru pAdure, ca dumnélor Ispravnicil judetuluT sA le orinduiascA
boerinasT cu pracsis cerutT de amindoue pAqile, ca sA le imparta atAt pa-
www.dacoromanica.ro
Domnitorul numesce direct Mal-mar-ba§a asupra acestor bresle intrunite
durea cea de la tuna. cat §i de la c6sta in douii, afar& din padurea

ce cade pe mo§ia mo§nenilor StoenescY, care sä se deosebésca §i sa
sté pána se vor judeca Cu mo§neniT, §i de va rt;manea §i aceea a lor, sa o
imparta iaraq el in dou6; sunt i alte Madele dintre el hotarite §i date,
care cum sä se urmeze, §i cele de implinit IA se implinésca de la Pol-
covnic, rinduindu-se §i Mumba§ir pentru implinirea lor; dupä care qise
Doftorul, cä inca niel pana acum padurea nu s'a impartit, §i baniT ceT ho-
taritT nu i aù dat totT, niel din cele 1-alte lucrurT nu i-s'att dat, ci Mum-
ba§irul intors fara de isprava, facênd Polcovnicul feliurT de mij16ce a
prelunai impartirea paduriT, ca sä o taie pentru al s6i1 folos, §i sä. o
vindä pe banT, sä. nu aiba ce imparti. Pentru care imT arata Doftorul §i
o insciintare a Ispravnicilor judquluT catre dumné lor boieriT CaimacamT,
de la trecuta luna a luT Noembre 16, din care se vede, cä. atuncT s'a fäcut
multa silinta a se pune luminata MarieT Tale hotarire in fapta, dar din
pricina PolcovniculuT nu s'a putut face, ar6tandu-1 pre Polcovnic cu totul
impotrivitor §i de multe amestecaturT pricinuitor, de putut cu niel un
cuvint a-1 aduce la cunoscinta; am vèdut §1 inseiintarea de acum de la
dumné-lor IspravniciT judetuluT, fiind scrisa de la trecutul Ghenarie 30,
unde serie disele §i pricinuirile PolcovniculuT, ca nu voTesce sa imparta pa-
durea, urmare impotriva hotariri4 iar n'ari urmat ceea ce li se poruncea
ca sa li se orinduiasca boieriT a le imparti padurea, §i a implini cele ce
era cusur; am intrebat dar pe Polcovnicul, ce cuvint de pricinuire are de
nu urméza dupa cuprinderea anaforaleT ce-'1 intaritä. de Maria Ta, ca sa
impart& numal padurea ce este pe mo§ia lor, iar aceea care cade pe mo§ia
mo§nenilor sh stea osebit pan& se va hotari judecata cu mo§neniT, §i de
va rèmanea a lor sa o imparta in urmä.? §i rèspunse, cA Doftorul va O.
oprésca o padure ce-'i dice Urs6ia, sä. nu o puna la impartire, apoT altä.
plidure ce este pe Deal, care i-s'a dat impotriva celeTa ce-T de la Ursoia sa
intre la impartéla; la care dise Doftorul, cä. la Urselia este un crang mic,
care la vreme ce vor merge orinduitiT boerT vor vedé cu ochil, §i spre
a face Polcovnicul fail de cuvint la acésta pricinuire arata §i a§edamintul
imparteliT ce a fäcut in scris, unde vorbesce, cA padurea este pe mo§ia
Stoenésca a DoftoruluT §i pe mo§ia Calugarésca a PolcovniculuT; vèlui
In Anaforaua acea intarita, scriind ca sA se m6s6re padurea cata este, atat
pe mo§ia DoftoruluT, cat §i pe mo§ia PolcovniculuT, de la Luna i de la
c6sta §i sä o impartä in doug, iar vre-o vorba de Ursoia nu este ; s'a dis
dar PolcovniculuT, ca 1.85 scornesce pricinuirT de nu urméza a merge la
impartire, i iar5.§T dise, sa se jud.ece întâiä mo§neniT a se hotari, cad mo-
neniT nu ail tréba la padure: ca sä se imparta do ()data, padurea sA nu
r6maie neimpartita cea care cade pe mo§ia mo§nenilor, eh apoT in urrna
le pricinuesce alte cheltuelT ca boeriT a imparti §i pe acelea, dar ca sa
nu-T mal rèmane cuvint, am gasit cu cale, ca boeriT ce vor merge, urmand
tocmaT i intru Vita la impartirea paduriT dupa Anaforaoa dumné-lor
boerT, ce este intarita de Maria Ta, ca sa impart& padurea de pe mo§ia
lor drept in douè in lungul mo§iilor, silindu-se de a da partea paduriT §i
V. A. Urechirl. letorialor. 9
www.dacoromanica.ro
130 V. A. IIRECIIII
si-T asemnézA 161 câte tal. 50 pe lunA de la casa rAsurilor, lAsAnd in fruntea
fie-cAreia din breslele unite numaT ate un ceaus si arte 4 seail 5 fruntasT
mesterT rnaT bunT, maT bètrânT si mal de ispravA, spre a constitui loja. Hri-
a unuia si a altuia cAt va fi prin putintA pe mosia luT si cu ce nu se va

ajunge sA trécA si la ce! I alt, iarit pAdurea de pe mosia mosnenilor ce are
sA fie osebitA, cu altA mèsurAt6re sA facA drept in dou6 si sA o insemneze,
ar'étAnd care este partea DoftoruluT si care éste a PolcovniculuT, ca dupA
hotArire, de va rèmAnea a lor sa nu mal fie trebuintA a se impArti, ci sit
fie sciutA a merge sA si.o stApinéscA; maT Motril provlimA, a pAdurea
ce va cAdea la impArtire a stApini unul pe mosia celtft l-alt, in soroc de
treT anT sa o taie, apoT O, rèmhe pArnintul in stApinirea aceluia carel are
si acésta fiind primitA de amindouè pArtile, am gAsit cu cale, ca asa sh se
urmeze; cerurA si acésta, ca boeriT ceT ce le vor impArti pAdurea, sA le ho-
tArascA si mosia, ca a nu maT fie pricinT si galcevurT intre eT; prima& este
de a se hotAri si mosia. Am fAcut cercetare si condeelor ce mar sunt asu-
pra PolcovniculuT de implinit, si se gAsirA. tal. 450 si un lant de fier care
sA se cAntAréscA si sA iea partea, si 23 banite meitl, 200 banite porumb,
600 oca fasole, insl din porumb dise Polcovnicul ca ail mal dat la omul
DoftoruluT. DecT si pentru acésta am gAsit cu cale, ea banft sil-T dea acum
pesin, si s'a dis zapciuluT sA-1 implinéscA, iar cele-l-alte sA le dea la fata
loculuI, inaintea boerilor ce vor merge impArtitorT si hotarnicT, unde pen-
tru toate sA-T isbrAnéseä, dupA cuprinderea Anaforalel si sA-1 ecsofliséscA a nu
mar r8mAnea cusur si dupA cuprinderea zapisuluT PolcovniculuT, din anul tre-
cut Junio 9, ce este adeverit si de IspravnicT, sa plAtéscA tot Polcovnicul si de-
ciuiala acestora ce se vor implini; iar pentru all alego boeriT in parte, cere Pol-
covnicul a se orindui din partea sa SArdar Petrache; primi si Doftorul a fi
si din partea sa tot Bardar Petrache, si mosia fiind aprepe de BueurescT
cale de opt césurT, s'a primit cererea lor si pentru a lua sfirsire, sA He lu-
minatA porunca InAltimeT Tale chtre SArdar Petrache a merge, si sil se
orinduiascA si Mumbasir, frA iea pre amindouè pArtile sA-T ducA la lata lo-
culuT, unde pentru impArtirea pAdurel sh aibA a face urmare intocmal si
intru Vote, dup. anaforaoa cea intAritA de N'Aria Ta, si dupl mijlocul ce
se aratA maT sus, iar cAnd se va lua sAvirsire prin luminata hotArire a
-MArieT Tale, si pricina pAduriT dupA alta anafora ce am fAcut intre mos-
nenT eu jAluitoriT, atuncT vor impArti desAvirsit si pAdurea ce cacle pe mo-
sia Mosnenilor; si pentru a se hotAri mosiile jAluitorilor, fiind-cA acele
mosil sunt de-a-valma si cu alt't mosnenT, sA alégA intaiti pe mosnenl si apol
sa hotArascA pe jAluitorT, pAzind si la hotArnicie a urma intocmaT dupA
asedAmintul ce s'a inscris, carT sunt hotArite de a se urma, si sA. nu iasA
din hotArire cu vre-o altA schimbare intru nimio, precum si de va esi vre-
un prisos seati vre-o lipsh, are sA fie la amindoT de-opotrivA, care hotArniciT
ca sil li se scie stApanirea fArA de gAlcévii, si tot SArdarul Petrache sA-1
desfacti si de cele-I alto, dupA cuprinderea Anaforalel ceT intAritA, si sA-11
ecsoflisésch, cum s'a lis mal sus; iar hotiirirea cea desAvirsitA rémâne la
MAria Ta. 1807, Februarie 8. (Cod. XLVIII, fila 72.)
www.dacoromanica.ro
sovul de la 7 August 1807, este in cea mal mare parte o repetire a celuT
de la 1803 (1).
(1) ICI') Constantin Alexandru lpsilante Voevod, Dommul Moldaviei # Vala-

chid. Téte acelea cate privesc spre trebuinta i folosul de obste nu nu-
maT datorie ail DomniT si obladuitoriT, ce s'ail invrednicit de la Dumne4eil
a avea stapánirT de OH si de nor6de, a le pune in fapta, ci incA cu mij-
1(5cele cele mal bune a le intocmi, a le imbunAtati, a le intari; intre alte
obstescT lucrurY trebuinci6se, fiind unul §i Nizamul Breslelor de lemnarT,
de zidarT, caramidarT, nisiparT si timplarT, cu earl se slujesc totT de ob§te
In trebuintele ce ail, de aceea incá de la lét. 1803 dui-A intimplarea cu-
tremuruluT ce a fast, &And se inmultiserl cu asupra trebuinta lucrulul de
zidarie si de lemnArie, atat in BucurescI cat si pe afara, s'aq pus in °rim-
duiala, ca nu numaI atuncY sa-V aiba totT inlesnirea, ci si in ceea-l-alta vreme
sa nu patiméscA nimenea, adecA cel ce va avea epistasia acestor bresle,
EA fie nu numaT cu sciinta mestesuguluT desavirsit si Cu vrednicie, ci sa
aiba, §i un ipolipsis, de a se putea increde §i a se nadajdui cine-va pentru
binalele, ce prin marafetul luT se vor lucra de me§terT lemnarT §i zidarT,
spre a nu se face noroduluT inqelaciunT §i pagube, precum ne ail arétat
dumné-lor VelitiT BoierT, cä patimea norodul maT 'nainte de uniT dintr'acestea
bresle, mancand baniT §i lasa lucrul ne isprAvit, §i altil stricand lucrul ce
ail tocmit, pentru care atuncT ne-ail facut dumné-lor cinstitiT si credinciosiT
boeril DivanuluT Domniel-Mele Anafora, de ail ales epistat asupra acesteT
trebY pe un Lazar Polcovnicul, om de isprava, cu sciinta meste§uguluT de-
plin, cereat in slujba acésta, si dupa trebuinta ce o are acéstA bresla de a
tinea un logorét cu léfA, si un om doT cu WA §i cu cheltuiala, ne-ail 'lent
dumné-lor boieriT rugaciune, prin numita Anafora, de a-T face Domnia-Mea
vre-o rinduialA de voila. Domnésca, ca sa se mangae Intru ostenelele slujbeT
luT, si sAll aibä hrana si chiverniséla; de aceea am &cut Domnia-Mea acésta
epistasie cu ofichion de boerie, §i i-am orinduit §i WA de la casa RAsurilor si
alte privilegiurT, precum mal pre Iarg se cuprinde in Hrisovul DomnieY Mele,
ce am dat la lét. 1803 Ghenarie 12; care acest Lazar murind acum, mYati aratat
d-lor boerT de vrednic la acésta Epistasie pe Paraschiva; decT pentru de a se
Oa cu ingrijire si mal virtos pentru ca sa aiba cuvincios Ipolipsis acéstA
Epistasie a luT, II dam si luT ofichion de boerie, cum a fost f}i Lazar, BA se
numéscA MaY-mar-ba4a, BA aiba si milele si privilegiurile ce ail avut Lazar,
adeca sa-§T tie scutelnicT §ése; pentru care poruncim domniel-tale Vel.
Vist. sa i se §i faca dintre pAmintenT, si sa li se dea pecetluiturile Dom-
nieT Mele, qi pentru stradania si osteneleie luT, ce are atat pentru porun-
e ile domnescT, cat §i la ale ()Wier, iT facem Domnia Mea orinduiala de WA
spre a i se da pe OM luna cate tal. 50, de la casa Rasurilor, sa aiba si
numitul boerul DomnieT-Mele Paraschiva MaT mar-ba§a, a pune osardia si
silinta intru slujba acésta, ca prin ingrijirea sa 0, se pAzésea o bunA orin-
duiall a breslelor acestora, ca nu numaT el adeca sà se foloséscA, §i s'a
ch§tige din mestesugurile lar, ci si norodul sa-sT aiba inlesnirea fail de pa-
gubA si WA de inselaciune intru trebuinta lucruluT binalelor, luand séma
numitul MaT-mar-basa, §i pe'ntru unele binale, ce sunt dupa pravilT oprite,
www.dacoromanica.ro
132 V. A. IJRECHIA.
Un alt Hrisov de la C. Ipsilante, din 28 Martie 1807 organiséza rufetul
adeca care astupa ì inchide lumina vecinilor, cum si cele ce ar cauta sa

cuprinda i sa strimtoreze uliele obsteT cu intinderea ce fac, i altele ase-
menea vatamatòre, ca indata sa dea insciintare la Domnia-Mea; pentru care
orinduim Domnia Mea si Nizamul mal sus numitelor bresle prin ponturile ce
se cuprinde mai jos dupa Hris6vele DomnescI de maT tnainte, i dupa Hri-
sovul ce se arath mal sus, adeca: 1. La fiesce-care din acésta bresla EA fie
orinduit cate un ceaus, i iar dinteacel rufet cate patru sari cincT fruntasT,
earl vor fi mesterT mal bunT, mal bétranT, i maT de ispravä, ca cu acer
fruntasl dimpreunä sa povétuiasca bresla, i cu aceia impreuna sa fie si
la preturile ce din porunca se fac, care FA aiba a se stringe si a veni la
longea lor, in dilele de sérbatorT cánd nu lucréza, unde are a veni i numitul
MaT-marhasa de a cauta trebile ce vor fi, earl acesti CeausT cat se vor afla
slujind aft a fi nedajnicT, i scutip pe capetele lor dupa rinduiala Hrisó-
velor ce aù' fost.
2. Cap lucréza, si se branesc cu acest mestesug i cu acest alisveris,
adeca lemnariT, zidariT, caramidariT, nisiparil i timplaril, verI dajnicT, yeti
scutelnicT, i posIusnicl, veri Jamad T de pe la ogeacurT, verT calarasT lipcanT,
verT ómenl domnescY, top sa BAIA a cunósce pre numitul MaT-mar-basa zabit
la ale mestesugurilor, dandu-'I supunere i ascultare la orinduelele bresle-
lor si ale mestesugulul care le arétam mal jos, si platind fies-care lemnar
zidar ajutorul cutieT podurilor, dupa cum att plätit si pana acum, din
care are a da numitul Mal-mar-basa aceT tal. 750 la cutia podurilor, ce sunt
obiclnuip, precum da si 'Ana acum, si prisosul este al lul pentru cheltue-
lele ce are cu plata de Ma la un logofét si la doY 6menT de slujba, afara
din brasla caramidarilor, i nisiparilor ce del la Epitropia podurilor 1:;le
ciuiala din alisverisul ce fac.
3-a. Cap lemnarT çi zidarl se va intimpla dupa vreml a veni de peste
Dunare spre a metahirisi mestesugurile acestea aicY, sa ailA a se aréta la
numitul MaYmarbasa spre a fi sciutl tul; care si cand vor vrea a se duce
la patria lor, sà lea ravas de la epistat, cum ca nu este in pricinä cu cine-va
çi pentru vre-o bina, si asa cu ravasul epistatuluT mergénd la spatarie, i-se
va da ravas de drum.
4-a. MaImarbasa sä ailA a tinea catastih la top cap sunt mesterT cu
sciinta mestesugurilor acestora, pamintenT seaù strainT, carl sint çi slobodI
a tocmi de sine-si binale si a lucra, si pentru a nu se face cine-vasT de
sine mester, tara, de a fi deplin la mestesugul acesta, çi luand lucrul cuT-va
si strice seati sä inçele ca sä lea banT, de aceia dicem, ca dal% de mesteriT
breslelor acestora, pentru care are a %inea numitu Malmarbasa catastih, cum
si din mesteriT ceT cu sciinta ce vin de peste Dunare, altiT sä nu fie vol-
niel a face tocmelT si a lua asupra-le namestiT çi zidirY, deaca nu sea mes-
tesugul, ce se lucreze cu diva la mesterT, seaù unde va OA, çi sa iea plata
dupä mestesugul luY, urmand nartuluI ce cu socotéla, de obste s'a dat.
5-a. Ucenicil sä slujésca pe la mesteril lor 'Ana vor invM.a mestesugul
deplin, çi cand va Ii sa iasa, facéndu-se destoinic, duca stapanul
la adunarea MalmarbaseT, cu bétraniT bresliT spre cercetare, çi fiind vrednic
www.dacoromanica.ro
ISTORIL ROMANILOR 133
mAcelarilor, monopolisAnd dreptul de vinlare de carne la 10 scaune in

BucurescI, fie-care scaun avénd 3 macelarT. Ace§tT 30 de macelarl ati drep-
tul de alege el in§i§T un vataf, care sa. Orto grija rufetuluT. Privi-
gherea asupra impliniriT datoriilor rufetuluT o da hrisovul vorniculuT ob
§tirilor. AceFAT 30 de macelarT sunt tlatorl si viuda carnea dupa nart §i
anume 8 parale ocaoa de carne de vaca, 10 cea de elie §i 12 cea de miel,
de la PascY pAna la Dumineca mare, iar de atunel cea de miel, sa se scada
la 10 parale ocaoa. Hrisovul maT acorda diverse scutirT de tainaturile o§ti-
rilor implyrAte§cT, de beilicurT, de ierbArit, etc, (2).
s'A aiba a fi slobod de sinW la lucrul meOepguluT ce aü inv6Vit, ca §i

ecT-l-alp me§terT trecêndu-T Maimarbap la catastih de meter.
6 a. Pricinile ce se va intimpla intre acestea RufeturT pentru ali§veri§ul
me§tewguluT, cum §i pentru ucenicY, calfT, MaTmarbaa impreunA Cu bë-
trAniT RufetuluT aceluia, adicta de va fi lemnar cu bëtrAnil lemnarilor, jara
de va fi zidar, Cu barAniT zidarilor, facénd Longe, dupä obiceiul lor, sA le
cereeteze, sa le judece dupA obiceiul lor, §i care va fi vinovat §i vrednic de
certare, are voie al intelepti. Maimarbap dupa obiceiul ion; la care aceste
longe datorT sa Eje totT din isnafurile acestea a se supune §i a veni eb.nd
se vor chiama cu ceau§ul lor, macar de ce bresla ar fi, iara care se va ar6ta
cu nesupuriere, are voie MaTmarba§a 0.-1 arate DomnieT Mele, ea O, lipséscA
din isnaful acesta.
7-a. SA aiba. insa §i MaTmarba§a a pazi intru Oto dreptatea §i buna
orinduiala Isnafurilor acestora la ale meSequguluT qi aliqveri§ul lor, atta
in partea fie-caruia, cat §i de ob§te, i O. se ferésca de orT-ce cusur §i
urmArT impotriva. DecT acest Hrisov poruncim Domnia Mea sA, se cetéseA
L'Ara auçlul tuturor_isnafurilor acestora, la Longea lor, ea sa fie sciut fiesce
cAruia nizamul ce am dat Domnia Mea spre a-1 urma cu to0I, care §i pentru
ea sa se pazéseA acum §i tot-d'auna nestramutat, l'am intarit §i cu Dom-
nésca 116stra iscAlitura i pecete. Ispravnic fiind d-luT cinstitul §i credin-
ciosul boerul DomnieT Mete Pan Isaac Ralet. Vel. Log. scris Ilrisovul
acesta aicT in orafoul DomnieT Mele BucurescT, la anul de la naseerca Dom-
nului Dumneleil §i Miintuitorului nostru Is. Hristos.-1807 August 7.
de Chirita dascAl Slovenesc. (Cod. LIV, fila 53.)
pecetea
gospod.
(2) Constangin, Alemndru, Ipsitante Voevod. Dupa luminata porunca

MariT Tale, ce prin Pitac ni s'a dat, ea &I, chibzuim ce nizam se cuvine a
da pentru viinlarea carneT pe acest urrnator an, adunandu-ne la un loe,
aducènd i o grua de macelarT, am facut chibzuire §i se gasi de ob§te
www.dacoromanica.ro
134 y. A. IIRECHIX
Acest hrisov s'a dat in urma chibzuirel DivanuluT, care la acésta a fost
invitat de Domnitor cu urmAtorul Pitac de la 5 Martie 1807:
Cu cale, cu primirea i acelora, ca sA se facA acel rufet dup5. cum a fost

maT inainte, i BA pórte grip, a fi orasul pe tot anul indestulat de carne,
urmand dupA ponturile ce se cuprind mal jos, pe care ponturT cer sA
sA dea i luminat hrisovul MArieT Tale de IntArire, pentru tAiat cArneT la lo-
curile cuviinci6se, fiind-cA cA stint in destul aceste çlece scaune:
SA fie in Politie çlece scaune, i sA fie la fie-care scaun cate trei to-
varAsT, dupA fóia ce vor arèta, avénd si un vAtaf mal mare intre dinsil pre
care '1 vor alege el ca sA pérte grija rufetuluT pentru Vote cate sunt ale
datorieT vAtafuluT.
AcestT Lude treT-lecT mAcelarY, ce se fac Rufet, sA aibA datorie cu
sarmiseoa lor cumOra vite din vreme, ca peste tot anul sa fie po-
litia indestulatti de carne, vinçlénd'o dupA nartul col hotArit, care se cu-
prinde mal jos.
Nartul earner are sA se urmeze inteacest chip, adecA : de acum de
la Pasce, BA se vinçlA carnea de vacA ocaoa Po parale opt, si cea de 6ie
Po parale çiece, i cea de miel po parale dou6-spre-çlece, pinA la Duminica
mare, iar de acolo inainte cea de vacA i cea de (5ie sA se vinça tot cu
acest pret Ora la implinirea anuluT, Mr& numaT cea de miel sA se scap.
cu douò parale la oca si sA se vinIA i aceea tot ca cea de elk), ocaoa po
parale çlece.
SA fie apèratT de tainaturile ostirilor ImpèrAtescl i alte beilicurT.
Nimenea altul verT-cine ar fi, afar& dintre cestI treT-4ecT de mAcelarY,
sA nu fie volnic a vinde carne cu ocaoa in politie, iar care se va dovedi
vinçlénd, ori prin tainA, seaù printr'ascuns, cu verT-ce fel de pret, vitele sA
se iea contrabant i sA se pedepséscä.
SA li-se fad. cArV Domnesd, orT la ce judet vor cere, dinc6ce de Olt,
ca sA string& vite pentru trebuinta politieT, cu pre1 ce vor putea cumpèra
sA fie scutitT de ierbArit pe aceste vite, dupA cum ail fost pinA in anul
trecut i dupA cum cuprind i ponturile DomnescY, i fènul ce vor face
pentru iernatul acelor vite sg, nu O. supere de beilic a li-se lua.
Alta O. nu se amestece cat de putin la Nizamul acestuT Rufct, ci
sA stea Rufetul mAcelarilor sub ascultarea VornicieT obstirilor, iar dumné-
luT Vornicul, ce va fi dupA vremY, sA fie cu mare luare aminte peste tot
anul i in Vele de dulce a se tAia carne grasA, bunA i indestulatA pen-
tru tot orasul, a nu pAtimi nimic de lipsA si a vinde intocmaT dupA nar-
tul col hotArit si a nu da lipsA cuT-va, dar niel stolniciT boerilor sh nu
le facA supärare a le alego vitelo din ocol, ci BA cumpere carne si eT
de aceaa de care se gAsesce pe scaune thiatA iar hotArirea cea desAvir-
sit rAmâne a se face de MAria Ta. 1807, Martie 28.
Dosoft. al Ungro-VlahieT, Dumitru Ghica Vel. Vist., Constantin Vistier,
Radu Golescu, Vel. Vornic StefAnicA VAcArescu, Dumitrache Racov4A
Vel. Vor., Vel. Vornic VhcArescu, Vel. Vorn. Campineanu, Vel. Log. Val--
laam, Vel. Log. 13Archnescu, Vol. Log. de obiceiurT. (Cod. XLVIII, fila 99.)
www.dacoromanica.ro
Constantin .Tpsilante Voevod.Prea stintia Ta pArinte Metropolite,

qi dumné-v6strA cinstitilor si credinciosT boierilor VelitT aT DivanuluT
Dom niel Mele, fiind-cä sorocul ipistAsieT cArnurilor s'a implinit, poruncim
darti, ca adunAndu-v6 totT la lan loe, sa chibzuitT ce nizam se cuvine a se
da pentru vinbrea cArnel pe acest urmator an, de acum inainte, si ca
pentru trébA ce este obstésca., fiind pentru hrana noroduluT politieT, fax&
zAbavA sA aròtatY DomnieT Mele, prin Anafora, Cu vAtaful de Divan. Tolico
pisah gd. -- 1807, Martie 5.
Dam in nota nartul general, intocmit, mar intAiti la Februarie 1807 si apoT
la 31 Iulie acelasT an (1).
(1) Nartul ce s'a reicut pentru vinclarea lucrurilor.

TAL. PAR ALE
1 DramurT 70 pAne curatA si apta bine. ? SIL se urmeze in putinfi vreme pina
1. DramurT 50 jimbla., va veld indesttdare de grtd nott.
1.
1. Ocaua de luminArT de setO Pana va e0 sea Dolí, i atunef dupà

24 Ocaua de sApun prost. 1 pretul seuluì noil se va pune nart.
12 Ocaua mizitra sAratA.
1 10 Ocaua pastrama si ghiudenul de térA.
32 Ocaua untul topit.
32 Ocaua de miere.
4 Butul pastraml de capra.
24 Brinza de burdut, oca.
_ 5 BrinzA prdspata, oca.
10 Ocaua pastram& de vacA si cArnatT de zalhana.
1 Ocaua de uleiti.
11 Cascaval de CAmpina oca.
30 Cascaval de munte oca, i casul negru afumat oca.
8 Ocaua de otet.
2 10 CarbunT ciubuce suta de oca.
2 CArbunT de tandur& suta de oca.
12 Oca anason de téra.
12 Oca de catran.
4 Oca de cépa uscatA.
4 Oca do fasole.
4 Oca de unte.
4 Oca de mazère.
___. 5 Oca de bob.
6 Oca de prune la loznite uscate.
8 Oca de prune oparite.
1 Cind capAtinT usturoiii.
3V2 Oca de semintA de in.
1 116c1Acina de telinA mare, iar micT doti6 la para.
1 pece radAcinT de patrunjel.
www.dacoromanica.ro
136 V. A. IIRECHli
Edilitatea publica'. Pavele. Incendii. Spitale.
Din respectul edilitAtil publice, putin se Oto face in scurta acésta noul
domnie a luY C. Ipsilante. Prin reorganisarea breslelor zidarilor §i lemna-
rilor, de care mg sus am vorbit, Domnitorul asigurl Bucurescilor, fila.
TAL. PA RALE
1 6 morcovT marY, iar micY 12, adicA doY-spre-dece.

1 0 vardA nerntéscA.
4 VarzA acrA.
1 TreY sfecle.
1 DoY-spre-4ece napY.
1 Guija mare, iar miel douè la para.
1 Ridichl sirbescl.
8 Ocaua nAutul de térA.
_ 5 Conopida mare.
4 Cea de mijloc.
3 Cea mica.
_ 1 6 fire de praz.
4 Sacaua de apg, vara, in poporul AgieY, iar iarna cincY parale.
5 Sacaua de al-A in poporul SpAtArieY iar iarna 6 parale.
Icé Constantin Alexandru lpsilante Voevod cu mita lui Duntnede4 Dom-

nul Moldovii fi Valahie1.Dupl cum s'a gAsit cu cale de cAtre dumné-lor
VelitiT boerY, intArim §i Domnia-Mea nartul acesta qi poruncim dumi-tale
Vel A ga, sl indatorescl pe totT ce! ce vind aceste feluriml de lucrurY, spre
a face de acum inainte vindarea lor, intocmaY dupl pretul ce inteacest nart
este araat, iar pre ceI ce iI vor dovedi vindênd cu viclenie, adecA orI lipsA
la dramurY, séti cu pret mal mult, sA aibA a-1 pedepsi; vindarea insl a panel
kli a jimblei sa se urmeze cu pretul ce se aratA in dos, numaY pAnA va
veni indestulare de grAri noif, precum qi vindarea luminArilor de set', i a
shpunuluT celul prost sA se urmeze cu pretul ce se aratA in dos, numaY
pAnA la sfir§itul viit6reT lunY August, când atuncl ese seul cel noti. 1807,
Iulie 31.
Ve! Logofa.
Prea Inalfate "Alune,
DupA luminata poruncA InAltimil Tale, ci prin Pitac ni s'a dat, ca sA

chibzuim cum se cuvine a se pune nartul la lucrurile pAmintesd de man-
eare, §i sa argtAm MAriel Tale in scris fArA zAbavA, ne-am adunat cu dum-
né-luT Epistatul AgieY la un loe, uncle aducênd §i din isnafurY fatA, am fAcut
chibzuire §i in ce chip am gAsit cu cale pretul cu care se cuvine a se vincle
fie-care lucru inteacéstA vreme, ar6tAm InAltimeY Tale intr'acest dinapoI
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMA/4MM 137
ne deplin reconstruit duph cutremurul de la 1802 qi incendiul urmhtor, mij-
catastih, dal% din carne care i§I are osebita intocmire ei, iar hothrirea....
1807. Iulie 39.
tefan Vhchrescu, vel Vornic, Isaac Ralet, Vol. logof., Dumitr ache Ra-
covith biv. vel. vornic. (Cod. LIV, fila 50.i
Un alt nart exista deja de la inceputul anuluT 1807 qi anume:
TAL. P.A.RALE
1 DramurT 65 phine.
1 Dramurl jimblh 35 la para.
10 Ocaua de carne de vach.
12 Cea de 6ie.
33 Ocaua de luminarT de s'éti.
24 Shpunul cel prost.
16 Mizetra grath.
1 25 Pastrama §i ghiudenul ce se face aid.
1 10 Untul topit.
1 4 Mierea.
6 Butul de phstramh de caprh.
8 Branzh pr6s0t5..
12 Phstramh de vach §i chrnaV de zalhana.
1 Uleiù.
26 Ca§caval de Câmpina.
1 Cmcaval de munte.
8 Otet.
1 30 CArbune ciubuc.
1 10 arbune de tandurh.
12 Anasonul de térh.
12 Catran.
3 Ocaua de céph.
4 Fasolea.
4 Lintea.
4 Mazè'rea.
6 Bobul.
7 Prunele uscate la lojnith.
10 Prunele ophrite.
10 100 de chpAtInT usturoia.
3'/2 S'éminta de in.
1 Radgcinä de telinh mare, iar miel dou6 la para.
1 10 rhdècinT patrinjeT.
1 6 morcovT marl, iar miel 12.
1 0 varz4. nemtésch,
4 Varza acr.
1 Dou6 sfecle.
1 Gulie.
I, 5 ridichT Orbesd.
www.dacoromanica.ro
138 V. A. URECHIX
lóce de reconstruire ceva maT regulata, cad i dansul pune asupra luT
MaTmar-basa al corporatiunilor intrunite, obligatiunea de a nu ingadui, ca
unele constructiunT sä incalce asupra stradelor, ci O. fie facute in anumite
conditiunT.
Putine strade ati putut sa fie reparate in acest timp de grele podvo41
pentru armata (1).
6 Ocaua nahutul de téra.

_ 5 Conopidia mare.
4 Cea de mijloc.
___ 3 Cea mica.
1 6 fire pral.
_ 3 Sacaua de apA vara, iar iarna 4 in poporul AgieT.
4 Sacaua de apa vara, iar iarna 5 in poporul SpatarieT.
I6 Constantin .Alexandru Ipsilante Voevod Donmul Moldove i Vala-
chid. Dupa cum Wail gasit cu cale de catre Sfintia Lor ParintiT Ar-
chiereT si de dumné-lor boeriT, intarim i Domnia-Mea nartul acesta
poruncim dumni-tale Vel. Aga ca sA indatorezT pe totT cel ce vind aceste
felurimI de lucrurT ale mancariT, spre a face de acum inainte vindarile
intocmal dupa pretul ce intfacest Nart este aratat, iar pe ceT ce iT
dovedi vindénd cu viclenie, adeca orT lipsa la dramurT, sati cu pret mal
scump sa aibT a-'I pedepsi. 1807, Februarie 22.
Prea lnafate Ninne,
Dui:a luminata porunca MarieT Tale ce prin Pitac ni s'ati dat ca sa chub-
zuim cum se cuvine a se pane nart la lucrurile de mancare pamintescT
(afarä, din celea cate se aduc i vin de la Tara-Turcésca la care acelea nu
este vreme acum a se pune nart) i sä. aratam in scris, ne-am adunat ca
totiT la un loe, unde fata fiind i dumné-luT Ve!. Aga am facut chibzuire,
si in ce chip se gäsi cu cale, pretul cu care se cuvine, a se vinde fiesce-
care lucru, ar'étam InaltimiT Tale intr'acest catastilf, iar hotarirea rèmane
a se face de catre Maria Ta. 1807, Februarie 25.
D. Al Ungro-VlachieT, Iosif Arges, Constantin Buztiti, Dimitrie Ghica
Banu, Constantin Ghica Banu, Constantin Varlaam Ve!. Aga. (Cod. LIV,
fila 45.
(1) Each' cate va acte relative la edilitate :
Anaforaoa ce s'a fa* cut in dosul jälbil ntahalagiilor pe Ulifa Fergstrclului.

I6). Constantin Alexandra Ipsitante Voevod. Dumné-ta Vel Spätar, de
vreme ce ne aratT ca la acea parte de loe din ulita Fere'straulul, unde cer
locuitoriT de acolo ca sä faca peste sant un podisor i port& pentru tre-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMIN ILOR 139
Uta activitatea se concentréza in orinduirea i imbunatatirea spitalelor.

Spitalul cel mare de la Dudoso!, inca din Decembre 1806, e destinat pentru
cautarea soldatilor rusT (1).
cerea lor cu carul la trebuintele ce ají, a fost si este orinduità straja de

slujitorT spre a pazi, i ca deosebit legat si el prin zapise ca da de
la dinsiT cAte un om pe sèptèmbia spre a le purta de grija impreuna cu
strAjeril ce! orinduitI; poruncim dará., sà aiba voTe a face cu a lor chel-
tuialA acel podisor i Ora pentru inlesnirea trecerilor la trebuintele ce
vor avea. 1807, Malí 6.
Prea Inaltate Ddmne,
La locul unde cere jaluitoriT sa se faca podisor de trécerea Cu vitele

lor din vechime a fost un zapciA de slujitorl, i slujitoriT paznicT al acoleT
strajl orinduitT de la spAtArie, si macar de s'a si fAcut santul de s'a inchis
acei drum, dar acestI orinduitT strajarT ari fost nelipsitY si se afta i acum
napristan, pAzind cu 6meniT ce se orinduesce de la Isnaf; acum dupa
acésta a MarieY Tale porunca, mal chiamAnd pre din jaluitorT, de a lor bunA
voie legat prin zapise la Cancelaria spatárieT, ca si de la dinsiI sa
orinduiasca pe ties-care stipt6mAna un om a fi purtator de grija cu stra-
jara ce! orinduitl de la spatarie i cu ce! de la Isnaf, si nu si pen-
tru acésta a insciinta pe Maria Ta. 1807, Aprilie 5 (Cod. XLVIII, fila
114-115).
Ve! Stolnic.
1807, Martie 14. Pitac la Egumenul Stavropoleos §i la Episcopul de Bu-
ca sA drégA negresit drumul ce urrnézA printre zidul manastireT Sta-
vropoleos i printre locul EpiscopieT cu orl ce mijloc va putea.
Constantin Alexandru Voevod i gpd. Dumné-ta biv Ve! Postelnci

epistatule al AgieT, Cu Oto cA pentru a fi ferit de primejdia foculuT, ata
tirgul, cAt i tela politia, ari fost daeo poruncT ca totT de obste sA ingri-
jésca a se 'natura adesea cosurile caselor, dar se vede ca pAna acum s'a
amelisit acel Nizam, din care pricina se intimpla primejdiT de foe, maT
vides acum cAnd se afla i ostasT conAcitl pe la case; drept aceea porun-
cim dumi-tale, sa se dee Nizam i porunca strasnica cosarilor, fara de za-
baya, ca de douò orT pe siliptèrnAna sa Amble i sa mature cosurile de prin
tóte casele din politie, de. verT-ce fel de stare va fi, cu voie fAra de
voie. (Cod. LIV, fila 8 verso).
(1) 16 Constantin Alexandru Ipsilante V oevod Domn al Moldaviei si Va-
lahiel.Cinatit i credincios boerule al DomnieT Mele dumné-ta biv Vel
Ban, Scarlat Ghica, epistatule al SpAtariel i epitrop al spitalurilor mar!,
fiind-ca pentru locuinta i odihna, i cAutarea celor bolnavY ImpgratesoT
ostasT, este a se gati spitalurile ot Dudoso!, porunoim dumi-tale, ca numal
www.dacoromanica.ro
140 V. A. IIRECHIÀ
Cunoscutul cAminar Nestor, care de maT multl anT administra spitalul

Panteleimon este indepArtat sub acusare de rea administratiune. Din causa
neingrijiril luT a ars spitalul Panteleimon, iar cele-l-alte sunt in pro:5sta' stare,
dice Anaforaua din 28 Martie 1807 (1).
Pentru intretinerea spitalelor se destinA si banT de la Clironomil ab in-
testato, cum se péte vedé din documentul de la 2 Aprilie 1807, ce dAm
in notA (2).
decal dupA primirea acestuT domnescul nostru pitac, s5, orInduescl om in-
tr'adins, ca sA epistAséscA a se drege si a se meremetisi verT-ce va fi Yost
stricat acolo dupA vremT, cum si téte odAile spitaluluT s5, se astérnA cu
mindire de zAblAil implute cu paie ca sA fie pentru odihna bolnavilor ce
se va aduce acolo precum lis mal sus; asijderea sA se fac5, tedaric
si de cat-va grail, cu care fAcêndu-se bulgur, sA se aducA la spitalurl ca s5,
se afle acolo pentru hrana bolnavilor; ci dar Vote acestea cate s'ail qis mal
sus sA daT dumné-ta nizam de a se gAti negresit, cum mal In grabA ca
sA, nu se intimple vre-o smintélA. tolico pisah. 1806, Decembrie 19.
(Cond. LIV., fila 6).
ko' Constantin Alexandra lpsilante Voevod ea mila lu Dumnedeti
domn Moldoviel osebit de acéstA rea economie cu
care s'a ar6tat cAminarul Nestor in diastima anilor de °And epitropisesce,
dup. cercetArile ce si 11.10 ne in parte am flout, ne-am pliroforisit pentru
numitul epitrop, cit i pe bolnavir ce se aflA la acest spital i-ati gonit de
acolo, primitA este DomnieT Mele Anaforaua co ne face pré Sfintia Sa pA-
rintele Metropolit i dumné-lor boeril, spre a lipsi cAminarul dinteacést5,
epitropie; pentru care si orinduim in locul ski epitrop la acéstA mönAstire
pe cinstitul i credinciosul boerul DomnieY Mele biv Vel Stolnic Constantin
Predescu, al cAruia ipochimen este cercat, nouA cunoscut de vred-
nic, cinstit si cu cuget curat. Drept aceea poruncim dumi-tale Vel Logofét
de téra de sus, sA se serie cAminaruluT, ea sA vie de afarA spre all pa-
radosi socotéla cu venitul i cheltuiala mi5nAstiriT pe Oa vremea epitro-
pie sale, si sA ar6tat1 DomnieT Mele prin Anafora, la care paradosis a so-
coteliT sA fie fath i 6tolnicul Constftntin, noul epitrop, in mana cAruia s5,
se facA teslim atat sineturile ce vor fi, cat i Vote lucrurile miscAt6re
nemiscAt6re ale acesteT mönAstirI.-1807, Martie 28. (Cod. XLVIII, fila 100).
ko' Constantin Alexandru Ipsilante Voevod.De vreme ce Clucerésa

nu r5spunde baniT ce este datére mortulul atat din arenda moie1 BercenT,
eat si din imprumutare, dupA cuprinderea zapiselor ce s'ail gAsit, poruncim
dumt-tale Vel Postelnice, i dumi-tale Vel Logofete de Ora de sus, sA se
vinclA la alt musteral arenda numitel mosil, pe catl anT se va putea im-
brAca suma banilor datorieT zapiselor ce vor fi mal r5mas ale mortuluY,
fAcéndu-se zapt, sA ne ar6tatT spre a se da in trebuintele spitaluluT, precum
am poruncit.-1807, Aprilie 2.
www.dacoromanica.ro
Ingrijirea de drumurile marT este impusa de necesitatile comunicatiunilor

o§tirilor rusescY. Numal podurile de pe apele marl din apropierea Dunarii
sunt suprimate, sat cel putin trase pe malul din partea unde e o§tire, ca sa nu
p6t5 prin surprindere sa invade prin ele o§tirT turcescT. Se suprima mal
multe podurT din diverse direOunT. Actele ce dam in nota, da6 informa-
%iunT pretióse in privinta acésta (1).
Prea lnalfate D6mne,
Urmánd luminateT MarieT Tale poruncT, ce ni se da la acésta jaiba, am

ar6tat dumné-el ClucereseT Raliti Cretul celea cuprind6t6re la malta
Buiurdisma, ca orl sa rspunda baniT mortulul ce sunt asupra dumnéeT
ca sà dea la trebninta spitaluluT, spre a se intimpina trebuinciósele chel-
tuell, Bati de nu, vetT da Maria Ta porunca a se vinde arenda acesteT mo§iT
la alt mu§teriti, pe cátT anT se pot imbraca baniT ce este jäluitórea datóre
mortuluT, in vreme ce pricinuirile sale cele serse inteacésta jalba, sunt
Para niel un temeiti, qi r6spunde, cb. baniT nu are mijloc de a-T plati aflân-
du-se scapatata. DecT dupa zapisele ce a dat mortuluT unul de talerT 6.000
cumpärat6rea arendiT mo§icY BercenT pe treT anY de la viitorul St. Gheorghe
inainte, §i altul de tal. 2.000, al fiuluT ClucereseT, §i dupa rèspunsul ce da
Clucerésa, ca alt mijloc de plata nu are, urrnéza cu luminata porunca MarieT
Tale sä. se vindä arenda mo§iel BercenT, pe cátl anT se p6te imbraca baniT
ce este datóre jaluitórea mortuluT, cad banT se cuvine a se lua sub zaptul
stapâniriT dimpreuna cu alte lucrurl ce va mal fi avênd mortul spre a se
vinde §i acelea a se da baniT ace§tia la trebuinta spitaluluT, §i &And vor
veni clironorniT mortuluT vor lace cerere de la spital. 1807, Martie 3.
Cod. XLVIII, fila 101.
Vel Postelnic Anton, Vel Logofè't Constantin Varlaam.
(1) Fiind-ca chiar §i in vremile lini§tite se cuvine a fi Vote drumurile strä-

juite §i pazite, ca sa fie sciut fie§-care drumal calgtor, ce fel de om este
de unde vine, unde merge §i Cu ce tréba? iar mal virtos la vreme de rès-
b6ie, se cuvine a face acésta paza mal cu deadinsul §i Cu mal mare pri-
veghere, de aceea dar chibzuind Dornnia Mea §i pentru podurile ce sunt
pe apa Arge§uluT, am hotarit ca numaT patru aiba flinta lor, §i sa
lucreze pentru trecerea calätorilor druma§T, iar cele-l-alte tóte sa se ridice
§i sa se tréel dincóce, Mat scandurile cAt §i luntrile, i funiile lor cum §i
orT-ce luntre sloboda se va afla pe la acele vadurT, §i sa se pule la un loe
departat de apa ArgequluT §i ferit, pentru care s'a6 §i trimis Mumba§ir
cu poruncile nóstre de a le radica, bez celo patru ce le pomenesc mal
sus ca a6 a rèmânea. in flinta lor, din care unul fiind §i cel de la . . .
sud . . . ; iata printr'acésta domnésca nóstra carte, orinduim pe sluga
Domniel Mele . . . eu . . . neterT sa mérga. .1a mal sus numitul pod, §i
sA stea acolo cu totiT napristan, ca sa pazésca §i sa privegheze cu mare
luare aminte: ce ómenT tree, de unde vin, unde merg §i cu ce tréba ? earl
www.dacoromanica.ro
142 Y. A. LIRECIIII
CAP. XII.
Micul rol al lui C. Ipsilante dupc1 re'narcerea in Domnie.
La mic rol sa reduce puterea domndsca a luT C. Ipsilante Inca din pri-
mele momente ale reintórcereT sale la BucurescT. A tinea, precum am vèlut,
curte cu 6re-care lucs, cu 6re-care aparat domnesc, II era ilia, permis, pe
cand, din respectul administratiuniT, C. Ipsilante ajunsa maT putin puter-
nic de cat un boer de divan, devenind executorul numaT al ordinelor Jul
Michelson si a celor mal putinT importantY comandantT de ostire rusésca.
Tot timpul Domnitorul §i-1 consacra la indestularea trebuintelor armateT
rusescY, decT la despoiarea tgreT. La 28 Decembrie 1806, Ipsilante da Pi-
tacul ce dam in note. (1).
acestY orinduitT aT nostri, sa aiba acésta, purtare de grija, ca nóptea sa tréca

podul dinc6ce de apa, adeca despre rèsarit, avénd cuvinciósa priveghere
pentru Vote cum s'ati (lis mar sus. 1807 Martie 6.
Podurile ce ail remas sil dmble.
Podul ot PrisicenT a luT Gheorghe Zarafu.
Podul Casciórele.
Podul ot Ionescr.
Podul de la Pitesa
Find-ca chiar si in vremea cea linistita este trebuinta a fi drumurile
strajuite si sciute, spre a se putea face vèlut si cunoscut verT-cine, cal6torT,
drumesT, cine este, de unde vine, cu ce pricina saù cu ce tréba, si incotro
are a merge mal virtos acum in vreme de r6shoY, mal cu dea-
dinsul trebuesce a se face acésta ingrijire, si a se pune in urmare acésta
paza a drumurilor, ci dar facénd Domnia Mea cuviincióse chibzuirT §i pen-
tru vadurile de pe apa ArgesuluT, am hotarit ca numaT cele de mal jos
arkate, earl sunt trehuincióse pentru trecerea calaorilor druma§T sa ra-
male in fiinçit, avOndu i luntrile si podurile cele trebuincióse, care si a-
cel ea nóptea sa se traga dinc6ce de apa, adecá spre rsarit, iar cele-l-alte
vadurT ce vor maT fi pe apa Argesulta in sus sa lipsésca, Cu totul; pentru
care si volnicim sa m6rga in fata loculul pe la fie-care dintre acele va-
durT, si prin ajutorul Ispravnicilor desfiintand tóte podurile acelor netre-
buincióse vadurI, sá ridice apoT atat scandurile lor, cat i luntrile i funiile
si O. le dueä la un loe depa.rtat de apa ArgesuluT i ferit, ca sa stea pa-
zite acolo; i saam recech. 1807 Februarie Cod. L1V fila 48.
(1) Ith Constandin Alexandra lpsilante Voevod. i gd.Dup5. aretarea ce
ni se face printre acésta anafora poruncim dumnéluT Vel. Vist. sa se pia-
tésca ClincénuluT baniT acestor care de lemne ce le-a dat pentru trebuinta
efirtirurilor ostaseseT, cu pretul ce se arata mal jos ad: po tal : treT carul
de lemne. 1807. Aprilie 2.
www.dacoromanica.ro
In cate-va rindurl uniT din locuitorT ati cercat sa puna resisten ta la
Prea Reigate Almne,
Dupa jaiba ce ail dat MarieT Tale Raducanu Clinceanu, cerénd a i-se r6s-
punde plata banilor pe lemnele ce a dat in tainaturT pe la cuartirurile
ostasescI, ni se poruncesce ca theorisind jaiba §i cererea ca sà arètam
Inaltimil Tale; urmatorT fiind luminateT poruncT, facem arëtare, cà dupa
venirea armiel aicT in BucurescT, facéndu-se indata cerere pentru lemne de foc,
neaparata fiind trebuinta acésta spre implinirea el, pana a se rudisi
lemne de la judet, dup5. orinduiala VisterieT, in31 de atunJI am arètat Inal-
timil Tale, cä numitul jaluitor are lemne aduse aicT in Politie de vinlare,
pentru negustorie, dupa care arètare ne-al poruncit Maria Ta, ca pentru
implinirea trebuinteT sa luäm lemne de la jaluitor §i sä i-se platésca de la
Visterie, cate tal: treT pe chip, care pret provalisindu-1 noT jaluitoriu10, macar
cä niel intr'un car nu primea, ar'étand ca dupä pretul cu care le-a cum-
pèrat el, i dupa suma osebitelor cheltuelT ce are facuta pentru aceste
lemne 'I tine mal mult de tal : treT; dar mult flind silit de no!, in cele
de pe urtna MIA voia sa l'am indatorat sa dea lemne cu pretul ce Maria
Ta aT poruncit §i al hotarat, ad: cate tal: treT qi a§a aü i dat
luitoriul pana acum care de lemne treT mil dou6-sute eincT-lecT i ése
dupa chiar dovada chitantelor ce are la manile sale a insuvi Exelentiilor
sale Generalilor si ale ofiterilor, earl ail facut cerere catre noT i noT am
iscalit acele chitante cu ordine catre jaluitor, ca sa dea. DecT fiind-ca ja
luitorul îi cere plata pe suma lemnelor ce a dat, arkand, ca. §i el esto
dator a r6spunde celor carT Yaù imprumutat de a cumpgrat §i a strins
aceste lemne aicT in politie, i fiind-ca este sciut de OM ob0ea de sarac,
O. fie luminata, porunca MarieT tale catre dumnéluT Vel. Vist. ca cu pretul
cel tocmit §i hotarit de Maria Ta sa-i-se platésca suma carelor dupa chi-
tan tele ce are, §i BA i-se iea chitan tele de la mana 10.-1807 Martie 16. (Cod.
XLVIII, fila 102).
Constantin Filipescu, Vel. Logf. Varlam.
Anafora in dosul jàibii lui Idn Ghiulbézei Stolnicul, pentru doué buti
cu vin si 20 vedre cu rachiA.
Kt) Constantin Alexandru Ipsilaute Voevod. De vreme ce neajungén-
du-se vinul i rachiul ce s'a dat har de la alte partT, a fost trebuinta de
s'a luat i acest vin ì rachiti, ce se arata maT jos, de la acele dou6 car-
ciume, care s'ati dat spre mangaerea Imp6ratescilor o§tirT, la venirea armieT,
§i fiind-ca acésta era datorie a tuturor orasenilor de la Buz'at, nu este dar
cu cale a r6mane numaT singurT acel doT carciumarT paguba0 de pretul
acestuT vin §i rachiä, ci poruncim dumné-v6stra Ispravnicilor sa, implinitT
cu lista' de la totT de obste orasenT de acolo tal. 228 pe vedre 228 vin,
qi tal. 170 pe dou6-çlecT vedre de rachiti, suma ce prin grain ne arata
dumné-luT Vel Logore't_ca s'a luat de la aceT doT carciumarl, din earl banT
www.dacoromanica.ro
144 V. A. IIRECEIIi
greanicile rechisitiunI. «Mal lelo- en prit!». El fura maltratatl. Chiar si din
sa se platésca prin sluga DomnieY Mele, Paharnicel, la Stoian carciumarul

tal. 111, pe alte atatea vedre de vin ce a dat el, si altY tal. 170 pe 20 ve-
dre de rachia ce a dat tot el vadra pe tal. 8, banI 60 si talen l 117 se
cadea StanciuluI carciumarul pentru alte atatea vedre vin ce a dat si el,
care acésta cisla sa o facetl apoI cunoscuta si la visteria DomnieI Mele,
spre a fi sciuta. 1807, Martie 21.
Prea Iniiliate D62nne,
Dupa luminata porunca InaltimeI Tale, ce mi se da la acésta jaiba, a

StolniculuI lancu Ghiulbéza, urmand, ar6t MarieY Tale; ca la venirea prea
puternicilor ostirY, eand ail trecut pe la Buz61', s'a dat liar, 1'10, de la
Sfinta Episcopie douè birtY cu vin si 20 vedre de rachiii, si de la dumné-
lul Paharnicul Hrisoscoleil dou6 buff °u vin, si de la mônastirea Ban dona
butl cu vin, care acésta nefiind de ajuns, s'ab luat inca douè butT cu vin
de la dou6 carciuml, si dou'é-d.ecl vedre de rachiii, prin dumné-lor boeriT
IspravnicI de s'ail bèut tot de ostasT, si aceste sunt pe carI cer cárciumariT,
plata; decI luarea acestor dona buti cu vin si 20 vedre de rachiil de la
carciumarI fiind cu adevèrat, arat InaltimeY Tale, si la cererea ce fac la
milostivirea MarieT Tale, insa li se lisese dumné-lor Ispravnicilor, ca sa se
analogisésca plata acestora pe orasenil de la Buzaa, sa nu cerce Visteria
paguba, dar O. vede ca n'ail urmat. 1807, Martie 14. (Cod. XLVIII, fila 94).
Vel Logorét.
16) Constantin Alexandru Ipsilante Voevod. Poruncim Domnia Mea

domnieI tale Vel. Vistier, sa se dea talen l 1.090 plata numaI a 545 care
lemne, lar cele-l-alte 50 caro ce ni se aran. mal jos arse de 0.114, ace-
tea nu sunt primite DomnieI Mele, cum si acelea 369 care, poruncim sa
le platésca insusT Medelnicerul Constantin, de vreme ce n'a putut a's1 da
socotélä pentru dinsele, ce le a facut si la ce trebuintä le-a cheltuit.
1807, Martie 17.
Prea Inilltate Nmne,

Fiind-ca pentru lemnele ce s'ab' luat de pe la una, altil, de ala din po-
litia Bucurescilor in trebuintele ostasesd, a pururea supra pe Maria Ta
cu jalbl ceI ce le-ati dat ea sa li se platdscA, ale caror jalbr orfnduindu-se
catre no'l spre cercetare, de aceia nu lipsim a arata MarieI Tale socotéla
acestor lemne de foc, precum mal jos o asternuram, ca sa lie luminata
porunca de a se plati. 1807, Martie 16.
Vel. Vist. Constantin Mica Varlaam.
www.dacoromanica.ro
trépta mal ridicata se facura unele impotrivirl la rechisitiunT, dar si ace-

stia /*tira rèti pedepsip (I).
Nu numaI de requisipunl de provisiunY ingriji C. Ipsilant, ci si de cel-
Muze pentru ostirea rusésca (2).
Socotéla lemnelor
CARR LEMNE
964 A luat Medelnicerul Constantin de la uniT alpT, precum in f6e

se arata.
369 Se scade i rèmane a le plati mnsu1, fiind-ca nu'sT da socotéla
undo le-a dat.
595 Minan a se plati care s'ail dat la cuartir, insa :
CAER LEMNE
545 ca Tescherele rusescI si ale mele prea plecatel slugT a

Mariel Tale, Logofkul Varlaam.
50 Care lemne care ars carau§iT in cata vreme
carat lemne, fin i orz.
595
TALAR' BAR!
1190 Adeca una mie, o Bina nouè slecY leT, fac aceste de mal sus
aratate 595 care lemne, platindu-se Po tal. doT, fiind lemne
de crang. (Cod. XLVIII, fila 90.)
(1) 1807, Aprilie 10. S'a facut volnicie cu patru neferf sa educa aicY pe ceT
mal jos aratap, carl aú batut pe Costea si Dinu, ce eral orinduip pentru
care, ca BA incarce fin si orz.
Capitan Partenie
Logofkul Radu ot. Talpa Sud. Vlasca.
Logoftitul Petre
Popa DrAcusin ot. RasucenT-Vlasca.
Logofaul Dumitru ot. AtIrnapT-Teleorman.
(2)16 Constantin Alexandru lpsilante V oevod i gpsd. Poruncim Domnia
Mea \Talase AprolY, Ceaus de aproc,11, Vatase de Divan, Vatase de Visterie
Vatase de Paharnicie, ca indata ce vep vedea acest domnescul nostru
Pitac numal decat sa gatip fe-care din stégul sèti cate cincT 6menT ca-
larT, pe care 0.4 facep teslim la dumné lul biv. Vel. Vornic Constantin
Varlam, ca sä fie naprestan pentru trebuinta calauzilor ce se cer de catre
Imparätescile ostirT, si pe Ota sèptilmina sa-1 schimbap orInduind cate alp
at4ia calan T in locul lor, ca sa lie nelipsip pentru implinirea acesteT tre-
buinte, precum s'a clis mal sus, toli. 1806 Decembrie 28. (Cod. L1V,
fila 8.
V. A. Urechirl. Merla Rominilor. 10
www.dacoromanica.ro
146 V. A. DRECHli
De la acésta data, nu se mal sfirsesc poruncile de rechisitiunT de tot felul

de la Ora, adevgrat jaf de i i nópte asupra el. InsusT Divanul Oril se
vede, in Ianuarie 1807, silit, ca rara de interventiunea DomnitoruluT sa de-
nunte unul general rus o categorie de jaf, care ameninta si Bucurescil de
fómete si de lipsa de lemne de foc in timp de iarnrt. In adeva OraniT nu
mal volar' sa vina, la BucurescY, sa aducä provisiunT, cacT de pe drum si
de pe strade ii se luati cartile, sub nume de podvecl.T i eral dusT in beili-
curT s6pOmanT i iar gptilmanY, departe de satul lor.
Noroc déca cel putin se maT putea intórce bietul Oran a-casa singur, cita
boiT iT periati, séü Il manca(' ostenil rusT, i carul nu mal putea servi de-
cat la incallitul acestora (1).
O alta insarcinare trista a DomnitoruluT era urmarirea boerilor presu-
pusT ca tin corespondenta secreta cu Turcia, orT cu Franta, cum i a celor
RomânT carT erail banuitY cà sunt spionT turcescT (2).
(1) Catre Excelen(a Sa Gheneralul de Turne Stigirof.
Pe la .Divanul Principatulul Valackid. Facem artitare ExcelenteT Tale,

ca din pricina, cacT orI-ce cara vin de pe M'ara cu lemne i ce alte tre-
buincielse zaharele se ieati de catre ostasiT rusl, cu numirT de peclosada,
s'a inchis politia cu totul, de se afla in mare stenahorie de lipsa lemnelor
si a altor trebuincióse zaherele de tirana, care fiind ca t6ta trebuinta ce
att polcurile ostasescY pentru cara ají a si-o cere dela magazie, fiind-ca sunt
cara rinduite intre dinsiT pentru poslusanie la trebuintele ostasesa, de unde
li se si da verl-cáte carè aü trebuinta i cer, iar acdsta urmare este jat,
cacT apucand pe saracil OranT de le ieati car'éle, i iindu-T popritY pana
nu le da banT, nu-T slob6cle, si fiind-cti acésta rea urmare credem ea niel
intr'un chip nu va fi suferita ExcelenteT Tale, a patimi adech, i saraciT
OranT smacinare i jafurT, si a patimi i locuitoriT politiel lipsa de cele
trebuincióse ale hraneT cum si cle lemne, fiind acestea trebuinci6se i chiar
ostasilor pe lama pentru hrana i incallirea celor ce se afla in cuartirurT;
de aceea dar ne rugarn i Excelente1 Tale, sa facT arétat i ExcelentieT Sale
Gheneral-Comandant, sa dea strasnice poruncl la tete polcurile ostasescT, ca
de acum inainte nimenea din ostasT sa, nu se cuteze, niel sa indrasnésca
a mal lua vre-un car de pe drumurT i ulite, i orT-ce trebuinte vor avea
de car6, sa faca, cerere la magazie ca sa Ji se dea de acolo. 1807,
Ghenar 19. (Cod. 54, fila 71).
(2) 1807, Martie 16. Carte sloboda, sa iea de aicT zapciul Spataresc pe
un Dumitrache Moldova, ce s'ad prins de Ispravnicul sud. Saac cersind
ffind trimis de Bjmbasa Taca ca sa ane unde sunt Muscalii, sa-1 duca la
Ocna
www.dacoromanica.ro
AcusatiT de spionagiii eraù aprópe fara judecatä aruncati in grópa ocneY,

deaca nu imediat ucisi (1).
(1) 16 Constantin Alexandru Ipsilante Voevod.Volnicim pe zapciul ar-

masesc, ca ridicand de aci pe acel Anghel Holtefil, sa-1 duca la ocna Sin-
nic, unde poruncim camarasului de acolo, sa-1 bagati inauntrul ocnei si
cara de al doilea porunca a Domniei Mele sä, nu fie slobod, si de primirea
fui O. aveti a da adeverinta la manile mumbasirului.-1807, Aprilie 20.
Prea Ininfate Dchnne,
Dupä luminata porunca Inaltimii Tale ce ni s'a dat prin acest alaturat
Pitac, s'a adus in judecatä. numitul Anghel Holteia, ce s'a prins la sud. Te-
leorman in villa de cersit si mai intaia am teorisit acest deosebit tacrir
grecesc cu care s'a dat vinovatul la inchisórea temnitel, apoi s'a facut cer-
cetari f6rte cu amaruntul, si precum de buna voia lui s'a marturisit, in-
sciintam Inaltimei Tale, cä numitul de felul lui este nascut, crescut in satul
Tatarani, sud. Teleorman, are muma, un frate mai mic si rudenii, ce locuesc
la acest sat, dajnici ai visterieT Inaltimei Tale, scie sirbesce si turcesce; de
la létul 1802 a intrat pastor de vite cu simbrie la nisce turci negustori,
cu cari merend la Giurgiu, cand s'a intors sa vie la satul lui gasind lo-
cuitorii satelor fugiti din pricina trecerei Turcilor carjalii, inteacea vreme,
el s'a dus la Zimnice si infra slujitor capitan, s'a dat slujind cu plata ne-
lipsit de atunci si pana acum, in care diastima de cinci ani in multe fin-
duri a venit la Bucuresci, trimes fiind atat de boeril ispravnici, cat si de
catre capitani, cu carti la dregatori, iar dup5, venirea prea puternicei armil
impLiratesci, orinduitul capitan Zimnicei, anume Dumitru, trecénd de cea
parte a r6mas slujitor capitaniei de la acésta cu ceausii lor, un Nistor si
Stanciu, ca nisce paminteni si familiari la acel loe, de unde niel el nu s'a
stramutat, si la 4.i intaia de urmatorul anu i s'a dat de Stanciu Ceauu o
carte deschisa, spuindu-T ca este domnésca, trimisä, din téra turcésca, orin-
duindul pe el cu -cal de olac si surugia de a mers prin cate-va sate inteacel
judet, cetindu-se acea carte catre locuitori, ca A fie cu supunere, sa dea
cele trebuincióse Turcilor, si la satul Viisóra gasind pe un Barbul proin-
Capitan, i-a dat acea carte, qicêndu-i, ca este orinduit insusi sa Amble prin
sate, sa publicuiasca, si el s'a intors inapoi la Zimnice, unde aflandu-se o
suma de Turci l'att dat sa slujasca rindas, la conacul Saraschierului acelor
Turci, un Suliman Jusbrumcia si la 12 ale urmatorului, in Vinerea cea
mare, l'a radicat Nistor Ceausul de slujitor de la slujba lui si l'ati dat ca-
lauza unui Buluc-basa Turc, ce avea cu el ca vre-o 300 de neferi turci,
sa-T pórte prin satele de acolo, si aducéndu-I pana la Odaia camarasului
Parachivii, din satul Branistea, unde toti locuitorii satului ere' tugiti, apoi
s'ají despärtit si cei mai multi ail apucat spre *0in-fui, iar el cu acel Buluc-
basa si cal-va Turci trecAnd la satul TiganescY, s'ail infasurat prin satele
de prin prejur, si la o mora gasind doi tgrani si spuindu-le el la Ciola-
nesci este pedestrime de ostasi si calarime la Rusi s'a' intors inapol, si
de la un loe i-aa dat acel turc Buluc-basa dou6 carti deschise, spuindu-I
www.dacoromanica.ro
148 y. A. tritEcilli
Pe Iâng5. ocupatiunT de felul acestora, C. Ipsilante maT avea §i sarcina,

mai mult ocasioniind chcltuelT decat onorurI pentru el, do a primi cu
alaiurT §i a gAzdui in BucurescT §i. in Oil diferite pers6ne inalte din 6stea
§i diplomatia rusésch. A§Ta, la 30 Decembre 1806, el primi la Bucurescl
pro Italinslii, care abandonând Constantinopolea, luà drumul RusieT prin
OHle române (1).
*
Dar putin timp durá §i asemenea situatiune a luT C. Ipsilante, clicT cum
se desprimávérb,, imprejurárile résiSoiuluT §i ale politiceT orientuluT aduc
In mare pericol BucuresciT §i pacea domnieT luT Ipsilante.
Amenint5t6rea positiune ce luase Anglia fatá, cu Turcia, ajutAnd pe MuscalT,
era de natura a intári, cu téte acestea, domnia cea nouá a luT C. Ipsilante.
Anglia, ilia la 13 Februarie 1807, trámite 11 vase de résboT, care intrá in
a sunt ale luT Iordache Orbul, sá mérgá farà fricA, sil dea una Isprávni-
celuluT de la Peritul, §i cea 1-altá zapciultif plA§iT de Ro§T, §i cu acele cAilT
mergénd maY nainte s'ati poposit la o m6r5, ce este aprépe de Mavrodin,
unde se aflail vre-o treT patru 6menT cunoseutT, pentru macini§, §i dupä ce
le-ati spus téte urmárile luT Fail legat §i ducêndu-1 la dumné-lor Isprav-
niciT din CiolAnesd, de acolo impreuná cu acele cártT Fail trimis aicT ; dupá
acésta s5, int6rsá numitul cu plfingere ca sá fie iertat de gre§alele la ce-
rénd ca s'a' se orinduiascá osta§ §i cu chezá§ia rudeniilor dintr'acel sat va
da mare prinsepre, ca va sluji cu dreptate; teorisindu-se dar arétarile nu-
mituluT, vedem, cá locul de slujitor fiind al scaunuluT capithnieT ot. Zimnice,
ca un pámintean nu i-s'a cuvenit s5, slujasca Turcilor, qi cu prilej sii, fi
fugit; a doua ca dui:a ce s'a oranduit in doue rindurT cu acele scrisorT,
nu trebuea sh le duch prin sate, ca sh pricinuiascá turburare §i spaimil lo-
cuitorilor, ci sh' le fi dus drept la orinduitiT de Ináltimea Ta, Dumnélor
IspravniciT, §i atund '§T dobandea scaparea §i neinvinov4irea; drept aceea
nu-T péte fi primitit arétarea rudeniilor luT §i incredintarea, ce dice cá,
va da, ca sà, slujéscá tèril cu dreptate, pentru dt acest proerisis ar fi tre-
buit sh-1 facá maT 'nainte Inca Onä a nu se prinde intre aceste urmárT; ded
fiind-ca dui-A ale luT urmärT s5, dovedesce vinovat §i fiind om cu capul,
judecata gásesee cu cale sIt se trimità la ocna fárä de soroc; de acésta nu
lipsim a insciinta, iar hotárirea 1807. Oct. 19 Cod. XLVIII. Ill. 109.
Constantin Stolnicul, Teodor Fotino Serdar; Constantin Calicari Medeln;
Constantin Slugerul.
(1) 16 Constantin Alexandru Ipsilante Voevod i gpsd. Dumné-ta Vel
Agh, indatia ce veT primi acésta poruna, a DomnieT Mete, numaT decat sá
aib1 a face t6tá cuviinci6sa gätire in casele Dumné-el VorniceseT AnicheT
FloréschiT, pentru ca BA conticéscA cinstitul Bldg al RusieT, ce are sIt trécA
pe aid. Tolico pisah gd. 1806, Decembre 30.
www.dacoromanica.ro
strimt6rea Dardanelelor si ancorând la Condoscali, ameninta Constantino-

polea cu foc, deacA Turcia nu va primi 8 puncte Intro earl : 1) Cesiunea
EgiptuluY cutre ea; 2) Moreea sA se reunéscA cu Epirul si cu Eptamisul; 3) Ce-
siunea RoduluY, a insuld CreteY, cat si CipruluY; 4) MLA Basarabia si Vlaho-
Moldavia sti se cedeze RusieY; 5) SA se reunéscA independenka Sirbilor;
6) La porturile turcesel sA pótA ancora liber vase de rèsboY englizescI si
rusescI; 7) SA se isgonéscA Sebastian cu tótA cancelarla sa (1) si sA se de-
clare rZisboiil FrancieY.
Turcia protesta de amicitie pentru Anglia, dar acésta o ameninta me-
rat. TotusT miscArile ostirilor luY Napoleon obligA pre Anglia sA-'s1 retragA
flota, peste câte-va dile.
TocmaY acole miscArY ale ostireI franceze, si tocmaY faptul cA amenin-
Wile Englezilor nu ail un efect imediat ingrijesc pre Ipsilante. ApoY la
7 Martie 1807, finteo JO, Sultanul imbracA cu caftan de domnie a Mol-
doveY pro marele Dragoman Ilangeri. Beizadea Alecu Suizo, fiul luT Mi-
haY Suizo (2), ce1-1-a1t protegiat al FrancieY, succede luY Hangeri in Dra-
gomanat (3).
Adaoge-se la acésta, cA 6stea ruséscA, duph co de la 2 Martie 1807, sub
Michelson, MiloradovicI, Dejur, Olan si altY generali merseserA sA batA Giur-
giul, se intorc la 17 Aprilie, in Vinerea mare, la BucurescI si CopAcenY,
fArA niel o ispravb.. MaY mult, chiar si de a se retrage din Valahia spre
Moldova pare cil primise Michelson poruncA, la inceputul anulul 1807. In-
tr'o scrisére a adjutantulul comandant Mériage, secretar al ambasadel
francese din Viena, serie in 22 Februarie 1807, din Vidin cAtrA Talleyrand
cele ce urmézA:
«Au surplus, les Russes ne paraissent avoir fait aucune tentative pour
communiquer avec les Serviens. Ils n'ont point passé l'Olt et la partie
de la Valachie située entre cette rivière et le Danube est absolument
libre. Ce pays, dont Crajova est le principal lieu, avait été rendu tribu-
taire par Passavan-Oglou. Les habitants de Crajova, A l'arrivée des Russes,
ayant fui vers Bucarest, ce Pacha a fait arréter un des principaux Boyards
qui se trouve encore en prison a Widdin comme otage. Molla Aga m'a
dit, relativement A cette partie de la Valachie, que d'après la réconcilia-
tion avec la Porte, il en laisserait la jouissance au Prince Suzzo, dont lo
CaYmacan était attendu pour aller a Crajova en prendre l'administration
mais il n'y a aucunes troupes, ni Turques, ni Russes.
VedI Hurmuzachi, Doc. No. DXXII. pag. 378.
Fotino serie, es A. Sutzo fu numit chiar Domnul Moldova (II p. 229. Vedi Fotino
T. II, pag. 229.) Cronica Greco-Romank publicat5, de d-1 Erbiceanu scrie, c<1. Al. Sutu tiul
luI M. Stitt', fu numit numaI mare Dragoman al Pone. Istoria Metropoliet Iasl, p. 510,
Cronica Oreco-Roman5,, pag. 510 a Istorid naropolid de LW.
www.dacoromanica.ro
150 V. A. IIRECHIA.
«Les Busses ont peu de troupes en Valachie; elles paraissent avoir

ordre de se retirer par la Moldavie pour joindre la grande armée en Po-
logne. Un courrier russe a été pris du côté de Rimnick. Ses dépéches
paraissent relatives a cette marche rétrograde.
«Mais ils ont organisé a Bucarest une sorte de mince grecque compo-
sée d'Albanais et Valaques ; on dit ce rassemblement nombreux et mal
armé.
«Les Turcs ont défait un corps russe a Petra, presque en face de Sis-
tov. On dit qu'il y a eu cinq ou six cents prisonniers avec un drapeau
et la musique, mais les détails ne me Font pas bien connus.
«II parait qu'un autre corps turc est passé par lbrail; que 5.000 hommes,
sous le commandament du frère de l'Aga d'Orsova, se sont portés sur
Rimnick du côté de BUséo, de manière a, couper la retraite à tout ce qui
se trouve en Valachie. C'est l'Aga d'Orsova qui m'a donné cette nouvelle
qu'il m'a dit lui étre parvenue par un Tartare expédié par son frère et
venant d'IbraTl. Je ne puis done donner à cette nouvelle d'autre certitude.
«Molla-Aga m'assure, que le Paella de Ruschuck peut avoir 50.000
hommes et qu'on attend d'autres forces avec le G. V. Mais si ces troupes
sont comme celles que je vois à Widdin, elles sont moins propres a in-
spirer la terreur a l'enemi qu'a ravager la Valachie. Le Prince Suzzo
aura peine à garantir cette province d'une dévastation complète, et ses
Boyards d'un massacre général.
«L'Aga d'Orsova me dit étre destinó 6, une expédition contre les Ser-
viens; mais je ne lui vois aucuns moyens pour cela. Orsova n'est qu'un
monceau de ruines, et son commandement a moins de trois lieues d'é-
tendue.»
Asemenea imprejurArT de sigur cAuta sa dea de gandit luT Ipsilante.
Rusia nu putea spori cu usurintA si dupä trebuintA, ostirile sale din

Principate, cAcT nu putea 15,sa fArA mare ap5rare de ostirT, granita despre
Prusia. FrancesiT luase Bresla5 la 7 Ianuarie 1807 stil no5 La 8 Februarie
la Eylati, Napoleon b5,tus5, chiar pm e RusT.
Situatiunea devenia ast-fel anevoiósA. TotusT Ipsilante VodA Inca spera.
Acésta ne esplicA faptul, ca in 25 August 1807 el trimete la Camenita
i se aducA Dómna si Curtea. Adevórat cit dispusA apoT sA rèmânA Dómna
§i Curtea la Ia§T, unde le credea mal in sigurant5 de cat in BucurescT (1).
Mal bine de o lun5, de ylile stAtuse RusiT cu Michelson in jurul Giur-
giuluT fArA succes. Primincl in Aprilie scire, cA óstea rusésca, care descin-
sese la Ismail, este in situatiune grea, Michelson lAs'a cum deja o spu-
serAm Giurgiul, si reluA calea Bucurescilor, cu gaud s5 mérgA apoY spre
(1) Pag. 512 Ist. Mitr. Mold.
www.dacoromanica.ro
ISTORIf. ROMAN1LOR 151
Ismail. Se 16ti scirea, c5. TurciI se concentréz& la ObilescY, numaT la °Ate va

ore departe de BucurescT. and generalul rus MiloradovicT, cu putinä Wire
ce mal r6frasese in CapitalA, abia 4.000 de osta§T, se decide sh abandone
de tot orwl, sA mérgA s'a' isgonéscI pre TurciT de la ObilescI, panica e
mare in Bucuresct Domnitorul merge sit intrebe pe MiloradovicT, de nu
rilmiume el §i BucuresciT in pericol (1).? R6spunsul afirmativ al generaluluY
rus, (15, pericolul 'Ate fi probabil §i cA cu siguranta nu peote fi decht cine
merge cu o§tirea rusésch. AtuncY C. Ipsilante stete pe gIndurT: abia sosise
la 12 Aprilie, din Ia§T, maiorul Niculae Pangal, cu misiunea de a orga-
nisa un corp de 6.000 de voluntarT românI §i albanezT, destinatT, ca sub nume
de «MacedonenZ» sàT duca in BalcanY, unde s5, incépa a rescula pre ceT de
acolo contra TurcieT. Ipsilante se ingrijish de cele necesare acestuY corp,
(lar la firma luT Aprilie 1807 de putin ajutor putea fi insghebandul acesta corp,
la ap6rarea Bucurescilor. AtuncY Domnitorul adunk in 24 Aprilie, la Divan
OM boerimea §i apelà la el ca, in interesul patrieT, pentru ca sA, aib6, Visteria
banY, cu care s5. mArésca §i s5. intretin5, 6stea pAmintén5., care O. fie spre
ap6rarea Bucurescilor, stt renunte totT la havaeturile lor, §i totT baniT din acestea
sa se verse in Visterie, multhmindu-se eY numaT cu sumele necesare traiuluT
lor. Domnitorul mal propune, ca sh se nunnésck o comisiune din doT boerY,
earl A' aibA ingrijirea imbrAcAminteT, armelor, cailor §i a nutrimentuluT armateT
pAmintescT. Acést5, comisiune s5, ingrijésa §i de baniT necesarT pentru ar-
mat5.. Singur numaY boeril Dimitrie Varlaam, serdarul Antonie Fotino §i ser-
darul Stroe, primirg. propunerile DomnitoruluT, pe clind tot restul boerimiT,
impreunA cu ArhiereiT, adresézA luT C. Ipsilante o anafora, prin care se opun
all abandona havaeturile qi privelegiurile, 4icénd, cA ail bune nAdejdI la
InAltimea sa, cit nu numaT vechile privelegiT vor r6mânea nestrAmutate, dar
c5. §i altele noue vor obtine, dupit promisiunea ce le-a dat. Despre cheltue-
lele armatelor rdspunser5., a nu pot g5.si banT, §i a Domnitorul sa facg, cum
o crede, BA iconomisésch lucrul §i de acum inainte, precum a fAcut pang,
acum.
Ipsilante era amArit de lipsa de patriotism a boerilor. Cu dou6 (,lile inainte
de acest rëspuns nepatriotic, Domnitorul trimesese óstea phmintésch cu 8
tunurT §i cu cAtT-va cazad T ru§T sub comanda generalulul Isaia (Isaiow), sa
isgonésa, din Oltenia pre TurcY §i pre Al. Sutu, rivalul ski, earl invadaser5,
tóte cele 5 judete §i Craiova §i le jhfuia §i le rechisitiona cu provisiunT
In natur5. §i in haul, cer6nd de la fie-care locuitor cate 40 de leY. «DecT
s'aii spirticat aceste 5 judete, (lice Dionisie Eclesiarhul (2): care incotro
Fotino II, pag. 230 trad. Sien.

Tesaur do monuments. tom. II, pag. 216.
www.dacoromanica.ro
152 V. A. URECHIi
putea soap din mana Turcilor..., berÏ, egumeni, negustorl, ail fugit in téra
Ungurésca.» Dionisie afirma ca la acé6ta pradare a OltenieT s'ail unit cu
TurciT i panduriT romanT localT. Generalul Isaiow cu 6stea de dragonI pe-
destri moldovenT, de cazad, de pandurl, muntenT si de cete de SérbT si de
ArnautT, ail isbutit sà curet() Oltenia de TurcT.
La 23 Aprille 1807 venisera la BucurescI doT trimisT SérbT, st cérä luT
Ipsilant ajutor de ostire si de banT, cu care Serbia sa petä lupta contra
Turcilor. Consulul englez din Bucuresd Sumnzerer mal raporta, a Ipsilant
acum, in Februarie 1807, aspira sa realiseze visul s'ed maret de a
uni sub sceptul ski unic: Basarabia, Principatele si Serbia. SérbiT II iu-
beat", (Poe Summerer, cacI Ipsilante a lucrat mult pentru eT la Petersburg,
ba si pe ranga TurcI, alta data. La inceputul lul Februarie 1807 stil nor],
se si astepta sosirea in BucurescI a uneT deputatiunT sérbe, din tabara luT
Cerni-George, cu scopul a cere luT Michelson de Domn pre Ipsilant. Se si pre-
gateail la BucurescY blanT i caftane pentru acestT delegatI (1). Domnitorul
nu le puta da ins& cele dorite, dar Karagheorghe, capul rebeliuniT sérbe,
inteles cu generalul Isaiow i unindus1 cetele de rebeIT cu ale acestuia, ail
reimportat numer6se succese contra Turcilor (2).
(1) Hurm. pag. 382 si 383.
Widdin, le 22 Mars, 1807.
(2) Monseigneur,
Je m'empresse de vous rendre compte que les Serviens font des pré-
paratifs pour tacher de forcer le passage du Danube entre Widdin et Or-
soya, pour se joindre aux Russes et Valaques; immédiatement après l'ar-
rivée de trois officiers russes et un Boyard, venus de Bucarest et portant
Czerni Georges 8 mille ducats, on a massacré 6. Belgrade 600 Turcs et le
Pacha. Cinq fuyards qui ont échappé sont arrivés hier par le Danube 6.
Cladova, chez Kursangli-Ali, qui a donné l'avis a Molla. Hier, un courrier
venant de Vienne m'a rapporté que dans la milt un parti de Serviens était
venu jusqu'au bord du Danube et avait voulu passer ce fleuve, mais avait
été repoussé.
Molla a envoyé hier des troupes et des armes pour s'opposer à leur
entreprise et conserver cette communication libre. 11 se dispose A, repousser
les Serviens. On attend des avis nouveaux sur leurs mouvements ; leurs
préparatifs se font vers Semendria. J'ai fait part hier par un exprès de cet
événement au général Sébastiani.
J'en ai fait également part au général Marmont en lui donnant des dé-
tails sur les Russes en Valachie et sur l'armée turque de Mustapha. Un offi-
cier envoyé par le général Marmont est arrivé à Nissa, un autre doit étre
aussi arrivé à Rustchuck. Le premier était porteur d'une lettre pour Pas-
savan-Oglou. Il m'a demandé ce qu'il devait faire, et attend à Nissa de
www.dacoromanica.ro
Cu tóte aceste succese din Oltenia si de la DunAre, situatiunea luT Ip-

silante in BucurescT, devenea tot maT rea, mal ales din causa neintelegerilor
In care intrase cu Michelson si MiloradovicT. Acestia fuseserA denuntaff de
Ipsilante la Petersburg, cA perd timpul in neactivitate, in petrecerT, in
balurT i mblând sA se ins6re cu fete de hoed i numaT de muTerT staili (1).
maT supèrat pe VodA Michelson si Milorado viol, cAcT Domnitorul a
refusat sA le dea 80 de pungT de banT, pentru ostenéla lor, precum i
mulOmit i boeriT MoldoveT (2).
Intrigele dintre Domnitoriti i generaliT muscall ajung tot maT neimpAcate.
UniT acusA pre altiT la Petersburg, cA nu-vi fac datoria. Lucrul ajunge
acolo, cA Ipsilant incepe a bAnui, cA Michelsohn i cu MiloradovicT sunt gata
sA-I dea pe mAna Turcilor i cà chiar ati scris Michelsohn Turcilor la Rus-
ciuc, la Giurgiu i la Braila, cA ati sA le dea la mânA pre beiul Ipsilante
«ca pre un rAsvrAtitor, care ail pricinuit turburare i rAsmiritA intre doutS
imp6rAtiT» (3).
Nu era milloc de scApare pentru Ipsilante. La 25 Aprilie trAmisese 6meniT
si la Camenita, sA aclucA pe d6mna cm tot haremul la IasT. Se vedea ca
inteacolo avea de g'And sA plece si el la prima ocasiune. Ceea ce-1 mal
Iinu in BucurescT, fu primirea, in primele clue din Maui, a unuT decret im-
p6rAtesc de la Petersburg, recunoscéndu-1 dreptul de a da grado in armata
pArnintéscA, de la porusnic p"anA la general, si aceste grade sA fie conside-
rate numaT cu un grad maT jos deal cele rusese. La 4 Maiti boeriT adu-
natT in Divan luarA cunoscintA de asemenea decret, fArA 'MA schimbe
sentimentele r6cite fatA cu Domnitorul.
nouveaux ordres. Je lui ai répondu que je faciliterai ici sa mission autant

qu'il serait possible.
Je n'ai point encore d'avis sur le mouvement du général Marmont. Les
Turcs sont partout très bien disposés pour les Frangais, enthousiastes de
S. M. Je réponds et envoie aux Pachas voisins les nouvelles de l'armée
et de victoires de S. M. Les Russes et Grecs sont toujours occupés à pu-
blier sur la frontière et vers le Danube de fausses nouvelles. IL en vient
beaucoup de l'Autriche.
L'officier venu à Nissa est Mr. Bigex.
Rien de nouveau en Valachie, ni sur le Danube. Le Prince Suzzo est
a Sistowa.
Daignez agréer, etc.
Signé: Mériage.
Dionisie Eclesiachul, Tesaur de monumente, t. II, pag. 217.
Dionisie Eclesiarhul, Tesaur II, pag. 216.
(Dionisie Eclesiarhul, II, pag. 217.)
www.dacoromanica.ro
154 V. A. IIRECHIL
Pe când corpul Macedonic, prin Pangal §i Teleman Ponianul, fiul Logof.

Scarlat Manu, ginerele Logof. Dudescu, sh pregatea se tréca Dunarea, A
rase(%) Macedonia, impärtind, in 3 Maia 1807, proclamatiuni in acest Bens,
Muscalii din jurul Bucuresciului §i din Bucuresci se pregatese sa mérga spre
Ismail. La 8 MBA i807 Michelson cu mal multi generall plea, prin Bucu-
resel inteacea directiune, av'ènd in arier-garda pre generalul Kutusof. Go-
neralul Dolgoruki are a lua positiune in fata Silistrei. Generalul Kamenski
este designat O. iea positiune la Gradi§tea in fata Brailii. La BucurescT, ra-
mâne generalul Mihai AndreiovicT MiloradovicT cu câte-va alte capeteniT,
dar apr6pe Para o§tire.
Acum situatiunea Domnitorulul C. 'psilante devenea intolerabila. Indu§-
manit cu Miloradovici la extrem, far& de aparare in contra planuluT, ce-T
presupunea, cIl are sh-1 tradee la Turd, C. Ipsilante se decide a abandona
positiunea. Si mal inainte de tete, dupa ce '§T pregatesce tot bagajul, la
17 Maia 1807, ordonä pristavilor sIl pubrice in Bucuresci, ca lumea sa se
retraga, unde o putea. Se dicea, ca pe cand trecea Dolgoruki in fata Si-
listreT, armata Vizirului a inaintat §i facêndu-§T junctiunea cu cea de la
Giurgiu an luat calea Bueurescilor §i ati legat tabara langa riul Arge§ (1).
Dona 4ile dupä acésta spargere a Bucurescilor, fugind toti eel' cu
dare de mâna la Bra§ov, iar eeT-I-alti in munp §i pe§terT, C. Ipsilante,
la 19 Maia 1807, in diva de Dumineca, iese §i el din Bucuresci apucAnd
drumul spre Foc§ani, pe la Afumatl §i UrzicenT. Mari séra, la 21 Maiil
sosesce la Buzatl. Rini flind revarsat, C. Ipsilante e gata sa ramilna in acea
neopte in Buzaa. Bine consiliat de al sal, infrunta pericolul treceriT riului
imflat §i Mercurl, la 22 Main sera sosesce in Foc§anii muntenT, tragénd la
ispravnicie. Norocul luT, cad in diminéta aceleea§T dile putea sIl fie prins
la Buzail de catre Nazirul Ibrahim, care din Braila, se pare ca insciintat
de Miloradovici, ca o sagétä se repedise la Buzati, sa puna mana pe Ipsi-
lante. Ne gäsind pre acesta, Ibrahim i§T rasbuna contra Buzaului, ucidênd
chte-va sute de térgovetT, jafuind casele §i luand in robie mal multi ro-
mani din ora § §i din doua sate: de la Sagéta §i CAlbinei. Numal 4 trasurl cu
calabalic de ale luT Ipsilante, caçlura in mânile luT IbraTiim. Banuiala, ca Ru§iT
neamici lui Ipsilante indemnasera pre Ibrahim, ca din Braila O. iasä in calea
Domnitorului la Buza, se pare intemeiata, cAcT nu se p6te explica inles-
nirea ef,4iri1 din Braila a o§tiriT turcesci printre §irurile impresurat6re ale
o§tirii rusesci, care sub comanda generalului Kamenski era postatä acolo.
Ipsilante rémase in Foc§ani impreuna cu gineril sal, postelnicul Anto-
(1) Cronica greco-ronaàn5. de la c5.1cMul Istoriel MitropolieI din Iasi de Erbicdnu pag. 313.
www.dacoromanica.ro
nie si hatmanul Persianu si cu boeril Varlaam si Cu Petrache Retoridi,

iar bagajele le trimise inainte la IasT.
La scirea, ch Ipsilante a venit in FocsanT, urmarit de TurcT, panica so
intinse in judetele Bacati, Putna, Tutova si Tecuciil, de se imprastiara
locuitoriT si din aceste judete.
Domnitorul C. Ipsilante nu cuteza sa rZSmana multe lile in FocsanT, ci
ridicandu-se, se duse la B6rlad, unde 'sl stabili provisoritl resedinta. Dar
In realitate TurciT nu-'1 puteati urmari nicT in FocsanT, cacT in acele glile
tocmaY se intimpla la Constantinopole revolutiunea in contra SultanuluY
Selim, caderea luT si inaltarea pe tronul turcesc a SultanuluY Mustafa
(18 Maitt 1807). Scirea acestuT mare eveniment din Constantinopole, nu
era de natura a inteti miscarile turcescT.
Intre acestea MiloradovicT merge, cum am arkat mal sus, numal cu
4.000 de ostenT in contra taberiT turcescl de la ObilescT, luand cu sine si
pre Pangal, cu abia inflintatul corp de voluntarY. La 26 Maiil, TurciT ail
fost batutY si isgonitY de aci, dar mal probabil, ceea ce scaph BucuresciT,
de invasiunea turcésca, a fost imprejurarea revarsareT ArgesuluT.
Dupa victorie, MiloradovicT se int6rce la BucurescY si prin puhlicatiune
indémna, pro emigratT O. revina in capitala tèreT si in patria lor. C. Ipsi-
lante se int6rce si el de la Bérlad la FocsanT, de unde se grabesce a tri-
mite caimacam al WI* la BucurescY pro credinciosul WI Constantin Var-
laam, el ne cutezand sa mérga la BucurescY, pe cat timp acolo se afla
neamicul s'ell MiloradovicT. Dou6 lunY de lile stete in FocsanT scriind
neincetat boerilor, earl' emigrasera in Ardeal (1) sa se intòrch in patrio,
cad pericol nu mal este. BoeriT nu ascultara de indemnul Domnitoru-
luT, cacT dupa. cum scrie Fanuta (Zilot Romanul), el nu priveail cu ochl
bunT prelungirea domnieT luT Ipsilante «pentru ca Rusilor le venea cu
strimbul, in vreme cand stapinea el tera, sa domnésca grec fanariot, °fin-
duit de P6rta turcésca; t6reT iarasT II cadea fórte cu greil s'e' fie supta de
douè partY: si de ostirile rusescI si de domn cu Grecil si ceT-1-altT al luT,
In vreme ce stäpinirea era acum rusésca (2).»
Codul LIV din archiva statuluY constata lipsa de administratiune roma-
nésca in BucurescT in tot cursul lunelor Maiil si Iunie, ha si mal peste
In trei Iunie 1807, a venit in Brasov al doilea vistier Costache Xantopol, trimis
inadins de Ipsilante Inca de la Barlad cu pitac special catre mitropolit si scrisóre catre
Archieref si boerl anuntandu-le vestea Imbucur6.teme, a afacerile patriei ail luat o fata
maI bun& si-1 loddmn6 sa villa cu totiI la BucurescI, unde peste cate-va clile va veni qi
el insust
(Istoria Metrop. Iasi', pag. 614.)
(Fanuta, (Zilot Rornanul), 86.
www.dacoromanica.ro
156 V. A. IIRECIIIi
OM luna Iulie, cAcT nu se maT gásesc trecute in acéstá condich niel un

document de administratiune interná decát cu incepere de la 31 Iulie.
Generalul Michelson de la Ismail, veni la FocsanT, unde se intilni cu C.

Ipsilante (1). Acolo se explicará intre el asupra neintelegerilor anterióre,
se impAcará i impreunA mersera la BucurescY (2).
Codul LIV din archiva statuluT cuprinde primul decret dui-A intrerumpe
rea de la 9 Maiti, cu data de 31 Iulie 1807. Acest decret stabilesce nartul
de vindare a obiectelor de indestulare public& Nartul e facut de .tetan
VacArescu, marele Vornic, de Isac Ralet, mare logorel, si de Dumitrache
Racovitá, fost mare Logoièt. La 1 August, Constantin Ipsilante purtand
încä titlul de Domn al MoldoveT i ValachieT, reorganiséza personalul ju-
stiOeT, dupa reint6rcerea a o parte din boerime in BucurescT (3).
Ca sa-1 reacá ceva prestigiti, mndata dupl sosirea sa in BucurescT, C.
Ipsilante imprástie prin ómeniT séT scirea, cá, Alexandru I al RusieT l'a asedat
rege al Basarabiel, MoldoveT, ValachieT, ha si al SerbieT i cá fiul sëü Bei-
zadea Alecu are sa se cunune cu sora Imp6ratuluT rusesc.
*i pe cand cu asemenea scirT lingusia amorul propriii na0onal, MuscaliT
asteptafi numaT ocasiunea proprie, ca sä puná sfirsit si domniel luT din
Muntenia. DeacA acésta intardia, e de credut cá, contribuirá imprejurárile
r6sboiuluT cu Napoleon.
CAP.
Napoleon. Rusia. Turcia i Principatele.
Sá arunam acum o ochire retrospectivá asupra actelor diplomatice cu

referintá la t6rile nóstre.
Talleyrand primi propunerile luT Alex. Moruzi, ca el sti ridice trupe din
Principate in fav6rea causel TurcieT (4).
Moruzi se intelege acum cu Pasvantoglu i cu Mustafa Baraictar, pen-
Gresesce Fotino scriind, a Michelson s'a tutors la Focsanl pe la inceputul lul Au-
gust. (T, II, pag. 238). La 26 Iulie 1807 Michelson a venit de la Focsani la BucurescI. (Ist.
Metr. Iasi, 514.)
Constantin Ipsilante intr5. in BucurescI la 27 Iulie 1807, SAmbAti, pe la orele 4 din
népte, si a gAzduit in casa r5posatulta Scarlat Ghica. (Vecri pag. 516 de la cronica
greco-romanA din Ist. Metrop. IasI.)
Cod. LIV, fila 51.
Hurm. p. 377, Tomul panl aci citat.
www.dacoromanica.ro
tru o actiune comuna a luT. Talleyrand, propune inch' TurcieT, ca sa 's't con-
centreze téte puterile i-n Marea Négra. Acest plan era mal mult folositor,
dupa semne, Id Napoleon, deck Turciel, cacT obliga pre Muscali sa ï dis-
traga ostirT de la fruntaria despre Prusia, spre a-le duce sa apere Crimea,
dar lasa Principatele neapèrate.
In 17 Ianuarie 1807 Generalul Sebastiani anunth luT Napoleon, ca armata
turcésca de la Dunare «fait une bonne contenance» i ca PasiT din Vidin,
Rusciuk si Ismail «ont (la entrer en Yalachie et prendront l'offensive contre l'ar-
mée russe.» Sebastiani propune, ca Impératul sa-1 combine miscarile armateT
sale Cu miscarea armateT turc,escl.
Acéstä armath turcésca, dupa, cifrele oficiale ale PorteT, putea sa fie la
386,590 6rnenT (1).
Darea de séma francesa despre intrarea Muscalilor in BucurescT, justi-
flea desertarea acestuT oras de Ture, pe aceea, cit nu se gasea in el de-
ck férte putinT ostenT, dar ca fruntea de apèrare si de atac rémAne la
Giurgiu. Napoleon, la finca luT Ianuarie 1807, promitea sit tramita si el din
Dalmatia la Vidin si la Durare vr'o 25.000 de ostenT, «si on était assure
des subsistances et s'il y avail sur ce point une bonne arm& turque; mats cette
operation ne pourrait se faire que sur la demande de la Porte el après avow
conclu un traité formel.»
Operatiunile bellice, in Februarie i Martie, se marginesc la defensiva,

orT la harte miel de ante-posturT (2) eacT iarna era férte grea. «Quant au.v
disposition., hostiles des armées, la saison très riyoureuse qui règne, oblige les Titres
et rester et la défense» (3).
In cursul ierneT, Al. Sutu, care lucra din rgsputerT, in intelegere cu ge-
geralul Sebastiani, nu numai ea eontribuise activ la reorganisarea ostireT
turcescT, dar inca, prin apelurT calm RomAnT, cerca a-T invita concourir
de tous ses moyens pour approvisionner les villes Turques des bords
do Danube.» (4)
Hurm. pag. 381.

Vedi IIurm. pag. 388, Doc. DXXVII din 9 Februarie 1807.
Dunn. pag. 382 Doc. DXXVII.
Bulletin.Bucarest, 4 février 1807.Les Souzzos mettent le tout en feu
et en flammes ct organisent avec des ingénieurs frangais les dispositions
de Mustapha BaYractar, qui est nommé le Généralissimo de l'armée turque
avec des pleins pouvoirs. Ce dernier a demandé de l'argent, et des mu-
nitions et se charge des affaires. Sa nomination A la téte de l'armée a aigri
tous les Ayans et Gouverneurs des alentours et causé une telle jalousie,
www.dacoromanica.ro
158 V. A. URECHIÀ
*
O scire de mare sensatiune se rèspändi in 4 Februarie stil noil, in Eu-
ropa: m6rtea lul Pasvan-Oglou. Vidinul indatä fu serios amenintat de
miscarea luT Cerni-George. In adevér, murind acest straniii rebel, o parte
din Delii s'él se retraserA din Vidin si intrarA in serviciul luT Mustafa-Ba-
raiktar din Rusciuc. LocuitoriT din Vidin eral ingrozitY si gata de a se
supune la atacul Sérbilor, dar Rusteni Aga, care, amic al luT Pasvantoglu,
pune mana pe cetate, dupA mértea mareluT rebel, se hotAri s'o apere.
Scirile despre téte aceste evenimente veniail in Europa prin consulul
englez din Constantinopole.
In Februarie este obligat a se ridica din BucurescI comisarul frances
(consul) Lamarre. Acesta lasa supusiT francesT sub protectiunea AustrieT,
care II primesce, dar Michelson protestA si cere ca, oil FrancesiT din 1.érile
Romane sA jure credintä. RusieT, orT sA pArAséscA tèrile in termen de 15
dile (1).
In Hurmuzachi avem scirea reintegrAreT de Turcia in domnia Mun-
teniel a luT Alex. Sutu. AcéstA scire e comunicatA de General Sebastiani
lul Napoleon. Talleyrand e multAmit de scire, in 13 Februarie 1807 stil noti (2).
Acéstä. numire nu e publicatä, negresit, la Bucuresci, unde se aflail RusiT
si domnul Ipsilante (3).
qui nous fait espérer, que ce Mustapha-DaYractar sera bient5t la victime et

la proie des factionnaires.
Quant aux dispositions hostilles des armées, la saison très-rIgoureuse qui
règne, oblige les Turcs A rester a la défensive; il y a toujours quelques
affaires d'avant-postes. Hier, l'on a conduit encore quelques prisonniers turca
et quelques soldats russes blessés. Le Général Michelson attend a tout
moment un renfort en troupes.
Le Prince Souzzo a trouvé le moyen A, faire passer des circulaires dans
la Valachie, datées du quartier général de l'armée ottomane a Roustchuck,
adressées au peuple vaIaque, pour l'inviter a coneourir de tous ses moyens
pour approvisionner les villes turques des bords du Danube. Il les invite
méme A ne pas reconnaitre le Prince Ipsilante comme Hospodar légitime,
mais bien de prèter foi aux ordres qu'il serait dans le cas de leur adresser
du quartier général de Rustchuck. C'est un véritable galimatias que l'his-
toire de tous ces Princes dans co moment. En attendant, les Russes ont
pris des mesures pour intercepter toute corespondance de Souzzo.
IIurm. pag. 383 si 384.
Hurm. Doc. XXVIII p. 384.
Singur la Craiova, unde, in Februarie 1807, inca nu erati RusI se pare ea, sub pro-
tectiunea Pasa de Vidin, era asteptat un Caimacanu a noului Domn Al. Sutu. (Hurm.
pag. 390. Doc. No. DXXXVI)
Intr'o scriseore a lul Lamare vice-consul la Varna, catre Talleyrand, despre miscarile
Rusilor la Dunare, din 16 Februarie 1807, dice, ca Principele Sutu a sosit la Varna de
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMINILOR 159
In 28 ranuarie 1807 st. n. Talleyrand, intr'un raport catre Napoleon

recapituléza scirile ce deja a dat, la timp despre intrarea Rusilor In Prin-
cipate, despre asediarea si luarea HotinuluT i BenderuluT, apoT adaoga,
Perta otomana avea de mult timp certitudinea, ca era tradata de Princi-
pele Ipsilante domnul ValahieT i ca Principele Moldovel inspira o
credere deplina. Amintesce apoT cum Perta a intocmit pre acesti domnT,
dupa dreptul sett necontestabil de suveranitate si cum; din acésta causa
Italinski declara ca va paräsi Constantinopolea. Mal departe Talleyrand na-
réza cele urmate si care le am adus deja si noT, duph cum se 1)4:Act vedea
In actul din not& (1).
citte-va ile i cà el ua envoyé son Spathar à Craiova dans la petite Valachie, pour r6unir
autour de lui les Boyards fldeles et armer les habitants. On croit ne restera pas un
boyard apres d'Ipsilante. (fIurm. p. 394.) Acest Caimacam avea sä fie George Suizo, un-
chiul luT Alex. Suizo.
(1) Tout ce qui est sacre parmi les hommes a été foulé aux pieds. Le sang
humain coulait pendant que l'envoyé de Russie, dont la presence seule
devait étre la preuve et le garant de la continuation de l'état de paix,
était encore 6. Constantinople et ne cessait d'y donner des assurances de
l'amitié de Son Souverain pour S. H. La Porte n'a su qu'elle était attaquée
elle n'a appris clue ses provinces étaient envahies que par le manifeste du
general Michelson que j'ai l'honneur de mettre sous les yeux de V. M.;
et, ce qui est aussi révoltant quo bizarre, au moment oil la Porte recevait
ce manifeste, l'envoyé de Russie, protestant qu'il n'avait recu aucune in-
struction de sa Cour et qu'il ne croyait pas à la guerre paraissait desavouer
les proclamations des généraux el révoquer en doute l'entrée des armées
russes sur le territoire ottoman.
A quel sort l'Europe serait-elle réservée, si ses destins pouvaient dé-
pendre des caprices d'un cabinet qui change sans cesse, que différentes
factions divisent, et qui, ne suivant que ses passions, semble ou ignorer
ou méconnaitre les sentiments, les procédes, les devoirs qui entretiennent
la civilisation parmi les hommes.
La Porte Ottomane avait depuis longtemps la certitude qu'elle était trahie
par le Prince Ipsilante, Hospodar de Valachie. Le Prince Moruzzi, Hospo-
dar de Moldavia ne lui inspirait plus une entière confiance. Usant de osn
droit incontestable de souver4ineté, elle les déposa l'un et l'autre, et les
remplaça par les Princes Suzzo el Callimaki. Cette mesure déplut à la
Russie. Son envoye déclara (le 29 Septembre) qu'il quitterait Constantinople,
si les IIospodard destitués n'étaient pas rétablis. A cette époque, .une in-
concevable guerre paraissait sur le point d'éclater entre la France et la Prusse.
Etonnée de voir en mesintelligence les deux Puissances les plus intéressées
sa conservation, la Porte sentit quel avantage leur désunion donnerait
son ennemi naturel. Un amiral anglais parut (le 12 Octobre) avec une escadre
et signifia que l'Angleterre ferait cause commune avec les Russes, si les anciens
Hospodars n'étaient pas retablis. La Porte céda à la nécessité et conjura
www.dacoromanica.ro
160 V. A. IIIIECHIÀ
Situatiunea la inceputul luT Martie 1807 deveni mal rea. In o scrisere
l'orage dont elle était menancée, en remettant en place (le 15 Octobre) les
Hospodans qu'elle venait de declarer traitres et en déposant les hommes de
son choix. La Russie devait étre satisfaite; l'Angleterre le fut au-dela de
ses espérances. La Porte avais cru et dut croire que, pour prix de sa
condescendance, elle conserverait la paix qu'elle avait si chèrement, si
douloureusement achetée. Mais la nouvelle de la guerre déclarée par
la Prusse et des premières hostilités commises ne tarda point a arriver
a St. Pétersbourg (Vers le 25 ou 26 Octobre). La Cour de Russie s'apptaudit
intérieurement d'une guerre qui mettait aux prises deux allies contre les-
quels elle nourrissait en secret un égal ressentiment, deux Puissances qui
devaient étre constamment d'accord pour s'opposer à ses projets contre
l'Empire Ottoman. Dès lors, elle ne garda plus aucune mesure. Elle ex-
pédia au general Michelson l'ordre d'entrer en Moldavie et dévora en espe-
rance une proie qu'elle convoitait depuis tant d'années, et que l'union de la
France et de la Prusse l'avaient iusques la forcée de respecter. Heureuse-
ment pour la Turquie, la guerre de Prusse n'a dur qu'un moment, et
l'artnée francaise arrivant sur la Vistule lorsque les troupes russes se
concentraient sur le Dniester, les a forces de rétrograder et d'accourir
pour défendre leurs frontières menacées. La Porte Ottomane a senti son
espoir renaitre. Elle a sonde dans toute sa profondeur que sa
condescendance avait creusé sous ses pas. Elle a reconnu qu'un miracle
sauvée, et toute la Turquie a couru aux armes pour étre désor-
mais 'Inseparable alliée de la France, sans le secours de laquelle elle
était en danger de périr.
Le 29 Décembre, l'Ambassadeur russe a quitte Constantinople, avec
toutes les personnes attachées à sa legation, avec tous les négociants
russes et memo avec les négociants grecs qui étaient à Constantinople
sous la protection de la Russie. Tous ont été respectés, tous ont pu se
retirer librement, tandis que les Russes emmenaient prisonnier en Rus-
sie le Consul de V. M. à Jassy, quoiqu'ils lui eussent donne des passe-
ports pour se retirer par l'Autriche.
Le 30, la declaration de guerre de la Porte a été proclamée a Constan-
tinopole. Les marques du Commandement supreme, l'Epée et la Pelisse,
ont été envoyées au G. Vizir. Le cri de guerre a retenti dans toutes les
mosquées. Tous les Ottomans se sont montrés unanimement convaincus
que la voie des armes est la seule qui leur reste pour preserver leur Empire
de l'ambition de ses ennemis.
Peu de nations ont mis dans la poursuite de leurs desseins autant
d'artifice et de constance que la Russie. La ruse et la violance qu'elle a
tour à tour employees pendant 60 ans contre la Pologne, sont encore les
armes dont elle se sert centre l'Empire Ottoman. Abusant de l'influence
que, depuis les dernières guerres, elle avait acquise sur la Moldavie et la
Valachie, elle a, du sein de ces provinces, soufflé partout l'esprit de se-
dition el de révolte. Elle a encourage les Serviens rebelles a la révolte.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMÁNILOR 161
a le Gustav Cogny chtre Talleyrand, din Rusciuc, 1 Martie 1807 st. n.

(acesta trhmis de Sebastiani pe langh Mustafa-Pasa, ca sA dea informatiunT
de situatia lucrurilor, scrie, ch In aprépe téte Intilnirile ce di avut RusiT
cu Turca acestia avurh, «des avantages marqués. Aussi des 15.000 Russes
qui passèrent le Dniester, on ne croit pas qu'il en reste 10.000. Its viennent
de se retrancher dans Bucarest. Ils sont desespérés et ont dejà demandé
une trève à Mustapba, que celui-ci a constamment refusée» (1).
La 15 Martie 1807 stil n. Mériage serie din Vidin, ch Molla Aga, Inlocui-
torul luT Pasvantoglu, a phtruns deja In Oltenia si eh Mustafa peste
chte-va vile va apuca calea spre BucurescI i cA «toute la rive gauche du
Danube est occupée par le Seraskier, par les troupes dc l'Ayan de Slistrie
et celle d'IsmaIl.
Je puis vous garantir que les Russes, a moins de moyens très-considérables
ne pouront se maintenir sur la frontière» (2).
Molla Aga, inteacestea, numaI cu 600 ostenT chlArime, primi ordin sh
instaleze la Craiova pe Caimacamul luT Alex. Sutzo, pe George Sutzo.
Acest Caimacam avea misiune «de rani). les &lards et les habitants qui
avaient fui et de se faire un parti.» (Hurm. pag. 397.)
Rolul acesta i se "Area cu atht mal lesne, ch aclejà la zizanie règne
parmi les Valaques inquiets du retour des Turcs, et conséquement it y a
une division marquée entre les boyards et Ipsilante et Michelson.»
Ce-va mal thrliti, la 14 Martie (stil not") 1807, Lamare serio luT Talley-
rand, dandu-I noua informatiune despre mutarea WI Alex. Sutu din Rusciuk,
despre noua ciocnire, Mug& Ismail, Intro RusT si Turd. RusiI bhtutT acolo
pretindeah el nu Turcil 11 bAtuserh, ci FrancesT deghizatI ca Turd. In-
trarea corAbilor celor noue Engleze in canalul de Constantinopole, spariase
pro TurcT. Sebastiani potoleste spaima lor. (3)
On ne peut pas supposer que la Russie s'aveugle elle même au point de

renoneer à tous les bienfaits de la paix, en refusant de prendre le seul
engagement que V. M. veuille exiger d'elle, celui de s'abstenir désormais
des entreprises qu'elle a faites depuis trente ans et qu'elle poursuit ou
renouvelle en ce moment sur les Etats qui l'avoisinent au Midi, et de re-
connaître l'indépendance et l'intégrité de l'Empire Ottoman qui importent
si essentiellement à la politique de la France et au repos du monde. (Hurm.
p. 386).
Signé: Ch. Maur. Talleyrand, Prince de Bénévent.
Hurm. p. 394.
Hurm. p. 394 §i 395.
Lamare chtre Talleyrand, despre cele ce se petrec la Rusciuk si des-
pre nouile operatiunI
r. A. Urecha Isteria Romanifor. It
www.dacoromanica.ro
162 V. A. mitcHli
airr..=07,1LY--.1-
Oastea ruséscA se tine adApostitA dinc6ce de Arge, dar, %lice Mériage,

din Vidin, la 9 Maitr, 1807 st. n., este probabil cA nu va intär4ia acéstA
o§tire neamicA rid se replieze dincolo de Seret si de Prut (397).
*
Ilustchuk, le 14 Mars, 1807.

Monseigneur,
Le Prince Suzzo est parti d'ici le 5 du présent mois et s'est rendu A
Sistowa, pour pouvoir correspondre plus aisément par Zimnizza avec son
officier principal (Spathar) qu'il a envoyé A Craiova, comme j'ai eu l'honneur
de l'annoncer b. V. E. par ma lettre précédente.
Sachant bien qu'il serait fort agréable A Mustapha-Pacha de communi-
quer le plus tôt possible avec nos avant-postes, et lui-méme m'ayant dit,
il y a quelques jours, qu'il était A peu près stir que nous étions A Chokzin,
ce dont je doute cependant en mon particulier) je me suis déterminé a
adresser par duplicata une lettre au général, quel qu'il soit, qui commande
la colonne de l'armée française la plus avancée vers les provinces turques.
Je l'informe succinctement de ce qui s'est fait ici, lui propose de corres-
pondre, s'il le juge A propos, soit avec moi, soit avec Mustapha-Pacha, et
lui indique pour cela deux voies qui me paraissent également sûres, l'une
par Widin, oil se trouve M. Mériage, et l'autre, qui serait beaucoup plus
courte, par Craiova, où se trouve le Spathar du Prince Suzzo. C'est par
cette dernière voie que j'ai tenté de faire passer ma double lettre.
Nous avons appris ici le 1-er Mars qu'une nouvelle action venait d'avoir
lieu, a 10 lieues environ d'Ismel, entre Peclivan-Aga et les Russes. L'ordre
avait été donné par Péclivan de ne point faire de prisonniers. Résultat,
1800 hommes d'infanterie tués aux Russes, prise de canons, 3 de 4 caisses
de munitions et de 95 chevaux. Le reste des Russes so sont retiré A Ben-
der. Les Russes prétendent, me dit-on, que ce sont des Franois déguisés
en Turcs qui les battent de la sorte. Ce propos réjouit fort nos bons Mu
sulmans.
Nouvelle du 1-er Mars : Entrée de 9 vaisseaux anglais dans le Canal
Constantinople. Je rassure les Turcs autant que je le puis, en leur disant
que, n'ayant point de troupes de débarquement, tout le mal que peuvent
faire ces neuf vaisseaux, c'est de détruire peut-étre quelques bicoques A
la pointe du Sérail ; qu'ils ne peuvent jamais causer autant de détriment
qu'en cause un incendie ordinaire, et qu'au reste, on peut s'en rapporter
pour les chasser du Canal et garantir l'Arsenal, aux conseils et A l'expé-
Hence du Général Sébastiani. Cela les calme beaucoup. V. E. sait sans
doute beaucoup plus positivement que moi ce qui est arrivé depuis ; on
parle de 6 de ces vaisseaux coulés i fond.
Le Prince Suzzo m'a donné le 2 Mars la nouvelle suivante :
Avant d'entrer en Moldavie, les Russes, pour s'assurer de la fidélité, ou
du moins de la neutralité des Tartares en Bessarabie, avaient pris et
emmené avec eux comme otages une trentaine de Chefs du pays. Ces
Chefs, ayant trouvé le rnoyen de s'échapper et cde retourner chez eux, ont
www.dacoromanica.ro
ISTORiA. ROMiNILOR 163
Voda AI. Sutzu, Impreuna Domnitor cu Ipsilante, cauta sa intre in téra.

La 4 Maiil stil noa, el pléca ca 3.000 de TurcT, dap de Mustafa din Rus-
ciuc, spre Sistov, cu gänd sa tréca la Zimnicea, tinéndu-se In relatiunI ca
Molla Aga si cu trimisul frances Mériage. AL Sutzo reusesce a bate
cate-va anteposturT rusescI de pe Ormul sting al DunareT. «11 s'est établi
dans le district de Valachie qu'il a conquise» scrie Sebastiani catre Talley-
rand in 10 Martie 1807 (st. n.) Ambasadorul frances nu mal putin ex-
prima dorinta, ca o armata francesa O. vie la Vidin sa2s1 unease& lucrarea
ca a Turcilor, acésta fiind si dorinta SultanuluT (1).
In contra luT A. Sutzo si a Turcilor din Oltenia, am vNut cum, la in-
ceputul luY Maifi 1807, Ipsilante isbuti sa trimita ceva ostire, care se pinta
minunat.
Insuccesele Rusilor incurajéza negresit mica partida a boerilor neru-
sofilT. Mal ales dupa ce antegarda luT Molla aga ocupa Oltenia, se observa
o miscare destul de vie in sens opus luT Ipsilante si Muscalilor. Deja in
1 Martie 1807 (st. n.) inteo scris6re din Giurgiu, in care se dadea sémä
de perderile Rusilor la Ismail (unde din 4.000 fusesera, redusT la 2.000 de Pe-
clivan Aga Aianul SilistreT) si de alte perderT de la 1Sistov, coresponden-
tele anonim adaoga a qice, ca: «data la partie de cette Principauti (V ala,chie)
où les Russes sont encore, on remarque une extrème discusiion entre eux et les Boyards.
Leur parti s'a ffaiblit avec leurs forces (2).
*
Situatiunea putea sa devina si mal rea, cad se astepta sosirea in Cri-

meea a uneT armate turceseT, sub comanda luT Iusut Pasa, ajutat de o
divisiune de PersanT in Georgia (3).
Asemenea faptä obliga pe Muscall, ca sa se replieze neintarc,liat spre Nord
unde era Napoleon si spre Crim.
De asemenea situatiune se felicita Napoleon, inca la finele luT Februarie
1807 (3 Mal). Al. Sutu, orT cat Moruzi cauta. a-1 sapa langa Napoleon, era
aussitôt excité leurs subordonnés a se joindre aux Turcs. Ainsi, environ

20.000 de cet Tartares, tant in fanterie que cavalerie, très courageux et très
bien armés, viennent ou sont même déjà venus se joinclre a Péclivan-Aga.
Ce renfort inattendu ne me parait pas une chose indifférente pour les in-
térAts de la Porte.
Ifurm. pag. 399.
Hurm. pag. 395.
Hurm, 395.
www.dacoromanica.ro
164 V. A. CRECHli
stapán in Oltenia, dei Moruzi era bine protejat de Generalul Andreossi,

care stráruia pentru el pe langl Impèr. Napoleon, lucru ce supra pe Se-
bastiani (1).
Situatiunea rea maT sus arZitatá a Rusilor in Valahia ne explia curioasa
nota, care ina in 26 Februarie 1807, Budberg, ministrul din afar& al RusieT,
o adres5, dare Marele Vizir.
Rusia se mira, naiva, cit Turcia i-a declarat rèsboiil! ... De altmintrelea
Budberg sciind réoa stare a ostireT rusescl in Principate i acea a imp&
ratuluT Alexandru fatii cu Napoleon, moderizii mult pretentiunile cu care ar
primi Rusia a se face pace si sa iasá ostirile din téra.
Pe and, pe la inceputul luT Februarie 1807, Amiralul englez Ducwort,
apArénd cu flota in Dardanele, impunea TurcieT in favérea Rusiel condi-
tiunile sciute (2), Rusia spera mult.
Acum Inst Budberg era mult mal moderat (3).
Hurm. p. 396.
Voici ces propositions:
a)Les châteaux des Dardanelles seront remis au pouvoir des Anglais.
b)Quinze vaisseaux de guerre chargés de munitions navales seront
conduits à Matte.
c)La porte déclarera la guerre a la France et 'renverra son Ambassadeur.
d)La Moldavie et la Valachie resteront ez la Russie; la place d'Isma et les
autres places du Danube scront mises au pouvoir de cette Puissance.
Budberg atre Marele Vizir, despre motivele intrtiriT trupelor rusescI
in Moldova, si despre conditiunile Cu carT pacea s'ar putea incheia.
St. Pétersbourg, le 26 Févr. 1807.
J'ai l'honneur de vous dire que nous venons d'apprendre que la S. P.

nous a déclaré la guerre. Autant que dans le manque de relations directes
avec Constantinopole nous en pouvons juger, c'est du prétexte de l'entrée
des troupes de S. M. I. en Moldavie et en Valachie, que nos ennemis com-
muns se sont prévalus, pour vous entrainer définitivement dans cet abime,
que leur politique astucieuse vous préparait depuis si longtemps. Mais vous
semblez oublier que cette mesure n'a été que le résultat nécessaire du peu
d'égards que vous avez eu pour nos traités, en destituant les Ilospodars,
en génant notre commerce, en élevant des difficultés au libre passage de
nos bátiment par le Canal.
D'autant plus que vous vous étes obligés par tous nos traités a ne point
introduire de vos troupes dans les Principautés, hors le nombre nécessaire
pour la Garnison des places fortes.
S. M. I. serait prke a se relAcher sur tel objet secondaire qui pourrait
www.dacoromanica.ro
ISTORIL ROM/LNILOR 165
Indemnat, de sigur, de catre Ru§T, Ipsilante se vede obligat a interveni

§i el la Pérta pentru pace cu MuscaliT. (1)
vous intéresser; mais elle ne saurait se dispenser d'insister avec la plus

grande énergie sur le droit du passage par le Bosphore, ainsi que sur le
maintien des privilèges aceordés aux provinces de Moldavie et de Valachic,
car Bes intérêts immédiats, comme sa dignité y sont également attachés.
Dès que ces deux points principaux seront en règle et que vous nous aurez
donné des sûretés suffisantes pour l'avenir, ce sera avec la joie la plus
pure que S. M. I. s'empressera de rétablir dans toute leur force les rela-
tions d'amitié et de bonne harmonie, qui ont si longtemp subsisté entre les
deux Etats et qui sont d'autant plus analogues a leurs véritables intéréts
que la Russie et l'Empire ottoman n'ont rien à ambitionner l'un de l'autre.
Je suis etc.
Signé: Andrei de Budberg, Ministre des Affaires Etrangères.
(1) Traductiunea scrisoreT primita de S. P6rta de la Ipsilante, prin curierul
german, cu privire la cele petrecute inainte de resbel, §i la cond4iunile
cu carT Rusia ar fi dispusa sa faca pace.
Constantinople, le 20 Alars, 1807.
Ainsi que j'avais, il y a déjà quelque temps, pris la respectueuse liberté
d'exposer et d'expliquer à la S. P. par ma très-humble dépêche, &rito
d'après la connaissance que j'avais acquise de la chose, l'Empereur de Russie
avait formé le vceu et l'engagement positif de maintenir et de consolider
la paix, l'amitié et l'heureuse harmonie qui unissaient sa Cour et la S. P.;
en faisant entrer ses troupes dans les Principautés de Valachie et de Mol-
davie, il ne se proposait, ni invasion du territoire ottoman, ni occupation
ou prise de possesion du pays et d'Etats. Son plus haut désir, son unique
intention avait été d'éloigner la S. P. des principes contraires a l'intérêt
général, de la ramener à l'adoption du seul système convenable a sa
propre politique et à celle des Cours de l'Europe. Tel était le rapport
explicatif, que le strict devoir de ma servitude me commandait de mettre
sous les yeux de la S. P.
Après m'en étre ainsi acquitté, je m'étais permis d'attendre et d'espérer
que tous les articles seraient discutés et amiablement arrangés avec l'En-
voyé de Russie, résident à la Porte de félicité, en conformité des- instruc-
tions et éclaircissements qui lui avaient été itérativement envoyés; que
la discordance qui avait paru s'élever quant à l'extérieur seulement, serait
bientét convertie en un parfait accord, et que ceux qui, sous les dehors
de la bienveillance, cachent la malveillance la plus prononcée, resteraient
frustrés du fruit de leur perversité.
Mais ayant au contraire appris que le dit Ministre de Russie s'était
retiré de la S. P., j'ai da en inférer, que les paquets contenant les in -
structions et éclairicissements sus-mentionnés n'étaient point parvenus a
ce Ministre à l'époque de sa retraite, et que, s'ils sont arrivés postérieure-
www.dacoromanica.ro
166 V. A. URECHIX
Ca sa indemne pre RomiInT la resc6là contra Turcilor, se face intre aniT

1800-1810, in scris i in tipar, o adevérata propaganda nationala, ha chiar
daco.ronuind GreciT platit1 de MuscalT desmormintail amintirea ilelor de
glorie ale Românilor. AsTa Ieromonachul Neofit tiparea «Vestitele vitejiT ale
luT MihaT Von., in 1806, la Venetia, carte ce de sigur circulá, din mana
In mfina in Principate, inca inainte de ce (la 1837) 0, o fie tradus Teodor
E. Eliat i tiparit «cu cheltuiala i cu indemnarea unor iubitorT de inmul-
tirea cartilor in limba romanésca.» Deja Macarie scrisese o simpla gramatica
romanésca, datand'o din Dacia pe and el o scrisese in IasT.
Numele de «Dacia» nume dulce, scump desteptateY consciintT romanesal
servi un moment Muscalilor pentru a exalta simtirile romane. El credeati
ca mal apoT vor sci sa faca pro RomanT a uita acest scurt apelativ.
S'ati inselat.
Trupele rusescY, care inconjurasera Ismailul mergeati réd. La inceputul luT

Maiti védurlim ducéndu-se acolo insusT Michelson.
BucuresciT r'éman ameninlatY de TurcT. Ce-T folosia luT Ipsilante mani-
festul luT Pangal catre GrecT, chiamându-T in 3 Maiil 1807 la rebeliune ? (1)
Ce-T folosia decretul ImpèratuluT rusesc, citit in Divan la Bucuresd, in 4
ment à la résidence Impériale, il ne s'y sera trouvé personne autorisé

les recevoir et A, donner connaissance de leur contenu à la S. P.
Je me vois donc de nouveau appelé, par le méme devoir sacré de ma
servitude, it rendre compte it la S. P. de tout ce dont j'ai pu acquérir
une pleine certitude; et je m'empresse encore de lui représenter que la
Cour de Russie, voulant et désirant évidemment le raffermissement de
la paix et de l'amitié, le Général Michelson, commandant les troupes
russes qui sont actuellement en Valachie et en Moldavie, est revétu de
plains pouvoirs absolus de son Empereur pour traiter et aplanir les points
en contestation; que, si la S. P. partageant le méme désir de rapproche-
ment et de conciliation des parties, se hatait d'envoyer en Valachie un
plénipotentiaire, le renouvellement de la bonne intelligence entre les deux
Cours serait très-facilement conduit a définition, et que, d'après ce que
j'ai su des bases préliminaires de ces conférences, elles consistent en ces
quatre articles:
Art. 1. Confirmer l'alliance conclue entre la S. P. et la Russie, et
renouveler l'alliance avec l'Angleterre.
Art. 2. Ne mettre aucun empéchement au passage par le Canal de.
la résidence Impériale des vaisseaux de la Russie, de ses munitions de
guerre et de ses troupes.
Art. 3. Observer et mettre en exécution toutes les conventions, tous
les engagements relatifs aux Principautés de Valachie et de Moldavie.
(1) Ve ll Istoria Metropoliei din Iasi pag. 363.
www.dacoromanica.ro
Mali!' 1807, prin care Rusia recunósee luY Ipsilante Voda dreptul de a face
óste si de a da grade, de la porucic la General, si aceste grade saAT
ail-A puterea lor, desi cu un grad mal jos decat cele ale RusieT ? Ipsi-
lante simti ca, nu mal p6te a se mentine in Bucuresei, mal ales dupa ce
afla ca Rusia cerea pace de la Napoleon. Despre conditiunile in carT Ru-
sia cerea pace se pot culege informatiunT in scrisórea ce Napoleon tramise
la fined. lul Martie (3 Febr. st. n.) 1807, catre Sultanul (1).
Acum urma fuga din not' a luI C. Ipsilante de la BueureseI (19 Mliii 1807)
de care mal sus ne-am ocupat.
Zilot Romanul nu explica bine fuga acésta a luT Ipsilante (2). Aron Flo-
ran o atribue acésta fuga la necesitatea in care se v64u Michelson sa
due& o parte din óstea de la BueureseY la Ismail (3) Laurian ice, ea «in
lun. a Maiti venind scirea ca. TurciT tree Dunarea la ObilescY, MiloradovieT
pleca din BucurescY In contra lor, iar Const. Ipsilante cu senatul (Divanul)
se duse la FocsanT (19 Maiti) si de acolo la Bérlad.
Cros. greco-ronulnci arunea asupra lul Ipsitante tot blastemul gii, ca.
Cu pitacul BM a sdrobit tot Bucuresciul, in 17 Maiii (pag. 543) si a FAO,.
tuit tóta Valahia. NumaT 9 4ile dupa pitacul de la 17 Maiii. MiloradovicT se
(1) Estras dinteo scrisóre a lul Napoleon catre Sultan, relativa la conditi-
unile cu earl Francia ar fi voit sa' faca pace.
Ostérode, le 3 Avril, 1807.
Je suis a 80 lieues en avant de Varsovie, et je vais profiter de 15 jours

de repos, que je donne a mon armée, pour me rendre A Varsovie et y
recevoir ton Ambassadeur. Je sens les besoins que tu as de canonniers
et de troupes. J'en avais offert a ton Ambassadeur. Il n'en a pas voulu,
dans la crainte d'alarmer le délicatesse des Musulmans.
Confiemoi tous tes besoins. Je suis assez puissant el assez intéressé a
tes succès, tant par amitié que par politique, pour n'avoir rien d., te refuser.
Ici, on m'a proposé la paix. On m'accordait tous les avantages que je
pouvais désirer, mais on voulait que je ratifiasse l'état de choses établi
entre la Porte et la Russie par le traité de Sistow, el je m'y suis refusé
J'ai répondu qu'il fallait qu'une indépendance absolue fiit assurée k la Porte,
et que tous les traités qui lui avaient été arrachés pendant que la Franco
sommeillait, fussent révoqués.
Sur ce je prie Dieu, etc.
Ecrit en mon Camp Impérial d'Ostérode, 3 Avril, 1807.
Ton très-cher et parfait ami,
Signé: Napoléon.
Vedif pag. 86.
Pag. 179 a Manualulul de Istor Princip. RomAninf, 80 Bucuresc1,1839.)
www.dacoromanica.ro
168 V. A. URECIIIL
bAtu, dupa cum vò'durAm cu Turcil la Obilesd, avénd pe UHT& 6stea sa

cka luT Pangal. In urma acesteT harte, MiloradovicT publicA indemnurT
cAtre fugan, sO, revinA totT in BucurescT, precum am arkat indArat.
De putin folos era acéstO islAndO, in predioa marilor evenimente de la
Nordul i centrul EuropeT. Acolo bOtAlia de la Friedland, din 14 Iunie st.
n., lOsase pe Rusi sdrobitT. 30,000 de Muscall fuseserà ucisT, ranitT
prinsT i restul armateT tugi in cea mal mare desordine, lOsand fiber& calea
luT Napoleon sA, intre la Tilsit. Silit fu imp6ratul Alexandru a mijloci pentru
pace. La 22 Iunie se subscrise armistitiul dela Tilsit. Napoleon se stabilise
acolo si imptiratul RusieT se indrepta spre Tilsit, trimitknd scire, cA e gata
sA deserte Principatele i sa abandone insulele Ionice (1).
Napoleon urmAresce totusT planul ski de aliantl cu Rusia. Alexandru
insinulazà, cA, e de trebuinth o intrevedere intre ambiT monarchT. Acéita
intrevedere se petrecu la 25 Iunie, inteun pavilon ridicat anume in mij-
locul apeT Niemen (2).
Scirea ce in acea di primi Napoleon despre criderea SultanuluT Selim,
convinse pro Eroul frances, °A nu era nimio de asteptat de la Turd i decT
propuse sO, negocieze cu Rusia, sacrificandu-1 integritatea imperiuluT oto-
man numaY ca s'o castige pre Rusia in contra Anglia
In negociatiunile urmate in Niemen, Napoleon tot lasa sO se intrevadl
de RusT, ca el le-ar ceda Principatele, pe earl el le pofteall acum do un
secol i in acel moment le ocupati cu ostire. La trebuintO chiar s'ar fi dat
Rusilor si o parte din Bulgaria. Fran ta va gAsi loo de intindere in jurul
posesiunilor lor din Iliria, in Bosnia si Albania, oil in Epir si Grecia. Dar
despre acésta era mal mult numaT vorbl plitcut6. ImpëratuluT Alexandru,
decb.t i se propuneati conclusiunT concrete.
Albert Vandal dice, a ceT doT suveranT prevedeaa cucerirT ideale, dar nu
insemnati hotarele lor, niel nu le determinag riguros val6rea i intinderea.
In adev8r, (1606 Napoleon inclina la desmembrarea TurcieT, d6cá studia de
pe acum miji6cele, prin earl ar putea opera acést5, spoliatiune (3), inc.&
nu' botarise planul: sistema mea asupra Tumid «chancelle, seria dinsul catre
Talleyrand fi este 'in mamentul de a cildea ; totqI nit sunt decis.» (Corespon-
denta 12886).»
Albert Vandal, Napoleon et Alexandre I, T. I, 52.

Ve41 pag. 614 1st. Mitr. IasT.
In 8 Iulie, Napoleon seria luT Mirmant, comandantul armateT din Dalma,tia, sA exa-
mineze ce foldse pot da provinciile occidentale ale TurcieT, pentru o putere europén5, ce
le-ar posede trimita un memoriO, asupra mij16celor de a le cuprinde. Voyage du
Due de Baguse, II, 389; apud Vandal I, p. 76.
www.dacoromanica.ro
Imparatul Napoleon nu se hotara in contra TurcieT, cad simia, ca des-

fiintarea acesteia va crea noue dificultatT FranteT, din partea Angliel maT
cu séml. Din acest punct de vedere Napoleon tinu la Niemen numaT cu
vorba pro Impératul Alexandru §i se desparti de el far& sA fi regulat nimio,
indemnandu-1 sa yin& la Paris, ca acolo sa se inteléga asupra seirteT lumeT
§i a TurcieT in deosebY.
Imparatul Alexandru spera totuO, cA i fara de Napoleon va putea pune
mana macar pe térile RomanescY, prin negociatiunT directe cu Turcia.
De asemenea succese avea nevoTe impératul rusesc, ca refaca re-
putatiunea inaintea Ru§ilor, dupa invingerile ce pkise de la Napoleon.
Suveranul muscal spera, ca Napoleon nu se va opune la acésta mica ope-
ratiune chirurgicala ce cugeta sa faca TurcieT, §i care operatiune arata
Alexandru, ca e proprie de a inlesni luT Napoleon definitiva desfiintare
a Turciei (1). Ministrul Jul Alexandru, Budberg, dar mal cu séma princi-
pele Curachin, ministrul rusesc din Viena, avénd adlatus pro Lobanow, in-
trara la finele luneT luT Julie, dupti calendarul nostru, in negociatiunT cu
domnul Talkyrand, pe cand i Imp6rati1 se vedeel dilnic in mod intim
§i conferee.' despre teite, Lark negre§it, sa conchidit la nemic, admiténd
une-orT intre eT pe regele Prusiel, Frédéric Wilhelm. In aceste intilnirT
ale monarchilor se regula sérta EuropeT §i a lumeT, filed cel putin se dis-
cuta despre acésta.
Despre Turcia, Napoleon de cate orT venia vorba, se propunea ca me-
diator al paceT intre Rusia §i P6rta otomana. Prin interventiunea luT Na-
poleon se va ajunge la un armistitid la Dunare, deck Napoleon in de-
finitiv punea o conditiune neplacuta RusieT: evacuarea Principatelor, fara
ca TurciT sä aiba dreptul de a le ocupa eT cu armata, in urma Muscali-
lor. Napoleon lasa sa inteléga, pre Alexandru, ea asemenea conditiune o
cere dupa. staruintele TurcieT, dar ca nu va tinea riguros la ea. Ba Inca
dicea, cA déca Turcia nu va primi mediatiunea FranteT, orT dupa ce o
va El primit'o, pan& in 3 lunT de la deschiderea negociatiunilor nu se va
ajunge la resultat, atuncT Napoleon impreuna cu Alexandru vor imparti
imperiul turcesc, lasand sa subsiste din el numaY Constantrinopole §i Ru-
melia. Napoleon reservându-§T de a conduce relatiunile cu Turcia, cauta
sa faca din Rusia un factor al politiceT sale fata. cu Anglia. Asemenea
angajamente nu ere' ins& luate deck verbal. Napoleon 1§i reserva drep-
(1) Ve41 instructiunile dato comitelui Tolstoi, la archivele de la Saint Petersburg; dupi
Vandal tom. 1, 80.
www.dacoromanica.ro
170 V. A. UREMIA
tul de a le tAgAdui cand va avea nevoie de asemenea sistem (1). Dui:A

destul de lungT i ingaimate negotiatiunT, tractatul fu semnat la Tilsit, in 7
Iulie si ratificat la 9. Articolul 21 stipula incetaroa ostilitatilor intro
Rusia si Turcia. Art. 22 suna astfel : «Les troupes russes se retireront des
provinces de Valachie et Moldavie, mais les dites provinces ne pourront être
occupées par les troupes de sa Hautesse jusqu'à l'échange des ratifications
du futur traitd de paix définitive entre la Russie et la Porte ottomane.»
Prin art. 23 Impèratul Alexandru acceptà mediatiunea Imp6ratuluT Na-
poleon pentru negotiatiunea OAT cu Turcia. PlenipotentiariT respectivT se
vor aduna la locul ce se va hotAri, pentru inceperea negotiatiunilor.
Prin tractatul secret incheiat tot la Tilsit, la 7 Iulie (25 Iunie), Napoleon
consimtia, cà deacA : «si par une suite de changements qui viennent de
se faire à Constantinopole, la Porte n'acceptait pas la médiation de la
France, ou si, après qu'elle l'aura acceptée, il arrivait que, dans le delai
de trois mois après l'ouverture des negociations, elles n'eussent pas con-
duit h. un resultat satisfaisant, la France fera cause commune avec la Russie
contre la Porte Ottoman°, et les deux hautes parties contractantes s'en-
tendront pour soustraire toutes les provinces de l'Empire Ottoman en Eu-
rope, la ville de Constantinopole et la province de Roumélie exeptées, au
joug et aux vexations des Turcs.»
La 30 Iunie 1807 stilul nostru, prin 2 stafete, unul frances i altul rus,
pacea a fost vestith' la Ismail si la cele-l-alte serhaturT, ca sA inceteze r6s-
boiul. Imediat s'a incheiat armistitiil pe 6 lunT. In favórea aceluT armistititi
C. Ipsilante s'a intors in Bucurescr la 27 Iulie 1807. La 29 Iulie 1807 ail
trecut prin BucurescI, cavalerul Serghie Laskarow, plenipotentiarul Rusiel
la pertractarea pAciT cu P6rta Ottoman'a'. 17 4ile dupg, plecarea din Bucu-
rescI a luT Laskarow, ca sä mérg'à srt se intilnésdi in tabAra turc5. eu Vi-
zirul, Const. Ipsilante primesce de la Laskarow o scrisòre trimisa cu ex-
pres. Nu avem cunostintä de continutul acesteT scrisorT, dar se vede cit
i se vestea, cä in urma incheeriT armistitiuluT, BucuresciT nu maT stint un
loe de sigurantft pentru Domnitorul muntean.
JoT, la 16 A-ugust, 1807, Domnitorul acesta fuge din BucurescI, esind
pe podul de pamint i luAnd calea Iailor impreunA cu Dómna i copiiI.
In qilele urinktelre fuge din BucurescT ginerele lui ipsilante, postelnieul
(1) Cand mai tArdia i se va vorbi de asemenea promisiunT, el va r6spunde: gOn me rd-
pete que je ne suis plus sur Pair de Tilsit; je ne connais que Pair voté, c'est-it-dire la
lettre du traité.» (Champagny à Caulaincourt, 2 Avril 1808.)
www.dacoromanica.ro
ISTORI It011iNILOR 171
Antonie i hatmanul Persian, ducénd cu el restul bagajelor Domnitorulul (1).

Ce a putut motiva fuga acésta nona a 10 C. Ipsilante, nu putem bine
precisa. M6rtea luY Michelson, asteptata dintr'o di intr'alta, dupa 15 August
(2) avea sh lase pe C. Ipsilante lata in t'ata cu neamicul séti Miloradovicr. E
posibil, c acésta perspectiva, unith cu acea a posibilitatiT sa fie tradat in
manile Turcilor de catre MiloradovicT, va fi determinat pre Ipsilante a
abandona iute Bucurescil. Domnitorul la plecare vesti ca merge la Foc-
sanT i tasa CaimacamT pe marele logofét Isaac Ralet, vornicul C. Cretulescu,
vornicul Constantin Balaceanu i prea marele vornic, C. Varlaam (3).
CAP. XIV.
Hangerli qi Moldovenil. Chiamarea muscalllor de Divanurile romdne.

Corespondenta cu Generalul Apraxin.
Ne-am ocupat pana acum numaT cu mersul evenimentelor generale si
cu cele intimplate in Principate pana la noua abandonare a Bucurescilor
de catre Const. Ipsilante.
Sä urmarim acum mal de apr6pe i evenimentele interne cat privesce
carmuirea lor sub muscalT.
Dupa noua abandonare a Bucurescilor de catre Domnitorul C. Ipsilante,
incepe la BucurescT i IasT, administratiunea tériT prin boerT, insa subt
conducerea supremä a comandantilor armatcY rusesa
Moldova. Din istoria MoldoveT administrata de catre Divanul CnezieT,
actele mal insemnate ce avem de semnalat, sunt acele carT se refera la
intrigile boerilor pe ranga Rusia in contra luT C. lpsilante, si a Metropo-
litultd Veniamin (4). Acesto intrigT de sigur nu sunt in favtirea DomnieY
tul A. Hangeri, care numit de Turcl, dupa declararea résboiuluT, Domn
MoldoveT, trimite de pesto Dunare, cu data de 29 Maiii 1807, manifestul
Cronica grecdscä de la cil.lcalul IstorieT MitropolieT MoldoveY, puna fuga din BucurescI
a luí C. Ipsilante la 17 August 1807, Vinerl pe la ora 8 de diminétA. MaT exact este data
nóstri. de 16 August 1807, OS o aflarilm la tila 55, cod. LIV de la Archiva Statulut
Michelson muri la 19 August 1807 si dupl ce corpul luT fu imbalsamat fu trimes in
Rusia. (Cronica gréc5.. Istoria bletropolieT IasT, pag. 515.)
La 1807, August 16, JoI la seapte césurl din 4i, pleand Mkia Sa Constantin Vodit
Ipsilante la FocsanT, a lAsat CaimacamT ad pe dumné-lul vel Logorét Isaac Ralet, i Vornic
Cretulescu Constantin, i Vornic Constantin B5.15.ceanu i Vel Vornic Constantin Varlaam
si poruncile ce se daq de la dumné-lor se trec de aci inainte. (Cod. LIV fila 55.)
aDomnuluT C. Ipsilante i se luä domnia Moldovel din märi5. dupa ce guvera vr'o
7 luni. Boeril dilduserg plangere asupra luí pentru mal' multe cause si de aceea el apucá
inainte a demisiona de bunl-voie.) Fotino, II, p. 238.
www.dacoromanica.ro
172 V. A. IIRECHI/
catre téra, ce clam in notA, si prin care o indeamna sa abandone pe Mu-

seal! si sa se alipésca de Sultanul Mustafa, noul impèrat al Turcid. Ilangeri
apela la MitropolitT si EpiscopY sa readuca téra la datoria de supunere catre
Turd si promite ca ostirea turcésch, care il aduce la domnie nu va faco
t6riT niel un réil. fach acest act:
«Scrisdrea Domnitorului A. Gh. Hangerliu di tre (aril', prin care-i face

cunoscut cci vine ca Domn qi cu Wire turcésca in contra ostirel rusescl, ce
ocupase deja Principatele Moldova qi Téra Roma' nésca'.
IL, Alexandru Gheorghie Han gerliu Voevod, cu mila ha Dumneqa Domn

(ern Moldavei. Pré sfintite parinte Mitropolit al sfinteT MitropoliT Mol-
davieT, chir Veniamin, iubitorilor de Dumneqeil EpiscopT al sfinteT E-
piscopiT Roman chir Gherasim, si al sfinteY EpiscopiT Husulul chir Me-
letie, pré cuviosilor arhimandritT si egumenT al sfintelor möngstirT, si Vita
partea bisericésca ce vé aflatT locuind in cuprinderea domnesceT n6stro
tild, cinstitT si credinciosT boeriT DomnieT Mele, boerenasr, ctipitenil, mazill
si vol vorniceT si vatamanI de pe la sate, dimpreuna si vol totT locuitoriT,
ce viS aflatI cu locuinta in domnésca n6stra téra; vremelnicile intimplarT
neTertandu ne osebit a serie catre Pré sfintia-ta, catre Pré sfintia-v6stra si
catre dumneav6stra al nostri iubitY velitT boerT, si osebit catre ceT-1-a1tY
locuitorT, trimitem deschisa catre totT acésta a n6stra obstésca domnésca
carte, prin care tuturor vé vestese, ca cu voia celuT dintru inaltime, pi-6
puternica impératie, (a caria stapanire fie vecTnica si nebiruita de a purure)
dupá a sa milostiva buna vointa ni-ail dat noug Domnia téreT MoldavieT
(precum de acésta veil fi insciintatY inca mal de inainte). Deosebit de obste
dam de scire, ca dinpreuna cu purtat6rea de biruinta impératésca urdie pur-
cedénd si noT din Tarigrad, am sosit cu ajutorul luT Dumneqeil la Silistra,
unde multimea ostilor din tóte parle adunandu-se a ajuns la o stare
nenadajduita, p6te si inca prisosind decat trebuinta cere, asisderea si
alte teite cate la résboiil sunt trebuit6re se afla gata. Decl sosind acum
vremea de a face cu vitejie inceperea résboiuldf, s'a dat hotarire, ca °stile
impèratesd sa intre prin Vote partile, in térile ce cu cunoscutul chip s'ail
calcat, si 0, lipsésca de acolo pre vrajmas, si sa mantuiasca pre totl aceT
catl fará de pricina ail patimit despre dinsil rete; drept aceea, noT impli-
nind nu numal catre prea puternica imp'ératie neaparata nóstra datorie,
dar mal virtos sévirsind si cate se cuvin crestinatätiT si haractiruluT unuY
obladuitor, si deosebit pazind si Domnésca néstra iubire catre totT deobste,
ne-am insarcinat a vò infälasa la inaltul si prea puternicul devlet, ca cand
at1 fi fost si de fata, arétand ca.te sunt pentru folosul apèrareT si binelo
tériT, ca un drept al el parinte, silindu-ne cu tot chipul ca sa OM dobandi
la asemenea intimplarl téra mila si ocrotirea prea puterniceT impératiT.
DecT cu milostivire ascultand prea puternicul devlet arétarile n6stre, gata
s'ail ar'état a pune in lucrare, dupa a nóstra cerere, tóte, pentru cate s'ail
facut arkare, dupä care apoT viind si vestire de bucurie, ca s'ail suit in
scaunul impératieT prea puternicul si prea milostivul impérat, Sultanul
www.dacoromanica.ro
ISTORIA BONANILOR 173
Mustafa, stapanitorul nostru, (a caruia stapanire i putero fie de apururea

nebiruita pi in vecl inconjurata cu multe pi marT biruinte in potriva
vrajmapilor) maT adaus inca nu putina, rivna, cu vitejie indras-
néla spre rgsboia a optirilor, cum pi prea puternicul devlet s'att arètat
maT cu buna plecare i gaud milostiv la savirpirea celor ce se cuvin
spre apèrarea in fapta i ocrotirea supusuluT norod, fiind cunoscut
prea inaltatilor noptri DomnI cel cu adevèrat impèratesc bun cuget al
prea puterniculuT nostru stapanitor, cum pi firésca plecare spre paza drep-
tatiI i ocrotirea norodulta, maT ales ca, pi din partea néstra li s'a facut
caluta arètare pentru chipul cu care v'atT purtat la intImplarile de acum,
incredintandu-ne ca nu suntetT niel de cum, seaù atinpT, seati la ceva
amestecatT i ca razimul v6 este singura adevèrata credinta ce totT su-
pupiT neaparat stint datorY a pazi catre stapanire, la care de pi se va
fi facut vre-o alunecare, se socotesce de silá, iar nu intealt-fel; aceste
noY pré bine pricep&ndu le pi pré inaltatiT noptri Domn1 Incredintandu Y, cà nu
prepunem cat de putin, ca sà se OM din partea Pré sfiintieT-tale, i a Sfintiilor-
vóstre, pi a domnia-v6stra, a rémane noT mincinopY la cate am araat ina-
intea prea inaltatilor noptri DomnY, earl atat de milostivl pi cu blandee
ar'état, in cat indata ati i dat cele mal strapnice impilratescI po-
runcY catre totT ceY maT marl' ai optilor, poruncindu-le pentru ap6rare i pe-
trecerile !Ara de supèrare a locuitorilor; decT pentru ca sà ve fie §ciutA
cuprinderea vredniculuT de inchinaciunY impèratesc ferman, iatà ea se in-
semnéza inteacésta a néstra Domnésca carte:
«Tuturor este sciut, cà prin lucrarea luY lpsilant pribeaguluT,
«de veste calcandu-se de catre (Wile rusescI Moldova pi Téra-Romanésca,
«pi saracele raele, ce intru amindouti tèrile se afla locuind, neavénd nicT
«o nadejde de a putea sta impotriva Rupilor, in silnicie i Para de vole
plecat lor grumazul. Dec1 socotindu-se, ca raelele sunt date noua ca
«un amanet de la DumnOett, i politicesce i duph pravila, precum este
«cunoscut, nu-T slobod, niel cu cuviinta, a intinde asupra lor mana cu
«nedreptate. Drept aceea, fiind ca raelele ceT ce locuesc in Moldova pi in
«Téra-Romanésca nu s'all lepëdat precum parbiT de supunere ce se cadea
«a avé supupa imp'ératieT mele, ce strimtoritT fiind de catre RupT i ne-
«avénd putere, niel fiind destuT, niel a se impotrivi, s'att arètat de nevoTe eh
«sunt plecatT lor; ins& acum imp'e'ratia mea a cunoscut rivna
«plecarea ce se pazesce din partea lor la savérpire a orT ce slujbe trebuin-
«ci6se pentru Impèratescile mele optY, cu dreptul i cu cuviinta este, atat
«dupa pravilile politicepcT, cat pi cele optinesci, sa fie numitiT raele prinmulte
uchipurT ocrotitY i miluitT, i sa se fad, iarapT indestula privighere i luare
«aminte, ca sa. nu se intImple cat de patina, prada In dobit6cele, in lu-
«crurile lor, ci sa se apere prin t6te chipurile; decT flicéndu-se deosebire cre-
«dinciopilor raiale de catre vrajmapT, sa se pue tot chipul de silinta spre
«cea desävirpita izgonire i infringere a dupmanilor ImpëratieY Mele, acelor
«ce mal sus se cuprind; pentru aceea tot °data, cu caribe de mangâere ce
dat din partea Domnilor MoldovieT pi a ë'riTRomilnescT, fiind-ca se
«del i Impèratescile Mele poruncT cu tarie catre totI aceT ce se affil in
«slujba optenésca, ca sa fie cu privighere pi mare luare aminte, sh' nu se
«intimple ceva Impotriva InalteI Mele vointe cunoscut fiind vouè tuturor
www.dacoromanica.ro
174 .17. A. URECEITI
«celor ce sunteti rinduitl peste ostI mal marY, ca Impe'rätésca mea vrere
«si vointa este, ca sa se pazésen, intocmaT si neschimbat cele de mal sus
«cuprinse. Pentru aceea sciuta sa facetT Imperatésca si malta Mea porunca,
«ca la toff catI se aflà sub ascultarea vésträ, si insusT vol ingrijindu-ve,
«ca sa nu fie trecuta cu vederea cea mal mica porunca data prin inaltul
«nostru imperatesc firman.»
Drept aceoa, cá nu sunt cuvinte numai cate s'an auqit, ci si fapte, vederat
sa intelegetT din cel d'intain inceput, pentru ea indata dupa ce °stile an in-
ceput a trece Dunarea s'ail si facut strigare prin crainici, cä s'an hotarit
de mérte pedépsa, pentru orT-care va cuteza cat de putin a se aluneca
din drept, si acesta este o incepere pentru de acum inainte paza dreptatiT,
iar pentru a ye areta multamitorT catre prea puternicul devlet, pentru ne-
marginita iubire de 6menT, vi se cere neaparata datorie, ce se cuvine tu-
turor supusilor. Acésta si domnesce vò poruncim si parintesce ve sfatuim.
Deci a Prea SfintieT Tale si a Sfintiilor Véstre lucrul este, ca si mal adinc
sa judecatl si A, socotitT si cate aicea nu earl insemnat; nol adevarat cu
cuget curat marturisim,c5, nu numaT ca uniT ce ne am aflat domnind, ce
mal virtos ca nisce alti parintT, pentru totT puindu-ne, ve dam in scire,
si ve incredintam, ca intrarea imperatescilor ()VI cu ajutorul luT Dumneleti
In tern) niel o sdruncinare ski silnicie nu va pricinui la nimenea; pentru
aceea dar, lepedand cu totif si micsorarea sufletuluT si tot felul de infricosare,
dupa cuviinta, ca nisce supusT credinciosT, O. ve imprejuratT cu datornica
rivna, cu care imbracatT ffind, vrednicl dupä dreptate de lauda, ve vet1 face
si vetT fi cunoscutT eh prin fapta scitT a pazi catre stapanirea cea sfinta a
supuneriT datorieT, care se va cun6sce mal virtos cand cu bucurie vet!
primi si vesell vetT intimpina a ostilor buna venire, facéndu-se gatire cu
téta multämirea si de cele ce sunt de trebuinta far% a gandi eh an sa fie
Cu paguba locuitorilor, iar pentru alte Cate cu insemnarT aicea am avut
noT purtare de grija, si la téte cu ajutorul luT DumneOen am aflat cugetul
prea puternioulul devlet plin de milostivire; drept aceea, flind ca neaparata
datorie este a Pre SfintieT Tale, si al Sfintiilor Véstre, si a dumnévéstra, nu
numaT sa judecatT impreuna si sa intelegetT aceste, ce noT ve facem cu-
noscute, dar sa ve sirguitT, ca si ceT maT de jos, cum si locuitoriT bine sa
le pricepá si in mintile lor téte ait intre, care acesta este lucrul insusT al
Pre SfintieT Tale, a Sfintiilor Véstre si al dumne-v6stra.; pentru ca plecarea
si vointa locuitorilor spinzura de la ceT maT marl, a carona pilda an sa ur-
meze, si cuvintelor lor an O. dea ascultare. Deosebit vi se serie, sa faceti
cu OM ingrijirea nu numaT ca sa nu sa sparga satele, dar nicT O. se smin
tésch sea sa se supere cat de putin aselarile lor, ski sa se imprastie am-
bland din loe in loc. Decf deck dupa cum nu ne indoim, asemenandu-ve
cu neaparata clatorie ce vi se cuvine, ve vom afla vrednicT de atatea im-
peratescT mili, indrasnirn, prin voia si scirea prea Inaltatilor nostri DomnT
a ve faga"dui si ca desevirsitti intréga mila a prea puterniceT si prea mi-
lostiveT ImperatiT; iar déca (ferésca Dumneclen, lucru ce nicT prin cuget nu
ne trece) v'é vom afla neasemenatT, si de nu vom insemna noT aicea sciinte
bine, ca celor in potriva urméza, cele din potriva iarasT, urdia Imperatésca
cu ajutorul lui Dumnec,len intrand si noT suntem urmatorT, si sti ve gäsim
sanatosT dupa cum dorim. Hanngerli "Veered, 1807, Main 2.
www.dacoromanica.ro
RUMINILOII 175
In contra glasuiriT manifestuluT luT A. G. Hangeri, Mitropolitul MoldoveT

boerimea tinea tot mal frecuenta corespondenta cu generaliT MuscalT, ba
chiar si direct cu Petersb,urgul i mergeati pana a cere incorporarea VériT
lor la Rusia.
BalsesciT erail cu deosebire mesageril i sprijinitoriT politiceT rusescl. In
archivul MitropolieT din IasT se conserva cAte-va din asemenea corespon-
dente, fie cu Ivan Michelson, care in Mai(' 1807 era in tabara de lânga
Ismail, fie cu Stefan Apraxin, comandantul noueT ostirT rusescT, care, in Au-
gust 1807, se afla pe Nistru la Movilail.
Vornicul Lupu Bals duce la 1807 Maii1,1uT Ivan Michelson declaratiunea
de credinta catre Rusia a MitropolituluT i boerilor moldovenT si de sigur
manifestarT contrare luT C. Ipsilante. Michelson rèspunde laconic prin sod-
s6rea de la 19 Maitl 1807, ca primesce «plerdciunea a tdtd Ora adsta Mere
pristolul Rusid.» (1)
Evenimentele supravenite la BucurescT, plecarea in 16 August 1807 de
acolo a luT C. Ipsilante; spaima ce se latise ca lpsilante e urmarit in calea
Focsanilor de TurcT; t6te acestea fac ca boeriT sa se grabesca de a cere in-
trarea uneT nouT armate rusescl in Moldova, cea deja intrata fiind ocupata
Cu asediul IsmailuluT si a altor localitatT. DecT Mitropolitul Veniam si Di-
vanul trimete pe boerul Alecu Ianculeti la Movilati, sa rege pe generalul
Stefan Apraxin de a pasi Cu ostirea de la Nistru spre IasT (1).
La acésta rugaminte a DivanuluT, Apraxin rèspunde, ca de o cam-data
nu 'Ate (scrisórea luT din 25 August 1807 din Moviln). Intarc,lierea pasiriT
armateT o pune Apraxin pe socotéla ordinuluT ce i a dat Michelson de a
1) 0 Epistold a lui Michelson cdtrd Mitropolitul Moldovel în ala ceri politice.
halt Prea sfintia rdstrd Milostive al ineii &inn i Archipdstor I

«DumnealuT Vornicul Lupul Bals 'ml a enberisit cartea Prea Sfintiilor
V6stre cum si din partea numelor a t6tà blagorodnica boerime a cnejieT
MoldavieT. Mie nu-mi póte fi alta maT cu priinta, declit la t6tä intimplarea
a metahirisi din partea mea tot ceea ce atirna de la mine spre cea de obste
indestulare, i insusT pre acésta a implini voia cea prea inalta. Nu mal putin
fiind incredintat pentru cea cu osirdie i ilecrenie (sincera) plecaciune a OM
téra acésta catre prestolul Rusiei. Dupa, aceste, sa mi se dee cea s6virsita
credintA, ca eù Cu cele mal adev'érate simtirT a deosebiteT cinstireT i plea-
ciuneT am cinste a rèrnhnea pururea, Milostivul mea Domn i Archipastor,
a Inalt Prea Sfintiilor V6stre plecata slug&
lvan Michelson
1801 Mail 10. In lagartil de IMO Ismail. (Traducers veche)
www.dacoromanica.ro
176 V. A. IIRECHIX
rèmânea la Nistru. In realitate Impèratul Alexandru nu se putea lipsi de

armata de la Nistru in imprejurarile in care era, l'ata cu Napoleon (1).
*
Veniamin si divanul nu sciti ce s'a petrecut la Niemen si ca armist4iul

fiind incheiat, nu maT al de a se teme de o invasiune turcésca in Moldova
si decT, una dupa alta, trimet soliile catre Apraxin, ca O. céra sa nu pa-
rasésca armata rusésca Principatele, maT ales ca s'a 1514 scirea, d. RusiT
ati sa losa din Principate. Acésta scire, dic boeriT, «la to(i ait deschis rana
# pe fiesce-carele l'ait adus in spaintei si desneldeijduire.» Divanul voTesce
a trimite o deputatiune la Impèratul Alexandru, ca sa-T céra de a nu aban-
dona Principatele, cacT de la TurcI téra n'are nadejde sa capete liniste si
aprare contra urmasuluT luT Pazvantoglu, cum e Pehlivan-pasa Baraitarul
si altT partisanT aT luT.
Cererea acésta a boerilor, adresata ImpèratuluT Alexandru, are insà si
alta explicatiune de cht reala spaima de TurcT. Am vglut ca intre Impè-
ratul Alexandru si Napoleon era incheiat si un tractat secret in 1807.
In puterea acelul tratat Rusia cauta un pretext, care sa justifice ne eva-
cuarea principatelor, dupa. incheerea armistiOuluT.
E mult probabil ca cererea boerilor a fost suggerata de catre sefiiT rusl
din Moldova, ca Impèratul Alexandru s'o p6ta valora inaintea luT Napoleon (2)-
Domnul Erbiceanu In Istoria Mitropolid de IavI publia, la pag. 80 vi 81, de dou6

orl aceeavI scris6re a ltif Apraxin din 25 August vi In titulatura celel a doua publicatiunI
dice, a armistitiul dintre IluvI vi TurcI a fost provocat de bóla epidemic& (?) Evenimen-
tele intervenite la Tilsit vi tratatul de la Niemen explicil mal plausabil oprirea momentanl
a luI Apraxin cu ov Urea sa vi Incheerea armistitittluI dintre RuvI vi TurcI. Acest armi-
stitia vi neintrarea nouei ovtiri rusescI in Ifoldova nu se explicl numal prin isbucnirea unel
bóle epidemice.
Eat& scris6rea boerilor la care sit asociazit v'i boerii muntenI:
Jaiba Moldovenilor # a Muntenilor retire genera hit rusesc Apraxin de a

mijloci la linpè'rat protecfiunea sa spre a sccIpa de abusurile si jafurile
Turcilor.
Din vremile cele mal de demult, dupa istoriI sciute, acea singura na-
dejde a acestor dou'e domniT a t6re1 MuntenescT si a Moldovif ari fost
numaT si numaT asupra stapiinitorilor a tenit Rusia. lar acésta de acum
mal de pe urma intrare a ostilor rusescT, inteaceste douë domniT, care pu-
rurea patimea fiind supuse ocArmuiriT cel tiranicescT, se parea ca ali des-
legat sòrta noroduluT celuT de o credinta cu rosieniT, asemenea si plecat
MaririT Sale ceT Imp6ratesc1. Fiesce-carele locuitor 1764énd ostile rusescT,
s'al insufletit si al bine-cuvintat s6rta sa, socotindu-se si pe sine si Bi-
www.dacoromanica.ro
Ce triste gile acele in carT boeriT tèreT ea' a fi incorporate prin-

cipatele de Rusia este insa$T fericirea cea adevèrata!
serica a fi slobodT de sub jugul cel impilat de dinsul. Insa de ()data tea
sistema alcatuireT a nadejdei ceT bine norocite surpat i peristasurile
(imprejurarile) in care se allá aceste dou6 domnil pentru locuitoriT lor a$a
sunt de grele in cat simtirile lor cele pline do mihniciune nicT un con-
defil a le inchipui nu póte. Aulirea ca. oLile rusescI lasa amindou6 dom-
niile acestea, la totl ail deschis rana, $i pe fiesce care Pail adus in spaima
desnadajduire, intru care aflandu-ne $i noT ace$1 ceT ce suntem partile
a oWieT, and am pus hotarire ca de la fata a OM téra sa trimitein de-
putatT la Imptirtitésca a Sa marire, i carantinul ce s'a a$edat in marginea
hotaruluT nedandu-ne vreme spre a merge no! $i a pune inaintea urmelor
Mariri! Sale credinta nóstra, intru acésta nedumerire a nóstra fiind $i so-
sirea vóstra spre hotarele nóstre indemnat a cauta cu grabire man-
tuirea nóstra $i a incredinta sórta nóstra unuT din stalpiT boerilor a RusieT,
afländ in ipochimenul vostru tot ceea-ce p6te 11 mangaierea !Asti* intru
acésta amarita perisistasis in care ne aflam, magulindu-ne cä glasul cel
jalnic al patrieT se va invrednici a fi sub sprijinéla a Excelentiel Vóstre,
$i (de) cererea nóstra acésta nu te veT lepada a nu priimi, $i a nu o arta
inaltuluT presto! al MarireT Sale ce! Impgratesci.
Cererea nóstra acésta nu din vre-o de$arta fantasie se nasce, ci din cea
din launtru simtire $i este acésta: CA sprijinéla a Imp6rAtesciT Sale 111A-
rirT este adev6rat calea spre fericirea patrieT ace$tia ; dar priimirea i im-
preunarea eT cu imperia, sub a careia umbrire bine i$1 petrec ()Belo no-
ródele in evrihoria (intinderea) partiT ceT maT marl a sferil parnintuluT, este
insa$T fericirea cea adevèrata. Tóta Ora gata este a cadea la piciórele Im-
p6ratesceT Sale MarirT, norodul i credinta striga cerênd mantuire, fara de
care credinta, cinstea, i insa$T viata nóstra nu este fail de grijT. Plea-
ciunea tèriT i starea nóstra cea geograficésca ce o avem acum cu Rusia
nu pot pune impedicarile cele ce ail fost pana, acum. NoT vom cuteza prin
acésta a face lamurita arkare grijiT nóstre. Ca Imp6ratia turculuT rupén
du-se acum de supërarile eT cele din launtru, putea-va óre tinea dreptatile
tractaturilor chiar de ar i voi a le pazi, despre partite acelor ce sunt im-
potrivitorT ocarmuiriT eT ; iar pe langa aceea, diadohiI luT Pasvantoglu, cum
iT Pehlivan pa$a, Bairactariul si all partizan! aT luT, cu puternice bulu-
curile lor cele de o$tT carT se hranesc cu pra4T, In cal i Pórta In curgerea
a atatea anT nu-Y póte tinea in hotarele datorieT Ion $i a strica bulucurile
lor cele pricinuitóre de stricaciune locurilor acelora pe unde locuesc eT,
cum $i tótä silinta a ocarmuiriT ceT turcescT, vrénd a strica bulucurile acele
a acelor r'éT, iara$T asemenea trage dup. sine peire noródelor a acelor lo-
curT pe unde ari mergerea lor, cine maT mult de cat noT ari putut sa is-
pit6sca urmarl ca acestea? acum sA dicem ca tóte hulucurile acele se vor
impreuna, precum i totT zorbagiT sa le qicem se vor supune ocarmuiriT,
dar apot varvariT aceT mulli la num'ér, earl alcatuesc óstea a zorbagiilor
acelora, carT sunt deprin$T cu padi i Cu uciderT, se take ca sa se oprésca,
in vreme &And fiesee careto maT marele buluculuT lor, caruia orbesce se
V. A. Urechia. Istoria Rominilor. 12
www.dacoromanica.ro
178 V. A. IIRECHIÀ
Apraxin la 30 August. 1807 r6spunde boerilor, en a primit reclamatiunea

lor §i ca a transmis-o ImpèratuluT Alexandru, neputênd el decide de mi§-
carea armateT, cncT el a fost ata§at cu armata la comanda repausatuluT co-
mandant suprem al armateT §i el nu are niscaY-va instructiunT relative la
relatiunile dintre Rusia §i Perta Otomana (1). Intru cAt era veridich aser-
supun eT, numaT Oita atuncea In viata luI are puterea asupra {or pana
cánd le pete lace tete chipurile intrebuinta sabia lor cea adue6t6re
de peire? i iará1 cea mal mica oprire ce le ar face de uciderT §i de
prada face prat insu§T vietiT luT, §i atuncT iara§T dinteln§iT altul carele
mal mult do at altif prin varvarie aù e§it, de lauda se alege de dinOT
mal marele; apoT pentru nisce 6menT ca ace§tia ce lucru pete sa
fie ? Dou6 aceste domniT nicT o§tT, nicT intrebuintarea armelor fiind
oprita de stapâmirea ce ne-a ocirmuit pan& acum, iar varvariT ce sunt
imprejurul nostru, acésta curmare ce s'a facut buimacireT lor prin rèsboiul
acesta acum o pun in vinovatia lini§tituluT, ticalosuluT noroduluT nostru §i
WS, ca sabia rèsplatirel este gata asupra nest* iata acésta este cea ade-
v6ratä pricinn a neodihneT nestre. Sfintita nestra nadejde prin acésta In-
viaza, ea fac6t6rea de bine mâna rea monarhieesca a primit sub acope-
remIntul At], norodul cel de o credinta, despartit de Rusia cu muntiT earl
fac nu Minn. impedicare, insa Georgia §i Imeretia, §i maT dupa departatiT
muntT, bine 41 petrec (,blele sub mantuitorul acoperemint al impèratesceT
sale marirl. Primesce, Excelenta vestra, acésta ru obardie, cu credinta §i
cu adevèrul pecetluita jaloba nestra, §i arètând'o prea milostiveY MarireT
Sale ceT imp6ratese, cere-ne inalta voie ea sa trimetem deputatl din partea
noroduluT, orT FA, se cérn de la noT dovacla credinteT nestre, §i atuncT cu
grabire vom zbura cu aripT catre mântuitorul dumne4esc prestol spre a pe-
cetlui cu juramInt credit*. nestra, Intru tete pricinile, acestea care lamurit
Je ar6tam aicea ì primesce asupra-tY chezn§luirea a ne mijloci de la prestol
fericirea acésta ce o cerem pentru taä tera, care in vecT va fi indatorita
cu mul tam irea.
A ExcelenteT vestre milostivul nostru Domn, oshrdnic catre Dumnei,leù
rugator §i plecata sink impreuna cu totT sinpatriotiT. Ia§1 (1807, August 28.)
(Fdra subsemnaturi).
(1) I? éspunsul lui Apraxin cdtrd Mitropolitul boerii (arel, eel a trimis
scrisdrea ce a prima de la el locului cuvenit.
Inalt Prea Sanfite Stapane, Milostive Arhipastor ca 100 nobila boier
Cu multnmire primesc adresa Inalt Prea SântieT Vestre catrli mine §i
a boerilor principatuluT Moldaviel ; ea am fost ata§at cu artnata la co-
manda repausatuluT comandant suprem al armateT, ne avênd ins& nicT
instructiune, relativa la proiectele de InèsurT cu Perta. Mi-am facut dato-
ria, ca imediat sa transmit scriserea originala a Inalt Prea Sântiel la malta
chibzuinta a Prea AugustuluT mat Suveran.
Cu respect §i devotament rèm'an al Inalt Prea Ski tieT Vestre prea su pus serv,
S. Apraxin.
www.dacoromanica.ro
tiunea luT, c n'avea instructiunT de a intriga in principate, e de prisos

s mi cercetam aci, când faptele urmat6re ni-1 arata amestectuidu-se in
miscarea ruso-fila a boerimeT.
Apraxin isT face imediat un merit comunichnd jaiba boerimIT si direct
catre Impèratul Alexandru si asiguranda-1 ca este momentul propiciil de
a incorpora Principatele. De altmintrelea se grabia de a adaugi, ca el
va fi norocit déca in tréba acésta, va fi rinduit el conlucrator (2).
2) Iata. scris6rea luT Apraxin catre Imparatul.
Raportul generalului rusesc Apraxin ccitre linperatul Rusiel, prin care aratei
inclinarea Motdovenilor Muntenilor cettre Rusia si cere de a realisa chiar
el incorporarea Principatelor la Rusia
Ere IlmnepaTopciionly Beatigemy CcItre Impèratésca Sa .111eirire
renepaaa om Hanadepia Anpinc- de la General de earalerie Apraxin
cima.
RAPORT
P.ATIOPTI)
Macar cä eti nu sunt trecut peste
Conetms Heommemo; XOTH sr nue3a- hotar, dar cu totul ne nadajduit, ca
rpaintnen =men& MoaAancitaro Alumna slenurile a DivanuluT MoldavieT pe
nc6paan mena nonoen Tema, irs a- mine m'ail ales a II aduator catre
memy IficiepaTopcitomy neonrieurny nu, Imp6ratésca V6stra Marire, jalobe-
y6tAi1re2iinbuirr, nycep,Ineniunxs np 336s le lor, cu osirdie cu umilinta,
nenocpeACITCHHO ca PAM alta mijlocire, ci numaT de
omeAution BeeBLIIIIHHIEL Bainemy cea incredintata de ce! Prea lnalt
HninepaTopcicomy BeiLIPleeTBy BOepex- Imp6ratesceT V6stre Marire imp&
Hell nmnepin Heontemen ratie afirnatT sa fie. Eü n'am cu-
cero MX% icome imcbma nimuronama. tezat a Dll primi acésta carte a lor
BeeMIIJOCTIIH111111llSI rooyAapL catre mine, §i a nu o aduce im-
°Hoe noBepraio Baia oTnerb MOR Kb preuna Cu rspunsul mea ce-1 fac
Annany. catre Divan, la piciórele vóstre prea
CHOJILHO MH o6crrosiTeascua Rpm' 3a milostivuluT al met' Stapânitor.
11lf12,CTp0M73 amalgam) H3BeeTHLI In (At imT sunt sciute starile im-
npeiEnen moen cay3i6e prejur a acestor eparhiT de peste
Hell H el) npii6arin cima nmeJrb CT, Nistru, ark dupa slujba mea de
HeROTOrahIll npitcziannbum Emile110- mal inainte, cat i dupa vorbele
emsiii Moa,lananamu on) ynpanae- ce de &Ind am venit aicT am avut
nia ICHH3LHIIIH oiui6si imam' vaminca Cu óresT care trimisT la mine aicea
Teller, HBOtilfelfil Banter() IIiiinepaTopc- cinstitT MoldovenT, ca de sub ochr-
Raro Be2IIPleeTBa mom AllITe.ill 3.1021- muirea Domnilor doresc a fi sa
R Badaxiii A0110.111,H110 ilTO ynpa- fie sloboT in vreme cand acum
ILIFIEOTbea MIlTp0110,711ITOMb H AIlBaHOME, si °stile a MarieT V6stre eel Irn-
0cmeausalocs Bainemy ThinepaTopc- p6ratescI, i insusT locuitoriT al Mol-
ROMy BealIlleeTBy Acumen' 'ITO npnnep- davieT i aT ValahieT mal multamitT
itieHHOCTII napma Rinconem Mo.vanalle sunt ocarmuindu-se de Mitropolitul
www.dacoromanica.ro
180 V. A. URECHIX
BoeriT MoldovenT totusT persistarA BA trimitA o deputatiune la Imptiratul

Alexandru, compusrt din un Episcop i doT boerT. La 19 Septembre 1807,
Apraxin serie Mitrop. Veniamin, el acéstA solie a ajuns la Movilitil, c5. a
presentat'o nouluT feldmarsal (1) si cit acesta va sosi la IasT.
10E. POCCill an% Hemorym nii mane si de Divan. Primesc tharos (cura
nno2Ib3e POCCill npncoeffluiellmuti expx- gios) a face scire MArieT V6stre ceT im-
110,nbnielue HacTorn,. Ilomosmy mite- p6rAtescT, cä mal cu plecare cAtre
who camore yAo6non clytian 11111,aCT.T1113$ Rusia deck norodul acesta al Mol-
cpy eCTJm BT) cents Aurb 6yAy Boy- dovenilor altul nu póte sA fie, si
tiacTinucaxs orb Haub Tra3nagenti. unirea lor cAtre Rusia spre slavA
YripecToao Maurer° BcemnaocTustn- folos, este de trebuintA, care dupA
min l'ocpapb 'mourn ne.-nnwAyantaro a mea gnomie (opinie) acum este
npoittenin ecemii OTE. tlyBCTB13 TORMO ocasiunea cea mal lesnici6sA,
npneepaienarnivaro Dam% nomaimaro voiti fi si eft norocit déch in tréba
ep3HyJ1b 1E3hilBlITE MLIIT "lame 110-. acésta voiri fi i eü rinduit de MA-
Aaace mire Hatt Romy 11pyr0m3r rirea VóstrA a II sinergos (conlu
Hama. ApeAn o zenie orb Began) no"- crAtor). De la prestolul vostru, prea
xaaarre. milostivule StApanitor, cer iertAciu-
Mornani. na Atteerpe
nea cea cu mArire de suflet, décA
din simtirile celuT maT plecat su-
AIM 1407 rota. fletuluT vostru, am indrAznit ert a-ml
Dupl Tstaria Metrololiet din lap. areta gnomia pe séma punereT la
cale a trebilor de aicea, i voiii
intru asteptarea porunceT v6stre, ce
se va da catre mine, orT cAtre altul,
ce rèspuns asupra arètArilor torva
urma a se da de aicT inainte.
Wyatt, J.e Nistru, August .. 1807.
(Traducers veeh e).
(1) Scrisérea Jul Apraxin catre Alitropolitul Ora, prin care anun(d sosirea.
boerului din Rusia cum ti sosirea sa la lag
built Prea sfinfite 31ilostivule Domn,
Prin trimisiT de la vol Episcopul i doT boerT am avut cinstea a
primi cinstita cartea P. S. V6stre pentru care si aduc multAmirea mea,
cii i-am arëtat inaintea GeneraluluT feldmarsal si am avut prilej a-T face
arkare pentru atirnarea Prea SlintieT V6stre cAtre ipochimeniul sal, cum
si era din partea mea deosebitA norociro socotesc a'mT Ii mie, ca sA firt
mijlocitor prin scrisorile V6stre chtre strAlucirea sa; pe DuminecA negresit
putetT al face asteptarea venireT la IasT; eü macar cA acum incl nu vin
impreura cu dinsui, dar nAdAjduesc ca cttt de ingrabA voiri avea ciaste de
fatA a adeveri cea . . . inaltA a mea cinste si a primi blagoslovenia vóstrA.
A 'Malt P. 0. S. Vóstre, milostivul metí Domn, prea plecatA slugh.
Apraxin. Sept. 19, 1807 Movildit
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROBANILOR 181
Nu scim daca deputatiunea moldovenésca pi mal departe deck Mo-

vilan. Din scrisórea luT Apraxin se intelege ea Episcopul i eel doT boerY
intors indarat la IasT, dupa ce s'ail inteles cu noul comandant al ostiriT,
Cnézul Alexandru Prozorovski, care ne intárliat avea sa viny.si el in Prin-
cipate, precum i maT departe vom aminti.
CAP. XV.
Din istoria speciald a Moldo ve i Munteniel.
Am artitat cum atl fost chiamarea si intrarea Rusilor in Moldova.

Din Istoria speciala a administratiuniT MoIdoveT, in acest limp, dupa
invasiunea Muscalilor, putine avem de relatat dupò Cod. de la Mitrop. de
IasT. Divanul MoldoveT avénd de vistier pe Iordache Roset care, dupa cum
(j ice DraghicT, era omul 4ileT cu o putere tocmaT ca de Domn, nu era in
stare sa apere téra contra jafurilor rusescT, ha inca administrkiunea pa-
minténa a OriT era tot atilt de dusmana bietilor locuitorT, ca i MuscaliT
nu mal putin jafuia deck acestia. Reclaman locuitoriT contra jafurilor, dar
asemenea reclamatiuni le califica Divanul de «hule» (1).
Singur Mitrop. Veniamin mal reclama din and in cand in contra ja-
fuirilor armateT rusescT. Dar aceste reclainatiunT nu vor intArlia de a stirni
furtuna asupra capuluT PrelatuluT Moldovean.
De o cam data o furtuna se stirni asupra luT Veniamin din partea agen-
tuluT austriac. La finele luT Aprilie 1807 se intimpla un incident, caro nu
poke sa nu fie fost fara niel o conexiune cu mersul afacerilor politicel ex-
(11 MS un cas, prin care insusI Generalul Lascarov ordon& s'a se facá cercetArT asupra
reclaniatiunil locuitorilor din Orhel i Hotgrnicierii, ceea ce prob6za a nu era4 hule.
De la Divanul Onejiel Moldova cdtre cinstit serdar Orheiului i Hotarnicient.

Spre a conteni hula cea obstésca asupra dregatorilor, ea ar fi uniT atinsT
In multe strimbaturr i asuprirT catre locuitorT, jata prin statul de obste
si cu cerere in scris a Ex. sale Generarin Lascarov, sa rinduesce catre
acela cercetator pro dumnéluT Spatar Manolake Donicl, care indata ce va
sosi acolo, sa serie dumnitale, sn poruncescT si SamisuluT, ca sa i se ar'éte
si BA i se dea condicele de t6te rinduelele eke facut i tinut, pttna la
col mal mic lucru, de la intrarea ostilor imp6ratescT in pamintul acesta
pâna acum, ca dup6. povntuirile prin ponturT ce are sa urmeze cercetarT, earl
se fac de obste in OM téra i cand dregatoriT until tinut vor fi..., vor lua cele
mal bune r6splatirT si vor Ei Inudap. Drept aceea Vita inlesnirea s4 aiba bo
www.dacoromanica.ro
182 V. A. IIRECHIX
terne. Consulul austriac Hammer, in plina adunare a CaimacamieT tériT, a

cutezat a insulta pe lrlitropolitul Veniamin, facéndu-l: infant, asassin, coquin...
19 boeff din Divan povestesc asemenea incident in modul urmator:
.1114rturia velitilor boer aZ érel, data' Mitropolitului Veniantin, pentru cu-
vintele insultdtdre ce i-a adresat consulul Austad Sior Hamer in plind
adunare.
Caimacamii.
Présfintilul de Dumneqeti alesul Mitropolit al MoldoveT, si al nostru

obstescul duhovnicescul pastor si parinte chir Veniamin, astall cerènd
de la noT acésta adev6rata i far& partinire aretare pentru cuvintele cele
pline de hula i intru tot scarbelnice, earl ier T, in curtea tèriT, in casa
Adun5riT CaimacamieT, intru infatisarea tuturor att rasuflat asupra présfintieT
sale in publica strigare d. Sior Hammer agentul Cesaro-Craesc. lata, in
nevatamat cuget, sub iscaliturile nóstre, incredintam curgerea intimplariT
acestia, care are inceputul séii de la o cerere ce cu cate-va dile mal in-
nainte numitul d. Sior Hamer, prin nota ati facut, la 15 qile acesteT lunT,
Cu cuprindere ca acésta: ca, de catre 'Malta sa curte s'ar fi nevoit a mic-
sora intru tot prilejul insciintarile cele folositóre a biruintilor armiei de
subt ocarmuirea generalului Benegzec, dicênd cà FranceziT aü fost trecut
de Riga, si cä Excelenta Sa generalul Michelson va fi silit a se trage de
la TocobasarT. i ca, in sfirsit Présfintia Sa Parintele Mitropolit insuFg a
fost dis, prin viü gralù, cä numitul ar fi cuvintat asupra unuT molebin ce
s'a savirsit de Présfintia Sa, precum cá era f6rte nepotrivit lucru, de a
multami ceruluT, pentru ca FranceziT aü fost trecut de Riga. Si acésta din
cuvint in cuvint cuprindere avénd nota sa; in sfirsit cererea sa razima
a numi pira nedrépta, i netrebnicä aretarea acésta, si a cere märturie spre
indreptare cu desavirsita aneres asupra celor ce s'ati arkat la curtea sa
pentru vorbele acestea. La care cerere a domnieT-sale, Présfintitul Mitropolit
avénd multe ,cuvinte a duhovnicesciT indatorirT, care legea Il silesce a le
pazi tainuite, i dupa care se socotesce a nu puté iscali o marturie ca
acésta, ati dat in multe rinduri respunsul neputintiT unei asemenea mar-
turisire. Para child ierT, in 26 dile Aprilie, in forma cerénd dumnéluT Sior
Hamer, prin dragomanul agentieT Sior Dulner, de la tóta Adunarea Cai-
macarnieT, cu infatisare si a PrésfintituluT Mitropolit, ca numaT deal sa
se iscalésca, marturia cersuta, s'ati dat raspunsul prin graT trimisulul drago-
man, in casa CaimacamieT, ea pre Présfintia Sa Parintele Mitropolit it opreso
erul rinduit si de slujitorT si de zapcii, ca sa urmeze pana la cel mal mic

lucru cercetarea i descoperirea adev'éruluT, avénd deplina putere spre a o-
rindui pe orT-care din Impératie spre desavirsirea acestei poruncT. i Sa-
mesul cand nu va arò'ta pentru tótä sciinta cea adev'érata si nu va da cele
adevérate tóte se va pedepsi, i maT mult pentru acésta nu vi se scrie.
1807 Octombre 23.
Veniamin Mitropolitul, Bals Logofét si afte 5 ischlituri. Costaki V. Log.
www.dacoromanica.ro
!STORM. ROMANILOR 183
pricinele Care ca un duhovnicesc phrinte le scie si nu le páte arèta, de a ischli

o mArturie indreptatelre ca acésta, si de vreme ch Présfintia Sa, cap legir si a
credintir n6stre fiind, i duph acésta, cel intAr intru cele politicescr Caimacam,
precum legea t6rir i pravilele el Il socotesc, ati po cel dup. vreme
Mitropolit; nor dar, fhrä cea intAid ischlitura a Présfintier sale, rhzimath
asupra sciintelor tainelor duhovnicescr, nu putem pune ischliturr. Esind
dar numitul dragoman a agentier din curte si din casa ChimhchrnieT
Prea sfintitul Mitropolit intorandu.se la Mitropolie, peste putin intru acé.
st5, adunare obsteasch a Caifnacamilor si a altor boerT, a venit insusT dum-
né-lur Sior Hamer, cuprins de manic) s6lbatich, i indatà adresandu-se chtre
not CaimacamiT, in plin glas a cps aceste cuvinte : Precum suntetr cinstitT
datimr mie mhrturia ceruth, duph cuprinderea notel mete, la care cerii
puns. Lag rt.:spuns chtre acésta t6t5. sistima Cäimhchmier tot asemenea ca
si mar inainte, puindu I inainte iarhsr, ch pre Phrintele Mitropolitul nu-I slo.
boçlesc datoriile duhovnicescr de a ischli pentru acésth pricinh. AtuncT stri-
Wand a 4is Sior-Hamer, cA Mitropolitul acel ce nu voesce a ischli este un
necinstit ucigas, netrebnic i fac'étor de rete, i omul cel mar tichlos al
GlAsuind aceste ocarnice cuvinte in limba frantuzésch, adich nu-
mindu-1 chiar asa: infante, assassin, coquin. Si mar sh-ml mine& dar
in césul acesta Mitropolitul pre pirit, ca sA 'm6 inihtisez aicea cu dinsul;
altele ca acestea; care urmare a dumi-sale aducênd obstésch mirare, i s'a
çlis din partea n6stra a Caimacamilor: cum 'Ate intru o infatisare ca ace-
sta, in curtea capitalel Orir, inaintea a Vita sistima ocârmuirir, in casaju-
dechter a slobo4i aceste cuvinte ocarnice chtre un Mitropolit al tèrir, in-
taiul 'Astor al nostru, i întâiil duph lege Caimacamos ? flind-ch cu acésta
nu numar se atinge si de credinta n6strh si de cinstea nóstrh, dar si de
cinstea stAphniriT, fOi de t6th sistima bisericésch i politicésch a unur norod.
.51 cu aceste cinstite cuvinte nimica fotos nu s'a fAcut, decat numar ch
asemenea s6lbatech strigare a 4ice dumné-lur si al doilea si al treilea ace -
ste scarbelnice i ocarnice cuvinte asupra ChiriarhuluT phmintulur, in public,
al-60nd ch nu va conteni a le çlice, i asa a csit cuprins de manic) din
casa Chimhchmier. Acésta Hind cea adevkath curgere, in cuget curat ade-
verim sub iscAliturile n6stre.
(Urméz1 19 subsemtaturr ale boerilor t6rir).
1807, Aprilie 27.
La reclamatiunea DivanuluT contra conduitur lur Sior Hamer, loan Mi-
chelson r6spunde, la 7 MalA, in modul urmhtor:
«lnalt Prea Sfinfite Steipcine, Milostivule Donal/

Inch mar inainte de a primi prea cinstita a Inalt Prea Sfintier V6stre
insciintare, eA am avut scirea pentru aftaxia (arlwAire) aghentulur Austrier
si de atuncT s'ati i luat chçlutele mèsurr spre infrinarea lur. Acum iargsT
datorie socotesc a fl mie indoit, a adeveri urmarea lur chtre prea Inalta
sciinth, precum i pentru a v6strh bunh diathesis. Enhirisinda-me sfintelor
rucrAciunilor V6stre cu sinktirile a,e,eY mar ilierinisis Inalter cinstirr i cu cea
www.dacoromanica.ro
184 V. A. URECHIX.
mal desAvirsitA plecticiune, pururea am cinste a rAmfine, 1807, Maiii 7,

Bucurescl,
Milostivul mcii Domn, a Inalt Prea SfintieT Vóstre plecatA slugA.
loan Michelson.
*
PAnA la ce anume data pAstrA C. Ipsilante vanul titlu de Domnitor si
al Molaovil, nu putem determina, ciieT niel un document nu cunóscem pan&
aci de la el, dat din Jai, in afacerT de ale Moldova DrAghicT lice numaT,
cA, «n'a tinut functia acésta (de Domn MoldoveT) multA vreme si niel a
insemnat ceva domnia luT, a dispositiile cele maT grelo atirnA de Pro-
zorovski si de Cusnieov, fiind Ipsilante maT mult ca o figurA domnéscA» (1).
Muntenia.
C. Ipsilante trecu de la FocsanT prin IasT in Rusia, unde mergénd la
Petersburg, se jAlui Impératulul Alexandra de réua purtare fatA cu el a
comandantilor rust Dionisie Eclesiarhul serie, ca Imp6ratul Alexandra sA.
fi trimes stafetA la Michelson sA-1 chieme la dare de sémA. Michelson ea O.
nu cadA in urgia ImpiSratuluT «s'a adApat cu salepul mortiT (2).» De unde
a sees Dionisie acéstA informatiune nu Beim, dar scim a e falsh, de 6re-ce
am vèlut eh Michelson era bolnav cu mal multe lile inainte de plecarea
din BucurescI a luT C. Ipsilante si a indatA apol si muri.
Ceea ce C. Ipsilante isbuti la Petersburg de o cam datA, fa ca sA fie
considerat Inc& un spatia de timp ca domnitor al Valahiel si sA i se er-
cun6seA si lul dreptul la o parte din venitul tAriT (3). Ilusoriù drept de a
se lice Domn!
La BucurescI Administrallunea trecu din manile CAimAcAmiel intr'ale
DivanuluT «urnuind (verb& A fie!) dap/ porunca lui rodd», lice Dionisie Ecle-
siarhul (4).
In puterea pAciT de la Tilist si a armistitiuluT incheiat cu TurciT s'a pArut
un moment, la inceputul luT Septembre 1807, ca armata ruséscA se retrage
din Principate. Serghie Lascarow si altI generalI miscall plecar5. din Bu-
curescl in primele lile din Septembrie 1807. NeintArliat insA vine contra-
ordin de la impèratul Alexandru, cA armatele rusescT sA stea pe loc. TotusT
semne de pace sunt. Intro acésta este si desfiintarea polculuT macedonean (5).
II pag. 75, Istoria Moldova

Tesaur II, pag. 217.
Tesaur de mon. II, pag. 217.
Loco citato.
Ve41 cronica gréa de la cAlc'aiul Istoriel MitropolieI din Iaqi, pag. . ,
www.dacoromanica.ro
In anul urmator 1808 la luna luT Maja, MiloradovicY surghiuni chiar din
România pe maiorul Pangal (1).
CAP. XVI.
Ofil muscali in Principate. Miloradovici. Michelson. .17adofiniki. C. lpsilante
fi C. Filipescu. Sarta lui a lpsilante hotarita la Petersburg. Lascarow.
Prozorowski. Cufnicow. Administraffunea Principatelor sub aceftia. Milcare
la Bucuresci, in 1808, contra atimacamiel läsata de C. Ipsilanle.
Noua Cabria cantie. C. Filipescu. Ancheta.
Ca sh intelegem bine situatiunea 15,untricA a tèrilor române in aniT 1807

1812, se cade s. facem mal de aprópe cunoscinta cu diverqiT §eff ce din
Rusia li se trAmit.
Vddurhm incA pro timpul domnieT luT C. Ipsilante cine era Michelson §i
MiloradovicT. Acest MiloradovicT exercitase tot at'at de mare inriurire
asupra luT Michelson, pre da C. Filipescu o avea asupra luT MiloradovicT.
Inamorat de flica luT Filipescu, care trecea de boier anti-muscal §i cu in-
clinare spre Turcl §i FrancezT, se pare,daca e sa ctedern pre Langeron,
cA MiloradovicT fu causa multor gre§ell fAcute de MuscalT in urmhrirea
r6sboiuluT. Filipescu, neamic al luT Ipsilant, prin MiloradovicT puse 1-65 pe
Domnitor cu Michelson. Am v6dut efectele acelor intrigT dintre C. Ipsilante
§i Michelson.
and Ipsilante nu maT fu la BucurescY, Rusia numi administrator al
Principatulu1 pro un grec «tras fin, tras astucieux», din Ministerul de externe
de la Peterburg. Radofinikie era acest grec. El avu misiunea a pre§ede di-
vanul tèriT.
Radormiki bine cunoscu indatl cine era C. Filipescu, dar nu putu invinge
ascendentul luT MiloradovicT asupra luT Michelson §i fu invins de C. Filipescu.
Radof. se vèlu nevoit s5, abandone situatiunea ce i se dkluse §i sh pri-
méscä a mergd la Belgrad, ca agent al RusieT lânga Cerni-Gleorge.
In locul luT Radof. veni Lascarov, un armean de stat mic, de 4 1/2 Pi-
cióre §i care, qice Langeron «nu avea alt merit decht de a cun6sce per-
fect tóte limbile orientale (2).» El fusese deja interpret la pacea de la
Ia§T, in 1792.
C. Ipsilante fu indignat de a vedea pe C. Filipescu mare qi tare «A sa
barbe» cum lice francesul. Nu mult inainte C. Ipsilante iertase viata bo-
eruluY acestuia prins in acte de spionagia pe lingA TurcT. C. Ipsilante
(1) DIm la linea volumuluI anal isa codicelor domnieI acesteia a 1141 Ç. Ipsilante,
(p) P. 135, supl. I. vol. III,
www.dacoromanica.ro
186 V. A. UREMIA
voYesce acum sh r6punii pre C. Filipescu, dar protectiunea lul MiloradovicY

II sustine pe Vine. Michelson. AtuncT urm5. catnpania de certe si de co-
respondente si de jAlbT la Petersburg, care se sparser6 cum v6(jur5.m, tot
In capul lul Ipsilante, orT-cht de inteligent II ap6rA in notele sale secretarul
ski de stat, postelnicul sèti, Marchizul de St. Aulaire. ReclamArile unuia contra
altuia, eratt a alb& de resultat r6sturnarea si a luT Ipsilante si a luT Mi-
chelson, la Petersburg, dar acesta muri tocmaY nand se impkasa cu Ip-
silante, care fu sat, cum v6.4uram, din noti a abandona BucuresciT. Imp6ratul
Alexandru destinase in locul luT Michelson pe Tolstoi. La Petersburg Q.
Ipsilante nu era in maT bune ape decAt Michelson. Imp6ratul Alexandru,
nemultAmit de mersul r6sboiuluY, atribuia luT C. Ipsilante tóte perderile,
ca cel ce a provocat resbelul... Din acel moment sórta luT Ipsilante era
hotArità! .. Am v6çlut ce i s'a intimplat apol (1).
Lascarov avu misiunea de a negocia armistitiul cu TurciT, dupä pacea
de la Tilsit El nu iMelese c& Imp. Alexandru vrea numaT sä cAstige timp
ou negociatiunile si lucra asa in negocia0unY, cä cklu in desgratia su-
veranuluY sôù. AtuncY Imp6ratul Alexandru trimise in Principate pre Pro-
zorovski, cu misiunea in aparentA de a pertracta de pace, dar in realitate
ca s5, continue r6sboiul contra Turcilor, cautand un pretext de a chIca
armistiOul.
Prozorowski era b6tran (Zilot iT d apr6pe de 100 anY, iar Langeron
dä 80.)
«C'était plutV't une momie gn'un &re existant. B était dans un état si effrayant
de caducité physique, qu'il faisait craindre tous les ¡ours n'y aurait plus de
lendemain pour lui. Mais avec un corps si usé et si débile, il.'y avait une dme de feu
et une activité d'esprit, dont beaucoup de jeunes gens n'eussent pas été capables» (2).
Prozorovski vine la Bucurescl, in 12 Octombre 1807, dup5, disgratiarea
luY Lascarov si a lul Leyendorf, care cu Lascarov lucrase la regularea ar-
mistitiuluY. Prozorovski veni in Principate cu 6meniT s61. Intre acestia era
Cusnicov, care fusese alt5, dat5, adjutantul luT ì apol al quI Suvaroff in
Campania ItalieT i mal in urma guvernator al MoscoveY, Guvernator de
Petresburg si senator. Prozorovski ceru sa fie numit Cusnicow Presedintele
Divanurilor MoldoveY i MuntenieY.
Prozorovski petrecu lama 1807 8 la IasY, unde desfAsura un fórte mare
lux. Tinea masä mare de 100 pers6ne pe fie ce qi (3). La aceste mese se
pare cä el nu chiama pre niel un boer, cad ura pe RomânT, çlice Langeron (4),
V&A Langeron. Hurm., supl. I, vol. III, p. 132-135)

Langeron, pag. 146.
Langeron, pag. 151, vol. I, vol. II.
Pag. 147 supl. I, vol.
www.dacoromanica.ro
ha chiar era brutal cu el. Pe tot timpul cat comanda armata nu primi
ilia pre unul la el si niel la masa tut.
Cum administrara Prozorovski si Cusnicov Principatele ?
Baca ce vom vedea indata, din cercetarea actelor interne. Langeron
laud& administratiunea. lut Cusnicov in Moldova, dar nu laud& tot atat ad-
ministratiunea lut in Muntenia, unde ceda prea mult lut Miloradovicl, cu
care era prea legat inca din campania Italiel. A6 amblat multe vorbesi
nu Para temeiii despre neonestitatea tut Cusnicov, cat privesce relatiile luT
cu boerit, cart it cumpérara cu bant favorurile, in multe dap.
Langeron it ap6ra de asa acuzare, dar temetnicia acuzaret resulta din
studiul documentelor si mat ales din afirmatiunea onesta a unut scriitor ca
Flinuta
Dupa plecarea din Bucuresct a luT C. Ipsilante, Caimacamia läsata de el
administréza Ora scurt timp. Dupa ce la 12 Octombre 1807 sosesce in
Bucuresct Cnézul Alexandru Prozorovski (1), administratiunea tèrit intra
sub conducerea suprema rusésca.
La 18 Februarie 1808 boerit impinst de Muscalt si de C. Filipescu, con-
tra lut C. Ipsilante, pe care voiati sad faca a inceta de a domni si de drept,
nu numat de fapt, insghebara in Bucuresel o miscare de natura revolutio-
nara. ET pretind ca Ora e exploatata intriun mod neomenos de boerit la
Batt in divan si in caimachmie de atre C. Ipsilante. Catre acestt revoltatt
se alipesc boerit de clasa II si tott coi mal mid si merg la Milropolie, sa
reclame Mitropolitulut Dositet intervenirea luT, ca boerit Caimacamiet si di-
vanul lut Ipsilante sa fie chiamatt la darea de séma pentru administrarea
t6riT si a Visteriet sale «spre a se vedea de unde atatea nedreptatt si extrema
nenorocire a tèriT ?» Acésta miscare din Bucuresct are de consecint& o noua cai-
macamie, care se constitue din Mitropolitul Dositei6, Episcopul de Arges, eel
de Buz65, Banul Costache Chica si C. Filipescu ca Vistier. Mere6 se de-
semna lupta de intrigT lntre boerit, fostI al luT Ipsilante, sub capetenia luT
Varlaam si partizaniT Vistierulut C. Filipescu, vechiul inamic al lut C. Ip-
silante Cea d'intaiii preocupatiune a MT C. Filipescu, ajungénd cu al si
la putero, este sa dobandésca de la sefit rust o comisiune de ancheta in
OM téra, ca sa descopere Vote jafurile ce se facuser& de catre fostul guvern.
(1) De la Divanul Principatulul (6 rii romeinescLCinstite dumné-ta frate

biv Vel Logefete Balene, fiind-ca spre intimpinarea Marie! Sale pré Ina'.
tatuluT Feld-maresal Prozorovski, urméza a esi si alaiul Spatariet, scriem
dumi-tale, sa fie gata tot tacamul, dupl orinduiala, ca orT in ce cés i se va
da de scire, indata sa si piece, ca sa se duel la locul cel orinduit, aril de a
se face catusT de putina. zabava sat vre-un cusur. 1807, Octombrie 6.
(Tocmat peste 7 lile sosi Prozorovski.)
www.dacoromanica.ro
188 V. A. URECHIL
DecT, in 11 Iunie 1808, sunt orinduite doud comisii (pentru prima data aftdm,
acest termen"in cancelariile t6rilor romelne),care sá cerceteze t6te abusurile,
jafurile, nedreptatile !Acate in jud3te. S'a mal rinduit §i cate un boer cer-
cetator de [le-care judet. Cercetarea are a. incépa dela mal 1806, Februarie 1
qi pana la linea l'A Iunie 1808. Era 1:Me §i un mijloc prin care §efiT mu-
scalT qi chiar qi divanitiY, putear.' FA stórca ceva banT de la ceT doveditT ca
ad jefuit §i incalcat dreptatea.
Divanul (Dositeid Mitropolitul, Iosef Arge§ (1), Manolache Cretzulescu Ban,
C. Filipescu Vistier, Radu Golescu, Stefan Vacarescu, Isaac Ralet §i Barbu
VAcArescu), adreséza manifestul urmator catre Ora, la 11 Iunie 1808:
De la Divanul principatului tgril romMesci.Prea cuvio§ilor egumenT,
protopopT i preotT, dumné vóstra cinstitilor boerT, boerina§T, mazar, bresla§T
§i orT-ce tagma, vol par,calabilor de prin sate §i tuturor de ob§te 'malito-
rilor din sud .... sanatate. Vd facem in scire, ca pentru binele §i. de ob§te
folos al vostru, intaid adeca sa se infrineze ceT ce sunt naravitT la jafurT
i mancatoril, carT nu sunt suferite la auqul prea puterniceT nóstre stapa-
nirT, §i a 2-a ca sa se ajutoreze Ora la datoriile el, ce sunt a se implini;
de aceea prin sfat de ob§te al DivanuluT §i dup5, portinca ExcelenteT sale
general Cu§nicov s'a orinduit 2 comisii spre cercetare, una la aceste 12 ju-
dete de dincóce de Olt. S'a orinduit §i cate un boer cercetator la fie-care
judet; dintre carT jata ca s'a orinduit §1 aicT la acest judet cercetator pentru
a se descoperi orT-ce jafurT §i mancatoriT vi se vor fi faeut de catre ver-
cine, de la létul 1806 Februarie 1 §i pana la sfir§itul acesteT urmatóre lunT.
Ci dar sosind acolo orinduitul boerid cercetator, cu tóte ca este §1 cuto de
blOstera asupra celor napastuitT spre a arta adevdrul, dar §i noT vol sfa-
tuim §i vd indemnam, de nimenea A nu vd infrico§ati, niel O. v6 temetT,
ci ara de sliala sa mergetT la orinduitiT cercetatorI, sa 3/1) ardtatT lie-care
In adev'ér plangerea sa la cate vetT fi intrebatT qi nimic sa nu tainuitT ea
sa ascundetY, dar niel prisos sa, ardtatT, ca orT de yeti ascunde gil de vetT
prisosi maT mult decat ceea ce este adevdrul, vd incarcatl cu pdcat §i vetY
patimi §i trupesce §i sufletesce, ci adevdrul marturisind, acel jai ce se va
gasi, implinindu-se de la orT-cine va fi, are Sa se aduca la visterie, cu care
(I) In unele acte semnéz.5. Constandie Episcop de Buzn. (Cod. LX, fila 23 v.) President
la ambele Divanurl este In Martie 1808 Cusnicov, iar Vice-Presidentul Divanulul Valahiel
este Engelhard General-maior. (Cod. LXI, fila 87 v.) Consecinta miváriI dela 18 Fe-
bruarie 1808 a fost ceea ce raportézá Cronica grérá publicatá de D. Erbiceanu, la eál-
cálul aIstorieI NIetrop. de Ia,I», dup4 un codice din Biblioteca Academiel. Acéstá Cronicl
ne spune, a la 10 Aprilie 1808 a'A),/,%.1,rhy ivt%56a 8),cc TGE bcppixia» s'ait 4chimbat totI
funcOonarif.
www.dacoromanica.ro
ISTOItlk ROMINILOR 189
acésta sunteff bine nadajduitr, ca vol ve vetY ajutora §i ve vetT u§ora §i pila,
invederatä se va face tuturor eelor rer nOravitT, jhfuitorr, spre a se parOsi
Cu totul de asemenea urmarY de acum inainte §i vol A petrecetT in li-
ni§te. De aceea dar nu lipsim a ve face cunoscut, ca, precum 4icem, sa
mergetl fiesce carele, l'Ara de sfiala, a ve areta adeverul pentru tóte, caer
de yeti tainui niscaT-va jafurT din cele ce ati cercat §i nu le vetT areta spre
a se face erat al Visterier §i spre a se da in cele de acum Inainte urma-
Ore cheltuell, sa scitT ca iarA§T vol avetY a remanea impoveratT vi respun-
derea tuturor curgatórelor cheltuelr §i plata datoriilor ¡era. Decr, cunoscad
§i pricepénd insi-ve marea u§urinta, ce are a se face printr'acest mijloc,
aretati tot adeverul, ca A fitY folositT in done chipurr, precum s'a ()lis, adica:
sufletesce sa nu patimitT tainuind, incOrcandu-ve cu pecatul cartir de blA-
stem, niel trupesce sA nu cercar vr'o greutate la respunderea trebuintelor,
fiind-ca cu jafurile ce se va dovedi avetT a ve folosi iaralr vol, sc5,16ndu-ve
§i u§urandu-ve din darile ce urméza a le respunde vol de acum inainte.
1808 Iunie 11.»
T6te lunile remase din anul 1808 acele douè comisiunr lucrara. Se do-
vedira multe jitfuirr, multe luarT nedrepte de banT de la locuitorT. De si-
gur comisarir lasara insa sa scape totT ceT carT avura ce sa imparta cu
comisiunile. Membril acestora nu fura mar putin remuneratr pentru slujba
lor §i din visterie.
Uta daravera se margini finalmente la talen T 150.000. Hotiile cele mar
mar! erati probate facute peste Olt. Jafuitorir Olteniel platesc la Visterie
el singurT pe jumatate din suma totala din 150.000, ba inca li se mar im-
pune §i o muleta de 15.000 talen l (peste tot 90.000.) (1)
(1) De la intdinl Divan cdtre Divanul Craiovel.Se lace d-v6stra in sci re,
ca drept Otä suma de banT a jafurilor §i nedreptele luar'1, ce prin cerce-
tarea amindorora cinstitelor comisiT, acelor 5 judete §i a acestor 12 s'ab'
descoperit §i s'ail ales, s'ail hotarit a se da de catre totT cer ce s'ají do-
vedit inteaceste urmarT tal. 150.000, fina jumatate de catre cer de la aceste
12 judete §i jumetate de catre cer de la acele 5 judete (carT dupa drep-
tate se cuvenea mal mult de jumtitate, ca unir ce s'al gasit asuprO-le mar
multa suma decat la ceT dintr'aceste 12 judete), ci fiind-ca totT ace§tI banT
ati intrat la visterie a fi pentru curgatórele §i vec,lutele cheituelT la cele
trebuincióse ale Imperatescilor o§tirr, §i de alta parte atat d-lor boerir
amindoror cinstitelor comisir, cat §i orinduitiT cercetatorT de la cate 17
judete, fac cerere de dreptul, ce li. se cuvine a lua pentru ostenelele lor,
cheltuelele §i perderea de vreme a dumne-lor ; pentru tóte aceste s'a glisit
cu cale, ca pe MITA tal. 75.000, ce dupa mar sus numita hotArire ati a da,
cer de la acele 5 judete, sa dea §i alta tal. 15.000, ca sa se faca adech
90.000, precum asemenea aii a da §i ace§tia de la aceste 12 judete; drept
www.dacoromanica.ro
190 V. A. uttEcnil
Cercearile abuzurilor se fAcurA de fostul mare Vornic RAducanu Golescu

§i de marele Vornic Barbu VAcArescu; ambiT vor r6milne mal mult Limp in
Divan.
Eac& pitacul de rinduire a comisiuneT :
De la Divan.
Cinstit dumné-ta frate, biv Vel Vornice RAducane Golescule §i dumné-ta

vel Vornice Barbule VAcArescule, fiind-c& dup& multele jAlbT i plAngerT
ale locuitorilor, ce art venit la Divan, pentru multele jafurT §i nApAstuirT, ce
li s'a fAcut, de cAtre ispravnicT, zapciT, polcovnicY, cApitanY, vAta§1 de plaiù,
same§T al judetelor, taxildarT §i slujba0 al husmeturilor, zacheregiT §i
cu slat de ob§te s'a hotfirit a se orindui 2 comisiT pentru cercetarea a tótA
téra, ins& una la 12 judete de dinc6ce de Olt §i alta la 6 judete ot peste
Olt; de aceea Divanul alegkd pe dumné-v6strA, ca pe nisce boerT pAmtn-
tenT ideas i practisitT, v6 orinduesce la comisia acestor 12 judete dinc6ce
de Olt §i serie dumné-v6strA, a de impreunA §i cu dumné-luT cinstitul
ce din porunca ExcelenteT sale generaluluT Cu§nicov prezidentul DivanuluT
este orinduit tot la acéstA comisie, unde indatA sA orinduitY dumné-v6strA
pe la fie-care judet cate un boer cercetAtor, pre care il vetT alege dumné-
vóstrA i fArA de zAbavA sA §i incepeff a face cercetare prin numitiT °dn.
duitT, intocmaT dup5. ponturile ce s'aii dat dumné-v6str& in scris de cAtre
Divan, incepéndu-se acéstA cercetare de la 1806, Februarie 1 0 Van& la
sfir§itul urmAtóreT lunT Iunie, létul 1808 0 afar& din mal sus numitele pon-
turY, de vetT gAsi §i alte madele, carT vetT socoti cl este trebuintA a se
cerceta §i acelea, sA le 0 cercetatT impreun& cu §i dui:A ce vetT
da sfir§it cercetAriT tuturor acestor 12 judete, verT-cate jafurT §i nedrepte
luArT se vor dovedi urmate de cAtre verT-cine, in mal sus numita diastimA,
de verT-cine, peste poruncile domnier qi ale DivanuluT ; Vito acele, indat& ce
se va sAvir§i cercetarea uneT plA§T, sA. le §i Impuniti On& inteuna, de la
ceT ce le vor fi urmat geter-geter sA2T trimitetT la visterie, ca pin& se
va sëvir§i cercetarea, s& se apropie §i slir§itul taxiluluT, cu care acea sum&
aceea §i poruncesce Divanul, ca cinstitul Divan de aicT, implinind suma

de talen l 90.000 ce s'ail 1is maT sus, de la ceT ce sunt datorT, fArA de zA-
bav& sA-T trimit& aicT, iar de se vor impotrivi acestel hotArirT, sA scie c&-
Divanul va insciinta Ex. Sale generaluluT Cu§nicov §i va veni porunc& de a
se implini adevèrata sum& at& s'a dovedit de cinstitele Ube-
narie 26.
SemnatiT: DositeT Mitropolit, Iosif Arge§, Manolache Ban, Const. Filipescu,
Radu Golescu, Stefan VAcArescu, 'sac Ralet Barbu VAcArescu.
www.dacoromanica.ro
ISTOB1A ROMINILOR 191
a jafurilor ce se vor implini sa se intimpine grelele cheltuelT ale curga-

tórelor trebuinte pentru hrana imp6ratescilor ostirT i alte trebuinci6se,
cum si locuitoriT sa se usureze óresl-ce la viitórele cheltuelT, cu care urméza
a fi tot eT impovaratT. Din Oa suma jafurilor, ce se vor alege in fiesce-care
judet, sà avetT a lua qeciuialg, din care jumatate sa o popritl domnia-v6stra
doT pentru cheltuiala i ostenéla dumné-v6stra i cea-l-alta jumatate sa se dea
orinduituluT cercetator al aceluT judet. Pentru care si nu suntem la indoiala,
ca d-veistra vetT pune tot felul de silinta i osirdie, spre a se savirsi acésta,
cercetare cu scumpëtate i cu buna orinduiala, intocmaT dupa vointa Di-
vanuluT i porunca, ExcelenteT Sale, generalulul Cusnicov. 1808. Iunie 10 (1).
Asemenea carte s'ati Wait i catre boeriT de peste cincT judete de peste
Olt, unde s'a rinduit dumne-lul Vornicul Balaceanu i Clueerul Glogoveanu.
Miscarea boerésca din BucurescT, desi consimtita de MuscalT, era de pri-

sos, cacT desfiintarea domnieT luT C. Ipsilante era decretata la Petersburg
in aceeasT c,li de 18 Februarie 1808, in care se petrecea miscarea din Bu-
curescT. La 26 Martie 1808 se ceti la Metropolia din BucurescT nota tri-
misa din MO de cat% Prozorovski, vestind incetarea domniel luT C. Ipsi-
lante din ambele Principate, in urmatorul coprins :
«Dela Maria Sa Feld-maresal Cnéz Prozorovski, catre Divanul tériT
ValahieT.
Dupa prea inalta luminata porunca a prea inaltatuluT i prea milostivuluT
Impèrat, cu cinste insciintez DivanuluY, cà dupa malta bunavointa (a) ma-
reluT Imp6rat, Maria Sa Cnézul Ipsilante a maT stapani tèrile acestea si a
se amesteca in trebile tëriT, do tot este departat; dar ca sa nu r6mae de
veniturile, ce le-a avut, isterisit, i s'aa harazit de catra. prea Inaltul Impërat
indestulata suma de banT pentru cheltuelele sale, si de acum inainte are
a petrece cu sederea la Mosca, si pentru aceea eraturile tèril nu are a se
maT da, séia a face el vre-o orinduiala pentru acele veniturT. Cu acésta dar
impreuna insciintez DivanuluT, ca din porunca prea inaltuluT Imp6rat, data
de la 17 Februarie, este orinduit Excelentia Sa tainic sovednic i Cavaler
Cusnicov mal mare peste Divanurile MoldavieT si ValahieT, carele acum
aü sosit in IasT. Are dar Divanul pentru Vote orinduelele sale a purta
chivernisi intocmaT dupa povata i porunca ce se va da de Excelenta Sa
General Cusnicov., Martie 23, 1808. De la lasT.
Dionisie Eclesiarcul explica altcum incetarea domnieT luT C. Ipsilante.
El serie, ca boeriT luT din Divan si Caimacamie trimis de scire, ca Ora
nu p6te suporta i cheltuelele ce se fac dupa porunca Muscalilor i sa (lea
MarieT Sale. «Iar Vodh s'a scarbit fente, si spun cum-ca a mers la Im-
pératul Alexandru si a inchinat -téra sa. fie a imp6ratieT RusieT, i sa se
iea venitul pe sérna impèratieT si pe Maria Sa sal miluiasca impiiratia
cum va socoti. Imp6ratul a trimis pe general sa fie in loe de Domn, vechil
(1) Cod. LVI, fila 13.
www.dacoromanica.ro
192 V. A. trRECHIÀ
imp6rAtesc, cap maT mare al DivanuluT, i far& de &instil nimic sl nu se

facá de boeriT divanistY, si el sA insciinteze la imp6ratul lucrurile cele marT
ce se cuvine a sci Imp6rAtia. lar pricinile cc se vor intimpla intro orA-
senT si Intro ostasi sä se judece la judecata co se numesce politie. lar lul
'psilante dat 80 de sate de Romani, adecit iobagl din satele lavreT Chie-
vopecerski, flind-cA acea monastire are multime de sate iobagY, sA fie luT
VodA venit dela acele sate, precum ieari de la RomAnT si a/tT DomnT
ail sate, dupA obiceiul si orinduiala ce este pe la acele tOrT. i i-ati dat si
un saraiti de locuintl, spun uniT cä i-ar fl orinduit sá i so (lea i ctiteva
miT de ruble pe tot anul de la visteria imp6rAtéscA. i asa Ipsi!ante si-a
luat slioa bunA de la Domnia priT-RomAnesci, dAnd VodA si un ficior al
slujéseA ImpératuluT, pe care l'a Mains cu sabie de loc.»
Cu data de 26 Martie 1808 incepe asa (lar administratitmea MuntenieT
in numele ImpèratuluT rusesc. Biserica Inc& de atuncT are ordin a pomeni la
slujbA pre Imp6ratul Alexandru, ca pre singurul stApAnitor si pre OM curtea sa,
iar din partea bisericéscA mal intAiti diaconul se regA, In Ectenia hotAritA,
«pentru bine.credinciosul fi indreptcltorul Sinorl ql pentru al acestuiaqi march'in
Moldavia, Valahia ql Basarabia, prea sfintitul Mitropolit Gavriil» §i numaT In
urma acestuia avea sA se facl pomenirea ArchiepiscopuluT roman Dositeiti.
La fine de tot se pomenia «de indreptAtorul singlit si de mal mar11 ce-
tb.tilor.»
Divanul, cu cartea sa deschisl de la 27 Martie 1808, comunicA scirea
IncetAreT DomnieT luT C. Ipsi!ante tuturor ispravnicilor (1), adAogAnd i ce-
rerea luT Prozorowski, de a administra Ora cu blAndete si a nu cAsni lo-
cuitoril cu ocasiunea rechisitiunilor si a dArilor, evitAnd orT-ce jaf i abuz.
(1) Dela Divan. Mire Ispravnici.

Facern d-vóstrA In scire, cA astAdT la 27 am prima de la laq) notei de la
Maria Sa prea Intilfatul Feld-marefal Principele Prozorovschi, scrisA do la 23
ale luneT acestia, cum eh prea InAltatul i milostivul marele Imp6rat, din
buna vointa ImpgrAtieT Sale a ridicat stAphnirea oblAduiril acesteT ti-IrT, de
la Maria Sa Knézul Ipsilantc a nu mal steipani fërile acestea, nicT a se maT
amesteca intru nimia, dar pentru ca sl nu rAin'Ae isterisit de veniturile ce
le-a avut, i hArAzit de cAtre prea Inaltul i milostivul Imp6rat o indes-
tulatA sumA de banT pentru cheltuelele WiriT Sale, si el de acum Inainte
are a petrece cu federea in Mosca, chruia si nu are a i-se mal da, niel banT
din térA, s66 din iraturile t6ri1, BM a face vre o rinduiall, pentru acelea
veniturT, i tang& acésta mal InsciintdzA DivanuluT, cA din porunca prea
Inaltulul Imp6rat, ce 8'4 dat de la 17 ale trecutulul Februarie, este °tin-
duit mal mare peste Divanurile MoldavieT i ValahieT, Excelenta Sa tainic
sovetnia cavaler Cufnicov, carele a si sosit In NO, si cum ch. Divanul de
aicT pentru Vote orInduelile sale are a se purta, i chivernisi intocmal
www.dacoromanica.ro
Deja la 1 Martie 1808 Divanul adresase Ispravnicilor o lungA circular&

In acest sens in cuprinderea urmAt6re
De la Divan. Catre Dumné-lor Ispravnicil
Datoria cea mal mare si netAgAduitA a DivanuluT, dup.& iubirea omeniriT
vi a dreptAtiT, fiind cea mal intaih ingrijirea care se cuvine sA aibA cu du-
rere din inimA pentru supzifil sei saracl locuitorl dajnicI al pi; ca sA pe-
trécA cu totil in liniste §i in odihnA, cum si aphratT de jafurT, a vé serie
si a ve porunci pentru dinsiT, cum si in tóte poruncile de orinduelT ce vi
trimis a v6 cauta, ca dreptatea acésta, BA o pAzitY negresit ticAlosilor
locuitorl a nu fi suphratT, aded. cu luArT mal mult, peste cele ce se orin-
duesc de la Divan, ség in potriva poruncilor nAcAjitt ((iind-c5. acelea se nu-
mesc pradA, jaf, mancAtorie vi nedreptate) precum si in cArtile earl vi se
dah de la Divan, child va orinduitI IspravniciT, tóte acestea vi se arata, ca
sA le pAzitT si BA le urmatT; dupA care poruncT nAdAjduiam si asteptam, ca
sA incontineze nedreptAtile, jafurile si mancAtoriile; in potrivA vedem din
multele jAlbT, ce pe t6te 4ilele se dal la Divan, de cAtre sAraciT dajnicl lo-
cuitorT al tériT, cA neincetat pAtimesc acestia nedreptAtT in verT-ce orinduelT,
si dArT se orinduesc In térA de la Divan, nu numaT de cAtre zapciT, i
6meniT d-v6strA, si de catre altiT ce se trimit slujbasl, ci cj chiar de catre
d-v6strA, atata, in cat jAfuirile fAcut obiceiü, i nedreptAtile s'ah fAcut
fire, care acésta nu curge din alta, ci numaT si numaT din pricina d-v6strA,
dupA povata i porunca ce se va da de catre Excelentia Sa generalul Cq-

nicov, pentru care si nu lipsim a le insciinta acestea si d-v6strA, ca sh
fie sciute si cunoscute; dupA acésta, fiind-cA trebuintele brAneT ImpérAtescilor
ostirT si altele trebue sl se afle fArA de vre-o lipsA pe t6te lilele, de a nu
se intampla vre-un cusur, pentru aceea dar scriem d-v6strA, c& tóte po-
runcile ce vor veni sA avell a le urma in rapt& si la soroc, fArA de altA zà-
bavA, dar insA cu acésta sA nu fie sAraciT locuitorT impilatT si necAjitT de
catre d-v6strA, séh de cAtre zapciil si orinduitiT d-v6strA, si cu cuvinte blande
mangaióse, cum si Cu mijlóce de parigoriT, sA li se facA cererea res-
punderil si implinirea banilor dAjdieT si altor orinduele, ce sunt si vor veni
asuprA-le, ca pe de o parte si implinirea cerutelor orinduelT sA se faca la
vreme si la soroc, si pe de alta, niel sAraciT locuitorT sA nu fie impilatT
necAjitT at:Ma de mult, in vreme ce sciut este d-v6strA greutAtile ce ari su-
ferit, cum si lipsa ce ah, i pagubele ce intimplat din peristasis a
iuteliT ierniT acestia, ferindu-vh ins5. si d-v6strA, i zalichT plAsilor, sA nu care
cum-vasl BA se maT facA vre-un catahrisis, séh niscaT jafurl si mancAtoriT
intru nimic, cAcl BA scitT, ca este sA se facA negresit scumpl cercetare, si
dovedinduse cA s'ati fAcut jafurT si mâncAtoriT, nu numaT cA uniT ca acoja
ai sa intórcA indoit, ci inch' s5. se pedepsésch fórte greil; ci dar f6rte sA
feritT, ca nu care cum-va BA 4icet1 c5. nu vi s'a poruncit pentru acésta
n'atl sciut, cA alt cuvint de indreptare nu vetT avea, si de primirea
acesteT poruncT sA aibA Divanul rèspunsul d-v6strA.----1808 Martie 27. (Cod.
LIV, fila 300 verso).
V. A. Urechid. Maria Rortaxilar. 18
www.dacoromanica.ro
104 V. A. INECHII
cad nu aveCt pentru tichlosiT locuitorT, niel o durere séti ingrijire de a-'T
apera, care jafurT i mance.toriT, superArT i nedreptAtl ne mat' puténdu-le
suferi Divanul, nu numaT a se urma, ci niel a se audi macar, iath ne mal
facem datoria si acum, in cea de pe urmA, a ve serie si a ve porunci cu
strAsnicie, ca de astAIT inainte se' lipsescA cu totul, sA inceteze i se, con-
teneze ON) jafurile i mancatoriile, nedreptatile i superarile de asupra
ticelosilor locuitorT, sä avetl durere pentru dîni1 i ingrijire, ca sä petrécà
cu totiT bine chivernisitT, multAmitT i odihnitT, cum si aperatT de verT-ce
jafurT i mancatoriT, mAcar peril la un ban, cAcT de se va mal areta de
aste.(11 inainte vre-uniT din locuitorT cu jalbe. la Divan, cä s'ail jafuit de
cinevasT, cu cel mal putin lucru, sea cà facut vre-o nApAstuire si ne-
dreptate, sa scitY cu hotArire, cä fare, a se mal cerceta jalbile acelea la fata
loculuT, pe de o parte indata are Divanul sà orinduiasca la fie-care jalbh
Mumbasir dintre ostasY, a se aduce aid aceT jefuitorY, cu treaped gree si
In legAturile fiarelor, a se pune fat& cu davagiul cel jaluit i nAphstuit,
gasindu-se catusl de putin vinovat, unul ca acela, dupe ce se va pune de
va da indoit acea mâncatorie la locuitorul cel jafuit, apoT se va purta prin
tirg batêndu-se, i glAsuindu-st singur el vina sa, i apoT in cea de pe urmh
se va trimite si la ocna, ca sa se facA pildA i altora jacal; pe de alth
parte, fiind-ce, d-v6stra, ea nisce Ispravnicl i dregAtorl ai judetuluT ce
ve aflatT, suntetT datorl sä avetT durere pentru ticAlosiT locuitorT, a privegbia
si a lua séma tot-d'auna, de a nu li se face jafurY i máncatoriT, si cate din
jAlbile locuitorilor see din cercetarea d-v6strä, doveditT pe cinevasT eh ail
facut mencAtoriT i jafurl, sh-1 certall i sa-'1 pedepsitY dupa vina lor, cum
jafurile acelea se, le implinitT pe la ceT jhfuitl dupa volnicia ce avel,T,
fArA a tAcea si a trece cu vederea mancatoride lor, si acestea nu le-atT pAzit,
si nu le-atT urmat; pentru aceea dar vina acelor máncAtoriT i jacal Di
vanul are dupA dreptate sA o dea i chiar asupra d-v6stre., i amisos duph
ce se vor dovedi mâncAtoriT aceT vinovatT, indata ve va lipsi Divanul
pe (I- vóstrA din isprAvnicie, i vetT fi adusT aicT cu mal gree treaped, ca
sA ve (lea in judecata ostesasca, de unde are a vi se orindui o mal mare
strasnice. pedépsa, ce niel prin cuget nu ve va veni; se va trece apoT
In condica DivanuluT, cu numele acelor IspravnicT, a fi sciutT de a nu
se mal invrednici alta-data, a se orindui la nici o slujba i chiverniséla; ci
ca se se stinge, cu totul de astAlT inainte telte jafurile i nedreptAtile, cum
pentru ca sA fie sciut acésta hot:Arita data porunca, atht tuturor zapciilot
i capitanilor, polcovnicilor, vAtasilor de plait'', i verT-ce alt slujbas, a-'Ï
phzi manile lor curate de manchtoriT la Vote slujbele, cum mal virtos
locuitorilor, ca cel ce va cerca vre-un jat i nedreptate, sA vie cu jalbA
la Divan, sa orinduiti d-v6strä cate un mazil in ties ce plasa si plait'', a se
ceti acesth porunce a DivanuluT, nu precum obiclnuitT, inteun sat douë, ci
In tóte satele judetuluT de rind, in audul tuturor locuitorilor, i pentru a
se incredinta Divanul eh s'a publicarisit porunca, acésta in audul tuturor
de obste, precum qicem, sa se iscelésch in josul acestel cartI preotiT satuluT
i parcAlabiT, i apoT se. ni se trimita cartea acésta inapoT, ca sa stea in pa-
strare la Divan, iar pentru jaturile ce s'ail urmat pAnh acum, iarAsT are Di-
www.dacoromanica.ro
!STOMA ROMINiL Ok 105
vanul a face pentru tóte scump& cercetare, §i ceT ce se vor gäsi vinovatI
aü s& int6ra jaful inapoT, §i a se pedepsi fórte greil. 1808. Martie 1 (1).
La Iunie 1808 gAsim in Divanul Muntenesc, pe lâng6 Metropolitul Do-
Episcopul losif de Arge§, pre Manolache Cretulescu mare Ban, pre
Stefan V&arescu §i Barbu V&c&rescu VornicT, pre Isac Ralet mare Logofét
§i in fruntea tuturor, prin influeMA, (lac& nu prin functiune, pre Constantin
Filipescu marele Vistier. Adevèrul este el §i chiar prin functiune, Fili-
pescu era prea puternic, cAcT in timpul ocupaOuneT rusescT Visternicia de-
vine cea mal important& din functiunI §i ea este m6rul de discordie dintre
boerT, generaliT muscall nu puteati considera de inalt functionar de cAt
pe cel care aduna banY din .tar&.
Dula& ce C. Ipsilante perde domnia §i de dreptde fapt o perduse maT
de mult, Inc& de la e§irea lul din urm& din BucurescT, cum v6c,lurlim Cuy-
nicof devine pre§edintele ambelor Divanurl ale Principatelor române. AtuncT
incepe administratiunea rusésc& cu o organisare non&
In memoriile AmiraluluY rus Ciceacof aflAm condamnarea acesteT ad-
ministratiunT, cum n'am sci s'o facem mal energic noT istoriciT românT.
Amintind cum pe timpul ImpZiateseI Ecaterina, Rumiantzov §i Potemkin
läsase sä subsiste intrég&mal putin DomnitoriTadministraOunea pilmén-
tésa, ace! generall muscall n'avurä de cht s& se adreseze la DivanurY pen-
tru nevoile armatei §i Divanurile le executati decisiunile, reprimAnd dew&
numaY, la trebuintA, concusiunile impiegatilor indigenT. Trupele rusescY atuncI
trair& bine, in bel§ug, §i Românul, care nu era (?) ni foul', ni opprimé,
s'accoutumait de jour en jour à aimer le gouvernement russe (?). Mais les temps
itaient bien changes. En entrant dans les Principautés, on commeqa par en de-
naturer et en compliquer l'administration.»
Care fu acést& noul administrOune ?
Se numi un Pre§edinte unic pentru ambele DivanurT, apoT «comme
ne pouvait 6tre à la fois A, Bucarest et à Iassi, on lui adjoignit deux
vice-présidents (2). On créa bient6t des conseillers réviseurs, des secrétaires,
des interprètes, et toute une légion de petits employés» (pag. 15).
Cu asemenea non& organisare spesele VistierieT se îndoirä, ba Ciciacof
(ice c& se impätria. «Les dépenses du Divan furent ainsi quadruplées»,
§i Cu imp&trirea speselor se multiplicar& «et l'infini les abus de tout genre.»
Cod L1V, fila 269 verso.

Loup& FAnutà a fost numai un Vice-presedinte, la 13ucurescI.
La pagina 27, Cod. LVI, se constatA, ci in casele Banului Bremcovénu se acea adunarea
DivanuluI ¡Òrff.
www.dacoromanica.ro
196 V. A. ottEcHIA
La Divanul din BucureseT fu numit vice presedinte, generalul Engel-

hard (1).
Care fu in total noua organisare a administratiuniT Virilor romane de care
vorbesce atat de r6i1 Ciciacof ?
Divanurile tgrilor se despArtirA in 2 sec-punt Una compusA din Mitro-
politul, 1 Episcop (eel de Arges la MuntenY) si 3 boerT, dintre earl mal prin-
cipalT Vistierul, constituirA un asa dis «Comité» purtand titlul de «Intaiul
Divan fi Comité al Principatulia (2).
14 Martie 1809; vedi cronica grée5. de la erdca'iul Ist. Mitrop. din Ia0, pag. 629.
Dionisie Fotino (tom. II, pag. 244) afirmA, ca dupA cAderea din dom-
nie a luÌ C. lpsilante, RusiT ail dat o nouà organisare Divanurilor din Prin-
eipate si anume, cA ail constituit in BucureseT si IasT cate un comitet de
5 membri ales' din Divan si acest comitet s'a numit intaiul Divan si Co-
mitet, cu competintA de a da ultimele hotArirT «pe carY era dator si pre-
sidentul a le confirma.»
Din condicele panA astklI cunoscute, fie la archiva StatuluT, fie la ma-
nile nóstre, ca si din cronica grecéscA (de la cAlcaiul Istoriel MitropolieT
din MO, (pag. 523) se documentézA, ca reorganisarea acésta a Divanurilor,
nu s'a fAcut imediat dupA publicarea incetAreT domnieT luT C. Ipsilante, ci
tocmaT in primele i,lile din Septembre 1808. FAnut5. (Zilot Romanul) fArA
sa pupa data exactA, recunósce si el cA dupA fuga din BucurescI a luT C.
Ipsilante «rgmaserAtArile amindou'e sub ocarmuire-a boerilor celor maT marl,
numinduse comitet»; fiind si cate un ghenerar orinduit care se numia insA
cel de la IasT president §i cel de aicT vice-president». FAnutA din contra luT
Fotino, afirmA cA comitetul n'avea nicT o putere, ca URA puterea poruncit6re
spinzura de president si vice-president. Cat de putin insemna puterea in-
taiuluT Divan se póte vedea din urmAtorul act care ni-1 aratA subordinat §i
ineapabil de a se face ascultat panA si de ofieerasil muscalT de la isprav-
nicate. Comitetul de altmintrelea era ocarmuitor numal cu numele, (pee
FAnutA, «iar in faptA Vistieril ceT marl si cu presidentiT, precum le croia
asa se urma, cAcT VistieriT av6nd in mana lor moneta ce se stringea din
térA, trebuia negresit si presidentiT si ceY-1 alp totT sA se unéseA cu dinsiT
si sA-T BIM in ochiT lor maT tarT, mal marl si maT cinstitT, decat pre eel-I-alp
boerT si divanip si nu putin se impArtAsia si ceT din Visterie.»
Vistierul cel Mare insemna la RusT cea mal mare dregAtorie, 4ice FAnutA
(pag. 87), decT d-lor boeriT marT incepurA a v1na Visteria, nu numaT cu dare
de banT (care o poreclise prosfora, adecA poclon ,la casa impèrAtéscA, iar
adevè'rul era cA se da la comandiril presedintI si ceT din preajma lor), ci
si cu alte urmArT próste si necinstite.
Dupl Fotino, pe Fang& Vistierul s'a maT rinduit si cate un ofiter rusesc,
care BA controleze veniturile si cheltuelele.
Acest ofiter a fost mult timp Poleovnic Loghinow si semna Mile ade-
sea inainte de membri Comitetulul si imediat dupA Mitropolit orI Exarc.
www.dacoromanica.ro
La acest comitet fu adaos si un °titer rus, Loghinov, WA de semnatura

caruia nimic nu se putea face. Comitetul i Loghinov deleaga dreptul
de a ordona, in Oltenia, in casurT speciale, CaimacamuluT Craiovel i ge-
neraluluT rus de acolo.
«Macar ca Excelenta Sa d-1 Senator a trimis catre d-v6stre poruncT
cuprinOteire, cA orT ce porunch a DivanuluT se va trimite prin Judge pentru
orT-ce pricina sétf orinduiala, de nu va fi iscalita si de d-luT cinstit sovetnic
ostasesc Loghinov, sa nu se pue in lucrare, dar precum este sciut ca intea-
césta vreme, si mal virtos la cele 5 judge ot preste Olt, se intimpla fara
de veste i far& de soroc orinduit de se fac de catre Excelenta Sa comandi-
rul ostasesc din Valachia mica, General-Leitnant Zas, multe si grabnice
cererT pentru felurimI de lucrar ale imp6ratescel armiT, ce se allá in par-
tea loculul; de aceea jata si Divanul, impreuna cu d-luT sovetnic ostasesc
Loghinov, ce mal jos se vede iscalita, poruncesce, ca Vote cele ostasescI
trebT, de Excelenta Sa Heneral-Leitnant Zas, prin d-luT biv Vel Vornic Ma-
nolache (Lahovari) intáiul ocármuitor al DivanuluT CraioveT, Vote sa se in-
deplinésca MLA de zabava, neasteptánd osebite poruncT ale DivanuluT cu
iscalitura d-luT cilenuluT ostasesc, ca sa nu se pricinuiasca vre-o lipsa seati
zabava la implinirea celor trebuinci6se ale imp6ratescelor ostirT ce se allá
In partea loculuT. 1811, Ghenarie 31.
Din acéstA porunca se constata: 1) subordinarea deplina a primuluT Di-
van la controlul polcovniculuT Loghinov si al 2-a substituirea deplina a
administratiund rusescT militare nu numal la administratiunea DivanuluT
din Craiova, dar si la aceea a primuluT Divan si Comitet al Ord.
MembriT comitetuluI se alegeatt din Divan de catre presedintele rus si
se numiail de dinsul, iar ce1-1-altY functionarl r6masera sa se aléga de Mi-
tropolitul cu comitetul. La acésta alegere lua parte, in BucurescT, si vice-
presidentul i resultatul era supus prin raport la intarirea presedinteluT.
Vistierul îi reserva numirea ispravnicilor, sub cuvint ca eT ail a face
urmárirea darilor, iar cele-1 alte posturT i diregatoriT continuara ca maT ina-
into. NumaT postelnicia i slujbele curtil domnescI se desfiintara, iar
avaeturile lor se v6rsara la Visteria OriT.
La 6 Sept. 1808 comitetul seek primul Divan a fost compus din Mitro-
politul Dositeiti, Episcopul Iosif Arges, Vistierul Filipescu, Vornicul Stefan
Vacarescu ì Logof6t Isac Ralet.
A doua sectiune din Divan, sat mal bine restul divanuluT, ce remâne cu
acést nume de Divan, e compus, la data acésta, din urmatoriT boerT: Ba-
nul Manolache Cretulescu, Radu Golescu Vornic de Ora de sus, Mano-
lache Manu Vornic de Ora jos, succedându-1 apoT Const. Cretulescu ; al
3-lea Vornic Istrate, succedându-'T Manolache Manu ; al 4-lea Vornic Petrache
www.dacoromanica.ro
198 V. A. IIRECIII1
Retoridi, Vornic ohstireT Manolache Cuparul, Logof?St de Ora de sus Const.

Dudescu, logof6t de Ora de jos Dimitrie Ghica i Spatar Gr. Ghica. Func-
tiunea de Agä s'a dat luT Grig.lénu i acea de Vornic politiel luT
Teodor Vacarescu.
Negresit cà, precum mal sus am spus, tótä puterea sta in mánile Vistie-
ruluT C. Filipescu, socrul lul MiloradovicT. Bine cä ce! putin II deveni socru,
asa se mal curmase scandalul din casa luT ! Dar asemenea scandal
continua cu altI generalT MuscalT, prin casele altor boerT: «§i asa ajunsera
casele d-lor de ris i batjocura némurilor», serie Fanuta (pag. 88).
Avénd ast-tel Lótä puterea in manT, C. Filipescu, va isbuti sa faca a fi
arestat Varlaam, la 17 /anuare anul 1809. Adev6rat ca arestarea se facu la
propria luT cash si ea duet scurt timp (1). Nu era Varlaam om de a nu
esi pana in fine victorios!
Pe langa Divanul din BucurescI, ca si pe langà ce! din Craiova (2) se
inflintéza cate un post de dragoman de limbei rusé,scd. Lang& comitet, cu
vot consultativ, este si cate o alta functiune creata pe langa Divan inca
din Maiil 1808: e acea de teliosnomicos, Cu dubla insarcinare de jurisconsult
si de purtator de corespondenta in limbile straine, post indispensabil din mo-
ment ce postelnicia i secretaril particularT al DomnitoruluT nu mal existal
Pers6na care e insarcinata in 1808 cu acest important post e un Radu-
canu Diamandi (3).
Cron. grécl de la calcAlul gIstor. Metrop. din Ias1"», la pag. 527. Varlaam nu va
Intár4ia de a-'s1 face si el ginere un general muscal Mine influent pe lingl imp6ratu1
Alexandru, dAndu-I pe frunliSsa sa fatA, Maria.
1808 August 26. Rèspunsul DivanuluT catre Divanul CraioveT pentru
Dragomanul limbil ruser1 ce a fost la Divanul de acolo, nefiind destoinic
ca sa aiba §tiintä de carte rusésca, s'a orinduit altul in locul sal cu tal.
80 pe luna, de la ci intaiti a viitoruluT Septembre.
1808 August 26. Rèspuns la nota boerilor comisionarilor (?) de la Craiova,
prin care face ar'étare, ca talmaciul ce In urma s'a trimis acolo, ne iiind
destoinic i catatul trebiT talmacirilor se savirsesce prin Macarof, i s'a mal
adaogat luT Macarof léfa inca. tal. 80 peste tal. 120, care se aduna tal. 200,
sa nu se lipsésca acela din tréba pan& °and 's1 va implini vremea de
dou6 lunT pe care i s'a dat pe in léfa de la Visterie i atuncT IA se lip-
sésca.
De la Divan.
Find-ca este cu cale si de trebuinta a se afla a pururea ì nelipsit la

Divan un ipochimen, care are sa, fie teliosnomicos i iiind-ca asupra notelor
ce vin la Divan, atat de la Excelenta lor GheneralT, i de la alte persónc
In pricinT de trebuinta ale imp6ratescilor ostirT, i de la cinstitele consulaturT
www.dacoromanica.ro
ISTOR14 ROM ANILOR 199
I-iul Divan si comitet conserva, ha chiar maT inmultesce personalul sért

subaltern: zapciT, neferT (1), fustasT, etc.
Preste bulucbasiT cu nefera Divanulul se numesce un «Eforos, purtator
de grija, care sä privegheze de-apururea, spre a fi numitil urrnatorT la im-
plinirea datoriilor lor.» Eforos e numit Serdar Mitrea prin Delibas, cu léfa
de 100 tal. pe Luna. Se scrie VistieruluT, wile la catastiful lefilor in
1810, April 1.
ZapciiI primesc ordinea de a nu mal lasa sä, intre in I-iul Divan pre orY i
cine. A trecut timpul legendar, cand «portile Domnilor sunt largI deschise
noroduluT! (2).»
1810, April 9. I-iul Divan ordonä. luT Vel-Logore't de Tora de sus «sa
chieme pre totT zapciiT Divanulul i sa le poruncésea a nu mal lasa de
acum inainte pre nimenT, de cat numal pro boieriT comitetY si pe generalT
pe ipothesiariT eel ce vor avé judecata i pe calemgiT DivanuluT i aY Viste-
riel ; iar de nu vor pazi acésta porunca, se vor pedepsi strasnic.
La 1 Martie 1811 I-iul Divan si Comitet scrie VistieruluT sa dea léfa
until odaias la odaia Comitetului, care sa o grijésca «a nu intra cine-va
0, se culce, cum si de a purta grip de cele trebuinciése.» Ufa tal. 10
ale impèrateseilor straine curtT, cat si de la alto obraze i locurT, este tre-
buinta a se orindui si a se insarcina un logofet, care sa fie cu procopsélä
cu seiinta de alte limbY straine, jata Divanul printr'acest Pitae orindu-
esce asupra acestor trebY pe Raducanu Diamandi, ca pre unul ce intru telte
acestea are desavirsita destoinicie, care O. fie indatorat a se afla in VA&
ilele nelipsit la Divan, ca verT in care tréba i pricina va avea Divanul
trebuintä. a sci ce povata i hotarire sä. da de la pravilT intru acole pricinT,
sA aiba a aréta insusT cuprinderea pravileT de fata, ca sa o vap. Divanul;
asijderea LA fie dator numitul orinduit a primi verT ce fel de note vor veni
la Divan, de la verT-ce fel de locurT i pers6ne, sa, le citésca la Divan, sä.
faca cuviinciésele r6spunsurT, dupa povata i porunca ce-I va da Divanul
la fie-care nota, pentru verT-ce fel de madea, sa tie condica in care sa trOca
atat notele ce vor veni, eb,t i r6spunsurile ce se vor da; si pe langa a-
cestea sA fie dator a citi la Divan si tóte jalbile ce se vor da, sa le bu-
iurdisésca, si 0, le insemneze cu iscalitura sa dupa orinduiala, treeéndu-se
de catre condicarul de ravase tóte jalbile eu réspunsul i porunca ce se
vede in osebita condica a DivanuluT, care este numaT pentru jälbY ; la care
pentru aceste slujbe si ostenelT ale sale, iT orinduesce Divanul i léfa, pe
luna Po. tal. 160, si d-ta frate Vel. Vist. asest la catastihul lefilor
Cu acésta suma ce s'a clis, care sa i se urmeze i sa i-se dea de la ince-
putul acesteT urmatére lunT inainte. 1808 MaT 9. (Cod. LTV, fila 346 verso.)
Cod. LXV, fila 21, verso.
www.dacoromanica.ro
200 V. A. IIRECHIX
pe luna de la 1 Martie si cate 2 panT si 1 oca carne pe cli emielie, precum

ati si ceT-1-a1tY odaiasT de la cancelaria DivanuluT si VisterieT (1).
La 4 Noembre 1811. Divanul cere la Vel SIAL sa rinduiasca un rin-
das din 6menil spatarieT, la odaia DivanuluT I-iti (2).
CondicariT continua, a avé un rol important. Acum la I-iul Divan si Co-
mitet se in diverse registre: unul de trecut in resumat notele primite de
la PresedintY si Vice-PresedintY si cu arétarea de cursul ce s'a dat notel
(Cod. LXII1); alt registru pentru trecerea notelor intregT si a réspunsurilor
ComitetuluT, apoT mal multe pentru anaforale de procese si resolutiunT, etc. (3)
Primul Divan compus din Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Manu
si mare Vistier Samurcas, la 7 Aprilie 1811, cere de la general Steter vice-
president ca cel 24 fustasT aT DivanuluT sa capete biletuti pentru a fi apé-
ratT de quartir. Leati avut, dar li s'ati luat acum de catre orinduitiT cias
niel, decT s'a li se reinoiasca (4).
La Craiova continua a existe in 1807-1812 vechia organisare, cu miel
modificatiunl.
La 2 Decembre 1807, dupa ordinea luT Lascarov, Divanul din BucurescY
serie CaimacamuluT CraioveT, fostul mare logofét Samurcas:
De la Divan.
«Cinstit dumné-ta frate biv. Vel Logofét Costache Samurcas (5) Caimaca-
Cod. LXV, fila 61.

(31 Cod. LXV, fila 148.
La 26 Decembre 1811. I-iul Divan rinduesce condicar al DivanuluT CraioveT
pe un Ionita, ca sa aibl a tiné condice si a trece inteinsa téte poruncile ce
se trimit de la Divanul de aci la Divanul CraioveT, i cartile de judecatii-
i anaforalele, i orT-ce tréba se cauta, atat care intra, cat si cele carT ese din Di-
vanul CraioveT, ca sa se afle in tela vremea sciute, spre a se pazi buna
orinduiala intru téte, si pentru a luT slujba si ostenéla s'al milostivit Di-
vanul asupra-T de l'al miluit cu milele ce se arata, mal jos, adecä sa fie
In pace si iertat de rindul dajdiilor tériT, O, seutésca de vil-15.60111 si dij-
marit drepte bucatele luT i o pivnita sa tie in orasul Craiova, scutita si
ap6rata de fumarit, de varna si de alte angariT ce sunt pe pivnite, cum
si lude 3 sa aiba a-s1 gasi 6menT strainT fara de pricina de dajdir, pe
carT sa alba, a-T tiné pentru poslusania caseT lul cu pecetluiturl de la Vi
sterie, dupa adeverinta dumné-luT intaiuluT ocarmuitor al DivanuluT Crol°.
veT si a dumné-lor boerilor divanitT de acolo, séti a dumné-lor Ispravni-
cilor judetelor, eà sunt stréinT cu adevérat. .... 1811, Decembre 26.
Loghinof Polcovnic, Radu Golescu, Isac Ralet, Michalache Manu.
Cod. LXVI, fila 86.
Samurcas era perselnA grat5 luI C Ipsilante, dovad4 Decretal acestui Domnitor
diruind lid SamurcasI s5lase de tigani din al Domniel.
www.dacoromanica.ro
ISTORI ROMANILOR 201
mule al CraioveT, i dumné-v6strä fratilor boerT divanitl de acolo, catre

acésta copie de predlojenie a ExcelentieT sale tainicul sovetnicul Lascaroff
ce s'a trimes la Divan, pe larg pliroforie, se va lua de dumné v6stra, de tóte celea
ce serie, pentru care, cu t6te cä si in trecutele dile s'a trimes dumné-v6stra
cartea DivanuluT a cauta tréba cu mare luare aminte, dar iatá i acum dup.
mal sus numita predlojanie nu lipsesce Divanul a serie dumné-vóstra, po-
v64nindu-va in parte, ca cu totiT inteo unire i cu un cuget sA vg, osirduitY
din OM virtutea a cauta si a savirsi trebile i orinduelele ce se trimet de
aci de la Divan cu cele mal inlesnite i euviincielse mijI6ce, ca niel un cusur
sa nu se faca la urmat6rele trebuinte, niel locuitoriT sA patimésel peste ma-
Burl supararT i stenohariT, ingrijind mal virtos, ca nisce doritorT de patrie
si de folosul t6riT, a nu se face ticalosilor locuitorT catusT de putin jaf
nedreptate de catre trimiil dregatorilor din partea loculul, ce se orinduesc
spre implinirea i savirsirea poruncilor i orinduelilor ce se primesc de
aci de la Divan, ca ì bietiT locuitorT fiind feritT si ocrotitT de acest fel de
patimire, sa. p6ta implini cele ce se cer pentru curet6rele si neaparatele
trebuinte; asisderea sA ingrijil dumné-v6stra a se sèvirsi tóte poruncile
cele cuviinci6se, cu scirea, vointa i hotarirea tuturor de obste, adica sa,
se dea isbranire la t6te trebuintele tèril, atat de catre dumnélul Caima-
camul ca scirea tuturor boerilor divanitI, cum si de catre dumné-lor boeril
divanitiT cu scirea dumné-luT CaimacamuluI; osebit de acésta sä ingrijitY
dumné-v6stra cu mare scum patate si pentru zaherelele, ce se string la ma-
gaziile de acolo, ca prin zaptul i buna chibzuire a domnieT-vóstre sa nu
se urmeze eitu-sl de putin catahrisis, thud acésta mal virtos una din cele
mal intaiii madele, care privesce spre interesal impèratescilor ostirT; de care
nu sintem la indoiala ca dumné-vóstra, vetI fi urmatorT intocmaT de acum
inainte.-1807, Decembre 2 (1).
Nu tardia cade in disgratie Caimacamul Sarmuca i atund in locu-'I e
numit marele vornic C. Balaceanu (2).
(1) Cod. LEV, fila 186.
(2) De la Divanul Principatului prii-Ronanesci catre Divanul Craiovet.

Aù venit jalbe necontenite de la locuitoriI color 5 judete oltene
asupra jaturilor i nedreptatilor ce li Wilt in diastima CaimacamieI
logoratuluT Costache Sarmucas in felurY de chipurT i osebit cu luarea frun-
tasilor birnicT de prin unele sate (de cand ail lipsit de ajo! Domnia Sa Con-
stantin Voda Ipsilante) dandu-se poslusniel pe la uniI altiI i ramanand
ticalosiT birnicl, eel fail de prilegitl, insarcinatl peste puterea lor si impi-
latT peste masura, peste cele-I alte greutatl ce patimese. De aceea dar Di-
vanul ingrijind a pururea pentru a lor rasuflare, odihna i buna petrecere,
prin sfat de obste aA chibzuit i att gasit cu cale de ail orinduit de la 10
a urmat6reT lunT president aci la Craiova pre unul dintre noT, boeril Diva-
nuluT de aid, adeca pe dumné-lul fratele Ve!. Vornic Costache Balaceanu,
www.dacoromanica.ro
202 V. A. IIRECHIÀ
La Octombre 1808 se introduce in locul CaimacamuluT un fel de prefe-

dinte §i in Divanul CraioveY, sub titlul de «Malta oceirmuitor al Divanalui
Craiovei (1).
Acest «tntditi ocdrmuitor» este fostul Logof6t Constantin Dudescu, care i§r
dice: graf orT conte. Mare Ban al OltenieT este numit, in April 1808, Mano-
lache Cretulescu «ca un boer ptimintA evghenit gi epoliptos (2)».
ca unul ce este boer pb.mintén doritor de patrie, vrednic §i cercat la tre-

bile tèriT.
Decl indath ce va sosi acolo dumné-luT maT sus numitul boer are a im-
bratia dimpreunä cu dumné-lor boeriT divanitT tuteo unire t6te curgat6-
rele trebT politicesa §i osta§escT, sfatuindu-v6 Cu totiT intre domnia-v6stra
de cele ce privesc spre repausul saxacilor locuitorI §i felurT de mijlóce club-
zuind spre a desradkina tóte acele catahrisis, ce panA acum se urma.»
(1) Cod. LVI. fila 38
(2) ?ése publicap la cinci fude(e si la Divanul Craiovel pentru vestirea b 'andel
Banului Manolache Crefulescu.
FiindcA divanul prin sfat de ob§te a gasa cu cale de a insarcinat pe

d-luT fratele Banul Manolache Cretulescu cu diregatoria Bäniel celeT marT,
ca pe un boer pamêntén lAtran evghenit §i epoliptos, de aceea nu lipsim
a face acésta sciuta. §i Divanulul de acolea, de care §i suntem nadajduitT,
a dura obicTnuita osirdire, intelepciune i huna purtare a d-sale v'a
odihni Divanul de acolea §i va fi multamit pentru ale partiT loculuT, care
se cuvine la diregatoria BanieT §i ca se vor urma cu buna orinduiala dupa
vointa DivanuluT. DecT nu lipsim a vè insciinta, ca sa scitT §i sä cunóscetT
pre d-luT, fratele banul Manolache Cretulescu insarcinat cu diregatoria Ba-
niel, ¢i pentru cele ce se cuvin la diregatoria d-sale vet1 insciinta pre
d-luT, ca s'e' arate DivanuluT spre a se da de la Divan poruncile de cu-
viinci6s5, urmare. 1808 Aprile 10. (Coa. LVI. fila 1).
Urmézä apoT ca Ban Barbu VacArescu.
De la intaiul Divan catre cinstitul Divan al Craiovel.Dupà predlojenia
Ex. S. gen. maior, cavaler, Engelhard vice-president al Divanuldf, ce ati
venit la Divan, de la Maiti 17, Cu num6rul 529, se orinduesce d néluÌ fratele
Vel. Ban Barbu Vactirescu a veni aci la Craiova sa fie in anul dregatoriel
sale cel întâiú TMH (membru) al DivanuluT de acolo, precum s'a urmat mal
inainte dupa privilegiul dregatorieT BanieT, unde impreuna cu d-nélor ceI-
laltY boerT divanitT (fiind d-néluT capul aceluT Divan) are a cauta t6te tre-
bile i pricinile, cate se orinduesc de la Divan §i intaiti de la Divanul §i
intaiul Comitet de aicea.
DumnéluT impreunii cu ceT-laltT boerT divanitY, are aface indreptare la
orT-ce pricinä va gasi d. nu se urméza cu huna orinduiala in cele 5 ju-
dele ot peste Olt §i indreptarea o va face cu mijlocul ce va gasi cu cale.
pentru U:4e trebile §i indreptarile §i orT-ce trebuinta, va fi, d-luT are sa
www.dacoromanica.ro
Modificarea din guvern, de la Februarie 1810, are etecte si In Oltenia.

Caderea partidel luT C. Filipescu, readuce in fruntea DivanuluT oltean pe
Samurcas (1).
se corespondariséseci impreuna cu d-lor ce)-1 al1 boerT divanitY, cu Divanul

intaiul Comitet de aicea. Asemenea are d luT volnicie i sa lipséscä din slujba
acelor 5 judete pre oil-cinc va gasi ea nu se p6rtä cu orinduialä. 13110., ne-
urmand poruncile, ce vor fi date si datoriile slujbeT sale, séa II va gasi
a face vre-un fe) de napastuire locuitorilor, dintr'acele 5 judete, va insciinta
dumné luT pentru acelea la Divanul de aicT, ca sa orinduiasca prin scirea
voia ExcelenteT sale senatoruluT Cusnicov, presidentul DivanuluT, altul
In locul aceluia. Dect se face si dumné v6stra cunoscut, ca dumné-luT fra-
tele maT sus numitul Ve! Ban Barbu Vacarescu, cu acest haractir i putere,
din porunca celor mal marl stapanitorT, vine acolea a lila acel Divan pre-
cum s'a qis §i sa serie dumné-v6stre, ca sa imbratisatT dimpreuna trebile
silindu-va a le cauta Cu bunk' orinduiala, spre Para de cusur implinirea po-
runcilor, ce de la Divan de aicT se vor trimete Divanului de acolo, spre
implinirea intru teite a datoriilor DivanuluT CraioveT i spre buna °car-
muire i ap6rare de napastuire a locuitorilor din cele 5 judete, silindu-va
nu maT putin a avé i intre d-v6stra unire i bun& petrecere.-1809, Maia 18.
SemnatT: DositeT al Ungro VlahieT, Constandie Buzati, Manolache Cre-
tulescu banul, Constantin Filipescu, Radu Golescu, Stefan Vacarescu, Isac
Ral et.
(1) La 7 Martie 1810 intaiul Divan propune luT Cnéz Bagration numirea
lul biv Vel Logofat Costache Samurcas in locul luT Barbu Vacarescu, Cai-
macamul CraioveY, spre a se face si in acele 5 judete ispravniciile_ (Cod.
LXI, p. 65.)
1-iul Divan catre biv Vel log. Costache Samurcas. Fiind-ca te-aY aratat
destoinic in diastima CaimacamieT la Craiova, de aceea i acum ca pre un
boeriil cu destula, sciinta, la OW cate privesc si atirna la ocirmuirea Diva-
nuluT CraioveY, dupa chibzuirea ce a facut Divanul de aici a gasit cu
cale si cu euviinta. a te orindui pe d-ta la Divanul de acolo in locul
d-luT Dvorn. BarbuluT Vacarescu ce-a fost pana acum in epistasia Daniel
Craiover, care acésta alegere a DivanuluT facéndu-se cunoscuta i stralu-
citulul Cneaz Bagration... i strälucirea sa a intaritio prin porunca ce a
dat in seria la Divan, de la 8 ale acesteT lunT. Ci dar, ¡ata prin acest pitac
se face si d-tale sciuta, alegerea DivanuluT i hothrita porunca ce a prima
de la Cnézul, prin care te al orinduit D-ta la divanul CraioveI in locul
d-luT Vorn. Barbu Vacarescu, ce a fost pana acum orinduit cu epistasia
BanieT. i pentru ca sa se orinduiasca i ispravnicT acelor 5 judete ot peste
Olt, fara de prelungire, Divanul serie d tale, ca cat mal in grabh facénd
felie de candidatiT ce ye! chibzui, sa, o tramitT la Divan, a se orindui is-
pravnicY la numitele judete, ca sa se arete si la stralucitul Cnéz, dupa
cererea ce ail facut i dupa cea d'intaia orinduiala, spre a se heart iarasT
de catre stralucirea la obrazele ce va gasi cu cale a se orindui, ingrijind insa
d-ta, a alego candidap obraze carT vor fi cinstite i vor pa.zi dreptatea
locuitorilor, iar nu ca eel ce ail fast pawl aunt,» 1810 Martie 9.
www.dacoromanica.ro
204 V. A. URECHIÀ
Ca consecintA a acesteT schimbArT avem o notA apoT, c la 10 Martie,

1810, intaiul Divan supune luT Bagration, conform ordinuluY acestuia de
la 8 Martie, numele candidatilor de Ispravniel la cele 5 judete oltene, «a
cAror alegere s'a 'fAcut de cAtre dumné-lul biv Vel Logofót Samurcas»,
cel rinduit la intttia dregAtorie a ValachieT miel, tot dupb. alegerea Diva-
nuluT §i din porunca luT Bagration. (1)
Aú mai fost apoT prim dregAtor la Divanul CraioveT Manolache Lahovari si
in Iulie 1812 gasim acolo pe Banul Vorn. D. Racovita (Cod. LXIV. fil. 68
verso).
Personalul si modificArile supravenite in personalul DivanuluI CraioveY
Bunt in legAturA cu luptele dintre Varlaam si Filipeseu si se pot vedó in
note. ConstatAm el in aceste DivanurY aù' fost numal boerT plmintenT. (2)
(1) Cod. XLI, fila 65 verso.

La 23 Martie 1810 intaiul Divan recomanda luY Engelhard la postul de
vol Armas, rómas vacant prin trecerea lui Costache Samurcas in epistasia
BAnieT CraioveT, doT candidap si anume: Const. BAlAcénu, membru in
comitetul DivanuluT, «care in doT anT de qile panA acum, n'a fost orinduit
la nicT o direghtorie» §i pe log. Iordache SlAtineanu, «careto in trecutele
lile s'a fost orinduit din porunca strAlucituluT cnéz la diregAtoria Vorn
ciel a 4-a si n'a fost nicT d-luT orinduit la niel o diregAtorie in diastimA
de 2 anT si aù dat in scris la Divan, cA se lép6dA de acéstA diregAtorie
«cu un cuvint cA nu-1 este de potriva stAreT dumnealuT. Ci dar orT care
din d-lor 2 numip boerl se va hotAri si va fi gustul luminatuluT graf a se
orinduT in dregAtoria ArmAsieT, ne rugAm BA aibá Divanul cinstit róspuns.»
1810, Martie 23. (Cod. XLI, fila 72).
(2) De la intdiul Divan gi Comilet al Principatulul ri1 ronaneset
Fiind-cA Divanul a gAsit cu cale de a rinduit pe domnia-ta biv. Vol

Clucer Dimitrie BrAiloi, divanit si judecAtor la Divanul CraioveT, ca dim-
preunl cu ceT-1-alt1 orinduitY boerT la acel Divan sA.cAutatl cu tótä silinta
atAt trebile ostA§escT, cAt i poruncile Divanulul, ce vi se trimit §i de OW
adese sA insciintatT DivanuluI, ca sA nu se facA cel maT mic cusur. A§i§-
derea §i pricinele de judecAtY ale noroduluT sl le cAutatT fArA de pregetare,
ca sg-§T dobAndéscA ceT nApAstuitT indreptarea lor, fAc'end §i pentru acésta
silintA a se face cercetarea cu multA luare a minte, pentru descoperirea
adevtruluT, ca sA nu r6mAnA cine-va§1 in raipAstuire. De care scriem dumi-
tale, ca sA petreceV inteo unire fArA de cea mai micA impotrivire si in
tóte ti1e1e BA vó adunap la locul cel orinduit de Divan, ca sA curgA tre-
bile cu o bunA orénduialA §i sA. nu se intimple zhbavA la orY-ce, cA aceea
este plAcutA Divan uluT i tuturor de obste, ci dar inteacest chip sa urmap.
1808 Oct. Cod. LVI, fila 37.
Semnap: DositeT Mitr., Iosif Arge§, Constantin Vist., $tefan VAcA.reseu
Vornic, Isaac Ralet.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROM/L/411,0R 205
Divanitii si departamenlarii Craiovei la id. 1808 Oct. 22.
Dumn6-luT biv. vel Logof6t Dimitrache Bibescu; biv vel Clucer Cornea
BrAiloiu; biv. vel Clucer Dimitrie BrAiloiu ; biv. vel Paharnic George Ar-
gintoianu; biv. ve! Paharnic Stan Jianu.
In locul luT Argintoianu este apol numit un 6recare Stefan si la 24
Maiil 1809 maT e numit biv. ve! Clucer loan VIAdoianu. (1)
(1) Cod. LVI, fila 111 verso.
1808 August 22. PoruncA la Ispravnicil Buzáulul, ca Sandul Iei-Cioho-
dar sA fie apérat un car al s'él ce-1 are pentru poslusania case! intru ni-
mio de acum inainte, si de 1-ail luat caru negresit sA.-1 slobodA, ca de va
maT face vre-o sup6rare niel un cuvint vrednic nu va avea, niel Isprav-
niciT niel vhtaful PlaiuluT.
Din 1808, Octombre 14, semnat de Mitrop. de Iosit Arges, Const. Vist.,
Stefan VAcArescu i Isac Ralet cAtre Barbu VAeAreseu Vornic, ar6tAndu-'I
cä Vornicul Cretzulescu cere analogia de 16fA pe luna cat a tinut locul luT
Barbu VAcAreseu, care face, talerT 400. (Cod LIV , fila 58 verso).
La 14 Oct. 1808 de la intdiul Divan.
Cinstite d-ta frate biv. Ve! Vornice Barbule,VAcAreseule, flind-eA d-luT

fratele vornicul dinul Cretzuleseu pe diastima de o lunA in cAt s'a aflat vel
vornic de Iéra de jos in locul d-tale, adecA de la 2 ale trecutuluT Septem-
bre, cAnd s'ají orinduit de cAtre Excelenta Sa general Cusnicov, pAnA la
3 ale acestel urmAtóre lunT, cánd iarAsT de cAtre Excelerna Sa s'a fácut
aslu, cera a i-se da analogon din pretul Vorniciilor, care socotindu-se 'T-se
lace a lua d-luT talerT 404. De aceea serie Divanul d-tale, ca acestI banT
sA-T ráspundI DumnéluT vorniculuT Cretzulescu ca un drept al d-sale. 1808
Oct. 14. (Cod. LVI, fila 35 verso.)
D-lui Vornic Istrale Cretzulescu are sei je léfa pe dota luni, Februarie, Martie
pe anul trecut. Catre Divan.
Dura cereetarea ce am fficut m'am pliroforist ea d-luT Vornieul a luat

16fA numaT p*AnA la Martie in anul trecut, eu lét 1807 dupA cum si insu§T
d-luT aratá, iarA de atuncT i Onä la sfirsitul luT Martie acestuT urmAtor
an, cu lét 1808, altA 16fA nu maT dat. 1808 Iulie 14.
Constantin Vistier.
www.dacoromanica.ro
206 V. A. tRECI31i
Un conflict de htributiunT se intimpla in Oct. 1809 intre I-iul Divan si
In 18 Novembre 1808 intiliul Divan acorda. luT Raducanu Filitis, slujbas

in Divan cu procopselei la trebY delicate §i pentru ca sa se silésca si altiT
spre procopséla si inv6ta.tura, 20 6men'T, fara de pricina de dajde si scu-
téla dreptelor lul bucate: viile de vinaricia si stupiT si rimatoril de dij-
marit si 2 carciume in BucurescY scutite de vaina, de fumara, de caminara
si de tete alte darT ce vor fi pe alte chrciume. (Cod. 56, fila 43.)
Predlojenia senatoruluT Cusnicov din 22 Dec. 1808, prin care este numit
logofa de T é r a- d e-j o s Clucerul George Cretulescu, Stolnicul Stefan Co-
stescu Vornic al obstirilor si Ispravnic de Dambovita Pah. Scarlat Mihai-
lescu. (Cod. 61, fila 1 verso.)
La 30 Martie 1809 dupa predlojenia generaluluT Cusnicov, presidentul
DivanuluT, de la 11 Martie, Divanul insarcinéza pre biv. ve!. Clucer Iordache
Golescu, cu tras logofetieT ceT marY de obiceiurT. (Ved! si Cod. LX1 fila 6 v.)
In aceeasT c,li DivanuI serie si VistierniculuT, sa ase4e pre Golescu la ca-
tastihul lefilor si sa-'1 dea si scutelniciT cuvenit1 ranguluT.
Intaiul Divan, compus din Mitropolitul Ignatie, Manolache Cretulescu
Grig. Ghica, Istrate Cretulescu, Const. Balaceanu, Marele Vistier Varlaam
si Ión Comänénu, cere luT Engelhard, la 16 Iulie 1810, spor de léfá pentru
3 cinovnicT din Divan, anume slugerul Raducanu Poenar (platit pitna
acum cate 70 tal. pe luna) Pitarul Iordache Rafaila (60 tal. pe luna) si
Zamfirache al 3-lea Logorét (50 tal. pe luna.), pe motiv cä sunt slujbasT
vechl si pentru «stradania in care s'ají aflat si se afla slujind DivanuluT
tot-d'a-una nelipsitT, iar mal \liaos dupa scumpetea ce se urmóza acum,
urcându-se tcSte la intreit pret.» Divanul propune sa li se dea &Ate tal. 180
pe luna la fle-care.
La 18 Novembre 1809 din ordinul SenatoreluT Cusnicov, dat prin pre-
sidentul Engelhard, Divanul a orinduit ve!. Vornic al II-lea pe biv. vel.
Clucer Roset. (Cod. LI7/, fila 91.)
La 11 Martie 1809 Cusnicov rinduesce logofilt de obiceiurT pro Clucerul
George Golescu, in locul luT vel. Logofè't StirbeT, si ca Ispravnic de Curte in
locul luT Lehliu sa aléga Divanul 2 candidatT dintre boeriT vrednicT.
Zarciii Divanului la 1809.
1809 Maiu 15 s'a orinduit zapciT DivanuluT, fusa stolnicul Dimitrache

StirbeT, epistat vatasieT de apro(411.
' George Pitisténu vataf de PaharniceT.
Costache Razu, ceaus de apro4T.
Alexandru Palada, vatat de curte.
Medelnicer Ionita Boerescu, vataf de Visterie, iar la 1809, Octombrie 29.
s'a tacut vataf de aproc,II, Grigorie fiul stolniculuT Creténu.
1809 Septembre 24, vataf de curte Ionita Rahtivanul.
1809 A.prilie, 1.etrarul Tanase Movila, vataf de Divan. (Cod. LV1 fila 109.)
www.dacoromanica.ro
ISTOBIA R0MANIL011 207
Comitet al OreT i int; e marele Ban al CraioveT, dela destituirea unuT
Ceitre streducit General Bagration.
In porunca prin care s'a orinduit cileniT celul

intádil si al doilea Divan se coprinde i acésta., c pentru boeriile ce a6
r6mas si nu s'a rinduit pan acum dregatoriT lor, adeca Logofetia de obi-
ceiurI, Vornicia de politie, Caminaria, Armasia si Agia, s aléga, Divanul
candida.tY pentru aceste dregátoriT i sh arete straluciriTtale. lata dar, dup4
poruncä, fac6nd alegerea de chteva-s1 pers6ne dintre boeff, nu lipsim a-T
face cunoscutT stralueirif tale, embericlisita prin osebitä f6e, ca sa se dea cea
desávirsitä hotarlre de catre stralucirea ta, obrazelor, co se vor gási cu cale
a so rindui la maT sus numitele diregatoriT. (Feíra &del, dar este dintre 1-6
Februarie 1810) (Cod. LX.1 fila 53 verso.)
De la intäiul Divan catre Engelhard, ca din tóte huzmeturile t6ri1 cáte

se vind peste an de la Divan, obiceiti vechiti, canonisit i urmat este de
ieä dumn&lor velitiT Logofeti un avaet orInduit i afara din huzmetul oc-
nelor si al vámilor, cari se vind pe anul intreg, de la cele.1-alte huzmeturT
ia6 havaet deplin, numaY ceT ce se vor afla in dregatoria Logofetiilor marT,
atund in vremea vindarilor i apoi de se va intimpla peste putin 85. se
lipsésca din dregatoriT, boerul ce se va orindui in locu-I nu p6te sA cera,
de la cel de maT inainte a i-se da analog din avaetul acelul huzmet. lar
la huzmetul ocnelor ì al vamilor, fiind-ca se vind pe anul intreg, este
potrivä, adia acole huzmeturT se vind tot-deauna la Ianuarie 1, de la care
luAnd avaet dumné-lor velitiT LogofetY, ce se vor afla atuncl inteaceste dre-
gatoriT ale Logofetiilor, de se va intimpla sA nu se schimbe in tot anul
pana la ce1-1-alt Ianuarie, r6mäne i avaetul tot deplin al dumné-lor, lar
de se vor schimba mai inainte, atuncT, fac6ncl sotot61ä dumne-lor lunilor
orT dilelor, cate vor trece de la lanuarie 1, pana la schimbärile, pe atäta
îÏ popresc i analogon dintr'acele avaeturI si ce mal rtimäne Il dar' dre-
gatorilor acelora ce se orinduesc in locul lor; care acest obicei6 asa s'a
urmat pana acum precum asemenea si la 'anuario trecut, eänd s'a schim-
bat i dregatoriile logofetiilor celor marT, a urmat dumn6 luT clucerul Ior-
dache Cretulescu, ce a fost maT inainte in epistäsia logofetieT t6ril de jos
de si a poprit din avaetul ocnelor si al vamilor analogon numaT pe oilele
28 de la Ianuarie, iar col-lalt avaet l'a dat deplin domnieT-sale Logof6tuluT
Dumitrache Ilacovitá, ce s'a orincluit in locu-T la Logofetia t6ril de ios. lar
dumné-tul vel. Logof6t de téra de sus, Teodorache Vachrescu, ce s'a orin-
duit la acésta dregatorie in local dumné-luT CluceruluT Dina Filipescu, ce
a fost mal inainte epistat al Logofetiei de téra de sus, in multe rindurl ce-
réndu-sl prin jaiba, catre Divan de la dumn6 lui Clucerul, dreptul analogon
ce i se envine din huzmetul ocnelor si al vámilor de la 28 ale trecutuluT
Ianuarie, s'a judecat si la Divan si dupa obicei6, s'a urmat, dändui-se drep-
tate dumné-luT Ve!. Log., a-si lua analogon si fac6ndu-se si dou6, trei po-
runcT in scris ale DivanuluT cAtre dumne-lui Cluceru, ca sA platésca. cea
www.dacoromanica.ro
208 V. A. 11RECHli
funcionar din Oltenia, fara prealabila autorizare a Divanului din Bucuresci.

Eaca pitacul cu care Divanul din Bucuresci currmä acest conflict:
Dela intdiul Divan, di tre dumnd lul fratele Vel. Ban al Craiovel.
S'a primit insciintarea dumi-tale dela 29 a trecutului Septembre, rès-

puns la cartea DivanuluT, ce ti-s'a trimes pentru Titul sin rèposatul Ben-
gescu, ce l'aT fost lipsit dumné-ta din zapcilicul PolcovnicieT Craiovel, spre
a se orindui érasT, prin care vedem cä nu dadusl cu intelegere
qnotnia noteT, ce s'a dat, and duma-ta te-aT orinduit Ban la Craiova:
paraponisindu-te 4icT, ca din cuprinderea aceT cartY a Divanului n'al putut
intelege alt Para de numaY, cä aceeasT nota se anerisesce i lipsind nota
cele legiuite mansupurT, ce urfaza intru alegerea BanieT se ridica; pentru
care acest parapon al dumi-tale, mirare ail avut divanul, in vreme ce cartea
aceea ce s'a trimis dumi-tale nu a fost impotrivitére, precum de catre
domnia-ta ni se scrie, ci urmat6re si noteT i osebiteI cartI a DivanuluT
ce s'a dat dumi-tale de dregatoria BanieT CraioveT, care arnindoa cuprind
inteacestasT chip, ca duma-ta sa cautI impreuna cu Divanul CraioveY teite
trebile, ['find cel mal mntâiií obraz al aceluT Divan. (1)
La 1812 Aprilie, Contele de Duclescu (Holm Awl ASAEcHS) este inthiul

Dregator al DivanuluT CraioveI i luT, ca la :anteriorii Caimacami i se spune
ca pitacul de rinduire, ce i se dä: «plirusisil (sic) de a lipsi din tréba pe
ori-cine din slujbasiT acelor 5 judete, pe care it va dovedi, ca nu se 'Arta
cu orinduiala bung, ci impotriva poruncilor ce le sunt date, fac napastuirl
locuitorilor, ski vre-o alta rea urmare, sA insciintezi Divanulul de aicl
de a orindui altul in locul aceluia, prin scirea i voia Excelente! Sale
generalul cum si pentru veri-ce alte trebuinte vor fi, sa te co-
respondarisesd impreunä cu cei-l-alti boerI divanitT, ca Divanul de aid, de
la care sa ieaT pentru ori-ce pricina i trebuinta poruncile i povètuirile
cele cuviincielse, carT vor fi de folosul norodului.»
Avem de notat manifestatiunea din Oltenia si anume in Divanul Cra-

iovei a unor tendinte separaiiste, de sigur nu rèti vticilute de capiT muscalI.
Divanul craiovén cérca sa se faca cu totul independente de cel din Bu-
ce este dator, nici inteun chip nu se indupleca a fi urmatoriii dreptatii . . .»

Divanul cere WI Engelhard sa fie indatorat Clucerul Filipescu a plati a-
nalogon. 1810 Martie 28.
www.dacoromanica.ro
iSTOBIL ROMINILOit
curesa. In 1809 Caimacamul isT permite a numi i destitui direct func-

%ionarY oltenT. De la Centru, din BucurescT, se opresce aceasta i in 5 Oct.
1809 Divanul central serie irimuluT dregittor din Craiova, care indepartase
din polcovnicie pre un óre care Tistul, fara de prealabila autorizare de la
Centru, sa-1 rechieme in slujba «De aceea dar se cuvine, ca de acum
inainte pre orT-cine veT voi D-ta, a lipsi din slujbLI, sa insciintezT mal in-
téiti Divanul de aice, ca chibzuindu-se si de Divan alegerea D-tale, asia sa
se orindueasea altul» (1809. Oct. 5).
Pap. cu óre-carY veleitatI ale I-luI Divan de a lucra cu óre-care indepen-

denta, de vice-president ce! putin, Engelhard Il rechiama _la subordinare
catre el prin nota luY din 11 Februarie 1810, in urmatórea cuprindere:
Gheneral major Prezident i cavaler Engelhard. Cinslitului Divan al Valahiel
Predlojenie.
Fiind où ierI la domnul acel îñtâiti coman dir al armieT i cavaler Petre
JoanovicT Bagration, m'a intrebat Luminarea Sa pentru intarirea cinovni-
cilor ce Divanul a arkat LuminariT Sale, eú neavénd nicT o sciinta de
acestT cinovnicT, ce fara de scirea mea i-ati arkat Divanul LuminariT Sale,
i-am rèspuns, ca acésta arkare ce a facut Divanul nu-ml este prin sciinta-
Luminarea Sa s'a mirat fórte de acósta si mi-a poruncit, ca sA fac Cinsti-
tuluT Divan dojd nire §i sa-'l insciintez, ca pentru 14te i ort-ce prieini, Diranul
are a lace prin mine argtare catre ceT mal marT; pentru care orinduia/a Cin-
stitul Divan cercetand va afla in hartile sale predlojenia, in care se arata
cum are sa urmeze. Alie macar ea nu-'ml este lucru de trebuinta o urmare
ea acésta, i sa o fac intoemaT preten0e, dar ca sa implinesc voia a celuT
intairt comandir al armieT, fac CinstitnluT Divan acea mal strasnica dojanire
pentru asta urmare, arkandu-'T i acésta., ea de acum inainte fara de scirea
mea, ea un vice-prezident ce sunt, niel un fel de arétare &are acer maT
marl stapanitorT sa nu indrasnésert a face; iar cand Cinstiful Divan va avea
trebuinta ca sA faca de la sine vre-o arkare LuminatuluT Domn, atund
facénd doué asemenea arkarT, O. le trimi0 la mine, ca una et rémana mie,
iar cea-l-alta sa o ark stapanireT, si primind acésta sa2mY arke Cinstitul
Divan ce °braze aù fost acele pe earl le-art arkatat LuminatuluT Domn,
ca sa le intarésc in datoriile ce Divanul a ari;:stat si cine anume dintre
dinsiT intrtrit? lar cand i dup. acésta, Cinstitul Divan va urma tot cu
acest chip, eA silit volt' fi pentru nesupunerea 1u ditra ceT mal marT, sa
fac arkarea mea LuminatuluT Domn celuT întâiù comandir. 1810. Fe-
bruarie 11. (Cod. 1,X1, fila 56.)
V. A. Llrechia. lijarla Romeinilor. 14
www.dacoromanica.ro
§iò V. A. tIRECillX
Égspunsul Divanului catre Excel. Sa gheneralul Enghelhard.

pupa cuprinderea predlojenieT Exc. tale cu No. 350, ce s'ail trimis la
Divan, scrisa de la 11 ale acesteT lunT, nu lipsesc cu cinste a face sciut
Excel. tale, obrazele ce le-ail aretat Divanul catre stralucirea lul cnéz §i
care dinteacelea s'el Mara de catre stralucirea sa orinduindu-se cinovnicT
la diregatoriile boeriilor ce rèmasesera deschise, adeca Logofetia de obice-
iurT, Vornicia de politie, Arma§ia qi Caimacamia, qi osebit obrazele dintre
boerT ce s'el maT adaugat intre cileniT intaiuluT Divan, precum maT jos se
insemnara. *i de acum inainte vom fi urmatorT ca orl-ce arètare va
avea sa. faca Divanul cata cel mal marl stapanitorT, sa. o faca prin Ex-
celenta Ta. 1810, Febr. 14.
D-1 Spat. Grigorie Ghica I AratatT §i orInduitT de stralucitul cnéz
Vorn. Const. Balacénu intre CileniT inteiuluT Divan
Logof. GrAdi§teanu Scarlat
Logof. Baleanu
Logof. Costache Samurca§
Clucer. Mihalache Racovita Ar6tat1 pentru maT sus numitele
» » Tomita Crezulescu 4 boeriT.
» » Iordache Filpescu
Stoln. ampineanu
Anastasache Comaneanu
CeT IntaritY de stralucitul cnéz:
D-luT Logof. Baleanu la Logof. de obiceiurT
» Scarlat GrAdi§teanu la Vornicia de politie,
Caminar Iordache Filipescu la Arma§ie.
Anatasie Comaneanu la aminarie.
*
Divanul al 2-lea ata subordinat 1-uluT Divan qi Comitet. Numirile la acest

al 2-lea se fac duph recomandatiunea ComitetuluT am spus'o Cu l'uta-
rirea PreqedinteluT rus. E probabil a adese Preqedintele numia qi direct.
Convocarea DivanuluT al 2-lea o face Comitetul la cas extraordinar; el
irisa se aduna In t6te 4ilele (1).
(1) La 29 Ghenarie 1810, pitac catre dumné-luT Vel logorgt de téra de

sus, ca la 4 césurT din sli sa dea de scire dumné-lor boerilor DivanuluT
de al 2-lea, sa, se afle negre§it aicT la Divan, la lncul cel orinduit al adu-
nAriT. Aqijderea qi tuturor calemgiilor i zapciilor §i logofeteilor DivanuluT,
ca qi maT inainte de numita vreme sa se afle totT aci la Divan, cu totT
ipothesiariT ce sunt a se judeea inteaceea§T cli (Cod. LXI, fila 3 verso.)
www.dacoromanica.ro
ISTORIA tiOMANIL011 211
Un fel de descentralizare se ordone in Iulie 1812, dánd Ciciacof, 13reqe-

dintele rus de la acel an, drept spAtaruluT de a tiné directa corespondentA
Cu Ispravnicatele in anumitele afacerT de atributul SpAtArieT, precum afa-
cerile de potere §i de hotT (1).
Numat cát lArgirea de atributo §i de actiune a SpAtaruluT a dat ocasiune
la noue abuzurT §i conflicto in judete, carT ae motivat intervenirea coman-
dantilor ruO in c"äte-va rindurT (2).
De la intdiul Divan- la Vel LogoRt de Vra de sus.

SA dea poruncl tuturor calemgiilor DivanuluT precum §i zapciilor, ca la
3 césurl din li diminéta sit se afle totT la Divan, filsit zapciiI fie care cu
pricinele ce vor avea gata a le infAtip, orT la dumné-lor boeriT divanig
ser la Comitet; precum §i calemgiiT cu trebile lor sAvir§ite, ca sit nu stea
locuitoriT §i altY ipothesiarT ce ari pricinT, zAbovindu-se §i perc,léndu-§T vre-
mea lor. Iar care dintein§iT nu va pAzi .$i nu'§T va urma datoria sa, se li
se arete, cit nu numaT ati sil se pedépsésce. aretându-T ExcelenteT sale ge-
neraluluT, ci se va lipsi §i din slujbA.-1812, Februarie 19.
Manol. Cretulescu, Isaac Ralet, Barbu VAcArescu, Vel Vistier Varlaam kii
Constantin Samurca*
(1) La 5 tulio 1812 s'a racut de scire tuturor Ispravnicilor «pentru dre-
gAtoria de Vel SpAtar. Fiind-ce cu intArirea celuT mal mare comandir al
armieT DunAreT Ciciacot s'a incredintat dumné-luT cinstit bis, Vel Logotet
Grigorie BAleanu (?) ca pentru verT-ce pricinT urmézä la acéstA dregAtorie
se aibA Ispravnicii a se corespondarisi cu dumné-luT, cum mal -Ortos pentru
pricinele de tálhäriT, hotiT i gazde de hotT, când se va simti in pArtile lo-
culuT, pe de o parte se, dea in scire PolcovniculuT, dánd i tot ajutorul, ca
sit iasä cu tatit se.-T princle, iar pe de altA parte sa insciinteze SpAteriel
precum §i pe potera de catanele steagurilor spAtArescT, sA nu le metahe-
risitt dumné-v6strA la alte trebT ale judetuluT, ci sA-I lAsatT a fi numaT pen-
tru pazA. stre.juirea §i prinderea liotilor, mal virtos inteacéstA vreme; ci
dar a§a sA urmatT negre§it »
(2) De la Inkliul Divan ccilre Ispravnicii de Prahova.

Insciintarea dumné v6str'á, seria& de la 7 ale acesteT lunT, ce atT trimes
la Divan, s'a primit §i am velut cele ce insciintatT pentru 6meniT cinst.
SpAtArit,. ce se trimet aci in judet cu felurT de mumbaWlicurT, cit nu ur-
mézA dupA orinduialA a sAviqi cele ce sunt poruncitT prin scirea Isprav-
nicatuluT, precum *i pentru un Mihalache neferul spAtAresc, ce a venit
inteaceste pe aci in judet, ca sl ridice pe un Filip ot CorlAtesci, pentru
talen t 50, cA neurmand a da de scire IsprAvnicatuluT, nu numai ca nu 1-atT
lAsat sA ridice pe nurnitul Filip, ci incä era sA vi-1 pedepsitt; care acéste,
urmare a dumné-v6strA, a pedepsi om al cinstitei SpAtäriT i cu telte cA
d-luT fratele Vel SpAtar ne-a dat incredintare, ce, apururea in volniciile cu
carT trimete mumba§irT 6menT spAtArescT prin judete, numesce ca acele po-
www.dacoromanica.ro
-212 V. A. UREChili
Milo§evicT, la 14 Mai(' 1810 care DivanuluT catastih de call einovnicT se

afla despre partea SpataruluT in fle-ce judet, cat §i a41 ómenT slujba§T ce
sunt sub sthpanirea Sphthrie, cu arhtare in ce anume tr6bil stint orinduitT
§i de datt ceva§T banT in haznea? (VisterieT).
Asemenea catastih se cere §i de la Arma § §i cu deslu§ire de suma Ti-
ganilor de sub privegherea Arm5.§ieT: in ce chip iT stapanesce Arma§ul?
CAM dajdie stringe de la fie-care?
Asemenea catastih cere MilgevicT §i de totT cinovnie §i sluj-
ba§iT ce sunt orinduitT in BucurescT.(Cod. LXP, fila 330.)
La 20 Malt' 1810 1-iul Divan ordona Sphthr. (duph ordinea luT Engel-
hard) ca pre Polcovnicul Saiov, ce s'a dovedit invinovatit jhfuind pe lo-
cuitoriT din partea loculuT, uncle aú fost orinduit CApitan, nu numaT sh-1
lipséscà din slujbh, ei inch sh se insemne §i in condica SphthrieT, ca altá data
sa nu se maT orinduiasch. (Cod. LXV, fila 34.)
Intaiul Divan catre teter, rèspunglénd la predlojenia acestuia, «pentru
carnea ce te al insciintat Excelenta-Ta, cà lee) IspravniciT de Prahova
Mr' de plath de la mlicelariT din orgul Ploescilor, cate 4 oca pe 4i
care, avem cinstea a rhspunde Excelentie-Tale, eh Divanul indata, a fheut
porunch chtre IspravniciT numituluY judet, eá de vor fi avénd pentru acésth
urmare a lor vre-o porunch., off domnésch sah a DivanuluT, sh o trimith
aicT, spre a o vedea, lar de nu, nu numal sh se pAzésch de acum inainte
de ast-fel de urmare, ci incà sh. plhtéseh macelarilor §i telth carnea ce
vor fi luat pan& acum; iar pentru osanda Ispravnicilor, de nu vor fi avénd
vre-o porunca, precum s'a ()is maT sus, Divanul ghsesee ca cale, sá dea
fig-care cate tal. 100 la cutia milosteniilor; pentru care va avea Divanul
cinstitul rèspuns al ExcelenteT-Tale. (Cod. LXVI, fila 146)
rune sh le shvir§ésch orinduitiT mumba§irT prin scirea IspravnicatuluT;

dar §i de s'ar intimpia vre-o data' a urma vre-un mumba§ir in potriva cu-
prinderiT din volnicia cu care se trimete, dumné-v6strA atuncT se cuvine
sh. insciintatT cinst. Spatarie pentru acéstit netrebnich urmare a mumba§i-
rilor, ea sh-'§T iea unul ca acela, cuviinciósa pedépsh ebiar de la cinst.
Sphthrie zabitul sêú, precum corespondarisesc t6te cele-l-alte IspravnicaturT
tot-d'auna cu cinst. Spharie pentru orT-ce pricinh privesce asupra dregh-
torieT sale, care acdstä corespondan(ie Cu cinstita Spittàrie, vedem eh de la
Decembrie cu totul lipsesce §i ape indrhsnitT a scrie la Divan un cuvint
ca acesta, cit vetT pedepsi 6meniT Sphtarie? De aceea se poruneesce dom-
nieT-v6stre, ca de acum inainte sh urmatT intocmaT precum mal sus s'att
Lis: a corespondarisi pentru acest fel de pricinh cu einstita Sphthrie, spre
a nu se mal intimpla acest-fel de pricina, care aduce ponos la datoria
dumné-vóstr6.-1810, Iulie 12 (Cod. LXV, fila 45.)
lstrate Cretulescu, C. Balaceartu, Ve! Vistier, Itín Comtuténu.
www.dacoromanica.ro
MORI& BOMINILOR 213
Cat de putin se starpi acest abus so OW vedó din acestA-1-alt docu-

ment, din Octombre 1811:
De la intdiul Divan.
Excelenta sa domnul gheneral-maior 1 cavaler *teter vi t prezident al
DivanuluT prin predlojenia excelenteT sale cu No. 8133 de la 11 ale ur-
mAtóre1 aü arätat DivanuluY, cà ofiterul aceluT judet prin raport
sciintat cum ca dumné-vósträ, atT fi Wand fies-care pe OM 4iva cate patru
oca carne lärä, de banT de la mAcelariT orasuluT PloestI, cu cuvint de obi-
ccii1; pentru care Divanul iatä. inteadins poruncesce dumné-vóstrA cA de
vetT fi avénd vre o poruncl domnéscl, séti cartea DivanuluT pentru acésta.
urmare, fArA de zAbavA sa o trimetetT aicT la Divan, spre a se vedea, iar
do nu, sl platitI tótä carnea cate o vel fi luat panA acum acelor mAcelarT,
päräsindu-vé cu totul de acésta; si de priimirea i punerea in lucrare aceT
poruncT sA aibA Divanul respunsul dumné-v6strA. 1811, Octombre 18. (1)
Radu Gotem.', Isaas Ralet, Mihaiil Manu, Polcovnic Loghinov.
Am v6dut reorganisarea fAcutA de Muscali in Divanurile Orel, Adult-

nistratiunea judeteanà inca primesce modificArT. Pe rang& fie-caro ¡spray,
nicat se adaogA cate un ofiter rus, care acela devine, nu nurnaT un adaos
la budgetul tériT, dar si principalul factor din judet. Acest °titer inteles
cu IspravniciT, in loc de a-'1 controla imparte cu el jafuirea, fArA, cte nicT
o oprire, a sórmanilor locuitorl, asa cA de róul administratiuneT se sparg
satele, fugind locuitoril prin codri, deaca nu le sucocde sa trécä vre-o gra-
nitA (2).
Cod. LXV, Ilia 130 verso.

(2) Vecit abusuri de ofiterfi de judet dup6. Cod. LXVI, fila 110, in Iunie 1811.
Wire Steter de la Inta'iul Divan.

Din aläturata jalbA ce ail dat cAtre Divan locuitoriI orAsenT ot Campu-
lung, i din osebit alAturatul catastif iscAlit de judetul orasuluT, vol lua
Excelenta-Ta pliroforie pe larg, de cele ce jaluesc pentru cheltuelele ce
le-ati Mont dumné-luT ofiterul IspravnicatuluT in trebuintele domnieT-sale,
ci fiind-cA jäluitoriT orAsenT cer a li-se plAti acestI banT, BM a se risipi cu
cislA prin tot judetul i asupra loouiterT i Divanul nu se scie
dator la dumné-luT ofiterul, mal mutt de cat col tal. 100, ce-'1 sunt orin-
duitT pe Oa luna pentru casa dumnéluT, nu lipsim a arta Excelente!-
Tale, rugandu-ne a avé cinstit räspuns, ce urmare sA. faca Divanul pentru
acestI banT, ce area numitiT orlsenT cä. aü cheltuit dupl cererea dumné-luT
www.dacoromanica.ro
214 V. A. IIRECHIK
Vechia organisare la judge este mult mal schimbath ceva mal apoT. In
lee de dol IspravnicT românT, se lash unul singur §i pe langh el ofiterul
musca!, iar pe langl ace§tia ciao doT «zasedateli.» Dar nu thrlid se mal in
fiintézh, §i un al treilea ispravnie.
Contra primel organishrI reclamA I-iul Divan §i Comitet, la Maid 1810
In modul urmAtor:
((Cu cAlutA cinste arétAm ExcelenteT Tale (lul Milo§evicT), cä aid intr'a-
césth %érä, precum §i in Téra-MoldoveI obiceid a fost din vechime de se
orinduia pi in judge chte doT cApitanT ispravnicT, adecA la fie§-care judet,
earl fiind intr'o unire §i de o potrivA chutati §i trebile judetulul cu mal
multh inlesnire, ajutorhndu-se unul cu altul; iar duph, orinduiala ce se ur-
rnézA acum de sunt pe la fie§-care judet numal chte un chpitan ispravnic
i chte doT zasedetelt impreunh §i cu orinduitul ofiter, se pricinuesc doué
lucrurT: adecA, cä nefiind atirnate téte trebile judetuluT din ingri-
jirea numaT a chpitanuluT ispravnic, nu 'Ate sA le s'évir§ésch -OW in
vremea lor, precum §i zasedetclit socotindu se mal miel decht chpitanul
ispravnic §i neputénd a o suferi acésta, niel o invoire nu p6te fi intre
din§iT §i dinteacésta multl sunt silitT, dintre din§iT (carT dupä vreml ad
stAtut chpitani ispravnicT §i s'ad arétat cu vrednicie) a se trage din da-
ofiteruluI in trebuintele domnieT-sale. 1811, Martie 17. (Cod. LXVI, fila

81 verso.)
.Nota intdiulut Divan ecItre generalul teter.
La Divan s'ati jaluit plAe§iT din plaiul PArscovulul §i din al SlAniculuY din
jud. (sic) BuguluT pentru dumné-lul Parucicul Dantov din Ispravnicatul acelui
judet ch de la o vreme inc6ce. s'a intovArh§it cu RAducanu Phcleanu,
same§ de acolo, fhcèndu-le jafurT, §i apoT le-ad trimes pe amindoué pla-
iurile 24 butT cu vin pe mo§iile ce ari, prin chrciume, pe earl vinurT lo
cere a le plhti vadra chte tal. 2 §i jumAtate, §i lor nedandu-le mtma le aù'
lAsat de le-ad pus prin carciume §i nicT china dusuluT nu le-ad plhtit §i
acum 'T-a ridicat cu cazad T §i 'I-a dus la dumné luT ceréndu-le sit dea
adeverinth, °A cu a lor bunh-voie s'ad pus vinurile prin chrciumele !or.
Asemenea §i la slujba VornicieT pe vremea cht era asupra ofiteruluT dè
la Ispravnicat, le-ad luat pe vitelo de pripas elite 6 §i eke 8 leT glébh §i
se r6gä a li-se lace indreptare la acestea; pentru care avem cinstea sh
ardthm ExcelenteT-Tale, ca sA bine-voescl a li-se face indestulare la drep-
tatea ce vor avé. 1811, Iunie 16. (Cod. LXVI, fila 110 verso.)
La 3 Septembre 1811. Primul Divan comunich generaluluI Steter o
noul jalbh a boerilor, boerna§ilor §i a unuT Nicolae, fost al 3-lea Logofèt,
cu totiT din Chmpulung, reclamhnd asupra ofiteruluT de la Ispravnicat de
Muscel. (Cod. LXVI, fila 132 verso.)
www.dacoromanica.ro
ISTORIA AOISIANILOR 215
toria lor si asa urinézA a rèmánea numaT chpitanul ispravnio i niel

unul din coi cercatT i vrednici a nu primi sA fie in orinduiala de zase-
deteli, din care pricinA se nasce o mare zAticnire la sAvirsirea grabnice-
lor trebuinte ce sunt acum prin judete. Al 2-lea, cA i Visteria, pe lAngli
lipsa eT mare intru care se aflA, se insArcinézA i Cu lefile acestora,
cäcl unde era5 mal inainte ate doT, acum sunt cAte 4. Si in cele dupA
urmA vedem cA in Moldova, vecina acesteT 01.1, orinduiala IsprAvniciilor
se urmézA precum a fost i mai inainte, In vreme ce cererile si trebuin-
tele de acolo sunt mult mai miel i mal us6re decAt de aicea. De aceea
rugarn pe Excelenta Ta, sA binevoescr, pentru destoinicile pricinl ce se
aratA mal sus, ca orinduiala sA r6mAe a se urma i de acum inainte in-
tocmaY precum s'a urmat din vechime, precum si in Moldova asemenea
se pAzesce, de a fi, adecA, nurnai cAte 2 cApitanl ispravnici deopotrivA la
fies care judet, spre a nu se face o acest fel de osebire la acésti térA dintre
Ora MoldoveT, care este sciutl ca dintru inceput aA cercat mult mal u-
Ore patimY i rèspunderi decAt acéstA 01.1.-1810 Maig.
SemnatT:
Al Ungro-VlachieI Mitr., Manolache Ban, Grigore Ghica, Istrate Cretu-
lescu, Const. BAlAcénu.
DAm in note diverse acte din carT lectorul p6te vedea, cA si la alegerea
personaluluT administrativ (al Ispravnicilor) a predomnit nume de boerT
pAmintenT, cea ce nu a impedicat grhnicele abusan t s6virsite in unire cu
ofiteriT rusI (1).
(1) Ispravnicit din 1808 i 1809.

Itimnicul-Setrat. Paharnicul Aleen Cretulescu este rinduit la 3 Iunie 1808,
apol la 28 Aprilie 1809 inlocuit cu Pah. Matache Nicolescu. Al 2-lea Is-
pravnic de Rimnicul-Sárat, la 4 Decembrie 1808 este Pah. Nicolae Ialomi-
teanu si la 20 Maiti 1809 Clucerul Aleen Nicolescu.
Buzeti. Medelnicerul Aleen Vilara i Medelnicerul Iancu CArlova.
Saae. Paharnicul Constantin GrAdisteanu si dupl cAte-va luni Paharnicul
loan StirbeT Il inlocuesce. CAminarul Nicolae Filipescu, Ispravnicul al 2-lea
de la Iunie 1809, este inlocuit la 12 Iunie 1809 prin Stolnicul *erban GrA-
disteanu.
Prahava. Serdarul Iancu Cocor6scu de la 29 August. 1808, Inlocuit la 8
Maja 1809 prin George DrAgAnescu. Al 2-lea Ispravnic Nicolae VAcArescu
CAminar, din 25 Ianuarie 1809.
Juderul falornifa. Stolnicul Apostolache din 3 Iunie 1808 inlocuit la 8 Maill
1809 prin comisul Costache Rasti. Al 2-lea Ispravnic Grigorie Filipescu
de la 4 Decembrie 1808.
Judefid Wat). Paharnicul Grigorie Romaniti de la 4 Deeembre 1808, 'in-
www.dacoromanica.ro
216 V. A. URECHIL
TotT functionaril si mal ales IspravniciT sunt chiAmati, din ordinul luY
Cusnicof, in Iulie 1808, sl depura urmatorul juamint, care nu-1 va im-
pedica de a fi r6T si hotT :
Rigeíduiala gi leg eitura, ce prin jur elm:Mt evangelnic se indatoréal top is-
pravnicit judetelor, duptl porunca Excelentel Sale generalulal Cugnic,of.
«Ed cel mal dejos isalit, jur si m6 lAgAduesc, pe numele a-tot-puterniculuT
locuit la 8 MaT 1809 de Serdarui Costache. Al 2-lea Ispravnic *Atrarul Di-

mitrache Sltitinénu de la 3 Iunie 1808, inlocuit si acesta la 8 Maill 1809 de
Med. George.
Judeful Dambovita. Paharnicul Scarlat MihAilescu, de la 28 Decembre 1808
si Slugerul Nicolae BAlacénu de la 4 Iunie 1808, apoT inlocuit la 8 Maiii
1809 prin Slugerul Filip.
Judetul Vlapa. Paharnicul loan StirbeT inlocuit la 12 Junio 1809 de Pa-
harnicul Constandin GrAdisténu srStolnical Grigorie Gradisténu din 1808,
inlocuit la 8 Maiti 1809 prin Coridalelsu.
Judetul Teleorman. Serdarul Iancu alinescu, din Februarie 1809 si Sex-
darul RAducanu CaramanlItil din 1808 Iunie 3, inlocuit la 8 Maiti 1809 prin
Paharnicul Mihaitg, Filipescu.
Judeful Muscel. Paharnicul Iordache Mavrodoglu din Februarie 1809 in-
locuit la 8 Maitt 1804 prin Grigorie Grecénu si Stolnicul Constantin Go-
lescu, din 14 'Waal 1808, inlocuit la 8 Mali-11809 prin Paharnicul Costache Roset.
Judeful Arge.?. Paharnicul PanA Costescu din 3 Iunie 1808 inlocuit prin
promotiunea din 8 Maiil 1809 prin Paharnicul Romanit trecut aci de la
'Hoy si cAminarul lordache Rasti din 1808 inlocuit la promotiunea din 8
Mai(' 1809 prin Stolnicul Palada.
Judetul Olt. Iancu Fotino, din 20 Februarie 1809 si Pitarul Vencea din 3
Tunic 1808, inlocuit la 8 Maid 1809 prin Serdar Vulturescu.
Judetul Romanat T. Slug. Constantin Bengescu, din 20 Octombre 1808, in-
locuit la 28 Aprilie 1809 cu Med. Stefan Bibescu si Slug. Grigorie Braileiu
din 15 Iunie 1808, inlocuit la 28 Aprilie 1809 cu Medelnicerul Sevastia.
Judeful Ricca. Paharnicul Ioan Venescu, din 29 August 1808, inlocuit la
1809 prin CAmin. Dina Socoténu si Medelnicerul Constantin AlmAjanu,
de la 3 Junio 1808, inlocuit la 8 Maig 1809 cu Medeln. Dinu Otetelesanu.
Judeful Dolj. Clue. Dinu BrAiloiu, de la 3 Junio 1808, inlocuit la 8 Maiù
1809 cu Paharriicul GhitA Bengescu si Serdarul Alecu Bengescu de la 3.
Iunie 1808, inlocuit la 8 Maiii 1809 prin Slugerul Nicola() Brtiiloiu.
Judetul Gorj. Caminarul C'onstantin Socoténu, de la 20 Octombro 1808,
inlocuit la 8 Maiil 1809 prin Medelnicerul RAducanu Bengescu si la Sep-
tembre 1809 prin Clucericul IonicA Brailoiu si Stolnicul ::;tefan Bujorénu,
de la 23 Decembre 1808, inlocuit la August 1809 prin Aga Pantazoglu.
Judeful Mehedinft. Clucerul Constanin Haralambie, de la 20 Octombre
1808 si Stolnicul George Cotofeanu de la 3 funk) 1808, inlocuit la 8 Mai('
1809 prin Cluceriul Glogovénu, iar la 2 Septembre 1809 prin Medelnicerul
Constantin Otetelesanu.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA. ROMANILOR 217
Dumne4eti i inaintea sfintel EvangheliT, eh voesc §i sunt dator a sluji la

dorita mea patrie, cu credinth i fara de fatarnicie. A§i§derea voia 11 su-
pus la poruncile prea inaltet staphnirT, osarduindu-mh, din OM virtutea, ca
sa implinesc datoria Ispravnicatulul cu care sunt insareinat, savirOndu-o
cu rivna adevtirata §i cu credintä, spre a se vedea rod §i folos din slujba
mea, Ara de a mh arta cu vre-o lhcomie de caqtig, sérz cu partinire §i
patima asupra cut-va qi, ci la orT-ce intèmplare sa mh port cu cuget curat
§i cu dreptate citre locuitoriT, ce se vor fi aflând sub ochrmuirea mea,
cauthndu-le pricinele judecatilor cu dreptate §i ocrotindel de cele nedrepte
§i ingrijind cu luare aminte Cu de-adinsul pentru a lor 13110. stare. Pe
lângh acestea, indata ce voiii lua pliroforie pentru vre-un lucru impotri-
vitor la folosul patriet, FAO pricinuitor de stricaciune §i de paguba, atuncT
nu numaT sA fiü dator a insciinta indata §i a face cunoscut, ci inca sä mò
silesc in tot c;hipul de a-I popri §i a-1 departa i ort-ce taina mi-se va in-
credinta, sa o pazesc cu statornicie, §i in scurt cA mh voia purta ca un
credincios WI al patriel §i ca unul ce am a da sémä, i rhspuns inaintea
Dumneqeti §i a infrico§atulul shtt Divan. Dect savir§ind acest juramint al
met' sarut cuvintele §i crucea Mântuitorulut met'. Amin.»
Acest juramint a fost trimis catre boerit Ispravnict din t6te judeOle cu
urmatorul pitac de la Divanul Principatulut Thrit-RomâneseT.
«Porunca Excelentet Sale generalulut Cupicof, data catre Divan este
ea d-v6stra de fat& cu orinduitul din partea Divanulut sa savirlitt acest
juramint intocmat precum in maT sus numita copie, ce e trimisa de Ex-
celenta, se cuprinde. Pentru care s'ati scris de Prea Sfintia Sa parintele
Mitropolitul, protopopulut de judet, ea de fat& ca ce s'a
orinduit din partea DivanuluT se savir§esce acest juramint in biserica pe
slinta Evanghelie, dAndu-'1 §i in scris sub iscaliturile d-v6stre, iar care nu va
voi, sa insciinta0 Divanulul, spre a rhspunde Excelentet Sale. 1808. Julio (1).
Inc5, inainte de purtarea de juramént I. Divan adresase ispravnicilor o

cerculara din care se vede ca el se temea, sti nu faca ispravnicit §i oamenit
lor jafuirt i nedreptatt. (2)
(1)Cod. LVI, fila 17.
(2) De la Divan ccitre Ispravnicl.

Fiinddup. orinduiala buneT ochrmuirT urtnéza a avea Divanul seiinta
de orT-ce poruncl se vor trimete prin judete pentru verT-ce felurT de pri-
eina politicésca, §i pentru verT ce fel de orinduelt privesc spre implinirea
celor trebuinci6sa ale imphratescilor qtirT, qi in scurt pentru orT ce alta
www.dacoromanica.ro
218 V. A. URECHlk
Dam soin i despre uniT din VatafT de plaiù. (1)
madea, spre a nu se face partinire, naptistuirT sed" vre-o alta catusl de

putina miscare prin taina de catre dregatort, i ceia-laltt zabitt al judetuluT,
din care se nasc apot multe nedreptatt si asuprirT; de aceea dar porun-
cesce Divanul si d-véstra Ispravnicilor acestuT judet, ca de acum inainte
pana nu vett vedea obstésca porunca a Divanuiut, pentru vert ce fel de
madea, precum s'a 4is mat sus, sa nu indrasnitl a pune in lucrare numal
cu vre-o parte, cum va fi porunca atat d-v6stra, cat i zabitit
cact dovedindu se impotriva una ca acésta, sa l'IV bine incredintatt ca nu
vetT avea cuvint de indreptare. 1808 Martie 23.
(1) Vataft de la plaiurl in 1808.
Plaiul lalomila din judetul Dambovita, Teodorache Dobrogeanu la Iulie 15.

Plaiul Pirscov din judetul Buz" biv. 3-lea Post. Iordache, Dumitru Log.
1809 Ghenarie 15.
Plaiul 814nic din judetul Buz66, Gheorghita, 1808 Oct. 1.
Plaiul Rtimnic din judetul Slam. Ramnic, Alex. Mironescu. 1808 Oct. 1.
Plaiul Prahova din judetul Prahova, Mihalache cel ce a fost. 1808 Oct. 1.
Plaiul despre Buzrú, sud Saac, Dumitrache biv. Vist. idem.
Plaiul Teleajinul, Saac, Dumitrache Polcovnic. idem.
Cartile li s'ati iscalit la 20 Noembre 1808. (Cod. LVI, fila 117).
Carte de Veitaf de Piafa. De la Divan.
S'a dat acésta carte a DivanuluT . . . . care s'a orinduit Vataf la pla-
iul . . . . sud . . . sà fie cu priveghere liva i nelptea, ca sa, paz6scä
plaiul i poteeile, cu plaiasT i potecast, de hotT, de talharT, si de cele ce
sunt poprite a nu esi din téra, si orT-cand se va intimpla hotl prin plata,
sa sara cu plaiesiT sa-'1 prinla, i cu burla paza sa-'T trimita la Ispravnicil
judetuluT, ea si dumné-lor sa '1 trimita cu buna paza alci, iar pentru cele
ce se vor gasi asupra hotilor cand it va prinde, cal, arme séd borfe, cato
dintr'acelea vor cun6sce pagubasir, si le vor dovedi, sa si le iea, iar cate
vor r6manea ale hotilor, acele dup. obiceiti sa le iea vataful cu
iar de vor avea hotit case si alto bucate, la acelea s'A nu se amestece
taful, ci Ispravnicit sa le iea in zapt sa platésea, pagubasilor; sit 1:d./ése&
satele plaiesesct, ca sa nu fuga sétt sit tréca peste plaití, si asa niel un
om, niel lucrurT, marta, fara de re'vas sa nu slob6da; cand se va intimpla
plaiesit din vatasia lui sa aiba galcevurl i pricint mal miel, sa se judece
de vataf, fara de a loa de la aceT plaiast cat de putina gloaba, t'ara numaT
EA-1 certe cu bataT dupit mo5sura vinet lor, Lira de a se intinde însà cu
ac6sta a pedepsi pre 6ment cu bataT strasnice, care el nu sunt sloboql a
o face acésta, ci mal mult decat douNecT sea treT(JecT bote O. nu fie vol-
nic Vataful a bate, iar pricini de vinovatil marl, carona Ii se cacle pedépsit
maT mare, at a le cerceta Ispravnicit, cut at voie a judeca si pe Vataf;
www.dacoromanica.ro
MORI& ROMANILOR 219
Jac* i eT, eraii VätallT de plaiurY, dar de multe orT eT erail asia, din
causA cA marii Vornicii ii schimba mereii din functiune, ca sA l fac& cAstig
din nouele numirT. Contra unuY asemene abus aü adresat 1-iul Divan ur-
m&torul pitac:
De la I-ul Divan cdere Vel Vornic de féra de sus.
jAluit unuia din V5tasi1 de plaiurY cA Vel Vornic iT scene vi pune
altil in locul lor, child el sunt incurcati cu plaiurile in sum& de haul pen-
tru rèspunderea orinduelelor VisterieT. Divanul e de parere: Mal bine ar
fi s& nu se inlhture acestia ce sunt vechT, carT sciü starea plaiului si-1 pot
chivernisi mal bine, mal virtos, acum in vreme de priml-vérA, ca sl nu
se sparg5. plaiul. Marele Vornic r6spunde, c5, i ceI ce-Y orinduesce el, aunt
6menT vrednici, ca chez5vii bune. I-ul Divan ii cere acum trAmit& che-
ztisiile a se vedea si a fi sciute, carT chezAsiT s& fie de credintA, din mi-
ce tréptA, afar& din boerr i sudiV i sa dea prinsóre, cA se va parla VA-
taful cu bun& orinduial& si a se feri do orT-ce nedreptate séù j&fuire, ne-
indrAsnind a lua din plaiti nicT un ban mal mult peste cele orinduite prin
ponturile; Divanulul ce i so dail la mAnA, i dup& ce veY lua acest fel de
chez&sii si le veT lace cunoscute Divanulul, atuncT Divanul cere a fi d-ta
r6spunptor pentru orr-ce cusur vor face aceT VAtavi in orY-ce fel de chip,
care acésta s&-T o vi daY dumné-ta in seria i indat& se vor da c5,4ile de
VAtasT.-1811 Februarie 4 (1).
cheltuial& pentru vinaturY, soirnY, i verT-ce alte s5, nu fie volnici VAtasil
de sinesT Mr& de poruncl in seria a face cis1ä pe sate, ci la vremea aceea
VAtaful fAcénd f6ie de cheltuialA, s& se cerceteze de IspravnicT, si pe cat
va fi dréptA Mr& de inc&rcAturA, se va plAti acea cheltuialA, ca porunca
DivanuluT, fAcéndu-se cisla pe sate. VAtaful de plait' s5. nu lase locurile
de paz& vi s& Amble dup& strinsul banilor dAjdieT, ci strinsul banilor 81-'1
faca cu p1àiaiT, iar el 55, stea la locurile de pazA. Vfitaful s& aibX a lua
dela toV casniciT ce locuesc in plaiü, clac& cate o cji pe an, precum si de la
turmele cu of cAte un miel mic, i cAte un ca s de stinA; s5, fie vi de OW
podvelile i angariile apSrat; s& dea i orinduitul plocon la dumnéuT vel.
Vornic tal. . . iar nu maT mult. Poruncesce Divanul, orinduitule VAtafe,
merend la numitul plaiù, sA cauV sA plzesci t6te acestea mal sus arState
porunci, s5. te feresci de jafurl i incArcAturT mal mult la cislele satuluT,
i de cazne i MAT Mr& de vinA, de la nimenea mal mult sA nu cutezl a
lua ca nume de venit al ta peste cele ma! sus orinduite, pen tru cA se
va face cercetare in plaiü, i de te veT gAsi cu vre-o luare mal mult te
veT pedepsi strasnic. Porunceste Divanul i vous locuitorilor, cunósceff
ca V'étaf, s5,-1 dati ascultare la trebile plaiuluT, cAcT cine se va arta cu ne-
supunere, unul ca acel se va pedepsi. 1808 Ghenarie.
(1) Cod. LXV fila 59.
www.dacoromanica.ro
220 V. A. IIRECHIÀ
Dintre totT functionaril administrativT, ceT earl prin faptul cit era" in
contact imediat cu V.ranul, era' coi mal marl jhfultorI al luI, erail VAtasil
de plaiurT. Numer6se sunt reclamatiunile plaiurilor contra VAtasilor. In
chte-va rindurT asemenea reclamatiunT avurA de consecintA o trecètóre in-
voire acordatA locuitorilor din plain de a-'Ï alego insisl pe vAtaful lor. Dam
in notA acte diverse, cu referintA la acestI functionarT (1).
(1) In Martie 1810 intAiul Divan aratA luI Engelhard, di, locuitoril din
plaiul Lovistel, jud. Arges, cer inlocuirea VAtafuluT de plain Nicolae prin
Anastasie Postelnicelul, pAmintén de acolo, arnand cA Nicolae este un ja-
fuitor. Divanul a trimis cercetare la fata loculuT, sA, atle dacA cererea acésta
este a majoritb.tiT locuitorilor, «care parte sunt mal multY : col ce nu-'I pri-
mesc?» Jafurile sAvirsite de Nicolae, se vor cerceta de rinduitil cercettitorT.
ce se vor trimite acolo de cAtre cinstita comisie. 1810. Martie 22. (Cod.
LXI, fila 72 verso.)
I-ul Divan de la 27 Februarie 1812 ordonA Vornicul de téra de sus, sl
pue alt VAtaf, dupA alegerea locuitorilor, la plaiul PutneT, de vrenie ce el
prin jaiba cAtre Vornieul aratA cA nu mal primesc pe col actual 'Alit de eT.
Loghinov, Manu Cretulescu, Isac Ralet, Barbu VAcAreseu Ve! Vistier.
(Cod. LXIV fila 19 verso).
Biv Ve! Vornic Gr. Ghica se jAluesce Divanultil ca din pricina jafurilor
ce sufer MocaniT ce se cobor cu oT in plaiurT, de la VAtall, nu si-a putut
da in arendA muntil la mocanT. Comitetul trAmite carte deschisA la Isprav-
niciT judetelor muntene poruncindu le strasnic, ca niel inteun chip sA, nu
ingAduitT pe piritiT vAtafT a se intinde cu mttnile lor, cAcY de ni se va mal
face asemenea arntare nu numaT cit el vor fi vinovatT a int6rce inapoI
a-sT lua c4luta cercetare, dar Incit i dutnné-ta vol fi indatorat a da rès-
puns.-1812, Iulie 12. (Cod. LXIV fila 67).
1810 Martie 11. Intniul Divan ordonn Ispravnicilor de judet sa conserve
ca zapcin de plasA pe un Vasilake Strambeanu, care e numit numaI de
3 luni. In acéstä trébA, daca se va fi purtat bino la tréba zapciliculuT luT
si nu ne va fi fAcut vre un cusur saü altA rea urmare, cA e om scApAtat
Cu cas& grea. (Cod. LXV, fila 11).
Atka e de slabA autoritatea DivanuluT cA niel chiar pe un VAtaf de
plain nu-'I p6te schimba tArA pe voia Preyed. muscall IatA dovada:
De la 1-iul Divan catre General Cufnicov.
Cu cinste facem arAtare Excelente Tale, a VAtaful de plain despre Bu-
znil sud Saac, ce se aflA acum, cu atAta nebAgare de séma §i nesupunere
se arétA eAtrA IsprAvnicia judetulu! si la trebile curg6t6re, earl privesc la
a sa ingrijire, in cnt o sumA mare de banT al visterieT din pricina luT stati
prin p!ain bataclisitT i neimplinitT de aka vreme; pentru care acésta a
tul netrebnicie, ea We ea' Divanul pdte al lipsi din tréba §i a-1 face
cOuta certare, dar ca i Excelente! Tale, BA fie sciut unul ca agesta OM
www.dacoromanica.ro
ISTOR1A ROMINILOR 221
Câmpul-Lung i Ocnele-MarT aü conservat in 1348 Mala 30 vechia lor

organisare cu judet çi pirgarT. Ofiterul rusesc din judet a cercat sa se
netrebnic, nu lipsim a face cunoscut, ca se envine a se lipsi negresit din

tréba i ca un supus si pricinuitor plaiuluT de turburare i Visteriei de
mare smintéla la curg6tOrele i grabnice trebuin0. (Cod. LVI, fila 156.)
G. Ghica, Nedescitrabil Vol. Vist.
Poruned la Ispravnici pentru vdtasil de plaiíz a nu mai (me jafurI.
Divanul este pliroforisit pentru vatasiT de plaiti, ca, fac multe

jafurl i mancatoriT saracilor locuitorT, nevrénd sa pazésca dreptatea locui-
torilor, avénd aceste jafuri i mancatoriT ca un obiceiti i tire, din pricina
eacT se las& vatasiT in voia lor, l'ara de a li se face cercetarT ci pentru ca
sa lipsésca, i sa se stingli ca totul a nu se mal urma de catre viitasil
plaiurilor, jaturile si manctitoriile, jata poruncesce Divanul, cu botarire, ca
de aci inainte sa nu aiba a lua mal mult vatasiT de piala de la locuitorT
decat numaT aceea ce din vechime este canonisit i numit in cart,ile
vanulul de vatasie ce se datt la mânile Vatasilor, carT sunt acestea:
De la top casnicil ce locuesc in plaia sA iea daca, cate o 4i pe an, precum
si de la turmele cu oT cate un miel si cate un cae de stana, lar mal mult
nu are a lua si cere de la locuitorT peste aeestea.
Pe de alta parte dumné-vóstra Ispravnicilor sA aveff a face adesea
scumpe cercetarT cu de-amënuntul prin plaiurl si de veyf dovedi, ca VatasiT de
plaiuri ati luat mal mult de la locuitorT peste acestea, ce arètam ca se co-
prind in cartile de vatasie ce ati la mana, saa ca ati facut incarcaturT la
cislele satelor plaiuluT, orT alte mancatoriT c jaturT, numal decat sa in-
sciintati DivanuluY, dreptul adevèr : ce jafurT ci manctitoril a faeut acel Va-
taf; Jara de a le pazi hatarul pentru vre-un interes, ca nu numaT sa. se scdta
din vatasie, ci inca sa.-1 petlepsésca Divanul eu strasnicie i sa-1 pue
int6rea inapoi pe la locuitori acel jaf ci m5ncatorie, ce a facut, eacT sa scig
dumné-véstra ca, de va veni niscat-va locuitorT din plaiti a se jalui la Divan
pentru vreun vataf, di a fticut jafurT ci manctitoriT, atuncT insusT dumné-
vóstrti, yeti rèmènea vinovap in local Vatasilor ei r6spunOtorT pentru acele
jafurT i mancatoriT; si ca acésta porunca a Divanultil sA orinduitl un cre-
dincios al dumné-vóstra sa mérgà prin t6te satele plaiuluT, sa. o citésca in
aut,lul tuturor locuitorilor plaiuluT spre a ti ci lor sciuta si cunoseuta po-
runca acésta, de a nu putea VatasiT sa le faca jafurT i mancatoriT; i pentru
ca sa se incredinteze Divanul ca s'a publicuit porunca acésta in autjul
tuturor locuitorilor plaiuluT, sa iscalésca inteacésta poruncii preotiT sa-
tuluT si doT treT b'étranT dintre satenl. i asa iscalita sa ni se triméta po-
runca, acésta cu insciiMarea d-v6stra ca s'a publicarisit la toV de obste,
care acésta porunca sa punetT dumné-v6stra O, se tréca si in condica ja-
detuluT, spre a li sciuta ci Ispravnicilor ce vor veni in urma dumné-vóstra,
ca sit urmeze i aceia in fapta.-1812, Martie 7. (Cod. LXV, fila 157).
www.dacoromanica.ro
222 V. A. UlitOa
amestece in afacerile Câmpulungenilor, dar acestia at protestat si ail facut

larmA mare (1).
C. Filipescu i§1 permisese In omniputerea luY, BA altereze ceva din vechile
institutiunT ale CAmpu-LunguluT, dar C. Varlaam, la 21 Februare 1810,
redil vecheT republice OM vechis, eT organizare (2).
Iacä si un act cu referintil la judetul Ocnelor-Marl din jud. Valcea:
Carlea Jul Tudoricek ce s'a orinduil Judef la Vel Omit.
De la Caimeicantia Principatului Prii Ronutnesci. Fiindcil a luat
Divanul pliroforia cä Zamfir Postelnicul ce este judet la orasul Vel Ocna
sud. Válcea, uniT fiind cl vre-o cátl-va din oräsenT, dupä neadevèrate erg-
tärT ce-ail Wilt pentru dInsul, f5.1.1 a i se sci relele luY urmArY s'an fost
orinduit judet, si fiind- cA acum totl oräseniT prin jaiba ce ail dat ... .
fac mare plAngere de dInsul, neprimind niel de cum ale fi el judet, ca
unul ce este hotArit si mai dinainte, prin poruncA domnéseä, nu numaT a
nu fi jude, ci si jafurile ce le acuse sil le int6rcA inapor; iatti dar, dupb.
cererea orAsenilor se orInduesce jude la oras Vel. Ocnti Tudorica, ce ai1 fost
pAnti acum, carele dupg orinduiala si obiceiul ce s'a päzit din vechime
sil aibA a urma, ca la pricinile ce vor avea orAseniT intre dinsiT sä-i judece
judetul, dAndu-TOM supunerea si ascultarea la trebile orasului si la Impli-
nirea banilor si a poruncilor ce i se vor da; de carele scriem si dumné-
v6strä boierilor IspravnicT al judetuluT, sä cun6scetT pe mal sus numitul
Tudoricä de judet orasuluT. 1807, Septembre 14. (3)
Manolache Cretulescu Ban, Isaac Ralet, Constantin Cretulescu, Barbul
Vornic, Constantin BAliicean, Vel Vist.
lnstitutiunea atAt de utilA a condicarilor pe la judete continuä. intre

1807-1812 (4).
Ved1 cod. LXVI, filele 81 ai 132.

Ved1 cod. LX de la arh. StatuluI.
Cod. LIV, fila 69).
Condicar de la judefe In 1808 Ghenarie.

Edinnicul-Seirca. (nu e nimenT).
Buzn. Biv. al 3-lea Log. Alecu Vernescu.
lalomira. Luca Poenar.
Saae. George Bilciurescu.
Prahova. IonitA RacotA.
Dambovifa. Biv. 3-lea Vistier MihaT Lixändrescul.
www.dacoromanica.ro
CAP XVII.
Presedinp Divanurilor,. Prozorovski, Cusnicov, Miloradovici, Engelhard,

Bagration, Camenski, Krasno-Milosevici, Steter, Comnino, liipninski, Ci-
ciacoff. Instruc(iunile ce i s'af4 dat de Alexandru I. Cneazul C. Ghica
Vicepresedinte Divanului. Cialtuhin.
Administratiunea inaltä a t6reT e condusä. de Divanul I §i de Divanul

II, precum mal sus arètarAm, intre aniT 1808 1812, pänä. la reintrarea
Vloqea. Nicolae Logorkul.

Teleorman. Biv. al 3-lea Logofk Sandul.
Mused. Biv. al 3-lea Logola lije.
Olt. Finca Logolk.
Carte de condicarT la judetul Gorj pe numcle unuT Ghica postelnicelu
din 8 Main 1808. Divanul IT d. cunoscutele instructiunT pentru tinerea
co ndicelor. (Cod. LVI, fila 4 verso.)
lacä §i instructiunile ce s'atí reinnoit pentru condicarT, la 7 Iulie 1808.

Divanul Principatulu1.
S'a dat acéstä carte a DivanuluT pre carele dupä alegerea dum-
né-luT frateluT Vel Logofk de téra de sus Isaac Ralet, l'a orinduit Diva-
nul Condicar la sud decY mergénd la numitul judet sa ail-a a lua
In zaptul ski, de la acel ce pänä acum a fost cotulicar, tóte condicele ju-
detuluT i orY-ce alte scrisorT i sineturT i zapise ale acelor ce vor fi avut
pricinl de judecAtT la acel ispravnicat ci se vor fi afländ la proin condi-
cariT, insä prin fóie anume, sub isalitura numituluT §i apoT sit aiba a tinea
condicele judetuluT §i a urma tóte intocmaT dupä cuprinderea acelor de
maT jos arkate ponturT :
1. Tóte poruncile DivanuluT cate se trämit §i se vor trämite chtre Is-
pravnicT sear' dare judecAtorT, pentru chiverniséla locuitorilor, pentru paza
§i buna orinduiala a judetuluT, pentru judecatT i orT-ce pricinT de trebT ale
DivanuluT, cu povgtuiri §i inv'étaturT, mal virtos cele ce sunt urmät6re in
tótit vremea i pentru orT-ce därT, i zaherele vor e§i pe Ora de la Divan
ci de la Visterie, sit aiba a trece Vote de rind in condica, cu vremea lor,
ca c schimbändu se IspravniciT seat] judechtoriT ci viind altiT, sh gasésca
acebo poruncT in condica, O. le energhisésch §i sa le pAzéseä; c Logofkul
acesta sa fie dator la schimbarea boerilor IspravnicT seati a judecatoruluT,
a aeka celor ce vin, eäte poruncT sunt de mal nainte date, iar sa nu fie
uitata porunea ce se da °data ei sä nu se scie de cel ce vine in urma Is-
pravnic, en pricinä cit aú r6mas cärtile de acele poruncT la boerul Isprav-
'lie ce a lost maT 'nainte.
www.dacoromanica.ro
224 V. A.
Principatelor sub DomniT propriT, in urma pAceT de la BucurescY, dintre
Asisderea i urrnarea ce va face Ispravnicul 'dupa poruncile Divanu-

luT i cartile co va serie in judet de obste, prin plasT i acelea tóte BA le
tréca in condica ; sA se pAzéscit in mânile acestuT orinduit Logofet §i pra-
velnicésca condica intru care este povétuirile pe larg cum sa urmeze
IspravniciT i judecatoriT la pricinT de judecali, i de cele obicInuite ale
mosiilor.
La judectitile ce se vor cAuta de cAtre judecAtoriT seag de boieriT Is-
pravnicY, O. se afle orinduitul Logof. de fatA, citind i ascultAnd, ca sä facl
practica de pricina, intru care sa se serie atAt disele unuia i respunsul
altuia, °At si hotArirea ce s'a facut de la judecata.**1 dupà aceea sa faca
anafora sead carte de judecatA, iar de nu se va precurma pricina si va
remAnea a aduce mArturiT seail alte dovedT, iarAsT sa aibA a face practica
si a o trece in condicA, ca sA fie pururea sciut ce respunsa fies-carele
din eel ce s'ail judecat? ce dovedT aú aretat? si la ce ail remas pricina?
care la acésta FA fie fórte c luare aminte, ca sä. intelégA i IBA faca, zapt
cum se cade pricina, cercetarea i hotarirea judeateT, spre a serie in con-
dicA insasT a.celea ce se vorbesc si se hotaresc la judecata, lar nu altele
sA adevereze in fiescare carte seat' anafora, ca. sunt trecute in condicA,
dupA care dAndu-se celuT ce n'a remas odihnit §i adeverinta iscalita de
IspravnicT seaïl de judecAtor, prin care se aratA anume ce soroc s'a pus
in fata acelora, ca O. vie la Divan de a-s1 face apelatia lor, sA dea i ceT
cu pricina adeverintA sub iscaliturile lor, intru care se arete dioa ce vi-a
pus soroc a veni la Divan ; iar ceT ce ail remas mulÇämil i odihniff pe
hotarirea de acolo, pentru aeeea sA serie in carte ca s'ail mu4amit
odihnit.
SA aibA datorie orinduitul Logof. ca pe t6ta luna sit trimita, prin d-lor
IspravniciT, aicT la Logefetia DivanuluT, condica de cAte judecAT si pricinT
cAutat de judecator si de IspravniciT judetuliff? care, in ce chip s'aii
hotarit, seail la ce ail remas? De s'ail muliamit seail nu ? Ca, cAnd va veni
in apelatie vre-unul si va cere ca sA aducA pe piritul see aicT, BA i-se cera
adeverinta sorocului si sa se caute in condica pricineT aceluia, ea sA se
vadA la ce aü remas?
1. LAnga, aceste, fiind ca intimplat si se intimplA necurmate gAlcevl
pricinI pentru fal de zesire, pentru dietT, pentru asedeminturT, pentru za.-
login i vinderl de mosiT, pentru veniturT de mosiT si alte lucrurI ea s'ar
fi flicut prin taina çi cu economie, sear" vindut la órnenT strainT,
carT sunt opriV a cumpéra, spre a lipsi dar acestea, sA aiba a trece in
condica judetuluT t6te foil° de zestre, i dietele, i zapisele de orl-ce aseda-
minturY si de vindArT de mosiT, i de veniturl de mosiT si de orT-ce, cum si
de zAlogirT, de vor fi cu orinduiala acute dupa cercetarea Ispravnicilor
sA se adevereze de dinsul, ca sunt trecute in condicA, ca la orT-ce ju-
decatA sa se créda de adeverate acole sineturT, iar fara a se trece in con-
dica, sA nu aibA statornicire nicT un fel de vindare saù zillogiri, niel foile
de zestre, nicT dietile; carl pentru acestea BA aiba, datorie maY intAiil a
da in scire la tot judetul, ca toV sa' scie a veni la condice, sa le arate
www.dacoromanica.ro
iSTORLI ROMAN1LOR 226
RusT i TurcT. Dar aceste Iiù DivanurT sear' Comitete (la inceput nicT roma-
acestea, ca sh se tréch in condica judetului si sh se adevereze de IspravnicT

vi de orinduitul Logofét, ca sh fie temeinice cu credinta de adevtirate.
Asijderea sh se tréch in con(lich i examenele do cercethrile fie-chrul
vinovat i chc,lut in hotio, ca sh se afle trecute. i cad ar avea trebuinth
numitul Logof., de vre-o pov'étuire vi inv'éthtur,. sh, aibh prin dumné-lor
lspravniciT judetuluT a insciinta la dumnéul Vel Logot6t i dumné-luT sä.
arate DivanuluT vi porunca ce va primi de la Divan iarhsT prin Isprav-
nicT sh o trimith la orinduitul LogoliSt.
Pentru slujba i ostenéla ce va face acest Logorét, sh aibh a lua
ce este orinduith, adech talen l 70 pe lunh. Asijderea sh aibh a tiné i treT
ludo scutite, ómenT far& pricinh, chrora, duph cercetarea ce li-se vor face
de chtre dumné-lor IspravniciT, de vor fi cu adevèrat fArh pricinti, sh lo
dée adeverinth pe numele i chipul Ion, spre a li se da vi pecetluiturT, ca
sh fie apiiratT; sh seutésch de dijinhrit i vinhriciti i drepte bucatele sale.
Si deosebit sA iée si havaet de la chrtile de fudecath séti anaforale
ce so-vor face do chtre IspravnicT séti de chtre judechtoreT, insh la pricine
hotarite de acolo, pentru scris i trecut la condich, de la 40 parale ptinh la
talen doT j '/ i IspravniciT séri judectitorul sh aibh a insemna in carte
acel havaet, ca sä nu se indrtiznésch a lua maT mult; de la rilivavele ce se
fac do sor6ce de chtre IspravnicT sh iée de la 3 pantie Ong la 6 parale.
De la vinqärT de mosiT i de zalogiri, orT tiganT, séù alto aseqhminturT, cum
si de la vinqare de veniturT de niosiT, sh iea pentru scris in condicä, de
mosie mare talerl 5, iar de movie mich talen T 21/2 si de tiganT, de un su-
flet 10 pride.
La téte aceste trebT cáte mal sus s'ail ariitat, dumné-v6strà Ispravni-
cilor pro altT LogofetT sét1 6rnenT de al dumné-v6strti, sA nu-T amestecatT,
ci t6te sh se canto de chtre dumné-v6strà si do chtre judechtor numal
printr'acest orinduit Logofetel, ca sh nu ajungh tréba la vre-un catahrisis.
Chtre acestea, sh aibh a se feri orinduitul acesta Logof6t, a nu face nis-
care-va jafurT celor ce vor avea pricinT de judechtT, séti a cere rusfeturi
si flak ch. pentru aceea li s'a orinduit léfh i 6menT scutelnicT ; niel
zabovésch cu scrisul chrteT, séri trecutul In condich pre locuitoriT ce vor
avea pricind de judecAtT, ci cu grabh sA sävirsésch tréba fies-cäruia si sh
le dea drumul, ca sh nu li se pricinuésch periciune, cheltuialh i perdere
de vreme, pentru ch de se va face vre-un cusur la vre-una din câte s'a
(lis mal sus, nu numaT va fi lipsit i alth data nu se va mal invrednici
la acésta slujbh, ci se va si pedepsi.
Poruncesce Divanul i dumné-v6stra Ispravnicilor i judechtorule al
judetuluT, v646nd acésth carte a DivanuluT, sh scitT i sh cun6scet1 pre mal
sus numitul de condicar i Logofét al judetuluT metahirisitT in t6te
trebile acestea, dändu-T asupr5.-T t6te condicile judetuluT.-1808 Iulie 7.
Dositeiä al Ungro-Vlahiel, Iosif Arges, Constantin 13uza, Manolache I3an,
Constantin Ghica Ban, Constantin Vistier, Grigorie Ghica, Barbu Vhch-
reset', Istrate Ve! Vornic, Constantin Balaceanu Vel Logorét. (Cod. LVI.
Originalul concept este la biblioteca Urechid din Galat1.
V. A. Urechia. Islario Romanilor. 15
www.dacoromanica.ro
226 V. A. TJBECHIÀ
nizasera vorba, ci iT qicea pe frantuzesce: Comité) se mire' numaT dupa

impulsiunea PresidentuluT §i a Vice-Presidentilor si, ba chiar Bi dupa bu-
nul plac al comandantilor en-chef aT armatei rusesci: slaba, de tot slaba
era autoritatea Divanurilor (V
Care fu succesiunea in ordine cronologica a acestor PreBedinti Bi Vice-
Pre§edinti ?
In local! luT Michelson veni, v6duram, Prozorovski.
Acesta numi pe CuBnicov. MiloradovicT este ins& a tot putinte in BucurescY.
La 14 Martie 1809 Prozorovski numesce Vice-PreBedinte DivanuluT Mun-
tenesc pe gen.-maior Engelhardt.
La 23 August 1809 murind Prozorovski i-a succedat la comanda ar-
mateT Bagration.
La 12 Martie 1810 Bagration este destituit vi-1 urméza in comanda Gene-
ral MihailovicT Kamentski (2).
La 27 april 1810 in locul senatoruluT Cu§nicov fu numit Pre§edinte Am-
belor DivanurT, Vasile IvanovicT Krasno Milo§evicT, un om care tot atat a
jafuit Ora cat Bi CuBnicov. Vice-pre§edintia DivanuluT muntenesc o avu
Steter, in luna Ianuarie 1811 (3).
Divanul a protestat lnsusl In contra lipsei sale de autoritate. (Ve41 Cod. 66 fila 27
Ve41 si Cod. 66 fila 68.)
Posedem actul inedit prin care acést6, schimbare e vestitA In tearl, Impreunl si Ou
dispositiunea luati a nimeni si nu maI adreseze declaratiunl initial° dead la 1-iul Divan,
ceea ce asigurii, si mg mutt nepunitiunea Afuitorilor.
Cod. LXVI, fila 68.
Cdtre Ex. Sa Domn adedrat sfetnic de taind, Senator fi Cavaler Crasno

Miloqevici President Divanurilor Moldova .71 Valahiei.
De la 1-ul Divan §i Comitet al Principatulul ValahieT cu cinste a primit
Divanul predlojenia Exc. Tale, scrisa la 14 ale acesteT urmatóre lunY, cu
No. 35, prin care ni se vestesce, ca prea puternicul Imp6rat primind jaiba
ce a dat domnul sfetnic de taina Bi cavaler CuBnicov gi vèlénd patima
bóleT ce o are, l'a certat din dregatoria ce a avut'o asupra-T Bi in loc a
orinduit pe Exc. Ta a fi otcarmuitor trebilor politicescY, ce Bunt intiamin-
dou6 cneziile, tot cu acest sart §i orinduiala ca ce! d'inta.iti. Pentru care
acésta nu putina bucurie am luat cu tog publicarisind-o indata, atat Di-
vanuluT CraioveT, cat Bi la tóte judetele acestuT Principat Bi pentru silinta
ce se cuvine a arèta cu implinirea cererilor spre indestularea o§tirilor im-
pératescT, la vreme, prin ajutorul ce nadajduim a avea de la Exc. Sa, la
acésta, ca o netagaduita a nóstra datorie, cu tóta osirdia ne silim in cat
va fi prin putinta omenésca, precum acésta se va cun6sce Bi se va vedea
de fata dupa venirea Exc. Tale aici.-1810, Aprilie 27. (Cod. LXI, fila 80).
www.dacoromanica.ro
Dupa Steter, care rgmase in vice-presedentie pana la 27 Octombrie 1811,

aflarn in corespondenta ,cu intaiul Divan vi Comitet pre generalul major
Hristofor MacarovicI Comnino (1).
La 15 Martie 1812 succede luT Comnino generalul Ripninski (2). Acesta
De la Iful Divan si Contilet catre Ispravnicl.
Fiind ca prea puternicul Impèrat dupa jalba co a dat domnul sfetnic

de taina si cavaler Cusnicof pentru patima Me ce o are l'a Tertat din
drega.toria ce a avueo asupra-'I vi in locul ExcelenteY Sale a orinduit in-
WO prese4etor la amindout Divanurile MoldoveY vi ValahieY pe Excelenta
Sa senator si cavaler Krasno-MilosevicY, pentru care a primit Divanul si
predlojenia Excelente Sale, scrisa (lela 14 ale acesteY lunY, precum si deo-
sebita predlojenie si de la Excelenta Sa general Engelhardt, vice-presedinte,
ca de acum inainte t6te arétarile de la Divan sa se faca pe numele celul
I-it sedator sfetnic de fain& si cavaler Krasno-Milosevid. Dee nu lipsesce
Divanul a o face acésta sciuta si cunoscuta d-véstra si deosebit sa publi-
carisitY in tot judetul, ca. de acum inainte nimen1 din locuitorY sa nu in-
drasnésca, din ceY ce vor avea judecatY, sa dea jalbY orY la Luminatul graf
maY marele comandir, orY la sfetnicul de taina senatorul KrasnoMilosevid,
seat la Excelenta Sa general Engelhardt, panä nu li se va cerceta pricina,
lor la Divan si &Ind nu vor fi indestulati pe hotarirea DivanuluY, atuncI
pot sa. (lea, hug, BA MIA dovecp cu indestulare vi jalbile ce vor da in
urma si fie tGte in limba ruséscd, cad intealt chip, de nu vor fi precum
s'a lis maY sus, vor rtmanea Para de niel o cercetare de cel mal mare
comandir. 1810. Aprilie 27. (Cod. LXV. fila 23 verso).
NB. In aceeavl c,li I-iul Divan scrie vi EpistatuluT ArmasieY despre acésta
schimbare si adaoge «si fiind ca, peste putine 4ile se astépta a veni si
aicY, (Generalul Engelhard) cere ca pe la t6te departamenturile sa fie tre-
bile aselate dupa cuviinci6sa orincluiala si Vito condicile sa fie ispravite.
Drept aceea poruncesce Divanul, ca si la acest departament de Cremenalion
asemenea urmare sa se faca... ..
Cod. 66 fila, 162.
In cod. XLVI la fila 197 era scrisa o not& pe adresa luT Comnino
Cu data de 16 Martie 1812, dar cu alt condeit e sters numele acesta si
inlocuit Cu acel de Ripninski. ApoT in contextut pitaculuf se adaoga la nu-
mete Comnino vorba «nporm» adicä fost, ca Vice-presedinte. fad, actul
and data exacta:
«Dam in seire dumné-véstra, cit Excelenta Sa domnul gentral, maior i ca-
valer Comnino, ce a fost Vice-President al DivanuluT, prin deosebita porunca
imparatésca s'a orinduit la alta tréba, iar in locul ExcelenteI Sale, Vice-
President al DivanuluY, Luminatia sa marele comandir al armie Graf Cu-
tusoff a orinduit pe Excelenta Sa domnul gheneral malor i cavaler Rip-
ninski, care acésta s'a %cut cunoscuta DivanuluY din partea Excelente Sale
domnuluT Komnino, cu predloj. de la Martie 13 sub No. 1883, iar din partea
www.dacoromanica.ro
228 ii. A. EIRECHIL
administra Muntenia pana ce la comanda ostirel rusescT veni celebrul ami-

ral Ciciacof.
Acest barbat primi ordin de la Imperatul Alexandru I, sa organizeze, ha
sa mentina administratiunea panainténa a Principatelor. Alexandru I, pri-
mia reclamatiunT de la ambele OA contra administratiuneT rusescY. «L'em-
pereur, avant de me congédier, scrie Ciciacof in memoriul luT, me servit
un long mémoire, contenant les plaintes des malheureux habitants de la
Moldavie et de la Valachie contre l'armée du general Cutusoff (1). J'en ai
vérifie l'exactitude sur les lieux et j'ai appris qu'a toutes les representa-
tions, Coutousoff répondait: «je leur laisserai les yeux pour pleurer.» L'em-
pereur ajouta en me donnant ce mémoire: «je ne puis plus souffrir plus
longtemps de semblables horreurs» (pag. 6, Mémoires inéclits de l'amiral
Tchitchage, 80 Berlin 1855.)
Noul comandant en-chef primi instructiunT noue dupa earl O. admini-
streze Principatele:
«Lorsque vous serez arrive au lieu de votre destination, que vous aurez
pris le gouvernement des Principautés de Moldavie et de la Valachie et
le commandement en-chef de l'armée du Danube et de la flote de la mer
noire, votre première obligation sera de bien examiner le mode d'admi-
nistration actuellement existant dans ces Principautés et de faire toutes
les dispositions que, dans votre sagesse, vous jugerez a propros, a alléger
la situation des habitans et a leur inspirer de l'attachement a notre sceptre.
Vous ferez servir a l'avantage de nos intentions toutes les ressources que
vous y trouverez.
Pour l'administration des affaires civiles vous aurez a nommer et a re-
voquer les employes comme vous le jugerez a, propos. Votre choix pourra
se determiner pour les Russes comme pour les indigenes et vous nous
ferez le rapport des changetnents les plus marquants que vous aurez faits
dans cette partie. En cas que la securité vous obligeat d'avoir recours a
quelqu'un de nos gouvernements limitrophes de cette contrée, les ordres
sont deja (tonnes pour que l'on ait a satisfaire a toutes vos demandes.
Tandis que vous vous occuperez a établir un meilleur ordre dans les affaires
civiles, il y a deux articles soumis a toute votre sollicitude, et qui ne
souffrent aucun delai; le premier consiste dans les circonstances politiques
actuelles, lesquelles ajoutent une importance moyenne aux fonctions dont
ExcelenteT Sale domnuluT Ripniski prin predloj. tot de la Martie, sub No. 4
ca sa ve fie sciuta, nu lipsesce Divanul a ve insciinta si de primire sa aiha
Divanul respuns.-1812 Martie Th.» (Cod LXV, fila 157 4
(1) Cutusof veni eomandant en-chef la Martie 1811.
www.dacoromanica.ro
vous étes chargé. Les pourparlers relatifs a la paix avec les Turcs devront
particulièrement captiver votre attention.
Le second article a rapport a l'armement des peuples de ces contrées,
qui pourront ainsi appuyer nos opérations militaires. (pag. 6-7 Memoires
inédits de l'amiral Tchithagoff Berlin 1855).
Amiralul Ciciacof sosi la Ia§T in 11 Maiti 1812. Cea tréba. tu de
a reda Principatelor guvern national. Pentru vice-prepdintia Divanulul
muntenesc Ciciacof numi pre Principele C. Ghica, care qi intra in tréba la
25 Maiti 1812 (1). In Moldova familia Sturzésca represintata prin rarnura
care de cat-va timp emigrase in Rusia, lun. directiunea afacerilor.
Cu atat mal mult fu indemnat sa faca acésta Ciciacof, cu cat de visu
se incredinta de gréznica stare in care administratiunea rusésca adusese téra.
(1) Cnézul C. Ghica avea titlul de Excelen 0.. (Cod. LX1V, fila 79 verso.) El era General-maior
ruseso. Venind la Bucuresel avu ordine de a lucra In intelegere eu Mitropolitul Ignatie,
care se bucura de bunA faim6 de om onest la Imperatul Alexandru I. Putin timp Ins&
mal r6mase Mitropolit Ignatie. Incheierea plcii Intro RusT si Turd InsemnA pentru Ignatie
finitul rdstorieT la In adeviir la 3 Septembre 1812 deja mitropolia Munténit e v6cluvl
administrati de EpiscopI. (Cod. LXVI, fila 242.)
Fanut6. (Zilot) in Cronica sa comite o er6re clicAnd c Vice-Presedintia luI C. Ghica In-
cepu dup6. semnarea plea dintre Rusia si Turcia (2 Iulie 1812), cad actele LiuluI Divan
incep a fi semnate de el Inca de la 12 Maid. Vice-Presedintia acestuT boer tine, dui:I&
Zilot, treT lunT (pag. 102) de la Incheierea plcii. Din conta, deja in lulie 1812 nu mai
este Vice-Presedinte Ghica, cäci I-iul Divan corespunde cu Cialtuchin. Dionisie Fotino
scrie, dt Ciciacof desfiintt postul de Vice-Presedinte In urma picel i cit pe Banul C.
Ghica l'a rinduit Efor (sea rninistru.) JE. pag, 266. Cu ridicarea In Septembre a Ru-
silor din BucurescT, so dusert cu ei si C. Ghica, C. Varlaam, 13tefan V6.ciírescu etc. (Cod.
LXV, fila 165 verso.)
Pentru vestirea noulut Vice-President
j Excelenta Sa maT marele comandir al armieT domnul Amiral i cavaler Pavel Vasilo-
viol Ciciacof, prin porunca Excelentel Sale, scris6. dela 25 Maid, sub No. 117, arati, Diva-
nuluT, et ilind-c6 s'a deschis acum campania, a g6.sit neap6rat de trebuintl, ca totl ci-
novniciI ost6sescl sS se afle la armie si de aceea a slobodit pe Excelenta Sa domnul
General-maior Repniski din numirea dreg/torieI Vice-Presidentulul Divanuld ValabieT si
din alte datoriI ale tbriT, cu car! era Inskeinat, poruncindu-'1 ca sl mergá la divisia 03-1
este IncredintatA. lar in locul Excelente! Sale a orinduit Vice-President al Divanultg, pe
Cnezul Constantin Ghica, care are st caute trebile trnpreun6, cu Divanul; pe care acesta
ii d6. In mire, ca st fie sciut. 1812. Maia 28.
Ungro-VlahieT Mitropolit, Polcovnicul Loghinof, Manolache Ban, ¡sao Ralet Varlaam
Ve!. Vist.
La 4 August 1812 Cnezul Constantin Ghica este citat ca npotiu npeaHmr. (Cod. L'XVI
fila 238.)
www.dacoromanica.ro
230 V. A. URECilli
Conform cu planul s6ii de reorganisatiune, Ciciacof suprima generalul

muscal de la Visterie §i ofiteriT de pe la judete.
In urma unor imprejurarT ce vom cerca mal departe a lamuri, putin dura
vice-preged. luT Ghica, in locul luT, inca in luna Iulie 1812, gasim Divanul
corespondênd cu vestitul Cialtuhin. (1)
Cialtuhin e ultimul nume rusesc din fruntea administratiunel t6ri1.
Curind, tot in 1812, urméza semnatura pace §i numirea nouilor DomnitorT.
A§a ea deja la finea luT Sept., orT primele 4 4i1e din Oct. 1812, la Buell-
rescT a incetat cu totul I-ul Divan §i Comitet §i in locul acestuia func-
tionéza Caimacamia luT Caragea Voda. (2)
CAP. XVIII.
Istoricul mai amd nunt al modificeirilor din Divan. Const. Filisescu Visternic,
Luptele dup d Visterie. Varlaam. Prozorovski moare. Bagration.
Exarcul Gavril. Emotiune intre boieri. Miloradovici cade si cu el
Pilipescu. .Reformarea Divanulni la 27 Ian 1810. Al doilea Yistier.
Ofiter rus la Fisterie. Reforme in admin. jude(ana. Noule
instrugiuni date de Bagration pentru Divan.
Modificarile intimplate in Divan, eat privesce persónele sub directa ad-
ministratiune rusésca nu aunt atat de numer6se cum s'ar fi intimplat sub
domniile fanariote (3). Aceste modificArT at provenit adesea ca consecinte
Cod. 66, fila 2.361.

Cod. 66 fila 244.
Ed. principalele modificArT: La 1810 Octombre, Divanul era in casele
DomniteT Ecaterina Caragea, cu china de 3 000 tal. pe an, apoT s'a mutat
in casele VorniculuT R. Golescu, uncle all e palatul. (Cod. LXVI fila 44.)
La 14 Februarie 1810, Dumitrache Ghica fiul r6posatuluT Ban D. Ghica
fu numit, cu pitacul DivanuluT, al 2-lea Logofèt, de jos. (Cod. LXV fila 7).
La 11 Februarie 1810 8'3.4 orinduit doT boierT Citent la Comitet, adic5.:
dumné-luT Vornicul Grigorie Ghica §i dumné-luT Vornicul Balaceanu i Lo-
gof6t de obiceiurT dumné-luT Logotètul Baleanu, Vornic de politie, dumné-
luT Logofètul Gradi§teanu i Vel Arma § Cuconu Iorgaohe Filipescu §i CA-
minar fiul VorniculuT Comanénu. (Cod. LXV fila 7.)
La 1810 Februarie 14, s'ail orinduit al 2-lea Logof6t de jos, Cuconul
Dumitrache, fiul r5posatuluT Ban Dumitrache Ghica cu pitacul DivanuluT.
La 1810 Februarie 11, s'ati orinduit dol boierr CilenT ((ad. membri) la
Comitet ad. dumné-lul Vornicul Grigorie Ghica §i dumné-luT Vornicul Bala-
ceanu i Logof6t de obiceiurT, dumné-luT Logofètul Baleanu, Vornic de po-
litie dumné-luT Logotkul Gradi§teanu, i Ve! Arma § Cuconu Iorgache Fili-
pescu §i Caminar fiul VorniculuT Comanénu. (Cod. LXV, fila 6 verso.)
13ivanul catre Engelhardt, la 22 April 1810, arata ca Vornicul Mihalache
Manu, a declarat in. seria catre Divan, ca se lépòda de direggtoria Visteriel
www.dacoromanica.ro
ISTORIk ROMINILOR 231
a luptelor dintre boerT, cart' dupA afirmatiunea luT RinutA «incepurA a se
cu care era insArcinat de a esi adecA pe afar& prin cele 12 judete de 3

orT pe an, ca sA ingrijascA a se pune in lucrare si a se implini cu grabA
de cAtre ispravnicii judetelor, cererile celor maT marT stApfinitorT aT RusieT
si poruncile DivanuluT cum si jAlbile locuitorilor sA -le cerceteze si nu
primesce a merge pe afarA dimpreunA cu d-luT Polcovnicul, ce este orinduit
pentru acésta. Si fiind-cA de cAtre Ex. Ta prin graiil ni-s'ati poruncit, ca
In locul d-luT Vistierulur sA alégA Divan ul doT boerT cantlidatT si sA-T arete
Ex. Tale ; iatA dar, dupA chibzuirea ce-am fAcut, gAsind pe acesstY 2 boerT,
d-lul Vornicul loan ComAnénu si pe d luT Logofaul lordache SlAtinénu,
earl sunt boerT pAmintenT si cu soli* de a face acest fel de cercetArl pen-
tru urmArT impotrivA si catahrisis ce s'ar intimpla sl se facA de cAtre
unil altiT, nu lipsim a artla Exc. Tale, rugindu-ne sA aibA Divanul si cin-
slit rtspuns de urmare. 1810 Aprile 22. (Cod. LXI, fila 78.)
10 Martie 1810. Pitac la Agie si la SpAtArie, sh se facA catagrafie de t6te
chrciumele din BucurescI «veil al cul va fi.» (Cod. LXV, fila 31 verso.)
La 1811 Decembre 27. Barbul Ceaus este numit de I-ul Divan Ceaus
la vAtAsia de aprodt. . . sA-sT aibA si numitul privilegiul ce ail si ceT-1-altI
ceausT de la zapcil DivanuluT, . . . (ca mal sus, numaT in loc de 3 limy
este unul singur. (Cod. LXV, fila 148.)
1-iul Divan rinduesce pe BAnuth sin Gheorghe al 2-lea Vorn, la d-luT
Vel. Vorn. de Ora de sus si i se recunósce privilegiilt cunoscute, afarl de
limp. 1812 Februarie 15. (Cod. LXV fila 151.)
La 22 Februarie dupA alegerea d-luT Vel. Log. de Ora de sus, 1-iul Di-
van rinduesce al 3-lea logofet al Orel de sus pe Raducanul Tocilescu biv.
3 Log. etc cAruia sa i se urmeze beata de la Visterie cea orinduità
dupA acest an si el 0. fie urmAtor a pAzi la tréba sa dupA oranduiala cea
din vechime, fAr de cusur. 1802 Februarie 22.
Loghinof, Manol. Kretzulescu, Isac Ralet, Barbu VAcArescu, Ve! Vist.,
Varlaam, Vel. Log. RacovilA. (Cod. LXV fila 151.)
I-iul Divan numesce pe loan Ralet pe leat 1812 in treaba logofetieT al
2-lea de Ora de sus. 1812 Decembre 28.
Ignatie, Loghinov, Radu Golescu, Isac Ralet, Mih. Manu. (Cod. LXV fila 146).
In 1-iul Divan, la 1812 Martie 3 aflArn si pe Constantin Samurcas. (Cod.
64, fila 40 verso. Vel. Vist. Varlaam.)
La 8 Aprilie 1812 1-iul Divan scutesce de angarale breasla portAreilor
dupA cum se vor fi scutind si alte bresle.
In fila 43 se vede un portArel trAmis la d. Vorn. SlAtineanu sl-T arate
cererea jAluitóreT Paharn. printfactstA jalb5. si de va dice cA e multAmit
a fi si din partea d-sale tot cel cerut de jAluitor EA dée inscris. 6 Aprilie
1812. (Cod. 64 fila 41 verso.)
La 4 Februare 1811 se aflA in comitet:
Ignatie Mitropolitul al Ungro-VlahieT,
Iosif Arges.
Manolache KreViluscu,
Costache Ghyca Ban,
www.dacoromanica.ro
232 V. A. URECHIX
un i si a se piri unit pe altiT si mar mult deck mal 'nainte a impinge la
Logofk de obiceiurl Logof6t Fotache Stirbel. (Cod. LXV, fila 59 verso.)

La 1 Maid 1812 se rinduesce un logofetel de Divan. (Cod. LXV, fila
164 verso.)
La 27 Maid 1812 se afla in Comitet :
Ignatie Mitropolit,
Constantin Ghyca VicePresident,
Polcovnic Loghinof,
Manolache Kretulescu Ban,
Isac Ralet,
Barbu Vacarescu,
Varlaam Ve! Vist. (Cod. LXV, fila 164 verso )
Cod. LXVII fo. Deteriorat i nenumerotat, pe 'Artie vinata, cuprinde ana-
forale de la Vel Logof6t si rezolutia 1-luT Divan. La 1810 Marti° 23 este
mare Logofat oioAopmte RztosIncts8; la 1810 Junio 21 intairt dregator al
Divanulul de Craiova est biv Ve!. Logofa C. Sarmucas.
In Divanul
Ignatie Mitropolit,
Grigorie Chica,
St. Cretulescu,
C. Balaceanu, (Vol. Vist
loan Comtmeanu. (Cod. LXVII).
Catre Jaltuhin.
Dupa predlojenia Ex. Sale ce a venit la Divan, cupringet6re. de a se
orindui dumné-luT Clucer Scarlat Ruset la dregatoria VornicieT t6reT de
jos, in locul dumné-luT DvorniculuT Petrache Retoridis, Divanul facénd ur-
mare, indata. l'ad si orinduit. De alta parte ins& nu lipsim dupa datorie
a arta Ex. Tale dreptatile ce are dumné luT Vornic Retoridis de a nu fi
lipsit dintr'acésta dregatorie pana la implinirea anuluT intaid, cum la t6te
dregatoriile acest fel de obiceitt s'ad urmat aid in téra, do a nu lipsi acel
dregator pana la implinirea anuluT al 2-lea, a numitul boer, dupa ce slu-
jesce de atata vreme DivanuluT, apol ca unul ce are sciinta 'Duna si iscusintt
la pricinile cate privesc asupra acesteT dregatoriT este si trebuincios;
al treilea, cä cugetand ci dumné-luT a merge la Rusia, cu cuviinta socotim
a Pt sa aiba, acéstA mangaiere, a nu fi lipsit din breasla dregatorieT; ci ea
si vointa ExcelenteT Tale sa aiba urmarea sa j dumné-luT Vornic Petrache
Retoridis sa nu se napastuiasca, de se va gasi cu cale si de catre Excel.
Ta, bine ar fi ea dumné-luT Clucer Ruset sh se orinduiasca la dregatoria
VornicieT al 2-lea in locul dumné-luT Vornic Costache Kaliarhi, ca unul ce
implinit anul 2 iar d-luT Vornic Ritoridis sá ramana a fi tot in drega-
toria de Vornic téreT de jos, /Ana cand va pleca de aicT, pentra cuviinciósele
pricinT ce am ar6tat mal sus. 1812 August 27. (Cod. LXVI, fila 240.)
Martie 26 1810. Divanul Belie luT biv Ve!. Vornic Constantin Balaceanu
ca din ordinul luT Graf. Camenski (cornunicata de Engelhard' acesta q
numit Epistat Armasiel.
www.dacoromanica.ro
banl si a face Cate netrebniciT OW, ca sA isbutéseA la direghtoria Visteriel

si la terte mansupurile.»
Cu deosebire a fost turburatA Téra-RománéscA de luptele partidelor sad
maT bine a coteriilor boerescT Filipescu si Varlaam, de care avem a ne
ocupa si mal la vale.
In anul 1809 gAsim pe Const. Filipescu mered Vistiernic, iar din comitet
se schimbA pentru un motiv ski altul chtT-va membri. Asa aflArn in Aprilie
1809 intrat in comitet pro Manolache Cretzulescu si nu mal gAsim pro ¡sao
Ral et.
*
IncA in 23 August 1809 Prozorowski murind la GalatT, i-a succedat la
comanda suprernA Cnéz Bagration, georgian de natiune. MiloradovicT incä
absentil din Bucureser mal mult timp, lutInd parte la r6sboiu1 ce din nod
se incinsese intre RusY si TurcY. TotusY la Bucuresd influenta luT Milora-
dovicl este intrégA, gratie legAturilor luT cu Cusnicov, legAturT respectate
de Vice-Presidentul Engelhard. NumaT la 9 Ianuarie, anul urmAtor 1810,
sosesce in BucurescY, unde e primit cu mare Maid, Cnézul Bagration, pre-
cedat cu doue qile de sosirea Exarehulul Gavriil. Acesta luA locuintA la bi-
serica tuturor sfintilor, iar Bagration fu gAzduit in casa rdposatuluT Ban
Scarlat Chica.
Emotiunea era mare intro boeriT DivanuluT.
Vorbe multe se soptiail despre intentiunile nouluT comandant on chef,
care incA de la sosire nu-'s1 ascunsese reua impresiune ce avea despre
actualul Comitet si intAiul Divan al tòriT, neexcepttmd niel chiar pre Mitro-
politul DositeT. Se mal lAtise scirea, clt Napoleon nu mal fAcea un mister
pentru Europa din alianta luT cu Alexandru al RusieT si cA i-a si °eclat
definitiv Principate/e. DeeT se astepta OA bocriinea la prefacerT radical°.
Niel Constantin, cps si Dinu Filipescu, nu era sigur CA va rèmAnea in
Comitet si Divan, cu t6te cA, inel MiloradovicT spera sAl p6tA ajuta (1).
Dar MiloradovicT insusT era pe sfirsitul carierer sale in Principate, cAcT
cAte-va life dupA aceea, la 26 Ianuarie, primi ordine sa piece din térA
imediat. UniT slicead, c5. MiloradovicT a cAqut in disgratio, altiT cA. a fost
numit comandant altar corp de armath din Malo-Rusia.
Inceputul cAderiT partiduluT luT C. Filipescu se face prin destituirea mi-
tropolituluT Dositeid, la 15 Ianuarie 1810, destituire de care ne vom ocupa
inaT departe la capitolul BisericeT.
Grciza fu mare in sinul primuluT Comitet, instalat de Prozorovski, mar
(1) UrA pxisti tatrelgilera0vicT qi Bagration. VetlI despre acéstl cestiune la Fnutl, la
Pag 9:
www.dacoromanica.ro
234 V. A. IIRECIIII
ales cand la 23 lanuarie 1810, adunatI fiind totT boeriY din intaiul si al
doilea Divan, li s'a cetit in public o predlojenie mustratére la adresa di-
vanitilor pentru modul cum ati administrat téra. Patru dile dupä aceea
cnézul Bagration reforma Divanul, la 27 Ianuarie 1810. In noul intaiii Di-
van intra partida opusa luT Filipescu, sub presedinta MitropolltuluT si Esar-
chuluT Gavril, pe langa Episcopul de Arge§ Iosef. La 27 [anuario 1810, Ba-
gration intaresce intregul Divan reorganisat si da noue instructiunT. In lo-
cul luT Dositeitl Mitropolitul destituit, in Comitet va lua loc noul Mitropolit
impus de MuscalY, Ignatie, care nu va intárçlia de a sosi in BucurescT, totusT
cand se va intimpla de a fi in BucurescT Mitropolitul MoldoveT si Esarchul
Gavril, acesta va fi cel mal «intaiii feçlgtor in Divan.» Ca membri, Bagre-
tion recundsce de asta data pre Iosef, Episcopul de Arges, pre Banul Dumi-
trache Racovita ca habla boier, pre Vornicul Istrate Cretulescu §i, in fine,
pre Constantin Varlaam il numesce Vistier qi membru in Comitet. Bagration
mar infiintéza un al doilea Vistier in pers6na VorniculuT Manolache Manu,
avénd acesta obligatiunea, ca de 3 orT pe an, la fie-care 4 lunT, A ocolésea
cele 12 judete din Muntenia mare «intrand in cercetare asupra urmarilor
Ispravnicilor si celor supusT lor, cautand pentru grabnica si cuviincielsa
implinire dupa, cererile celor mal marT stapanitorT al RusieT si a poruncilor
DivanuluT, primind de la locuitor1 jalbT, cercetandu-le de adevèr, sa li se
faca celor drepte grabnica implinire...» Pe Fatiga acest al doilea Vistier,
Bagration mal dispune sa fie si cate un stab-ofiter rus (1) a eareia datorie
va fi intocmar ca si a VistieruluT.» AmbiT VistierT sunt egalT la rang si cel
de al doilea inca are drept de scaun in Comitet si va fi numit Para termen.
Bagration numesce in Divanul al doilea pe urmatoriT boerT: Vornic de
téra de sus, Vornicul Constantin Cretulescu; de téra de jos vornicul Radu
Slatinénu, Vornic al 3-lea, Logot6tul I6n Comanénu, Vornic .al 4-lea, Lo-
gordtul George Slatinénu; Logofet de téra de sus, Vistier Teodorache VA-
carescu; Logofe't de Ora de jos, Logofelul Dimitrie Racovita; Vornic al
obstirilor Manolache (Cretulescu?); S'Atar, Logoret Grigorie Ghica. Negresit
ca Constantin Varlaam ca prim-Vistier are scaun si in Divanul al doilea.
Bagration cere comitetuluT sa-T presinte cate 2 candidaV si pentru fie-care
post de judecator la cele 3 departamente, cum si la Armasia mare, la Agie
si la Vornicia de politie. El cere tot-odata si informatiunT diversa cu re-
ferina la aceste functiunl.
Cat privesce administraViunea judeténa, Bagration inca cere prezentarea
(1) Acest ofiter rus a incetat de a mai fi pe lângA Vistier, cu titlul de aPresedinte al
VisterieTs numal dupA incheierea 'non' de la 1812, Ciciacof II desfihip, suprimind atuncl
si ofiterff rus1 de pe la IsprAvnicii.
www.dacoromanica.ro
ISTOR I A ROMANILOR 235
de cate 2 candidatt de judet, din care el va alege cate un capitan isprav-

nic pentru ajutorul carora se vor rindui i cate 2 polcovnicl din boerit
tinerl de a 2-a etas& Dintre dispositiunile Cu seop bun luate de Bagration
prin actul de care ne ocupam, este desideratul esprimat de el, ca sa nu
se mal fael schimbarea cinovnicilor la fiesce-care an si ca nict un loe
sari dregatorie, incepénd de la cele mat mart pan& la cele de pe urma.:
adeca : vatasit, samesiT, zapcia 0, nu fie vinclute i cump6rate cu bant.
Dam in noth acest act de la 27 Ianuare 1810 (1)
(1) «and se va intimpla de a fi aict in BucurescI P. S. Sa Parintele

Mitropolit Moldaviet i cilen sinoduluT, Exarhul Gavriil are sA fie eel
mal fntâii2 edelor in Divan. Deosebit de dinsul O. fie la Divan si dupa,
partea bisericésca Mitropolitul Valachiet Ignatie i Episcopul Argesulut,
Iosif. Dupa acestia, la eel intaiii Divan, ce se numesce Comitet, orin-
duit de catre mine, cel mal intaitt hoer, Banul Dumitrache Racovita, al
2-lea Vornicul Istrate Cretzulescu, al 3-lea Vist. Const. Varlaam, asupra
caruia r6mane tótä diregatoria Visteriel. Dupa acestea am gasit CA cu schim-
barea cinovnicilor la fie-care an, care cinovnict sunt insarcinatl cu trebile
politiel i a t6rit, se intimplä multe (eavint nedescifrabil) far% niel o inta-
rire i ca sA urmeze pravilele i alte cusururt, ett IT orinduesc, ea sa fie
fArA soréce i Ara schimbare. Vistierulut i se cade sa fie negresit si tot-
deauna in BucurescI, dar dupa ce, din nenorocire, inmultit catachrisu-
rile, ca. ispravnicit si cu supusiI lor, Vatast, Samest i Zapcir, cu multe
impotrivit6re asupra pravilelor urmarT i cu alte nesuferite intoraturt, sup'e'ra
strimtoréza pre bietit locuitori, la acésta rn'ati flout ca sa ieail cele mat in tregt
mèsurt, ca dupa cat se va putea sa se mat imputineze acele catahrisurt, am °rim-
duit si al 2-lea Vistier, pre Vornicul Mihalache Manu, a caruia datorie este
acésta adeca : de trel ort pe an, la fie-care 4 lunl sA ocolésca acele 12 judete
ce sunt in Valachia cea mare, intrand in cercetare asupra urmarilor Isprav-
nicilor i celor supust, cautand pentru grabnica i cuviinciósa implinire,
dup5. cererile celor mal marl stapinitort al Rusiet si a poruncilor Diva-
nulut, primind de la locuitorT jalbT, cercetându-le de adev6r, sA li-se faca
cele drepte, grabnica, implinire, fac6nd cuviinci6sa indreptare, insciintand
celut d'intaiii Divan de la fies-care judet, pentru t6te cele ce se fan de
dinsul pentru starea locuitorilor i pentru ceea-ce se va gasi cu cale a se
indrepta. Acestea, care li-se cuvine ea sa, se implinésca de acest al 2lea
Vistier, tovaras cu dinsul; se va orindui si un stab oficer al Rusiet, a oh-
rora datorie va fi intocmal ca si a VistieruluI De cumva el va face
insciintare Vice-Presidentultif séri celul d'intaia President, cand se va alla
In Bucuresct, aceste dou6 insciintart se vor cauta in Divan, fiind fata,
Vice-Presidentul sóü Presidentul, i dupa aceste se vor lua acele mèsurt
cart se vor gasi mat mult eu fotos, a se pazi cu strasnicie dreptatea, ca sa
se implinésea intocmal cererile locuitorilor i folosul locuitorilor. La acésta
de va fi de trebuinta ajutor despre partea celut mal mare comandir, voila
astepta dupa orinduiala, de la Presidentul Divanurilor cuviinciósa arètare.
Amandot Vistieril sunt in rangurt tot una si acest al 2-lea Vistier, ce
www.dacoromanica.ro
236 V. A. IIRECHIX
Noul comitet, prin nota catre Bagration de la 1 Februare 1810, cere
va ocoli Ora, &and se va afla in BucurescT, se, fie §eptor la eel d'intaiii
Divan, a careia dregatorie este a§i§derea Para soroc §i schimbare.
De se va intimpla vr'o silnicie despre partea cinovnicilor RusieI (care
niel °data nu póte sa fie), atuncT ceT nepastuitT locuitorT aü sa dea jalba
la acel stab oficer, care cu Vistierul impreuna are sä amble prin ter& §i
cercetandu-o la fata loculut, de se cuprind Vote cele trebuincióse, sá in-
sciinteze pentru Vote Vice-PresidentuluT see Presidentulul. lar ace§tia fac
aretare nacealnicilor de corpos, sea de vor gasi de trebuinp, me insciinteza
pe mine, ca sä se indestuleze cela ce va fi napastuit.
La Divanul al 2-lea am orinduit Vornic de téra de sus pre Vornic
Constandin Cretuleseu; Vornic de téra de jos pre Vorn. Radu Slatinénu,
Vorn. al 3-lea pre Logofet loan Comanénu, Log. de tera de sus pro Vist.
Teodorache Vacarescu; Vorn. al obtilor pre Vorn. Manolake; Logofet de
Ora de jos pre Logof. Dum. Racovita. Spatar pro Log. Grigore Ghica, iar
Vistier tot pro Constantin Varlaam.
Pentru ca sä se orinduiasca cinovnicT la Departamentul do opt §i de
§6pte §i de Criminalion, cum §i Arma mare, Aga §i Vornic de politie,
aret celiff intaie Divan, far de niel o perdere de vreme sa mi-se arete
cate 2 candidatl la fie-care loe, din care sa pot alege pre aceT cad it vol
gási maT vrednicY; ce se cuvine pentru 16fa locurilor a cnezia ValachieY,
ea arat DivanuluT, ca se, mi se triméta catastif: ce 16fa fie§-carele ati avut
In vremea Domniilor §i ce 16fA acum li se da? ,51 dupa. a cul oranduiala ?
Dimpreuna cu acésta, cel intaT Divan sa-ml dea anafora: cap banT gasesce
a fi de trebuinta a se da VistieruluT, ce se va tramite prin Ora, pentru
cheltuiala drumuluT qi pentru Logofetit ce-T va avea pe langa dinsul ?
dupa primirea tutor acestora vom da DivanuluT, cuviinciósa hotarire.
Mind invederat descoperit, ca multY IspravnicT cu impotrivitóre urmad
asupra pravilelor nu pot sa fie primitT de vrednicT a mal fi pe la aceste
locurt, decT aret celuT intaiii Divan, se. aléga cate doT candidatI la fie-care
Ispdivnicie ca ea sA orinduese.
La fie§-care din 12 judete ale ValahieT ceT marT sa. lie cate un capitan
Ispravnic asupra earuia spinzure tótA respunderea implinirilor; i ace§tT
capitanT IspravnicT iara0 vor fi fara soróce, neschimb4; pentru ajutorul
carom se vor orindui cate 2 PolcovnicT din boeriT tinerT co sunt de al
2-lea clasti, carT se vor numi 3AYEA4TM pre carT capitaniT IspravnicT
sa-'t trimita prin judete a implini poruncile celor mal mad §i cad cu acest
chip vor cun6sce tréba locuitorilor §i a pamintuluT póte dupa, vreme a fi
IspravnicT de se vor areta vrednicl.
Ceea ce se cuvine pentru 16fa Ispravnicilor eC Wept catastih cu chib-
zuire ce 16fa li s'a dat in vremea DomnitoruluI §i ceea ce se dit acum
la doT IspravnicT al fie§-ceruT judet? AtuneT voiri orindui eti ceea ce se
cuvine acestor not IspravnicY i Zacedatele.
Pentru ea sa aiba priveghere pe deplin stra§nica a se implini poruncile
color mal marl §i a se face oprela nepravnicelor superad, ce patimese lo-
cuitoriT, se va orindui de la mine la fie§-care judet cate un boer °liter,
www.dacoromanica.ro
'STOMA ROMANILOit 237
inmultirea membrilor laicT al Comitetulul, clicénd el nu pot ajunge eel' 3

membri, ea si biruiasci t6te lucrärile. Noul comitet recomandi acliogirea
la el a luT biv vel. Vornic Constantin Biliceanu §i a luT ve! Spitar
Chica (1).
care este dator si aibi sciinti pentru tóte ce se face de IspravnicT *i de

eel supue at luI. .5i de va vedea de la cine-va vre o urmare impotriva
pravilelor, atuncl sit insciinteze pentru telte drept la Vice-President. sail
PresidentuluT, de se va afla in BucurescY. CAnd se va intimpla de va veni
In judet Vistierul cu orinduitul stab-ofiter, atuncI acestuia ober-ofiterul
ce se OA la Isprivnicie, si insciinteze in ce stare se OA judetul §i locui-
toril §i de pAsurile ce at pus a indeplini poruncile cclor mal marT, cum
§i de urmArile Ispravnicilor i a celor supu§1, cu un euvint pentru ale
judetuluT.
AcWI ober.ofiterI vor avea date cuviinci6se pov6tuire, ca si 1)6tit im-
plini cu ce este insircinat, iar cAnd se va orindui de mine 161A lspravni-
cilor §i 3AtlIAATM0p, atuncI se va face orinduiali, ca sit dea numitilor ober
ofiterT banT de masi pe de-asupra lefif ce primesc din Caznea. Eu insir-
cinez pe Divan, ea sa aibi t6ti privegherea, precum se OW a mal impu-
tina suma VAti§eilor, Zapciilor i altor mal miel cinovnicI, liind-ci cu
silinta stipiniriI, a se curma catahrisurile ce se face de &MOT, iar el ne-
lipsitT r6mAn asupra 1.6riY §i locuitorilor cu greutate. Dar fiind-ci í Lira
de din§iT nu se pae, de §i se cuvine pe cAt se va put6 T imputineze.
Prin deosebiti purtare de griji §i r6spundere las asupra DivanuluY,
ca negre§it niel un loe séti dregAtorie, incepénd de la cele mal marl pAni
la cele mal de pe urmi, adeci vätàia, simi§ia, zapcilicul, si nu fie vindute
§i cump6rate cu bara; cu acest r66 singur dinteinsul negre§it urmézi ea
sit jifuiasci §1 st supere pre bietul norod ; pentru acésii i are Divanul
si fact tuturor sciut, ci de se va descoperi despre partea cuT-va, atuncT
negre§it eli m6 voill gisi silit, ci aceT vinovatT si fie stra§nic pedepsiiI,
intore6nd indoit bana ce ail luat, depirtAnd tot-d'auna a nu mal fi la nicI
o dregitorie orinduitT i intre public (?) i-se va face necinste.
Ea pe deplin am rtimas incredintat, cit Divanul va simti tare In6surile
milostivireT, despre partea prea puterniculuT Impérat i credinta mea ce
de la dinsul o am data cu stri§nicie IntocmaT va implini porunca celor
mal marl stipinitorT i va fi cu mine d'impreuni ajutor a se face buni
orinduiali pimintulul §i beet, incet, a r6sädi fericirca asupra locuitorilor.
In BucurescI. Ghenar 27, 1810.
(1) Catre slreilucirea sa General Bagration.
Myna co chip datorie avem cutre isbivit6rele acesteT rT prea puler-
nice imp6rite§eI ()Old, ne indeamni cu eea desivir§iti silinti a ne osirdui
necontenit spre cea dupi putintt implinire a tuturor trebuintelor cAte
urm6zá a se r6spunde din téri, iar pe de alti parte datorie neaph-
rati avénd Divanul, atAt citre patria sa, ér mal virtos citre tichlo§il locui-
torI, a le asculta §i a le cerceta, nu numaT pricinile de judecitl, co le vor
www.dacoromanica.ro
238 V. A. IJIIECHIX
Varlaam cu partidul sal era acum victorios, (lar C. Filipescu neadormit

se agita, cu tóta victoria rivaluluT skl. Tinénd casa deschisa vi masa in-
tinsa pentru totT generaliT ruvT, istetul fose mare Vistier, nu despera pana
In fine, sa rèpuna sortiT rèl.
Din netericire pentru el, in noua organisare data guvernuluT Wril, En-
gelhard rè'masese in functiunea de Vice-President al DivanuluT vi acesta
nu era amicul luT Filipescu. i apoT in locul luT MiloradovicT, comandant
era acum generalul Zas, care vi el avea misiune de a nu continua in Bu-
curescI purtarea luT MiloradovicT.
Bagration nu putea vedea cu ochT bunT popularitatea, care tinea O. vi-o
faca in BucurescY, prin marT cheltuelT Const. Filipescu, fie printre gene-
avea intre dinviT, ci vi tóte jalbile vi plangerile ce necontenit fax catre

Divan, pentru feluriml de nedreptatT vi hrapirT, ce li s'el urmat pana acum;
tóte dar acestea cate mal sus s'att olis ne silesce a priveghia cu neador-
mire, ca sa se implinésca vi O se savirvésca in vreme, fara de intarziere.
Insa fiind-ca finta omenésca este supusa adese vi la felurimT de neputinte
vi numèrul cilenilor intaiuluT Divan, ce prin alegerea ce s'al facut vi prin
porunca StraluciriT Tale ne-am rinduit, fiind numaT 5, dintre carT 2, ce
sunt parte bisericésca, macar ca une-orl sunt cuprinvT de alte pricinT bi-
sericescI, dar cu tóte acestea nu incontenéza a se afla nelipsitT de la Divan;
fiind insa el inteacésta vreme sunt multe pricinT politicescI (pre da vi
StraluciriT Tale este cunoscut) vi catre acésta pene unora din noT sa ni se
intimple vi vre-o trupésca neputinta vi inteacea diastima de vreme urméza
a so soldé vi acest putin numks al cilenurilor DivanuluT vi a se pricinui
vre-o smintéla vi zaticnire la cautatul §i savirvirea multimil trebilor; de
aceea bine nadajduitT fiind la a straluciriT Tale firésca bunatate vi la fer-
bin tea rivna, ce hranesce cugetul StraluciriT Tale, spre a se urma tóte cu
huna orinduiala, in vreme, cum vi pricinile i pla.ngerile ticalovilor locui-
torT sa nu se tréca cu vederea, ci fiev-care Ball' dobandésca cOuta man-
gaiere, cu indrasn6IA vi cu supunere ne rugam StralucireT Tale, sa bine-
voescT, ca pe langa cileniT, ce sunt orinduitT la intaiul Divan, sa se mal
orinduiasca inca 2 boerT, adeca dumné-lul ve! Spatar Gr'r Ghica, fiind boeriti
cu bun ipolipsis vi silitor l'Ara pregetare la trebile vi pricinile obvtescT,
precum este cercat din tal) dregAtoriile, cu cate dupA vremT, ata mal
inainte, cum vi dupä venirea armieT indice, ati fost insarcinat vi dumnéuT
biv vel Vornic Constantin Balacénu, carele asemenea este vi dumné-luT
cercat intru credinciósele dumi-sale slujbe, ce-ail arkat vi maT inainte vi
de la venirea Imp6ratescilor ovtirT inc6ce vi eu acest mijloc de ajutor al
buna-vointeT StrAluciriT Tale, nadajduim a se urma cautarea vi savirvirea
tuturor trebilor la vreme vi l'Ara de smintéla, pre cat pene sa ajunga finta
putintiT omenescT. 1810 Februare 1. (Cod. LXI, fila 53.)
SemnatT: Gavriil Mitr. vi Ecsarch, Iosif Argev, Dumitrache Racovita Ban,
Ve!. Vistier Istrate Cretulescu vi Mihalache Manu.
www.dacoromanica.ro
raliT muscalT, fie printre pamintenT. De aceea facu ce faeu i isbuti sa dea
indrasnetuluT boeriti o ultima grea lovitura. La 17 Februarie 1810, Filipescu
avea ziafet in casa luT. Erati de fata cAtT-va boeri partisanT, maT multT gene-
ralT i diversT ofiterT musca!!; Impreuna i cu Exarhul Gavriil, stateail la masa.
Curveati OHO vinurile de Deal, de Cotnar, Malvasia, Tokaj, chiar i Bordoul (1).
. . . De o data se deschid violent usile sofragerieT i intrl generalul Zas, insotit
de o numer6sa suita . . . . Varlaam era si el dóra in pragul fuseT, cu

un zimbet semnificativ pe buze. Const. Filipeseu simte ea e perdut. Ju-
pfinesele, seati maT drept eoconitele (cad erati tot tinere), schimba rumenéla,
ce le suise pe obrajT spirtu6sete, intr'o pal6re manifestând spaima lor su-
fletésca; unele nu pot a comprima câte un mic tipet, ridicându se OW in
pici6re subt eodile de pAun incremenite si ele in mânile fetelor, ce le
agitail un moment inainte pe de-asupra capetelor mesenilor, ca sa fie ra-
coritT de zaduful camereT desi era Februarie prea inferbintate
maT ales de spirtu6sele prea 'gener6se . . . .
Generalul Zas face semn de Were i citesce porunca Im1)6ratulu1 Ale-
xandru, ordonând ca in 48 de ore sa fie ridicat Filipescu cu Vita casa luT
si sub paza dus in Rusia.
Jale nespusa succede banchetuluT, In casa luT C. Filipcseu. Cu 3 fiT, cu
nurori, cu fiice E nepoff, C. Filipescu pleca la 19 Fevruarie 1810, sub
escorta de Cazad, spre a fl dus la Bielgorod in Rusia, ice, care i-se de-
stinase de surghiun.
Se afirma ca acésta lovitura data luT Filipeseu, era causata in urma sur-
prinderiT uneT coresponclente a luT cu TurciT. Lucrul e posibil, dar noT
nu-'I putem documenta. Nu vedem, de altmintrelea, de ce nu ne-am putea
explica lucrul i prin influenta ce mar putea avea Constantin Ipsilante pe
lOnga Impëratul Alexandru, influenta sprijinita de Cnézul Bagration, care
si el, precum vè'duram, era ne-amicul neimpacat al luT Filipeseu si al luT
MiloradovieT, ginerele disgratiatuluT boer.
«Dup. acésta, dice Fanuta, r6mase Varlaam Vistier mare si tare, ca de
s'ar fi si mal aflat din boerT musteriT pentru Visterie, dar patima Filipes-
culuT IT tinea pe totT incremenitT, insa sciut sa v6 fie, ca a se impotrivi
si a se lupta unul cu altul, 'aceste dou6 ipochimene, adeca Filipescu cu
Varlaam pentru Visterie, trebuia i caderT dupa slujbe i dupa stare, dar si
punga nu putina; drept aceea urma i dumné-lor a se sili spre dobindire
de banT si acésta se spArgea in capul ticalosuluT norod, cAcT pentru una
nu se multamia cu doua i cu treT, ca sA pótá eT intimpina &Ale pe la uniT-
(1) Introducerea In térit a vinulul de Bordo se p6te proba cu documentul din 1812,
MaI 21, ce aducem ma departe, la Cap. justitid.
www.dacoromanica.ro
240 V. A. TIRECIlli
altiT din cApeteniT, prin care se lucra cAstigarea VisterieT, cum si balurile
si alte teremoniT, ce necontenit trebuia FA fac4 tuturor generalilor si piinA
la ceI mal mioT ofiterT aT armieT, peutru ca sA-T castige prietenT; si pot
c,lice asTa, ca atát cumpttniserA vicloniT de IlusT lucrul, inda ce luati bietiT
VistierT cu hrApire din spinarea noroduluT, negresit se cheltuia si d6r cAcT
rèmáneail cu p'écatul hrApiriT incárcatT si eu defAimarea de la norod» (1).
Surghiunirea luT C. Filipescu lAsA cá'mp larg de miscare luT Varlaam.
Acesta socoti util sh urmAréscA si maT departe lupta contra rivaluluT 666.
Varlaam avea de plAtit luT Filipescu pentru comisiunea de anchetA, rinduitA
la cererea luT, spre a cerceta, in teltA téra, jafurile si nedreptAtile fAcute de
guvernul luT C. Ipsilant dela 1806-1808. DecY el si cu 1-ul Divan arètarA
luT I3agration, ca Filipescu si aT luT lAcuserA in térA máncAtoriT, jafuri de
peste 4 milielne lel si cA acésta ar putea-o dovedi lesne o comisiune cer-
cetAt6re in térA a jafurilor si mâncAtoriilor sAvirsite. Se legará Varlaam si
cu Vornieul BAlAcénu, eá de nu vor sc6te acéstA sumA, sA o plAtéscA cu
averea lor, gice Cron. grécA de la cAlchiul Ist. Mitrop. MoldoveT. (2)
NeamiciT luT C. Filipescu isbutirl sA, capete la acuzarile lor si semnAtura
luT DositeT, care de putine (lile incetase a fi Mitropolit al Ungro-VlahieT si
acea a altuY partizan al luT Filipescu : Banul Manolache Cretulescu. Din
partea luT Varlaam erail comisan l cercetAtorT : General Nazimov, Gene-
ral Behmet, Banul Constantin Ghica si Samureas.
Propunerile luT Varlaam si a lor s61, motivate, velf Dómne ! pe dorul
de a se face dreptate cdicAlosilor de locuitorT», o primesce Bagration, dar
abea avusese timp sA ajungh propunerea 1-luT Divan la tab6rA, peste Du-
niire, unde era acum Bagration, si iatA cA la 4 Martie 1810 veni revocarea
luT Bagration de la comanda armateT, fiind inlocuit ca general en chef prin
general Nicolae MihalovicT Camenski (1).
Cum este numit Camenski in locul luI Bagration, 1-ul Divan intervine
pe liingA el sA aprobe comisiunea.
Comitetul aratA luT Camenski, cA Bagration aprobase intocmirea comi-
siuneT, dar intimplándu-se «schimbarea streilucirii sale» n'a putut a se pune
in fapt5. Comitetul insistA sA se facA anchetil, cAcI s'el ivit creditorT cu za-
pe asupra VisterieT, din vremea celta de mai fnainte comitet, numaT pana
acum in sumA de talen T 656.345, arará, de curgAt6rele cheltuell ale Viste-
riel, ce pe Oto 4ilele se fac si afará din alto datoriT ce pot sli se maT
(1) l'ag. 94 si 95.
(1) l'ag. 535.
(1) Ve di Cronica grécil la cAle. IstorieI Mitropolie7 de LO, pag. 535. Nu s'a zilbovit
sedterea din comandarlie a acestuT general Bagralion, serie FAnu(5, pag. 95, si se crin-
dui In locu-T general en chef Nicolae Camenski.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOil 241
i véscA tot din vremea DivanuluT de mal inainte. Comitetul spera din anchetA
un simtitor fo/os §i ajutor §i pentru visterie §i pentru ticAlo§if locuitorT (1).
La acéstA ocasiune comitetul atrage atentiunea nouluT comandant en
chef i asupra uneT grave afacerT. De cfit-va timp locuitorT pAmintenT, cu
adevèrat pAmintenY, ba chiar sate intregT, se fliceati sudip, mal ales al AustrieT,
(1) Mal dam aid i ceva maT departe, asupra acestei comisiunT de an-
chetA, cAte-va alte acte.
catre Generalul Engelhard.

miami Divan.Din alAturata copie de notA, ce ail dat cAtre Divan than-
né-lor orinduiliT boerT comisar!, ve! lua Exc. Ta pliroforie pe larg de aré-
tarea ce fac peniru neapgrata urmare ce i se cuvine a se face la tréba
cercetAtóreT comisiT, care cum-cA este de mare trebuintA a se pune in lu-
crare §i a se s6vNi TAM de prelungire, este bine cunoscutA Exc Tale,
cAcT prin sèvir§irea el se nAdujduesce un simtitor folos §i locuitorilor
vistierieT, un invederat ajutor la ctirgAt6rele §i neapèratele cheltuelI. Si
mAcar cA Exc. So. General Major Nasimov le.ati spus prin graiù dumné-lor
boerilor comisan, cit cercetarea acésta are a se face dupti pravile rusescT,
dar a se lucra cercetarea numaT de aicT, de cAtre comisia cea mare pAnA
a nu e§i cercelltorT prin judete, este cu neputintA; a se a0epta iarA§T maT
întâiù tAlmAcirea extracturilor §i catasti§ele de socotelile VisterieT pe vre-
mea trecutl, de la 1808 pAnA la trecutul Februarie, trebuesce o vreme f6rte
indelungatA, putem lice §i de un an, pentru multimea acelor sensor! §i
pentru cAcT nu se pot gäsi aicT destuT scriitorT cu sciinta amAndoror limbelor
rusesce §i românesce i aa urmézA a se zAticni cu totul acéstA folosit6re trébA
a comisieT cercetArilor, precum §i "ALA acum de 3 lunT zAticnit, care fiind-
cA in alt chip nu se peote inflinta niel a se pune in lucrare, decAt cu a se
orindui pe gall prin judete osebitT cercetAtorT (unde sunt fatA i ceT ce
ail jhfuit §i locuitoriT eel jA(uitT) precum tot d'auna a§a s'a urmat orT-cAnd
s'aa alcAtuit aicT in térA cercetAt6re comisii; ne rugAm Exc. Tale, sa bine-
voescT a face ar6tare LuminAtieT Sale mal mareluT comandir al armieT, ca
sit dea poruncit de a se orindui pe afarA, prin judete, boeril cereeteitorl cei
alefi de chtre boeriT comisar!, ca sA se incépA printr'inOT lucrarea cercetA-
rilor, dupit catasti§ele i extractele ce se vor da de la Vistierie, cArora
li se poruncéscA, ca indatA ce vor sAvir0 cercetarea uneT plA§T, numal decAt
sh insciinteze aicT la cinstita comisie, trAmitAnd catastihul cercetAreT, chip&
care O. se dea indatA §i stra§nicA poruna de Excelenta Sa gheneral maior
Nazimof cAtre orinduitul ofiter de la fie-care judet, a face grabnicA impli-
nire de baniT ce se vor dovedi hrApitI §1 jAfuitI asupra fie-cAruia, din carT
jumAtate sA-T int6rcA pe§in locuitorilor celor jAfuitl, §i ceT-1-alt1 jumAtate
sA-T trimétA la Vistierie, dupA porunca çi buna-vointa Luminatulul graf
Glavnoi. comandir al armieT, ca sa se OM intimpina cu acest mijloc neapA-
ratele trebuinte ale impgrAtesceT o§tirT. 1810 April, 19.
V. A. Urechill. Islario Romiinikr. 16
www.dacoromanica.ro
.12 V. A. tilECHIL
fiind-cl suditiT era' ap6rati de multe darT, podve4T, angariT. NumaT in ju-
detul Ilfov erati deja 18 sate de suditT «In care nu p6te intrà niel de cum
zapcii sea alt dregator pdmintén.» Asemenea urmare scAdea considerabil ve-
nitul tèreT, tocmai cAnd se cerea atAtia banT pentru a se intimpina curgA-
t6rele trebuinte, pe lAngl a este «o adevératA pildA de nesupunere la care
urméz5, a privi nu numaT Divanul cu destulA intristare a sa si a nu putea
sa se inccteze si sA metahiriséscA pre locuitoriT VreT la nicT un fel de
slujbA.» Comitetul nu cere desfiintarea suditilor, ce s'ari !lout in vremea
pAceT, pAnA la leat 1804, and atuncT s'a fAcut catagrafie de tot). suditiT,
In bunA intelegere cu respectivele consulaturi; ceea ce cere acum comi-
tetul este, ca sA nu fie recunoscutT de suditi, ceY trecutT la sudetie de la
1804 inc6ce.
Cusnicov rèspunsese deja anteriormente DivanuluT, pentru suditiT nem-
tescl si frantuzescl, cum ca sA se siléscA de a opri pre locuitori de a se
maT face suditT, iar pentru suditiT rusesci sA cerceteze Divanul a lua sciintA
curatA de la sfetnicul de colegiri si pentru ceT ce se vor gAsi cA nu sunt
suditi rusesci, sa se urmeze in téte intimplArile ca si cu locuitoriT Vala-
chieT. (1)
Mal cere comitetul de la noul comandant, ca si suditil sA fie supusT

si urmAtorT pravilelor si obiceiurilor pAmintuluT acestuia, unde locuesc, se
hr5.nesc si se negutAtoresc. . . . UniT din eT In adevèr nu vor sA asculte
de autoritAtile tériT, ha le maltrataa, le isgoniaii, le bAteati. . . .
Ccitre Luminarea-Sa General de infanterie i cavaler graf Kamenskie glavno-i
c,onzandir al Impgrätescel Armii.
De la Divan. DupAf datoria ce are ocArmuirea Divanului a ingriji a pu-

rurea pentru cele de olos ale obstieT locuitorilor si pentru a lor bunA stare
si petrecere, iar mal virtos inteacéstA vreme, cAnd cu dinsiT se slujesce
la intimpinarea si implinirea tuturor trebuinciéselor ale prea puternicilor
imp8rAtescI ostirT, cuvine-se dar, ca tot acéstA QcArmuire sA chibzuiascA a
gAsi si a intocmi mijI6ce indemAnatice si folositére, cAte privesc spre mAn-
gAerea si ajutorul locuitorilor CnezieT ValachieT si eke dintr'acele nu se
va putea indeletnici de sine-sT a le pune si in faptl, dab:5re este iarAsT a
le face cunoscute celor mal marl stApinitori, s5. dobAndéscA cuviinci6sa In-
lesnire la sAvirsirea lor; precum si in trecutele 4ile, dupA sosirea aid a
strAlucituluT Cnéz Bagration am fost fAcut arétare prin rugAciune, ca sA
se alcAtuéscA o comisie cercetAtére pentru téte nedreptele luArT, ce s'ail
urmat aicY in -OM asupra ticAlosilor locuitorT, de la lét 1808 si pAnA la sfir-
situl trecutuluT Februarie, precum pentru chipul alcAtuirii acestiT comisii
(1) Cod. LXI fila 6 v.
www.dacoromanica.ro
ISTOILIA ROMINILOit 243
ve! lua Luminatia-Ta pliroforie pe larg din embiriclisita copie a arétarir

ce-am fäcut catre stralucitul Cnéz. i cu tóte cä Stralucirea-Sa cunoscénd
acest invederat folos, ce urméza a dobandi ticalosiT locuitorT, aù bine-voit
a se intocmi si a se pune in lucrare comisia cercetariT, fntimplandu-se inset
schimbarea streilucirit Sale, n'ail apucat a se pune si in fapia. Dar cu Vote
acestea crestinésca bunatate a LuminariT-Tale vestita fiindu-ne, cum si
résca rivna 5i pornire ce al spre mangaerea unuT ticalos norod, nu indras-
nim a-1 desnadajdui si a-1 departa de acésta folositóre nadejde a comisieT,
ci ne rugärn cu plecaciune LuminariT-Tale, sä bine-voescT cu milostivire
a da hotaritä porunca spre a se pune in fapta. alcatuita Comisia, cad de
cand ne-am orinduit la comitetul DivanuluT, vedem ca nu incontenéza pe
t6te cplele a se arèta datorniciT, unii cu zapis, altiT cu sineturT de chel-
tuiala, cerênd a li se plati datoria, ce ail a lua de la visterie, ilia din
vremea celui de mai inainte comitet, care datorie ce s'a ivit pana acum se
aduna in suma de talerT 656.345 haul 97, afara din curgatórele cheltuelT
ale visteriel, ce pe tóte dilele se fac i afara din alte datoriT, ce pot sa
se mal ivésca tot din vremea DivanuluT de maT inainte; care acésta, bide-
stulata greutate a datorieT, prin neputinta este a se intimpina intealt chip
de nu se va pune in lucrare mal sus disa cercetatóre Comisie, de unde
nadèjduind a dobandi un simtitor fotos i ajutor i visteria i ticalosiT lo-
cuitorT; i afro acésta, fiinci-ca multe din orinduelele VisterieT, ce co po-
runcile DivanuluT era a se implini din judete in vremea DivanuluT de mal
inainte, dupa ce s'ail implinit de catre orinduitiT slujbasT s'ati poprit de
catre el cate-o suma mare de banT i acum se gasesc asupra lor in felurT
de condeie cu luminósa i netagaduita dovada, care acele tainuite sume-cle banT,
ca un venit al VisterieT ce at.i fost, urméza a se implini iarasT la Visterie; pentru
care fiind-ca. Excelenta Sa General Vice-President se impotrivesce Diva-
nulul a nu se amesteca la acest fel de implinirT, de aceea ne rugam sa
aibri Divanul deplina putere de la Luminarea Ta, ca acest fel de banT, ce
ati fost venit drept al VisterieT, sa-'1 implinésca de la aceia, asupra chrora
se gäsesc tainuitY, i catT dintr'acest fel de haul va implini dupa, vreme,
iT va arèta i cinstiteT cercetatóre comisiT, iar comisia sa DAM a cerceta
a implini baniT aceia, ce se vor dovedi luatT prin jaf de la locuitorT peste
poruncile DivanuluT, iar nu thinuill din orinduelele VisterieT.
2. Indrasnim a arèta cu plecaciune, LuminariT-Tale, ca de la Mt 1808
inc6ce, multT din locuitoril t6riT, ceT supusT la ocirmuirea DivanuluT,
facut i necontenit se fac si acum, fara, de niel o sfiala, suditT a! altor
CurtI straine, ce se Oa aicT, ca sa se póta apéra de tóte datoriile lor, ce
li-se cer pentru trebuintele impòratescilor ostirT, in cat i multimea din
birniciT satelor facut si se fac, i chiar sate intregT, dupit cum numal aicT
In tinutul Ilfov, dupa artitarea IspravniculuT, clucerul Ionita Falcoianu, sunt
18 sate suditese, in care nu pòte intra nic1 de cum zapcla wag alt dreOtor
pamintén. Din care acésta a lor urmare se isvodesce o mare si simtitóre
r6utate, mntâiù, ca s'a facut si se va lace o mare scadere la locuitoril tê-
riT, cu earl Divanul se slujesce i intimpina curgatórele trebuinte; al doilea,
o adev6rata. Oda de nesupunere, la care urméza a privi numaT Divanul
Cu destula intristare a sa si a nu puté sa se inceteze i BA se metahiri-
s6scä pre locuitoril tèriT la niel un fel de slujba; care de va remane acest
www.dacoromanica.ro
V. A. IMECIIIX
catachrisis al suditilor in asemenea fiinta i sporire i de acum inainte,

sa fil bine incredintat, Luminarea-Ta, cä unnézá, a se face o zaticnire de
obste la implinirea trebuintelor ale prea puternicelor impèratescT optirT de
aicT din téra; l'ara numaT rémâne la adinca intelepciune a LuminariT-Tale,
a milui pre tical6sa téra pi cu indreptarea acestuT catachrisis, cacT noT nu
qicem doar a se strica suditiT, ce s'al facut in vremea paciT, pana la lét
1804, cand atuncT, dupa catagrafia ce s'a fitcut de catre ceT orinduitl din
partea stapiniriT pi din partea cinstitelor consulaturT de aicT, dovedindu-se
suditiT ce aù fost pana atuncT adevératT al fiesce-careia Curte, pi primindu-
se de catre stapinire a rèmanea aceTapi in fiinta lor, s'ati facut pi catas-
tipe osebite pentru suma suditilor fie-careT Curte, care acele catastipe ur-
méza a se afta in cancelaria fie-caruT consulat, ci numaT catl s'aii mal facut
de atuncT inc6ce, aicT in téra, aceia sa, se slob644 a rémané iarapT sub
ocirmuirea DivanuluT, precum aü fost i maT inainte.
Arètam cu plecaciune, LuminatieT-Tale, ca cu tete ch. otcirmuirea
DivanuluT firesce se intelege a avé plireusitate intru cele drepte asupra
locuitorilor tériT (fie macar de orT-ce trépta), dar flind-ca, une-orT uniT (Entre
aceptia se intimpla de se arata cu indaratnicie la poruncile i hotaririle
Divanuluf i dinteacésta se nasce iarapT o rea pilda de nesupunere; de
aceea ne rugam a se intari pi de catre Luminarea-Ta, deplina putere a Di-
vanuluT, atat asupra locuitorilor tèriT, l'ara deosebire, cat i pentru suditiT
ceT adevèratl aT strainelor curti, ce se afta aci, sa. se dea nizamul cel
cuviincios, spre a fi pi a suptipT i urmatorT la pravilele i obiceiurile
pamintuluT acestuia, unde locuesc, se hranesc pi se negutatoresc.
Ne rugarn LuminariT Tale, sa, se dea strapnice poruncI pi catre totT de
obpte d-lor comandirl polcurilor, ce se afta afara prin téra, ca nimenT din
d-lor seaft din ostapT, sa nu se amestece catupT de putin la trebile isprav-
nicilor, zapciilor pi a celor-l-altT diregatorl de prin judet, precum nicT ca-
rete locuitorilor ale fuá, sean alta supérare a le face, ci orT-ce trebuinta vor
wvea, sa o aréte i sa o céra de la numitiT diregatorT, spre a puté pi el
implinésca la vreme cu inlesnire poruncile ce li se trimit de la Divan,
spre intimpinarea i implinirea celor trebuinciése ale prea puternicelor fin-
pératescT optirT, cAd intealt chip se va pricinui smintéla i zaticnéla la
curgathrele trebT.
Arétam, LuminariT Tale, cererea ce face de la Divan cinstita comiste
a proviantulta, de o suma mare de banT, cu cuvint de lipsa unor ruble i
galbenT pi asignap i alte pricinT, l'Ara de a fi Divanul dator, dup. dreptate,
precum veT lua, Luminarea Ta, pliroforie din osebita embiriclisita copie de
arétare ce a facut Divanul pentru acestea in trecutele (Pie catre stralucitul
cnéz, de care ne rugam sa rémae Divanul apèrat, cacT, precum qicem, nu
se scie catupY de putin dator dintre aceste madele. Pentru care tòte maT
sus arétatele rugaciunT suntem nadajduitT ea se va invrednici Divanul a do-
bandi i mangaitor milostiv réspuns al LuminariT Tale. 1810 Martie 15. (1)
(1) Prin actul de la 13 Aprilie 1810, nota DivanuluT catre Engelhard, se

constata, ca locuitoriT din satul Mehedintul din judet. SécuenT, facut
sudift austriad. ET MI reclamat ca Zapciul Nicolae Popaz a batut cu sluji-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMLNILOR 245
SA urmArim putin, an dupA an, fasele prin care a trecut cestiunea su-
ditilor fatA cu guvernul tèreT.
In 1807 Octombre. UrinézA un proces lnaintea DivanuluT, Intre biv log.
Scarlat GrAdisténu, ispravnicul de Saac si Filip cAprar de la, Agentia au-
striacA, care a reclamat ca l'a necinstit ispravnicul, luându-T pasportul de
la m'Ana si lucrurile de asuprA-T. 1807 Oct. 10 (1).
Conflicte numer6se se ivirA intre Divan si Agentia austriacl, din causa
ca acésta nu se sfia de a declara suditT pro RomâniT pAmintenT. Asa fu ca-
sul Cu *anca, un mazil vechiil pArnintén din judetul SecueniT. PAril In fine
Divanul n'are ce face si renuntA, a reclama pe Sanca ca pAmintean! (2),
torT pe pArcAlab §i pe slujitoriT de acolo. Se rinduesce cercetare si se lea

ocasiune din acésta, ca sa se faca poruncT la to5te judetele si la Divanul
CraioveT «ca pentru acest fel de pricinT si intimplArT sA insciinteze negresit
aicT la Divan, cu deslusitä arètare, dAnd si pre ceT vinovatI sub judecat4.»
1810 Aprilie 13 (Cod. 61, fila 76 verso.)
Cod. L1V fila 100.
IacA actele relative
Mspunsul ce s'a dat la nota Agencie! pentru ?anca c4 pita

De la Divan. Pe unul ca acesta *anca, fAcénd Divanul cercetare, s'a ade-
verit cA este vechiti pAmintean de aci, priveleghiat al Viril, intre boerinasiT
mazilT din judetul Secuienilor, precum chiar din luminatele sineturT dom-
nescI ce le are insusT in mânele luT se adeverézA si precum Insuql din
catastihul VisterieT, ce se aduse in Divan, de fatA fiind si Manolache trimi-
sul despre partea cinstiteT AgentiT, se vede bun maza de SecuienY, care pri-
vilegia este sciut cA nu i l'a dat nimenea cu sila, ci insusT el de a luT bunA
voTe s'a rugat de l'a cApètat si inteatata suma de ara p&nA acum s'a avut
si privilegiul sèti, scutindu-se de vinAriciti si dijmArit, dupA care si cu ho-
thrire rOspundem, arètarea ce se face prin acéstA nota a cinstiteT AgentiT,
cA Divanul cunósce pe acest ,. anea de bun maza al judetuluT SAcuenilor.
1807, Septembre 2.
De la Divanul Principatului pril Ronuinesci cdtre °instila chesdricescd

AgenCle.
S'a vèlut la Divan si al doilea nota ce a trimes cinstita Agentie, prin

care iarAsT face arètare pentru un *anca Mazilu, locuitor din judetul SA-
cuenilor, cA ar fi cApitan ofichial al Chesaro-CraesciT curtí, si cere cinstita
Agentie a-I cun6sce Divanul de ofiter impërAtese si a nu se mal tratarisi
ca un mazil; la care si acum cu dragoste r6spunde Divanul, cA acest
i*ea este pAmintean de aicT si vechia maza din judetul SAcuenilor, pre-
cum se dovedesce, attit din cArtile luminatilor Domn; ce le are insuyI
www.dacoromanica.ro
246 Y. A. IIRECHIX
c) Din causa unor asemenea conflicte, Divanul ordona la 10 Noembre,
?mica in mânile luT, i din catastihul suditilor, care se afla si in Visterie

si la cinstita Agentie, in care catastih ,5"anca nu este numit, cat si din ca-
tastihul Visteriel al bresliT mazililor, care aducèndu-se in Divan, se arta
In fata luT Manolache trimisul cinstiteT AgentiT, de-1 vèdu ea este acest
$anca bun mazil al judetulul Sacuenilor, care privilegia de a fi in orin-
duiala boerinasilor MazilI nu l'a dat nimenl cu vre-o sdä, ci insusT el de
a luT buna voie s'ata' rugat de l'a capèlat, dup. care a si scutit dijmaritul
vinariciul si a fost privilegiat acestet tèrT; fiind insa, ca acum arata cinstita
Agentie, cum ca se pretenderisesce de sudit i ofichial imp6ratesc, este slo-
bod a se lipsi de acésta orinduiala a pamintenilor, si de privilegia ce a
avut, dar insa trebui mal intâiú sä platésca ca un strain ceca ce a scutit
inteatati ara cu sineturile de mazil, adica, dijmaritul i vinariciul pe drepte
bucatele sale, in totT aria de rind Oa acum, i apoI va ri5manea slobod
In stapânirea chesaricésca, carele ca un sudit si Qfichial trebue sa se mute
de aicY, cu OM familia sa, i sä tréca a locui in pamintul stapanireT sale,
iar pentru feciorul acestuTA.5fauc4, ce ni se arata ca inchis IspravniciT,
r6spundem si la acésta, cá IspravniciY n'aa facut niel o gresala, pentru ca
acestY IspravnicT veal al stapanireI de aid fiind, l'a inchis ca pe un te-
cior de mazil, pentru care staphnirea de aid nu este indatorata a da séma
la vecinésca stapAnire, pentru ce a inchis pe feciorul maziluluT i al pa-
minteanuluT WI? si el de cun6sce cá i se face napaste i nedreptate de Is-
pravnicT, trebue BA nazuiailca cu jalbä aicT la stapanirea sa; de aceea dar
Divanul va da porunca a-1 slobodi, dupa ce insa se vor implini mal in-
taia dreptatile VisterieI ce s'a lis mal sus.-1807, Octombre 1. (Cod. LIV,
fila 91.)
De la Divanul Principatului Vérti .Raintinesci.

Dumné-v6stra boerilor Ispravnicl ot sud Saac, fiind-ca cinstita Agentie a
chesaro-craesciI Curtel, prin nota tacu arètare DivanuluT, cum ca acolo intru
acel judet se allá catT-va desertorT, adica catane fugite de la reghimenturile
lor aid in t6ra, iata dar se trimete de aid Vartolomeo Strasmester ce s'a
orinduit de la cinstita Agentie, ca impreuna, cu atica capitanul (ce de acum
inainte a rëmas a fi ofichial i sudit al AustrieT, dupa poftitórea cerere ce
s'a fb.cut de la cinstita Aghentie) sa prinda, pe ace desertorr, pre cad adu-
céndu-T fatä inaintea dumné-v6stra, sa-T cercetati cu scumpatate si dove-
dindu-se, cä eu adevèrat sunt desertorl, sa-T datT in mttna orinduitilor de la
Agentie, impreuna cu avutul lor, ce va fi drept al lor, sa-T duel la urrna lor,
dandu-le i dumné-v6stra mana de ajutor pentru inlesnirea trimeteril lor
inapoT; ci dar asa sä urmatl negresit.-1807, Octombre 18.
Manolache Cretulescu, §tefan Vacarescu, Isaac Ralet, Constantin Greta-
Iescu, Constantin Meant]) Anton postelnieul, Ioan Baranescu,
www.dacoromanica.ro
1807 10 Aga si spataruluT, sa faca catagrafie de totT suditiT austriacescI cu

proprietatT, case, pravaliT in BucurescT (1).
d) In 27 Februarie 1808, Divanul, de sigur la ordinea generalilor
mandantl muscall, serie la totT IspravniciT o carte deschisa, prin care le
recomanda observarea tuturor rinduelilor tata cu suditil austriacescri dupd
legdtura trartaturilor acestor doue vecine stdpdnirt (2). Era vorba, nu de tractaturl
Pitac la ~mulla Vel Aga sa faca' catagrafil sudiylor netn(esci.

De la Divanul Teril RointtnescI. Cinstit dumné-ta frate Epistat AgieT.
dumné-luT cinstitul comitat al politieT Bucurescilor, prin nota ca-
tre Divan cere a se face catagrafie de totl suditit chesaricescer °L'IV, ce
sunt se4atorT aicT in Bucurescl i ati case i pravaliT, i diohtita ale lor
sa se faca arétare; pentru aceea dar, indata ce vel primi dumné-ta acest
pitac, numaT decat sa orindueseT zapca vrednicT, ca t'ara de zabavä sa facä
acésta catagrafie acestor fel de suditY, in tótä. politia Bucurescilor, prin ca-
tastih curat, araator de numele suditilor, i de namestiile ce vor avea,
cine ce fel de namestie are? in ce mahala? í acel catastih adeverindu se
cu iscalitura dumi-tale sa.-1 inchirisese apoT la dumné-luT cinstit Comitet.
1807, Noembrie 10 (Cond. 54, fila 128.)
Se repeta cererea de catagrafil generale in 29 Martie 1809:
Catre acésta, trebuinta fiind a avé Divanul pliroforie catl suditY frantu-
zescI i nemtesci s'arz facut in acest judet, de la vremea armieT si pana
acum, se poruncesce dumné-v6stra, sä cercetatT férte cu amfiruntul, cu mi -
j16cele cele cuviinci6se, i afland adevèrul, Para catusT de putina indoiala
sa insciintatl DivanuluT, prin catastih anume: care? de cand s'a(' facut ? din
ce sat? ce tréptä de om este? la ce orinduiala afi tost mal 'nainte? si de
este parnintean searz strain? care ac6sta insciintare o astépta Divanul cum
mal tara de zabava, insà, precum s'a qlis mal sus, rara sà avetT catu-sl de
putina indoiala la cercetarea i arètarea ce vetT face, ad in urma de va
esi arètarea dumné-v6stra, neadevèrata, insi-v6 yeti avea a da séma. i de
primirea acesteT poruncT sa aiba Divanul rfispuns. 1809, Martie 29.
Dam aci in nota acésta carte deschisa.
De la Divan. aitre lspravnici.
Sciut este dumné-v6strä cA prin téte partile locurilor de ala din téra
se afla i suditT al k. k. austriacesd Curtl, unil seoptorT, altil trecgtorl sea('
mosafirY, precum si inteacest judet se vor fi afland, fie-care cu meseria
negutatoria sa, si iaräT cunoscut este dumné-v6stra prietesugul si dra-
gostea ce se cuvine a se pazi intr'acea de aicT stb.panire, cu vecina ata-
panire a k. k. Austriacescil CurtY; pentru care urméza ca si supusilor 861
sa li se pazésca Oto datornicile orinduell, ce 11 se euvin, intocrnal dupa
www.dacoromanica.ro
248 V. A. IIRECHII
ale terilor remalle cu Austria, ci de sigur de cele cu Rusia. Duph cum

Imperatorele Alexanclru I al RusieT o curtenia, orl se racea de Austria, si
protectiunea suditilor austriacT in Ora era mal mare, aù mal putin tinuth
In sémh de guvernul romhnesc.
e) In Iunie 1809 s'a ridicat din térh. Agentul austriac, din causa arkath
mal sus, la studiul politiceT qileT. Atund Primul Divan, la 14 Iunie, adre-
sézh la IspravnicT o nouh carte deschish prin care le recomandh, pe de o
parte o nouh. catagrafie a suditilor austriacT, si pe de alta de a nu li se
face niel cea mal mica superare (1).
leghtura tractaturilor acestor data vecino stepaniri, fiind sciute tuturor dregh-
torilor de prin judete, precum i asemenea si numitilor suditT le sunt sciute
datoriile lor, ce se cuvin a avea chtre cea de aicT stApanire si obiceiurT
ale phmintuluT. Drept acea dar iath Divanul poruncesce dumné-véstrh,
printeacésta carte, ca de acum inainte sh avetT a pazi t6te rinduelele su-
ditilor intru t6te i intocmaT duph cuprinderea tractatelor, ferindu-v6 feIrte
de cea mal mica urmare in potrivh, nesup6rându-se intru nimio, niel el,
niel lucrurile cele drepte ale loe, mal mult, peste ceea ce este orinduit
canonisit, si peste poruncile Divanulul, ce se va intimpla a se da duph
vremT, pentru vre-o madea suditésch, cAcT de va veni vre o jalbA, la Divan
de la vre-unul din Suditl, de vre-o urmare in potriva celor mal sus po-
runcite, atuncT de orT-ce trépth va fi cel ce va shvirsi acea urmare, nu
numal se va indatori a implini acelul nAphstuit sudit ori-ce pagubh. 'T va
pricinui, ci inca se va si certa duph vina sa, iar irisa cind i vre-unul din
suditl se va araa cu urmare in potriva datorier lor ce ah chtre cea de aicT
stAphnire, si catre cele orinduite obiceiurr ale pamintuluI, pre unul ca acela
sh nu-1 ingliduitT dumné-v6strh, ci indath sA insciintatI aicT la Divan, de
unde facéndu-se cunoscutä chtre cinstita agentie a k k. CurtT urmarea
aceluia, sh se indatoreze a fi urmhtor la cele ce se cuvine, cum i certarea
a-s1 lua de la insäsY cinstita agentie stAphna luI de va fi vinovat, ci dar
dumné-v6strä, boerilor IspravnicT sh publicuitT porunca acésta chtre zapciT
plasilor i catre polcovnicl, i chpitanT, cum si chtre vhtasil de plaiù, i la
totl. zapciT judetuluT, a le fi stiuth spre a nu face suditilor urmArT in potrivil,
si de urmarea poruncii sh aibh Divanul rèspuns de la dumné v6stra.
1808, Februarie 27. (Cod. 1.1 V, fila 262.)
(1) Iach acésth circularh:
Carte desehisei diere jude(e, din 14 lunie 1809.

Ve facem insciintare, cA cinstita k. k. Agentie de aicea s'a ridicat im-
preunh. cu Cancelarla sa, ci fiind-ch si la acest judet nu este indoialà eh
se aflh suditT austriacescY, iath, infadins vi se poruncesce, ca intru nimio
chtusT de putinh superare sh nu le facetl, and asemenea porund stras-
nice si zapciilor de prin plAsT, cApitanilor, polcovnicilor si tuturor
www.dacoromanica.ro
ISTOBJA ROMANILOR 249
Se p6te vedea mema uum Age0a austriaca Ta sub protectiunea el Ornan-

tenT rominT. Intervine Agentia pentru clironomia luY Costache Ialomiténu
fiul luT Biv ve! pah. Niculae Ialomiténu, la 26 Mala 1809; va se qic5. un
ficior de boer paméntén devenise sudit austriac. (Cod L.X.L fila 10 verso.)
In 1809 Iulie Primul Divan arunca un oerit special si un tutundrit, care
s. atinga pre ceY devenitY suditT austriacescY (1). N'ar fi cutezat Divanul
lor judetuluT, iar pe de alta parte !Ir' de zabava s.& facetT catagrafie cu
de-a maruntul de cap suditT se afla in acest judet, pe auume, cu sineturile,
care din ce vreme s'ea facut sudit? In ce orinduialaari fost mal inainte
pin' a nu se face? Ce meserie are? Unde locuesce? De ce nearn este? Care
din eT se afla Cu sederea statornica aicea ? Ce namestie si mosie are, pe
anume? Si osebit ceT ce nu vor avé vre-o namestie. Si fara intirliere sri
trimitetT aid la Divan catastih cuprinlator de t6te, intocmaT precum s'a
lis mal sus. 1809 Iunie 14.
Catagrafia incepù, dar pe aloeurea suditiT se opusera cu violenta la fa -
corea eT. (Cod. LVI, fila 73 verso)
Intaiul divan catre Gen eralul Engelhardt.

Cu casfuta cinste aratarn Ex. Tale ea dupa predlojenia, ce a primit Di-
vanul de la Ex. Sa cu No. 685 de la 11 a trecuteT lunT, funie, pentru su-
diOT austriaceseT de aicT din (73ra, a nu fi suparatT de nimenT, indata s'a
faca porunca catre ispravnicT pentru acésta a .nu fi supargT, lar pe de
alta parte sri fie sciutl citT sunt in fosco-care judet i ca sa mal intarésca
Diva nul si de al doilea poruncT pentru nesupararea lor, s'a scris Ispravni-
cilor, ca sa faca amarunta catagrafie de ciltI suditT sunt in fie ce judet ?
a prirnit Divanul insciintare, de la IspravniciT ot sud Salte, ca orinduind
zapciT pläiLor, ca sa pue in lucrare auésta porunca a DivanuluT, cari mer-
génd si la un sat, ce se dilema Hedintea, ulule si acolo se ella locuind
suditT, i aròtându-le porunca ce are, nu numAT ca nu s'al supus a li se
face catagrafia, ci inca, sculandu-se parcalabul sudiOlor de acolo, impreuna
eu vre-o 60 de in:0, ari luat poruncile din mana zapciilor, necinstindu-T
eu suvinte pr6ste i netrebnice, tuca puVn ari maT ramas ca sa-T
bata si asa s'ea intors inapoT zapciT, fir' de niel a isprava, de care nu
lipsesce Divanul a face aratare EK. Tale, rugindu-no a aya cinstitul ras
puns in ce chip si urmeze. Iulie 6 1809. (Cod. LXI, fila 17 verso)
(1) Laca aci actul relativ:
«Fiindca totT ceT ce se af14 locuitorT in tara acésta, de unde se hranesc,
se indestuléza si se chivern isesc, datorT sunt, ca la intimplarile trebuinteT
si la greutatile ce va avé tara, sa, ajute totT de obste, cm de aceea ce
indemAnare, dupà euviinA i aicT intr'acésta Ora, din pricina greut4ilor
rezmir4eT si din pricina ca uniT din parnintenT si strainT, carT sunt locui-
www.dacoromanica.ro
250 V. A. URECIIIA.
supunl la asemenea dare pe suditiT austriacT, dead. acum Rusia nu era

stricatA cu Austria.
ImpAcarea RusieT cu Austria, cum vddurAm, nu intarilie si atuncT iarAsT
suditil se impotrivesc a plAti dArile puse asupra lor. Atund Divanul intrA
la Bagration cu o anaforA-jalbA, cerdnd ca suditiY sa fie obligatT a plAti
si eI dArile si a se supune legilor Ord (1) si mal ales a se inceta cu fabri-
carea de suditY dintre pAmintenT.
torT, seldtorT statornicT niel, s'az7 dat sub protec(ia a austriacesci1 Carp de se
diafendefscsc ca mint cti sunt sudif i kesaro-crdescl, carT in putinA vreme Ffail
inmultit, si din pricina acesta greutatile acelora ad cklut pe cd-l-alt1 lo-
cuitorT i aceia la nimica n'ad fost indatoratT i supusT, iar acum ne mal
avénd téra stare si putere a implini trebuintele ostAsescI, precum s'ad vd-
4ut, cu sfat de obste s'ail gasit cu cale de s'ad mal scos un oerit, la care
oerit sudeta austriacescI ce sunt mosafiri si din vechime s'ad obicTnuit de
vin cu oile lor aid si iar se intorc, sa, nu se supere si cd-l-altI su-
ditT earl sunt locuitorT cu case i cu alte namestiT stAtatorY de se brAneso,
intru acest pAmint, sA plAt6scä cj eY acéstA ajutorintA de oerit, ca uniT ce
el de aid se fol6sesc, nefiind vre-o greutate mare dupA pretul care ad
ajuns acum oile, mieY, lana
(OrdonA Ispravnicilor, sA-T facA cu cuvintul a intelege, cit trebue BA p1A-
tdsca aicT oieritul in tocmaY, si la nevoTe sA-T oblige. 1809 Iunie 3. (Cod
LII fila, 21).
(1) IacA acesta anafora din 1810 Martie 4.

De la Inlc2iul Divan mitre Cnd.r, Bagration.
Cu plechciune facem ardtare straluciril Tale, cA aid in pAmintul
se aflA suditT a multor CurtY, earl iarAsT aid se negutAtoresc cu felurinaT
de mArfurY, intre earl sunt ci suditiT austriacesd, ce in oY indestule si
alte vite pAscéndu-le si vara si iarna, necontenit, tot aid in pAmintul Ora
si nu putin se folosesc, vinOnd producturile lor iarAsT aid intocmar ca si
locuitora tdril, cu totA slobolenia ci fArl de a fi popritl de cAtre cine-vasT
séd a se indatora sit fach i el vre-unul &Mull de putin ajutor VériT acesteia
de unde 41obandesc un simtitor fotos, mat virtos cA eel mal mult1 din el
se aflA casnicT aicT in tdra ci cu felurite namestiT, din carT unii stint plu-
garl ci muncitorT al campuluT. S'ar cuveni a se indatora ci eT la tóte acole
intru care sunt indatoriti si locuitoriT, precum la carat de finue, zacherele
si alte asemenea podvelf, carT de tóte acele stint apdratY, decal numaT un
oerit plAteso pentru vitelo ce ad, care si acela este proa putin, iar cand se
intimpla vre o data, trebuing neapAratA, precum in acestI anl s'a intimplat
si 'Ate si dst timp face trebuintA pentru vkluta próstd, stare a tdril, a se
sc6te oeritul indoit, pre ceT ce vor avd of i alte vite aicT, ea sti, ajutoreze
óre-cum téra la intimpinarea si plinirea curgAtórelor cheltuelY si trebuinte,
totT suditil ce ad vite aicY in terA nu se supun a plAti oerit indoit, si in
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMINILOR 251.
Am aflat un cas cand un roman devenit sudit frunces este rinduit mam-
bo& (1); ca si un piimintén.
O alta seri6sA rugAciune a comitetuluT esto si aceea de la punctul 4

din actul de la 15 Martie 1810 (adus mal sus), ea sa se dea strasnice po-
runcT cátre totT do obste, d-lor comendantI de polcurT, ce se d'A M'ara
prin térA, ca nimenT din dumné-lor sa nu se amestece &Ming de putin la
trebile ispravnicilor, zapciilor si a celor-l-altT dregatorT de prin judete...
precum i carele locuitorilor a le /ira seail alta supgrare a le face, ci orT-ce
trebuinte vor avea Bä le arke i sä le cér5, de la numitiT dregkorT.
In fine, o ultima cestiune se refer& la proviantul necesitat pentru ostire,
In acésta not& a primuluT Divan, din 15 Martie 1810.
vremea ce se Intimpla a se vinde, ceT austriacesd, Cu cuvint, cA tractatu-

rile ce s'atí alcatuit intre Pórta otomanicésc5. Cu Austria iT al-AE.6, de una
ca acésta, in vrerne ce acum acea stapanire a lipsit, adicit rusescI i fran-
tuzescI, iar ceT-l-altT sudill se apka numaT cu cuvintul sudetieT, in vreme
ce in tac:1 pArtile de loe, orT unde se va afla vre-un supus al alteT stapa-
nirT, este dator i acela de a se supune si a fi urmAtor pArnintescilor pra-
vilI si obiceiurT ale aceluT loe, unde se afla petrecemd i hranindu-se atat
el, cat i dobit6cele sale rji numaY aicT in pamintul acestel tdr1 se urinéza
acest catahrisis, care suntem bine incredintaV, ea nu va fi prima i suferit
StraluciriT Tale, iar mal virtos inteacésta vreme, cand ticäIoi1 locuitorT
sunt cu totul obositT i suditil dimpotrivh intru tóte cele-l-alte apkatT
indestul folositT din pAmintul êriT, unde metahirisesc felurT de negutatoriT
dobandesc indestul fotos. De aceea cu plecaciune ne rugam, StraluciriT
Tale, sa se desrAdacineze de aicT din térA cu totul acest catahrisis i nri-
pástuire, ce se urinéza la drepturile pamintescI i la slabiciunea si ticalosia
locuitorilor, ci sA bine-voescl a ni se da hotArita porunca a straluciril Tale,
atat pentru plata oerituluT indoit (cand se va intimpla vre-o trebuinta) a
se urma de cAtre totT suditil de obste, cal si suditiT ce se aflI casnicT aicl
a se indatora la tóte acele, cate s'a qis mal sus, ca sunt datorT si locuitoriT
tkiT si le urmézA, cAcT dintr'acéstA pricin6 a ap6rAril lor, s'a(' f,cut suditT
mult1 din locuitoriI birnicT si chiar i aman se indemnéza si se fac necon-
tenit suditT depArtandu-se de otcarmuirea DivanuluT, cu care acest fel de
privileghiurI de ale suditilor, va catandisi s'a' se faca sucliV totT locuitoriT
tèrif. 1810, Martie 4.
Aflam pe un Radulescu sudit francez in Iulie 1810, un asemenea sudit
frances trimes fiind ca mumbasir jafuesce nisce ciobanT ardelenT. Divanul
invinovatesce de acésta pro ispravnicT, ca a intrebuiMat ca mumbasir un
sudit frances. cod 67.
www.dacoromanica.ro
252 V. A. UREC
CAP. XIX.
Organizarea polifiel in Bucuresci. Bir asupra cárciurnelor. Conflicte

intre comitetul polifiel i vechia agie.
O institutiune nouá se introdusese in IaqT «Comitetul politiei.» Aceea§T

institutiune, din ordinul FeldrnarealuluT Prozorowski se organiséza la 1807
§i in Bucuresci. «Comitetul», politia (1) creath alhturea cu Agia i Spharia,
era negreOt un organ de prisos, seal eh deveniati de prises cele douè din
urmh. De aci se putea orT-cine a§tepta la neintelegeri qi lupte intre noul
organ administrativ §i cele douè vechi: Agia §i Sphthria.
Ce-I dreptul, la inceput se pretindea ch noul «Comité» era creat numaT
Cu scopul de a face recensemintul tuturor caselor din Bucuresci, cu me-
nire de a se face o mal drépa .repartitiune a osta§ilor ruO, cand se dad
la quartiruri. La acest «Comité», aü t da jalba orh.7eni1, ha si cei de afarA,
pentru verl-ce fel de ostasi.
Acest Comité are in ajutor cinci boeri rinduiti cate unul de fie-ce plash
a ora§ului. Boerul rinduit la o plash, e ca un fel de comisar de sectiune. Cu
totiT la un lee constituesc o specie de consiliti. Se dh acestuT «Comité»,
Noembre 1807, 1 Logofét, 2 cazad, 2 ciocli §i de fie-care mahala cate 1
vAt4el. Prin adrestt chtre Mitropolitul, sá cere sh fie obligati §i preetiT ma-
halalelor sá mérgh ca vhth§elul respectiv al mahalalel, din cash in cash,
ca sh cerceteze, duph porunca ce se va da, de chtre orinduitul boer, uncle sh
§i aduch raport pentru ori-ce intimplat6re lucrurT.
Un moment s'a mal dat ordin çi VorniculuT de politie, ca sh punh la
dispositiunea comitetului §i a celor 5 boeri §i pe toti zapciiI si (2) «ca sit fie
(1) Vorba politic incepu a inlocui vorba agie cam de la 1809. Iutr'un act de la Martie
10 anul 1809 o aflaram ttitâia cirg utilizat. (Cod, LVI, fila 58). In alt document din 2
Sept. 1809 am allat prima 6ril vorba polipnaieler (Cod. LXVIII, fila 47 verso).
(2) De la Divanul Principalului PreI Romeinescl.

Dumné ta frate, Epistatule al VornicieT politieT, fiind-ch duph orinduiala
§i nizamul cu care s'ati intocmit cinstitul comitet al politieT se face cerere
ca i toti zapciii sh fie asculatori la cele, ce va fi cu euviinth duph slujba
intru care se afla, cum §i a reportarisi la orinduitii cinci boeri de prin
cele cinci p15.0 ale politieT, pentru orT cate va lua in scire, de acea scriem
dumi-tale sá dai porunch numitilor zapcii, ea sh fie intocmai urrnAtorT Pre-
cum s'a dis mal sus ; a§ijderea scriem dumi-tale sh se fad, arétare Diva-
nuluT, cate prAvhlii qi carciume sunt peste tot la OW mahalalele. din ttith
www.dacoromanica.ro
ascultcltorl la celea ce va fi cu cuviintel, dupei slujba intru care se afta cutn fi a

reportarisi la numitil boeri, pentru ceite vor lua in primire (1).
politia, bez cele ce sunt in plasa TArgulul, pentru care are a face artitare
dumné-luI Epistatul AgieT.-1807, Noembrie 13. 0 altA catagrafle de Car-
ciume se fAcu la 1810. (Cod. LIV, fila13 2.)
(1) 1807 Octom. 30. Pitac la d-lul Vornic de politie pentru VAtasiT ce sunt
lips5 de prin mabalale, fiind-ch sunt trebuincio§Y pentru rAporturT §i se
pricinuesce smintélk c5. din birniciT de aicT din politie cAtT port dajdie
mal uOrA, gAsind atAtia adecA cAtT vAtil§el vor fi lipsind, sA-1 arAtI Viste-
riel, ea prin seAdèmént sA se orinduiascA in locu-le. Vornicul de politie
nu se grAbesce a indeplini ordinul, a§a cA i-se repetb. la Ianuarie 1808.
(Cod. LlY, fila 118)
Dela Divan.
Cinstite d-ta biv. Vel. Logof6t ComAnene Epistatule al VornicieT de politie,
atAta vreme este de cand aù scris d-tale Divanul, pentru VAtA§eil de prin
Mahalale, earl sunt trebuincio§T a reportui la Cinstita Comite, ca sA-1 orin-
due§cT, §i pAnA acum Nedem cA d-ta nicT o ingrijire n'aT fteut de acésta,
din care pricinA nu incetézA cinstita Comite a se paraponisi cAtre Di-
van prin adese note, cA incA niel pAnA acum nu s'ail orinduit VAta§el.
çi dintru acésta sA pricinuesce keder §i smintélA la cAutatul trebeT; de
aceea i Divanul silit este a se paraponisi asupra d-tale, ca negre.lit
filrA de altA cAtu§I de putin zAbavA sA se orinduiasA vAtA§eT prin tóte
Mabalalele §i se trimiVf d-ta §i DivanuluT réspuns, cA filcut cuvinci6sa
urmare. 1808. Ghenar 20. (Cod. LIV, fila 226)
De la Divanul Principalului Valahid cettre cinstita Comité.

primit nota cinstitel Comité arr:tAtóre, cA IncA niel pAnA acum nu s'ail
orinduit prin mabalale VAtAseiI eel trebuincio§T, la care §i réspunde Diva-
nul, cA indatA s'ati i scris d-luT EpistatuluT VornicieT de politie, spre a-T
orindui negre§it, fArA cal cAt de pqinii, zAbavA ; a§ijderea rèspundem
§i la alte doué note ce am primit de la cinstita Comite Ghenar 18, ins& una
despre léfa tAlmaciuluT Gheorgbe Grecu, cAruia sciut sA-T fie CinstiteY Comite,
(!A orinduit léfA Po tal. 20 pe lunA, §i alta pentru léfa a cincT vAt4eT
fatalnicl, a chrora léfA fiind-CA s'a hotArit de Divan, Inca de dind
orinduit a fi numaI Cate tal. 10, iarA nu cate tal. 15, precum serie cinstita
Çomité, cAte atAta numal are a li se §i da, cu t6te acestea s5. fie ingAdui-
torl Cate-va dile, atAt tAlmaciul cht §i Frtalnicii, pAnA va chibzui Divanul,
de unde ail a se da ace§tT banT, §i atuncT se va da §i léfa TAlmaciulur
de la 10 ale luT Noemvre, §i a F6rtalnicilor. 1808 Ghenarie 20. (Cod. LIV,
fila 225).
www.dacoromanica.ro
254 V. A. URECHIX.
In 14 Noembre 1807 lusa se revóca ordinul pentru zapciT (1) pusl la dis-
positiunea acestuY «Comité» §i boerilor din plasile orT «boelile» adica colo-
rile Bucurescilor (2) li se face anumite leff i imita si se fixéza lefl si va-
tafilor, fa rtalnicilor adica de guadal, orT de despartire (3).
La 2 Noembre s'ati orinduit ce! 5 boerT i anume: Serdarul Iordache Zam-
firopol in plasa rarguluT de M'ara; Medelnicerul Tufeanu in GorganT; Gri-
gore Filipescu, flul StolniciseT Filipésca, in podul MogosedeT; Iacovachi, fost
al treilea Postelnic in BroscenT i Panaite starostea de strèinl in centrul
orasuluT (4).
(1) De la Divan.
D-ta frate Epistatule al AgieT veT vedea aretarea ce face printeacésta
anafora, dumné-luT fratele epistatul Vornic de politie, pentru care !lind-
a zapciiI politieT sunt in adevér insarcinatI cu osébita greutate a sluj
bel lor, peste putinta lor dar este a se maT indatora si la acésta raportuire
catre aceT 5 boerT, ci dar a lipsésca acésta insarcinare deasupra lor,
pentru paza orindueliT si a nizamuluT care s'a intocmit pentru cinstitul Co-
mitatindestul sunt vataseil mahalalelor, i cazad si aceT orinduitl boerT.-1807,
Noembre 14.
Manolache Cretulescu, Stefan Vacarescu, Barbu Vacarescu, Constantin
Balaceanu, Ve! Vist.
Pentru prima data despartamintele Bucureseilor sunt designate cu
boele orT cu color! si se constata existenta de comisar! numitl i pristavi.
«Se da acest pitac al DivanuluT luT Ion Róta major, pe carele se orinduesce
ciasti-pristav la boiaoa cea verde in locul luT Manole Buhurdagiu, ce a fost,
orfnduit pana acum cu acéstá slujba la numita bola.-3 Decembre, 1808.
(Cod LVI, fila 42.
1808, Februarie 14. S'a facut pitac la dumné-luT VorniculuT politieT,
ca din léfa acelor 5 boerT sa nu se oprésca paraoa poduluT.
La 10 Noembre, gasim totusT schimbare in aceste nume :
La GorganY allana pe Satrariul Stefan Tartasescu; la plasa Broscenilor pe
al 3-lea Polcovnic, Iacovache Amira, i la plasa TérguluT pe fostul al 2-lea
V istier Zam firache.
1808 Aprilie 26. Pitac catre cinstita Comite, cum ca a primit Divanul
nota, cum ca dumné-luT Grigorie Filipescu ce era unul din ceT cinc! boerT,
ciasti-pristavi in plasa de pe podul MogoseleT, saù lepè'dat, si cum O. in
locu-T se inarcase de cinstita Comite Serdarul Iordache, ce este pe podul
Targulul de afara; acésta intocmire fiind aseslata la 5 plasT cate un boer,
orinduit s6traru Constantin Calistrat.
1808 Iulie 9. Iordache Bals Stolnic in plasa VarguluT de afara boiaoa gal-
bena. In locu-T Serdarul Iordache. De la politie l'a schimbat si l'a pus in
mahalaoa GorganT, la boiaoa verde.
NB. La 1 Octornbrie 1808 la boiana verde e numit Manole proin bu-
hurdangi basa in locul luT Bali, iar la 3 Decemarie 1808 este si acesta
inlocuit prin majorul lón MI
www.dacoromanica.ro
!STOMA ROMANILOR 255
VAtA§eiT de mahalale afi intarliat a fi rinduitT pána in Ianuarie 1808.

Acestor vittA§eT li s'a fixat léfA de 10 talen l pe ltinA. Fie-care boer de plasl
va avea léfA de cate talen T 200 pe hulk ins& din acéstA léra este dator sl pia-
téscA LogofAtul §i spesele de cancelarie.
NeplAcerea cu care Divanul primi noua instit4une se p6te vedea din
rtispunsul ce dA, la 26 Ianuarie 1808, cAtre infiinlatul Comite. Acesta a gAsit
Cu cale sä mal adoage 5 Prtalnic1, pe lang& eel 5 boerT «césti-pristavi.» Di-
vanul rAspunde, cA, Visteria n'are parale «Nra find in prásta' stare» (1).
Ca sA nu mal aibä ce intimpina CAimAcAmia, cA Visteria n'are parale
se decide ca pentru fondul necesar pentru leff §i spesele de cancelarie a
nouluT «Comité» sA se impunA o special& dare pe carciume.
Cu acest scop se ordon& facecerea unuT recensemint de Vote carciumele din
BucurescT. Aceste vor rémané scutite de cuartirA, clamor plAti un ajutor de
talen l 2.500 pe lunA, cisluindu-se baniT ace§tia pe 3 categoriT de prAvAliT
Ceasti-pristavi, ce se alla" rincluiri pe

1808, Iulie 10. Medelnicerul Constantin Moldovénu in plasa Broscenilor
la numArul cu boiaoa négrA. In locul luT trete Post. Andrianopolitul.
1808 Junio 30. Serdarul Atanasie in plasa TarguluT, la nurnAful cu boiaoa
ro§ie, in locul luT Zamfir biv al 2-lea Vistier. apoT la 28 Iulie 1808 s'a fin-
duit in bou-T Medelnicerul Constantin Moldoveanu.
1808 Iunie 30. Iordache biv al 2-lea arma § in plasa GorganT, la numèrul
cu boiaoa verde. In locul luT Stefan TArtAqescu §Atrarul de la politie l'a
schimbat §i l'ati pus in plasa TarguluT de afarl.
1808, Iulie 7. Iordache Cheseoglu in plasa podulut Mogo§60, boiaoa
albastrA, in locul *Atraruluf Constantin Calistrat.
(1) De la Divarrul principatului Valahid. Wire cinstita Comité.

S'a primit nota cinstiteT Comité la care §i rèspunde Divanul, c5. de cand
s'a fAcut acéstA intocmire a cinstitel Comité, a§a s'a hotArit, ca pe Fang&
ceT orinduit1 cincT boerT césti-pristavT, s& maT fie §i cincT fArtalnicT, i cate
un logofét §i alfil, pentru earl toff ace§tia, i pentru alte mArunte cheltuell
s'a orinduit pe UM luna po talen l doue sute, din carT ail a li se da §i fAr-
talnicilor Po talen l 4ece, iara a se maT adhoga §i altiT pe langa numWT, sA fie
sciut cinstitei Comité, cA mijloc nu este, cad Ora fiind in préstcl stare, precum
de ob§te este vA4ut §i cunoscut, abea se vor putea cApui baniT ce s'att (jis
maT sus, necum sA. se mal adauge §i alVt 6menT, §i sA se mal faca pro-
stichi la lefl ; de acea pohtim cinstita Comae, ca precum iconomisit
§i slujit panA acum a§a §i de acum inainte. -- 1808, Ghenare 26.
(Cod. LIV, fila 234 vcrso).
*tefan VAcArescu, Isaac Ralet, Constantin Cretulescu, Constantin BAIA-
cénu, Vel Vistier, Vel LogofAt.
www.dacoromanica.ro
256 V. A. tRECIII.1
séù carciume §i anume categoria intaia va plati cate 1 tal. pe luna; cate-
goria de mijloc cate 90 de banT i categoria a 3-a :cate 70 (1).
(1) Pitac la Vel Aya pentru cdrciumile din Bucuresci.
Dumné-ta frate Epistatule al AgieT, trebuinta fiind-ca s scie Divanul cate

pravalil ser' carciume sunt in Vía politia Bucurescilor, pentru pricina ce este
sciuta dumi-tale, cat pentru cele de prin mahalale s'a(' facut pitacul Diva-
nula! catre dumné-luT Epistatul VornicieT politieT, ca sa arete dumné-luT pen-
tru acelea, iar pentru cele de prin plasa Targului scriem durni-tale, ca sa
facI aretare DivanuluT, ca'te sunt peste tot ?-1807, Noembrie 13. (Cod. LIV
fila 132.)
De la intdiul Divan si Cornil t.
Cinstite dumné-ta frate Vel Aga, Inca de la 15 ale trecutuluT Maje s'a
scris pitacul Divanulul catre dumné-ta trimiténdu-se §i copie de predlogenia
ExcelenleT Sale GheneraluluT in ce chip sa se faca catagrafia a tuturor
carciumelor, de aicY §i cacT pana acum nu MI orénduit a se face aceea0
armare, ci fiind cä se cere negre§it de catre Excelenta Sa Gheneralul
acésta catagrafie a carciumilor sa aT dumné-ta a orindui 6menT vrednicT,
ca cel mult pana in done vile sa o trimetT la Divan catagrafia de suma
carciumelor cu armare intocmaT (lupa predlojenie.-1810, Iunie 29. (Cod.
LXV, fila 43.)
Asemenea s'a facut catre dumné-luT Vel Spatar.
De la Divan.
Cinstit dumné-ta frate Epistatule al AgieI, i dumné-ta frate biv Ve! Lo-
gofa Comaneanu al VornicieT de politie, fiind-cä din porunca MarieT Sale
Prea InaltatuluT Feld-Marschal Prozorovski s'a intocmit aci in politie cin-
stita Comité pentru lini§tea §i buna petrecere a ob§tieT locuitorilor, §i pentru
a se da nizam, ca O. nu pätimésca uniI din er superarT peste starea i pute-
rea lor, la orinduiala cfartirurilor ostliflese, iar alta sa fie cu totul aperatI, §i
fiind-ca spre sAvir§irea trebiior, ce ne contenit se cauta la Comité, trebuinta
a fost a se orindui qi cinc! boerY, prin cinc! pla§T ale politieT §i altI slujba§T
impreuna, carI §i totY ace§tia urméza a lua lefa, precum prin osebita hota-
rire a DivanuluI s'a intocmit, a§ijderea i cheltuelT merunte a se face,
spre a carora lefl §i cheltuelY implinire, chibzuind Divanul mijlocul ce ni
se arata printriacésta anafora il gasim a fi cu cale, cacT acésta tréba a
ComitetuluT privesce spre lini§tea §i buna petrecere a ob§tiel locuitorilor
de aicT, iar mal virtos pentru nizamul §i orinduiala cfartirurilor osta§escT
precum s'a 4is mal sus, dupa care fiind ca atat präväliile, cat i carciumele
www.dacoromanica.ro
15TORI A ROMANIcon 257
EpistatiT AgieT si al VornicieT de politie raportézA in 16 Decembrie 1807,

ca ailt aflat in Bucurescl 3.525 de cArciume prAvAliT, dar cá r6mAn bune
numaT 2.196, ér cele-l-alte se scad, unele fiind pustiT, altele locuite de
suditT.
Aceste 2.196 de prAvAliT ne puténd da suma neoesarA pentru lefi, Diva-
nul decide, ca suma necesarA se va impune numal asupra cArciumelor
«fiind ca acéstá bréslA 41 face vinçlarea vinuluT si a rachiuluT verT cu ce
pret voesce, cá nu este indatoratA la niel un nart.» Se eseeptA insA de la
acéstá indatorire cArciumele carT nu sunt permanente.
Dupá acéstA dispositiune plAtesc numaY 614 cArciume stAtátére &Ate talenT
4 pe lunA. BaniT se adunA la Agie, de unde se vor da, dupA hotArirea
dintr:o politie ail a rgmânea apèrate de efartirurT, cu euviintA este a da

si ele aci un ajutor de tal. 2.500 pe teitA luna, carT aceste prAvAlil Ei cár-
ciumY fAcéndu-se de treT mAnT, si analoghisindu-se pe suma banilor de mal
sus arétatT, vine a da fie-care prAvAlie, sétl cArciumA din cele de frunte
Po tal. unul pe lunA, iar cele de mijloc Po banT nou6-4ec1, si cele de a
treia mAnA Po banT saT-çlecY; decI dupA a.céstA intocmire poruncesce Di-
vanul, sA facetI dumné-v6strA implinirea acestor banT, pe fies-care lunA,
clAnd orinduitiT zapciT si rAvase de primire la mAnile fies-cAruia, ca sA nu
se iea banT de doué orT, care tot1 primindu-se, apol la dumné-ta, frate Epis-
tatule al AgieT, sA se dea cu huna orinduialA in trebuintele ce s'a lis, si
la fies-ce triminie sA paradosescI D-ta socotéll la Divan. 1807, Decem-
brie 4. (Cod. LEY, fila 188.)
De la Divan.
Cinstite dumné-ta frate biv Vel Vorn. Epistatule al AgieT, fiind-cA plata
ostenelii celor ce slujesc in trebuintele politiei, si la alte trebuinte ce sunt
iarAsT aicT in politie pentru Imp6rAtescile ostirT, este trebuinth a se
respunde pc UStä luna po talen T 2.500 si fiind-cA acéstA sumá esto cu drep-
tate, si se cuvine a se plAti de cátre insesT isnafurile acesteT politiT, de
acea dar Divanul serie dumi-tale, ca sb, aducT l'ata pe starostea de negu-
%Atoe, d'impreunA cu top starosta a «U:A(3 isnafurile, unde sA se facA chib-
zuire, dupa atarea a (-les cAruia isnaf, ca sä se analogiséscA, O. se imbrace
mal sus numita aura& pe aceste isnafurl, si fAcénd felie curatA cuprin06-
töre de suma ce a ajuns a da fies-care isnal, sa se si facA taxil pe tedA
luna de la isnafurT de cAtre insusl starostea de negutätorT, prin starostea
si proestosiT lor, iar sA nu se facA tacsil de catre zapcia, ca sh nu se ur-
meze vre-o catahrisis, carT banT fmplinindu-1 starostea, pe tettA luna sA aibA
a-1 aduce la Visterie, ea sä se dea spre implinirea trebuir4iI ce mal sus
s'a qis, §i acéstá dare si implinire de banT sA se incépA de la 1 a trecu-
tulul Noembrie.-1808, Ianuarie 9.
V. .4. Urechia . Isioria Romiinilor. 17
www.dacoromanica.ro
258 V. A. URECIIIA.
anterióra a DivanuluT. Ce se va fi apucat a lua de la alte pravalif, li se

va restitui (1).
1) Cettre einstitul Divan.
Din porunca cinstituluT Divan, ce prin pitac s'a dat, ea sa se faca ca-
tagrafia pentru orT cate pravAliT i carciumT se afla in poliia Bucurescilor
care catagrafie facéndu-se cu de amaruntul, s'a gasa in patru plAsT 1025
pravaliT i carciumT, adeca plasa TirguluT de arara, Gorganul, Brosteni, i
Podul MogosoaieT, si 2.500 pravaliT i carciumT ca patru gasit in
plasa Tirgulul, ce s'a adune taa suma 3 525 pravAliT, cu carciume marT cu
micT, precum se arata in deosebite catastise anume caro se va vedea de
catre cinstitul Divan, dar flind ca dup. trebuinta ce este, bine ar fi ca
cinstitul Divan, fAcénd o huna chibzuire, sa se dea porunch ca cu ana-
loghie, dupa starea fie-cAruia pravaliT, sa se implinésch de la acelea prh-
vAliT i carciumI tal. 2500 pe t6tA luna de acum inainte de catre dumné-
luT Vornicul politiel si a se trimite la agie, din cae banT tal. 1.200 sA fie
pentru curgat6rele cheltuelT, ce merg pe t6ta luna de la Agio la ostirile
ImparAtescI, precum luminarT, rachiti, spirt, otet, hartie i cernéla i altele
carT sunt sciute cinstituluT Divan, i tal. 1.000 lefire ce sunt a se plati pe
fies-care luna cate tal. 200 la cincl boerl ce s'ah orinduit pe cincT plasi
ale politieT, dupa intocmirea cinstituluT comitet, iara tal. 300 ce lipsesc pana
la implinirea de tal. 2500 sa fie iarasT pentru cheltuelele ce se vor intam-
pla a se face maT mult peste suma catastihuluT de tal. 1.200, ca un lucru
ce nu este botarit spre a putea sta la un ltapAp i alte cheltuelY extra-or-
dinare, i pentru acestI banT Agia îi va cauta cu Vornicia politieT, cum si
Agia pentru tóte acestea isT va paradosi socotelele la fies-ce treT lunT la
cinstitul Divan 1807, Decembrie 2. (Cod. LIV, fila 187).
Petrache Ritoridis Ve! Vornic.
Cinstit dumné-ta frate Epistatule al AgieT i dumné-ta Epistatule al VornicieT
de politie, fiind-ca prin anaforaua dumné-vóstra ce atT facut DivanuluT de
la 16 ale acesteT urmatóre lura ne datI pliroforia cä din 3.525 carciumT i
pravAliT ce in trecutele dile ai aratat prin catastih ca se af16, in t(Sta po-
litia Bucurescilor, rèmane bune numai 2196, iar cele 1-alte se scad, tmele
fiind pustiT, altele locuite de suditT, din care pricina si nu se pot implini
aceT talen T 2 500 de plin ce sunt a se da pe t6tA luna la Agie pentru sim-
briile celor cincT boerT, ce sunt orinduitT la cincY plasl ale politieT de repor-
turT si pentru alte cheltuelT ce se fac la Agie si la cinstita Comite, de aceea
(lar Divanul nazuind vre-un mijloc cuviincios spre implinirea acestor banT,
cu sfat de obste s'a gasit cu cale sa-T réspunda numaT carciumele, fiind-ca
acésta brdsla isT face vindarea vinuluT si a rachiuluT, verf cu ce pret vo-
esce, si nu este indatorata la niel un nart, irisa numal acelea carciumI carT
sunt statornice peste tot anul, iar nu si cele-l-alte, carT fac vindare vremel-
nica de o lunà doua de (lile; decT fiind-ca acele carciuml statat6re nu scie
Divanul cate sunt, de aceea scriem dumné-vóstre, sa orinduitT a face cata-
grafie de tete carciumele statatóre cate sunt in politie, i sa aratatT Diva.
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMINit.Oft 250
Aruncarea acesteT dArT pe cArciume a provocat mare nemultAmire, re-

sistentä, o adevgratA grevA a cArciumarilor, in aniI urmAtorT mal ales. In
1810 Septembre a fost in BucurescT o adevilratA rësc61ä de cArciumarT.
Divanul fu silit sä. ordone SpAtaruluT, sä ridice la puscArie pre totT gre-
vistiT cArciumarT i sä. li se pecetluiascA cArciumele. SpAtarul insciintézA
Divanul:
«Catre sldvitul Divan, de la Spdtdrie.

«Se insciintézh slavituluT Divan, a cArciumele dupA porunch s'A pece-
tluit si din cArciumarT am arAdicat pAnA acum la spAtArie peste 70, si se
aflA de atAta vreme inchisT la gros si niel inteun chip nu se induplecä a
plAii baniT, ce sunt orinduitT din poruncA a da. lar uniT din suditY se in-
potrivesc orinduitilor zapciT, cu injurAturI i loviturl, de se intimplA
rupesndu-le i hainele; decT deosebit de vinovatiT ce sunt la grosul
SpAtArieT, fiind-cA se aflA i atAtia carciumarl inchisT, precurn mal sus se
aratil, i astAzT iarAsT este a se mal aduce si altil i loe unde a mal psune
nu este, cAci tot arAdicAndu-T i el nefAcénd vre-o urmare de platA urmézä
a se stringe la inchis6re peste sése sute cincT decl de insT i fiind cA loe
nulul spre a se da cuviinci6sa hotEirire i poruna 1807 Decembre 17.

(Cod LIV, fila 201).
De la Divan.
Dumné-ta frate Epistatule al AgieT i dumné-ta Epistatule al VornicieT
politie, cetindu-se la Divan acéstà anafora a dumné-v6strA, dupl care si
fAcèndu-se cuviincielsa chibzuire, s'a gAsit cu cale, prin sfat de obste, ca aceT
talen T 2.500, ce sunt trebuinciosT pe t6tA luna a se da in simbriile orindui-
tilor boerT asupra raporturilor, i alte cheltuell, precum in deosebita ana-
fora a AgieI sunt arètate pe anume, sä. se implinésa numaT de la acelea
614 cArciumT stAtAt6re, ca unele ce vindarea i alisverisul lor este slobod,
fArA de a fi supuse la vre-un nart, precum sunt mArfurile celor-l-alte is
nalurI i cu ac6sta se folosesc mal mult decAt li se cuvine; de aceea
poruncesce Divanul, cA numal de la mal sus numita surnA a cArciumelor
sà se implinéscA pe tela luna Po talen 4 de cArciumA, iar nu mal mult,
sA se adune la Agie, spre a se da in trebuintele cele orinduite, dupä ho-
tArirea coa d'intaiti a DivanuluT, si zapciiI ce vor fi orinduitT a stringe sa
fie datorT a da fle-cAreia cArciumA adeverintele lor de primire, cu numirea
sumeT banilor, cAtT primesce , iar pentru cAtI banT vor fi apu-
cat de s'a strins p'ánA acum de la prAvAliI sé(' cArciumI chip tertipul cel
sA ne facetT dumné.v6strä aretare prin catastih anume, ca sA Po
runcéscA Divanul a se intórce inapoT la col de la carT luat. 1807,
Decembre 28. (Cod. LIV, fila 213.)
www.dacoromanica.ro
260 V. A. CRECIDA.
nu mal am unde aI maT pune, va orindui slavitul Divan un loe deosebit

pentru acestY carciumarY, ca O. se inchiga. 1810, Septembre 23 (1).
Grigorie Ghica.
Divanul rèspunde:
«De la intdiul Divan si Comitet.
Cinstit dumnia-ta frate Vel Spatar, de vreme ce ne ar6tT printeacésta
anafora, cum ea peste vinovatiT, ce se afla la inchis6rea dumi-tale, nu ati
loc O. incapa, a se inchide si carciumariT; pentru acésta Divanul serie
dumi-tale, ca pe careiumarl sa orindulascil a se inehide la mitokul sfintei epi-
tropii Bîmnicu » 1810, Septembre 30. (2) Cod. LXVII, fila 282.
Manolache Cretulescu, Istrate Cretulescu, Constantin Balticeanu vel
Vistier.
Cod. LXVII, pag. 282.

2 Pitace, unul la Vel Vornic de politie si altul la d-luI Aga, cum ca din
copiile ce s'el trimis dumné-lor vor lua pliroforie din cele ce poruncesce
Marta Sa Feld-marsalul a se urma, atta pentru intocmirea politid Bucures-
cilor cat si pentru nizamul cvartirilor, ci dumné-lui sa dea cuviinciosul
ajutor prin zapciT si de vor fi trebuinciosT spre savirsirea celor poruncite.
Manolache Cretulescu, Stefan Vacarescu, Barbu Vacarescu, Anton postel-
nicul. Vel Vist. (Cod. LI , fila 117.)
Octombre 29. 11spuns la nota Excelente' sale Serghie Lascarof, cum ca
copiile depe poruncile Infiel Sale, Feld-marsalul, una pentru intoemirea po-
litiei Bueureseilor, i pentru nizanud evartirilor, ce din porunca MarieT Sale, s'ati
trimis la Divan de catre Excelenta sa, a primindu-le Divanul, a vèlut
cele poruncite si ca se va face intocmaT urmare. 1807, Octombre 29. Cod.
LIV, fila 118.
Cd tre cinstita Cet l'aletea ntie.
Fiind-ca dupa porunca ce s'a dat catre cinstitul Divan prin Excelenta
sa ghenerar Lascarof de catre Maria Sa prea inaltatul Feld-marsal Prozo-
rowski, de a se orindui 5 boerT in 5 plasT ale politid, precum s'a intoc .
mit acum de catre cinstitul Comitet al politier, sunt acestI de maT jos are-
tatI boerT, ce s'ara ales si s'ail orinduit de catre cinstitul Divan, dar fiind-ca
la cautatul acesteY trebT nu este in destul a fi numaT vataseiT mahalalelor
pentru a raportui, ci spre maT buna intemeiare acestuT Comitet, cum si in-
lesnirea cautatuluT acesteT trebT, se cuvine, ca la (le-care plasa, dimpreunit
Cu orinduitul boer sa mal fie si acestia, adeca' un logof6t, 2 cazad, 2 ciocli
si vatitseiT fie careia mahala, carera boerT de la fie-ce plasa, sa li se orín-
duiasca, léfa pe luna cate talerT 200, din care lefa s'A aiba a plati simbria
Logofaulta si alta cheltuell, si sa li se urmeze darea lefiT de catre Vor-
nicia politieT pe fie-care luna; deosebit de acésta va bine-voi cinstitul Di-
van, ea O. faca un pitac catre Prea sfintia sa parintele Mitropolit, ca si
www.dacoromanica.ro
Intru cht isT va fi fAcut datoria acest Comitet, nu putem spune, dar
putem documenta, cA cea-l-altA politie a orasuluT, Agia i SpAtAria, nu pro-
Prea sfintia sa BA poruncéscA la totT preotir mahalalif politier Bucurescilor,

sA Indatoreze preotif de la fie care mahala sA Amble impreunA cu vAtaselul
mahalaleT, pe tóth (sliva, din casa in casA, ca sA cerceteze, dupA porunca ce
i se va da de cAtre orinduitul boer, unde BA i aducA report pentru orT-ce
intimplAt6re lucrurT; asemenea sA se fad. un pitac i cAtre dumné luT Vor-
nicul politieT, ca i dumnti-luT sä poruncéscA la totT zapciiT phiilor, ca sA
fie ascultAtorT la cele ce va fi cu cuviintA, dupA slujba Intru care se aflA
cum si a raportarisi la numitiT hoed pentru orT eke va lua in scire si asa
cu acest mijloo de mal sus arkat, tréba se va eAuta cu bunä, orIncluialA
färA cusur, fiind un lucru folositor, atk pentru nizamurl cAt i pentru
alte madele trebuincióse ale politieT Bucurescilor; insA sciut sa fie cinstituluT
Divan si acésta, ca orl-care din orinduitiT boerT nu va urma intocmaT dupA
ponturile ce li se vor da, si se va arka atAt cu al-11a° la clutatul slujbeT,
cat cu alte cusururT, unul ca acela nu numal din slujb5, se va lipsi, ci
pedéps1 va cerca; de aceea InstiintezT cinstituluT Divan.-1807, Nembre 8.
Petrache Ritoridis Vel Vornic.
De la Divan Principalului Valaltiel.

Cinstit dumné-ta frate, Epistatule al Agiel, s'a _cetit la Divan acéstA a1A-
turatA anafora a dumi-tale, la care si rèspundem, cA cht pentru boeril ce
ail a se orindui prin cele cincT plAsT ale politieT, i doT cazad, i doT ciocli
insä, pentru cazad sâ o fad dumné-ta cunoscutä acéstA trebuintA cAtre
dumné luT fratele Vel Vistier, ca sA orInduiascA a se da, iarA, pentru ciocli
s'a fAcut pitacul DivanuluT cAtre dumné-ta, ca sä. dar poruncA Polcovnicu-
luT de ciocli orindui, asisderea fAcut pitac i cAtre prea sfintia sa
pArintele Metropolit, pentru preotY, ca sA orinduiascA cAte unul de fies-care
mahala sA Amble impreunA ca vAtAselul aceleT mahalale, iarA pentru zapciiT
politiel, liind cA dumné-luT fratele Epistatul Vornic za politie, a Wilt
arkare DivanuluT, °A eT !find insarcinatT cu trebile VornicieT, nu vor pu-
tea sl se afle napristan si la acéstA slujbA a comitatuluT, de aceea Divanul
a chibzuit, ca In locul lor sh fie aceT zapciT aT politieT pre cad sA-T
orinduescI dumné-ta cu orinduitä léfA pe lunA, Po tal. 10, iarA vAtAseil de
raporturT a fies-cAreia mahala, sä. se afle napristan pe lángA orinduitiT boerT,
care lefT a tuturor acestor slujbasT cAti s'ati qis maI sus, i cheltuiala cea
trebuinciósa, cum hârtie, cernélä, ail tare, si alte, sA se plAtéscA tot din-
tr'aceT tal. doue sute, ce s'ati dat orinduitilor boerl ; pentru care acestY banY
va chibzui DivanuluT de unde are a se da, si va arta ca sA-IX
fie sciut de uncle are a cere comitetul; pe tang& acésta poruncesce Diva-
nul i dumné-vóstrA, boerilor de mal sus arkatT, ce suntetY orinduitY, a vti
purta inteac6stA trébA cu bunä orinduialA, urmAnd intocmal dupA pontu-
rile ce vi se vor da de la cinstit comitet, i avkld de-a pururea ingrijire
privighere de a nu se intImpla vre-un cusur la cAutatul slujbeT, cAcT
www.dacoromanica.ro
262 V. A. UREMIA.
cedar' in 1807 §i 1808, toomaI spre multämirea orh§enilor. Impingênd zelul
arätandu-se vre unul cu amelie, nu numaY cA se va lipsi din slujbA, ci §i

pedépsä va cerca 1807, Noembre 10. Cod. L/V. fila 141.
Manolachi Cretulescu, Stefan Väcärescu, Barbu VacArescu, Anton Postel-
nicu, Constantin Bälaceanu Vel Vistier.
.blumele orinduitilor boerl.
Sardar Zia.mfiroglu, plasa Tirguld de afar& ; Sätrar Stefan TärtA§escu,

la plasa GorganuluT; biv. 3-lea Polcovnic Iacovache Amira la plasa Bro-
seenilor; biv. 2-lea Vistier Zamfirache, la plasa TirguluY; biv. VAtav za
Vistierie Grigore Filipescu la plasa PoduluI Mogo§6ief.
Cinc i Pilace cu cinc Boer1 pentru calagrafia Bucurescilor.
Dumneata Fiind-ca din poruncä este a se face eatagrafia caselor
din politia Bucurescilor, unde are sä, fie fi cdte un °fifer, i cate un zapcitt
de la Vornicia politieT, i cate un boer, Divanul a gäsit cu cale de te-a
rinduit §i pe d-ta in plasa PoduluT ci dar primind porunca acésta
;
cu zapciu Vataf de AprolT, sä, mergetT mane des de diminétä, la d-luI fra-
tele Epistatul AgieT, ca sä ve sä deje §i alte povatuirI, i ofiter §i zapciil
al politieY spre a se face catagrafie; ci dar sä urmezT la acéstä trébä, cu
silintä spre a nu se face -cel mal mic cusur'. 1807. Octom. 23.
Boeri1 eel orInduiti
Plasa poduld Mogo§6i, Paharnicul De§liu.

Plasa poduluI Calicilor, Medeln. Tufeanu.
Plasa Bro§tenilor, Serdar Petrache.
Plasa poduluI TarguluT-de-afara. Ispravnicul Manolache.
Plasa TarguluT, Iacomi, capitan de DorobantY.
Asemenea pitac s'a fAcut §i cAtre DurnnealuI Vornic de politie, ca sä
rinduiascä cincI Zapcif cu sciinth a merge la scris, §i mane deminétä s5.1
trimitá la dumné-luT vel Agä, impreunä, cu Same§iI Vornicia Cod. L111 .
fil. 111.
De la Divanul principatulul Tialachiei.

Dumné-ta frate Epistatule al AgieY, fiind-cä Märia-Sa Feld-mar§al a dat
porund. ComitetuIuT, ca A insciinteze pe totT locuitoriT din BucurescI, cum
ch de vor avea vre-o jail:4 la Comitet, care se aflá in casele dumné-el
Vornicesil Zmarandi Filipeschi, insä, la vreme hothritä, adecl diminéta la
lece ceasurT dupà numärul evropienesc, care vind dupä numérul pämlntesc
la patru ciasurl din qi, iar cine va avea vre-o pricinä mal grabnieä aci
preste vremea orinduitä, OW sä se arète la ceasul ce va fi trebuintai
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROM ANILOR 263
spionagiultil politic la extrem, strAjile SpAtAriel de i si de n6pte cAlcati
decT dumn6-ta dupA primirea acestuT pitac al DivanuluT, numal decât sá

publicuesd in tot tinutul ComitetuluT AgieT, sl o scie totT de obste, cA de
acum inainte, verT-cine va avea jalbA pentru verl-ce fel de ostasT, sA mérgA
la Comitet, in Casete dumn6-el Vornicesel Filipeschi, arete jaiba si
plângerea sa si-sT va afla de acolo t6tA indestularea dreptAtiT sale.-1807.
Noembre 2.
Manolache Cretulescu, Stef. VAarescu, Isaac Ralet, Costantin BAlAceanu,
Vel Vist. (Cod. VI, fil. 120).
De la Divanul PrincipatuluI Trii Ronutnesel.

Cinstite dum né-ta frate Epistatule al AgieT, fiind-cl prin Excelena Sa
Glieneralul Lascarov, se poruncesce DivanuluT, de catre MAria Sa Prea
InAltatul Feld-Maresal Prozorovski, ca sA se orinduiascA cineT boerT la cincY
plAsY ale politieT, precum intocmit acum de cAtre cirptitul Comitet al
politieT, iatA dar cA orinduirA acestT boerY ce se aratA mal jos, pe anume
fies-care la cAte o plasà, carl se si trimiserA aicT la cinstitul comitet prin
Zapcitt-vAtaf de Divan, ca sA li se dea povAtuirile cele cuviincióse, iar pen-
tru cfartalniciT ce se cer a se orindui prin fies-care mahala, sunt vAtAsiT, carT
au fost si se afIA i acum orinduitT ca tréba respunsurilor ce se va cere
de la politie, duph povetuirea se li se vor da de cAtre cinstitul Comitet
prin boeriT eeT orinduitT.-1807, Noembrie 2.
Stefan VAcArescu, Isaac Ralet, Manolache Cretulescu, Constantin BAIA-
ceanu Vel Vistier.
Boeril cd orinduip.
Serdar Iorgache Zamfiroglu, plasa Thrgul-de-afarA; Medelnicerul Tufeanu,

GorganT; Grigorie Filipescu sin Stolniceasa Filipeasca, podul MogosóieT;
Iacovachi biv 3-lea Postelnic, Broscenl ; Panait Starostea za strAinT, tArg;
treT pitace fAcut asemenea, unul catre Vornicul de poli tie, altul
catre SpAtArie si altul catre Agie.-1807, Noembrie 2. (Cod. LIV, fila 120).
De la intdiul Divan gi Gomita.
Cinstite dumné-ta frate Vel Vist. cu cale si primitA fiind DivanuluT

chibzuirea ce facT prin acéstA anafora, o intAresce Divanul i poruncesce
sA aibA acéstA vole cinstita Vornicie a orindui vAtAseii Gel trebuinciosT, insA
eätT trebue la fies-care mahala, ca mijloc i urrnarea, ce in dos la acéstA
anafora a dumi tale se aratA si se facA aretare prin 161e la cinstita Viste-
rie. 1810 Nov. 1.
Mar.olache Cretulescu, Grigorie Ghica, Istrate Cretulescu, Constantin BA-
lAceanu. (Cod. LXVII, fila 322.)
www.dacoromanica.ro
264 V. A. IIRECHIÀ
casete 6menilor si-1 ridicati la arest, l'Ara de niel o vina, de lAsati casele
t'Ara de priveghere, asa ca ostenil muscalT, cand nu chiar strajile politieT,
pradail asemenea case. In contra unor asemenea abusurT, la 3 Decembrie
1807, Divanul dete urmAtorul pitac: (1)
La 11 Ianuarie 1808, Divanul dà un noù pitac pentru impedecarea unuT
alt abus politienesc. Nu putead Bucurescenil sa. s'adune la sindrofil, tara,
ca casete, in care s'adunar], sa nu fie cAlcate de politie. &ad rápitT 6me-
nil 4ioa si néptea din adunArT si dusT la arest, de unde nu li-se dedea
libertatea, de cat plAtind gléba. Divanul la 11 Ianuarie 1808, cauta. sh stir-
péscA asemenea fapte, prin anume pitac.
De la Divanul principatului 7'grii Ronancset.
Pré Sfintia ta parinte Metropolite, fiind-ca. dupA orinduiala si Nizamul

cu care s'a intocmit cinstitul Comitet al politieT, se face cerere ca impre-
una. cu valAselul fies-careT mahala, ce este orinduit a Ambla spre cercetare
din casa' in casa, si a aduce raport pentru orT-ce intimplat6re lucrurT, sA
Amble si preotu mahalaleT, ca sA faca, urmarea ce s'a 4is maT sus, dupa
cererea DomnuluT Comitet. 1807. Noembre 13. (Cod LIV, fit. 132).
(1) De la Divan.
Cinstit dumné-ta frate Epistatule al SpAtArieT, ají luat Divan pli-

roforie, cA zapciiI dumi-tale, carT AmblA cu strAjile qiva si nelptea,
calcand casele ennenilor, pe la unele si l'Ara, de nicI o vinA iT lidia., si
fAra de a rèmanea cine-va-O inteaceeasT casa, se intimplA multe furtisagurT
si pagube, precum pentru acésta ni-s'a facut ar6tare prin noth si de catre
cinstitul Comitet; de aceea dar Divanu serie dumné-tale, ca sa, daT poruncl
zapciilor dumné-tale, ca de acum inainte, fArà de villa., sa, nu indrasnéscA
a ridfca pe nimenT de prin case; iarAsi cand va fi trebuinta a ridica pe ci-
nevall, cu pricina cuviinci6sA, sa 'ngrijéscA a tasa 6menT intr'aceeasI casa.,
ca sA nu rémane singurh, maT virtos ca pe la cele mal multe case sunt
cfartirurT de ostasT si avénd lucrurile lor le lag. in casa, cand d. va lipsi
ceva, vor fi insusT zapciiT invinovAtitT si r6spunOtorT pentru Vote; si fiind-
cA cApitanul za lefegiT intr'aceste (lile a ridicat dou6 femeT din mahalaoa
CaimateT si ne-r6maind nimenT in acele case, al perit pe langA alte lucrenT
ale acelor femeT, ti lucrurT ale soldatilor. OstasT ce ere.ti acolo la cfartirurT,
precum pentru acesta s'a fAcut cercetare la cinstitul Comitet, veT indatora
dumné-ta pe cApitan za lefegiT, ca orT lucrurile ale acelor ostasT, ce sunt
imp6rAtescI sA le gasésca, séti sa. le plAtésca negresit.-1807 Decembre 3,
(Cod LI V, fila 187).
Asemenea pitac s'a fAcut si la Agie.
www.dacoromanica.ro
Nu pare ca relatiunile dintre vechia politie a luT Aga si cea noul a

nouluT Comitet, sa fie fost din cele maT armonice. Numeròse jalbi venira
contra inquartiruitorilor politistT. Divanul interveni la finea luI Decembre
1809, cu un manifest ciudat catre locuitorT, prin care manifest invita pre
ceT nemultamitT de politie a se adresa cu jalbT la insasT polifia «searz
la nud mare parte dintre al obladuirel, ca s tea acel vino vat ceidutd respldtire (1).
De la Divan.
Cinstit dumné-ta trate Epistatule al AgieT, necontenit j5,1bT se dail la
Divan de catre uniT-altiT, de aicT din locuitoriT politieT, cum ca de se In-
tîmplä din el a fi cine-va la cate o adunare, orT lioa sétl n6ptea
zapciiT agiesd i spatarescl 11 calca, II ridica, si le iea i gl6bA, care
cate cat p6te, i fiind-c5. acest tel de urmarT subt cu totul poprite i ne-
primite a veni la auclul DivanuluT, de aceea scriem dumi-tale, sa daT po-
runcT intr'adins tuturor zapcii/or agiesd, ca de acum inainte sa nu mal
indrasnésca a mal calca si a ridica pre cine-va si de la adunan, cu niel un
fel de pricinuire, afara numal cand vor vedea la acea adunare, ea sa faca
ver-o pricina de galeéva, séti de batae, ség de hotie, atuncT numaT sa
ridice pe cel ce va fi pricinuitor i savirsitorul acesteT fapte i l'Ara de a-1
globi cat de putin, sa-'1 aduca la Agie, ca prin cercetare de judecata sa
iea cauta pedépsa, de va fi vinovat.-1808, Ghenarie 11.
Asemenea pitac s'a facut si la S'Atarle.
(1) De la intdiul Divan .71 Contad.
M'Ere obstia locultorilor din polilla Bucurescilor. Cu t6te ea ierT la

22 ale acesteT lunT Decembrie, dupa porunca, ce aù avut dumné-luT Vel
Aga din pricina unor jaIbT ce s'el dat de catre uniT din locuitorT, pentru
uniT din ceT ce orinduesc cuartirurT prin politie, aü dat in scris publica-
tie a dumi-sale catre totT locuitoriT politieT cu acest fel de ifos, ca cand
acele jalbT s'ar ti pornit chiar prin cinstita politie lar nu prin uniT numal
in parte din ceT ce sunt orinduit1 asupra arkaril cuartirurilor, carT se allá
In slujba cinstiteT politiT, in vreme ce chiar comitetul cinstiteT politil a
ingrijit si s'a osirduit ea sa i se poruncésca dumi-sale Vel Aga spre a
cerceta acele jalbT i sa, incredinteze pe jaluitorT, ea de si va dovedi vi-
novat acel obraz asupra Garuja s'ail pina se va pedepsi cu strasnicie de
catre comitetul cinstiteT politiT. i fiind-ca cea de erT numita publicatie a
dumi-sale Vel Aga nu s'ati facut cu bune deslusirT, ca nu cum-va si dar
vre unul din locuitoriY politieT sa socotitT ca cu gresala unuT obraz in parte
sA peota atinga si a se vatama cinstea tuturor obrazelor, ce se olla in slujha
cinstituluT comitet al politiei: drept aceea étá astadi de isn6va [spre a se
stinge gresita socotélk ce va fi intrat in gandul vre-unuia din locuitorT
prin cea de erl publicatie] vi se face tuturor in scire, ca orT-cine din lo-
cuitoril politieT va avea a se plange asupra vre-unuia din ceT ce se da
www.dacoromanica.ro
266 V. A. IIRECHIX
Nu thrliii se ivesc conflicte de atributiunT intro vechia Agie nouai

institutiune a AgieT ; aya apol Aga reclamA, In Februarie 1810, la Comitetul
tèreT cä «dregatoria Agiel a remas numaT o numire neinfiintatA.» Divanul
intervine la 1810, cu urmAt6reanotA cAtre Engelhardt:
Cdtre Exc. Sa Enghelltard Prezident.

De la I-ut Divan.Dumnd-luY Vel Aga a fAcut in scris ar6tare la Divan
pentru cinstit Comitet al politieT, cA de la o vreme inc6ce a inceput a se
amesteca in felurT de chipuri la orinduelele sale yi nizamul tilrguluT, care
spinzurA i privesc la dregAtoria AgieT, trAmitênd incA i caraulA de sol-
datY prin targ de a ridicat pre VAtayiT i proestoyil isnafurilor, remdind
dintr'acesta dregdtoria .Agiel numal o numire neinfiinfata ; pentru care are cinste
Divanul sA fach arétare Exc. Tale, cA at-At la dregAtoria acésta a Agiel,
cat yi la OW cele-l-alte pAmintesd dregAtoriT ale CnezieT acesteia, s'a pAzit
orinduiala i fiinta lor nestrAmutat (?) atilt in çlilele luminatilor DomnT, cat
dup5. venirea ImpèrAtescilor oytirT aid, panA la intocmirea cinstituluY
,Comitet al politieT, cum yi de atuncT inc6ce catA-va vreme s'a urmat in-
tocmaY dupA ponturile prin care s'a alcAtuit de cAtre reposatul Feld-Ma-
reyal On& Prozorovski, a cArora cuprindere este chiar aya: cA cinstita
politie nu are a se amesteca la pricinT de judecAtT yi la alte orinduelY
trebT pgmintescY. lar de la o vreme inc6ce vedem cA cinstita politie ne-
privind cAtre cuprinderea mal sus numitelor ponturT, cu cad s'ail alcAtuit,
se amestecA cu multe felurT de chipurT la pricine i nizamurT pAmintescl,
In cht tréba Agiel aprelpe a se ridica yi a lipsi cu totul. De aceea dar ne
rugam, ca sA bine voescT, Exc. Ta, spre a lace ar6tare unde se cuvine pen-
tru acésta, ca sA se dea IntArire de urmarea mal sus arètatelor ponturT
ale rèposatuluT Feld-mareyal, cu care s'a intocmit yi s'a alcAtuit fiinta
orinduiala cinstiteY politil yi a nu se maT amesteca la cele pamintescY, ay-
teptând pentru acésta Divanul i cinstit rèspuns al Exc. Tale. 1810, Fe-
bruare 24.
IntAiul Divan cAtre *toter se jAluesce, la 14 Martie 1811, contra politieT,
cA nu se supune de a rindui paznicT la o prAvAlie pecetluitA de agentie
yi din care s'ail furat nisce postavur1, seail sA se despecetluiascA prAvAlia
sA se mute marfa in altA parte yi acolo iar sA se pecetluiasa, : «nicT o
urmare nu s'a fAcut panA acum de cinstita poliçie, dupA arètarea ce ne a
Mont prin jalbA unul din secfeseranfit aceleT prAvAliT.»
In slujba cinstiteT politiT, are vole sh dea jalbA chiar cAtre cinstita politie,
sag yi la mal mare parte dintre al oblAduiriT, ca iea acel vinovat cA-
4uta rèsplAtire, 1809, Decemvrie 23. (Cod. LVI, fila 95.)
SemnatT : DositeT Mitr., Costandie Buz6t1, Manolache Ban, Constantin,
Vistier yi Radu Golescu.
www.dacoromanica.ro
Intre atributiile nouluY Comitet politienesc era §i ingrijirea de spitale

militare (1).
Nu t'Arr,lia' i se dail treptat-treptat i alte atributiurd, carY apartineati din
trecut la alte instantiI, la Agie, la Spatarie orI la Vornicia obstirilor . . . .
Ap pana i cu facerea de narturT vedem insarcinata, aeésta politie in mal
multe rindurT.
CAP. XX.
°rollete de administrafiune ale prilor Roindne. 1810-1812.

Am schitat rapede istoria aclministratiunil rusese in Principate §i in
deoseld in Muntenia. Acum sa studiam mal de aprópe documentele
nedite ce posedem, relative la administratiunea interna a t6riT, mal ales in-
tre and 1810-1812.
Organele de administratiune.
In August 1810, Primul Divan trimite Generaluld Pre§edintele Diva-
nurilor Crasno MilosevicY o nota, ce ar putea fi considerata ca un act de
óre-care energie §i independenta. Primul Divan cere, sä i-se redeà vechiul
prestigia al Divanuld Domnesc, O, fie ascultat de totl de tóte treptele,
ea in timpiI Domnilor paminted, cand afirma Comitetul, «CileniT din partea
boereasca, aveati de o potriva putere cu Domnitorul, care nu puté face,
niel o orinduiall sé/ obicei/ noii, fara de scirea si sfatul de ob§te al boe-
rilor.» Da/ board din Pritnul Divan sä inteléga Generaluld §ef muscal, ca
ne aü subalternizat Muscalii Divanul tériY, ca sä 00, a mal avé prestigiul
autoritatea, necesare chiar in intesesul grabnicel indeplinirY a ser-
viciilor, ce i-se cer de o§tirea rusésca din téra; sa bine-voesca qice Comi-
tetul,Excelenta Ta, a intari deplina putere a Divanuld caro ceI ce sunt
sub obladuirea sa, ca cu acest mijloc sA póta savirqi tóte datoriile sale
cate se cer, atta intru osta§escile trebuinte, cat §i la acele politicesa La
28 Iulie 1810, adreséza Primul Divan acésta importantà anafora, la care
nu scim sa fie capatat raspuns in scris, r}i inca réspuns bun (2).
In 3 Sept. 1808 Divanul serie: «Dumnéta, frate Ve! Vist. fiind-ca

din porunca ExcelenteI Sale generaruluY Telant MiloradovicY s'a o-
. . . .
rinduit a fi luator de séma pe l'Inga cinstitul Comitd, la spitulul de sol-
datl ot Curtea veche, Divanul itY face cunoscut si serie dumi-tale sa-1 ase4T
la catastihul lefurilor Visterie Po 50 pe luna, urmandui-se darea lefiT sale
de la qi intaiii ale acesteY urmatóre lurd. (CO, ['VI, fila g7 verso)
Ve4f anaforaoa acéstA la anexe,
www.dacoromanica.ro
268 V. A. URECHIX.
Putin ascultatA fu acéstA cerere. A§a a in 26 Aprile 1811 Ohm un cas

de mare umilire pentru «SlAvitul Comitet» cum i§T dicea, sa cum doria
sA i-se dicA: Oficerul muscal de lAngl isprAvnicatul OltuluT a trimes ha
Steter patru copiT de pe ordine de ale ComitetuluT, denuntAndu-le cA
stint sub semnAturile numaT a membrilor boierT, dar nu §i sub a luT Lo-
ghinoff, ata§atul muscal pe liIngA Comitet, orT sub acea a luY StancevicY,
asesorul pe lAngA Marele Vistier (1).
0 nouA ineereare de 6re-care independentA face Primul Divan in 1812,
refuzAnd a numi in mica dregAtorie de Camara§ pe recomandatul Musca-
lilor /6n Coman. Divanul inapoesce jaiba luT Coman, cAlduros recoman-
datb. de Cancelaria ruseascA, glicad, A mal vrednic este Manolache Flo-
rescu, rinduit de Divan in acea dregAtorie (2).
Divanul IntAiti, «SlAvitul Divan, dis qi Comitet, este compus de Generalul
Bagration, in 27 Ianuarie 1810 ast-fel:
Parintele Mitropolit, PArintele Episcop de Arge§, Banul Dumitrache Ra-
covitA, Vornicul Istrate Cretzulescu, Vel Vistier Varlaam, Vornicul Miha-
lache Manu.
La 9 Februarie 1810, cum am arAtat, dupA cererea Primulul Divan se
mal adaogA in Comitet:
Vornicul Grigorie Ghica, Vornicul Constantin BAlAceanu.
La 16 Martie 1812, Primal Divan e compus din urmAtórele pers6ne:
Polcovnicul Loghinoff, Ignatie Metropolit, Banul Manolache Cretzulescu,
Isac Raid., Barbu VAcArescu, Vel Vistier Constantin Samurca§ (3).
(1) Vedl Anexa.
(2) De la Inieliul Divan .vi Comitet.
CAtre cinstita cantelarie a Excelentel-Sale, maT marele coman dir al ar-

mieT DunAriT.
La nota cinstiteT cancelara ce s'a primit la Divan de la 18 ale acesteY
lunT, sub No. 385, insotitA §i cu o jalbA a luT Ión Coman, in care cere a
se orindui la dregAtoria cAmArA§ieT, nu lipsesce Divanul a r6spunde cin-
stiteT CancelariT, cA la acéstA dreg6torie s'a orinduit cinovnic dumné-luT
Manolache Florescu, fiind maY destoinic de cAt mal sus numitul jAluitor,
dui:A cuviinta a cAruia jalbA lath se trimite inapol la cinstita cancelarie.
1812 Junio 22. Cod. LXVI, fila 224 verso.
Constantin Ghica, Vice-President, Isaac Ralet, Barbu VAcArescu, Con.
stantin Samurca§.
(3) Cod. LXV1, fila 194.
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROMINILOR 269
In Divan, tot la 27 Ianuarie 1810, Bagration numesee pe uringtori hojee:

D. Constantin Cretzulescu, Vel Vornie de t6rg de sus.
Radu SlAtin6nu, » » »
Ion CAmpénu, al 3-lea
». Iorgache SlAtinénu, al 4-lea lar la Martie 21 s'ad le-
Theoclorache Vácgrescu, » Logofè't de térg de sus) pildat, &Ad tu serie.
Manolache Lahovari, Vornic al obstirilor.
Dumitrache Racovitg, » Logof6t de téra de jos.
FAcutl in urmg tot ar6tat1 de Comitet la Divanul de al doilea si intgriti
de Cnéz la Februarie 9: Cod. L'H., fila 109.
D. Grigorie Bgleanu, Logoik za obiceiurT. lar la Februarie 28 s'a le-
Wat, dâ.nd in scris.
D. Searlat GrAdisténu, Vornic de politie.
Serdar Antonie Fotino tot la Divanul de al doilea, rinduit de Comitet,
la 18, lét 1810.
La 21 Februarie 1810 Comitetul dg. un noii pitac de organisare a sa
interna si ca un fel de regulament vizAnd si pe impiegatil subalternT aT
Primulul Divan si pe ceT cu pricine. E de observat cu lauda hotgrirea
luatg, de a nu se tolera cetirea petititunlor de cAt in sedintg, iar nu in
particular (1).
(1) Mea acest act de organisare:

Organizarea c,anceictriei Divanului
CinstitI dumn&v6strA VelitT Logofetl de Ora de sus si de jos Sciut este

dumné-v6strg, cA cetania jalbelor cate se dati la Comitet i cgutatul prici-
nelor de judecAV ce se theorisesc la Comitet i intgrirea anaforalelor sunt
cele mal delicate trebT din tete cAte privesc la cancelarla Diva»uluY si
tete aceste sunt Inclinate unele cu altele, cgcY din jAlbT nasc anaforalele
a felurT de prieinT i hotgrArile DivanuluT si din hotArirI odrAslese une-
orT si se izvodesc alte pricinT in parte pe delAturT, a cgror buiurdizmata
intArirT, ingrijirea i lucrarea cAnd va fi impgrtitg. cu mal multe obraze,
ci numaT la dou6 mácar, firesce urrnézg a se intimpla adesea desghinare
la inclinarea lor i felurl de cusururl i atacsiT la acéstg trébit i datorie
a Divanulul, din pricing, cAcI prin neputintg este a fi sciutori a pururea la
orl ce madea, unul dintr'acel doI calemgil, ceea ce se lucrézg de catre ce1-1-alt,
precum am vOut cg s'a intimplat cusururI la cAte-va madele. Gi dar ca
sg lipséeg de acum inainte acest fel de cusururT, carT vatáml implinirea
datoriel a uneY bune oblAduirl si ea sg, se pgzéseä o bung orinduialg, de
trebuintg este ca cu t6te aceste trebi chte dis mal sus, sg, se insgr-
cineze numaI un obraz. Si cu telte cg la calemul jglbilor si la notele i
rèspunsurile Ion ate privesc la cancelaria DivanuluT, era orinduit pAng
www.dacoromanica.ro
270 V. A. IIRECHIA
La 1812 lunie 2 primul Divan e compus din : Mitropolitul, Episcopul

de Arges, O. Ghyca Vice-Presedinte, C. Varlaam, C. Samurca§ vel Vist. (1)
La 1812 Septembre, adeca in ajunul reInt6rceriT tèriT sub domnia luI
loan Caragia, primul Divan e compus din loan Ralet, Barbu VAcArescu si
Const. Varlaam, plus cele doua rete BisericescI (2).
Zapciii ce/ mar/ (al Divanulul).
Vel Spatar Grigorie Ghyca IntArit de Cneaz Bagration, la Ian. 27.

Ve! Armas Caminar Iorgache Filipeseu idem la Febr. 9. La Febr. 19 a
lipsit si l'a inlocuit Divanul la Febr. 24 prin vechilul de armasie Logof. Co-
stache Samurcas, pana ce s'a orInduit epistat armasiei dumné-luT Vorn.
BAlticeanu, de Graf, dupA alegerea DivanuluT, la 25 Mart.
Alecu Crhyca Vel aga. A fost de mal Inainte si a ranas tot Aga.
Logofè't Const. Samurcas, intarit de Cneazul inthid DregAtorid al Diva-
nuluT CraioveT, la Martie 8, cu alegerea DivanuluI, in locul D-luI Vorn.
Barba VAcarescu,
acum RAducanu Filitis, dar pentru destoinicele cuvinte si pricinT ce s'ad

is maT sus, ca hotArire poruncesce Divanul, ca de astacjI inainte tae
jAlbile si anaforalele i pricinT de judecAtT sa. se citdsca la comitet numai
do catre Medeln. Chiriac si de catre insusT iarAsT sa se buirdisésca si sa
se intarésca, dupa. porunca ce va la-o de la Divan si tete acele buiur-
dismata si intarirT sA le Insemneze dupa obiceid numaT Medeln. Chiriac
cu iscalitura sa si apoi cele ce vor fi de iscAlit de Comitet sa, se si isca-
lésca, iar cele ce vor fi de pecete sa se si pecetluiascA, ca cu acest chip
sa se urmeze t6te trebile cancelariel DivanuluT cu burla orinduiala, sciin-
du-se si cerêndu-se numaT de la Medeln. Chiriac ca un ideal, cercat si prac-
ticos la acésta, carele are a da sérna pentru cusur se va intImpla
si ea sa nu aibl la oil-ce impotrivA Intimplare vre-un cuvint de Indrep-
tare, ca dór acea jaiba séti anafora n'ad citit'o Insu-§1. De aceea porunce-
sce Divanul, ca de acum Inainte Raducanu Filitis sA nu se mal amestece
niel la cetania jälbilor, niel a anaforalelor, niel la buiurdizmata lor, ci sa
se ingrijésca numaT pentru tréba notelor, cAte prives° la cancelarla Diva-
nuluT si a rèspunsurilor lor, iar mal virtos pentru theoria pricinelor
judecAtT la Depart. de sépte, unde s'ad orInduit acum judecAtor de catre
Divan. Ci dar Inteacest chip s'a dat dumné-v6stra nizam de urmare.
Asijderea si jalbile cate urm6zA a se ceti la Comitet, poruncim al se
Osa numaT la I-iul Divan, iar nu particular, la casa vre-unuT dintre dumné-
lor boeril DregatorT, ca sa nu se incuibeze vre-o banuiala In cugetele
ca der se nApAstuesc In vre-un fel de chip.-1810, Februare 21.
Cod. LA P, fila 9.
Cod. LXVI, fila 220 v. C. Varlaam este numit si Ban CraioveI in MaiU 1812.
Vedl Cod. LVI fila 106.
www.dacoromanica.ro
ISTORI& ROMANILOR 271
D-lut Anastase ComAneanu, Epistatul CAminArie s'a intArit din porunca

eneazuluY, la Febr. 9, duph alegere. (1)
Vorn. loan Comaneanul inlocuesce in 14 Maitt 1810 in postul de al
2-lea Vistier pre Vornicul Manu (din ordinul luI Enghelhard). (21
Impiegatil subalternI al Divanulia intre 1808-1811 sunt cel urmAtorl:
«Cinovnicii Divavultd, ce4 oriuduesee Comitetul
Stoln. Dinu (vechiti). Medelnicerul Cbiriac (vechiii). Al 2-lea Log. de sus,

Nicolae Guliano (1809). Al 2-lea Logof. de jos, Dumitrache Ghica) 1810
Febr. 1; al 3-lea Logof. de sus si al 3-lea Logof. de jos, vacante In 1810 Mar-
tie 1, cel putin n'am anal numele lor la acest an. La 1812 sunt rinduitI
LogoielI al treilea : Costache fost cApitan de lefega i Costache sin Nicoli.
Serdar Petrache (?) (vechiti). Sluger FlAducanu Poenaru* Condicaru, vechiil ;
Pitar Ion Rafailr, vechik biv al treilea Logof. Zamfirache*, vechith
Nitu Condicaru, vechiù. Nicolae Logofkul Caloian, vechiti. Scarlat Logof.
de taink vechiti La 1812 succede Iancu Goroneanu, fArA caftan, apol
Gheorghe. Doul odAiast 24 LogofeteT. (3)
Cod. LVII.
Cod LXIII, fila 5 verso.
EcA un pitac clin 1810 Tulle 16, relativ la lefile impiegatilor, la nu-
mele cArora am pus un asteric:
Catre gheneralul Enghelhard
Cu cinste facem arkare excelenteT tale, cA intre cinovnicil DivanuluI se

af16. vecht in slujbA i acestI 3 cinovnic, insA Slugerul RAducanu Poenaru
ce are 16fA talen I 70, i pitarul I6n RafailA ce are 16fA talen l 60 si Zamtirache
treta (al treilea) Logofk, ce are 1615, talen l 50 pe lunk a arora 1611 dupl
vechia lor slujbA i strAdania in care s'ají aflat si se aflA slujincl DivanuluI
tot-deaunu nelipsitI, iar mal virtos dupA seumpetea ce se urmézA. acum
urcAndu-se tóte la intreit pret, in adevAr le este prea putin6. de nu le
ajung niel pe jumAtate mAncarea i cele-l-alte, aflAndu-se ennenT familitT, cu
neveste si copiI; pentru aceea dar dreptate aú, de nu mal mult incai sA
li se indoiascA 16fa, i flind-cA indoiala acésta nu cuprinde vre-o sumA
mare, ci numaT taler/ 180 pe lunA ate treY, nu lipsirAm a arAta ExcelenteI
Tale, ea sl bine-voesa spre a-sT dobAndi acestl vechT einovnicI ajutorul
acesta. 1810 Tulle 16.
Al UngrovlahieI lgnatie.
Manolache Cretulescu, Grigorie Ghica, Istrate Cretulescu, Constantin BA-
lAceanu, Vel Vist. Varlaam, loan ComAneanu. (Cod. 66, fila 24 v.)
www.dacoromanica.ro
272 V. A. IIBECHII
Intre aniT 1811-1812 sunt urmAtoriT:

Slugerul RAducanu Poenaru, condicar DivanuluT.
Pitarul IonitA RafailA de tainA.
III Logofè't Zamfirache de tainii.
III Logofét RAducanu DrAghiceanu de tainA.
Nitu Loge& de tainA.
Scarlat Log. de tainA.
III Log. de sus, Costache.
III Log. de jos, Grigorasco.
/I Log. de sus, Iancul Ralet. 1811 Ianuar 3 (1).
I. Divanul serie Logof. de téra de sus, «fiind-c5, trebile DivanuluT sunt
multe si grabnice i Sluger RAducanu i Pitar RafailA, vedem cA nu ur-
mézA a pAzi la Divan dupA datoria lor, pricinuind cA cautA trebT de ale
Logofetiei, la dumné-ta; de aceea Divanul poruncesce, ca de acum inainte
mal sus numitiT sA se afle negresit la Divan, spre a da ajutor la
curgAtórele trebT si a fi nelipsitT de diminétA pAnA la prinz i dumné-ta
orT-ce trebT veT avé de ale LogofetieT, a le cAuta de diminétA pAnA la
prinz, BA vil la Divan BA le cautT, iar nu a casA, fiind-cA dintr'acésta se
pricinuesce cusur la curgAtórele grabnice trebT ale Divanulut 1810 Sept. 10
ModificArile intimplate tot in 1811 si 1812 in tagma DivanuluT le da
lista ce dam in notA. (2)
(1) Cod. LXV, fila 50.
(2) Tagma Divanului.
Dumné-luT biv Ve! Stolnicul Dinu, dumné-luT biv Ve! Medelnicerul Chi-
riac, dumné-luT biv Ve! Slugerul RAducanu, dumné-luT biv Vel Pitarul
I6n RafailA, biv III Logofét RAducanu Tocilescu, Nitul Logofét, &lariat.
UrmAzénu.
25 LogofeteT micT de Divan MBA 13 de sus si 12 dejos. De sus: ChirilA,
Ionith Speténu, Ghica Ión, Pandeli, Costache, Stanciu, IonitA, Costache
TrAsnea, Mihaiü, Neculae, Pascale sin Mateill Postelnicelu, Dinu Berchi-
cénu, Costache BAesanu.
De jos: Mihalache Mariuténu, Grigorie MArgArit, Manolache, Nicolae i3oT-
mescu, Costache, Costea, PanA, Constantin DAnciulescu, Alece Mateciuc,
IonitA zet Nitu, Saya, *erban.
OdAiasT: Stefan la cancelarie, Gheorghe la comitet, Nicolae la Divanitt
Logofeti sulit pe Ifingl ce! 4i§y Vel, de sus si de jos, incA 1 logofgt al 2-lea
si altul al 3-lea de sus §i 1 logof. al 2-lea si altul al 3-lea de jos.
www.dacoromanica.ro
ISTORI A ROMiNILOR 273
Intre posturile Curtil Gospod, carT se mal pastréza, este si Ispravnicia
De la isidiul Divan.
Fiind-ch cu tréba LogofetieT al treilea de Ora de sus, a gasit cu cale
Divanul si a orinduit pe d-luT sin Clucer Vasile, sa aibä dar de acum
inainte a lua acésta tréba asupra-T si a urma slujbeT datorieT sale, cu buna
orinduiala, pazind nelipsit la Divan. 1811, Aprilie 25. (Cod. LXV, fila
74, verso).
Metropolit Ignatie, Sovetnic Loginof, Iosif Arges, Radu Golescu, Isaac
Ralet, Mihalache Manu Vel Logofk de Divan.
De la intdiul Divan emita.
Fiind-ca cu tréba vatasiel de aprocp orinduesce Divanul pre Enache Pol-
covnicul in locul MedelniceruluT Brezoianul, sh aiba dar de astacIT inainte
sà faca zapt tréba acestuT zapcilic si pre totT 6meniT aproqescT, urmand
Cu tótá osardia a cauta treba si a pazi napristan la Divan. 1811, Februare
1. (Cod. LXX1, fila 78.)
Al Ungro-Vlahiel Ignatie, Iosif Asges, Const. Chica, Barbu Vacarescu,
Ve! Vistier.
S'aú orinduit cu asemenea pitac pentru Eies-care. 1811, Februare 3

(Cod. L.XXI, fila 78):
Ceaus de aprolY pre Nicolae, Vataf de Divan Manolache Florescu; Vatat
de paharniceT Costache Andronescu s'ají orinduit cu pitac. -- 1811, Fe-
bruare 18.
Tagnia Logofe(ilor Divanului de prel de jos, lét 1812.
Al 2-lea Logofét biv Vel Stolnic, Dumitrache Toplicénu, rinduit de la
Martie 15.
Dumné-luT Biv Vel Pitar, Ieln Rafaila, LogofetieT de taIna, cu
caftan, vechiù.
Al 3-lea Logork, Costache Biv capitan za lefegiT, Martie 1.
Logofk de taina fax& caftan, laneu Gorunénu, Martie 1, in locul eepo-
satuluT Nitu Logorétul.
Logofe(ii Divanulafi.
Mihalache sin Medelnicerul Gheorghe la cantelaria rusésca a DivanuluT,

Ionita zet Nitul, Costache, Nicolae *oimescu, Alecu, Manolache, *erban
Sinchea, in locul luT Grigorie, Ionita Cireseanu, in locul luT Constantin
Danciulescu, Apostol sin Vasile, in locul luT Grigorie Margarit, rinduitT de
la Martie 1; Serban Pana, ajara, la comisia revizieT; Saya la dumné-lor
velitiT boierT ; 'Polihronie Iamac.
V. A. Urechiel. Ro:ruin:70r.
www.dacoromanica.ro
274 V. A. 1JRECHII
de Curte. In 1 Februarie 1811 este rinduit epistat al acesteT IsprAvniciT pi-

tarul Alecu, in locul luT paharnic Pan& Costescu. Din cartea de numire se
vede, cA, onorariul acestuT post era aleatoria, din (lece la suta de leT ce se
cheltuia din porunca DivanuluT pentru intimplAt6rele trebuinte ale ace-
stuia (1). VAtaf de Curte era la 6 Februarie 1811, Gregorie Creteanu.
In Octobre 1810 Divanul, care era in casele DomniteT Ecaterina Caragea
este mutat in casa VorniculuT Golescu, dupA ce ele se deseartä de un
spital rusesc (2).
InsusT primul Divan si Comitet al T6reT MuntenescT pune pro Isprav-
nicT sub privigherea ofiteruluT muscal, numit pe lAngl fie-care Ispravnicat,
1812 Iunie 1. S'a orinduit 3-lea Logofk de 'V&A de jos, Costache sin
Medelnicerul Nicoli.
1812 Iunie 1. S'a orinduit Logof6t de tainA, Gheorghe Logofëtul.
1812 Iunie 1. S'a orincluit Logofa de Divan, Mihalache Giorgiache, in
locul lift *erban Sinchea.
(1) voqr anexa No. XVI.
Este locul sä drun un document, prin care Divanul Prim, la 3 Maiù
esplicA ILA Steter, in ce constA, o dregAtorie putin cunoscua, acea de ici-
ciohodar :
Raport cAtre *toter, rèspungénd la intrebarea luT despre boeria luT Ici-
ciohodar. «De care nu lipsim a arta EscelentieT Tale, cA acéstA, boerie,
ce se numesce Ici-ciohodar, este alcAtuitA din vechime, de sumA de anT,
si are irat de iea de pe la -Vote prAvAliile atat din BucurescT, cât i de pe
afarä prin judete, insA de la ceT ce lucrézA mestesugul cismArieT, de la o
prAvAlie tal. 1 vechiù, iar nu sA iea de pe la locuitorT, care boerie dupä
obiceiù inteacest an s'a dat acéstA trébA la Grigorie Argintoianu, pentru
6res1-care ajutor, flind fecior de boer scAp6tat si ea un lucra canonisit,
asa s'a obisnuit tot-d'auna, ca cArtile sa se pecetluiascA cu pecetia rir
sA se iscAléscA de Logof6tul cel mare, fiind scrise dupA condica Divanu-
luT »-1811, Maiil 3. (Cod. 66, fila 93.)
(2) Cd trd Generalul Engelhard.
Cu cinste facem ar6tare ExcelenteT Tale, cA Lutninatia sa Domnita Eca-

terina Caragea ne Wit arRare, cum cA casele LuminAtieT Sale, unde se aftd
acum, Divanul, nu voesce a le da tot cu acest pret de talerT 3.000 chirle pe
an, precum aú fost panA acum, cerênd un pret adAogit i feirte mare; ci
flind cA cu pretul acesta de talerT 3 000 am gAsit alte case, ale dumné-luT
VorniculuT Golescu, de aceea nu lipsim a aréta HxcelenteT Tale, rugAndu-ne
ca sA bine-voescT a porunci cinstituluT Comitet al PolitieT, ca sh desarte
aceste case de spitalul ce se OA intrinsele. 1810 Octombre 23.
Ni se pare cA aceste case ale luT Golescu sunt vechia aripA a palatuluT
actual regal.
www.dacoromanica.ro
când la 30 Octombre 1809, 1.60 pre Vice-Presedinte Engelhard, sa bine

voiasch a ordona acelor of4eil a nu Ingädui niel pro Ispravnicl, niel pre
vre-un slujba§ sä supere pre locuited cu ctitusY de putinä luare mal mult
preste cuprinderea ponturilor i poruncilor Divanului (1).
E de amintit cA la Divan este organisatä in 1810 o seciune qis5, «Can-
celarla Divanulul cea rusgsca. ProbézA aceasta dou6 acte ce drtm in nota g.
Intrebuintarea limbeI rusescI incepe a se impune in unele administra-
tiune. Acum Generalul-sef rus cere, ca la unile vämT funcionari sà scie
si rusesce (3).
(1) Cod. LXVI fila 58 verso.
(2) Dela întàiul Divan.
«Fiind cä registratul de coleghie AndreY Brohowniliow, ce a slujit mal

intaiù la cancelarla Divanului cea ruséscd §i al doilea la comisia cercetát6re,
s'-a cerut voYe ca sä ésä din slujbele acestea, dupä a sa cerere s'a slobo-
zit de la numitele slujbe i fiind purtat cu slujb5, curath, i s'a
tlat la máxil aeest atestat dela Divan, spre adeverirea slujbelor sale. 1810
Octombre 24: Vel Vistier.
L. S.
PriT
De la 1 Divan si Contad al Principatului Valachia

Fiind cá. acest Machedonski ce a fost porucic la Cazacif Voloslci Polc
aflat slujind perivocic (?) §i la «KmumApia» ruséseä a Divanului, §i acum
a cerut prin jalbä cb.trä Divan al sloboade de la acéstä slujbä, dicênd
cA nu mal pelte sluji, dupä a sa dar cerere, s'ati slobodit de la numita
slujbrt si ca sä [le sciut eä s'a aflat slujind si la numita cancelarle ì s'a
dat de la Divan la m'AM' acest atestat. 1810 Septemvre 30.
(3) Eacä actul probtind acésta:
Contitelul politiei clin
Ar6tând curgerea pricinel ce s'a intimplat In cnejiea MoldoveT cu Nour

ettrciumarul i Ivanov Chlärasul, ce era orinduit de atre Ispravnic pentru
stringerea vämeI dupä märfurI, carI intr'o vale ce se numesce Claca I3uga
s'a ucis de ditra nisce neguthtorr, cu bänuiall cà aü fost ennenT KIT, in-
www.dacoromanica.ro
276 V. A. IIRECHIA.
I-ul Divan si Comitet serie boerilor divanitY, «A s'a hotarit intrunirea la

Divan la 1 c6s din di spre a cauta trebile, 'Ana la 5 césurT, (1) si apoT
mérga fies-ce care la prinzul s66, iar cand vor fi trebi a nu se putea sa-
virsi, a se stringe i séra.» Se ordona in consecinta, ca FA se dea sfirsit
pricinelor, iar care va fi cea maI mare pricina, mal mult de 5-6
nu se zabovésch. «Si dumné-ta cinstit Vel Logofk de Ora de sus, O. dal
nizam zapciilor, ca pricinile sa le aduca cu un cés mal nainte, &lie/ la
12 césurT de diminéta spre a nu sta boeriT asteptand. 1811 Aprilie 25.
Radu Golescu, Isac Ralet, Vornicul Manu, Ve! Vistier, Vel Logofét.
Un curios incident se intimpla in Divan, In Ianuarie 1810. Unul din Di-
vanistI reclama la comandantul Rus, ca., in nisce adrese ale DivanuluT
tre Feld-maresalul i catre Generalul Isaiew, s'a v6c,lut semnat, färä ca
el sa fi semnat acele adrese. Divanul rèspunde la intrebare : ca mal intaia
sa i-se spuna pre cine banuesce de asemenea fapte?
Afacerea pare ca, rè'mase Para urmare(2).
La 18 Ianuarie 1810 Engelhard ordona 1-iuluT Divan «sa dea quartir Po-
litia» (Cod. LXII, fila 1 verso)
Dam in anexe (Nr. II) un formular dupa, care, la 28 Ianuarie 1810
Divanul a numit «Capitanl de mijloe de margine 0, de potera» peste Olt si
In alte
Capitanil mal erati si de swum Acestia steteati nelipsitT pe langa ¡spray-
niel i eraa datorT sA insciinteze adese pre Ve! Spatar de orT-ce se in-
timpla ski se simia in judet. Cele-l-alte obligatiunT sunt identice cu ale
CapitanT.
E de amintit ea la FocsanT Capitanul de scaun se numia Ceauf i avea
un stég de buciug de o suta de buviugasY (3).
In 10 Ianuar 1810, «Divanul fi Comitet al Principatului Valahid» tri-
mite o carte deschisä la t6te Ispravnicatele si la Caimacamia CraioveT,
prin care le arata, ca doT IspravnicT ati lost indepartatT din slujba pentru
sciintaza DivanuluT ValachieT, ca sa ingrijasca a orindui vamesT pe la

schele 6menT cinstitT eu seiintli de limbit rusésed, cariT si eT ComeniT ce-'T
vor orindui sa. fie asemenea cu sciinta de limba rusésca, ca O. nu se mal
intimple aceasta, ce s'a intimplat nu numaT din pricina neintelegeriT
vorbelor unul altuia cand la loc.; tara de 6menT aflandu-se si negutatoriT
cu sume marl de banI langa sine fiind, eu temere cA numitiT vor fi hotT
omorit; pentru care si totI ispravnicii sa se insciinteze.
De la 7-12 ore europenesel.
Cod. LVII, fila 45 verso. Vedi anexa No. I (pag. 286.)
Cod. LV1I fila 51.
www.dacoromanica.ro
ct nu sl-ati ¡emit datoria bine. «Acésta se face d-vestre sciuta, ea sä fie de

pilda i sa luatl mesurile . . . ye desehidetl ocha a fi cu luare aminte
ve punetT silinta farä preget a sevirsi poruncile ce vi se trimet,
pentru implinirea trebuintelor ostaseseY ; al 2-lea se ve luatY séma
bine pentru d-tre maY ales pentru zapciiT i 6meniT d-tre, sa nu
se facä nimenuI intru nimio vre-o nepastuire i hrapire sé e vre-o nedrep-
tate locuitorilor. . . . (1)
Cum se explicä destituirea de cetre Divan a luI biv. Ve! Logofet Scar-
lat Greídilleanu, din Ispravnicatul de la Rômnicul-Serat, din 10 Ianuarie
1810, fata eu recompensa ce Bagration acorda acestuiasT boerie, ea 'spray-
nic de Foesant in 12 Martie 1810? Bagration li trimite o patenta si un
inel de brilant pentru slujbele ce acest boer adusese «multamind °stile si pro
bolnavt» (2)
In 28 Februar 1810 Primul Divan numesee un al treilea Ispravnie pe

lîngä ceY doI vecht In pitacele de numire Comitetul cbiame, pre acest
al treilea ispravnic Cu numele de «Ajutor». Li se serie acestora:
ce la Ispravnieatul te-aY randuit i dumné-ta Odor, se. te scolI se
mere la judet si la orT-ce ti se va da povetuirT de catre col întàiú al
(l-tale mal marl orinduitT la acel judett se fil cu toate silinta a face se-
virsire, ea sa-1 afle toate poruncile implinire la vremea lor, ferindu-te de
orT-ce urmare impotriva, ca eu slujbe, plecuta aretandu-te i departat de cele
vetämat6re, sA pott dupe, vreml, a te sui la impertasire desavirsit ispravpic
a te orindui (3).
Cu ce scop °rah' creatT acestY ai treilea IspravnicT? O risipa mal mult
de bant de eraturl si un jacas maT mult pe judet! Nu ajungeae cci doT
ispravnid i ofiterul muscal alipit linga el pentru a suge teara?
Dem, in anexa IV, formularul de carte dupe, care, in 28 Februar 1810, ail
fost numitT de Comitet IspravniJul dintaie i cel de al doile (4).
Asemene si diverse acte relativo la anchete de abusurT de ispravnict
vatalT de plaiurl i diversY functionarT.
In Anexa No. V se pcSte avea catalogul destul de complet al isprav-
nicilor din anul 1812. E de observat cA aprepe t6te numele acestor is-
pravnicY sunt nume romanescl . INCA jafurY se facura in anul aeesta,
apoi tot FanariotiT era(' de villa? (5)
Vedl Anexa III.

Cod. LXIII, fila 76 verso.
Cod. LVII fila 76.
VezT anexa IV.
Vedl Anexa V.
www.dacoromanica.ro
278 V. A. IJRECtili
Dam in anexA si c*Ate-va liste necomplecte de \ratan de plait' din 1811

si 1812 si °Ate va nume de condicarT de judete pe acelasT an (1).
Importanta postulul de condicarT la judete e relevatA si in actul anexat
sub No VII prin care la cererea ispravniculuT de VAlcea, se destitue un
condicar neprahticos §i inlocuit cu un altul (2)
Nume-r6se neintelegerT se nAsceati intre ispravniciY de judet. Fiind doT,
ba in urmA, adhogindu-se si un ajutor, care de care Ambla sA-sT arogc
prioritatea. Mal ales «pretindirisesce fe-care a avea pe samesul judetuluT cu
OM cancelaria zarafficulut la dinsul, pentru ale sale in parte pretenta,
unul Cu cuvint cA este mal vechia ispravnic, altul cA este maT mare la
rang de cAt altul . .»
.
AceastA ceartA e terminatA de Ve! Vistier, in 18 Iunie 1811, prin dispo-

tiunea, cii zarafia adech samesia sä nu fie niel la un ispravnic, ci la un loe
deosebit . .. si IspravniciT sA, fie datorT a da stmaesieT oameni de pazA (3).
0 depAsire peste drepturile IspravnicatuluT este reprimatA de intAiul
Divan, in anul 1811. Ispravnicul de SAcuenT Scarlat MihAilescul 41 per-
mite a numi insusT, cu de la sine putere, pre polcovnicul de judet. Mamie
SpAtar reclamA la Comitet contra acestei urmArl si Comitetul, la 11 lulie
1811, ordonA indepArtarea din trébA a rinduituluT IspravniculuT, cA va
remAné acela ce este orinduit de cAtrA dumn&-luT Epistatul SpAtArieT (4).
Bania Craiovei.
Ca 7 Martie 1810 Logof. Const. Samurcas este rinduit de 13agration la
epistasia BAniel de Craiova, in locul celuT ce ail fost Ban, Vornicul Barbu
VAcArescu (5).
In contra luT C. Samurcas s'ail agitat uniT boieri, intrigAnd in contra
luT. De abia era numit in Epistasia BAnieT si Vornicul C. BAlAceanul Epis
tatul ArmAsieT l'a denuntat lui Crasno-MilorevieT:
«cum cA, tine asupra sa talen T 13.250, banT al VisterieT, implinitT de zap-
ciT de cAnd se afla Armas.»
Generalul presedinte de Divan trimite casul in cercetarea PrimuluT Di-
van si acesta rèspunde la predlojenia luT Crasno MilosevicT, din 12 Maiti
sub No. 365: «Divanul indatA a fAcut porunc5, ca sh trimitA negresit
acestT ban'T aicT la Divan, a se face urmare dupA porunca Excelentiel tale;
(I) Ved1 Anexa No. VI.

V&A Anexa No. VII.
Vedl Anexa No. VIII.
Cod. LXIII fila 76 verso. Vedl actul de umpire la Cod LXVII fila 66. Vedl An IX,
Vedf Anexa No. X.
www.dacoromanica.ro
iar pentru Armasie al-6am ExcelenteI tale, cá mal nainte s'ag. aflat Armas
Iordache Filipescu, Mara de stralucitul cnéz Bagration, carele lipsind, cu
pitacul DivanuluT s'ají orinduit dumné-luT Logofkul Samurcas vechil de
Arrnasi, insa de la 24 ale trecutuluY Februarie i aü fost Ora. la 25 ale
lunel luT Martie, c6',nd atunci orinduit epistat dumné-luT Vornicul Ba-
laceanu» (1). 1810 Maiii 17. (Cod. LXVI, fila 1.)
(1) Mal urinezI ae6stä afacere qi in lunie i Tulio urmAtor.
Catre Ex. Sa Gh. Crasno-Milopvici. De la I-iul Divan.
Cu cinste a primit Divanul predlojenia Excel. tale scrisa de la 12 ale

acesteT lunT, cu No. 365, pentru jaiba ce a dat dumné-lul Vorn. Const.
Baläceanu Epistatul Armasiel asupra Logofkulul Const. Sarmucas, cum eh
tine asupra sa tal. 13.250 bani al Visteriel, implinitT de zapciT de alud se
atla Armas. Pentru care Divanul indata a facut porunca, ca sa trimita
negresit acestI banT aicT la Divan, spre a se face urmare dula porunca
Excel. tale; iar pentru Armasie arilitam Excel. tale, ca mai Mainte Ara
Armas Iordache Filipescu, intarit de stral. cneaz Bagration, careto
Cu pitacul DivanuluT s'a orinduit dumné luT Logof. Samurcas, vechil de
Armas ins5, de la 24 ale trecut. Februarie si a fost pana la 25 ale luT
Mart., cand atuncT s'a orinduit epistat al ArmasieT dumné-luI Vornicul Ba-
laceanu. 1810 Maiil 17. (Cod. .LX1, fila 84.)
MilosevicT serie 1-iuluT Divan, la 12 Maid 1810, ca «Vorn. C. Balaceanu
Epistatul ArmAsieT prin jaiba ce a dat'o araa asupra LogefkuluT Samur-
cas, cà fiind Armas a implinit de la zapcil tal. 13.250, carT banT sunt ve-
nit al VisterieT i dintr'aceTa i se cuvine a lua léfa sa de la Ghenarie
para la 1 a luT August. Si acestI banT Sarmuoa IT tine la dinsul nesoco-
tind ea el iea léfa de la treT, adeca de la Armasie 011a la 1 a luI August
qi de la Caimacamie i Muja Craiova MilosevicT declara, ca «nu gases°
de trebuinta ca sa intru in vre-o cercetare a indestula cu léfa pre jaluito-
rul Balaceanul si pro Samurcas Ora atuncT para ce voiù primi de la
Divan cerutele insciinarT pentru veniturT i lefl Cu carT se indestuléza
cinovniciT ce slujesc aicI prin marile dregatoriI. Asisderea i Ora nu vor
face dupa ce vor cerceta dupa ac6sta cuviinciósa orinduiala. Etr mal
inaiù de cAt téte acole ark, dula datorie, DivanuluT, ca sa faca cerero
de la numitul Samurcas de baniT, ce i-ati implinit de la zapa!, tal. 13.250
a-T trimite si a-T rastra la Visterie, para se va primi de la mine hotarirea;
pentru acésta implinire astept de la Divan cat mal grabnica insciintare.
Asisderea si pentru acésta: de aü fost de cinevasI intarit Sarmucas Epis-
tat de Armasie si din ce vreme orinduit spre implinirea acesteT dre-
gatoriT? BucureseT, Maiti 12, 1810. (Cod. LXV, fila 33.)
NB. 1-ul Divan i Comitet serie la 17 Majá 1810 luT Sarmucas wintaial
dregeitor al Divanulin Craiovean» sa tramita baniT 13.250 talen T la Divan, apoT
raportézA ala luI Engelhard.
www.dacoromanica.ro
280 V. A. IIRECHIÀ
In functiunea de Caimacam al Craiovel, la 27 Ianuar, anul 1811, este

rinduit Vornicul Manolache Lahovari (1).
Ceitre Generalul Engelhard.
Cu caquta cinste a primit Divanul predlojenia ExcelentieT Tale de la
12 Maiù, sub No. 365, poruncitére, ca sa implinésca Divanul talen T 13.250
de la dumnéluT Logoi6tul Samurcas, baniT Armasiel i WI tie in pastrare
la Armasie Ora va primi hotarire de la Excelenta Ta i catre acésta
insciintam ExcelenteT Tale de a fost de cine-va intarit dumné-luT Logo-
fan' Samurcas la epistasia ArmasieT si de la ce vreme s'a orinduit? drept
aceea nu lipsim cu cinste a ee'spunde ExcelenteT Tale, cä cAt pentru ba-
niT ce s'ail çlis mal sus, indata a trimis Divanul mumbasir cu scrisére
catre dumné luT Logofiltul, ca implinésca, dupa predlojenia Excelen-
teT Tale, si s'a intors orinduitul mumbasir MI% de niel o isprava, fara
numaT cu o scrisére a dumné-luT catre Divan, r6spumpt6re, cà pentru
acestT banT are a trimite jalba catre Excelenta Ta; ci de va lì trimes séil
nu, nicT o sciinta, nu avem, de care si ne rugam ExcelenteT Tale, sa aibti
Divanul cinstit réspuns, in ce chip sa urmeze, iar pentru epistasia
dumné--10 Logolaul Samurcas, sciut sa fie ExcelenteT Tale, eh ArmasieT
dui-A
ce s'a lipsit din Armasie dumné-luT caminarul Iordache Filipescu, a po-
runcit stralucitul Cneaz Bagration, prin graiù, cnézuluT Trubescoie de a lis
pré sfintieT sale parinteluT Exarh, ca sà se orinduiasca dumné-luT Logo-
fétul Sanaurcas vechil al armasieT, care acea porunca facênd pré Sfintia
sa cunoscuta DivanuluT la 24 Februar, ail orinduit pre dumn6-luT Logofaul
Samurcas, panä sa se orinduiasca altul la icésta dregatorie si a statut
'Ana la 24 ale luT Martie, adecti o lima, cand atuncT s'a orinduit epistat
ArmasieT dumnéluT vornicul Constantin Balaceanul cu intarirea luminatuluT
Graf, mal marele comandir al armieT. 1810 Iulie 2. (Cod. LXV1, fila 15).
(1) lath' cartea deschisa catre cele 5 judete oltene, vestinclu-le acésta Cad-
macamie :
«Publicatiile ce s'ail facut catre IspravniciT de la cele cincT judete ot peste
Olt, pentru orinduirea CaimacamieT dumnéluT VorniculuT Manolache La-
boyan i la Divanul CraioveT.
«De la Intaiul Divan si Comitet al PrincipatuluT ValachieT. Dupa cinstita
predlojenie a EscelenteT sale, dumné-luT adevòrat sfetnic de taina i col
d'intaiù septor al DivanuluT, i cavaler, Vasile IvanovicT Crasno MilosevicT,
hotarindu-se de catre Excelenta sa, dumné-luT Biv vel Vornic Manolache
Lahovari la 27 ale acesteT lunT, s'a orinduit întâiü ocarmuitor la cinstitul Di-
van al CraioveT dupa a domnieT-sale ounoscuta destoinicie, in locul dumn6-
10 fratele Vol Vistier Costache Samurcas, care a fost !Ana acum orinduit
ocarmuitor al Divan uluT CraioveT, drept aceea nu lipsesce Divanul a o face
sciuta i cunoscuta acésta i dumné-vcistra ca pentru verl ce trebT i po-
runcT ale DivanuluT se vor da dumné-v6stra, prin dumnéluT O. le urmatT
O. le savirsitT intocmaT, cu tótä osirdia i protimia, fara de col maT
putin cusur.»
Ignatie Mitropolit, Iosif Arges, Manolache Cretulescu Ban, Constantin Ghica,
an, Sovetnic Loghinoff, Vel Vistier.-1811, lanuarie 27. (Cod LXXI, fila 19)
www.dacoromanica.ro
In locul lul Lahovari maY apoI fu numit Graful Dudescu (1).
(1) De la intedul Divan, si Comitet al Principalului

S'a dat acéstA carte a DivanuluT dumné-luT biv Vel Logofòt Costache
Graf Dudescu, carele fiind sciut i cercat intru vredniciile i iscusintele
slujbeT Cu care s'a arAtat in diastima marilor logofetil al curteT ValahieT, s'a
orinduit din porunca StrAlucirii Sale mal marele comandir al armieT graf.
Cutuzov, la Divanul, CraioveT in locul r6posatuluT vorniculuT Manolache La-
hovari ce a fost pAnA ce a murit, acolo orinduit, cu epistasia DivanuluT
Craiovel; drept aceea dar, ca un intAiù dregAtor i cApetenie a DivanuluT
CraioveT, ce se af1à acum dumné-luT mal sus numitul fratele boeriti, indatA
ce va sosi la Craiova, numal decAt s'A imbratiseze tóte trebile eke privesc
si atArna la memurietul i ocArmuirea DivanuluT de acolo, iar maT virtos
curgAt6rele trebT cate se urmézA pentru implinirea celor trebuincielse ale
prea puternicelor imp6rAtescT ostirY, ce se afIA, intr'acele eincl judete ot peste
Olt, dupA poruncile i povètuirile re i se vor trimite d-sale de cAtre Di-
vanul de aicl, cu care este dator i plirecsusios dumné-luT a corespondarisi
necontenit pentru orT-ce madea i trebuinte din acele ce s'a lis mal sus,
precum i osebitele madele politiceseT i pricinT de judech'tY ce vor avea
intre dinsiT locuitoril pArtiT loculuT, sA le mute i sA le cerceteze in Divan,
dupA dreptate i dupA poruncile DivanuluT de aicT, avénd impreunA si pe
dumné-lor cinstitil boerT divanitT de acolo, ca sA le sAvirsésch fArá intAr-
(Pere, spre a nu se cheltui ipotesiariT perde vremea i munca cu
prelungirea judecAtilor; asijderea i pentru slujbasiT si dregAtoriT acelor cincT
iudete, earl IT va vedea i if va cunósce dumné-lul cu bunA dovadA, eh nu
sunt vrednicT i cA nu se 01.tá cu bunA orinduialA, saü cA sunt pornitT
spre nApAstuirea sAracilor locuitorT, sA fie datoriti a insciinta aci Divanul, spre
a se lipsi unit ca aceia si a se orindui altiT in locul lor, pre earl II va alege
si-T va arka dumné-lul cA sunt destoinicT la acele slujbe séti dregAtoriT, ca
O. se pAzéscA o bunA intocmire si orînduialäsi la acele cincl judete la téte
trebile i pricinile, iar mal virtos dreptatea fie-cAruia i ap6rarea s'Aracilor
locuitorT de cel mal mic jaf, nApAstuire i nedreptate, cAcT pentru unele ca
acestea insusT dumné-luT are a da sémA. Drept aceea, se poruncesce atAt
dumné-v6strA einstitilor boerT divanitT ot Craiova, i dumné-vóstrA isprav-
nicilor acelor eineT judete ot peste Olt si tuturor eelor-l-altI dregAtorT
slujbasl, sA cunóscetT pre dumné-lui maT sus numitul boeriti pArnè'ntén i vred-
nic de neam, de orinduit de cAtre Divan din porunca strAlucitulul glavnaia
comanda la dregAtoria cea mal mare a ValabieT ceI miel, in locul r6posa-
tuluI dvorniculuT Manolache Lahovari, dAndu-T fie-care cuviinciosul sevas,
ascultare i supunere. 1811, Decembrie 26.
De la intdiul Divan si Comitet al Prineipatului Valahiei dilre duntne,-lor

boeri divani(i de la Craiova.
Fiind-cA dupA predlojenia ExcelenteT sale dumné-luT general maior i ca-
valer Comnino vice-president DivanuluT ce a venit la Divan sub No. 1.554
www.dacoromanica.ro
282 V. A. URECIIIX
LuT Dudescu urmézh, pe scurt timp Vornicul D. Racovith (1).

Duph, Racovith este numit cunoscutul fost mare Vistier C. Varlaam.
de la 25 ale acesteT lunI, din porunca LuminAtieT sale maT mareluT coman-
dir al armiel graf Cutuzof s'a orinduit aci la Divanul CraioveT si la acele
cincI Judele ot peste Olt, inthitl ochrmuitor si chpetenie dumné luT fratele
Vel Logofét Constantin Dudescul in locul réposatuluT dvorniculuT Manolachi
Lahovari, ce a fost Ora child a murit ochrmuitor DivanuluT Craiovel, nu
lipsesce dar Divanul a o face sciutà si cunoscuth dumné-v6strh acésta ca
sh avetY cu totiI al da cuviinciosul sfat si a 1 cunósce de mal mare ochr-
muitor si chpetenie phrtei 1°01114 ca unul ce dumné-luI este inshreinat cu
telth ochrmuirea trebilor in partea loculuT, iar mal virtos ch de la dump&
luI se cere si tétä shvirsirea trebilor si a zaherelelor osthsesa, ce urmézh,
acum inteacésth vreme a le implini Vote Mil de a se face vre un cusur, duph,
pov5tuirile ce s'ail dat de aicI, pentru care si este dator a corespondarisi
adesea cu Divanul de aicT, ca sh i se trimith cuviinciésele poruncI; asij-
derea si pentru dregAtoriT si altI slujbasI aT acelor cincT judete pe carI if
va cunósce dunané-luI cu bunh dovadh ch sunt nedestoinicY si ne urmh-
torI la shvirsirea poruncilor séri cu niscal-va jafurI si nApAstuirT locuito-
rilor, pentru uniI ca aceia are vole a insciinta Divanulul aicT si dup. ale-
gerea dumné-luT is6, se orinduiasch altul intr'acea slujbA si dregAtorie; cum
si la pricinile de judechtT ce se urrnézh aidl. la cinstitul Divan sh avetT
dimpreunA cu dumné-luT a cerceta duph, dreptate si duph poruncile ce le
vor da de aieI de la Divan, fArà de a se face vre-o nhphstuire la vre-o
parte si spre a lua fies-care shvirsirea el in vreme a nu se zhbovi ipote-
siariT perdendu-sl vremea lor cu prelungirea judechtilor. 1811, Decem-
bre 25. (Cod. LXXI, fila 32.j
De la intaiul Divan si Comitet al Principatului Vala,hiel catre dumnd-lor

Ispravnicii din cinc i judete ot preste Olt.
Fiind-ch duph predlojenia ExcelenteY Sale dumne-liff glieneral-maior
i cavaler Comnino vit-prezident al Divanuliff, ce a venit la Divan
sub No. 1,554, de la 25 ale acesteT lunT, din porunca luminAtieT sale
maY marele comandir ale ArmieT graf Cutuzov, s'a orinduit aci la Divanul
CraioveI si la ac,ele cincI judete ot preste Olt inthiù ochrmuitor si cape-
tenie pro dumné-luT lratele boerin vel LogoRit Constantin Dudescu in locul
r'éposatulifi dvornic Man olache Lahovari, ce a fost phnh chnd a murit
ochrmuitor DivanuluT Craiovei, nu lipsesce dar Divanul a o face sciuth si
cunoscuth dumné-vóstrA acésta, ca sh avetT cu totiT a-I da cuviinciosul se-
vas si a-1 cun6sce de mal mare ochrmuitor si chpetenie phrteT loculuT,
ca unul ce dumn6-luT este insArcinat cu tcStA ochrmuirea trebilor chte pri
vesc in partea loculuT, iar maT virtos ch de la dumné-lul se cere si t6th
sAvirsirea trebilor si a zaherelelor ostAsescI, ce urrnézh acum inteacesth
vreme a le implini telte WA de a se face vre-un cusur, duph, pov'eluirile
ce s'ail dat de aid, pentru vare si este dator a corespondarisi adesea ett
(1) Veill anexa No. XL
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMKNILOR 283
Acesta la 27 Maja 1812 reclama primuluT Divan óre-care independenta

a OltenieT, óre-care autonomie, prin faptul unor mal marT atribute acor-
date Baniel. Primul Divan comunica cererea luT Varlaam catra Ciciacoff,
la 31 Maiti acelasT an 1812 (1).
Anteriormente, Martie 1810, Paharn. loan Ganescul este numit in Di-
vanul CraioveT in locul CluceruluI D. Brailoiu (2).
Diverse acte despre Administratiune.
Se conserva, in anul 1810, orasuluT Cdmpulungul, dreptul antic de a-s1

aleve insusT judetul ag. In 9 Maiù 1810 Primul Divan intaresce alegerea
facuta de orasenT in persóna PostelniculuT Gheorghiu.
Judetul tine sigiliul orasuluT, dar Comitetul ordona acum, cà asemenea si-
giliù nu póta fi aplicat pe acto decat cu scirea pirgarilor, ha si a unta con-
silla compus din cate un &untas de la fie-ce mahala a orasuluT si cu asistenta
si a epistatulta, care, pe lana republica de Campulung, represinta guvernul
central si are controlul suprem al actelor judetulta §i ale pargarilor (3). La
1812 Martie, epistat este rin.duit un Grigorie sin Clucerul Apostol (4).
La 6 Mala 1810 Senatorele MilosevicT (5) cere DivanuluT «da mal in
graba sil tramita catastih de t6te dregatoriile ce sunt in Cnezia ValachieT,
prin care sunt orinduitl boeriT t6ri1, cu ar6tare: de ce obiceiurT i privi-
leghiurY si ce havaeturT are Se-eare dregatorie? 1810 Maiù in 6. (6)
(S'att tramis catastihul la 11 Maiil 1810).
Divanul de aieT, ea sa, se trimita cuviinciósele poruneT; asijderea i pentru

dregatoriT i altT slujbasT aT celor eineT judete pe carT If va cunósce dumnó-
lui cu buna dovada ea sunt nedestoinieT i ne urmatorT si de la savirsirea
poruncilor séri cu niscaT-va jafurI si napastuirT locuitorilor, pentru uniT
ca aceia are vole a insciinta Divanul aieT si chipa alegerea dumné-lur sa se
orinduiasea pre altul intr'acea slujba i dregatorie, ca s'A se pazéscà o huna
intocmire i orinduiala si la acele cincl judete ot preste Olt la Vote trebile,
ci dar asa sa urmatl negresit. (Cod. LYXI, fila 33).
(S'ag mal facut i alte cincT copil asemenea). -- 1811, Decembre 25.
Veql anexa XII.
Cod LVII, fila 66. Vedl gi numirea do al 3-lea Logof61, a luI Ion l'ieptea, din 19
Decembre 1811 alipiUt la anexe.
Vegi anexa XIII.
Vedf anexa XIV.
Enghelhard .vestesce la 22 Apr. 1810 venirea SenatoruluI Milosevicl si ordena sà fic
boeril in regalà la Divan si pe la Depa.rtamenturI. (Cod LXII, fila 40.)
www.dacoromanica.ro
284 V. A. IIRECRIi
HotiY. Una din cele mal grele preocupArT a guvernuluT terilor romane
dintre 1808-1812, fu mere5 cea veche: stirpirea hotilor, a bandelor de hop',
earl cutreerail Ora, jafuind nu numaT drumetiT, dar atacand chiar satele
si orAselele.
Dupa obiceiti, cum s'a disprimAverat, s'at'i ivit numeróse cete de hotT
si in 1811. Steter, din ordinea ma1 mareluY comandir Cutusof, a ordonat
In 27 Aprile 1811, ComitetuluT, cand se va ivi unde-va hotT, O. se dea
ostasT pentru a se prinde aceT hop (1).
Ordinea acésta motivéza, o carte deschisA catra IspravniciT, din 15 Maid
1811, prin care Divanul da noue «instrucfil» (vorba este pentru prima
6rA intrebuintatA in limba romana) si, dupa gasirea cu cale din 14 Maid,
a luT Cutuzov, se promite de fe-care hot prins cate 60 talen 1 «si orT-ce
lucrurT se vor gasi asupra hotuluT, lucrurT chiar ale luT, . .. sa fie ale aceluT
care va prinde pro hot .. .. (2) Dam sub anexele A acte din 1807-1812,
relative la prinderea hotilor. E de observat, ca in 1812 Armasia capeta un
flumer de slujitorT armatT cu carY este si ea insarcinata a prinde hop, sub
cuvint ca ArmAsia prin Departamentul de Criminalion maT bine deck
polcovniciT si capitaniT de potere, are inform'atiunT despre hotiT din teara,
la ocasiunea judecatiT hotilor prins1 si detinup la puscarie.
Urméza in anexe o serie de pitace relative la acésta grava cestiune, a
hotilor. Anexele incep cu ultimele lunY, dinainte de definitiva abandonare
a Bucurescilor de dirt C. Ipsilant.
PanduriT reorganisap de C. Ipsilant se ase;lail prin judete pe linga cb.pi-
tAniile vechT, ba si unele noue, ca la SecuenT in 1809 si la CornAtel in 20
Aug. 1809, spre urmArirea de hop. Acestor pandurT li se dal lefT si emiclic,
adeca tainurT pe fie-ce 4 de pandur cate 10 parale si cate 20 de cape-
tenie a Ion. Li se recun6sce pandurilor dreptul de proprietate pe lucrurile
aflate la hotY, afara de cele pentru carT se vor areta pagubasT, acésta spre
a-1 trage inima a nAvali la prinderea hotilor.
In 2 Februarie 1809 Divanul ordona, VisterieT, dup5. cererea SpatarieT,
s5, se adaoga 14 neferT la 2 bulucbasiT ale Spatarie1, spre inlesnirea curgh-
t6relor trebT, ce sunt destinap pentru prinderea hotilor.
Dificultatea de a urmOri hotiT carT meren se iviail in judete, provenia
insa si din causa ca panduril, slujitoriT spOtArescY, nu puteail sA fie tramisT
In ajutorul poterasifor urmaritorT hotilor, fiind-ca. marele Spatar, in 1810,
intrebuinta pre acestY slujitorT aT SpatarieT, la caratul finuluT de rechisi-
tiune pentru 6stea rusésca (3).
Cod. LXIII fila 45.
VedI actul In anexele de sub litera A.
Veqt actul de la anexa XV.
www.dacoromanica.ro
Une-off se intimpla i maT rèti decAt neputinta pandurilor de a esi in-

poterà: înii polcovnicii de judete comiteail prädäciunT i jafuirT, cum péte
proba actul urmator :
«Porunca ce s'a filcut la insciintarea dumné-lor adm. Ispravnicilor ot
jud. Dambovita, pentru jaful ce a läcut polcovnicul Gheorghe Belivacit,
i Cu polcovnicul din judetul PrahoveT, la §erban Scurtu i fin sèti Bucur,
cä, luat talen T 647 si alte borfe in banuialìt de hotie. -- 1812 Maiit 20.
De la intdiul Divan Comitet.
«Volnicesce Divanul pe cäruia poruncesce ca luttnd de aicT

pe amAndoT acestT polcovnicT duca la tata loculuT, unde prin scirea
dumné-lor Ispravnicilor judetuluT sà facä, cereetare de Vote jafurile ce ni
se aratä printr'acéstä analora cä aú läcut locuitorilor i Mil de a face
vre-o implinire acolo cu cercetarea din rata loculuT, sä iea atta polcovniciT
cAt si pre pAgubasT sä-'T aducA, la Divan. Isaac Ralet, Barbu Vdcdrescu, Con-
stantin Samurcaq, Vel Logofét.» 1812 Mala 26.
M6surile luate pentru urmärirea i prinderea hotilor aduc pre uniT din
eT la decisiunea de a se preda înii, cu conditiune de a fi iertatI Aceastit
iertäciune a color carT practicarä meseria hotieT era in obiceiurile pämin-
tuluT. In Maiti 1811 asemene iertare se acerditi de Divan la o baria in-
tréga (1).
Vldsia cea vestitä continuà a fi locul predilect de resedinta al cetelor de
hotT. Intaiul Divan se preocuptt de afacere, in Iunie anul 1811, si intilresce
din nott «polcocnicia de Vldsie» ase4ändu-o, la cererea mönästireT Chldäru-
sanT, cu un numér de 40 de eimenT de slujbä, sub comanda alesuluT de
mönästire polcovnicul Stoian (2).
O institutiune administrativä care sub MuscalT nu-si perde mult din
importanta el, este Vornicia obstirilor. Mira la cap. edilitätiT actele ce am
aflat cu referintä, la acéstä epitropie orT Vornicie a obstirilor. Din aceste
acte se 'Ate vedé cum stati iraturile acestel institutiunT si ce atribute ati
perdut i carT i s'ari läsat sub guvernul Muscalilor (3).
Vedi in anexele sub litera A.

Vedl In anexele sub litera A.
Vedi i actele din anexele B la linea capitoluluT.
www.dacoromanica.ro
286 V. A. IIRECHIÀ
Anexe la cap. XX.

Anexa 1.
La 7 Ianuarie 1810, Divanul rL'spunde nu sciil cuY, cA, nu e nume, carT

reclamase cA s'a v'équt iscAlit in nisce adrese ale DivanuluT chtre «Prea
slAvitul Feld maresal si cAtre Excelenta sa Gheneral Isaiev pentru multe
pricinT i ch de aceste note n'are niel o scire sA le fi iscAlit. Divanul
iT serie cä niel el nu scie de acea adreseT si cA, mar întâiü sA-T spunA pre
cine bAnuesce de asemenea fapte? (1).
Anexa H.
Celpitanii de mijloe, dincdce de Olt.
dat acéstA carte a DivanuluT pe carele dupA alegerea (10m-

niel-sale frateluT vel SpAtar l'a Meta. Divanul cApitan la cApitAnia
sud .... decT sA aib5, a face acéstA cApetenie si pe top slujitoriT zapt,
gvirsi trebile acesteT cApitAniT, sA fie datorT a strAjui tot poporul acestel
cApitAniT, de 6menT r'éT, de hotT, de tillharT si de borfas1 i orT cAnd se va
simti ivit unde-val acest fel de fAcétorT de rele, indatA sA sarà ca
sA-T primp. eu orT-ce mijloc va puté i sA I arate la IspravniciT judetuluY, a
le face examen si dup. orinduialil s5,-1 trAmitA la dumné-lul vel Spät. ca
sA-T dea in cercetarea si judecata DepartannentuluI de Criminalion. Numitul
cApitan sa fie cu priveghere pentru totT ceT ce tree prin poporul acesteT
cApitAnil, mergénil i viind, a-T sci cine sunt, de unde vin i unde merg?
ingrijind sA le fie cAl'étoria ingrijitä i nebAntuitA de hop' si pe care este
orinduiala a trece cu rAvas de drum de la dumné-luT vel SOL, sA-I cer-
ceteze i carT nu vor avé rèvasele de drum, sA-T oprésa, i sA-T trimétA
la dumné-luT vel SpAtar cu insciintare i atAt cApitanul cá't i slujitoriT luT
sa se feréscA a nu face locuitorilor jafurT, mAncAtoriT i prA4T, seat sA le
cérA, conace, seail cal de cAlArie, cA, pentru aceea cApitanul isT are havaetul
iar slujitora sunt scutitl; niel sa propue pre cinevas1 cu pricinä de
hotie seat' gazdA de hop, fArA de a fi, pentru vre-o pizmä seail interes, ci sa
se pórte printre locuitori cu bunA orinduialA, fArA de a-I bate, seati a-T miura,
cAcT apol greil se va pedepsi. De-apururea sA insciinteze la dumné-luT ve!
SpAt, de orT-ce s'ar intimpla i s'ar simti in partea loculuT, afrandu-se ur-
mAtorT si sAvirsitorT la poruncile ce i se va da, orT de la Divan, Beall de la
dumné-luT vel SOL si pre totY slujitoriT sA-T albA nelipsitY din slujbA, cu eaiT,
cu arme si cu portul lor, iar stl nu-I mituiascA i sA-I facä. locurT, cAd dovedin-
du-se, se va lipsi de cApitAnie.*i pentru slujba luT sA aTbA a-s1 lua obicinuitul
adet de la slujitorT, adicA ciite 22 de parale poclonul ce se numesce al bal-
taguluT i cAte 3 c,lile clacA pe an, iar maT mull sA nu indrAsnéscA a lua.
Poruncesce Divanul i vou'é tuturor slujitorilor acesteT cApitAniT sA-1 cu-
n6scet1 de cApitan al vostru i sA-1 datT supunere si ascultare ca sA gvirséscA
(11 Cod. LVII, fila 45 verso.
www.dacoromanica.ro
poruncile i trebile acesteT capitániT, cacT carele se va zaina cu nesupunere

se va pedepsi spre pilda i celor-l-altY.-1810 lanuarie 28.
In acésta cuprindere sunt cArtile de numire a capitanilor de mijloc de peste
Olt (Cod. L Vil, fila 49). Asemenea apr6pe identice sunt cartile de numire a
cApitanilor de margine de dincóce (Cod. LV1.1, fila 49 verso) si dincolo de Olt
(Cod. L VII, fila 50.) Inteacestea e vorba de schelea capitanieT si se dispune
«sa, nu tréca nirnenea peste granita, de nu va avea porunca DivanuluT, ser'
rAvasul dsale Vel Spatar, dupa, obiceiurile vechi. Pe cel ce vor veni de
decindea Dunarer, cercetAndu-T de un-le vin i unde merg, sa le dea tes-
cherele, dupa obiceiù, de trecatelre si pe telta, septemAna sa insciinteze pe
vel Spatar de cAtI ati trecut prin schelea capitanieT sale.»
Ccipitanii de poterei dincolo de Olt.
Dupa alegerea SpAtaruluT se orinduira de Divan capitanT de potere la

anume locurT. Acestia ayear' sub dinE,4iT slujitort CapitaniT eratt nelipsitY de
lAnga ispravniciT judetuluT. Cele-l-alte dispositiunT sunt ca i in chrtile de sus.
(Cod. LV II, fila 50 verso).
Anexa HL
Publicap la Ole jude(ele $i la Caitnacaln pentru scdlerea a 2 Ispravnicf,

de la Focsani i BIAZat, ca s se infrineze ho(ii.
De la int4iul Divan $i Co»zitel al Princ. Valahieicótre dumn&lor ¡spray-
nici sud. Dumne-luT biv Vel Logofet Scarlat GrAdist6nu ce a fost
orinduit Ispravnic la sud Rilmnic, scos din Ispravnicie peste o luna dupa
ce s'a orinduit. Asemenea s'a secos si un Ispravnic din aceY orin-
duitT la sud Buzeil. Vina celuT d'intAiù a fost, ca nu a ingrijit sA prof-
tacsesca la vreme lemne i alte trebuinci6se pentru spitalul ostasesc ot
BrAila; iar aceluI-1-alt pentru cA gasa purtAndu-se impotriva buneY
orindueli. Acésta se face dumné-vóstra sciuta, ca sä fie de pilda i sä luatT
mesurile. Divanul ve poruncesce strasnic, întâiú sA v deschidetT ochil a
fi Cu mare luare aminte si sa punetT silinta ara de preget a savirsi
poruncile ce vi se trimet pentru implinirea trebuintelor ostAsesd. Spita-
lurile sunt lucru vrednic de mare luare aminte; de vetT avea In judetul
dumné-v6stra, sa grijitT a- nu se face cusur la cele cerute i poruncite. Al
doilea sA ve luatT sérna bine pentru dumné-v6stra, insi-ve si mal ales pentru
zapciiI i enneniT dumné-v6strA, sa, nu se faca nimenue intru nimio vre-o
nApAstuire i hrapire set' vre-o nedreptate ca. pentru cea mal
mica jaiba, ce va veni din judetul dumné-v6strA, vetT fi dumné-v6stra res-
locuitorilor'
punOtorT si invinovatitT nu numaT a fi lipsiti din Isprlivnicie, ci i datT
sub pedépsa ostA0sca (lupa pravila ì insetnnati eu nume rèü. Inteleget1
acésta porunca i urmatI dupa datorie-ve. 1810, Ghenare 10 (1).
(I) Cod. LVI, fila 100.
www.dacoromanica.ro
288 V. A. URECHIA
Anexa IV.
Carte de Ispravnic d'intdift.

De la Intaiul Dican Comitet al Principatidui Falachiel. Cinstit dumné-
ta Pabarnic Alexandru ComAnénu, fiind-ch la judet Saac te-aY orinduit
dumné-ta Ispravnic, instircinat cu t6tA tréba, ca un prahticos §i idimon sA
imbrAtisezT telte trebile i poruncile cele urmAtelre, ca sA le sAvirsescY la
vreme si la sorocul lor, fltrA de cusur, spre a nu se intimpla vre-o lipsA
la trebuintele ostirilor impérAtescT, ferindu-te i priveghiand, a nu se face
In judet cel mal putin jaf si nedreptate locuitorilor, cAcT pentru verl-ce,
dumné-ta aT sA daT rèspuns si a fi judecat.-1810 Februar 28. (Cod. LXXI
fila 21).
Ceirli de Ispreivnicie in la 1811.

De la inkliul Divan qi Comitet al Frincipatului (érii Romanesa S'a
dat acéstA carte a Divanulul ce s'a orinduit Ispravnic la sud.
In locul decT mergénd la numitul judet sA
alba a se uni cu tovarèsul séti, i sA apuce amindoI trebile judetuluY cu
silintA cA se :mute impreunA poruncile ce s'al' trimes de la Divans'A se
siléscA cu tótâ sirguinta pentru intregimea judetuluT i adunarea i strin-
gerea locuitorilor celor risipitT la locasurile i odihna lor, sit pAzésca' drep-
tatea locuitorilor intru téte, spre a petrece cu totiT, bine chivernisitY, multumitY
feritT de orT ce nedreptatt i jafurT, urmand poruncilor DivanuluY, ci
si pe zapciT sA nu-T ingAduiascA a face vre-o supérare sail vre-un jaf cat
de putin locuitorilor, cAcT si pentru aceea insusT va avea a da sém.A, si
asa slujind cu dreptate Infra Vote si ca credintA i ¡linda-T slujba canos-
cutA in faptA, va avea milA i ciaste de la Divan ; iar impotrivA fAcénd
vre o urmare, va cAdea in urgia i pedépsa Divanulul si nu se va maT in-
vrednici altA-datA a maT intra la slujbA. Poruncesce Divanul i mazililor,
breslasilor, cApitanilor i slujitorilor, cum si voué tuturor locuitorilor de
obste sA fitT cu cAdutA supunere i ascultare la numitiT boeri IspravnicI
orinduitY de la Divan, ca sA p6tA sAvirsi trebile dupA poruncile DivanuluT.
(Cod. LXY1 fila 21).
Carte de al doilea lspravnic.

Fiind-cA impreunA sedétor cu dumné-luT ce s'a
orinduit Ispravnic la judetul , te-aT orinduit dumné-ta, sa te scolT,
sA mere la judet, imbrAtisand trebile judetuluT, Cu t6tA sirguinta, ea sA-ti fie
slujba cunoscutA i ca sil fiT pururea inpArtAsit, ferindu-te de orT-ce lucru
In potrivA ca O. nu te invinovAtesa lar tótit tréba este insArcinatA asupra
dumné-luT , care este a fi si réspundétor la telte cele intimplAtére.
1810 Februarie 29.
(Original in Biblioteca Urechilt, GalatI).
www.dacoromanica.ro
SemnAturl de boleti din fruntea MoldoveT In 1807-1812.
1. Costache Roset Logof6t. 7. Costache Paladi Vornic. 13. Constantin Bal§ Logofèt. 19. Greceanu Logofèt.
2. Constantin Bal§ Logofk. 8. Alecu Bal§ Ve! vornic. 14. Teodor Bal§ Logofèt. 20. Iordache Roset.
3. DonicT Vist. 9. Dimitrie Sturdza Vel-Log. 15. NeculaT Bal§ Logofk. 21. Alecu DonicT Vornic.
4. Neculae Bal§ Logoièt. 10. Costache Roset Logof6t. 16. Alexandru Ianuleil Vornic. 22. DrAghicT Hatman.
5. Alecu Bal§ Vist. 11. (Nedesciirabil.) 17. Manolache Roset Vist 23. Vasilie Rose1 Vornic.
6. Costache Bal§ Vornic. 12. Alecu Roset. 18. Sandu . . . Hatman. 24. (Nedescifrabil).
(Dupti Istoria Mitrop. Moldovei de d-1 C. Erlriceanu.)
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiiNILOR 289
Anexa V.
1spravnicii ce s'aií orinduit pe la jude(e. 1811 Februare 3.
Slanz-Rimnic: Paharnic Manolache Niculescu, Costache Nicolescu.

BuzM: Serdarul Grigorie Daute, Dumitrache
Saac: Paharnicul Scarlat Mihnescu, Paharnicul Constantin GrAdisteanu.
Prahova: Clucerul Scarlat Ruset, Paharnicul Stefan Catargiu.
lalomita: Serdarul Constantin Cretulescu, Comisul Mateiú Cantacuzino
Ilfov: Iancu Filipescu, Iordache Anagnosti.
Dimbovi(a: Stolnicul Dumitrache StefAniti, Slugerul Filip.
Vlcwa: Stolnicul Gheorghe Paladh, Serdarul liklucan Caramanla.
Teleorman: Stolnicul Iordache Paraschiv, Serdarul lancu Ctilinescu.
Muscel:Serdarul Man olache Cordalcscu, Gheorghe DrigAnescu.
Argef: Stolnicul Constantin Golescu, Costache Filipescu.
Olt: Serdarul Constantin Vulturescu, Medelnicerul Gherghe Milriuténu.
Romaari: Stolnicul Nicolae Diamandi, Slugerul Grigorie
Valcea: Tasache ComiTheanu, lancu Lahovari.
Dolj: Paharnicul I6n CAnescu, Slugerul Nicolae BrAiloiti".
Gorj: Medelnicerul Stefan Bibescu, Slugerul Constantin Vladoianu.
Clucerul Constantin Haralambie, Pitarul Gheorghe Argintoianu.
Brenta: Serdarul Scarlat Cerchez, Slugerul Iancu Fotino.
1spravnici1 ce s'ail rinduit la MaiiZ 1.
Medelnicerul M5riuténu in locul ComisuluT MateT Canta la Saac.

Paharnicul Nicolae Golescu in locul Paharniculul *tefan Catargiu la
Prahova.
CAminarul lordache Hasti in locul SerdaruluT Coridalefu la Muscel.
Paharnicul I6n LipAuescu in locul MedelniceruluY George Mariuténu la 01 t.
Serdarul Nicolae Topliceanu, Medelnicerul Iordache Tufeanu, 1811, Au-
gust 23 la Olt.
Paharnicul Const. GrAdisteanu in locul SlugeruluT Const. Golescu la Ar-
ges, 1811, Martie 24.
Dumné-luT biv Vel Armasul Mateiù Cozonea la sud. BrAila in locul Ser-
daruluT Scarlat Cerchez, 1811, Septembre 21.
Dumné-luT biv Vel Medelnicerul Constantin 13rezoianu la sud. Buzn in
locul luT Dimitrache Hrisoscoleu, 1811, Septembrie 21.
Romana(: Clucerul Haralamb Constantin) Nicolae sin Medelnicerul IIiotu.
Cod. LXXV, fila 47 verso)
Ispravnica ce Wail rinduit la la 1812.
biv 3-lea Logofk Gheorghe Lehliul urmasul luT Mateiri Mavru.
1812, Iunie 1. (Cod. LXXL, fila 72)
V. A. Urechid Maria Románilor. 19
www.dacoromanica.ro
290 V. A. IIRECIlli
Isprcivniciile ce s'aft gicut pe la 1812.

Playa: Dumn6-1u1 biv Ve! Paharnic 16n *tirbeT in locul StolniculuT
Gheoghe Palada. Februare 9.
lalomira: Pitar Alexandra VAch'rescu in locul SardaruluT Nicolae Topli-
cénu. Aprilie 19.
Mused: biv 2-lea Postelnic Constantin Cretulescu in locul climinaruluT
Iordache Rasti. Maiti 3.
Gorj: biv Vel Paharnicul Stan Jianu, biv Ve! Medelnicerul Ianache
Sâmboténu, Maiil 3.
Prahova: biv Vel *5,traru Constantin 135,j5,scu in local diminaruluT Ni-
colae VAcArescu. 1812, August 11.
¡spravnici c s'aft flout de Onézul Coslache Ghica,prezident al Divanului.

1812, lunie 1.
Slam-Ramnie: Paharnicul Alecu Cretulescu, Paharnicul Hristodor Nicu-
lescu.
Buzgii Stolnicul Stefan Catargiu, Slugerul Nicolae Macau.
Saar: Iancu Filipescu, Stolnicul Dinu.
Prahova: CAnainarul Nicolae Vaarescu, Paharnicul Iordache Boiaroglu.
Ialomita: Sardarul Scarlat Cerchez, VAtaful Dionisache.
Rfov: Clucerul Nicolae Glogovénu, CAminarul Grigorie Ralea.
Dambovita: Paharnicul Scarlat Mihrilescu, Serdarul Iancu Cocorescu.
Mused: Stolnicul Dinu Golescu, Medelnicerul AlecuVilara.
Vlewa: Stolnicul Gheorghe Palada, Pitarul Iancu Perticar.
Argef: Paharnicul Pan5, Costescu, Tasache Comanénu.
Teleorman: Clucerul Scarlat Roset, Stolnicul Iordache Paraschivescu.
Olt: Caminarul Iordache Rasti, SArdarul Spirea.
Braila: Slugerul Ión Fotino, Hristache ChircuIescu.
Day': Paharnicul Ión Stirbeiti, al 2-lea Postelnic Costache Cretescu.
Gorj: Serdarul Costache StefAnescu, Pitarul Simion Pesticaru.
Valeea: Caminarul Dine& Socoténul, Dumitrache Hrisoscoleu.
Nehedintl: Serdarul Aleco Bengescu, Clucerul Constantin Otetelesanu.
Anexa VI.
Carte de vetteisie de plaift.
S'a dat acéstA carte a DivanuluI care Pal orinduit Di-

vanul vAtaf la plait" sud ; decT s5, fie cu privighere, diva
n6ptea, ca sA prizéscA, plaiul i poticele plaiuluT cu pläe1 i poteras1 de
114, de talharl si de Vote cele ce sunt oprite a esi afar5, din érà, i orI-
eilnd se va intimpla hoti prin plaiü, sa sarA cu plhiasT i poterasT sa-T
primp, ì Cu bun5, pazä sa,-T aducl la dumné-lor IspravniciI judetuluT, ca
dumn6-lor s5,-I trimith cu examen la departamentul de criminalion, dup5,
www.dacoromanica.ro
poruncile ce sunt date, insciinlam i Divanuldi &and iT va trimite

zésca i satele plaesescT sa nu fuga, seat' sa trée5, peste plait), si asa nicT
lucrurT, niT om, marfA, fall de rAvas sA nu slob64A. Cand se va intimpla
plAiasT din vh.tAsia luT sA aibA pricinT i gAlcevirT mal mult sA-T judece
taful, MLA de a lua de la aceT plAiasT cat do putinA glaA, fArA de nume
sA-T certe cu bataie, dupA mnsura vineT lor, far' de a se intinde incA cA
acésta a pedepsi pe órnenT cu MCAT strasnice earl' eT nu sunt sloboc,IT a
face acésta, i maT mult decAt 20 sail 30 bete sA nu fie volnic vAtaful a
bate, iar pricinT de vinT mal marl, cArora li se cade pedépsA mal mare, all
a le cerceta IspravniciT, carT aù voe a judeca si pe vatafT. CheltuelT pentru
vênaturT, soimT i verT ce alta sa nu fie volnic vataful de sinesT a face lar'
de porunca in scris, ci la vremea aceea vataful facènd Elie de cheltuiala
sa, se cerceteze de Ispravnid si pe cat va li drépta. Parà de incarcatura se
va plati acea cheltuiala, cu porunca DivanuluT fac'endu-se cisla pe sate ;
vataful de plaiù' sA, nu lase locurile de pazA si sa Amble dupA strinsul
banilor dAjdieT, ci strinsul banilor sA-I facA cu plAesT, iar el s'A stea la lo-
curile de pazA. VAtaful sA aibA a lua de la totT casniciT ce-locuesc in plaitt
clack cate o qi pe an, precum si de la turmele de oT chte un miel mic
cAte un ca s de stAnA, s5, fie si de tóte podvedile i angariile apkat, sA
dea i orinduitul, plocon la dumnd-luT vel dvornicul. Pentru vitele de bol i
vacT, bivolT, capre, oT i rimatorT, de la Divan de se va da voie a trece
inauntru, asa vor fl slobode a trece, iar pentru cal i zahcrele sit scie Ara,-
tasiT, ca sunt cu totul oprite a trece inauntru poruncesce Divanul,
orinduitule vAtaf, merg6nd la numitul plain, sA cautT sA pAzescT Vote aceste
arntate poruncT, ferindu-te Insà de jafurT i mAncAtoril i incArcAturT maT
mult la cislele satelor, ide cazne i WAY fArA vita ; de la nimenT sA nu
te cutezT a lua mal mult peste cele maT sus orinduite, cu nume de venit
al On, pentru cA se va face cercetare in plain si de te veT gAsi cu vre-o
luare mal mult, te vel pedepsi strasnic; poruncesce Divanul i voun tutu-
ror locuitorilord intr'aceste plase, sA cun6scetT pre numitul de vAtaf i sA-T
dap ascultare, cu supunere la trebile plaiuluT, c5.c1 cine se va arka cu ne-
supunere, se va pedepsi i osebit de acésta sA fil, vAtase, cu luare aminte
a se pazi hotarele tgrii despre veeinatate, iar de-i vedea ea s'atï ciZlcat, numai
decat s1 în.Qeiintezì. lanuar 17. (Cod. LXXI, 19 verso.)
Avaeturile daumndlor veli(ilor dvornici

tal.
230 Plaiul MunteluT-de-Sus sud. MehedintT.
230 VAlcanul
270 Gorj
CovaciT
370 Hurezul VAlcea
380 Cozia
180 Arifa
250 Lovistea Arg"
220 NucscirA,
220 DAmbovita Muscel
www.dacoromanica.ro
292 V. A. IIRECIIII
200 Ialomita
180 DAmbovita
DAmbovita
2730 La vornicia de jos.
150 Rimnicul, sud. Slam Rimnic
250 S1Anic
Buzèlä
250 Parrov
370 Plaiul despre Buzl
380 Teleajenul Saac
350 Prahova sud. Prahova.
1750
Condicarii prii de jos, pe lét 1811 Februare 1.

Slam Ramnie.
Buza: Nicolae LogolZt Fintescu.
lalomifa: Luca Poenaru.
8aae: IonitA *oimescu.
Prahova: /ordache Bucovénu.
Dambov4a: Oliva Postelnicul.
Vkqea: Nicolae Manolescu.
Teleorman: San dul III Logo'8t.
Mused: Enache LogoCét.
Olt: FiricA Logotel.
Vedas-it plaiurilor re' de jos. 1811, lunie 1.
Pichona: Clucerul Panait.

Teléjen: Postelnicul IonitA.
Plaiul despre Buza: Gheorghe Bilciurescu.
Par Dimitrache lnjugaurs.
Skink: Petrache Postelnicu.
Ramnie: Nu s'ail orinduit altul
Prahova, Campina: Mihalache, 1812, Iunie 1.
1812 Februare 18, Wita0 plaiurilor férel de jos.
CArc-serdar Teodor Picalov, la plaiul CAmpine sud. Prahova.

Postelnicul IonitA MAlean, plaiul Teléjen; MArzea '014 plaiul despre
Buztiti, ambiT in sud. Saac.
Dimitrache SArAténu PAr§lcov; Postelnicul Petrache plaiul SlAniculuT
am6ndoT in sud Buzn.
plasa RAmniculuT sud. Slam RAmnic.
Dumné,-v6strA vAta§ilor aY plaiurilor, urmaff cu orinduiala cAte avetT a
le cAuta §i locuitoriT sa albA multAmitA duph poruncA §i dupil contractul
ce 'I avetT la ratnile v6stre av6nd prigonire.
www.dacoromanica.ro
Condicaril ce s'aCt fcicul acum, id 1811 al rdrel de sus.
La sud. Vdicea: Ión Postelnicelu, 1811 Februare 1.

La sud. Gorj : Dinch Ralea, omul dumné-lul MedelniceruluT *tefan Bibe-
scu, Ispravnic, dh si chezhsie dumné-luT pentru dinsul.
La sud. Dolj : Tudor PodbAnicénu, de la Februare 1.
La Romana(i: Stoica Borozescu.
Condicaril ce sicei lacia acum. 1812, Iebruare 20.

[Taima: Tot Preda Seulescu.
Romana(: Dinch Logorét zet Stoica Borozescu.
Illov: Tot Costache sin Clucerul Enache.
Gmj: Constantin Hurezénul.
Anexa VII.
Cdtre sldvilul Divan, de la Logoferia mare

Insciintez slAvituluT Divan ch, dumné-luT biv Vel Clucerul Nieolae Oto-
goveanu duph ce s'a orinduit Ispravnic la sud Vilcea a frteut arétare
LogofetieT, cum ch condicarul aceluT judet Postelnicul loan aflandu-se in
virsta bétrhnetelor, nepracticos, pe carele sciindu-1 ch cu discolie la nepu-
tinta luT cauta tréba calemulul acestuia, a cerut spre inlesnirea trebilor
ispriivnicatuluT, sh, orinduiasch condicar in locul acestuia logofetelul Precia
Seulescu arétându 1 ch este vrednic, ideiat si praeticos la tréba acésta cu
carele .0. póth si dumné-luT a inlesni fies-care madea, dupe porunciIe Oh-
vituluT Divan precum pricinile judechtilor si ale altor jhluitorT, ci Iiind-ch,
pe lhngh acesta, din cercetrtrile ce ail fh.cut si logofetia, se vr,q,lu ch nu-
mitul condicar n'a urmat datorieT slujbeT dup. cum prin ponturT este po-
runcit a trimite pe tóth, luna condicT la Divan de chte pricinI s'ah crtutat
la acel judet, din care s'oil inteles a luT nevrednicie, si euviinciósä liind
cererea dumné-luT CluceruluT, ca una ce privesce atta la discolie, cht si la
alcolie asupra dumné-luT, de aceea aria släsituluT Divan, ca sh, lie orinduit
Logota Preda in locul PostelniculuT loan si in ceasul ce va ajunge acolo
sh iea ponturile de la condicar, réspumpndu-T analogon al avaetuluT ce a
dat, si apuchndu-1 sh-1 p tradosesch -Vote condicile judetuluT, duph care de
cate cercethrl de judecatT se va fi fAcut de chnd se allá condicar sa-1 in-
datoreze a scóte condich si sh, o trimith la Divan, si apoT sä urmeze orin-
duitul a chuta tréba condichrieT lar' de cusur. 1811, lulie 15.
Constantin Dudesou Vel Logofét de la inthiul Divan.
De vreme ce dumnéluT cinstitul Vel Logofét dà pliroforie Divanultd pen-
tru condicarul ce a fost phnh acuma la sud VhIcea, ch duph ce este ne-
destoinic la acéstrt slujbh, apoT niel datoria sa pentru trimiterea condicilor
aicT pe tóth luna nu 's1-a urmat, dupa orinduialä, primita este DivanuluT
www.dacoromanica.ro
294 V. A. URECII11
cererea dumné-luT CluceruluT Glogoveanu Ispravnic ValceT si iata, dupa ale-

gerea luT Vel Logofè't orinduesce Divanul condicar la numitul judet al Val-
ceT pe Preda S'aulescu, carele ludatà ce va sosi acolo la judet, sa faca, ur-
marile ce inteacésta anafora se arata, si sa osArduiasca apoI a cauta si
savirsi trebile condicarieT, in vreme, duph orinduiala, far' de cusur, qi far'
de a se mal amesteca numitul loan Postelnicel, catusT de putin, pe la is-
pravnicat, in tréba condicaria
Al UngrovlahieT Ignatie.-1811 Iulie 17.
Loghinov Polcovnic, Isaac Ralet, Mihalache Manu.
Anexa VIII.
Catre slcivilul Contad.
Din pricinile care isvorèsc neunire si neinvoire intre Ispravnicil

uT este una si zaräfia judetuluY, fiind-ca amindoT IspravniciT unuT Jude.tul
judel
pretendarisese §i unul si altul a avea pre samesul judetuluY cu OO. cancela-
ria zarafletulul la dinsul pentru ale sale in parte' pretenfil, unul cu euvint
ca este maT vechiti Ispravnic, altul ca este mal mare la rang de cAt altul si
altele multe asemenea si cu acésta desarta preten(ie nu numaT ca se pri-
einuesce vrajba si dihonie intre IspravnicT, dar inca impedicare si zatic-
nire poruncilor si trebilor judetuluT; decT pentru ca sa lipsésca ac6stä pri-
gonire si pentru mal huna cautare a tuturor trebilor judetulul, am socotit,
ca zarafia judetuluT O. nu fie niel la unul niel la altul, ci la un loe deo-
sebit, care sa fie intre amindoI IspravniciT si acolo O. se aseqe zaxatia
judetuluT cu tea, cancelaria Samesulur si acolo sa caute trebile judetuluI;
sa se orinduiasca de la Ispravnicat si èmenT pentru zarafie, dupa, cum
sunt si acum rindasT orincluill de pazesc la zarafie. Acésta dar socotese
ca se va gasi cu cale si de catre cinstitul Divan si va bine-voi a orindui
de a se face si poruncile DivanuluT pe la Vote judetele, spre a pune in
urmare.-1811 Iunie 18. (Cod. LXX, fila 105.)
Ve! Vistier.
De la inteliul Divan.
Chibzuind si Divanul acésta aratare a dumné-10 frateluY Vel Vistier si
glisindu-o- cu cale si de trebuinta a se pune si in lucrare asec,larea zara-
fillor judetelor dupa a dumné-luT chibzuire, intaresce Divanul anaforaua
acésta si hotarasce, ca intoemaT sa se urmeze, dupa care sa se faca si po-
runcT din partea Divanulul catre Ispravnicil tuturor judetelor asemenea
coprincititeore precum in dos se arata.-1811, Iunie 19. (Cod. LXX, fila 105.)
Polcovnicul Loghinof, Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Manu.
Anexa IX.
Porunca ce s'a dat la anaforaoa dumné-luT Vel SpataruluT pentru pol-
covnicul din sud. Saac, ce s'A orinduit de dumné-luT Paharnicul Scarlat
www.dacoromanica.ro
MihAilescu in locul PolcovniculuY ce a fost orinduit. 1811, Iulie 9.

(Cod. LXX, fila 127 verso.)
De la intdial Divan.
Dumné,-ta biv Vel Paharnice Scarlat MihAlescu, Ispravnice de la sud.
Saac, veY vedea arkarea ce lace DivanuluI printeacéstä, anafora dumné-luY
epistatul SpAtarieT, cA al orinduit Polcovnic in judeç Wá de scirea dumné-
sale, care acésta de va fi adevëratA, se socotesce o urmare a dumi-tale cu
totul impotrivä. la orinduelele §i poruncile stApAnireY, in vreme ce 'spray-
niciY nu so involnicesce a orindui PolcovnicT prin judete farA de scirea
SpAtArieT; qi de aceea poruncesce dumi-tale Divanul, ca indatA sä '1 ridicI
§i sä,'I depArtezT din trébA pre cel ce '1 aI orinduit dumné-ta Polcovnic, ca
sA r'émAie iarA§T acela ce este orinduit de cAtre dumné-luT epistatul spit-
tArieY. 1811, lulie 11.
Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Manu, Vel Logora.
Anexa X.
De la intdiul Divan si Conatel al Principalului

Catre dumné-lor boerii DivanuluY din C'raiova, dupA alegerea ce
a facut Divanul §i dupä hotArirea §i porunca prea InaAatuluI principe 13a-
gration mal marele comandir, s'a orinduit la Divanul CraioveT §i la acele
5 judete ot peste Olt, intaiä ochrmuitor §i cApetenie dumné-luT cinstit fra-
tele biv Vel Logofét Costache Samurca§, in locul dumné-luI Vornic Barba
VAcArescu, ce a fost pAna acum epistat bAnieT. Nu lipsesce dar Divanul a
o face sciutä, §i cunoscutA d-v6strA acésta, ca sh aveV cu toVf a-T da cu-
viinciosul sevas, §i a-1 cun6sce de maT mare ocArmuitor §i capetenie partiT
loculuT ca unul ce dumné luY este insArcinat cu tótä ocArmuirea trebilor
cAte privesc in partea loculuY, iar maI virtos ca de la dumné-10 se cere §i
tótà sAvir§irea trebilor §i afacerilor ostä,§eseT, ce urrnézA acum inteaceste
vremY a le implini Vote tä'rA de a se face vre-un cusur.... pentru care §i este
dator a corespondarisi adesea cu Divan ul de acolo, ca sä. i se trimitä, cu-
viinciòsele poruncT. A0jderea §i pentru dregAtorli §i altY slujba§T al acelor
5 judete, cari iT va cun6sce dumné-luT cu bunA dovadä, cA sunt nedestoinieT §i
neurmAtorI la sAvir§irea poruncilor seati fAcénd niscaT-va jafuri §i napAstuirl
loeuitorilor, pentru unil ca aceia are voie a insciinta DivanuluT aci §i dupA
alegerea dumné-luY sa se orinduiascA intr'acea slujba, §i dregatorie, cum
la pricinile de judec641 ce se urmézA aicT la cinstitul Divan, sä. aveV
dimpreunA cu dumné-luT a le cerceta, dupA dreptate, i dupa, poruncile ce
se vor da de aci de la Divan fara de a se face vre-o näpAstuire la vre-o
parte §i spre a lua Be-care pricinA sAvir§irea el in vreme, a nu se zAbovi
ipothesiarii, perdéndu §1 vremea lor cu prelungirea judecAtiT-1810, Martie 12.
Gavril Mitrop. §i Exarh, Constantin Balaceanu, Iosif Arge, Dumitra§co
RacoviA lstrate Kretulescu, Proc. Vel. Vist.
www.dacoromanica.ro
296 V. A. UREMIA
NB. S'att trimes i la cele 5 judo*, poruncI vestitóre boeriei lul Sa-
murcas.
A nexa XI
Carte de atinakdinie a duinné-lta Dvornicului Dumitrache Racovi(d.

S'a dat acéstA carte a DivanuluT dumné-luY biv Vel Dvornieul Dumi-
trache Racovitrt, carele dupA alegerea DivanuluY de aid din porunca Ex-
celenteT sale mal mareluT comandir al armieT, d. admiralul i cavaler Ci-
ciacov orinduit aci la Divanul CraioveT si la acele cincI judete ot
preste Olt ochrmuitor in locul dumné-luT biv Ve! Logorét Constantin Du-
deseu, ce a fost pAnA acum; drept aceea dar, ca un intAiil otcArmuitor si
cApetenia al DivanuluI Craiovei, ce se AA dumné-lul mal sus numitul
hoer, indatrt ce va sosi la Craiova numaT deck sA imbrrttiseze t6te tre-
bile cAte privesc la memurictul si la oteArmuirea DivanuluT de acolo,
iar maT virtos curgétiírele trelif cAte se urmézA pentru implinirea celor
trebuinciése ale prea puternicilor impèrAteseT ostirT, ce se allA inteacele
cincT judete ot preste Olt, dupA poruncile i pov'etuirile dumné-sale de
Nitre Divanul de atol, cu care este dator dumné-lul a corespondarisi ne-
contenit pentru orT-ce madea i trebuintA din cele ce s'ati dis mal sus;
asijderea i pentru dregAtorT i alff slujbasT acelor cincI judete pe earl
va cun6see dumné-luI cu bunA dovadA cA sunt nedestoinicT i ne urmAtorT
la sAvirsirea poruncilor, seati cu niseaT-va jafurT si nApAstuirT asupra locuitorilor,
pentru uniT ca aceea sA fie dumné-luT indatorat a insciinta DivanuluT de
ca Divanul sA orinduiaseA pre altul intr'acea slujbA séi dregAtorie,
precum i osebitele madele politicescI i pricinT de judecAtT ce vor avea
intro d6nsiT locuitoriT pArtii loculul sA le caute i O. le cereeteze in Divan
dupA dreptate i dupA poruncile DivanuluT de aid, impreunA i cu dumné-lor
einstitil boerT divanitY de acolo, ca sA le srwirsasert fAr' de intirdiere spre
a nu cheltui ipotesiariT si a sT perde vremea i munca cu prelungirea ju-
decAtiT, iar mal vértos, sA apere pre séraciT locuitorI de cel mal mic jaf,
nApastuire i nedreptate, cAcT pentru unele ca aeestea insusT dumn6-luT
are a da séma. Drept aceea se poruncesce atAt dumné-véstre cinstitilor
boerT divanitT ot Craiova i dumné-lor Ispravnicilor acelor cincT judete ot
preste Olt si tuturor dregAtorT i slujbasT, pre dumné-luT mal sus
numitul boer sA-1 cun6seetI de orinduit de cAtrà Divan din porun ea ExcelenteI
Sale maI mareluT comandir la dregritoria intAiel otettrmuirT a ValahieT ceT mai
miel, in locul dumné-luT biv Ve! Logof6t Constantin Dudescu, dAndu-I
care din dumné-v6strA cuviinciosul sevasis, ascultare i supunere.-1812
Maiil 28. (Cod. LXX1, fila 48.)
Catre duinné-lor cinstitiz boerl divanip de acolo.

Fiind-cA dupA alegerea DivanuluT, din porunca maT marelul comandir al
armieT, Excelenta sa d. admiral Pavel Vasilovid Ciciacov s'a orinduit aci
www.dacoromanica.ro
la Divanul Craiovel i la cele cincl judete ot peste Olt, intaia otcarmuitor

dumné-luY biv Vel Dvornicul Dumitrache Racovita, in locul dumné luT Con-
stantin Dudescu, ce a fost pana acum, nu lipsesce (lar Divanul a o face
acésta sciut i cunoseuta dumné-vòstra, ca sa avetT eu totii a-T da cuviin-
eiosul sevasis i a-1 cunòsce de maI mare otcarmuitor parteT loculuT, ca unul
ce dumné-luT este insareinat cu t6te trebile cate privesc in partea loculuT
si de la dumné-luT se cer savirsirea trebilor, ce urméza, acum inteacésta
vreme a le implini t6te fara de a se face vre-un cusur, dupa povètuirile
ce i dat de aci, pentru care si este dator a se corespondarisi adesea cu
cu Divanul de aci, ca sa i se trimita cuviinci6sele poruncl, asijderea
pentru dregatorT i altT slujbasT ai acelor cincT judete pe carT II va cun6sce
dumné-luT cu buna dovada cä sunt nedestoinicT si ne urmatorT la savirsirea
poruncilor seatl cu niscal-va jafurI i napastuirï locuitorilor, pentru uniT ca
aceia are a insciinta DivanuluT aieT, ca de la Divan sà se orinduiasea altiT,
cum si la pricinele (le judecatT ce se urméza a fi la einstitul Divan, sa
avetT dimpreuna cu dumné-lul a cerceta dup. dreptate s,i dupa porune ile
ce se vor da de aci de la Divan, fara de a se face napastuire la vre o parte,
spre a lua fie-care savirsirea eT in vreme, a nu se zabovi ipotesiariT per-
(,16ndu-s1 vremea lor cu prelungirea judecatilor.-1812, Mairt 28.
Anexa XII
Oàtre Ciciaeof
Cu plecaciune faeem arkare ExcelenteI Tale, ea dumné-luT biv Vel Vist.

Constantin Varlaam, chruia din porunca Ex. Tale i s'a incredintat dregatoria
Daniel', prin anafora de la 27 ale acesteT lunT, a fault cerere catre Divan
de a se päzi i catre dumné-luT orinduiala dregatorieT Banief, precum din
vechime s'a aflat, adica: corespondenta DivanuluT CraioveT ce se face cu
Divanul de aieT sa' se faca prin dumné-luT, clandu-i-se pliroforie de Vote cele
ce se urméza in Valahia cea mica. Asijderea i alegerea boerilor divanitI
ot Craiova, a departamentarilor, a PolcovniculuY, a ArmasuluT al 2-lea, a Lo-
goletilor al 3-lea ot Craiova si a Ispravnicilor acelor eincT judete ot peste
Olt, sà se faca tot prin dumné-lui; care acéstA cerere a d-sale, nu lipsesee
Divanul cu chc,luta cinste a o face cunoseuta Ex. Tale, rugandu ne sá avem
porunea de urmare. 1812, Maiti 31.
Divanul a rinduit dtipa porunca luT Engelhard boeriT recomandarisiti in
1°0E11 color ce implinit sorocul de un an.
De la Medial Divan.
Fiind-ca Divanul a fault al 3-lea Logorét la Divanul CraioveT pre Logo-
fétul loan Pieptea in loeul lnI Costache Circa, ce a murit, i s'a dat dupil
obiceitt acést,l, carte a DivanuluT la manT ca sá aiba a cauta tréba ce se
cuvine cinuluT acestuia al LogofetieY, purtand grija si silindu-se a sluji cu
dreptate i credinta, dupà cum se va pov'étui de catre dumné-luT intaiul
otcarmuitor al Divanului CraioveT j de catre clumné-lor boeril divanitT de
www.dacoromanica.ro
298 V. A. IIRECIIIi
acolo, si slujind bine, pazind datoria ce i se envine t6ta, va fi miluit de

catre Divan, iar neurmand eelor cu cale si cu dreptate i viind cu vre-o
jaiba de niscaT nedreptatT i jafurT i asuprele la judecMY, cerceandu-se
afrandu se in vinä, nu numai va fi lipsit, ci Inca se va si pedepsi; pentru
care serie Divanul dumi-tale intbdule ocârmuitor al DivanutuT CraioveY i
dumné-v6stra boerilor divaniV de acolo, sá-1 sciV de treti (al treilea) Lo -
gofa, dandu-T tréba LogofetieT asupra-T i pov6tuindu I la t6te trebile ce sunt

dupa obiceiti ale slujbeI lui, de a le urmA dupa scoposul Divanulul si Co
mitetuluT. 1811, Decembre 19.
Loghinov Polcovnic, Rada Goleseu, Isaac Ralet vel. Vist.
Anexa XI11.
Carte de judef la orasul Cdmpulung.

Data s'a acésta carte a DivanuluT, luT Gheorghiu norr., pre carele dupa
cererea i alegerea orasulul din Câmpu-lung, sud Muscel, ce a facut in
scris, sub iseáliturile lor i cu pecetea orasuluT, i prin seirea dumné-luT
Vel Vistier l'a facut Divanul iudef orasuluT Campu-lung, ea sa, aiba a ti
purtätor de grije la Une trebile orasuluT, care se va porunei de catre Divan
si se va serie de catre dumné-luT tratele Vel VistieruluT, sa le savirséseä
la vreme i far de cusur, cum si ale oräsenilor pricini i judecatl sa le
caute, dupa obieein, si dupä cuprinderea chrisovului domnesc, ce aù oraseniT.
fiind-c5, pentru ajutor i pentru maT buna pazá, a orinduelel orasuluT
este orinduit i deosebit epistat, sa aibá, dar numitul judet, ca la tala tre-
bite orasulaY, la pricinile judecatilor, i la Giste si la ori-ce alta pricinä
se uni intru téte povétuirilor epistatulta, si in maulle judetuluT poruncesce
Divanul O. se pastreze chriávele domnescT de obiceiurile i privilegiurile
orasuluT, asedate sub pecetea epistatuluT i a judetulut si a trel-patru din
fruntasiT mahalalelor. Cum i pecetea orasulu1 asemenea sa se tie de judet,
care pecete flind ca este a orasuluT, pentru aceea poruncesce Divanul, ca
sä, nu aiba voie judeWl de sine nurnaT a o metaherisi, ce la trebile si pri-
einile obstieT orasuluT cand va fl trebuinta, atund cu seirea epistatulul i a
pirgarilor §i a cae un truntas din tae mahalalele orasuluT, tata fiind eu
totit strinsT, sá pecetluiasca cartea seatt serisórea aceea, in vederea lor;
orinduitul judet sa se fer6sca de jafurT, i nedreptatI, atát el cAt i orasenii
ce vor cauta a faee niseare-va ineareaturt in Giste si orinduele, sä nu se
cuteze a ingadui, ea la tete cislele sa faca driwtä, cumpènire la tòte, duph
puterea i starea fies-caruia. Poruncesce Divanul ì voui5 tuturor pirgarilor
i orasenilor de obste, sa scitY i sa cunelseetT pre mal' sus numitul do Pide(
orasuluT, orinduit de la Divan, ea este ales si eerut de voT totT oraseniT.
181.0, Maiil 9. (Cod. LVII, lila 68 verso.)
Ignatie Mitropolitul, Iosif Arges, Istratie CreVilescu, Const. Balaueanu,
Vel Vistier.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROBIKNILOR 299
Anexa XIV.
Carte de Epistat la oraqul Cet»tpulung.

Datu-i-s'a acésta carte a Divanulul luT Grigorie sin Clucerul Apostol, pme
care, dupa alegerea dumné-lui cinstituluT fratelui Ve! Vistier Constantin
Varlaam, orinduit Divanul Epistat orasuluT Campulung ot sud. Muscel.
Deci sa. fie cu purtare de grija a se pazi buna orinduiala a orasului intru
tóte, dup. cuprinderea hrisóvelor ce ail, cum si dreptatea sti li se pazésca
la cisle i orinduielT, de a nu li-se face niscare-va incarcaturl seati nedrep-
tate peste putere, ci la totT sa se pazésca o drépta cumpènire, dupa starea
fies-caruia, si t6te trebile orasuluT, pricinele judecatilor i a cislelor si a
orT ce alte trebT ale orasului se va porunci de catre Divan si se va scrie
de catre dumné-lul fratele Vel Vistier, sa se caute de catre orinduitul
Epistat impreuna cu judetul orasuluT, dupa pov6tuirea orinduitului Epistat,
si intru o unire amindol sA Avirsiasca la vreme i fara de cusur, precum
hrisóvele domnescT de obiceiurile i privilegiurile orasului sa, se pazésca
de catre numitul judet sub pecetea orinduituluT Epistat i a judetulul si a
trei-patru din fruntasiT mahalalelor; asijderea i pecetea orasuluT, care este
de se sine de judet, si se metahirisesce la pricinT i trebile obsteT orasu-
luT, 0, nu aiba judetul voie numaT de sine a o metahirisi, ei cand va fi
trebuinta, cu scirea EpistatuluT i a pirgarilor, si a (Ate unuT fruntas din
t6te mahalalele orasuluT, falä fiind cu totiT strinsT, sa' se pecetluiaseä cartea
seati scrisórea aceea, in vederea lor. Poruncesce Divanul i ie orin-
duitule judet i vou6 tuturor pirgarilor i orasenilor de obste, s'a scitY
cun6scetT pre mal sus numitul de Epistat al orasuluT, (land ascultare po-
vètuirilor sale. 1812 Martie 20.
Isaac Ralet, Barbu Vacarescu Vel Vist., Ve! Logofè't Scarlat.
S'a rinduit Epistat in locul celul de sus. 1812 Maiù 16. S'a rinduit judet
orasuluT Gheorghe Postelnieelul si cartea s'a dat in mana, luT Scarlat epis-
tatul ca sa To da la Iunie 23. (Cod. LXXI, fila 34.)
Anexa XV.
Ccitret gheneral Enghelhard.
Predlojenia ExcelenteT Tale, scrisa. de la 30 ale trecutuluT Iulie, sub No

2.618, cu cinste primindu se de Divan, am v'Nut cele cuprinslétóre, ea sa
se arate clumné-lul Spatarului pentru talhariT ce te-aT insciintat Excelentia
Ta, cA s'ar lì ivit in judetul Museelulul, ea sa se trimita negresit a-I de-
parta de la numitul judet; dupa care indata fackidu-o acesta cunoscuta
dumné-lui, a dat rèspuns in scris DivanuluT, al caruia copie éta. o alaturain
spre pliroforia ExcelenteT Tale, si macar precum arata, i dumné-lui Spata-
rul, ca slujitorii spatareseT se afia si el intru ajutor la caratul finutut imOrd-
tesc, dupä grabnica qi map&ata trebuin4.1 ce este, (lar in cat este prin putinta
se face cuvenita ingrijire i silinta a se iconomisi i trebuintele osttisesui
www.dacoromanica.ro
300 V. A. IIRECHII
fAcétorfi de rele a se infrina, de nu de tot (fiind-cA acésta niel in vreme

linistitA nu se p6te catortosi), mAcar cat va fl prin putintA orinduitilor po-
terasT, caril urmézA a se incunjura necontenit po la locurile cele tainice
Cu bAnuialA. Ci dar de urmarea poruneeT nu lipsim a ri.ispunde.
(Cod. LXVI, fila 28 v.)-1810, August 3.
Anexa XV).
De la intdiul Divan .71 Comitel al Principalulu'l Valahiel.

Printr'acest pitac orinduesce DivAnul pre dumné-luT pitarul Aleco epistat
al IsprAvnicieT de curte, in locul dumné-luT paharniculuT PanA Costescu,
eAruia si ea sA se feri3scA a nu face catusT de putin catahrisis la intim-
plAt6rele cheltuelT ce se vor face prin miina sa, se orinduesee de cAtre
Divan, ca la cheltuelile ce se vor face din porunca Divan uluT, se adaogA la
deee unul; pentru care se poruncesce i dumi-tale biv vel paharnic Costescule,
ca indatà sA (acY teslini mal sus numitulul orinduit ispravnic de curte
Vote socotelele i ComeniT si tréba acesteT isprAvniciT. (Cod. LXXI, Lila 78.)
1811 Fevruar 1.
Al UngrovlahieT Ignatie, Iosif Arges, Costache Ghica, Barbu VAcArescu,
Ve! Vist
Anexele sub litera A relative la niiisurile luate pentru starpirea hotilor.
Publica(iile ce s'ait Ideal la t6le Väldqiile de plaia, afard time!, de plain

Slam-kintnic.
De la Divan,ul Principatului rérli Rouldne.sci. VAtase de plaiul

sud.... sAnAtate, facem in seire, cA prin Notil de la cinstita Agentie ni
s'a ra'eut ar6tare cum (.á fActitoriT de rn, ce AmblA pe la hotarele priT,
cand II gonesc i iT stinahorisesc de dincolo, eT fug si scapA dinceice,
pentru care se cere, ca in vreme ce te va insciinta de dincolo, cum cA,
sunt hotT la munte, sA sArT si tu cu plAiesiI i potecasiT a le esi inainte,
a le inchide drumurile ea se nu scape, ci sit se prindA; care acestea ce.
rerT fiind pentru Nizam i pentru bunA petrecere, priinit de Divan,
si poruncim, ca dupA clatoria ce aT, apururea sA strAjuescI plaiul de
hop, si fAcAtorT de rele, i chnd 'ti va serie de dincolo pentru prinderea
fAckorilor de réti, indatA sA sàrl cu plaiasiT i potecasiT a se prinde, sA nu
scape, dar si dinc6ce cAnd vor Ii hotT, earT AmblA la munte, ea sA nu
scape dincolo, asemenea si tu sA insciintezT de ceea parte, ca sA sarA
ceT de dincolo pentru prinderea lor; de care s'ail facut cunoscut i Cin-
stite1 AgentiT spre a urma si ceT de acolo dupA acéstA orinduialA. (Cod.
LIV, fila 124.)
Manolache Ban, Stefan VAcArescu, Isaac Ralet, Barbu VAcArescu, Constantin
BAlAceanu, Antonie Postelnicul, Ve] Vist. Constantin Varlaam.
www.dacoromanica.ro
Dumné-ta Bimbasa Nicole Bitolene, sAn'étate, atAtea dile sunt de cAnd

MAria Sa Vodá, dupA ipolipsul ce are asupra dumné-tale, te-a trimis afarA
prin judete cu porunch in scris, Insotit cu órnenil dumnitale i cu potera
SpritArieT, ca verT unde ve! audi cA s'ati ivit niscare-va hotT fAcëtorT de
rele, sá te pornescT asupra lor lovindu-T, prinr,Mndu-T i isgonindu-T din
tóte pArtile, i vedem cA de atuncY pana acum niel o insciintare nu aT
trimis de urmarea ce ve! fi fricut, i mal virtos audim, cA hotiT mal
Inmultit, In cAt att Imprmat tóte drumurile, de nu pot cAlkoriT drumasT
sA11 caute de trebile Ion din pricina hotilor; pentru care scriem dumne-tale
intr'adins, ca dupA porunca ce ti s'a dat de cAtre MAria Sa VodA, i dupA
bun ipolipsul ce al de vrednicie, indath sA te pornescT pe la locurile acelea
unde veT audi cA se incunjurA hoy si fä.c6tor1 de rele, sA puT in urmare
luminata poruncil a MArieT Sale luT Vodh, ce-tT este datA, ca sä-T gonitT
sA-T lovitT, si in scurt sA-T desrAdAcinezT cu totul de unde se va fi aflAnd
prin judete, cAci prin plaiurT s'aii poruncit VAtasilor de plaiii, ca si eT sA
facA asemenea urmare cu plAiesiT lor; decT nu suntem la indoialA, cA
dumné-ta veT pune t6tA silinta i veT metahirisi la acésta verI-ce mijléce
vrednice ve! socoti, ca sä, se mAntuiascA drumasiT i locuitoriT de catre
fAckoriT de rele, ca i unul ce si dumné-ta te socotescT ca un primintean,
nAdèjduescT a te chivernisi hiel in térA, si a-t! dobandi i adaos la ipo-
lipsis ce aT, pentru care asteptAm i rèspunsul dumne-tale de urrnarea ce
veT face, si fiT durné-ta sAnkos.-1807 August 17.
Anexele litera B.
Actele relative la Epitropia obgtirel.

De la intaiul Divan si comitet al principatulati.,Cinstite dumné-ta Vel
Vornice al obstirilor, cat pentru Mihaiil Logofiltul ce rail orinduit condicar
al epitropieT in locul rilposatuluT Anton, iatA Divanul, dup. alegerea dumi-
tale, intAresce epistasia acesteT condicAriT pe chipul numitulul Logofa Mi-
Iar pentru catagrafia acelor sineturT, iatä. Divanul orinduesce pre RA-
ducanu Toplicénu Logora za tainA, din partea DivanuluT, ca ImpreunA cu
condicarul epitropieT sA faca urmare intocmaT.-1811, Martie 11. (Cod. LXV11,
pag. 503)
Ignatie Mitropolit, Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Manu.
Catre sletvitul Divan, de la Vornicia obstirilor.
PrintealtA jalbA ce a dat slAv:tuluT Divan dumné-luT medelnicerul Mate!
Grecénu i dumné luT slugerul Costache Grecénu, isT aratA halul scäplità-
ciuneT cu cheltuelT i cu case grelo, cere prin rugAciune a se orIndui al
2-lea epitrop cu léfa epitropiel obstirilor, in dosul cArora jAlbT mi se po-
runcesce sA ark In scris cAtT al 2-lea epritropT este orinduiala sa fie la
vornicia obstirilor si chV se aflil acum in slujbA, anume si din ce vreme?
CinstiteT poruncT urmAtor (ad, ara, ch maï întâiú védui o intArire a slA-
vituluT Divan, de la 16t. 1809 Ianuare, iscAlitA de phrintele mitropolit Do-
www.dacoromanica.ro
302 V. A. ITRECHIÀ
siteiù"si de parintele episcop Buzèil si de catre dumné-luT biv Vel Vor-

nic Radu Golescu, cu catastif alaturat de indreptarea ce s'a fa.cut atuncT
atilt putinuluT irat al cutieT, cAt si lefile logofetilor si a 2 epitropY si altor
saracT, la carT acea indreptare dupa potriva slujbeT ce se afla acum ail
lasat a fi numai doT al 2-lea epitrop, ce sunt si ac;um in slujba. armas
Gheorghe zet Voitinénu, polcovnicul Iordache, cae sunt indestuT dupa
iratul si dupa slujba ce are acum epitropia, mal" virtos acestia sunt si cu
tóta osirdia alergatorT la trebile ce se urméza, si cu sciintä in ce chip sa
se pórte. Drept aceea, dupa porunca nu lipsesc a face arkare slavituluT
Divan. 1811, Martie 13. (Cod. LXV1I, pag. 508)
Grigoras Romanitis Vornic.
De la intaiul Divan # principal al Valahiei.

Cinstite dumné-ta Vel Vornice al obstirilor, am vNut arkarea ce ni se
face printeacésta anafora, si fiind-ca acestT doT al doilea epitrop, ce se
aran, in dos sunt orinduitY incà de la lét. 1809 Ianuare, de cAnd s'el im-
plinit si ail trecut pana acum doT anT, si flind-cä si jaluitoriT acestia adeca
medelnicerul Mateia Grecénu si slugerul COstache Grecénu sunt scapatatT
si saracT; jata Divanul il orinduesce. al 2-lea epitrop pe amindouT in locul
celor din dos arkatI, pre carT sa-T si cunoscT dumné ta de asta4T inainte
de orinduitT inteacésta slujba, urmAndu-se si darea lefeT pe chipul lor.
1811, Martie 18. (Cod. LXVII, pag. 509).
General-maior-Steter, Radu Golescu, Isaac Ralet, Milialache Manu, Vel
Vistier, biv Vel Medelnicer (1).
Adaos.
Erail imprimate capitolele XVI si Orla aci eu referinta la administratiunea

t6rilor romtme. cAnd ne-ail maT venit la rama, cAte-va acte confirmAnd a-
sertiunea nóstra din lisele capitole. Le dam aci cu indicarea pagineT din
urmä la care corespund.
La pagina 209 am arkat ca, intttiul Divan a cercat sa.-sT dea Ore care
independenra in administrarea VireT muntenescY. S'a vègut din documentele
aduse ca pe data a fost rechiamat la ordine de Engelhard. TotusT la 28 Julia
1810 primul Divan adreséza. luT MilosevicT urmatórea analora, solicitAnd
mal multa libertate de miscare, o mal' mare autoritate dectit voiail sa-T
lase muscaliT:
Ca tre Excelen(a Sa General Crasno-Milosevici.
Sciut este ExcelenteT Tale si de obste cunoscut, eh tóte obladuirile din

orTce parte de loe, atuncl pot ocArmui trebile din tinutul lor cu buna crin-
duiala, cum si pricinile noroduluT a le cauta si a le savirsi cu inlesnire
(1) Mal dam unele documente relative la vornicia obqtirilor la capul edilitateI.
www.dacoromanica.ro
si Ira de intir4iere, si in scurt, atuneT se póte pazi inteacel loe o burla

intocmire intru t6te, cand adeca ceT ce se afla sub ocarmuirea aceleT obla-
duirT vor fi supusT i urmátorT la cele dupa orinduiala poruncT ale obla-
duitorului lor, iar cand in potriva, se vor urma cu neintelegere í nesupu-
nere, atuncT iarkf urméza, ca nu numaT niel un respect a se socoti catre acea
obläduire, ei i trebile cate isT astépta a lor savirsire de la a sa ingrijire
a pururea sil, nu se savirsésca, in vreme cuviinciósl si cu caquta lor orin-
duiala, care acésta neindeletnicire a savirsiriT trebilor, vedem ca din qi in
cli o sa ajunga a se pricinui si la obladuirea comitetuluT acestuT Divan,
din nesupunerea fi neintelegerea a multor obraze, din fuluti de trepte starI,
rail se arata catre obladairea Diranulal Cu felurT de impotrivirT, uniT adeca.
&Ami se intimpla cate vre-o trebuinta grabnica dintre cele ostäsescT, a se
orindui i el spre implinirea i savirsirea acelor trebuinte, niel inteun
chip nu se supun la porunca DivanuluT, altil iarasT la pricinile de judecatT
ce se intimpla a avé, paritiT séri parisiT nu arata supunere la hotaririle
judecatiT DivanuluT si asa din oi in çii, adaogandu-se nesupunerea
luandu-se acésta rea unul de la altul, nu este indoiala ea i savir-
sirea ostasescilor trebuinte zaticnindu-se, urméza a merge spre sch'dere
si ceT ce vor fi napastuitT de catre altiT a fi rabdatorY In vecT de dreptul
lor i in scurt, fiesce-care sa socotésca, pravila i stapinire vointa sa in
parte. Excelenta Ta, acest Divan, ce si acum este alcatuit de eilen1 din
partea boenfsca, este seiut de toti ca si chiar tn quels stapiniril Dorandor avea una de
o potriva putere ca Donmul, ce era dupa vremi In scaunul Domnie, fiind-ca orT
ce orinduiala sean obiceiti non ar fi cugetat sa intocm6sch Domnul in Ora,
niel odini6ra nusT savirsia acel cuget far de scirea i sfatul de obstie al
boerilor ; precum i asupra schimbariT Domnilor pe cand venia aicT in
scaun Domnul cel non, iarasT boeril impliniatt locul stapanireT cu deplina
putere asupra tuturor locuitorilor acesteT térT, fara deosebire ; dar acum
ciind mal virtos acésta téra din mill dumnegeiasca, se afla sub stapanirea
prea puterniceT crestineseeT impératiT i urinéza (lupa a impnratescii sale
marirT bunavointä, ca tóte trebile i pricinele sa se sèvirsésca cu burla
orinduiala i intocmire i fies-care sa.-0 cunósca datoria sa, orT catre cel
mal mare sén catre ce] maT mic al sn, vedem o impotriva urmare din
pricina unora neintelegatorY datoriilor lor ce se cuvine a avea si a cu-
n6see catre obladuirea ce este intocmita de catre ceT mal marT i cu de-
plina, putere stapanitorT; de aceea rugam pre Excelenta Ta, sa binevoescY a
intari deplina putere a DivanuluT catre cei ce sunt sub obladuirea sa, ca
cu acest mijloc sA pena savirsi t6te datoriile sale cate se cer atta intru
ostasescile trebuinte, cat si la acele politicescr, ea intfalt chip urméza a se
pricinui necontenit zatienirT la orTce tréba i pricina i riispunderea so-
cotim ca, nu va r'émanea asupra DivanuluT ; pentru care cu deplina na-
dejde astépta Divanul i cinstit réspuns al ExcelenteT Tale. 1810 Iulie 28
(Cod. LXVI, fila 27.)
www.dacoromanica.ro
304 V. A. IIRECHIA.
Acésta anafora primal Di van o tramite prin Engelhard (1).

Nu isbutesce primul Divan in scopul urmarit : el rèmâne mereti subor-
dinat pana i PolcovniculuT Loghinov, cum am ar6tat la pag. 197 din urma.
In adevgr niel un ordin al primuluT Divan nu era bagat in séma dac'ä nu
avea semnatura oficeruluT sus alipit la flivan.
Probéza acésta §i urmatorul act :
Excelenfa Sa ,,,Steter.
Cä ofiterul de la Ispravnicatul OltuluT a trimis 4 celpif dupa poruncile

Comitetulul, ce s'a fost dat pentru nisce banY de a-T implini de la nisce
locuitorY, al luT ba§-Ciohodar §i fiind-ca acele poruncY sunt numaY cu
iscaliturile comitetuluT, nu s'a tinut in s6ma §i poruncesce, ca de acum
inainte once poruncT se va trimete la judete, t6te sá fie cu ischlitura Pol-
covniculuT Loghinov seari de la Visterie a asesorulufStancevicT.-1811 A prilie
26. (Cod. LXIII, fila 44 verso.)
Daca Divanul era subordinat oficeruluT rus bagat in gnu' luT, ce mal
insernnail bietiT IspravnicT din judete, l'ata cu oliceriT pu§1 sä-I controleze?
NumaT intelegéndu-se cu eT ca sa jafuiasca, puteail sa se mentina, in Is-
pravnicat (vedi pagina din urma 213.)
Importar*, ofiterilor ruqY de la ispravnicate o demonstra §i imprejurarea
urmatóre:
Excelenta Sa S'teter
Senatorul trimite douè inele de brilianturY pentru ofiteriT de la Isprav-
nicatul Ilfov dupa laudele slujbeT lor ce s'a ar'état §i dupá vointa grafuluT
Caminsky.-1811, Aprilie 23. (Cod. LXIII, fila 44 verso.)
Din contra., ispravnicul care este rèti recomandat de muscalT, este dat
afara.
(1) Catre generalul Enghelhardt.

Dinteacéstä alaturatä ar'étare, ce face Divanul catre Excelenta Sa Sena-
torul president Divanurilor pentru nesupunea unora i altora ce se arata.
la poruncile i hotaririle DivanuluT veT lua Excelenta Ta pliroforie, pentru care
ne rugam a se trimite la Excelenta Sa, spre a avea Divanul i cinstit
r6spuns al ExcelenteT Sale. 1810 August 4.
lar cartea catre Senatorul este facuta la 3 fol. (Cod. LXVI, fila 29 v.)
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMANILOR 305
«Pentru Ispravnicul Vilara de le Buztitl, dicT s'a arkat cu nebhgare de

sémh., chtre Ex. Sa General maior Wiavinski, i se va face porunca Diva-
nulul, ea sä lipsésch din IsprAvnicie si gasindu-se altul vrednic a se orin-
dui in locu-T Divanul va insciinta pe Ex. Sa.» tCod. 61, fila 31 verso.)
La pag. 215 am amintit de jafurile i abusurile ispravnicilor. La pag. 220
am arkat cä vh-tasiT de plaiurT, ca ceT mal in contact cu tèraniT erail ceT
maT aprigT jäfuitorT. DAm aci incà chte-va acte relative la fhpturile acestor
douè categoril de administratorT:
De la Divan.
Fiind-ch Divanul a luat intréga si adevérath pliroforie de la mulV din
scutelniciT boereseT de prin satele udetuluT PrahoveT, pe cart 1-am adus
ft4h in divan de '1-am cercetat, Cà Medelnicerul Tufeanu Ispravnicul aceluT
judet, a indraznit de a luat de la Scutelnicii boerescl de tot omul eke
tal. 15. si 60, cu cuvint ca sh, I scape a nu-T trimite cu fin la judeVil Foe-
sanfior, i fiind-ch acésta netrebnich urmare a numituluT Ispravnic este
MIA de scirea i porunca DivartuluT, orinduim dar pre dumn6 luT shtraru
Constantin Cali sh mergh la judetul PrahoviT, unde rhdicand pre numitul
Ispravnic Tufeanu, sh-1 Oft° cu sine din sat in sat, si verT la care sat va
ghsi, prin cexcetare, pre verT-care scutelnie verT a cuT va fi, luat
haul cu numirea i pricinuirea ce s'a lis mal sus, indath, aci pe loe sh
apuce pre Ispravnic, sh intórcä inapoT toV1 acei banT, dându-1 fies-chruia scu-
telnic pe a mana, si apoT duph ce va implini dreptul fies-chruia cu urmare
precum s'a lis mal sus, sh iea pre Medelnicerul Tufeanu sh-1 aducä aicT
la Divan, ca sà rèspunlh pentru acésta impotrivh urmare a sa, i orT pre
Tufeanul Ispravnic, orT pre Shrdarul Iancu Cocorilscu, ce este Mum-Basir
rinduit acolo, orT pre fiul LupoianuluT, sat verT pe care altul va dovedi,
numitul orinduit cercethtor ch aù luat banT, orT de la scutelnieT, ski de
la poslusnicT, sh-T apuce pe sin sh implinésch de la dinsiT, i sh-T (lea ina-
poi fies-chruia pe a mtmh, i apol dupa ce va face implinirea lea de
acolo pre verT-carT va ghsi ch. aO luat banT de la scutelnicT i poslusnicT,
sh-1 aduch aicT la Divan, duph ce insh va implini mal intâiú dreptul fies-
chruia, precum lis mal sus ; si din chg banT va implini Mumbasirul
cel rinduit, sh 1 aibh a lua drépth zhciuiala sa, aducênd la Divan si fóie
arkat6re, cAti banT a implinit, de la cine si chruT scutelnic séü poslusnic
a nurn.e? iarh. pentru tréphd in urmh se va hoth.ri de la cine si
dea. 1808, Ghenarie 15. (Cod. L117, fila 219.)
De la Divan.
Dumn&ta biv. Vel Stolnice Lupoiene Ispravnice ot sud. Prahova, Diva
nul a luat intrégh i adevì.irath pliroforie de la multi din scutelniciT boe-
resol de aic1 dintr'acest judq (pe earl i-am adus filth in Divan de i-am
cercetat), cum eh, tovarèsul dumitale Medelnieerul Tufeanu, de impreunh
cu fiul cl-tale, esind afarh in satele judetuluT, at indrhsnit de ail luat de la
Y. A. Urea/di. loria Ronzhnilor. 20
www.dacoromanica.ro
306 Y. A. IIRECIIII
ScutelnicT, de tot omul chte tal. 15:60 Cu cuvint ca sA-I scape a nu I tri-
mite cu fin la judetul Focsanilor, i fiind cA acéstA netrebnicA urmare
este de tot fArA scirea i porunca Divanulul, multA mirare avem pentru
d-ta, cum si in ce chip ingAduesd a se face acest fel de jafurT In ju-
det, in vreme ce Divanul te are la Ipolipsis de bétrân cinstit i cu durere
de acestf sA'racl patriotT ; la care de veI pricinui cA acésta s'a Meat farA
scirea Domniel-Tale, nu te potT descurca de vinovAtie, in vreme ce estI
dator a ingriji peste OM vremea necontenit de a nu se urma vre-un jaf
In judet, nicl cAtusT de putin impotrivA sup'érare séracilor locuitorY, iar de
s'a Met acésta si prin scirea d-tale, (precum si este hAnuiala, de vreme-ce
ati fost i (iul d-tale impreunA la luarea banilor), insu-tT socotesce ch't itT
este de mare vinovAtia, i cAtil dtirApAnare primesel la Ipolipsis si credinta
ce avea Divanul asuprAlT, in vreme ce unele ti-se poruncesce i altele
urmézA, cAcY pre acestY scutelnicI numaY penteu 6re-care ajutor a locuitori-
lor dat, ea sA care si eI fin la marea si grabnica trebuintA ce este a
tèrif, (lar insA numal ceY ce vor avé carA i bol, iarA nu si ceI ce nu vor
avea, inch si la cbiar aceY ce vor avea sA se facA cumpénire, ca ceI ce
vor fi avénd vite de bol mai multT sA ducA si unul singur un car, iar ceT-ce
vor fi mal sAraci i vor avea numaI cAte doI boT, sA, ducA i doI un car,
huä sti, nu li-se iea hanI (le om, cilte tal. 15:60; nicI sA fie indatoratl a
duce cilte nouA stinjinT de lin, precum d-vóstrA urmatI, fiind cA in po-
runca ce vi s'a trimis nu serie stinjenT, ci serie sA dueA eke un un car
de lin, i aceste le facetT de la insi-vé, numal i numaT ea se putetI ste-
nobarisi i strimtorà, sà le ceretI i sA le luatI banT. DecT strasnic 'ti po-
runcesce Divanul, sA deschi0 ochiI i sA priveghiezI cu mare luare aminte
a nu se mal face de acum inainte cAtu-sI de putin jaf, séri impotrivA su-
pérare, nu numaT scutelnicilor si poslusnicilor, ce si celor 1-alt,I de obste
locuitorl, cAcl mal viind la aullul DivanuluT câtusI de putinA urmare impo--
trivA, hotArit sit scif, cA, nu nume veI fi lipsit din IsprAvnicie, ci incA te
veY i pedepsi negresit, ca un urmAtor impotriva poruncilor, i ca un vA-
tAmAtor al patriotilor. 1808 Ghenarie 15. -- (Cod. LTG, fila 219.)
La 9 Maiti 1809 intAiul Divan si Comitet dA afarl din Logofetie i din

privelegiti pe logofetelul de Divan si 11 trece in hir la mahalaoa, uncle
locuesce, pentru-cA. trimis fiind sh cerceteze dupa reclamatiunea locuito-
rilor din satul FerhintiT asupra until Petro Botezatul de acolo, acel Logo-
letel a pArtinit pirituluI Petre.
Intdiul Divan catre Generalul Engelhard.

Pentru talen i 81.282, ce s'ail arétat in trecutele oile Ex. Tale de Divan,
saù brApit de pe la locuitoriT din judetul VSleii, de cAtre Clucerul
Const. BrAiloiti in diastimA de 3 lunY, ce. a fost Ispravnic la numitul judet,
duph in seria rèspunsul Ex. Tale, ce al trimis catre Divan, prin predloje-
nia scrisA de la . . . . a treeuteT ¡uní sub No. . . . indatA si Divanul
trimeténd volnicie cu mumbasir si impreunA i cu oficerul cel orinduit
din partea Ex. Tale, atl i adus aice pre numitul Clucer, pre carele infAti-
www.dacoromanica.ro
sindu-1 la intAiul Divan inaintea n6strA, de fatA Cu samesul aceluT judet,

dupA amèrunth eercetare, ce am faeut, s'a dovedit pe anume asupra Clu-
ceruluT, dupA chiar sineturile, ce se vildurA sub iscAliturile sale, talenT
56.432, pentru carl am si orinduit zapeiti al Divanului, ca sA-i implinéseA,
In soroc de 3 dile, iar de nu va plAti Clucerul pAnA la acel soroc, sA-I
ridice orénduitul zapciii la caraulA. Asijderea i pentru altT talen T 20.800
ce a arAtat samesul, di, i pentru aceea are sineturI ale CluceriuluI, do-
vedit6re, cA sunt tot asupra luT, acele sineturT nu le avu tanga
sine, i-am dat soroc de 10 qile, ca sil le aducA i atuncI cereettindu-se
acele i dovedindu se t6te asupra CluceruluT, Il va indatora Divanul cu
asemenea mijloc, de-1 va plAti si pe aceTa, iar asupra SamesuluT gAsit
pAnA acum (insA tara de dovadA) talen t 3.300 si urmarea ce a facut Divanul
asupra acesteT pricinT, nu lipsim a arëta Ex. Tale; iar ceT-I-altI talenl
7.500, ce lipsesc din mal sus ar6tata suma de talen T 21.282 s'ají implinit
si s'el intors inapoT locuitorilor. 1810 Marte 11. (Cod. LX1. fila 67.)
Excelenfa S Engelhard.
CA dupA nota DivanuluT Cu No. 522, prin care aú ariltat corcetarea, cc
a fAcut SpAtarul PolcovnieuluI Matel S,,eica si s'a gAsit vinovat nu numaT sA
lipséscA din slujbA, ci incA niel sil se mal orinduiaseA in vr'o slujbA.
1810, Maiti 17. (Cod. LX111, fila 5 verso.)
Dinteun alt raport de la Logofe0a cea mare cAtre SlAvitul Divan vedem,
cA un Enache RAduleseu se dice sudit frances. TotusT, desi sudit a fost
orinduit mumbasir din partea vAtatuluT de aprodI in timpul eAnd relatiile
cu Austria erati incetate si in calitate de mumbasir a jAfuit nisce ciobanT
ardelenT de 12 galbenT sub cuvint ca nu i dat banT de cheltuialA ea
mumbasir, niel treapAd. CiobaniT jAluit i Divanul dA vina pe vAtaful
de aprodT, pentru cA «de nu avea in zapeilAcul sA ennen1 indestul spre a se
sluji cu eT, era dator sA arete DivanuluI, iar nu se orinduiascA mumbasirT
sudi0.» DecT vAtatul de aprodT sA fie implinit prin vataful de curte 'Ana
in 24 ore de ceT 12 galbenT, dupA care vAtaful de aprodY caute cu
acel mumbasir sudit trances. (Cod. LXV11 pe la inceput.)
De la Vornicia cea mare a (drii de sus aire I-ul Divan din 14 August 1810.
Prin jaiba ce a dat la Divan boerinasiT, negutAtoril i totT birniciT
plaiuluI VAlcanuluT din jud. Gorj, jAluindu-se pentru Grigorie lIalvagioglu
VAtaful acestuY p1ai, arètAnd prin jaiba lor felurime de jafurT si brApirl
ce li s'a fAeut i li se face de eAtre numitul, incA i cu casne, iar fi pe-
depsind in diastimA de 6 lunI de (latid este VAtaf, eerènd ca sA li se crin-
duiascá, cercetAtorT, sA cereeteze jafurile i hrApirile, ce li fAcut, spre a
se despAgubi, care jAlbl fiind rinduite la mine spre cercetare, m'un
pliroforisit, nu numaT eA este fórte pornit spre jafurI, ei IncA fArà niel o
seiintA la ale VálAsieT. CAL dar pentru luàrile nedrepte si brApirile ce va
fi fácut, va bine-voi Divanul, s'a se orinduiascA un Logofét al VisterieT,
www.dacoromanica.ro
308 V. A. IIRECIIII
vrednic, carele se va pov6tui de cAtre mine, ca sA faca cercetare scumpA

verT-ce jafurT va fi fAcut orT-cuT, fAc'end i implinirea de la numitul, sA
intórcA locuitorilor inapoT, de la carT sA iea adeverintA c i-a primit fie-
care dreptul luf. lar pre numitul Halvagioglu, socotesc cA va fi prea bine
a se lipsi cu totul din VAtAsie acum si a se orindui orT vre-un pámIntean
de acolo (Irisa prin scirea mea), seall altul, care va gAsi cu cale, sA nu fie
volnic sh-lardice de acolo pe acel IIalvagioglu pAnA nu se va sAvirsi cerce-
tarea U:AA i Implinirea, ca sA vi-o OVA sAvirsi cu bunA orinduiall
La 24 August 1810, I-ul Divan aprobA. (Cod. LXV11 nenumerotat.)
Catre Generalul Engelhard.

Cu cinste s'a primit predlojenia ExcelentieT Tale, scrisA de la 14 ale
acesteT lunT, cu No. 3.178, pentru pricina vAtafuluT de plaiti ValcanuluT sud.
Gorj, la care si nu lipsesce Divanul a aréta Excelentel Tale. cit pentru a-
cest vAtaf ar6tandu-se Cu jAlbl mult1 din locuitoril acelul cit le face
nedreptAtT i jafurT, Divanul a orinduit cercetAtor un cinovnic acolo In
lata locului; fiind insA cA pttnA se face cercetarea, urma ca sA, fie depArtat
din trébil, acel vAtaf, de aceea Divanul a fost orinduit numaT un vechil
In locul lui, ptinic se va isprAvi cercetarea, iar nu cA l'a fost lipsit do tot,
iar acum fiind-cA a venit la Divan insciintare de la orInduitul cercet5.-
tor, Cu f6ie arAtát6re pe anume de jafurile si mâncAtoriile ce s'el dovedit
cA ait fAcut acel vAtaf locuitorilor, dupA cuviintA s'el i lipsit din tréba
VAtAsieT, orinduindu-se altul in locul luT, poruncindu-se i numituluT cer-
cetAtor, ca sA ImplinéscA de la dinsul -Vote acele jafurì i &Ate altele se va
dovedi locuitorilor. 1810, Septembre 28. (Cod. LXI V, fila 36.)
Cu mumbasir de la Divan, un zapciù apAtAresc s'a ordonat la 1811,

Iunie 14, aducerea, prin scirea Ispravnicilor, a luT Iancu PalA, zapciul plAsiT
Tohanilor, care a bAtut si a necinstit pre polcovnicul de judet si pre po-
teras. (Cod. LXV, fila 99 t'oso.)
De la inlaiul Divan si Contad, catre duntng-lui biv vel Sluger Aricolae

Grecectnu, cercetatorul de la sud. Argel.
Scris6rea dumi.tale de la 18 ale luneT acestia s'a primit la Divan si

s'a v6dut insciint:trea, ce facT pentru acel Anastasie Postelnicel ot Pitescl,
ce acum treT anT ait stAtut VAtaf plaiuluT Lovistea, pentru multele nlipAstuirT
nedreptAtT, ce prin cercetare dovedit cit ait urmat i ají fAcut locui-
torilor sAten1 dintr'acel piala, si bine ai urmat dumn6-ta de af dat In stA-
plinirea lor muntele Ipodul, cum si pentru implinirea ce le-al 1Acut de
aceT talerT 400 clinteaceT talerT 2.900; si de van-no ce sAracit sAtenT ati drep-
tate a se usura si de talerT 800 ce i-ari IncArcat la arenda, poduluT, cu nume
de rAinAsiturT, i cu talerT 1.400 ce ati dat gloabA, dumn6-ta sA apucT pe
numitul Anastasie ca sA implinescT acestI bala de la dinsul i sá,'T daT
sAracilor sAtenT, dar insA s'a cercetezT, si de se vor dovedi sAtenii datorT
Cu niscaT banT prin zapis numituluT Anastasie, netägAduit de satenT, atuncl
www.dacoromanica.ro
ISTORIL ROMitTILOR 309
sa se seada Anastasie, Cu acei bani, din baniT ce are a intórse inapoi,

Anastasie î1 va cauta banii unde i aù dat; carele de se va fi afland
acum cu sederea in ptai sa-I mutI negresit sa sac,15, in Pitesci, de unde
ar6ti ca este, far de a fi volnic ea sa. maT locuiasea in plaiti si ami O,-
tenii vor mai rèmanea cevasT datorT lui Anastasie, peste banil de mar sus
glisT, ce poruncim ca sa' intórca satenilor, sa le pul' un soroc cuviincios,
duna, starea neputinte1 numitilor sateni, ea sal platésea cu un soroc mal
indeiungat: si de urmarea ce vel face iarasT sa insciinteze DivanuluT tri-
metênd la Divan si adeverintá sub isca,litura sittenilor de implinirea ce
vei face 1812 Aprile 24. Polcovnic Loghinov, Isaac Ralet, Barbu Vaca-
rescu, vel Vist.
La 6 Martie 1912, locuitoriT din sud Valcea se Atiese asupra vamesuluT
Vistier PArvul, ea i a asuprit, sit nu se mal' orinduiasca iarasT la acel judet.
(Cod. LXIV, fila 210.)
De la Cilimdcdmia Triì Roma nesa Nouit porunck la Vdtasii plaiurilor

de la Saac, Prahova i Deimbovita i Masca si Arges pentru hoti.
\Talase de la plaiul.. . sud . . . sanatate, cu U:4e cit in trecutele dile vi
s'a trimis luminata porunca, a Mariei Sale luT Voda ca unindu-te Cu plaeii, cu
potera ce s'a trimis de aici, si inteacest judet asupra hotilor deci sa-T goniti
sa.-1 loviti, dar fiind-ca acésta potera are 6menl destui, in eat nu face
trebuinta de a se uni si cu p1Aiaii, drept aceea-'0 poruncim ca cu plaiasT
câti al, sit priveghezi a te inconjura napristan printr'acest plaib, i ori unde
vet audi nescare-va hoti, verT ce fel de 6meni vor fi, sa-T gonesci, sa.-1
prindi, lovescI si in scurt sa-1 desradacinez1 cu totul din tinutul plaiului,
si pe unde veT socoti cit nu esti destoinic a ambla si a isgoni numaT cu
plaiasiT potecasi ce-1 al, volnic esti, cu acésta porunca a n6stra, sa jet si
de la fies-care sat al plaiului cate patru, cinc:Y plaias1 vinatori, pre earl in-
sotindu-T cu cei-l-alt1 p1àial, sa te pornescI asupra hotilor ce se vor ivi
printr'acest plaiti ; dar asa sa urmati negresit, caci de te vol ar'éta cu
tusi de putina amelie la acésta, sä, fii incredintat ca, vei fi lipsit Val:60e.
si se va orindui altul. 1807, August 17. (Cod, LIV, fila 55.)
Porunca ce s'a Tetad la ardarea Spettitriei pentru lude 9 hofi.

De la Cdinuicettnia rprii Romane,sci. Dumné-v6stra Ispravnieilor ot
sud. Slam. R6mnic, fiind-ca acesti liude 9, ce se v'C-3d artitati inteacésta cu
numele i chipul i cu portul lor, sunt marturisiti de un hotul ce s'a
prins si se allä la inchis6rea Spatariei, cum-ca sunt tovarilsi al 10, si fiind-ca
toti acestia arala numitul cit ati fugit de aiei intr o cartita cu doi cal in-
v'elith', lata sa trimite acest. . zapciti si-Atares°, cu care vi se porun-
.
cesee sit dati strasnica porunea la zapciii pläsilor, si la top' capitanii mar-
ginilor, ca Esa se prinda negresit, i prindêndu-se sa-i datl in mana crin-
duitului zapeiti, ca impreuna si cu altT paznici orinduiti de dumné-vostra,
sa-1 aduca aja -1807 Sept. 19. (Cod. LIV fila 71)
www.dacoromanica.ro
310 V. A. URECHIA
Carte sloboda a DivanuluY la mhnile luT Petre Capitan, ce se afla cu lo

cuinta in sud Muscel, c5, dupa cererea boerilor si boerinasilor si tuturor
locuitorilor aceluT judet, s'a orinduit carcserdar in tot judetul, spre ocro-
tirea si linistirea judetuluT de catre faatoriT de rele, caruia sa i se dea
manä de ajutor, cand va avea trehuinta, atht de catre IspravnicT i de catre
PolcovnicT, cat si de catre CapitanT, dupa cum cuprinde si luminata carte
a MarieT Sale luï Voda ce o are in mara. (Cod. L VI, fila 100.)
Pitac la Vol Vistier, ca sa, dea emiclio la 10 panduri, intre care si ca-
pitanul stegarul lor, opritT la Spatarie pentru paza jud. Ilfov, pentru thlharY,
insa pandurilor cate parale 10 pe (ji si capeteniilor cate 20. (Cod. LV1,
fila 13 verso).
S'al trimis 30 de pandurT la judetul Arges pentru prindere de hotT. Di

van ul ordona sh. li se (lea entielie, adica ratiune, pe qi, la pandurT, cate 10
parale si cate 20 la capeteniile lor.-1808, Iunie 10.
In aceiasT oi, Divanul irimite porunca si la Ispravnica din SecuenT si din
Vlasca, vestindu-li-se, ca li s'a trimis cate 20 de pandurT pentru prinderea
hotilor si sil le (lea emiclic precum mal sus si pentru orT-ce trebuinta va
avea capetenia pandurilor, a insciinta la dumné-luT Vel Spátar, sa alba prin
IspravnicT a corespondarisi Cu dumné 1111 S'Atar si IspravniciT sa trimita ne-
gresit insciintarile capitaniilor de panduri la dumné-lui Spatar. Pentru °ri-
ce lucru se va ga'si la hotT si nu se va araa phgubasil pe urma lor, sh
tic bune ale poterasilor spre a-1 trage inima a naväli la prinderea hotilor,
iar pentru chte lucrurT se vor aréta pagubasT MI sá se dea pagubasilor.
1808, Iunie 10.
Pentru judetul Ilfov inca s'a oprit 15 pandurT pe lana Spatarie pentru
paza judetuluT de hot1. Li se da emiclic de 10 parale de om pe qi, iar ca-
peteniilor cate 20. (Cod. LVI, fila 12.)
In 15 August 1808 prin carte deschisa catre IspravniciT, Divanul reinoesce

ast-fel nizamul pentru ap6rarea de hotT si prinderea lor:
Publica(ii pentru hop. De la Divan edil-e Ispravnici.
Inca de cand s'a insarcinat cu dregatoria SpatarieT dumné-luT Iratele Vel
Spatar, s'a trimes dou'e" rindurl de poruncT ale Divanulul in tóte judetele,
precum si la acest Ispravnicat, pentru nizamul hotilor, ce se cuvine a se
pazi pentru a putea petrece locuitoriT si calkoril in liniste si a fi apiliratT
de praclile si casnele fackorilor de rele, indatorindu-se si insusT locuitoriT
a fi cu mare priveghere, ca orT unde va simti ca s'a ivit vre-un hot, sa
mérga sa dea de scire orl la capitan, orT la polcovniciT judetuluT, sétl la
Ispravnicat, precum si de vor vedea vre-un oni fara caparittitt Amblând, orT
prin sat, ség prin locurT taTnice si drumurT parasite, numaT decat sh sara
sa-1 prinqa si ducéndu-1 orT la Ispravnic ski la vre-unul din ceT-1 altT zapciT
al judetuluT sa iea adeverinta, precum si carciumard de pe drumurT sa
faca asemenea privig,here si urmare, cacT intimplanduse de a calca séti de
www.dacoromanica.ro
a jafui pre cine va niscaT-va hoV i factorT de rete i dovedindu-se in urma

cäail simtit sal aú vdut vre-uniT din locuitorT pre aceI hotT, orT macar iail
sciut unde-va ascun$I, $i nu s'a dus s'A dea de scire la Ispravnic, set-1' la
vre-un altul din zapciiI judepiluT, sa scie cu botärire, cà uniI ca aceT se vor
indatora a plati paguba$uluT tóta paguba ce-1 vor pricinui acel" hoi i fa-
cgtorT de ; carY acele poruncT ale DivanuluT ce s'aú trimes i la acest
judet, macar de nu s'ail $i trimes in dilele dumné-v6stra, se ea insa la
condica judetuluT i urrnéza a v6 fi sciute $i dumné-v6stra ; dar impotriva.
vede Divanul, ca niel o urmare du se face dupa acelea, cacT hotil $i
toril de rete din oi in oi se inmultesc prin Vote judetele, pradand i ja-
fuindu I Mil sfiala dioa nameza mare. DecT iata i acum poruncesce dum-
név6stra Divanul, cu strapicie, ca negre,it sä puneVi in lucrare acele de
maT inainte poruncT intru Vote intocmaT dupa, cuprinderea lor $i catre acésta,
orT unde i orT cand vetT simti ca s'a ivit niseaT-va 114 prin judete numal
decat sä datI de scire Polcovnieilor i Capitanilor judetuluT, precum eT sunt
poruncitT de catre dumné-luT fratele Ve! Spatar, ca indata sa sara eu totT
potera$iT i slujitoriT lor, cum qi cu deosebit ajutor de la Ispravnic, de va
fi trebuinta i eu locuitoriT de prin sate, cu ce vor avea arme, ca sa I go-
nésea séti sa-T prinda de vor putea orT vil séti mortT; iar ctind vre unul din
CapitanT sal PolcovniciT judquluT nu vor arta supunere catre dumné-
v6stra la acésta madea, atuncT numaT decht sa insciintatT la S'Atar, ca
sa l iea cuviinei6sa rèspundere de dátil durnné-luT fratele Vel Spatar acel
neascultator i nesupus, precum i ail luat unii din eT asemenea neur-
matorT dupa Insciintarile Ispravnicilor, de la alte judete, ferindu-se irisa
ea nu cum-va din vre-o deosebita pricina, mähnil fiind dumné-v6stra
asupra vre-unuI din CapitanT séù PolcovnicT, sa inseiintatT pentru dumn6-lor
lucrurT neinfiintate, sétl sä-i napastuitT, i sa le datT a ir4elege $i aceste,
ca, de acum inainte de se va intimpla a calca qi a se maT jafui de catre
hoV vre-unul din negustorT, seail locuitoril dintr'acel judet, sá scie cu hotarire
ata CapitaniT, cât i poleovniciY, cA insu$I el se vor indatora a plati
acea paguba, ce se va prieinui aceluI ja.fuit; $i de primirea $i punerea in lu-
crare a acesteT poruncT, sa aiba Divanul rèspunsul dumné-v6stra. 1808,
August 15. tea. LV fila 113).
Pilac de la Divan pentra inflin(area una potere noucl, o Ceipiteinie la

Chi(orani in judeful Scicueni/or sub délul cu viile, ande
se afta' 5 drumuri mari.
Aci de a pururea boeriT i locuitoriT, ce aù viT inteacele délurT, pati-
mese mare frica, de hotT, inteatata, in ea uniT din ceT cu vil 5.mbla sa le
parasésea., fiind Capitania JudetuluT departe. Capitania cea nona de la Chi-
Oran' va fi din 10 slujitorT apëratT de darT.
Pantele Postelnieelul e rinduit zabet i capitan. Acesta «s'a' aiba a strajui
acele drumurT férte cu luare aminte, priveghiand dioa $i n6ptea $i ciind
va sim0 el s'a ivit pe acele locurf hoV i facétorT de rete, sa se scóle
cu tol slujitoriT, ridicand $i pre locuitoriT de prin prejur spre ajutor $i
vintindu-T viT séti morçi i sa-1 trimiä la dumne-lor IspravniciT judetuluT,
www.dacoromanica.ro
312 V. A. URECHIÀ
ca si dumné-lor sa-1 trimita la SpatiIrie, dupa orinduiala, cu examenul lor,

ferindu-se insa, ea nu care cum-va si in pricina acésta sa faca nis-care-val
mancatoriT si nedreptatT, prepuind pe ceT dreptT...5i pentru slujba sa, sa
aiba a lua obisnuitul adet de la slujitorT efite parale 20 si 2 ale baltaguluT
si 3 Pe orinduita clad, pe an. Pentru care poruncim si voui5 tuturor
slujitorilor de la acésta capetenie, cunoscênd pre nutnitul capitan si zabet al
vostru, sa-T da(T 00 supunerea si ascultarea, cad carele se va arka cu
nesupunere, se va pedepsi. Catre acésta, numitul Pantele, deosebit ea are
a fi nelipsit dinteacésta capetenie, dar niel avaet sa nu MU. a da, niel la
spatarie, nicT alt cuT va si, fiind-ca asa poruncesce Divanul; si spre a se
urma nestramutat, s'ail dat acésta carte a n6stra la mana T. Acésta.-1809,
Martie 22. (Cod. LVI, fila 60.)
La un moment Comitetul DivanuluT cere chiar intervenirea armateT din

Oltenia contra hotilor.
Divanul serie luT Engelhard, ea s'ail ivit hoi,T si fackorT de rele pe
afara si cere sa, serie luT Miloradovicl ca si acela sa serie GeneraluluT
Isaiov, ea sa trimita 200 de pandurY, carT sa amble cu poterile spatarescY
pentru prinderea, hotilor, precum s'a trimes si in anul trecut. 31 Maiil
1809. (Cod. I,X1, fila 1,1 verso)
La Iunie 1809 intaiul Divan infiintéza o potera speciala de 60 neferT

sub careserdarul Anastase Ceamul, cu léfa Axä de cate 15 tal. pe luna ne-
ferul, iar careserdaruluT 60 talen T pe tuna, din Visteria V.IriT. Dam aci ac-
tele relative la acéstá noua potera.
«De la intiliul Divan si Comitet al PrincipatuluT ValacbieT catre fratele
Vel Vist.
Fiind-ca Divanul pentru prinderea si isgonirea si desrad'écinarea hotilor,
ce acum s'ail imultit pre afara prin téra, ati orinduit pre bimbasa Anastasie
Ceamul cu 60 neferT, eu léfa, adecà carcserdar po talen l 60 pe tuna, iar
neferilor de fie care Po cate talen l 15 pe luna, sa aibT dar dumné-ta a-T
asega la catastihul lefiT cu aci5sta, numita léfa, de la qi intaiil a luneT a-
cestia numita lulie. 1809, Iulie 6.»
Eta cartea de rinduire a luT careserdar Anastasie Ceamul.
De la inlaittl Divan si Comitel al Principatului Valachia
«Fiind-ca, hotiT si faciltoril de rele s'ail inmultit pe afara prin téra si pit-
timesc locuitoriT si cal'étoriT drumasT jafurT, casne si omorurT, de aceea
Divanul a rinduit careserdar pre bimbasa Anastase Geamul, caruia i s'a
si dat acésta carte a DivanuluT, ea sa aibä a tine) 60 de neferT, cu care
impreuna esind afara prin judete, sa incunjure prin OW piltlile si oil unde
vor simti ca. s'ail ivit niscarT-va hotT si fa'atorT de rele, sa iasa, dupa eY
sa-i gonésca si, orT vil sal mortA, sa,-I prin4 si Cu totul sa-1 desrädécineze,
ferindu-se ins& de a nu face catusl de putina sup6rare locuitorilor cu ni-
mic de vre-o cheltuiala, cacT impotriva, urmand, se va osindi a plati in-
doit, ei t6te cele trebuinci6se atilt pentru hrana lor i a cailor Ion, sa le
www.dacoromanica.ro
cumpere de la sine din 16fa ce li s'ah orinduit, care este a numituluT caro-
serdar, Po tal. 60 pe luna, iar a neferilor de fiesce-care po talen 15. Drept
aceea poruncesce Divanul, dumnó-v6stra Ispravnicilor al judetuluT, i vou'é
polcovnicilor, capitanilor si vatasilor de plaiti, eil orT-cand va avea trebuinta,
numitul carcserdar si va face scire, sa-T datT tot felul m'aria de ajutor; cerem si
vouò locuitorilor de prin sate, ca orT in ce ceas si verT in ce parte de loe
vetl afla eh, s'ah ivit niscarlva hotT si faciStorl de rete, nurnal decttt O.
datT de scire, orT insi-viI seati prin dumné-lor IspravnieiT judetuluT, orindui-
tuluT careserdar, de se va afla aprópe de acea parte de loe, ca O. sara
sa-T isgon6sca, si sa-T prinda. lar aflandu-se departe de la acea parte de loc,
El, datl de scire Polcovnicilor i Capitanilor judetuluT, gil Vatasilor de plaih,
ca sit sara eT cu poterasiT si slujitoril tor, a-Y isgoni si a-T prinde, ori vil
seú mortT, pre aceT fac'étorI de rete, cacT orT-care din vol se va dovedi ca
a simtit la vr'un loo ceva hotT, seati macar cu ba.nuiala, de hotie asupra lor
si nu atT dat de scire, acela sa, He bine incredintat, ca, se va osamdi si pe-
depsi intoemaT ca un hot si t6tä averea tul se va vinde spre implinirea
pagubeT ce se va intttmpla a se face la cine-vasT din pricina tainuiril ace-
lor locuitorl. Cum si vol Polcovnicilor, CapitanT i Vatasilor de piala, ase-
menea vetT fi osanditY catT nu yeti urma datoriile, ce avetT asupra acesteT
madea.-1809, Iunie 2. (Cod, LVI, fila 71 verso.)
Semna.tura membrilor ComitetuluT.
De la inteliul Divan,.
Catre dumné-lu'i chista polcovnic Gavril Curt.Inteaceste (lile am pri-
mit insciintare de la cinstitul Divan ot Craiova, insotita si cu alta a isprav-
nicilor ot sud MededintT i cu o jaiba a boiernasilor orasenT ot CernetT,
prin care fac mare plangere, ca ivindu-se imprejurul orasuluT o céta, de 16
talltarT M'abra, dioa namezea mare, t'ara de niel o sfiala, calcand si jafuind
6meniT, precum si o femee din partea loculuT o ah impuscato, dinteacarora
frica si spaimä s'ah phrasit numitiT boerinasi si casete lor si cu t6te ca la
numitul judet se afta orinduit apilan de potera un Polcovnic Dinu Crai-
nicénu, aruia i-att si facut seire numitiT orAsanT, ca sa, sara, cu potera si
s'A se je dupa, aceT talharT, dar le-ah trimes numitul Polcovnic scire, ca nu
p6te sa, mérga. spre Orla hotilor, dupa, a sa datorie, allandu-se rinduit de
dumn6 ta pentru pricina unuT pandur, ce este in prepus de hotie si asa
a rtimas judetul fara, de niel o strajuire si ocrotire din partea poteriT de
catre lacMorit de rete; pentru care urmare a ridictirit numituluT Polcovnic
Crainicenu din judet, cu tóte d., dupa datorio se cuvenea sa faca Divanut
arkare atre Ex. S. generalul (loe liber), ca pentru un lucru vatarnator
vietei si linisteT obstieT locuitorilor dintr'acel judet, dar sciindu-te pre
domnia-ta cu destula intelegere si cunosciinta la cele civiincióse, n'am
facut acéstit urmare, ci maT intaitt eta scriem dumi-tale si te pohtesce Di
vanul, ca numaT decta sa,-T daI drumul numituluT Polcovnic CrAinicénu
a merge la locul, unde este rinduit mi potera, ca sa urmeze datoriile sale
spre strajuirea si ocrotirea judetuluT de catre thlharT si de acum inainte
sit nu te mal amestecT dumn6-ta la lucrurT al carona nizam si orinduiala
www.dacoromanica.ro
314 V. A. [MECHA
atirnit de la politicésca orinduire a cinstituluT Divan al CraioveT, i pentru

orT-ce pricinA politicéscA se va intimpla a fi trebuintit de cercetare
indreptare, veT face dumné-ta arátare cAtre cinstitul Divan al CraioveT
de acolo se va da nizamul ce! cuviincios. CAtre acésta, fiind-cA intre tAl
hariT ce s'A ivit inteacel judet este bAnuialä, cit sunt i pandurY, de aceea
pohtim pro dumné-ta, sit facT cuviincieisa perierghie i indreptare, cAcT Di-
vanul de aceea ati dat voTe celor ce s.unt rinduitT cu poterA in partea lo-
culta, cit orT unde vor afla cA s'ad ivit niscarT-va hotT, de vor fi inlear
pandurT intre dinsiT si nu se vor prinde, ci se vor impotrivi, fArA de a
face cAtusT de putin osebire sA dea sA-T omóre, !le mAcar si din pandurit
ce se aflA si in slujbA ostAséseA, fiind-ch aceia nu se pot numi, niel a se
cun6sce de ostasT i ennenT credinciosT, cAnd se abat in fapte thlhAreseT.
1809, Junio 6. (Cod. LVI, fila 72.)
La 20 Aug. 1809 poruncA la Ispravnicil de Dimbovita ea pentru o 4,-

pitAnie nouA ce s'ab' fAcut la CornAtel inteacel judet, cu 20 de slujitorT, sti
faca scA;l6mint la un slujitor doT lude. (Cod. LVIII, fila 38.)
De la inldiul Divan «ara, Engelhard

Tot-deauna °O-cae trebT i pricinT obstesoT se intimpla dupt vremT la
tinuturile une! OH si se cere putinci6sa lor sAvirsire, téte acole, (lupa buna
orinduialA a politicesceT datoril, urmézA a se pune in faptA. OblAduitérea
acésta este incredintatA ocArmuiriT aceT ÇOrl, precum acésta este bine sciut
Ex. Tale.
Asemenea dar si Divanul fiind insárcinat cu oblAduirea i cArmuirea
acesteT ri, socotim c5, cuviintá este, ca printr'insul sil se urmeze §i sa se
sAvirséscA cele trebuinciése poruncT i trebuinte. i l'AM de scirea DivanuluT
nimenea nu se cuvine niel mácar a cerca sa sAvirséscA vre o trebuintA, din-
tr'acele, carT privesce i astéptA sávirsirea sa de la a DivanuluT oblAduire,
cAcT intealt chip urmAndu-se, niel odini6rA nu vor lipsi feluri de neorin
duelT i neimplinirT la urmátérele i putinciésele trebuinte. Dupa acésta
orinduialA se cuvine ca si totT cinovniciT impèrAtescT, cAIT se trimit pe a
farA, de orT-ce vor avé trebuintá sit facA ar'étare i cerere cAtrA Ispravnicii
judetuluT, ca prin dumné-lor sit li se inlesnéscA sAvirsirea aceI trebl, pen-
tru care se trimet dupA m6surile buneT orinduielT. Dar cu mirare vedeni
cA aceT impérAtescT cinovnicT urmézA cu totul impotrivä, cAcT dupä, orin-
duiala ce s'a Ricut pentru orasul PloescT, impreunA cu satele de prin pre-
jur, a fi pentru primirea i clartiruirea ostasilor bolnavT, ce att a se trimite
In partea loculuT, dumné-luT cinovnicul ce este orinduit acolo pentru a-
césta, fArA de a intreba niel de cum pre Ispravnicil judetuluT, dupA cum se
cuvine i färä, de a le da de scire cit dumné-lor sA cump6néscA impártirea
acesteI trebuint,e dupA scirea ce ati de starea fies-cäruia locuitor, s'oil pus
scoténd pro totT de prin casele lor, incA si pre IspravnicT din casele is-
prAvnicescY, att pus spitalurY prin téte casele; lucru ou totul tArá de orin-
duialá. De aceea rugAm pro Excelenta Ta, sä bine-voescl a porunci maT sus
numituluT cinovniculuT, ca maï întâiü sit deyerte casele isprilvnicescY, ca s4
www.dacoromanica.ro
locuiasch inteinsele Ispravnicil spre a-sT puté cauta de trebile judetulta,

si al doilea sa, lase pre IspravnicT acum de a face impartirea bolnavilor cu
mijI6cele cele cuviinciése, carT sunt sciute, ca i trebuinta altor cfartirurT sa
se implinésch i locuitoriT sa nu cerce acum in vreme de iarnà acest fel
de discolie i stramutarT eu totul din casele lor, cacT dintr'acest fel de...
(lipsa) urméza negresit a se pricinui i zaticnire la rugatérele grab-
niel trebuinte ale ImpUratesceT ostirT, 1809 Oct. 23 (Cod. LXI, fila 37)
La 4 Ianuarie 1810, (lupa staruinta Caimacamilor, intaiul Divan si Comitet
da capitanuluT de la Pasèrea privilegiul de a li Capitan pe viata si a nu
plati niel ()data havget la Spatar.
La 19 Martie 1810 intaiul Divan arata luT Engelhard ca «tot-deauna in
vremea primaverel obicinuesc de se inmultesc talhariT si facétorn de rele
prin térä, care face atta califlorilor cat i locuitorilor multo supèrarT, casne,
jafurT i uciderT, in cat nu pot indrasni a-si cauta tara de sfiala de munca
campuluT si de implinirea celor ce li se cer la curgat6rele trebuinte ale prea
puterniceT impératescT ostir1 i fiind-ca inteacésta reSureititei vreme inmul-
tirea tëlharilor e maT cu adaos, dupa insciintarile ce vin dupti, arará., macar
ca, cinstita Spätarie are a orindui potere pe unde se envine, (lar nefiind
deplin 6meniT s6T, pentru ca, uniT ati murit, altiT ati ajuns la vIrsta de b0,-
tranete, de aceea nu sunt destoinice numaT acele potere. DecY sa se ordone
luT Isaiov a tramite din jandarinii de acolo 100 calarett Cu CapitaniT lor, ca
sa se intarésca poterile. (Cod. LXI, fila 68 verso.)
Intre ultimele acte de citat din 1810 este pitacul luT Engelhard din 10 Noem-
bre 1810, prin care indeamna pre Divan sa pue teíta, silinta de a se prinde
ceT-I-altT hotT aT luT Bajor, din caril prins In Valahia cea mica Manu
NIanaf, Grigorie Timofteitl i Nicolae Diiasu si s'a dat porunca ca de se
vor dovedi sà se dea ajutor i de ostirile ce sunt orinduite.-1810, Noem-
brie 10. (Cod. LXIII, fila 20 verso.)
De la intdiul Divan, qi Contad, ditre Ispravnicil de judete.

Vremea primavereT find acum cand multe impotrivitére urmarT se pot
ImtImpla prin téra, precum ivire de hotT si de tilharT, felurimI de praclI,
casne i omorurT asupra locuitorilor i cal6storilor drumasT, de aceea ata
ocarmuirea DivanuluT, cat i dr6gatori1 fie-caruia judet aà datoria a ingriji,
si a priveghia din vreme, ca sa intimpine cu cele mal iscusite mijleSce
unele ca aceste intimplarT, care si fireT i obladuireT sunt cu totul impo-
trivitére. Ci dar iata inteadins se poruncesce dumné veistra, sa priveghiatT
cu neadormita Ingrijire, in cat prin putintä, a se desradacina cu totul din
judet hotiTi tilharil, spre odihna i ap6,rarea catétorilor i locuitorilor.
fiind ca din stégurile spatarescY lipsesc in destula suma de 6menT, carT de
a se pune acuma la loe de la Visterie este cu neputinta, pentru viieluta
présta stare a VériT, care si dumné-luT spatarul fiindu-T sciutä, niel insusi
dumné-luT n'a primit a cere sa se implinésca inteacésta vreme acea lipsa
a stégurilor, dandu-li-se locuitorilor strasnice poruncT ca in césul ce vor
www.dacoromanica.ro
316 V. A. ORECHIÀ
simti unde-va niscaT-va hotT i tAatorT de rele, numaT de cat, prin zapciii
aceleT plAsT sA, faca scire la ispravnicat si la dumné-veistrA indatA, sh v6
ajungeti cu cápitaniT i polcovniciT judetuluT, ca impreunandu-se potente si
cu ajutorul ispravnicatuluT sA se iea dupà dinsiT a-T isgoni, a I prinde se,t1
a-T omori, cAcT pentru acésta insiv6 avetT a fi r6spund'étorT. Precum si de
se va intimpla, feréscA Dumnederi, fArA de veste a se face de cAtre eT vre-o
pradA, casnA ski omorire cuT-va, numaT decat, pe de oparte sA se pornéscA
dupA el gonacT, cu mijlocul ee s'a dis mal sus, iar pe de altA parte sa in-
sciintatT aicT cAtre Divan, pentru orT-ce miscare tilhAréscA vetT precum
asemenea sA indatoratT i polcovniciT i cApitaniT judetuluT ca i el sä in-
sciinteze adesea catre cinstita spAtArie, iar mal ales cb. i Excelenta Sa ge-
neralul Engelhard Vice-presidentul DivanuluT, ne-a incredintat, cA sunt
poruncitT i oficeril de la fie-care judet, s'A (lea dumné-lor i ostA'sesc aju-
tor, cand le vetT ar6ta, vre-o miscare ca aceea. SA li se dea insA locuitorilor
acest fel de poruncA,, ca orl-carT din el se va dovecli ca ati allat unde-va
vre-o miscare talhä'réscA, séri ca a védut si a cunoscut la vre-o parte de
loe vre-un hot séti tilhar si n'a urmat datoriei sale, a da de scire, precum.
s'a dis mal sus, 85, fie bine ineredintat, ca osanda i pedépsa luT cu hotArire
are a fi intocmaT ca uncT gazde de 11,4. í de primirea i punerea in lu-
crare a acesteT porunci, sA alba Divanul r6spuns al dumné-v6strá in scris.
1810, Aprilie 6.
Intdrirea ce s'a dat la jaloba starefului de la ecilddrusani pentru a se

mal addoga hice!, 20 catana la cdpitilnia
Cinstite dumné ta frate Vel Visternice, pre lana slujitoriii ce se vor o-
rindui la polcovnicia judetuluT Ilfov sä, serie d-tale.... sà se faca orin-
duialA a se maT adAoga incA 20 slujitorT, asupra cárora sA se orénduiaseá cel ce
a fost pana acuma poleovnic la VlAsia. ea cu acestT 20 slujitorT sA pAzeascA
sA strAjuiascA napristan alía semptul acela al VIAsieT, cat si semptul de la
Pasérea, de lang5, schitul Cernica, unde era orinduitA cApitA.nia, dupA cere-
ra i rugAciunea pArintilor cernicanT, insA acest orinduit pentru 29 slu-
iitorT sA [je sub ocarmuirea polcovniciei de juclet.-1811, Martie 6.
Gavril Mitropolitul, Ignatie Mitropolitul, loachim Argos, Radu Golescu,
Isaac Ralet, Mihalache Manu.
De la intaul Divan.
Cinstite dumné-ta Vel SpAtare, fiind-cA. polcovnicia de VIAsia, care este
intocmitA incA din domnia d'intaiil a MArieT Sale Constantin VodA Moruzi
dupA cererea i rugAciunea pArintilor CAIdArusanT s'a asedat cu 40 de 6menT
de slujbA ca sA fie stAtiltére si nestrAmutath de marginea pAdureT VIAsieT
la pod la PAscanT in drumul cel mare si sá pAzéscá, cu bunA strAjuire Vote
locurile ea sA nu gAséscA fa' a:toril de rti5 mijloc a se pripAsi, a se incuiba
in !Muro, irisa acestA polcovnicie s'a intocmit ca sá, nu fie supusA la niel
un fel de dare sé ri poclon la cinstita spAtArie, precum i catanele aceT pol-
covniel asemenea sa nu fie supuse la niel un fel de dare, nu numaT la
www.dacoromanica.ro
podvodile i angarelele èiii, ei niel la altele ce da il alte catane sal sluji-

torI, niel la spatärie, niel la polcovniciT lor, cum niel la ispravnicie, ci da-
toria lor sa fie numaT paza i sträjuirea; la care polcovnieie fusese rinduit
jâluitorul Stoian, si s'a intiírit de totT luminatiT domnl din urmä. cu hotarire
de a nu se schimba acest polcovnic niel odata, si asa s'a pazit si s'a urMat
pana cAnd Stoian singur s'a tras, De maT puténd sluji de bétränete i sla-
biciune i inteadevér este O, de cand s'a intocmit acésta polcovnicie si s'a
pazit rinduiala luminatilor DomnT, ail lipsit i fac'étoriT de rele dintr'acel loe
unde mal inainte patimeail treckoriT i locuitoriT, si cu tóte ca in locul luT
iarasT dupa aratarea sa i dupà rugaciunea parintilor CaldarusanT, se orin-
duise altul; dar acum printeacéstá jaiba a luT Stoian polcovnicul, ce atrimis'o
la Divan, parintiT CaldarusanT ail ales de vrednic pre un Dumitrache polcovnic;
decT acéstà intocmire ce se vede facuta de la luminatT DomnI o a intarit'o si Di-
vanul de mai inaintea nóstra, a se pazi si ea un lueru folositor obstiel ce ne este
sciut i nou'é ca s'a urmat si s'a pázit in lapta, intarim alegerea acesta a
pärintilor CaldárusanT si a luT Stoian polcovnicul i orinduim pre numitul
Dumitraehe polcovnic la Vläsia, ea sa [le a pururea i nestramutat dintea-
céstä, slujba, cand insa si el se va purta cu orinduiala huna a fi cu stra-
juire de catre fachtoriT de rele sa nu patimésca niel treckoriT, niel locuitoriT
niel parintiT CaldärusanT; ci dar dupa ce se va vedea de dumné-ta acéstä
porunca a DivanuluT i vel da nizam a se pazi intocmaT, sa o 110 la mana
numituluT polcovnic ea sa-sT urmeze datoria slujbiT l'ara de a fi In vre-un
fel de chip supérat.--1811, lunie 6.
Ignatie Mitropolit, Radu Golescu, Isaac Ralet, Manolaehe Manu, Vel Vist.
vel Logofét.
De la Divan ceare Ispravniel.
Multime de hotT, tilhari si facaorT de role inmultit In t6te partile

In Valahia in CM niel ceT ce ají trebuinta sa se calatorésca nu pot merge
la trebuinta lor, niel locuitoriT sunt sigurY de odihna lor, chiar in casete
lor, carT tacétorT de rele ati indraznit pAna a se atinge si de baniT impé-
ratescI si a le calca pe drum haznelile ce se trimet i dupa sciinta ce are
Divanul, facaoriT de rele s'aa inmultit i aci in judetul dumné-v6stra,
care este invederatä dovada de neingrijirea ce avett, in potriva datorieT
pentru huna i linistita petrecere a locnitorilor despre partea facétorilor
de 1.66, pentru care in multe rindurT i prin graiü atT luat povatä si in
seris vi s'all poruncit, pentru ca vi s'ají lasat indestuT poterasT pentru
paza locuitorilor si a drumurilor judetuluT, 8'115 orinduit sub ascultare-v6
Polcovnic de ju(le i s'ail incredintat asupra-vé tot nizamul aceluT judet
despre partea filcétorilor de raí, care nizam mal nainte era la ingiijirea
spatarieT, si cu t6te acestea nu al pus silinta ca sà sigurifsitI odihna
huna petrecere a locuitorilor, i drumurile calétorilor, ci lenevirea i ne-
ingrijirea ce ;IV artItat la acest pont al ocirrnuireT judeViluT, ce este vred-
Me de cea mai maro luare aminte este pricina de s'ají inmultit hotiT de
perdut locuitoriT odihna si de s'al pArAsit drumurile fb.r5, a putea
calétoriT a merge la trebuinta lor ; cata supérare si scarba ganditT ca atT
www.dacoromanica.ro
318 V. A. IIRECHIL
pricinuit Cu acésta asuprà-v6 de la ceT mal marl' stäpanitorT, de la Exce-

lenta sa d. vit Prezident i d. Prezidentul si de la insusT mal marele co-
mandir al armieT, amelisAnd un pont al datorie v, cel maT mare? Otani
atT plecat de aicT in IsprAvnieie, scitl instructiile §i poruncile ce vi s'ail
dat, de cum avetT sa urmatI pentru prinderea i isgonirea hotilor; scitY
asemenea i instrucfia ce pentru acésta s'a dat i PolcovniculuT de judet,
dar niel o urmare despre acésta despre parte-0 nu s'ail Meta si de aceea
inmultit fAcètoriT de WI. DecT Divanul din porunca celor maT marl
stAptmitorT v6 poruncesce cu cea mal mare strasnicie, ciI primind acést6.
de acum poruncA, sà punetT tótà silinta sá ridicati pre Polcovnicul judetu-
luT Cu totT poterasiT, sá pornitT si pre slujitoril ce vetY avea al judetuluT,
orinduiti i locuitorl de prin sate i pe arendasiT mosiilor ce ati arme si
slugl inarmate, cu un euvint sä punetT in lucrare teite m6surile cele mal
nAdejnice, sà impAnatT fórte bine drumurile i locurile cele cu
se tin hotiT printeinsele i sA izgonifT i sà descuibatT pre ftiatoriT de rtil
dintr'acel judet prindêndu-I vil, séú rAnindu-T, séri ueigandu-T de meate
pre ceT prindéndu-T sa '1 trimetetT MI% zabav6. la Divan impreunA cu
tacrirul lor, ca sà se dea la departamentul de criminalion pe de o parte
puind in lucrare acéstti sirguit6re mèsurà pentru prinderea si descuibarea
hotilor, pe de alta sA publicarisitY i sA facetT de obste sciut la totT locui-
toril judetuluY porunca ce ail dat i pravila ce ail pus'o pentru prinderea
hotilor Excelenta Sa mal marele comandir al armieT, domnul gheneral de
infanterie i cavaler C;olenicev Cutuzov, care s'a fAcut DivanuluT cunoseutti
de la Maiti 14 sub No. 147, aded, cá orT-care va prinde i va aduce st5.-
pânireT un hot, sit fie dAruit din veniturile vistierieT cu bac#1 taleri 60 qi
orI-ce lucruri se va gilsi de-asupra ho(uluY, lucrurT chiar ale luT, iar nu ale
vre-unul pAgubas, s5, fie ale aceluia carele va prinde pe hotT; ci fiind
acésta nu putinä indemnare pentru prinderea hotilor, si mal laud Diva-
nul si ale sale m6sur1 cu trimiterea de deosebite poterT, indestulate, se
astéptA de la silinta dumné-vóstrà negresit curAtirea, prinderea i descui-
barea hotilor, dandu-vi-se in scire i acésta. cA, dind i dupà acéstA orin-
duità nu se va cuati acel judet de fackoril de rètt, sà, scitl cA yeti fi
invinovAtitI i osanditT a implini t6tá paguba ce se va face despre partea
lor unde-va inteacel judet, si de primirea i urmArirea acesteI poruncT
sA aib5. Divanul negresit insciintare. 1811, Maid 15. (Cod. LXV, fila
83, Nr. 84.)
gra(ictri. Ccipitamie de predaR
Fiind-c5, un cApitan ce s'a aflat Oral' acum thlhärind in phrtile CraioveT,

impreunA cu to5t6, céta luT, ce maT jos se arata pe anume, de sine-sl
intru cunoscinth i cAindu-se de faptele i rälile lor ce ail meta-
hirisit panA acum, prin douti scrisorT ce ad trimes cAtre dumné-10 Medel-
nicerul Stefan Bibescu ispravnicul judetulul Gorj, care s'aii cetit in Divan,
vèdénd C Cu multa umilintiI se r6gá a li se ierta greselele lor si nu nu-
mal se vor preda, dar si pre alte cete de ttilharT printr'a lor mijlocicire iT
va aduce la cunoscinta si-T va face de a se preda, i in scurt se filgi'iduesc
www.dacoromanica.ro
ISTORIk ROMANILOR 319
ca de acum inainte nu numaT eh niel odini6ra la fapte de hotie nu se vor

mal porni, dar nicT a cugeta macar; pentru care a lor int6reere i dumné-
luT Medelnicerul Bibescu, prin insciintarea sa catre Divan; de la 15 ale
aceste lunT, se r6git DivanuluT a fi primita si a li se trimite cartile Diva-
nuluT de iertaciune. 'ata dar si Divanul cu sfat de obste cautAnd cu milos-
tivire asupra unora ca acestia, carT caindu-se de fapte i urmarile lor
intors la pocaintä i pentru carT obladuirea se cuvine a le primi rugaciunea
lor, nu numaT ca hotaresee, ca inainte sa, fie cu totul iertatT de verI-ce urmarT
talharescI ati svirsit intr'acésta trecuta vreme, lar' de a fi supèratT si apu-
cap de cel maT putin lucru de catre einevasT, cu nieT un fel de chip, dar
inca, dupá cererea d-tale Medelnicerule Bibescu ispravnic, itT orinduim a se
afla de-a pururea slujind la canonul ispravnicese, cu numire de eapitanie
de preda(i; drept aceea Divanul, maT jos numitilor predatI primind acésta
carte a DivanuluT cu ce se trimite intr'adins, far' de a maT
pune in cugetul vostru cea maT putina indoiala de vre-o frica, indatá sa
vè ar6tatI la ispravnicat la dumne-luT medelnicerul Bibescu Ispravnic,
ca precum dicem, sá vé aflatT de-apururea in slujbài precum Divanul
s'a milostivit asupra-v6 Cu iertarea din t6te, asTa si de la vol astépta
In solida vreme fagaduiala aceea i legatura ce dap, ea sä aducetT
la cunoseinta, induplecand cu bune sfaturT, si pre totT aceia cttT vor veni
si se vor prin(le cu asemenea hotarirT, le fagaduim ea se fie iertatI 1 cu
totul nesuptiratT, iar pre Gel ce nu vor vrea de sine-vi a se preda, sa sarip
cu totiT dimpreuna i cu poterile judetuluT, ca cu oil ce mij16ce sa v'é si-
lip a incontina si a nu se mal afta hop inteacel judet; carele aceste
scris numituluT boer ispravnic sà insciinteze Divanul spre
a vi-se trimite i crup de a nu dosi si a scuti i dreptele vóstre bucate
de dijma. i vinariciti. 1811 Maiti. (Cod. LXV1, fila 86.)
De la intaiul Divan fi Cornil el.

Cinstite d-ta Epistatule al SpatarieT, Excelenta Sa d. gheneral-maior i
cavaler Steter, Vit President DivanuluT, prin predlojenia scrisä de la 23
ale trecauluI Iunie, sub No. 4.677, serie DivanuluT, ca din tacrir unor hotT
ce s'ají prins inteaceste ile, Excelenta Sa s'ati pliroforisit, ca Spataria
n'are nicT o ingrijire sal prevedere pentru hotiT ce se ivesc i aicI in po-
litie i prin prejur, a-T prinde si a-Y desradècina i cá iarasT din tacrirul
unuT hot s'el pliroforisit, ca sunt uniI dintre slujitoriT spatarescT, carT
unire cu hotu i prietesug, facénd incä i betiT impreuna cu eT, in cat
le spun si m6surile ce se organisesc pentru prinderea lor, si le dail
si mijlocire de ascundere i scapare ; drept aceea dupa a ExcelentieT
Sale predlojenie, poruncesce d tale Divanul, ca pe Muga ingrijirea ce estI
indatorat a avea pe atara prin judet, se ingrijescT si se priveghezT cu
mare luare aminte cu silinta, ea prin 6meniT SpatarieT i prin orT-ce alt
mijloc veT putea, sa descoperT si se prindT si pre hotiT ce se inconjura atta
aicT in politie, da i prin imprejur, care urméza a fi ómenT far de niel un
captitaiti i indata ce-T ve! prinde sa-I trimip la Divan, cu examenele lor.
ea sa se trimita la judecata la departamentul de creminar, precum si pentru
www.dacoromanica.ro
320 V. A. IIRECHIÀ
gazdele lor ce'T tginuesc asemenea urmare sa aibT a face d-ta; a§ijderca
§i pentru slujitorT i ceT-1-altY slujbasT spAtarescT fórte sg, aibT adincg pri-
veghere i sg, le daT strasnicg poruncg de a se pgrasi de acum inainte de
a mal* avea catusT de puting inclinare ski pArtinire, orT asupra hotilor, orT
cgtre gazdele lor, ci sà urmeze i sg-si implinéscg fiescare datoria slujbel
luT, cu silintg Cu credintg, cacT de se va mal dovedi vre-unul din eI in-
clinat intru acest fel de faptg, acela se va pedepsi intocmaY de o potrivá
cu hotu i d-ta veT li in grea rèspundere. Radu Golescu, Isaac Ralet, Mi-
haiù 1811 Iulie 3. (Cod. LXV, fila 103 v.)
De la inteciul Divan.
Dupg anaforaua cinstiteT SpAtgril itl poruncesce Divanul Polcovnice ot
VlAsia, sa orinduescT negresit opt catan° la acele dou6 stantiT Orac si Bu-
timan, 14 fies-care adecg câte patru catane, ca sg, fie paznicI, impreung cu
cazad!, intocmaT i cu aceeasT orinduialg ce sunt catanele polcovnicilor
spgAgrescY de la cele-l-alte stantiT.-1811, lulie 1. (Cod. LXX, fila 114 verso)
Radu Golese,u, Isaac Ralet, Mihalache Manu.
De la Spätarie.
Ark slgvitulul Divan, cä drumul ce merge de la BucurescT i piing la
CAmpina, fiind drum mare gmblgtor pe care necontenit dioa i n6ptea ca-
lkoresc atAt negutgtorT cu marfii, cht i altT treekorT cu povarg, ca EA nu
maT fie de acum inainte bântuitT de tilharT, a binevoit Excelenta 8a Ghe-
neral vit-presidentul de a orinduit chte 12 cazad T paznicT la cinc! locurT
unde ail arkat cg este de trebuintg, fiind pgdurile marT si dese, in care
pot tilharil sg, se ascun i Mil frica sà calce la drum pre calkori, irisa
la Oracul, la Butiman, la pod la Peris, la CiocAnarT la podul ValenT, cum si
de la podul Vglenilor inainte tétg lunca pâng in apa Cricovului, fiind
acolo desis de cring, iar de la apa CricovuluT inainte dupg pliroforia ce
am luat este loc deschis pana' aprópe de Câmpina, unde este dator a strgjui
vg.taful de plaiil cu Garuja, i-am i seria osebit, ca sg-sT aibg acea
datornicg ingrijire ; dar fiind-cà la numitele cinc! stantiT trebuesce sä 0-
-L6a:A si cgtane spatgrescI de pe la cApitanT, impreung cu cazacil, ca s'a fie
cazacilor drept povath, cgtane ce sciil pgdurile locurilor i t6te potecile,
am orinduit la dou6 stantiT, adeca la Peris si la CiocanarT, cgte patru ca-
tane de aT cäpitánieY podul Vglenilor sa fie nelipsit cu cazad, striljuind
dioa i n6ptea i gmbland din stantie pâral in stantie, iar la lunca Crico-
vuluT am orinduit pre insusT cApitanul de podul Vglenilor, sil strhjuiascg
asemenea cu din catanele luI i cu cazacif de acolo; (lar fiind cli aseinenea
orinduialg de cgtane paznieT trebuesce sa se facg si la cele-l-alte douè stantiT,
adieg la Orac si la Butiman la pod, si din cgpitgniile acestui judet Ilfov
nefiind alta ca sil zaca aprópe de acel drum mare farg numaT polcovnicia
de la Vlitsia, care are si 40 de catane, ni6 rog slgvitulul Divan ea sil. porun-
c6scg, Polcovniculul VlasieT, a orindui si el opt catane, 6menT vrednicT, cu
cal si arme curate, adicg patru la Orac i patru la Butiman, la podul ce
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMA NILOR 321
este in mijlocul pádurel, poruncindu li-se Insh strasnic catanelor, ca sh fie

nelipsitT de 'UTA cazaciT, ce sunt orinduitT la acele dou6 locurT, dändu-le
ascultare cum i povatá, la acéstä tréba, l'Ara impotrivire i pAzind qioa
nóptea din starqie pilná, in stantie, färá a nu lipsi niel unul dinteinsiT
acéstä orinduia15, de catane s'a' se faca cum mal in grabá, cazaciI
ai plecat de astAIT a se aseqa pe la numitele locurT.-1811, Junio 28.
Vol S'Atar.
La 7 Martie 1812, spätarul cere DivanuluT întâiú, sA se desfiinteze Pol-

covnicul de VlAsia, cilef jáfut nisce drumetT. Comitetul cere sA, se aduca
fatil la Divan pro jáfuitT si pro polcovnic. (Cod. LXIV, fila 23.)
IspravniciT de Ilfov cer la intálul Divan, sä facä o cápitánie efeetivii, la
CiorogArla, mosia tul Vel Vistier Constantin Varlaam, «fiind loc primejdios,
uncle apururea bintuesc iácétoriT de role. Intaiul Divan ordoná VistieruluT,
la 23 Martie 1812, a gási prin satele veeine 20 de °Mane» cu scaclémint
de chte o jumdtate de lude., sA se aseqe la acea chpitanie ot Ciorogarla
O, ni so arate spre a se orindui i cápitan, cu cartea DivanuluT, dupa
orinduia15.» (Cod. LXIX, pag. 342)
le la intclitil Divan.
Dumné-lui epistatul armásieT prin anafora a fácut ar61are DivanuluT, cá,
tilhariI, despre primávérti, obicInuesc de lac incepere spre reto urmärT,
maT ales furiT de dobitóce i borfasiT i pentru acest fel de 6menT rél ami
insciiMare armásieY, finii uniT scitiV i cunosc4 judecaOT criminalion, prin-
derea lor ar fi cu inlesnire, dar nu are armásia 6menI de indestul i pentru
acéstá trébá, cácï slujitoril bresleI armAsescI se trimit asupra Oganilor, alta'
pentru implinirea dájcliilor visterieT i alOI se orinduesc cu poruncile Di-
vanuluI pentru orT.ce fel de pricinT de pe dará,' i ceT r'émasI sunt paznicT
temnitel puseárieT, cari nu sunt destoinicT pentru prinderea faciflorilor do
rele si mal virtos cA departamentul puschiei tot-deuna cercetand prici-
nile vinovaOlor, se aflá, cu cea mai multá sonnçä pentru rindul furilor si
al tilharilor i când de la criminalion se descopere täinuirea celor ne-
prini armásia nu are 6meni vrednicY sä-I orinduiascá pentru prinde-
rea lor, rugändu se ca s'A aibä armäsia un ajutor, m'ea, a stringe pilná."
20 de 6menT fárá, priciná, de dajdie, asupra cárora s5, le orinduiasca si un
zapen', ca sä pAzéseá cu arme cu caiI lor la armásie, metahirisindu-se
dup5. ocarmuirea judechteI criminalion ; care ar'étare a dumné-lul epistatu-
luT armásieT chibzuind o Divanul i gásind-o Cu cuviintá, insá acum in
vreme de primávéril ettnd fác'étoriT de rele mal cu deosebire se pornesc
asupra faptelor rete, iar maT virtos cá, 6meniT acestia sunt [Irá de niel o
pagubá a visterieT, s'ají poruncit dumné-luT frateluI Vel Vistier, ca sA alba
voTe si sloboOnie a gilsi lude 20, 15menT strAinT, fárá de pricinT de dajdie,
care sa tic pentru strájuirea pe arara despre filáltorn de rele, ale carora
nume i chipurT aducéndu-le de la dumné-lor IspravniciT, s'a li se dea
pecetluitul VisterieT, a fi nesupéraV; drept aceea, dup5, alegerca dumné-lul
V. A. Urechia.Istoria Romeinilor. 2t
www.dacoromanica.ro
322 V. A. DRECHli
epistatulut armAsiet orinduesce Divanul si poleovnic asupra acestor 6menT

pre carele sit se numéscA «polcovnic de la potera armilsioTo,
sA aibA datorie a pAzi napristan la armAsie si la criminal, ca verT
in ce vreme va lì trebuinth sA se pornéscA pe alai% inconjurandu-se
prin judete, unde va fi trebuintA pentru intArcarea si prinderea tilharilor,
hotilor borfast, ferindu se numitul Polcovnic i 6menit lui, ca la iimbletele
lor sA, nu facA niscare-va jafurt ski supArArt cut-vast, niel a cere conace
alte cheltuelt locuitorilor sat cal de cAlArie, nicT a prepune pre cine-vast
Cu pricinT de hope ski gazde de hop WA de a fi adeviiirat, ì pentru orT
ce pricinA de hopo sA aibA a corespondarisi eu dumn6-10 epistatul armA-
sieT si cu departamentul criminalion, precum i hotiT ce-i va prinde, sat
gazde de hop, s'A-T trimiA drept la armAsie; pentru care se poruncesce
dumné-v6strA Ispravnicilor, ort prin ce judete se va ivi numitul Polcovnic
Cu 6menit sèl pentru prinderea i gonirea hotilor si a tilharilor si va avea
trebuintA de vre un ajutor, sA-T dap tot felul mAnA de ajutor, pentru a putca
cu inlesnire a desrAdAcina hotit, cunoscéndu-1 di este orinduit cu porunca
stAptmiret inteadins pentru acéstA trébA.-1812,Martie. (Cod. LX V fila 159 v).
Isaac Ralet, Barbu VAcArescu, Vel Vist.er.
Poruncel catre Ispravnicii judetelor.
Dumné-vóstrA Ispravnicilor ot sud acum in primA-vérA
mulp din cet rki nArAvitT spre fapte tilhArescl incep a se aduna fAcén-
du-se cete i ist intoemesc gazdele lor prin sate, i pentru uniT ca acestia
ingrijind din vreme stApânirea, spre desrAdAcinarea mijlócelor acestora,
dat cuviinciósa poruncA cAtre dumn6 luT Vel SpAtar, prin poterile spAtA-
reset i Polcovniet i CApitant ce sunt orinduip pe la judete, sit pue tot
felul de silinte a nu se intimpla cAbAn i jafurt locuitorilor. DupA pliro-
foria ce a luat'o Divanul din multele insciintArt, s'a adeverit, cit unit din
Ispravnicit judetelor cu totul se impotrivesc si nu ingAduesc pre PolcovnicT
i cApitant a-sT cAuta datoria slujbet lor, diind porund pe la zapciiT
ca niel inteun chip sA nu ingAduiascA a ilmbla prin sate, sA cerceteze pricint
de hotiT, nict de miincare locuitoriT sA nu le dea, poruncind ca polcovnicit
cApitanit sA pflzéscA, numaT pAdurile, care aceste urmArT aunt cu totul
impotrivitóre la orinduiala nizamulut pcntru fAcétorit de rele, cAct cand
o poterA sóù Polcovnie, orY cripitan nu vor Ambla i prin orase, prin sate
sA cerceteze i sit iseodéscA pentru hop i gazde de hop, cum vor putea
poterile sA dovedésett pre unit ca aceia, cAct t6te vazdele hotilor prin
orase si sate se afIA, mat mulp pe acolo se si prind, eu mijlóce
cuviincióse; de aceea Divanul cu strAsnicie poruncesce dumné-v6strA, ca
Polcovnicit si cApitaniT acelut judet intru nimic sit nu se supere cu acest
fel de mijlóce impotrivitóre, ci ali voie a timbla prin orase i sate, orT Po
undo trebuinta va urma pentru prinderea hotilor si a gazdelor lor, si la
timbletele lor prin sato din obiceiul vechiA aù datorie sAtenit, ca sA dea
catanelor si de ale miincAret ce se vor afla, insA málaiui i porumb
grAunte pentru caiT ion, cAct impotrivA uimând dumné vóstrA la acest ni-
zam vep cAdea la invinovAtire de grea rèspundere. 1812, Aprilie 6.
(Cod. LXV, fila 160 verso.)
www.dacoromanica.ro
BTORIA ROMANILOR 323
Publica(ie pentru nizantui ho(ilor.

Multime de hotI at" esit in térh i turburh buna petrecere a locuitorilor
si alisverisul téreT dintre locuitorT; ea nisce dreghtorl al aceluT judet avetT
datorie netrighduith, sà trAjuiti pre locuitorT de rutile hotilor si ale tit-
harilor, sh siguripsitT drumurile i pre locuitorT, cunt i aliveriul eriT,
co se face inteacest judet. Pentru aceea pun éndu-ve Divanul in vedere
datoria dreghtorieT dumné-v6strA, ve poruncesce cu strAsnicie, negresit, cu
verT-ce mijI6ce vetT ghsi Cu cale, ca nisce dreghtorT, sh ye sili1 sh-T gonitT
pre hoV, a nu mal fi, niel a se face despre partea lor niel de cum vre-o
chlcare, orT la ehletorY, sa la locuitorT, ingrijind cu mare silinth, ea de se
va ivi unde va vre-o céth de hotT, indath sh orinduitT pre polcovnic i pre ch-
pitan, i slujitorl i 6inera al dumne-v6strA ca sA'T primp, atat pro hotI, cht
si pre gasciele lor, ce-I veV prinde, sh-T trimetetT, dupà pravilele teriT, im-
preunà cu examenul lor la spAthrie, ea de acolo sh se dea la departamentul
de criminalion. Cine din poted, oil din al.( 6menT se vor nevoi a prinde
pre hotT, baniT cad vor fi dreptI al hotilor, t6te acelea aù sh fie ale acelor ce-T
vor prinde, precum i alte lucrurT ce se vor ghsi la hot.T ale phgubasilor
dintr'acestea clicem cu hothrire sà iea pe jurniitate, Mr& de a lua dintr'a-
cele lucrurT de acum inainte nicI ispravnicil, niel spAtAria nimic, lipsind
acest catahrisis, (land acelor poterT orl slujitod sh intelégh i sh se incredin-
teze la ischliturile nóstre, pentru chte scriem; osebit ve poruncim, ca intr'acel
iudet, orT unde va fi pretutindenea alAturea cu drumurile cele mad niscaT
cringurT dese i marAcinisuel dese, ski copad T stufosT i del, in cht din pri-
cina lor sh nu se póth phzi de departe chletoriI de care hoT, sh punetI
negresit salahorT sh taie jos la phmint acele cringurl i mArAcinisurT si co-
paciT stufosI i del, sii curete acole cringurT i copad l desl si de oparte
si de alta, cht bate pusca, verI pe ale mil mosiT vor fi acele desisue,
ca sh p6th chletoriY, a so fcri si a se phzi de chtre fAcetoriT de rele; acésta
negresit sh o punetT in lucrare, fiind-ch Cu acésta nu se phgubesc nimic
stAph.niT acelor mosiT si se face un bine obstieT pentru ferirea locui-
torilor si a cilltaorilor ca Fa'rgimea drumurilor, acésta implinire a porunceT
sA, nu o amelisiV nicT de cum, chef de se va intimpla sh calce hotiT pro
vre un locuitor chletor unde-va inteacel judet la vre-o asemenea strain-
t6re, uncle dumn6 vóstrA nu al ingrijit duph primirea acesteT poruncT a
pune ca sh se curete acele strimtod, hothrit sh scitT, ch paguba aceluI
jhfuit ve vetT osAndi sh o plAtitT dumn6 vóstrA, pentru neascultarea porun-
ceI i neingrijirea pentru trebile obstieI i cu int6reerea acestuI trimis sh
avem respuns de primirea porunciT acestia, iar peste 10 cile sit avem res.
puns de urmarea eT.-1812, Maiii 27. (Cod. LXV, fila 165)
Al Ungro-VlahieI Ignatie, Vel Vistier Constantin Ghica, vice-president,
Polcovnic Loghinov, Manolache Banu, Isaac Ralet, Barbu Vhchrescul, Vist.
Varlaam.
www.dacoromanica.ro
324 V. A. IIRECIIII
CAP. XXI.
Biserica rantelial Intre 1807-1812.

Am studiat Cu destula detinere Istoria diplomatich a anilor 1807-1812;
am adus si documente noue relative la organisarea guvernamintuliff Ore.!
sub Muscat!. N(3 r6mane acum a studia documentele interne dintre 1807
1812 Cu referinp. la Biserica, cultura publica, administrakiune, justikie, co-
industrie, edilitate publica, etc.
Biserica.
Dupa, fuga din non a ha C. Ipsilant din Bucuresd biserica continua cat-
va timp a a administrata do Mitropolitul DositeT, in unire cu Caimacamia
lasata de Domnitor i apoT rilmane sub directa administraOune a Muscalilor.
Acestia sciind ce puternic instrument de domnire este Biserica, tin d insit
din ce in ce sa pima rama pe dinsa. Ei vor i reusi sà faca acésta, pre-
eum maT la vale vom arta. Prima forma in caro se manifesta, acest plan
al guvernuluY rusesc este subordinarea ambelor Mitropoltf romane la Exar-
chatul calugaruluT (lavril, (1) Exarch al imea stintnintxi indreptalorulut Sinod
a idtd Rusia.
Pentru a-sT ajunge la scop de a pune mana pe Biserica romana, Rusia
nu se da. in laturT de a se servi cbiar de hoer! pamintenT, imping(Mdu-T
pre el, inca in 1807, sa céra indepartarea MitropoliOlor actual! Veniamin
DositeT. O scris6re adresata lui Veniamin din Basarabia, de un maior
Anton Mavrichie, dit pc fata asemenea intrigT, ba incà din acésta scris6re
vedem, ca tot pre boerT IT pun generaliT MrscalT sa c("..rii de la ImpLtratul
Alexandru incetarea domnieT luT Constantin Ipsilante i introducerea admi-
nistratiuniT rusescT in persóna unuT presedinte de Divan (2).
(1) Era o procedare vechiA a Muscalilor. La 1790 et ail flout exam al Moldo-Vlahiel
pre Arnbrosie Archiepisropul EcalerinosTavel si al Chersonesnitif Tanric.
(2) Tv Ettereav TravitQcínjrce Eacc661g Oa resinct ni inchin ivea sfiintid

7rgouzvveò daircdpevog tip isóc'tv si fey.. oístre, wiruYindu-1, drifya
"Aits ;'se.37c6rq I &Iv') ti-iv TV.) vioq Sfinte stapane! De la intaiti a a-

gtouq aiv XOov sis zporwirtroív Ty.c, nuluY non n'am venit spre inchi-
tò oXtri.p6vtriv It4.4og p.00, "¡fro,. ttaciunea v6stra. Bcila mea cea in-
14.001g [Leta vuz0-igl4ou (4Ttva delungata, sért stenosul Cu tuse de
cs)zváxtg v.oL irpoevoùatv fe,L67tructv) p.i ti i neTte (caro aflesea'mT pricirue-
www.dacoromanica.ro
Gratie unor asemenea intrigT, incA in prirnele lunT din anul 1808, Gavril
ip.7roaouit rìvgoaov, xotl. (Arto; 6r6- sce Orsare ds shnge) m6 opreso de

ZpEO; G.P/ cpuXirro) 6kov Tby zEtvzo'vx r6 de a esi afarA i ast-fel nevoit fiind
OÏXiCotou1ito; p.ous aoticavtbvtots 6a-r,- staii t6tA ¡ama in casA, fArA voia
p.6pott ati lotrptxi p.ou. Aiop.at mea, cheltuind dilnic pentru medi-
rolvuv riç istrry.ç TC/Y:Sp6T1ITOg %) camentele mele. 116 rog irisa prea
£1461)/r/t i.Are ircb gerAn.. Irspi sfintieT vóstre, sA vtS amintiV cine
ixsívou, &mor) p.ot oclatA de mine, pentru eheltuialA
CetTí% o;rto; gzet. 'Eviortov TV) .0..so6 Despre scrisórea aceea ce mi-atT
p.i.pr4pop.ott Tip 6.7(IV spus, causa asa este. Inaintea luT
'Epyáp.tvc ôV.IX/plvit6: Totp.otaivi¡; Dumnedeti mArturisesc,cA spunsfin-
Aoupirifski eiTCS Tti) 1.1.YitporoMma tul adev6r. Venind fericitul Raman
Tias: '6'ts iirov ivrEfi&sv darò dan la DubasarT, a spus Mitropo-
vi); etpy.ovti; isrikgvo; itErria-s; ata lituluT Gavriil acestea: ct a miele
rip Irpo6i).-1-1, vi aszai,-1 r'riv aieea de bt boed, trim's istYadins c
/.147)TrAÓTCOX:V, 7,7.1 inataii 26 E.).0% Teas v& sd-r propina sd imésed iardp Mitro-
0¡r7pp.w1tv irrb rbv 6a5t),±1e."vi Irp6sapov p91ia. i fiind-ca voiaii a cero atuncT
Stitò &Edil% X7. vi a,',,:ossi;) 6 of;)*L-vt7q de la Impëratul un president pentru
`rtlaivrrI;, 7oi4?ouv CIpiovrs; Divan i sA se alunge Domnitorul
ròv p.-firporoXErtp. 'róre etrcsv 6 p.yrrpo- Ipsilante, sA serie curind i pentru Mi-
IroXEry¡; 1...)7Coxptv61J.svc4, gzoult irgrporo- tropolit. AtuncT a r6spuns Mitropo-
x¡roy, ata TC CTIZOF.)% ak),.ov, tv Ó 'Pa- litul prefAcêndu-se:aveV Mitropolit;
iloc s 'niq, f.L Tò ya tim Tby .a¡xwity pentru co ceretT altul? a rèspuns
apzovrsq, p.iXtlrioí AlnaXaiarrt. mandan : pentru cA nu-1 voesc bo
FIpoit thy ripsxiXSIE vi cinvailll eriT, maT ales Balsescil. Pe langA
!liso izsr-qprixv v."1» rp); C)10 acésta rugat sA redactez o ce
Sti vi TuXix0.)5v Ti g&-.;iti rere din partea lor catre ImpiSratul
TV) r57r).), Itir6irt p.15 s7.-7C.3% fTCX9:3:".43- p ntru a pizi datina riT. DupA aceea
ty) vi vil) csqko Alszi mi-a spus Prea Santia Sa S'O concep
Ti¡v ra6r1è; eti Dupl terminarea acesteea i d u pl,
stre vi rp-)sa-i353 grt vi 'Clryl-ryy) xx;. ce a védut'o, mi-ail (lis: s adaug in el%
7s/w.sporgr'i co,-3 e.q xx.p5v 6m)5 sí cérA pra Pea3. Sfiqia Si. in tirnpul
rpr(pi41 s'.; T'y lIsrp)..nrAtu, 6rt clod se va serie la Petersburg, ch
etvit xxXi s;; Tird +37sC1vrou, este bine in sAnAtatea sa si cA do-
grt vi a.y.ils'ArA rip V1/9 T'Y.) resce incA s5. servéscA n-nr t sa Pa-
rxrpí6'2, StoptP,"6,11vo; st; trie, numindu-se Exarh in Molde-
MO)355X/A:M).-11p1lItt e.; T)V Vlabia. Pe liingA acestrla, in timpul
ror) airoxpiro7o; Ilx!)Xou g3:SASV e'; Auto3ratoraluT Pavel, a trimes in
IISTp01)7COXLV erd iTrirt132; Cyirtibrx; Petersburg om inadins, cerénd s5,1-
vi r59 ac:RYA a7.; ripg- trimitA in Moldova, si a luat acest
X1 '6's 07.)T..0; af) T'y) /.1.1- 6.,Ispuls de h ministrul Bazboro-
1)1/2tp0') M TI:tici.Z)?53:14 y, Xip) gr! qteòn I ct P6rta nu va avea
ODLs! nrirortvip continuA pace ea Rusia. De aceea
pilvilv 13.'3 rip toírtp r(j) s'a si 15,3at de orT si ce ocupa0e
Ett.) T;1) a)).5)1tv, p3ntru ca sA fi3 libr, ca in timp
ata va 6.:.10Xt ÓTOr) xv.pir) convenabil BA cérA, ceea ce ati
irpollxovrt vi C-flr4Ir,1 i';')fiCq33%. cerut. Tot posibilul a facut pentru
www.dacoromanica.ro
326 V. A. EIRECHIA
iea intaietatea in Biserica. romana §i aflAm semnand, in actele Divanuliff

muntenesc, inainte de Mitropolitul DositeT. In a 2-a jumAtate a anuluT 1808
vedem, cA Gavril lace acte de adeverat administrator al BisericeT romane.
Ala, in 27 Noembre 1808, Mitropolitul Gavril Exam al Moldova, Valachia
Bosarabia, adresézA circulare care tot1 proesto§iT din möne.stirT, archiinan-
dritT, egumenT i nacialnicY, in cuprindere:
SA nu se mal priméscA poslupicT orT de uncle §i fie ce 6menT fArA
mArturie ca stint 6menT slobodI i cA nu sunt robl neTertaff orT osta0 fugitT.
SA nu mal cAlugAréscA egumeniT dintre poslunicT décA n'ati fficut le-
giuita ispitire de 3 anT.
SA nu mal fie invoitT cAlugAriT a se tot muta de la o mAnästire la
alta, contra canónelor apostolicescI (al 4-lea sobor canon. 7 §i al 2-lea sobor
canon. 5.)
Exarchul Gavril ordonk decT, se. nu mal fie primitt poslu§nicl de cat
6rnenT slobodT, necAsAtoritT, neincurcatT in datoriT orT in judecAtT §i intealte
lumescI buclucurT §i nesupu§T la nicT o slujbA §i dajdie. Poslu§niciT BA facA
3 anT de ispitire, dupA prealabila aretare in Boris la arhiereul eparchieT, cu
llcvix XE4ov iyvti)ptos Sta va Tò ajunge scopul. Ve rog sA nu

IlapaxaX6) Si va J.ÌVEx-vs avetT superare asupra mea, fiind-cA,
6apoxi1Stav &raw) /Lou. 'Ezatail ettlat sunt inocent §i timpul a demon-
a.0.(i)o, xoti 6 xatpòç strafo despre mine, in loo de a me
ElLi, &vet Sta va p.ot itagroi ajuta, m'a urit, §i iubitul intim al
xat 6 intorOto... TOU KíptXoc see Chiril (care a servit patimele
(FisTtç iSo6Xsoe Ta raa-11 zavtep6- Prea SfintieT Sale fttrA ru§ine, pen tru
T7Trk TOU a1051) CtiCrZtíng sta cticripoxip- caSigul sea ru§inos), a indepArtat
setav zoo) azetlaxpove 'rob; Tti.1.(00C xxi pre cinstitil §i vechiT amicT, pentru
itaX7.!.0k Row., ata va a face monopol, ca EngleziT mArile.
'AyyXot b.a.Xstcp3/4, In fine, din cunoscinta invechitA §i
TiXoç Curb Thq zpovíoo yvtopti,ía.;, din atatea cAderT ale sale, ciind l'am
azi) T6C1M; =host; TOU, 67rof) T6v aXst)- scApat cu onóre spre fericirea luT,
.0.ipto,3a Ttiq Tclri); Tot), i'tç Thy E;iTt)zt:av am ajuns la un tain sA ieae. Fie sh
Tor.), axac-rivrtpa pi Eva TOttVt vet ka.v.- urmez dicAtcírea latinA ce dice: hon-
6iwo;sciç axokopOlpo) Tò Xartvt-,tbv Toti- nores mutant mores, séti fie s'o a-
TOV Xiyov: honnores mutant mores; tribut nenorocireT mele. Primesce
211 ag Tò EuT0a6103 Sig Thv arozEav (Lou. cu bunA-vointA, Sfinte StApane! §i
Ai6sTe siy.evei)c Eiyte SEarc6Tii %at Thy presenta cantare, mtingherea sulle-
=pot-Amy (j)Sipo (pozaywyEas zap, giwrep téscA, ce am compus'o. Acestea cu
auviasaa, tJt 1thveî)Xx66.4, [Lim Si respect, reman pentru tot-deauna
sta 6E0') 'a-4; úttsTipaç ,Ostrfpo5p-iirot) al Prea SfintieT V6stre de Dumne-
Isavip6T1TC0;. deil pAzit serv supus §i fiS spiritual.
M'am mArturisit ca la pArintele
'Ecu1ioXo1-40.71), 6.); LlofiXoç meil spiritual.
lIvEop.aTotóv p.ot) zaTipa Tanstybq xal Plecat servitor
Dan X7.Ta 'Ca 1CVEVIJA. si fie sufletesc
(Lipsesee sub-semnitura, dar eerts6rea este autografil a MaioruluT Antonio hiavrtehie.)
(thuIstur, Idetropoliel de 141, pag. 50.)
www.dacoromanica.ro
indicare: de unde este? Ce virsta are? Ce invòtatura orT mestesug? Se

mal cere inca §i marturia duchovniculul pentru hunà purtare si, in fine,
se ordonh de Gavril ne esirea din mönastire a niel unuT calugar spre a
ambla prin lume oil a se muta din mönastire in mönastire (1).
Intrigile contra ambilor mitropolitT sunt tesute cu abilitate de acest ca-
lugar Gavriil. Fusese acesta cand-va mitropolit de Chiovias.
Aflandu-se in Moldova de cat-va timp, inca inainte de a fi numit Exarch
al celor 3 provincil romane, dinsul cauta O. profite de nemultumirile Ru-
silor contra luT Veniamin, indemnand pre boerT sa ara, de: la Prozorowslii
sa-I rinduiasca exarh asupra MoldoveT, dupa cum l'aa cerut si uniT boerT
Munteni pentru téra Romanésca. Acestul ecsarh, urméza ca Divanul Mol-
doveT s5,-I asemneze onorariT. Marele Logof6t Dimitrie Sturdza si altI boerl
denunta luT Veniamin asemenea intrigT prin declaratiunea ce-i dati la mana
la 20 Maitl 1807 (2).
Aceste intrigT nu opresc pre Veniamin de a sprijini singur si cu destula
energie interesele tèriT t'ata cu strainif.
Intrigele contra MitropolituluT Veniamin se complica din li in c,li. In
Mala 1807 Veniamin arata ca Ora este amenintata de f6mete din causa
iafuluT, ce se face prin sate, sub pretext de rechisitiune in folosul ostiriT
muscalese. Michelson r6spunde sup6rat MitropolituluT Veniamin, cu nota din
31 Maiii, din lagarul de la Ismail, in cuprinderea urmat6re:
«Inalt P. Sfinfite Stelpetne, Milostive Domn !
Adeverind cunoscinta mea catre P. S. V6stra si catre cinstita obstie a

boierimeT de aice, pentru teta noima ce se coprinde in cartea velstra ce
am primit, cu cea din inima durere, primesc insciintare pentru cea mal
de pe urma neputinta in care, dupa a velstra perigrafie, se afla norodul
CnejieT acestia a MoldoveT. Dar impreuna cu acésta sunt coprins si de mi-
rare, ca lipsa noroduluT o punetl cA s'ar pricinui numaT si numaT din in-
destularea ce se lace si se da din Ora ostilor rusese, insciintandu-m6 pe
langa acésta, ca téra se ingrozesce cu cea desavirsit lipsa pana la sosirea
secerisuluT. La acésta sa-mi datT voie, Milostivul meti Domn, a v'é ar'éta
Cu lamurire: intaiù, cà ostile carT se afta aid in Ora acésta nu sunt atata
de multe, precum lacetT arètare; al doilea, ea cea maT mare parte a ostilor
nu in putina vreme insasT a sa indestulare ail avut si din Ora Tatarésca.;
al treilea, ca t6ta panea turcésca ce s'a luat zapt din Hotin, din GalatI
si din RenT, care n'a fost putina suma s'ají dat in séma ocarmuireT
de aicea pentru indestularea ostilor. Iar preste aceea s'ail si cumpérat la
RenT Ores-care parte de palie, precum insusT luminarea sa Principele Ipsi-
lante m'a incredintat.i.5i asemenea si portia de carne se da, iarasl prin
inadins rinduitY de ocarmuire OmenT ce sunt tocmitT la acésta. Insa dupa
ce am inteles, eh' (lupa tete nu putine stringerT ce lace Divanul Iasulul se
ivesce lipsa, atuncT intr'aceeasl data am luat putinciòsele mie mésurT a
inmulti aducerea aicea din insasT a n6stre magazale. Dar insusT prea P. S.
Ved( cod. CCCXXII, fila 84 la Academia [tomara.
Veqi Istoria Mitropoliel IasI de Erbicértu, pag. 46.
www.dacoromanica.ro
328 V. A URECHIA.
VósLr i cinstita obstie puteti judeca, ea o asemenea aducere cere

vreme, care la cea maT de pe urinä macar cincT sòpt6man1 trebuesc. De
aceea i nadajduesc, ea obstia spre insasT a Ea w.ingrijire va naetahirisi Vote
putinciósele chipurT, spre a urma înrà cineT SóptèmanT, pana vor veni tran-
sporturile (care transporturT eü mò voia sirgui ca s'a fie cu indestulare
spre a putea a multarni ostile pana la panea cea noual Iara Etna acésta:
n'ar fi óre cu voiMa obstel, ca impreuna cu P. S. Vóstra,st iaca scire
DivanuluT 1aulu1 pentru acésta, care Divan precum sunt lust:lint/at (le P. B.
Vóstra, facend mari stringerT, atat la acésta, cat si la cele mal departate
chipuri p6te sa se simlonisósca
Dupa, acesta, cu cea maT adev'erata cinstire i plecheiune am cinstea a
rtimanea al P. S. Vóstre, MilostivuluT Domn, plecala sluga.
No 607. Maiil 31. 1807.
Lagar langa," Ismail (1). loan Michelson.
I3oeriT BalseseT devin instrumentele Muscalilor de r(Ipunere a luY Venia-

min. Prin el Calugarul Gavril, do origina roman din Ardeal, (lar locuind
de maT mult timp in Rusia, apr6pe de Basarabia, prov6ca, precum vògu-
ram mai sus, sub protectia Muscalilor, o miscare contrara lui Veniamin,
ba i celor doT episcopT Gherasim si Meiotic, precum va provoca una si la
13ucureseT contra lui Dositeitl Filitis. El indemna pre uniT bojen sà dea
pliminteniI o jalba catre Prozorovski, prin care, pc langa altele, ce se arata
pentru ale parnintuluT greutati, si serie pi ca cinul Bisericesc in patria nóstrd
este inzestrat dc stramo.fil nos/ni ea indestalc veniturt, dar 31itropolitul Moldova
fi ea Episcopit fiind tinert, fi cu wsciind de invilrituriic &le biserips urnz;zd
multe ataxii (neorinduell fi grefelt ;) oat in trebile cele duhovnicesct, cat f i
orinduelile cele politicescl, dup'd intimpldrile de acum a vremilor. cer
a lumindre1 sale, ca sd rtniuiascd E.carc astyra acestor epa.hil pre mal sus nu-
mitul proin Mitroplitul Chiovias, ch.?. Gavril, ca pre unid acesta sciut de not",
barbat impodobit ca multe 'Matt-dart fi activitate, mat virtos fiind actimon (capa
bu); pentru curele &intent, incredintap ca nu numzr cele dahovniceset le va in-
drepta, dar Inca fi pro cet politicesct v/ povilta spre cele de foios
Da de fata aceste intrigT D. Sturdza vel Logofót, in actul de la 1807,
Maia 20, (din Istoria Metropoliet din 1(0 p. 45) (2. Din celo ce destainuesce
D. Sturdza se vede, cà un major Anton Mavrichie i Spatarttl Ramadan
din Chisinai duc firele intrigeT.
Cu D. Sturdza declara asemenea un Mavrocordat i Manolache Rosot
Vistier, i Bals Vornic.
Cand Mitropolitul Veniamin afla despre aceste intrigT (el care se vedea
bine cu 11u,ii, care iT recunoscuse pastorirea i in Basarabia prin un act
anterior, el so grabesce a apelit la bocrI, din cart unil so otAresu, in Iunie
1807, a aptira cu chldura pre archipastorul MoldoveT (3).
Originalul la Biblioteca Urechiff, din GalatT. Acest act l'am publicat maT intAia la
Memoriul ce am presintat Acadentiel liontAne in 1889.
Este o scris6re anonima cffre maT tàriù (Wu de scire luT Veniamin despre intri-
gile contra la Esto de la un arc:hipster de IasT si publicat6, in Istoria MetropolieT de
lasT, pag. 49.
lata actul de ap6rare al boerilor in favórea ii Veniamin, aicT cum l'a
www.dacoromanica.ro
Atitudinea boerilor örei favorabil5, luT Veniamin i 14:piscopilor intArdie
reprodus d-I Erbiceanti in Istoria MitropolieT MoldoveT, pag 46 si 47 cu

tacsimilarea sernnAturilor.
Apgrarea Illitropolitului Veniantin de cdtre boeril (re, cum si a Episco-

pilor de Boman §1 Hu la clevelirile ce li se aducea de partida ruséscit,
spre a-I sedte din scaun i a-I inlocui cu alle persóne.
Dintru inceput ine5, strttmosiT nostri in patria acésta, atAt in vremile
ce domnif Moldovil erail singurT stApânitorT, cAt i maT pc) urmA, ochrmuia
t6te trebilo politicescI impreuntt cu Mitropolitul ttiriT i cu EpiscopiT eel
dupl vremT, duptt cum din vechile serisorT so dovedesce acésta, ca domnul
stApAnitor cu Mitropolitul, EpiscopiT i boeriT int5ria, hotAria i isprävia
tóte trebile ce se intimpla in térA, precum i Ora astildf asemenea nes-
mintit acest obiceiti se urrmizA. DecT cu atta mal mult ne simtim noro-
eitT in vremea n6strti, avénd Mitropolit pro Prea Sfintia Sa Chir Veniamin, b5.r-
bat impodobit cu celo maT alese darurT, carele in curgere do 15 ant' de c*And
prin alegero de obste s'a hirotonisit Episcop do 114, atAt la acea eparhie,
cat si (lupti co iartisT prin a obtei alegere a trecut la Eparhia EpiscopieT
RomanultiT, s'a purtat cu bun5, rinduia15, urrnAnd eu osirdie datorieT sale
ceT pAstorescT; i mal ales dupit cc a primit asupra sa sarcina obstei ptt-
storicT, adicti Mitropolia Ora, a indoit rivna sa cea patrioticéscA, sirguin-
du-se ca un bun patriot a impodobi patria sa. 1) CA sfMtele luT Dumne-
deg IiisericT le-a adus la cea mal bunà rinduia1á i poclóbil, care niel odi-
ni6r5. fost. 2) Ca Prea Sfintia sa cu multà, osenéI i cheltuia15, a asedat
duhovnicésca se615, cu multe inv6t5turT, la Socola, pentru totT ceT ce voesc
a se hirotonisi preotY, care niel inteo vreme fost; a Ulm& .it din limba
eliné3e5, (.5.rti de inv8talura DumnedeesceT ScripturT si le-aa dat in tipar
spre folosul i luminarea némuluT nostru. 3) C5, la tóte trebile i nevoile
p5.mintalut se sirguesee imprountt cu mare rivnä i osirdie, ca un cinstit
patriot, f5rA eel maT mic iteres, jertrind osten6la si cheltuiala la OW in-
timplttrile, ea un adev6rat pArinte oWtesc. Si Proa Stintia Sa Chir Gherasim
Episcopul Rem muluT, in vrame de un-spre43ce anT maT bine do child prin
obstésea alegere s'a hirotonisit Episcop Ilusil. i mat' in urma s'a mutat la
Episeopia Rom muluT cu asemenea cinstità rinduialA s'a purtat, CA un b5.r-
bat intelept i rivnit)r, pist n fiind intru tóte urmitor spre cinstea fo-
i
losul patrieT; cum si iubitorul do Dutmr.deil Episcop lluiuluí, Chir Melotie,

avem bunA nà lejde c5. va Li urmitor mil' sus numititor pttrintY, ca unul
ce in curgere de patru anT de rAnd este Epis .op n3-a ineradintat, ca nisco
lArbatT cinstitT, vrednicT impodobitY cu tóte darurile celo bune i impreun5,
eu tot clirosul DecT noT tóte aceste de sus artate privindu-le tat deosebitä
bucurie din tot sufletul nostru le m.Irturisim printr'acdsa adevèratà scri-
sóre, ca sà rèm'ie rtIsuflate orI-ce fol de imptrivA clevetireT 866 defAinaArT
vor cugeta cine-va asupra color de sus numite pors6ne si cu atAt mal mult
In vremea acésta s'a ar6tat vrednicT de OM lauda si mane sevas (respect)
pentru osArdia, rivna i credinta cea impreuna cu not' jertfind marea oste-
www.dacoromanica.ro
330 V. A. URECHIN
isbá'nda MitropolituluT Gavril; in tot cursul anuluT 1807 Veniamin continua

a pastori, ha chiar si din anul urmator 1808 'Ana la 1 Martie, chnd, cum
vom Vedé, silit fu a-sT da demisiunea.
Nu mal putin, restui anulul 1807 intrigele continuará contra mitropolituluT

Veniamin, uniT boerT pamintenT -tinénd cu dinsul, altiT andu-se in partea
luT Gavril. Veniamin vèléndu se invtiluit ast-fel, la inceputul anuluT 1808,
der& dcmisiunea sa, la 27 Februare, representantuluT rusesc din Ias1.
Acesta, la 28 Februare 1808, cu o iezuiticä scrisóre, exprima luT Venia-
min regretele sale, ha ii imputa cä lasa scaunul pästoresc, inteun timp
«când alacerile politice intre imperiul RusieT si Pórta otomana se afla in
stare nedecisit si critica si «patria I. P. S. V. dupa positia sa intre térile
acestor ambe puterT se OW transtorma in teatru al rèsboiulul», si se gra-
besce totus1 a vesti, cá demisiunea mitropolituluT va supune AugustuluT
sal monarch cap al bisericit greco-ortodoxe §i a-1 ruga pentru a se
pune alt archipastor la mitropolia Moldovel (Istoria mitrop. Mold. pag. 17.)
néla, spre slujbele cele cu credinta la armia prea puterniceT impératieT

RusieT si al vostru prea milostiv i inalt protector.-1807, Iunie.
Costache Roset Logoftit, Nicolae Bats Logofét, Constantin Bals
Logolèt, Manolache Roset Visternic, Costache Dais Vornic, A. Bals vel Vor-
nic (descifrate cu probabilitate, iar unul nedescifrabil. (Istoria Mitrop. Mold.
pag. 17.)
(1) Inalt Prea Scin(ite Arehipcistorule Milostivul tneù" Stelpetn.
Nu cu putina mirare am prima etl scrisórea Inalt Prea Shntiel Vóstre,

cu insciintarea, ca I. P. S. V., pentru mântuirea suiletului I. P. S. V. si din
causa slabeT sanatatT, demisionatT din t6te functiunile, cu cari v'a insarcinat
Patria I. P. S. V. atat de la Mitropolie, ett si de la administratia civila. M mir
mal mult de aceca ca 1. P. S. V., inainte de plecarea de aci, nu mi-atT spus
nimic despre acésta intentiune a I. P. S. V.: eú, se intelege, i atuncT Pasam
aceea la vointa I. P. S. V. Eti sunt dator lima sa observ, ca I. P. S. V.
lasatT turma, incredintata I. P. S. V. si administratia civila in ast-fel de timp,
cilnd afacerile politice intre Imperiul RusieT i Nay, Otomana se aria in
stare nedecisa i critica, si Patria I. P. S. V., dupa positia sa intre tenle
ambelor acestor puterT, se OW transforma in teatru al rt;sboiuluT. 'ml
basez conclusiunea pe insell dogmele credinteT ortodoxe, marturisite de
noT, dupa care (dogme) este mult mal placut luT Dumnedetl, când cine.va
(la mAna de ajutor aprópeluT in ora necesitateT, si cand, dupa, cuvintele
evangelice, nu refusain a suporta greutatile unul altuia, i ast-fel indeplinim
legea MiintuitoruluT nostru, dead a petrece dilele in m6nastire. De órece
in acésta afacere se ascunde dispunerea interna a I. P. S. V., apoT eú n'am
intentiunea de acum a strica linistea ideala, iar nu mid a I. P, S. V. De
www.dacoromanica.ro
ISTORlii ROMINILOR 331
La 3 Martie 1808 Divanul Cneziel Moldover raportéza prea stralucitulur

domn General Feld-marsal, maY marele comandir ArmieT in Moldova, Va-
lacha i Basarabia, cavaler Cnéz Prozorovski:
«Dulä urmarea departariT a Prea Sfintitulur Mitropolit Veniamin, trebuinta
urméza de a fi un vremelnic epitrop in Metropolia tèril, spre purtarea de
grije a datoriilor bisericescr i economia lucrurilor acester stint° case ob-
stescr. Divanul dar, cu adinca plecaciune, pune naintea prea straluciriT
tale insciintare pentru acésta i plecata sa socotinta de a fi rinduit un ase-
menea vremelnic epitrop din episcopiile scaunuluT parnintesc, iubitorul de
Dumnegeti Gherase episcopul Romanulur i lasa acésta a sa alegere cu as-
teptarea prea inalter poruncT a prea straluciriT tale (1).»
Cu data de 10 Martie 1808, Divanul, dupa primirea incuviintariT lur Pro-
zorovski, trimite episcopulur de Roman Gherasie urmat6rea carte de rin-
duire ca epitrop al Mitropolier Moldover, in urma demisionariI Mitropoli-
tuluT Veniamin:
«Sistema pamintésca socotind acea neap6rata trobuinta dupa intimplarea
departarir din scaunul MitropoliT a prea osfintitulur proin Mitropolit chir
Veniamin, a fi rinduit epitrop scaunulur prea osfintia ta, nu numar spre
economia celor politicescr, (lar i spre s'évirsirea celor duliovnicescI i eau-
tarea intereselor acester slinte obstescr cash', ca si cum ar fi fata Kiriarehul
Mitropolit; spre acésta, dup. datorie, a facut insciintarea sa catre acel de
óre-ce trépta I. P. S. V. intrece rasura puterer, cu care m'a insarcinat Su-

veranul Imperatorul, i ett de aceea nu pot ea iaü 'r'o decisiune, relativa
la dorinta I. P. S. V., apoT mè grabese sä raportez cu col mal profund re-
spect a tot prea milostivuluT si a tot prea augustulur meil monarch, ca cap
al bisericeI greco-catolice ortodoxe despre demisiunea I. P. S. V. din trépta, cu
care atT fost instircinat, si a ruga pentru a se pune alt Archipastor la Mi-
tropolia Moldover.
Cu tóte acestea, cfit so atinge de mine personal, apor v rog sa fitY in-
credintatT despre vedératul respect si devotament, cu care am onóre a
ri-an an ea,
Milostivul met' Staphn i Archipastor, al I. P. S. V. prea plecat servitor
(Nedesci frabil).
No. 246. e de sigur Prozorovski.
In Iasi,
28 Februar, anul 1808.
(1) Acest act lipsesce in Istoria Mitropolid de D. Erbicenu. IL aducem dupa condica ori-
gina15. a Mitropolid din Iasi, din anul 1808, condica ce ne-a imprumutat L P. S. Mitro-
polit al Moldovel si SuceveI i pentru carI li multamim Cu tot respectul.
In acésta condicá mai sunt i alte acte din 1808, dintre care done in limba greca, la
fila 52 si 53. De aci pana la fila 56 este I-Artie alba i sunt Intrerupte Vote lucrarile pana
Ja 2 Octombrie, 1812.
www.dacoromanica.ro
332 V. A. URECHIX
acum inalt poruncitor prea strAlucitul general Feld-marechal Kneaz Pro-

zorovski i prea strAlucirea sa intru ascmenea gläsuire gAsind cu cale
epitropia prea SfintieT Tale, prin orderul acesta, a eltruia copie se altiturézA,
kIng5, cartea acésta a divanuluT, intilresce rinduirea prea osfintieT Tale,
precuin te veT incredinta; drept aceea poftesce Divanul si t6tti, sistema pre
prea osfintia Ta, primind acéstit sarcinA a pAmintuluT, dupA datoria care
are, de astAdT, sà intre in c5,utarea savirsirilor celor bisericesd, cum si in
economia lucrurilor celor biserieescT, cum si in economia lucrurilor acesteT
sfinte obstescT case, cu aceeasT rivna i cunoscutit intelepciune, ea si eum ar
fi latA Wistorul turineT i Kiriachul MitropolieT, pi\nà la asedareaMitropolituluT.
Costache Chica Logoflit, Iordache Bals Vistier, Constantin Bills
Logofrt, Todirascu Bals Vornic, Nicola° Bids, LogogSt, Lupul Bals, Vornic,
Alexandru Ianculescu Vornic, Tordache Roset Vistier, Dumitrache Sturdza
Vorn., Grigorie Ghica Vorn. (1).
Deja la 1 Martie, adica imediat duph demisiunea presentatit de Veniamin,
boerimea imitand jezuitismul luT Prozorovski, adresase luT Veniamin scri-
siírea ce dgm in noth i iT acordas6. mönAstireit Slatina ea loc de petre
cere, dupà o pAstorire de 15 anT. Mönilstirea Slatina este lAsatä ea apanaj
al luT Veniamin, pansa la mórtea luT, impreunh eu o vie din delul SocoliT (2).
(1) Cod. Metropoliel Jal, pag 50.

NB. Acest document nu este tipilrit niel iii Uricarul, niel* iii btoria Mitropollei diii IaV
a d-Itit Erbicdnu.
(2) Boerii Dioanisti al rérel daft' Mitropolitulul Veniamin, ce s'a inlocuil Cu

Exarhul Gavrit, ca loe de retrajere din .11itropmlic m6neistirea Slatina
cu veniturile el, pdndla mórte.
Cu paw% evlavie tuchiniindu-ne, siirutdm deo4te dre'pt.t blayoslovitdre a
Preosfinfici Tale.
Niel aduecrea aminte pildeT eel EvanghelicescI, de a nu se deslipi

torul cel bun de turma sa, niel a'semaarea fireT omeneseT, de a nu !Asa
pArintele pre fiiT sél, aú putut sä dea nouà sufletésell milngiliere la intri
starea ce am primit, pentru hotArirea cea neschimbatà, ace! WA de vrem3
depArtiirT i paretisis de scaunul MetropolieI MoldoveY, a Preosfintiel
Tale si intru care vreme ? Intru aceea, intru care patria cu neasem6-
nare se chinuesce do valurile lumescT a mareT intimplArT si a viforuluT
rèsboiulul. Atuncea neasem6natà este i rivna acésta a Preosfintiel Tale
de a protimisi numal calea mantuirel in partea coi sulletescT, si a nApusti
turma cea din pronia ceréscä incredintata si pro fiiT ceT sufleteseT al Preo
sli3tie1 Tale si a lAsa intru vaduvie Eparhia. Dar intru acésta numaT gAsim
órecare linitire cugetelor nóstre, a ice, cä p6te vre-o nestAvire sfint4
www.dacoromanica.ro
Din timpul administratiuneT bisericel Moldave de catre Gavriil exarcul,

se cade a se aminti actul de la 24 Iunie 1811: Rinduiala pentru preotiT
de pe la sato. Se dispune ca la 50 ele case de gospodarT va fi un preot
§i un diacon seati (lasca!, cum §i ettte 1 tircovnic (Arh. Acad., cod. T, pag.
275-277.
Prima consistorio eclesiastiea (KoncitcTopnA) fu organisata de catre Gavrib
la Mitropolia din Ia§T. La Bucuresc1 DositeT Mitropolitul nu primi acéstä
maT pro sus decat omenirea a pus in inima PreosfintieT Tale o impetrire
intru cele lumescI §i alegerea de cele sufletesel. Drept aceea §i este hotarita
departarea a ob§tesculul nostru parinte de 1111 ceT iubitT aT s1. A§a a voit
Domnul, fie §i acésta dupa inalta vointa sa. Iarta dar din sufletul cel
rintesc pre fiiT PreosfintieT Tale, carT acum cu glasurT cucernice sufletescT
se infati§éza, prin acésta scris6re, cacT multe vor fi gre§it intru de§ertaciu-
nile politicesceT vietuirT, scilrbind pre parintele nostru. Drept aceea §i ne-
incetat rega pre cel proa milostiv pentru iertarea pécatelor nefrstre, pentru
lini§tirea patimirilor noroduluT §i pentru buna starea pamintuluT. i eta
pentru monastirea Slatina de a fi loea§ul petrecere1 ceT vremelnice a vie-
tuireT Preosfintiel Tale, §i cele-1 alte cuviinci6se miel cererY, se tramit car
tile DivanuluT, pentru ea sa Ele intru a PreosfintieT Tale vointa, gasindu.
se de t6ta obstea acele drepte §i cu cuviinta catre pers6na PreosfintieT
Tale, ce a pastorit in Eparhia OreT 15 anT cu necontenire. A§a dar §i ter-
bintele rugT a Preosfintiel 'Pale vor fi noua §i pamIntuluf in vecT ajuta-
t6re.-1808, Martie 1.
IscalitT : Costache Rosset Logofi.'4, Stefan Catargiu Vornic, DrAghicT Vor-
nic, Constantin 13a1§ Logor6t, V. 13a1§ Vornic, NeculaT Bal§ Logof6t, Ma-
nolache Rosset Visternic, Grecean Logorét, Iordache Rosset Vistiernic, Ale-
xandru Ianculett Vornic, Vasilie Rosset Vornic, (descifrate cu probabilitate,
iar patru nediscifrabile, dice D. Erbiceanu).
Holdrtrea Divanulut Cneji0 Moldovei, prin care '1 recundsce Mitropolitului
Veniantin dreptul de a trdi la mandstirea Slatina si a se bueura de ve-
niturile acelel möndstiri. (Exarhul Gavriit ven ¿se deja la last si Mitropo-
litul trebuia .sci se retragd sub aparen (a de demisionare).
Divanul aujiet Moldovei.
Obiceiri cuviincios §i faptA bunit fiind, ea la intimplarT de paretisis a

MitropolituluT örii, sa se rinduiasca §i sa se lase una din miinastirile pa-
mintuluT, spre a 11 lora vremelniciT vietuirii pastoruluT celuT departat.
Drept aceea §i la cererea ce a facut acum Preosfintitul Proin Mitropolit,
Duhovnicescul nostru Parinte, Chir Veniamin, ca dupa, acésta pamintésea
legiuire sit lie 'indulta a SlatineT rni5nastire loca § de viquire, slujind in-
tru necontenire cinci-spre dece anT intru Eparhiile pamintescY in sarcina
pastorieT, §i de burla voie fAcènd paretisis, spre suflet6sca petrecere; lata
intru o glasuire sistema boerilor DivanuluT, intarind cererea Preosfintiel
www.dacoromanica.ro
334 V. A. IIRECH121
noul institutiune si cum vom vedea, i se va face din acésta un cap de

acuzatiune (1).
O importanta alegere de staret la -manastirea NémtuluT se efectuéza, sub
pastoria lul Gavril:
«Cartea DivanuluT deschisa ce s'a dat cuviosiei sale lón Rusu, dandu-i-se
a fi staret miSnastiriT Némtul i Secul, dupà alegerea soboruluT si intarirea
a prea sfintitulul sufletesculuT nostru parinte Chir Veniamin proin Mitro-
polit, trimisa DivanuluT cu putin mal inainte de paretisis scaunuluT. Acésta
intarire de starit este facuta de Divanul CnezieT MoldoveT.
Cu mitropolitul DositeT lucrurile s'ati petrecut altmintrelea. Mal intaiii s'a

insinuat i dupa di in administraOunea biserica, Gavril exarcul, luand
precum maT sus am dis, pasul asupra MitropolituluT MuntenieT i cautand a-sT
face partisanT printre boeriT DivanuluT i apoT cand se credu ca a sosit ora,
dete ultima lovitura.
Pe cand in Moldova Mitropolitul Veniamin reclama fara, succes de la
autoritakile militare ruescT, respectarea preotimeT si a caselor tuturor ser-
vitorilor bisericescY de pastoT in, Muntenia, ca sa-sT castige simpatiile
acelora pentru dioa cand avea sa lovésca, in capul BisericeT muntene, Ga-
Sale din partea pämîntulul, lasa si rinduesee pre numita sfanta mönastire
a SlatineT cu tòte cele miscat6re i nemisclitére afierosid, intru nestra.-
mutata ingrijire, saltisluire i parintésca ocarmuire a Preosfintitului parinte
lcir Veniamin, pilna la cea din lume mutare catre Domnul a Preosfintiel
Sale. In supunerea numaT celor obicTnuite indatorirl a numitei mönastiri
catre sc6la SocoliT i catre cele piimintesci orinduelT, si in pazirea celei
mal bune starT. Precum este si drépta cerere a PreosfintieT Sale, intru care
cuprindêndu-se, ca si via ce este cumptirata cu banT al PreosfintieT Sale, la
délul SocoliT, sa ranae sloboda intru voirga PreosfintieI Sale, spre ajutorul
In viat,a a cheltuelilor. lar (lupa mutarea din viata, spre afierosire la sfinta
mönttstire Slatina; se intaresce i acesta drépta cerere, ca sa fie urmat6re
intocmaT i numita vie sa rëmhie intru drépta voirqa PreosfintieT sale.
1808, Martie 1, lasT.
IscalitT: Costache Rosset Logork, Stefan Catargiu Vornie, Constantin
Bals Logorét, V. Bals Vornic, NicolaT Bals Logofiit, Alexandru Ianculeg Vor-
nic, Manolache Rosset Visternic, Constantin Sturdza Vornic, Sandu Sturdza
Hetman; Greceanu Logofét, Iordache Pavel Visternic, Vasilie Rosset Vornic,
(descifrate cu probabilitate, iar trei nume nedescifrabile) dice D. Erbiceanu.
Dam un document cu diverse semnaturl de boerT marT al Moldovil.
(1) Ve4I documentul sub No. 144 din portof. LVII de la Academie.
www.dacoromanica.ro
'STOMA ROMANILOR 335
vril, mijlocia InsusT pentru aceste (vedi aci in nota. (1) 5i Insusl Cusnicov or-
donh scutirea de pasta ad. de quartirh a caselor preo(esei qi In 10 Septembre
1808; acésta ordine era comunicath de Divan chtre ispravnict
(1) Publkap penlru ap&area preo(ilor.

De la Zntâinl Divan.CcUre Ispravnici.Se face dumné véstrh. In scire,
Excelenta sa general Cusnicov s'ar fi insciintat, ch preota de prin
se supérh, cu multe felurl de inshrcinart i poruncesce, ca neggesit tóte ea-
sel() preotilor sh fie apérate de cvartirurI osthsescI si de alto podvedT ale
térit i s aibh cinul preotesc intocmaT acele privilegiurI i aceeasT ocro-
tire, precum ail preotil din Rusia; decT poruncesce Divanul i dumnév6strA,
ca sh ave(T respect chtre cinul preo(esc; ci dar asa sh. urmati.-1808 Sep-
tembre 10 (Cod. LV, fila 131.)
«Din multe jaluirt care indath ce am intrat in botarele acesteI de D-deri

phzite tért a facia chtre noI preotii de prin judetele de afarh, atht prin
cuvint cht si prin scris, cu mare mirare ne-am insciintat de sopérhrile,
ce phtimesce i sufere tót tagrna bisericésch despre politicésca staphnire,
arètând eh in arm) trecut aù dat o zaherea cu totul peste putinta lor,
asemenea in térnna trecuth aú fost silith a mal plhti un nesuferit bir
de bant cum si in lama trecutä in suA li s'ar fi lepédat banT pe grail si
pe orz, iar pe Ifingh, Lae greuth(ile acestea, nu putine supérArT, batjocure,
inch' si bAtAT li s'ar fi Mc:6nd atht lor cht i sotiilor lor de chtre zapcil
slujitoriI dregAtorilor de afarh metaliirisindu-I la téte angariile Mr& vre-o
deosebire, intocmaI ca pro locuitoriI prostt cart atuprirT si batjocore
nicT la o parte de loe, nu nurnal unde pravoslavia se pazesce, ci niel la
un ném nu s'a audit a se urma asupra ph,r(iI ceT duhovnicesa al leger
lor, iar mai vinos intru teth pravoslavnica impérh(ie a Rusiei, duph sciin(a
ce avem, pentru slujitoriT bisericescI, este prea phzith ca nonicésca a-
pèrare, In cat de asemenea suptirAra si WA de cru(are necazurT, nu numaT
stint cu totul slobodl, ci Inch in tot chipul se apérh si so ocrotesc
despre dreghtoriI locurilor si al eparhiilor, prin Inalte si prea milostive
porunct Pentru acésta i despre to(I de obstie se cinstesc si se soco-
tesc duph cinstea daruluT pe care-I pérth si de si ceI mal multY din preotl
si ceT 1al(T slujitorT bisericescT din patria acésta se cunosc nu cu
stula invéthturà spre implinirea datorieT lor, insh sciut este ch acésta nu
curge, farti numal din rinduiala ceI mal din nainte politicescl och'rmuirI
a phminturilor acestora, chef mal invétatl neaflandu-se, trebuinta a cerut
a se chirotonisi din eel ce s'a anat., precum aù fost, cu acea putin5. invé-
thturà ; (lar preotia este una si darul acelasT. Drept aceea pentru acésth
pricinh nu pot fi i defhimatt iar maI ales, de vreme ce acum mal cu deo-
sebire decht in alte vremI pravoslavnicul norod, ce locuesce in acésth
patrie se aflil sub ocrotirea i apérarea a prea blagocestivuluY i prea mi-
lostivuluT Impérat a t61,5, Rusia, Alexandru I, care este sprijinitor i ap6-
rAtor al tuturor de obste celor pravoslavnice nor6de, ca cuviinth este, ch
www.dacoromanica.ro
336 V. A. DREClia
O alta dispositiune de naturh a atrage simpatiile t6reT pentru admini-
cer ce slujesc celor sfinte i neineetat se 1-60 luT Dumnedeti pentru Im-
p6rAtésca Sa mhrire, pentru tóih. prea luminata impérAtésch familie i pen-
tru tóth curtea i ostasiT lor, pentru apérarea patrieT acesteia i pentru tot
norodul de obste, ce se af15. inteinsa, sh fie scutitI si ap6ratT de supèrArile
pentru carT se jAluesc, i maT \Fiaos de necuviinciósa necinste si ocarh
ce li se face de slujitoriT diregAtorilor de afarg. Pentru care, duph porunea
nóstrh, datorie facem acésth ar'étare cinstituluT Divan, politind ea dupft pu-
terea oefirmuireT politiceseT co are, a i arunce si spre acésth nepotrivitit
urmare blagorodnich soeotinth si Cu creslinésch ivnh sh bine-voiasch a
da, prin tóte judetele èrii, chtre dreghtoriT duph afarä, cinstite poruncl,
spre apèrarea tuturor pers6nelor tagmel bisericescr aceT albe, adich miri-
nescT, ca de acum inainte A. se curmeze i sh se inceteze deasupra-T aceste
necazurT i hrhpitóre asuprele si totT slujitoril i zapciiI politicesceY ocar-
muirT sh se infrineze de acum inainte a nu maT supilra pre ceT bisericescT,
cfit de putin la vre o havalea, din cfite pe afarA se rinducso, cunoscut fiind
la totT de obste, eh acésth tagmh este afierositä i rinduith numal spre a
slhvi pre Dumnedea si a s'évirsi tainele cele sfinte, de care t6th sistema
crestinésch atirnh. DecT a se defhima intr'acest chip M'A niel o mustrare
de cuget séh evlavie si a fi amestecath in turburhrile lumescT cu atrita ne-
bagare de sérnh, niel Dumnedeescile pravile, niel cinstita socotélA nu in-
,ghduesc. Pentru care, rezemându-ne pe blagorodia cinstituluT Divan, cu
neindoith nAdejdo astepthm i fArl de Intfirdiere punere in huna rinduialh
pentru tot cinul bisericesc, ca do acum sh rtimfinh numaT luT Dumnedett
slujind, duph asem6nhturile legeT nóstre ceT pravoslavnice prin care tagma
bisericésch este deosebith i apt,'rath.-1808. Iulie 17.
Semnat: Gavriil Mitropolit i Exarch.
Divanul pe dath ordonii cele urmhtóre:
De la Divanul Principatului ri Ronuinescl, erdre dumni-lor boeril Is-

pravniei ot sud
oDinteacésth copie vetT vedea d-v6strA arétarea ce face Divanulul prea
sfintitul Chirios Gavriil Mitropolitul si Exareh al sfintuluT i indreptAter
Sinod a t6til Rusia, pentru rindul preotilor, care acésta la adunarea de-
plinh a nóstril, a preotilor i boerilor fiind i insusT Prea Stintia Sa de NO,
cetindue in Divan cu luare aminte i fAcOndu-se obstésea chibzuire s'a
vildut, cA provlema i duliovnicésca chibzuire a Proa SfintituluI, este in
adevèr nu numaT vrednich de t6th lauda, ci i cuviinci6sh de a se tirmasi a
se phzi intocmaT, eAcT efind tagma bisericésch este sciut etith si ciliar la
alte stritine legl, in t6tA lumea, isr are cuviinci6sa cinste i ap6rare de dh-
rile politicescT, cu e:A mal virtos aicT intru acéstA. crestinésch patrie, cand
si stApfinirea nóstrh, a MhrieT Sale prea blagocestivuluT, proa milostivuluI
pravoslavnicul Impérat a t6th Rusia, Alexandru pervoi, trebue negresit
cu deosebire i l'AM de asem6nare cu venirea celeT maT dinainte sthph
nirT sA-si aibA clirosul bisericesc i t6tA ata preotésch cAduta cinste, apg-
www.dacoromanica.ro
stratiunea rusésea, tu ordinea data de RusT si de exarhul Gavril catre Mi-

tropolitul DositeT, la 23 Septembre 1808, dispunénd, ca de acum inainte t6te
mönastirile, si cate sunt inchinate la melnii.stirile din Ora turcésch, sa nu
mal trimita embaticul acolo si sa-1 oprésett aieT la santa Mitropolie, pentru
curgat6rele cheltuelT.
Datn actul in nota. (1)
rare si nesup6rare intru nimic, despre cererile politicescT, ca nisce slujitorT

ce sunt luT Dumnedea celuT proa inalt si decT pururea ferbinte rugatorT
pentru sanatatea i intemeiarea prea puterniculuT nostru imp6rat i pentru
tot crestinescul norod. De aceea. (lar, primita' fiind provlima i cererea
acésta a proa stintuluI exarh, Divanul poruncesee dumné-velstra, ca de acum
inainte tagma bisericésca i tot fel de cm n al clirosuluT bisericesc sa fie
Cu totul ap6ratY, nesup6ra1 i nedajnicI de niel un fel de cerere politicésea
ce se face de la satenT, adica de zaherea i alte podvedT si angarir, niel de
dumné-vóstra, niel de za.pciil dutnné-vóstra, niel de parcalabl, niel de O.-
tenT; iar pe de alta parte scoOnd dumné-véstra copie din cuvint in cuvint
ata (lupa predlojenia prea stintituluT exarh, cum si dupa acata a Diva-
nuluT porunca, sa, le trimetetT cu slujitorT intr'adins i cu osebite strasnice
poruncT ale dumné-vóstra, catre zapciT i catre totT supusiT dumné-vóstra
slujbasiT judetuluT, ca sá lo faca publica, sa le citéseá in vileag i in audul
tuturor de obste, in tóte satele i plasile judetuluT spre a fi sciut cä céta
bisericéscä de acum inainte are a fi nedajnica, de la cele mal sus ariState
politicesol cererT i ati a fi de tot nesup'ératT si netrasT in niel un fel de an-
gariT i podvedl ale rii. Drept aceea dar, sa facetl urmare intoemaT precum
vi se poruncesce, cacT de la insisT dumné-vóstra se astépta si se cere acésta
mal sus paz& a apérariT i nesup6rariT lor. 1808, Iulie 20. (Copule vechT
originale in biblioteca Urechia, GalaV.)
(1) Pitac la Prea Sfin(ia 8a Pdrintele, Mitropolitul, ca de acum inainte lene

melad stirile si edie sunt inchinate la möndstirile din (éra turc6scet set tau
nai trimitd embaticul acolo, ci sd se opr4sc4 aici la sfinta mitropolie
pentru curOldrele pricini ce sunt trebuincase.
De la intdiul Divan. Prea Sfintia Ta Parinte Mitropolit, fiindea pentru
vilduta neajungere a impliniriT curgtitórelor cheltuelT la urmatòrele trebuinte
ale taiT, ce se fac necontenit, s'a poruncit DivanuluT (le catre Excelenta
Sa, generalul Leitenant i comandirul Miloradovia, ca tóte mònastirile de
aicT din térä cate sunt inchinate la unele mImastirl dupa in téra turcésca
trimet pe tot anul anume orinduit embatic de banY, sa se poprésca cu
totul de acum inainte, ca niel unul din egumenT sh nu mal trimita niel
macar un ban dintr'acel embatic, ci sa réma.na aicl in téra si sa se stringa
la un loc. De aceca dar, dupa maT sus arkata porunca, Di vanul serie Prea
Sfintiel Tale, ca indata dupa primirea acestuY pitad, sa se dea de scire tu-
turor egumenilor acelor miinastirY, cate se vor fi aftánd aieT in Iéra, ca
fiesce-carele sit dea in scris la sfinta Mitropolie, sub iscalitura sa, cate cat
V. A. Urechhi. Iskria Rovninilor. 22
www.dacoromanica.ro
338 V. A. IIRECHIÀ
Nu mal putin de bun efect asupra Ora a trebuit FA fie si o alta dis-
positiune luatà, tot sub presedinta exarculul Gavril, prin care dispositiune
s'ail repus in starea lor anteri6rä cele treT monastirT, Tismana, Cozia si Campu-
lung, ce se afierosiser5. spitalelor. Cu mare solemnitate se dA actul de li-
berare a acestor ménAstirT si Gavriil face, ea actul sa fie semnat de tot die-
m' si de tótA, boerimea, ca sä aibA fapta si mal mare resunet. Cu ce fatA
ati semnat prelatiT bisericeT muntene acest act, care condamn6 anteriorul
lor act in favórea spitaluluI de la DudescT? Pe Vota dioa se sapa ast fe!
prestigiul Mitropolitulul DositeT (1).
embatic este orinduit a réspunde pe an mönéstirea acolo unde este inchi-

natá si verT care din numitiT egumenT nu-1 va fi trimes, orT pe acest
an, sea' si pre mal multY mkar, tot acel embatic ce n'a apucat sà-I trimità
sunt datorT ca sà-I aduca si a-1 face teslim aci la sfinta Mitropolie si sh
iea adeverinta Prea SfintieT Tale de primire, unde O, aibà a sta in bunA
pAstrare, ca orl cand se va cere pentru vr'o trebuintA a tèriT, sà fie gata
a se da si orT-catT banT se va stringe dintr'aceste embaticurT, sa arétT Prea
Sfintia Ta DivanuluT, prin f6ie anume. C5.tre acésta, sa li se dea a intelege
acelor egumenT, a. de va indrAsni vre-unul din el a tAinui suma embaticu-
luT meinastireT sale, arétand maT putin din ceea-ce este orinduit, séti a dice di
a trimis la ménAstirea unde este inchinatà si nu-1 va fi trimis, de se va
dovedi in urm5, arétarea lul neadevératA, séri de nu va avé adeverintä de
primirea embaticuluT de la acel egumen din téra turcésc5., unde este in-
chinata ménAstirea luT, sa fie incredintat, cá' se va indatora unul ca acela
a plAti acel embatic indoit, de la sine. Asemenea si vinariciul m6nAstirilor
din téra turcéscA, cerénd prea Sfintia Ta fae din condica DivanuluY cate
anume sunt si in ce judete se affii,? si acelea sá, se fac5 zapt si baniT ce
se vor stringe sA se aducti a sta in pa'strare la stinta Mitropolie; de care
sA si arétT Prea Sfintia Ta DivanuluT, prin 161e anume, suma ce se va stringe;
pentru al arora zapt si stringere, orT-ce poruncY vor fi trebuinci6se, fAcénd
P. S. Ta arkare DivanuluT, se vor da, spre inlesnire.-1808, Septembrie 23.
(1) lata actul:
De la Divanul Principatului Priä Romanesci.
Tótá fapta cea bunii, care privesce spre cel de obste folos, in verT care
téra si patrie, la tóte némurile, cand se face prin obstésca cugetare, chib-
zuire si socotintg ata!, clirosul bisericesc si a celor mal marY dipeteniT, carT
sunt boeriT noroduluT si a 00, obstea pArnintenilor acel patril, nu numaT
de impératiT si obl&duitoriT acelor tZ,IrT si noróde este voit5, si intAritA, ci
side insusT acest adevératul a téte ziditorul si intru tot puternicul Durn-
necia' este ascultatà si primita'. Fiind dar, ca aicT intru acéstä crestinésa
si de Dumnederi pAzita' a nóstrA patrie, irle& de la inceputul el, care se dice
din desealec'dtdrea Krif, multI din dupa vreml prea fericitl de-a pururea
pomenitT si prea luminatT domnT, arhiereT i boerT si alte obraze de pra-
www.dacoromanica.ro
Cu câte-va lile inainte de acest act solemn se si numi nastavnic la mti-

nastirea Tismana, cu pitacul de la 4 Iunie 1809, ce dam aci mar jos.
voslavnicT crestinT, cu tocul dragoster luT Dumne4eil fiind aprinsT, ail zidit
si ail inaltat sfinte si dumneleescT locasurT de mtingstirl marT si micT, in-
temeindu-le si inzestrându-le cu din insesT ale lor drepte avute, din care
(mil le-ail inchinat la sfintul mormint i la stintul mente, i la alte sfinte lo-
curT, iar altY asa rinduiala ati legat prin ctitoricescile tor testamenturT si prin
cgirli patriarchesci i sobornicescr, ca nimenea niel odinióra cu nicT un lel
de cuvint si pricinit sa nu fie volnic a le supune si a le inchina nicaerT,
ci sa fie m6nastirT slobodo ale tgriT, locuite de catre ceY ce pentru a lor
sufletésca mântuire lasa lumea si schima caluggrieT intru vietuire mona-
chica voesc sil petréca; care vointa si rinduiala a acelor rgposaV intru fe-
ricire ctitorT fara smintélii in sute de anT panil acum s'a urmat si s'a pa-
zit la t6te cele-l-alte mönlistirT cate sunt si inchinate si slobode, lar numaT
3 din mtinastirile cele slobode adica Tismana, Cozia si Câmpu-lung, sunt
acum anT 12 de cand intimplandu-se aicT in téra, mórte de naprasnica UM
a ciurneT, si impotriva v&lendu-se lipsa ce era atuncl, atat pentru locul de
haladuire a celor bolnavT si molipsitf, cum si pentru trebuinciósa hrana si
cautare a lor, cel de atunci obladuitor al tgriT M. S. Prea luminatul Domn
Alexandru Voda, Moruzi, din indemnarea unor obraze, prin sfatul si alegerea
de obste, a hotarit de s'a lacut si s'a zidit spital de ciuma, care este la
DudescT, in marginea apeT Dilmbov4eT, la care acel spital s'ati inchinat cele
mal sus numite 3 mönastirT, ca sil fie pentru implinirea dorintelor color
bolnavT si molipsiV, at:At atuncT cum si in alte vreml, egad se va mal in-
timpla at:6sta Vila aicT in terrt. Insit acea socotinp de obste pentru aceste
numite treT nAnastirT n'a fost cu scopos de a se strica de la dinsele orin-
duelele, cele din inceput aseqate ctitoricesce, ci numaT cu prisosul din ve-
niturT, pesto trebuintele mönastirescT, sil se ajutoreze spitalul acesta la tre-
buinciósele cheltuelT in vremea child se va intimpla naprasnica MA a ciu-
meT; care de s'ar fi urmat inteacest chip, ar fl fost inteadev'er vrednica de
pomenire, atilt scoposul cel bun al MarieT Sale, cat si gasirea cu cale a
obstieT; dar inca panä a nu se pune bine in lucrare acea orinduiala, s'a
urmat cele impotriva, intgill eau! egumenaturile ail lipsit cu totul, numin-
du-se proin-egumeni aceT ce eraii atuncT egumenT si numaT &It vor trai el
sil-si aibg, hrana din mönastire si 6re-si ce lefusórA, iar MOT in urma lor sil
nu maT fie si in loe de egumenT s'a orinduit mirenT cupetT, numiV al doilea
epitropT, pe sub ceT maT marl epitropT si asa ail rgmas calugariT sub povè-
Wire de ciipetT si de se all acum dintre aceT calugarT pe la cuele din nn6-
na.stirile acestea, (lar deosebit cu necautarea lor cu cele trebuincióse, dupa
cuviinta, niel cele ce se cuvin cinuluT nu se urméza, fiind in voia lor fiesce-
carele si dintr'acésta pricinil niel slujbe bisericescT nu se urrnézit dupil cu-
viintä, caul ce pov4uire bisericésca póte al se dea de la acet ce nu sunt
In tagma bisericésca, ce sal numaT interesul negup.torieT lor? Veniturile
acestor mönastirT, inert din anul intaill, and s'a dat pe séma spitaluluT, s'a
luat in arenda de insusT aceT cupekT pentru inlesnirea negutatorieT lor; inca
m6nastirea Cotména din sud Arges, care era legata cu Cozia a ajuns a
www.dacoromanica.ro
340 V. A. URECIIIi
De mal putin bun efeet fu si o alth dispositiune luath de exarcul Ga-
se da acum in arendh la un tigan al aceleasT mönhstirT i ah ajuns Tiganii

sá fie in loe de stitpanT, chcT chlughriT de la acésth mönhstire cu totul
lipsit; pomenirile ctitorilor numaT pentru semnul de obiceiii a ajuns a se
face; primirea strhinilor a lipsit cu totul; viile s'ah phrAginit; mosiile s'ah
impresurat de chtre ceT ce se invecinese; tiganiT s'ah risipit in telte phrtile
ca un cuvint aceste 3 mönhstirT, carT erail cele mal vestite, locuite de
ata tia phrin(T, astA4T ah ajuns de sunt ca nisce prAvAliT de negot ale tirgo-
vetilor i mijI6ce de escbrocherdiT (EcKpompAili) ale arendasilor. Numirea
euvintul cu care s'a orinduit a fi aceste mönhstirT a fi spre ajutorul spitaluluT a
lost alte, iar ¡apta i urmarea ce curge de atuncT i pana astA01, sunt cu totul im-
potriva acole! socotelT, si, ea sh qicem mal deslusit, vèqut este ch. din mita luT
D-c,leh in t6th acésth diastimh, de cand s'ah alchtuit acest spital i panh acum,
ciumh in térh n'a fost, fhrh de cat in potrivh alte nevoT necurmate a iost
care fArh indoialh putem qice, eA duph alte phcate vor fi eurgAnd si din pricina
strichriT rinduelilor ctitoricescr, fiind fost aseqate prin chql patriarcheseT si so-
bornicescT, cu infricosate afuriseniT i cu ale t6ri1 obstesci anateme legate a fi in
t6th vremea slobode si a li se phzi rinduiala lor coa din inceput ; i ar trebui
sh aibh acum spitalul acesta o bunh sumh de sermaia in banT gata, dar
niel o para nu are; inch duph cum clic arendasiT, Il mal scede i dator, mh-
car ch socotéla, de venit i cheltuialh, de cand aù intocmit acest spital
panh astAIT, niel uniT din epitropit ce ah stAtut panh acum n'a dat, cu
euvint ch este leghturh a nu paradosi socotéla la nimenea, lucru si ur-
mare cu totul impotriva dreptAtiT. DecT invederat este ch desi s'ah si Mea
atuncT acea rinduialh pentru aceste mönhstirT cu scopul de fapth bunh, dar
urmarea de atuncT i pAnA acum a fost rea i de tot impotriva aceluT bun
scopos, chcI cu numire de obstesc folos s'ah stricat rinduelile mònhstireseT,
carT sunt löcasurT ale luI Dumnesleti si de la dinsele s'a folosit si se fo-
losesc, uniT i altiT, in parte, fies-care pe sinesT Drept aceea fiind-ch binele
nu este bine deach nu se urmézh bine si fiind-ch nu se p6te suferi mal
mult jalniea glAsuire a obstieT, care strigh cu multh obidh, vAcylnd celo
mal de frunte mönhstirT ale patrieT n6stre golite de podóba i orinduiala
lor, pentru care s'a zidit, fiind acum intocmaT ca nisce case pustiT, niel
fiind cu putinth a se rAbda mal mult intinderea acestuT p6eat, careto pe
de o parte pedepsesce sufletele i tichlosesce casele ale celor ce dintru in-
ceput ah fost organe de a se urma cele din potriva buneT socotinte, ale ch-
rora i sfirsiturT le-a fost vèqute, iar pe de alth parte celor de acum, carT
vèd phcatul si tac le vestesce si le incredintézh o fórte grea i cumplith
osindh ; ca sh se stérgh dar Ocatul acesta., ca sh se ridice blAstemul i ca ah
nu ajungh aceste sfinte mönhstirT mal la rea pustiire, iath oh cu sfatul de
obste al nostru archiereilor si a téth boerimea, marT i miel, s'a facut acésth
nestrhmutath hothrire, adich de acum inainte sA remae aceste mal sus nu-
mito mönhstirT iarhsT slobode, neinchinate nichirT, precum att fost dintr'un
inceput rinduite de la insiT ctitoriT lor i sh se orinduiasch egumenT la
dinsele, tot aceT ce aù fost, fiind-ch cate treT trhesc i panh acum i dup.'
meIrtea lor sh se urmeze alegerea diadobilor lor iarhsT din phrintiT acestor
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMIN1LOR 341
vriil, oprind pre calugarT a maT fi arendasT i mönastirile de a se impru-
mönastirT, pamintenT, iar nu strainT, dupti cum cuprind aseq6minturile cti-

toricesd i cärtile patriarchescT i domnescT si ale obsteT. lar pentru ea am
augit ca s'ar fi adus si carte patriarsésca pentru aselarea acestor mtinits-
fief la spital, c,licem, ca orT ca nu s'ail dat pliroforie in ce chip a fost sco
posul obstieT, cind s'a flout ar6tare pentru aceste 3 mönastirT, orT ca nu s'a
ar8tat aseqaminturile ctitoricescT i cartile patriarhesd i blastemile ob-
stescT ale t6reT a nu se strica asepminturile lor, cele ce din inceput
s'a pus; insa noT nu pentru acele carti, earl prin scirea nóstra nu s'ail cerut
niel le-am vélut, ci numaT pentru cautarea ticalosilor bolnavT, cand ferésca
Dumneqeil, se va intimpla bóla naprasnica de ciuma, voim, a se face aju-
torul col cuviincios intr'aceeast vreme inteacest chip, adica iarasT cu sfatul
de obste sa se faca cuviinciosul ajutor i din partea tuturor m6nastirilor
de obste elite sunt in Vail téra, inchinate i neinchinete, (land fiesce care
m6nastire analogon pre cat se va cuveni, dupa starea i puterea sa, iar
nu numaT aceste 3 manastirT sa fie indatorate a ee'spunde acel ajutor.
Inca i fies-carele din noT si de obste este datoriti a ajuta la o peristasis
ca aceea de patimirea fratilor nostri crestinT, iar intealta vreme sit nu se
urmeze acesta sinisfora, cu nume ca sa fie banT intru pastrare, séti cu numc
ca sa cumpere acareturT, cad dupa paradigmata, cele pana acum urmate,
banT gata nu stail la niel o casa din cele pentru folosul obstieT ci mal
inainte pana a nu se pune la pastrare se gasesce i mijlocul de a se lua
locul unde sa se dea, fitra numaT qicem ca pentru a .nu rmanea i zi-
direa numituluT spital i biserica de acolo la derapanare i pustiire ((iind
acésta in adevilir un trebuincios lucru la vreme de intimplare ca accea),
dup. ce va face chibzuire de catT banT va fi trebuinta, s'a hotarit ca la
cisla, ce este pusa pe mönastirT, de dail pe fiesce-care an pentru sae, sa
so faca adaogirea acesteT trebuinte, care prin parintiT archiereT sa se dea
la dregerea acestuT spital, unde se va strica i la plata simbrieT preotulta i a
pasnicilor acestuT spital si la trebuinciósa cheltuiala a bisericel de acolo.
1808, Iulie 20.
SemnatT : Gavriil Mitropolit i Exarch al prea sfintuluT i indreptatorului
sinod a OM Rusia, DositeT Mitropolit, Nectarie Rimnic, Iosif Episcop Arm,
Constandie Buz6O, Pogonianis, lliopoleos Nicodim epitrop sfintuluT Spiridon,
Archimandrit CotrocenT Visarion, Vacaretiul Chiril, Gavriil Archimandrit
Gheorghit, Archimandrit Ignatie Raduliotu, Archimandrit Chiril Ecateri-
notu, Damian Archimandrit Mtircutean, Archimandrit Chiril Mihaliotu,
Neofit egumen sfintuluT 16n, TimofteT egumen Stavropoleos, egumen
tariot Sofronia, Daniil Arch. Sfintilor ApostolT, Popa Voicul econom i epi
trop, Popa Nicolae Sachelarios, Popa Nicolae Schevofilacs, Popa Teodosio
Proidecticos, popa Stefan, Logofét, popa 16n Dimitrie
Pop Pop George, Pop MihaT Epitoganaton, EreT Stanciu Peredeotu,
Protopopu 16n, Pop Constantin, Dascalu Evanghelie, Pop Nicolae epitel-
chirotonion, EreT Radu epitonchirision.
Manolache Ban, Constantin Filipescu Vistier, Radu Golescu biv Vel Vor-
nic, Stefan Vacarescu Vornic, Isac Ralet Vol Logofèt, Grigorie Chica, Barbu
www.dacoromanica.ro
342 V. A. IIRECRIX
muta cu banT, färä de autorizarea dicasteriel exarhicescT. Deck acésth dis-

positiune fu din acele, care Wallowa, de fapt, autoritatea bisericósch a luT
DositeT.
Vhchrescu Vel Vornic, Istrate Cretulescu, biv Ve! Vornic, Petru Retoridis,
biv Vel Vornic, Manolache Vornic, Scarlat GrAdisténu biv Logoföt, Dumi-
trache Bibescu, biv Vel Logorét; Dumitrache Ghica, Vel Logofk, Ión Co-
mAnénu biv Vel Logoföt, Fotache StirbeT, George Filipescu, I6n Faca
Clucer, Ión Brezoianu, Stefan Clucerul, Enache Ma Clucer Alex.
Roset, Iorgache Cretulescu biv Vel Clucer; Drhghicén Otetelesanu Chminar,
MihaT Filipescu Paharnic, Constantin Brhiloiu, Clucer; Stefan Costache,
Stoink), I6n Creténu Pacharnic; Dimitrache De§liö Paharnic; Stefan Belu,
Paharnic; Dumitru Polisu Serdar.
De la inkliul Divan cclire pdrintele Seva,stis Dionisie.

Fiind-ch, sorocul intru care sunt date in arenda SpiruluT Gazoti, venitu-
rile celor 3 mönhstirT, Tismana, Cozia si Câmpu-lung, se implinesce la vii-
torul Martie 1810, cfind urmózä, a römhne numitele mönhstirT slobode si
Cu tóte a maT in trecutele dile te-al fost rinduit Prea Sfintia Ta nifstavnic
la sfinta mönhstire Tismana, dar fiind-ch inch sorocul Spirului, inch nu s'a
implinit, precum s'a dis maT sus, de aceea s'a fost aticnit atuncT merge-
rea Prea SfintieT Tale; iar acum serie Divanul Prea Sfintiel Tale, ca indatä
duph primirea acesteT cartT, numal deck sh te scolT si BA mergT acolo, uncle
de o cam dath sh te inshrcinezT numaT cu ingrijirea buneT orinduel1 a sfinteT
bisericT, otckmuind si povkuind si pre phrintiT ce se aflh acolo locuind
In sfinta mönhstire spre a se purta si a petrece duph cuviinth si datoria
cinuluT lor in cele duhovnicestT, lar la veniturile mönhstireT nu al a te anne-
steca panh la implinirea ma1 sus numituluT soroc, fall numaT cele ce vor
fi trebuincióse pentru masa Prea SfintiT Tale si a SinodieT, ce veT avea, a
se da tóte de la mönhstire in vreme, precum pentru acésta s'a poruncit
SpiruluT Cazoti, ca intru nimio cusur sä. nu se fach. i duph ce veT sed6
acolo chte-va dile fäcénd paratirisis mo$iilor, viilor, tiganilor, caselor din
mönhstire si la tke lucrurile mönhstirel, de se allh in acea stare ce lea
primit Spirul, te vel pogori si ph.nä, la Cozia si apoT si la Chmpu-lung de
veT putó, ca sh facT asemenea paratirisis si sä. insciintezT Divanul. 1809,
Iunie 4 (Cod. LVI, fila 71.)
SemnatT ceT de maT sus.
Inainte de actul acesta al restituireT celor treY mönästirT in vechia lor
autonomie, Mitropolitul Dositeill si Divanul ail fost scos si el mönhstirea Stre-
chaia de sub dependenta orfanotrofieT, chreia fusese afierosith.
lath actul in acésth cestiune
De la Divan din, 1 August 1808.
Fiind-cA pentru tóte mönhstirile slobode de obste sunt multe chrisóve
www.dacoromanica.ro
Divanul ordong, la 16 Februarie 1809, dupA, porunca P. S. Sale Mitropo-

lituluI si Exarch pentru alugArT, ca sA nu mal fie arendasT si sA nu Amble
de colo pfin5. colo, fAr5. cApetaitt. Asisderea si egumeniT menAstirelor si
eparchiile sti nu se imprumute DIM de int5rirea zapisuluT cu pecetea si
Cu cuviinciesa ischlitura a exarhiceseeT sale discaterit.
Acéstä ordine s'a'ti trimis in copie la tete judetele, pe Iângà o deosebitli
poruna, : «de la intaiul Divan si comitet al Principatulul ValachieT», po
runcindu-se Ispravnicilor: Indatit sa o publicuitY acésta la totT de obste in
tot judetul, aflandu-v6 si insi-v6 cu neadormitri ingrijire spre a se urma
si a se pAzi nizamul acesta intocmaY, avend Divanul si rèspunsul d-vestra
de primire.»
WA insasT adresa luT Gavriil Mitropolit si Esarch : Ceitre einslitul Divan
al principatuluI Valachiei.
«Dup5. pAstorésca datorie in care suntem chitimatY a priveghia si a pune
In bun5, orinduiala si stare tagma bisericescA, precum serta el dup5. cu-
viint6. o cere, P.:Wend cercetare, ne-am insciintat, c6. multI din monachiT, ce
s'a imbrAcat inteacest cm, pe la mengstirT, Cu fligkluintit ca 15.siind lumea
vor petrece viata lor in möratstirile undell pun metania si esirile lor din
menftstire vor fi numal ih poslusaniile menAstireT, dupA podvig si asedò-
mintul vietiT lor, iar intealte pArtT rar5, de scirea egumenuluT set.' a na-
domnescT i cArt't patriarhicestY din tarT legAturT i cu grésnice afuriseniT, ca

sri nu se incline nicAirT Cu niel un fel de cuvint ski numire, si impotriva
acestora s'a fAcut urmare de s'a inchinat merastirea Strehaia la orfano-
trofie, insa niel acea orinduiala a inchinAril nu s'a pazit ca sA se tin5, in
stare, cu egumenil si cAlugiiriT, ci dându-se la arendasT s'a facut ca un han
si acest fel de catahrisis nefiind suferit a se vede urrnandu-se in vederea
tuturor, ati venit si jAlbT de la boeril ctitorI de ail cerut slobodenia me-
nAstireI si ca sA nu r'énulnem sub piicatele acelor gresnice leetturY de bIA-
stemurT, cu sfat de obste s'a giísit cu cale, de s'a slobodit de sub inchin5-
ciune si de sub supuncrea orfanotrofieT acéstA mönristire si jata printea-
céstä. carte orinduim egumen la acésta menastire pre Arsenie iero-
monah, carele mergend la numita mönAstire, impreunb. cu Rilducanu al
treilea Logoftit al DivanuluT, srt dea menAstirea in zapt numituluT egumen
cu tete Iucrurile i zestrea el, pm, catastis dup5, obiceitrsi egumenul dupA
datoria sa sà-sT pazéscA rinduiala nainAstiriT, dupa cea dintru inceput in-
tocmire a el si dup'ti, orinduelile rtiposatilor ctitorT si dup`a testamenturile
menAstirilor de obste; de care poruncim pgrintilor si tuturor emenilor si
robilor müntIstiriT, sA datT ascultarea, ce se cuvine numituluT egumen, ce
s'a rinduit, ea s& OM sb.virsi trebile mönAstiriT Mr& de cusur.-1808 Aug. 1.
SemnatT : DositeT Mitropolitul, Constandie Buzeil, Manolache Ban, Con-
stantin Vistier, Radu Golescu, Stefan VAcarescu, Isac Ralet, Barbu VAcd-
rescu, Istrate Cretulescu. ("Cod LIU, fila 29 verso).
www.dacoromanica.ro
344 V. A. URECHIL
cealniculuT nu vor esi, se Oa invaluindu-se prin lume i abatutT cu totul

In trupescile castigurT i alisverisurT parasind podvigul col calugaresc
biserica, unja tinénd mosil in arena i negutatorindu-se, iar alta petre-
cénd prin casele mirenescT pentru lumescT folosurY, din care cate necu-
viinte se urmézä i cata hula i osindire se pricinuesce la OM tagma, cu-
noscut este. Drept aceea, poftim pre cinstitul Divan, ca sa faca cuviinciò-
sele poruncT in téta Ora, ca de acum orT-cine are mosir, la asemenea fete
sa nu maT vin46. cu anul, ca a fi acestia cumpératorT de mosiT, sett alt-fel
de arendarT, chiamarea cinuluT lor niel cum nu o ingaduesce si de catre
noT se va face cuviinci6sa cercetare, ca orT unde se va fi aflând uniT ca
acestia, sa-T punem in buna orînduialä, trimeténdu-T pe la metania lor, cacY
orTcare va maT da la acestia mosiT in anul dupa insciintarea acésta va
rémane pagubas de pretul lor, iar cat( mal inainte ai apucat de at' dat,
acum sä se desfaca i sa-sT iea moiile inapoT. Acésta o qicem numai pen-
tru singuratice fete monarchicescT, ce-si lasA metania lor, de osebit mò-
nastirile, care nu sunt poprite, de acésta mosie. Catre acésta iarasT ne-am
pliroforisit, cit atat eparchiile tilriT, cum si Vote mönastirile loculuT si cele
la locurT inchinate, in singura plirecsusistia lor i in potriva buneT hotarirT
asec,larT a stapaniriT de mal nainte, se imprumutéza de banT cu zapise
pe numele locasurilor, unde se Oa proestosi, de multe orT i farti cuvint de
mare trebuinta, din care urméza impov6rare de mar' datora la sfintele lo
casurl, hick ajung de a nu se putea iconomisi si a se plati, fara a se vede
vre un folos la cele maT multe sfinte locasurT din atatea datorif, ce s'ati
facut de proiestosiT lor.
Si fiind-ca trebuinta pentru folosul lor cere a se pune de acum sub buna
economie si statornic aseemint téte rinduelile eparchiilor 43i ale miThas-
tirelor, a celor de loe si a celor inchinate din téra acésta, poftim ca sa bine-
voiasca cinstitul Divan a publicarisi in tótà éra la totT de obste, ca de
acum nimenea sa nu imprumuteze niel vio eparchie, niel vr'o tneinastire,
de nu va avé adeverinta intarita cu peeetea dicasterieT néstre, ca O. se va4a.
sa, se cerceteze de catre noT de este bine-cuvintata si de neap6rata tre-
buinta acea imprumutare si de va fi de nevoie se va intari, iar de nu, se
va popri, ca acest catahrisis ce urméza numal in singura stripanirea pro-
iestosilor, dupa a fiesce-caruia dinteinsil vointa, de acum sui lipsésca i sa
incredinteze pre totT, ca orT-carele va indrasni a imprumuta de acum pe
orT-co memastire, fArà intarirea zapisuluT cu pecetea i cu euviinciésa isca-
litura a exarchiceseel néstre dicasteril, va rémanea pagubas de baniT, ce
va da si la nicT o judecata nu i se va tine in sémh. i pentru primirea
insciintariT acesteia poitim a avé cinstit réspuns.»-1809, Februarie 9.
Semnat: Gavriil Mitropolit i Esarch.
www.dacoromanica.ro
Acésta dispos4iiine s'a facut cunoscuta §i SpatarieT §i AgieT. (Cod. LYI, fila
32 verso).
Cu tóte aceste lovirT aduse autoritatiT §i ciliar demnitatiT Mitropolitulul

DositeT, el, mal putin simtitor decat Veniamin, persista a rtimânea in scau-
nul sal archi-episcopal. La finea anuluT 1809 sbucni un conflict intre Mi-
tropolitul DositeT §i boeriT tériT, cel putin boeriT din Divan.
Acest conflict se pede vedó ce fu, din anaforaoa adresata luT Engel-
hard Vice-presidentul DivanuluT, la 9 Noembre 1809, §i tot atuncT comu-
nicata §i exarculuT Gavriil (1).
(1) lata acest act pana astalT necunoscut:

((Cu cinste facem arétare ExcelenteT Tale (luY Engelhard), ca in stapanirea
acestuT principat, dintru inceput s'a urmat necontenit asupra orinduelil mö-
nastirilor §i acest obiceiti (care este ca o pravila), adica: cand s'a schimbat
vre-un egumen séti epitrop, al vre-unel ménastirT din cele ce se afla aicT
in Ora, apururea acea sehimbare se facea §i de Epitropie, precum §i can('
muria vre-un egumen séti epitrop de la vre-o mönastire, se da in scire
intaiti la stapinire §i stapinirea orinduia un cinovnic din partea DivanuluY
prin dumné-lor velitiT Logofeli de se fácea catagrafie impreuna cu crin-
duitul kii din partea sfinteI MitropoliT, de fata. §i cu pOrintiY §i 6meniT aceleT
mönástirT de tot a,vutul aceluT réposat egumen séti epitrop, i pentru tóte
lucrurile aceleT ménastirT mi§catóre §i nemi§catelre, pana la orT-ce anume
prin catastih, care catastih II aducea orinduitul DivanuluT, de se vedea de
staphnire li tóte aceste lucruri sta pecetluite §i in pastrare pana cand se
orinduia la acea mönastire egumen sétl epitrop §i atuncl, dupa, ce se crin-
duia, i se da de la stapanire carte de egumenie, séti de epitropie §i iarti§T
stapanirea orinduia din partea sa logofét de la Divan, de mergea vi-1 a§e4a
egumen §i se facea teslim t6te acele lucrurl dupa catastihul de catagrafie,
luandu-se §i de la mana luT asem,enea catastih, sub iscalitura sa, ea sa se
scie ce lucrurT i s'aa dat in mana cand s'a orinduit egumen sa epitrop,
de a nu se répune séa a se risipi de unil alW, ci s6. He pe séma aceT
ménastirT a se spori §i a se adaoga pentru maT huna stare §i intemeiare
a sa, §i acel catastih se trimetea apoT la sfinta Mitropolie de sta acolo in
pastrare a se gasi cand se va cere. Care acest obiceiti §i putere a staph-
niriT asupra ménastirelor sciuta tuturor dintru inceput, s'a pazit §i s'a ur-
mat fara de vre-o stramutare, precum s'a qis mal sus, iar acum in trecu-
tele qile, intimplandu-se de a murit intain egumenul de la mönastirea san-
tuluI Ión din BucurescT, ce este inchinata la alta mönastire din strein loe
§i afland Divanul de meIrtea sa, dupa. obiceiii a orinduit un cinovnic din
partea sa, ca sá mérga la numita miinastire sa faca catagrafie impreuna
cu om din partea sfinteT MitropaliT i cu om din partea opitropilor, ce s'ati
orinduit de catre Prea Slintitul Exarch asupra celor de aicT ménastirY, carT
sunt inchinate la locurl streine, care cinovnie mergénd la numita m önas-
tire ati gasa telte pecetluite de archimandritul Ilarion, ce este om al prea
www.dacoromanica.ro
346 V. A. IIRECIIII
Cate-va (Pie dupa ivirea acestuT conflict, care de sigur era atitat de in-
sfintituluT parinte Mitropolit §i uniT din orinduitiT exarhicescY epitropT §i de

orinduitul din partea parinteluT Arge§ §i peste acele peceV a pus §i ci-
novnicul DivanuluT pecetea sa, lasand vorba color ce ail pecetluit ca in
vremea, cAnd va fi a se face catagrafia, sa se dea de scire §i luT, ca sa
vie spre a face impreuna catagrafie, precum li se cuvenia a urma, iar
numitir an stricat pecetea orinduituluT de la Divan §i deschiOnd laçlile
a Mont singurT catagrafie §i ce avut va fi rnmas acelul rnposat cum §i
ce se va fi flout acel avut, Divanul nu are niel o sciinta. AtAta numaT
scie, ca, peste cate-va (Ale dupA mórtea numituluT Egumen ot sf. loan, ne-am
pomenit cu o anafora catre Divan, a P. S. Sale ParinteluT Mitropolit, prin
care c,licea, ca flind-ca mönastirea sf. Ioan a rnmas datóre peste talenT
80.000, sa dea voe Divanul sa se vinqa veniturile mo§iilor acestel miina-
stirT pe 4 anT (lucru cu totul impotriva orindueliT ramastirilor), care nu
slob6de a se da veniturile mónastirescI maT malt de cat pe un an, cel mult
pe doT, §i limn' sa nu se iea totT pe§in ci sa se iea pe fie care an.) La care
anafora a P. .S. Sale, a dat inscris Divanul, cit mal intaiti s'a' ni se arate a
vedea §i noI catagrafia ce s'a Mont i socotelile m6nastirei de venit §i chel-
tuiala §i va da Divanul cuviinci6sa porunca, cit pana acum niel catagrafie,
niel socotelile mönastiriT nu le-am v64ut.
Al doilea a mal murit inteaceste clile §i alt egumen, iara§T aici in Bu-
curescT de la o innnastire de afara, din inutul IalomitiT, ce se numesce Slo-
bolia, care este iarA§T inchinata la alta mnnastire in strein loo §i tocmaT
a 2-a c,li luAnd scire Divanul in dataa orinduit un cinovnic din parte-§1 cu inseris
porunca ca impreuna cu orinduitul din partea sf. MitropoliT §i cu altul din
partea exarhicescilor epitropT, sa mérga gat la casa unde a r6posat numitul
egumen, cat qi afarA la numita mtinastire, ca O. faca catagrafie, atAt pentru
rnmasul rnposatuluT egumen, ce se va gasi, cat §i pentru clestrea mnna-
stiriT i odóre i alte lucrurT mi§catere §i nemiscat6re §i sa aduca DivanuluT
catastihul catagrafiei iscalit de ca.te §i 3 orinduitil ace§tia, ca sa le vacla
§i Divanul, iar egumenul sén vechil de egumen are sa se orinduiasca prin
scirea §i cartea Divanulul, acela insa, pe care it va alege orinduitiii exar-
hicescI epitropT; cu care porunca mergénd orinduitul de la Divan, de an
arétat'o numitilor epitropT, ca sa, mérga sa se fach catagrafia prin sciirga
DivanuluT, de loe s'a arntat eu nebagare in séma, 4icèndul, ca catagrafia
din porunca P. S. Parinte/u1 Mitropolit a facut'o euvio§ia lor §i alta cata-
grafie nu are a se maT face. S,i a§a mergénd orinduitul de la Divan acolo
unde a rèposat acel egumen, cat pentru cele ce an gasit inteacea casa din
haine §i alte cArpeturT i lucrurT argintariT §i marunth'T de ale caseT, le-an
luat in scris, iar la un sipet ce-1 fusese luat de acolo num4iT epitropi in
zaptul lor, in care sipet an arntat 6meniT mnnastiriT, eh ail avut rnposatul
egumen banT, zapise de imprumutarT i catastih cu orT-ce insemnarI ale sale
nu an ingaduit numitiT epitropT a se amesteca orinduitul DivanuluT, qi-
céridu-T inca, cit sipetul l'an ridicat la sf. Mitropolie din porunca P. S. Sale
parintelul Mitrop. qi cerêndu-le ca sa-1" dea macar o insemnare de cele ce
va fi Jost in acel sipet, nu numaT ca n'a vrut sa-T dea, ci Inca l'aii §i afron-
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROM iNILOR 347
sisI sefiT muscalY, scirta pästorireT MitropolituluT DositeT este otArit.1 prin
urmAtorul pitac de la:
«Svetnic de tainA Senator i Cavaler Cusnicov,
CinstituluT Divan al ValachieT,
Predlojenie.
«Prea Sfintitul Mitropolit si Exarch Gavriil prin inscris arétarea Prea
Sfintiile Sale imT aretä, cA dupA orinduiala sfintuluT oblAduitoruluT Sinod
intAritA cu malta iscAliturA, Mitropolitul ValachieT DositeT, pentru neisprava
ne implinirea poruncilor, ce i s'a dat, dupA ucazul sfintuluT Sinod, se de-
pA'rtézA din ocarmuirea bisericéscA a ValachieT si in lacul luT, dupA ucazul
imptIrAtesciT märirT, s'aù orinduit Mitropolit al ValachieT Mitropolitul Artin
Ignatie, ce a esit din Gretia, a cAreia sluj13ä si osirdie cAtre Imperia Ro-
sieT sunt indestul sciute monarchuluT. Eri insciinttind pre cinstitul Divan de
acesta, iT alAturez si copia ucazuluT, intru care se cuprind pentru Mitropo-
tarisit: de ce sA se amestece la catagrafie? licòndul cu un cuvint c5. Diva-

nul nu are a se amesteca la acest fel de mönästirY, cAcT cuviosia lor sunt
orinduitT epitropT de cAtre prea sfintitul exarch. Ci fiind-ca Cu acéstä ur-
mare ce aù fAcut numitiT epitropT de n'aii bAgat de sérnA porunca Diva-
nuluT si pre trimisul séti, se dà o mare bAnuialA, cA dintr'acel sipet s'a sfe-
terisit zapise de imprumutArT ale mortuluT, fiind de totT sciut, °A starea luT
era de o mare sumä. de banT si acum, precum auclim, abia sA fie in sipet
o bagatelei suma de banT in monedä. si in zapise, cAcT dupA cercetarea ce
am fAcut si chiar uniT din exarchicesciT epitropY la Divan, adicA cuviosul
archimandrit Cotrocénu, chir Visarion, insusT ne-aù arétat cA acel sipet
In doué rindurT s'ail deschis, intaiii adecA de doT mirenT, anume Petre Lip-
scanu si Pah. Fotino, ce ail fost apururea la beda egumenulul pa'nA chnd a
murit si al doilea de cAtre cuviosia lor Epitropil din porunca numaT a P.
S. pärinteluT Mitropolit si iaräsT din porunca P. S. Sale s'a ridicat apoT la
sf. Mitropolie. *i osebit de acesta, fiind-cA inteacest fel de nesupunere si
nebAgare de sémA, se dä, o rea pildA cAtre totT supusiT Divanulu1 si scade
intru OW puterea sa, in cat nu vom mal putea sävirsi nicT o trébA, ne ru-
glim ExcelenteT Tale, sä, bine-voescT a face sciut ExcelenteT Sale SenatoruluT
acéstä intimplare si urmare de nesupunere, ca pe de oparte sA se facA cu-
viinci6sa cercetare, spre descoperirea avutuluT numitilor réposatT egumenT
a nu rèmginea mtinAstirea pAgubasä. de drépta averea lor, GAO acéstä cerere
nu o face Divanul pentru un interes al sn in parte, ci intiliù ca sA se
pazéscA nestrAmutat si de acum inainte acéstA orinduialä si obiceiù precum
din vechime s'a urmat, si al doilea ca sA fie sciutà starea fie-eäreia ména-
stirT si sA nu se intimple niscal-va taTnice hrApirT si sfeterisirT in avuturile
miThAstirescI, si pe de altA parte, ca BA nu mal cuteze numitiT epitropT si
altil de acum inainte a se purta eAtre Divan cu asemenea urmArT de ne-
supunere in vreme ce Divanul prin porunca ce a dat a fi fatA la catagra-
fie si orinduitul cinovnic din partea sa, dui:4 vechiul obiceiù, n'ari riclicat
www.dacoromanica.ro
348 V. A. IIRECHLA
litul Ignatie, iÏ aret cit de acum inainte sit cumisca. pro P. Sa. Ignatie in
Vita puterea de Mitropolit al ValachieT, iar pro Mitropolitul Dositel sa-1 fach
sa inteléga, ca sit dea Mitropolia i t6te cele ce sunt ale el cu isvod, fara
de niel o impotrivire i soroc.-1809, Dec. 23 IasT (1).
nicT ae imputinat cu acésta orinduiale exarhicescile epitropiT, fiind-ca tot

inteaceeasT porunca se coprindea, ca egumenul see vechilul de egumen, are
a se orindui cel ce se va alege de cätre numitiT epitropT, ci ca sa fie sciut
stapaniriT, DivanuluT, dupa orinduiala datorieT sale, in ce stare a remas aceste
menastirl, fiind in cuprinsul acestuT principat. lar de va remanea acest f el
de urmare fara de ,cuviinci6sa indreptare, adeverul aretam ExcelenteT Tale,
ca in urma va ajunge lucrul a face fie-care ce va vrea i Divanul sit pri-
v6sca fara de a putea face cea mal patinit miscare spre indreptare.-1809,
Decembre 9. (Cool. LXI, lila 43)
Asemenea notcl s'a feicut fl Mire P. S. Exarhul Gavriit.
(1) lace. nota ExarchuluT Gavriil aretAnd motivele destituireY :
Nota Prea Sfinfitutui Exarch cettre Prea cinstitul Divan.

«Fiind-ce, Proa Sfintia Sa Mitropolitul DositeT, dupe hotarirea proa sfin-
tuluT si indreptatoruluT Sinod, ce s'a Mara si de dare imperatésca
rire, pentru neimplinirea datorieT sale spre buna intocmire a sfintelor bi-
sericT, ce s'all insemnat si de catre reposatul general Feld maresal Cnéz
Alexandra Alexandrovia Prozorovslii in public si p6te a fi aretat si la
mal inalte locurl si pentru ca trimis, dupe, multe cererT ce s'ae fficut
din porunca Prea Sfintulul Sinod, catastihurile mönastirilor, bisericelor
tuturor pers6nelor duhovincescT si slujitoriT bisericescT, ce se se afla in
Cnezia ValachieT cum si pentru nepunerea in lucrare a porunciT sinodicescT,
de asedarea duhovnicesciT consistorii, a MitropolieT ValachieT, este departat
de la ocArmuirea bisericiT CnezieT ValachieT si in local see, dupe, cel anume
al ImperatesciT sale MarirT prea inalt ucaz, s'a orinduit Prea Sfintia Sa Mi-
tropolitul 1gnatie, ce se afla acum in Petersburg, a caruia slujba i osirdie,
catre Imperätia Rusiel este indestul sciute, de catre prea blagocistivul im-
perat. Drept aceea, insciintam pro Proa cinstitul Divan de acest al Impe-
rlit4cil Sale MarirT prea inalt Ucaz, ca întâiú sa se face. publicatiT in Ole
Valachia, din partea DivanuluT spre insciintare, cum ea de acum inainte
nu Mitropolitul DositeT, ci Mitropolitul Ignatie este ocârtnuitor i pastor
bisericif in téra Românesca. Al 2-lea O. se orinduiasca 2 boerT al Diva-
nuluT impreune ca ceT rinduitT de catre nouT duhovnicescI cinovnici spre
a primi de la Prea Sfintia Sa Mitropolitul DositeT t6te cele ce sunt a scau-
nuluT MitropolieT ValachieI, cu isvod, precum: lucrurile i od6rele cele bi-
sericescT, averea cea miscat6re si cea nemiscatóre, hriselvele i alte scrisorT
ale MitropolieT, cum si socotelele de veniturl si de cheltuelT. Al 3-lea dupe,
ce va veni prea Sfintia Sa Mitropolitul Ignatie, i se va incredinta tot ce
este al Mitropoliel iarasT cu isvod, spre cea deplina ocarmuire, andu-i-se
atat din partea color duhovnicescY cAt si din partea celor politicestT
cauta cinste i ascultafe, ca unuT duhovnicesc pastor, ce este rinduit
www.dacoromanica.ro
ISTORTA ROATINILOR 349
NIA sä sosésch noul mitropolit impus riÏ muntenescr, intiiul Divan
dup5. prea malta vointä a prea blagocistivulur monarch Alexandru Pavlo-

vier a telt. Rusia; iar pentru cea cu odihnA pctrecere a r6m55itir vietiT Prea.
Sfintier Sale Mitropolitulta Dositer, se va rindui toe euviincios in Moldavia
sal in Rusia i pentru eheltuialà, RA; pentru care a§edare ni s'ail incre-
dintat nouA, ca sà punem la cale precum vom socoti.»-1810, Ghenarie 2.
(Cod. LXI, fila 48.)
SemnatI : Gavriil Mitropolit §i Exarch.
Dositer urma ast-fel calea luath de Constantin Ipsilanti.
lac5. §i ordinul noulur general en chef al armater rusescr §i Principate,
General Bagration.
De la gen eralul de Infanterie ma marele povequitor al Amid in Mol-

davia, Valahia, Basarabia gi in drépta parte a apel Dunaril eavaler
Cn4z Bagration ditre blagorodnieul Divan at Cneziel
«Dupä cea inaltA intArit5. de Domnul Imp6rat hottirire a Prea Sfintulul
§i indreptAtoruluT Sinod, Mitropolitul Valachier Dositer pentru nelucrarea
§i neimplinirea poruncilor, care s'ail fost dat prea SfintieT Sale, de la cea mar
de sus staphnire s'a departat de la ochrmuirea bisericeT ValachieT *i in locul
s6i1, dupà cel anume al Impèrhtescir Sale MArirr inalt ucaz, s'a rinduit Mi-
tropolitul Artin lgnatie, ce a eit din - éra grecésca, care acum vine din
Sant-Petersburg aicea, ca s5, priméscA prea inalt incredintata Prea Sfintier
Sale Eparhie, insciintând pentru acésta pre blagorodnicul i cinstitul Divan
al CnezieT Valachier dupà, acéstä mnaltà monarchicésc5, a Imp6rAtescir Sale
MArirT vointa, poruncim:
1. Ca s5, se facá publicatie in tót5, Valachia, pentru cá de acum inainte,
dup5, prea malta poruncA, rinduitul Mitropolit Ignatie O. fie cunoscut
cinstit ca un 'Astor al bisericir Valachier.
Al 2-lea, sá sa dea de scire MitropolituluT Dositer, a la clarea MitropolieT
a tótA averea scaunulur sa fie pAzit6 tótá cea desavir§it legiuita °tin-
duialà §i ca sA fie departate telte impiedicttrile spre a se sAvir§i acest scopos,
dup. cererea Prea Sfintier Sale Gavriil Mitropolit al Prea Stintulur Sinod
in Moldo-Valahia Exarh, sá se (lea Proa Sfintiel Sale tot ajutorul, care va
cunósce a fi trebuincios, spre implinirea acester prea inalte poruncT ale
Mtiririr vointà.
Dat in Bucurescr, Ghenarie 14, 1810.»
Semnat general de Infanterie, Cnéz Bagration.
TAlmAcit de Protopopul §i Cavaler Petru.
laca, §i textul ucazuluT de destituire al lur Dositer Mitropolitul
«Licaz a ET Imp6ratescir Máriri singur stApttnitor a Vag. Rusia, din sfintul
§i obladuitorul Sinod c5.tre Cilenul séü§i Exarchul Moldovel ValahieT, Ba-
sarabier, Prea SfiOtul Mitropolitul cavaler Gavriil. Dui-A ucazul a El Im-
p6r5.tescr MHO, ce s'a dat Sinodulur, la 27 ale acester turf( Noembrie
lit de ins4r mtma acea inaltA, intru care se cuprinde : In locul depArtatuluT
de la octIrmuire bisericésa a ValachieT, MitropolituluT Dositer, cu milostivire
www.dacoromanica.ro
350 V. A. ITRECIlli
numi o locotenentA, compus6, din episcopiT de RImnic, Buzèti si Argel, prin

urmatérele 3 pitace din 15 Ianuarie 1810.
poruncim, sä se orinduiasca lgnatie Mitropolitul Artis. Drept aceea, sfinVtul

Sinod A urmeze la acésta dupl orinduiala.» Sfintul si obladuitorul Sinod
poruncesce, ea pentru acéstA milostiva poruncA sa, se trimita Prea SfintieT
Sale Ucaz, iar cilenurile SinoduluT si Prea Sfintitilor ArchiereY al Epar-
hillor, cum si tuturor lavrelor ale stavropighieT, möniIstirelor si cantuarelor
tipografiresct, sit li se dea de scire prin ucasuri tiparite.No. 4.420, Novembre
29, 1809.
Paisie Tipaldo catre Impératul Napoleon, despre persecutiunile suterite
de el de la RusT.
Tipaldo era «Archimandrite, sujet franeais, ehassé de Jassy par les Russes
et réfugié a, Vienne, demande la protection de l'Empereur de France. ll
sollicite une paroisse vacante de la juridiction grecque A Naples.
Vienne, le 22 Juillet, 1811.
Sire,
Un vicaire grec, persécuté par le Métropolite Gabriel, plénipotentialre

de la juridiction ecclésiastique du Danube, pour avoir refusé de préter
3000 piastres au dit Métropolite, demanda ma protection.
Je lui fis une requéte, adressée au Sénateur Michalewitz, Gouverneur
de MoWavle et Valachie, deux provinces occupées par les Russes, dans
laquelle je lui représentais tous les motifs de la persécution du Métropo-
lite, en demandant sa protection.
Le Sénateur Michalewitz fit venir le suppliant en lui demandant le nom
de celui qui a dressé la requéte, et, comme il a appris que c'était un sujet
franeais, il donna l'ordre au commandant des troupes albanaises, de me
saisir et de me présenter vif ou mort.
Le Commandant envoya 40 soldats auxquels il donna l'ordre de brûler
ma maison et tout mon bien, en cas que je ne voulusse pas venir et com-
paraître.
Je me refugiai au Consulat francais, qui me donna le Conseil de me pré-
senter au Sénateur Michalewitz.
A son avis, je comparus devant le dit Sénateur, qui me demanda si j'étais
un sujet francais, et après avoir vu mes documents, il me congédia.
Aussitét que je revins, j'allai trouver le consul francais, en lui commu-
niquant mes craintes pour l'avenir, et pour cette raison, je lui demandai
un passe-port pour me mettre en silreté A Lemberg. Le consul étant du
milme avis me l'accorda.
Mais, a même jour, vient pendant la nuit le maitre de police avec trois
officiers, avec 16 soldats russes et 30 arnautes. Ils enfoncent la porte. lls
me ferment la bouche avec un mouchoir, ils prennent tout mon bien, ils
me conduisent en cet Rat a, la maison de police, oil je restai 2 jours, et
puis on me conduit au corps de garde ; l'on examina tous mes papiers et,
www.dacoromanica.ro
Tres pitace fdcut aire sfinfia lor pdrinrii episcopi Rimnic, BuzU4 si
Arges, pentru departarea din Mitropolie a Prea Sfintiel Sale Mitropolitului
Dositei.
«Fiind-ca dupa, cea Malta intarita de Domnul impérat hotarire a prea sfin-
titultd indreptatoruluT sinod al RusieT, prea sfintia sa parintele mitrwolit
Chinos DositeT, pentru nelucrarea i neimplinirea poruncilor, carT i dat
Prea SfintieT Sale, de la cea mal de sus staphire s'a departat de la ocar-
muirea bisericeT Valahiel si in locul Prea SfintieT Sale, (lupa cel inalt ucaz
al impèratesceT sale marirT s'a orinduit mitropolit al Ungro-VlahieT, Prea
Slintia Sa Artis Ignatie, ce este esa din tera 'grecesch si vine acum din
San-Petersburg aicT, ca sa, primésca prea inalt incredintata Prea SfintieT
Sale eparhie, dupa insciintarea ce s'a facut catre Divan, atta prin predlo-
jenia stralucitului cnéz i intaiul comandir al armieT, general de infanterie
Bagration, scrisa de la 14 ale acesteT lunT, cat i prin osebitit predlojenie
a ExcelenteT Sale, senatoruluT Kusnicov, presidentul Divanurilor, scrish de
la 23 ale trecutuluT Decembrie i prea malta predlojenie a ExcelenteT Sale
general maior i cavaler Engelhard, vice-presidentul DivanuluT, scrisa de la
14 ale acesteT lunT, cum si alta a Prea SfintieT Sale mitropolituluT i exarh
chir Gavriil i insotite tete aceste cu osehita copie dupa prea inaltul ucaz
al imperatesceT sale mariff, singur sta'phnitor a teta Rusia (flI). Drept aceea,
dupa porunca si (lupa datorie, nu lipsi Divanul a da in scire de aceste
catre sfintia vestra, ca indata sa o publicarisitT prin osebità carte catre
teta partea preotesca din eparhia sfintieT vestre i cum cà pentru cea cu
odihnit petrecere a remasiteT viet.eT Prea SfintieT sale mitropolituluT DositeT,
i se va orindui loe cuviincios in Moldova séù Rusia, si crit pentru cheltu-
iala Prea SfintieT Sale, lefa ce va gasi cu cale proa sfintitul exarch, dupa
cum pentru acésta ni se arata prin predlojenia P. Sale, ce s'a dis mal sus.
primitY acest pitac i de punerea in lucrare a poruncei, va avea Di-
vanul respuns al Sf. Vestre in scris.»-1810 Ghenarie 15.
N. 13. Asemenea s'a scris pitace catre dumné-lor veliiT LogofetT i catre
dumné-luT vel Logofet de obiceiurT Iordache Golescu, insa acest prostichis
se incepe dupa ce se citesce 011a la slova 1: care arata inauntru, inapoT:
data cà dupa porunca i povata ce ni se da in scris de catre P. S. exarli
trouvant tout en bon ordre, on me mena a Bucarest où je devais compa-

raitre devant le Président russe.
Celui-ci, ayant reo les ordres du Sénateur Michalewitz, me fit des re-
proches sur ma qualité de sujet Irangais, et conduire devant le Comman-
dant russe qui me mit en prison et d'où j'étais deporté sur la frontière
de Valachie, malgré la réclamation du Consul de France.
Signe: Paissie, Archimandrita di Tipaldo.
CM de putin de trébrt era acest Gavriil Mitropolitul se Ole vedea i din urmittortil
act, scriserea Arhimandritului Tipaldo ciltre Napoleon. Gavriil era persecutor al oiTcuT
nu era devotat rus.
(1) k De aci este varianta indicat5 rnaT jos In pitacul atre vel Logofa de obicelurT.
www.dacoromanica.ro
352 V. A. URECHIÀ
orinduesce Divanul pro dumné-ta si poruncesce, ca impreunA Cu cinovniciT

duhovnicescY, ce se vor orindui de catre P. S. mitropolitul exarc, mergénd
la sfinta Mitropolie, sà primiV de la P. S. proin Mitropolit Dositel, prin ca-
tastih, t6te cele ce sunt ale scaunuluT MitropolieT Valahiel, precum 'lucra-
rile i od6rele cele bisericescT, averea miscatere i nemiscatelre, hrisévele
alte scrisorT ale mitropolieT i socotelile de veniturT i cheltuelT, care acel
catastih iscalindu-1 P. S. Sa proin mitropolitul, cht i orinduitiT duhovni-
cescI cinovnicY din partea P. S. Sale pArinteluT mitropolit exarc, sA-I adu-
cetT la Divan.»-1810, Ghenarie 15. (Cod. LXV, fila 1.)
1810 Ghenarie 15. S'ail facut publicatiT i catre Divanul CraioveT i cAtre
dumné-lor boeriT IspravnicT de prin judqe, ca sä publicariséscA in deobste
pentru acésta.
Ca sA iea parte la inventariarea avereI mobiliare i imobiliare a mitropo-
lieT, intAiul Divan numesce o comisiune compusA din marele Logorét de
téra de sus Constantin Filipescu i marele Logotét de obiceiurT Iordache
Golescu, in 15 Ianuarie 1810 (1).
Noul mitropolit Ignatie inca nu sosise in térA, la Februarie, dar exarcul
Gavriil infiinta indata o «duhovnicésca consistorie», care la 19 Februarie 1810,
o aflam functionAnd.
La 23 ¡anuario 1810 s'a facut réspuns la Prea Sfintitul miLropolit i exarh
pentru intocmirea i alcatuirea duhovnicesceT consistorii (KoHcerropm1), ea va
fi urmAtor intocmaT Divanul cum se serie de cAtre Prea Sfintia Sa.
Acest consistoriii isT aroga in curind atributo marT, pAnA ce veni sit-s1
atribue dreptul de a judeca el orT-ce procese, chiar de natura civila, din
moment ce in asemenea procese era implicatA o fatA bisericéscA. In contra
acesteT exorbitante .incAlcarT de atributiunT, protesta curind comitetul séti
intAiul Divan.
Asa este conflictul de atributo din Mala 1810. Primul Divan reclamA la
(1) Cod. LXI, fila 50, Cod. 66, fila 1.

In Cod. LXI, fila 50 destituirea mitropolituluT DositeT este trecutA pe scurt-
Se dice, cá general maior vice-president si cavalcr Engelhard, la 14 Ia-
nuarie 1810 adresézA si el DivanuluT MuntenieT predlojenia luT Cusnicov
si ucazul SinoduluT rasesc, pentru indepartarea «din octionuirea bisericéscd»
a luT DositeT, pentru neisprAvile i neimplinirile poruncilor ce i dat si
pentru inlocuirea luT cu Mitropolitul Artis Ignatie, ce a esit din Grecia (IrpextE.
Acéstä destituire a mitropolituluT DositeY nu este de loo explicata de au-
torul croniceY grecescT, publicatA de (1-1 C. Erbiceanu (la calcálul Istoriel
mitropolieT MoldoveT), ci acésta cronica se marginesce a serie, ca la 1810
Ianuarie 15, sAmbb.ta, s'a citit in Divan ucazele pentru darea afarA a luT Do-
siteT al Ungro-VlahieT de la mitropolie vì avect6To6 accopv30.1 6 rp6.rilv ""Ap-
-q; 'Focino; (pag. 534.)
www.dacoromanica.ro
noul mitropolit contra consistoruluT, care se amested. la pricinT de jude-

cati politicesd, precum se p6te vedé in actul ce darn in nota.
TotusT la acésta, incalcare de atribute ce-vi permite consistorul, e drept
sä recun6scem, d. s'a indemnat consistorul din nepriceperca de la inceput
a priinuluT Divan, care in 10 Maiti, primind de la acel consistor cererT, ea
Divanul sa rinduiasca un ipochimen din ceT politicesd, ca sa asiste la o ju-
decata intre stolnicul Enache Radu i egumenul uneT nAnastirT pentru ata-
cerT de competinta justitieT civile, intalul Divan n'a protestat si a admis
asemenea amestec a autorit.eT bisericesei in just4ia laica (1).
(1) Lata actele relative la aceste doug afacerI:
De la intaiul Divan. COIre P. S. parintele milropolil al Ungro- Vlahiel.

Cinstita duliovnicésca decasterie, de la 13 ale acesteT lunT a trimis la.
Divan o in scris insciintare pentru pricina judecitteT, ce se straganéza intre
un Ión Vasilopol cu cuviosul arhimandrit Visarion proistosul mònastireT
CotrocenT, pentru eltiopul de la Fleréstraii, ce este facut de Maria Sa Con-
stantin Ipsilante, clicénd cilenil acesteT decasteriT, cum ca acésta pricina
fiind theorisita de ace judecatA, a g5sit ce cale de a orinduit la l'ata lo-
culuT doT cinovnicT bisericescT, ca sA faca cercetare pentru cele ce a are-
tat prin jaiba sa Ion Vasilopolu si cere ca sA se orinduiasca si din partea
DivanuluT altI doT cinovnicT ; pentru care Divanul nu lipsi dupa datorie a
o lace cunoscuta P. S. Tale acésta, ca, la o pricina de judecata politicésca
ce este, prin deosebita porunca s'ati i orinduit in cercetarea dumné-lor
boerilor Velil, dupa obiceiul i orinduiala ril acesteia, cave peimi acum s'a
pelzit far'de stramutare ; iar cinstita consistorie nu are a se mal amesteca la
pricint de judecdfl politicescl, precum este acésta, in vreme ce Divanul, dupa
a sa datorie, are orinduite indestule departamenturT, ca sa caute pricinile
de judecaCt ale locuitorilor. De aceea ne rugam P. S. Tale, ca sa se (lea
cuviinci6sa porunch cilenilor judecatilor de aicT (consistoriulut), cA acéstit
pricina fiind din cele politicesd, sa nu o mal cerceteze, clicT precum am
(Jis, Divanul prin deosebita porunca a si orinduit'o in cercetare de ju-
decata politicésca, in vreme ce pricinile cele bisericescT i duhovnicesd
pazind Divanul caidul i orinduiala, le si orinduesce catre cinstita Decas-
terie.-1810, Maiti 20.
Gregorie Ghica, Istrate CreVilescu, C. Wilacénu, I6n Comankul.
NB. TotusT la Maiti 27, I-iul Divan rinduesce doT boierT sa mérga la l'ata
loculuT, Cu orinduitiT DecasterieT, sa cerceteze pricina chiosculuT (le la He-
rtistrati, obiect de proces intre Vasilopol i mönastirea CotrocenT, de cAt
adaoga, ca dupa cercetarc, de urmarea ce vor face (delegatiT) sá, (lea in
scris.» 1810, Maig 27.
La 6 Maja 1810 duhovnicésca decasterie cero DivanuluT sa rinduiasca
pre cine va ca O. fie de fata la judecata StolniculuT Enache Razu cu egu-
V. A. Urechiä 7s4'ria Románllor. 23
www.dacoromanica.ro
354 V. A. IIRECHII
Din timpul ultimilor anT de administratiune a MitropolituluT DositeT, sub

autoritatea rusésca, din sfera bisericeT, dam in anexe diverse acte i notara
ad i pre cele urmat6re:
a) Cu referinfri la toleranp.
1809 Ianuarie 4. Senatorul Cusnicov ordona a se da Mil din baniT ra-
surilor, EpiscopuluT si preotilor, carT se afta in BucurescI, ce sgvirsese slujba
dumnedeesca a credinteY crestinescl ceT catolicescI a Ramulul, cate talenT
100 pe luna la fie-care.
Divanul aproba a se piad acésta léfa, cu incepere de la Ianuarie 1809.
((Jod. LXI, fila 5 verso.)
Gátre .klteter.
La 23 Mala 1811 cerénd voie sa dea 100 talen l femeeT Chiva, care trece
de la legea papisttisésca la cea ortodoxa, avénd a se marita cu un crestin
ortodox din BucurescT. (Cod. LXV1, fila 98.
Armenilor le recun6sce DositeT i Divanul dreptul de a avea un arhie-

piscop.
Prin carte deschish catre Aga, Spatarut si catre t6te judetele, se face cu-
noscut, ca «dupä insciintarea ce a venit la luminarea sa feld-marsal cnézul
Prozorovslii si de acolo la Divan, din prea inalta porunca a imptiratesceT
sale marirT, s'a rinduit a fi pastor obstieT armenescT, ce se afla. in Moldova
Valachia si Basarabia, archiepiscop al Armenilor, Grigorie, carele se afla acum
Cu sederea in Gligoropul si careto nu este niel sub stapânirea episcopuluT
Armenilor de la Tarigrad, niel a PatriarhuluT de la Ararat, iar sederea va
sa-T fie de acum inainte in IasT.-1809, Iunie 15 (Cod. LYI, fila 73 verso.)
In 8 Martie 1808, Mitropolitul DositeT i Divanul iaa m6suri ca sa se

combata, falsa credinta, ca EvreiT la pascele lor ucid crestinT, ca sa le iea
sangele. Se serie decT de la Divan catre fratele Epistat al AgieT:
aFiind-ca, obstea noroduluT crestinesc hranesce in cugetul ski o idee ne-
infiiMata. (care si prin cercetare s'a dovedit cu totul neadevèrata), ca némul
menul möntistirel Megaspileon; «fiind-ca d. Stolnic este mirean cere

trebuinta a fi de LO, si un ipochimen din ceT politicescI» ! !
I-iul Divan rèspunde, la 10 Maii.1 1810, ca a rinduit pre dumné-lul biv

Serdar Antonie Fotino
In aceasT di i serie luT A. Fotino, ca:impreuna cu CileniT cinstiteT
hovn. consistoriT «sa, facetT cercetarea ce va fi trebuinci6sa asupra prigo-
nireT ((le sus artAate), v'e'd6nd i tete sineturile ce vor fi avemd asupra pri-
cinel si de cercetarea i alegerea ce se va Lace sa ni se faca anafora.»
10 Maia, 1810. (Cod. LXV, fila 31 verso.)
Gr. Ghica, Istr. Cretulescu, Const. Balacénu, Ve! Vistier Varlaam.
www.dacoromanica.ro
evreesc, adicá se cuminich Cu sange crestinesc i dintru acésta prósta

gresita idee se nasc multe banuelT pornirT cu vrajmasie de catre norod
i
asupra lor, precum s'a mal intimplat si in aniT trecutT aicT in politie si cum
cinstita aghentie a arètat prin nota DivanuluT, eh si in trecutele 4ile era
sh se intimple o asemenea pornire din pricina unuT copil de crestin ce
sphrsese o teréstra a unuT ovreia si el alerghnd dupá el de l'a prins i l'a
batut, luandu-T si caciula, a dat asemenea banuialh, ch ar fi amblat sh-1
bage in casa i ca omóre iea sangele i fiind-ch acum se apropie
pascele ovreesc, pe cand ad banuiala crestiniT ca, savirsesc ovreiT acésta,
t'apta; de aceea dar, sa daT porunca strasnica tuturor zapciilor agescT, ca
se incunjure adesea prin tot semutul Agief, priveghiând ca nu care cum-va
sa se atite vre un acest fel de banuiala i pornire de catre norod asupra
ovreilor. 1808, Martie 8 (Cod. L1V, fila 241.)
Toleranta admirabilh a RománuluT pentru orT-ce religiune nu l'a scutit

de unele eresurY. Am mal vè'slut i alta data producèndu se scene, din cre-
dinta ctt OvreiT ieai sdnge de ereftin. La 1811 a test nhphstuit un Moise sin
Lazar de luare de sango de la un locuitor crestin din judetul Ialomita.
intervenit justitia criminala si a constatat d. era «n4pastuire.» DecT Evreul
fu liberat de la temnita unde statea in preventiune (1).
Dar déca asa apèra DositeT ou Divanul pre OvreY de falsele acuzarl arg-
tate, totusT sunt obligati nu numal sh incbida. pravaliile In dile de Dumineca
sèrbatorl crestine, ci inch, curênd apoY si de a lucra inchisT In casele
lor iT opresce, sub pedépsa. (2).
(1) Excelenfa Sa
Ch fiind intee glasuire cu anaforaoa criminaluluY pentru ovreiul Moise

sin Lazar cel cu napastuirea luelrel de sdnge de la locuitorul creltin din jud.
laloinifa, a careia anafora coprinderea Inthrith de Divan este a se slobodi
Ovreiul. 1811 Septembre 29 (Cod. LXV111, fila 11 v.)
(2) La 24 Maid 1808 s'ad facut 2 pitace la vel S'Atar si la vel Aga, ca de
acum inainte sa nu mal lie volnicT Evreii de a maT deschide pravalif séti
macar a b.mbla cu marra pe ulite Dumineca sért macar ce s'érbat6re se va
intampla, ca urmand impotriva, se vor pedepsi OvreiT.
La 10 Iulie 1809 Divanul repeta pitacul catre agie de a fi opritT Ovreir
O. desciña, pravaliele i sa lucreze in dile de sèrbatorT crestine (Vedi Cod.
LV1, fila 270.)
De la Divanul si Comitet catre starostea de Ocre!.

Inteatatea rindurT s'ad dat poruncilo slrtvituluT Divan prin dumné-lor za-
bitii politieT pentru breasla Ovreilor, ca sa, pazésca i el obiceiul ce se ur
mezä inteacésta crestinésca Ora, adich Dumineca i cele-l-alte sèrbatorT
cand altT negustorT ì pravAliasT crestinT i1 in pravaliile inchise si nu lac
www.dacoromanica.ro
356 V. A. I1RECHIX
0 dispositiune luatA in timpul cat Ina DositeT era Mitropolit, dar care
i-a fost impusA de generalul Vice-presidentul DivanuluT, in intelegere ca
Gavriil Exarcul, a fost cea din Martie 1809. Cusnicov ordonA incetarea a
douè obiceiurT, earl le dice el «de mare pagubA si primejdióse, inthiù ca
sA ingr6pe trupurile mórte inteaceeasT di cand mor si al doilea, eA se in-
gr6pA trupurile pe la bisericele din oras. Cusnicov aratA inconvenientele
higienice si de justitie ale acestor obiceiurT si decT, inteles cu mitropolitul
si Exarhul Gavriil «carele fiind inteun glas cu socotelele si chibzuirile
generaluluT, a scris acum cAtre amindoul duliovnicescile pArtT ale cnejiilor
si BasarabieT, ca de acum inainte sh nu se ingr6pe mortiT de ettt a doua
oi §i ceT Cu grabnicA m6rte sa nu se ingr6pe pAnA nu se va face cercetarea
pricineT grabniceY intamplArT a morteT, prin mijlocirea doctorilor, séti a altor
°braze. SA se rinduiascA locurT de cimitir afarA din Bucuresd si lasT, care
locurT se vor sfinti.» AcéstA dispositiune de la 9 Martie 1808 e comunicatA
cu carte deschisA la Vote isprAvniciile in 19 Martie, iar la 18 Martie Di-
vanul rinduesce pro biv vel Stoln. Const. Predescu, ca sh alégA locurY de
cimitir in capul de afarA al fie-cAreia din cele 4 strade marT ale Bucures-
vindare séri lucrézA, niel ovreiT sA nu deschidA prAvAliile, nicT sA lucreze,

ci sd-sT aibA prAvAliile inchise si sA contineze din orT-ce lucru. DupA care
porund niel o urmare nu s'a tAcut de cAtre OvreT. Pentru care iatA strasnic
itT poruncesce Divanul, ca sl chiAmT pre URA brésla Ovreilor la stArostie de
fatA inaintetT, cArora sa le arètI porunca acésta a DivanuluT si sA-i indato-
rezT a o pAzi si a o urma, ca de acum inainte sA nu se mal indrAsnéscA
nimenT din Ovrcl a deschide prAvAliile, a face vindare sal a lucra meste-
sugurile lor Dumineca si in s6rbAtorile de peste an, ci totT sA-sT tie prA-
vAliile incuiate si sA osteeze intr'acele lile, nicT a face vindare, nicl a sl lucra
mestesugul, cAcT se scie cA s'aCi dat poruncT la dumné-lor zabitiT politieT, sA
cerceteze dumineca si in s6rbAtorT in teth politia si pe orT-care din OvreT
va gAsi eu prAvAlia deschisA, orT fAc'end vindare prin tainA, sérl lucrân-
du-sT mestesugul, pre until ca acela numaT de &at s5.-1 ridice si sA I aducA
la Divan, ca sA-1 trimetem la puseArie, a i se face cuviinciósa pedépsA; si
de primirea acestuT pitac, cum si a le-al arAtat porunca acésta, sA. aibA Di-
vanul re'spuns.-1809, Sept. 10. (Cod. LVII, fila 35.)
Manolache Ban, Constantin Vistier, Rada Golescu.
AcéstA dispositiune netolerantA se repetA si sub noul mitropolit Ignatie,
in Octombre 1811.
La 17 Octombre 1811 Divanul intaitl ordonA luT Aga, sA nu ingAdue pre
0 vreT a deschide prAvAliile dumineca si sèrbittorile marT, niel n'ail voie sa
hicreze. Cine va lucra i se va da lama la OM marfa, ce va avea in prAvAlie.
(Cod. LXV, fila 130.)
www.dacoromanica.ro
cilor, ha §i la capkul de afara al orT-chreI alte ulite, care comunich la camp

afarh din ora, (1).
Din timpul ChimAchmieT lui C. Ipsilante de la 1807 Septembrie 7, dArn
(1) lach aceste acte:

De la intdiul Divan cdtre biv Vet Stolid° Constantin Predescu.
«Fiind-ch Exc. Sa generalul Cu§nicof, prin predlojenia ce a trimis chtre
Divan scrish de la 9 ale acesteT urrnhtóre lunT, poruncesce ca de acum
inainte 6meniT ce vor muri aicT in politie sh nu se ingrópe nicT prin bi-
sericl, niel in Ihuntrul politieT, ci sa, se orinduiasch locurT afarh din politie,
ca sh fie spre ingroparea lor, de aceea poruncesce Divanul Domniei-Tale,
sA mergI insu§T la mArginile a &Ate 4 podurile marl ale politiel §i e§ind
afarh pe camp sh chibzuescT a ghsi la marginea a fiesce-chruia dintre aceste
4 podurT cate un loc indemânatic §i cuviincios pentrir ingroparea celor
mortY §i sh aducetT DivanuluT raport cu intréga pliroforie. Deosebit sit facT
asemenea chibzuire pentru orT cate ulite ies prin mahalale la margine,
ca qi in dreptul acelor ulite sä se ghs6sch cate un ice la camp, ca sA fie
spre implinirea ingrophriT locuitorilor de prin mahalale, Wand impreunh
cu dumn6-ta §i un zapcitt sphthresc, care va avea sciinth de tóte aceste
ulite.-1809, Martie 18.
lath predlojenia de la senatorul Cu§nicof chtre Divan in privinta cimiti-
relor
«In principaturile MoldoveT §i ValachieT se urrnézh 2 obiceiurT, ce sunt
fórte de mare pagubh §i primejdióse, mntâiìí ch se ingróph trupurile mórte
intr'acei4 ci cand mor, §i se póte vice ch multe dintr'insele peste cato-va
ceasurT, al doilea ch se ingr6ph trupurile pe la bisericele din ora. Acestii
rea urmare §i r6utate ce se pricinuesce dinteacésth grabnich Ingroparo
este sciuth din multe pilde, ce §i astasIT se pomenesce c6. intim
plat cc multT nenorocitT, earl cu grabnica ingropare in phmint pe urmh
s'ati descoperit ajuns la vremea mortiT, ci la o vreme child aù fost in
le§in; iar cat pentru rèul ce pricinuesce ingroparea prin biserict in °rap
§i acésta este vèqut, fiind-ch nu numaT in ormul Ia§i §i BucurescI, ci §i
In cele 1 alte targurT, unde se aft& vè'zduhul §i mal gred, fiind ulitele strimto
§i necurhtite, din carT pricine se nasc bóle primejdióse §i smreduit6re, iar
din ingroparea in orw prin bisericT, fiind-ca, se strimtor6z1 vëzduhul §i
din pricina multimiT noroduluT prea lesne se póte intimpla §i se intimpla
Me multe cum §i mórte §i mal vIrtos ch in phrtile aceste nu se ingróph
trupurile in adanc ; amindou6 obiceiurile acestea se phzea in vremurile
vechT in Rusia, dar de rnult insh v646ndu-se eh este o nenorocire pentru
omenire s'a curmat prin privegherea i luarea aminte a sthpaniriT. Luand
dar séma la acésth pricinh §i implinind datoria mea cu care Bunt inshr-
cinat din malta §i impèrhtésca porunch, ca sh phzesc §i sa priveghez pen-
tru binele tèrilor acestora, am intrat in trebuinta acésta cu inscrise arkhrl,
www.dacoromanica.ro
358 V. A. LIRECAIÀ
un pitac de rinduire de staret la mönAstirea CAldAru§anY, dupA alegerea so-

boruluT mahstireT (1).
cu Prea osfintitul Mitropolit §i Exarch Gavriil, carele fiind Inteun glas cu

socotelile §i chibzuirile mele ail scris acum chtre amòndouò duhovnices-
cile pArtT a Cnejiilor i BasarabieT, ca nicY de cum de acum inainte sá nu
mal fie ingropatT mortiT in aceea0 qi ce s'a svir§it, ci tot-d'auna a 2-a li
§i ceT ce cu grabnicA m6rte mor, sA nu se ingr6pe pAnA nu se va face
cercetarea priciniT grabniceY intimplArT a morteT, prin mijlocirea doctorilor
sérf a altor obraze, ca sA se va4A §i sa se descopere pricina mortiT, care
a fost, iar pentru ingroparea in ora§ul Ia§ilor §i BucuresciuluT prin mö-
nAstirT, Prea osfintia Sa a§téptA numaT ca sA se orinduiascA locurT afarA
din térg, care s5, fie locurile ingropAriT §i atuncY nu va lipsi sa dea po-
runcT pArtilor duliovnicescT, ca acele locurT sfintindu-se, acolo A se ingr6pe
§i trupurile meirte. Socutind dar, cA pentru tóte acele de mal sus, trebuintA
este sä insciintez §i pre cinstitul Divan, eil dupA buna orinduialA a prea
cinstitulul Mitropolit §li Exarch, arèt DivanuluT: 1) cA prin publicatiT sá
ark° tuturor locuitorilor de ob0e, ce se aflA in Cnezia ValahieT, cA orin-
duiala acésta, ce s'ati pus de chtre stApAnitorT, adicA ca sA se ingr6pe mortiT
a 2 a 4i *i sA se ingrelpe afarA din ora§e §i térgurT, la acest fel de orin-
duialA sa nu se impotrivéscA nimenT, teméndu-se cA vor cAdea in ped6psA
pentru neascultarea ce vor face inpotriva stApAniriT. Al doilea, domnieT-sale
SpAtaruluT, AgAT, Ispravnicilor qi tuturor color l-altT zapciT aY phmintuluT,
sA li se serie poruncT, cA de se va intAmpla cuI-va grabnicA meorte, sA facA,
cercetare cu amëruntul din ce pricinA anume s'ati intimplat m6rtea aceea?
iar fArA de a face acéstA cercetare incredintatA, trupul acela mort sA nu
se ingAduiascA preotiT a-1 ingropa, mAcar de va trece §i 2 ode dup. m6rte.
Al treilea, negre0 §i fArA de zAbavA sA se orinduiascA loo afarA din
orwil Bucurescilor, loo cuviincios, care sA fie pentru ingropare, care loc
dupA intArirea mea va fi impresurat cu §ant. Decl pentru indeplinirea acesteT
porund Wept insciintarea DivanuluT,-1809, Martie 9.
IntAiul Divan §i Comitet prin pitacul de la 19 Martie 1809 comunica
Ispravnicilor copii dup5, actul de mal sus §i ordonA aducerea luT la inde-
plinire, cerêndu-le sA insciinteze DivanuluT ce loo anume ati ales de ci-
mitir ?
(1) De la Ceihnäccimia Principatulia (61-ii romdnesei.«Fiind-cà tot soborul

chinovieT de la santa mönAstire CAIdArupnT prin cartea lor scrisA de la
4intAiti a acesteT lunT fAcu ar'e'tare, cA staretul lor Archimandritul Dorotea
§i ail dat ob,tésca datorie, pentru care, dup6, intocmirea ce este orinduitA
la acéstA chinovie, cum §i dupA, testamenturile, i chris6vele domnesci fiind
legiuitA §i canonisitA rinduialA, ca dupa proslAvirea staretuluT lor, sA se
orinduiascA staret in local celuT eéposat altul, pro carele iarA§T soborul
acesteT mtinAstirT '1 vor alege de vrednic §i destoinic, §i Bind ca soborul
phrintilor de acolo, prin numita scris6re a lor fAcu ar6tare pentru cuviosul
Teodosie Ieroshimonah, cum cá este bArbat vrednic chivernisitor qii bun
povètuitor intru cele dubovnicescY, pro carele §i r6posatul Archimandrit
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMAN1LOR 359
La ranAstirile inchinate rinduirea de egumen se face tot cu recoman-

datiunea mönAstireY la care sunt inchinate. Nutnirea egumenuluT uneT
m6nastirT nu e valabilil decttt prin recunóscerea DivanuluT ttIreT, cum
dovedesce actul din notil (1). Inventariarea averilor möniistirescT la mórtea
Doroteea '1 alesese de Diadohon si care soborul rugindu se ca acesta

se orinduiascä staret in locul réposatuluT, arétand cl pentru cuviosia sa a
Matt asemenea cerere, si chtre Prea Sfintia Sa pArintele nostru Mitropolitul
tèriT, si li s'a primit rug&ciunea lor, iata dar, dupà cererea i alegerea
rugAciunea pArintilor, se dA de la Divan at:6sta carte cuviosuluT chir Teo
dosie Ierosimonah, prin care se orinduesce a fi staret la acéstil chinovie
a prtrintilor de la mörastirea CAIdArusanilor, care pAzind orinduiala
obiceiul ce s'a urmat la eel 1 altT staretT, procatohi aT s61, esto Divanul
bine incredintat, crt va aduce ostegitia acésta la mal bun& stare si sporire
sufletésc5.; scriem dar si cuviosiilor v6stre prtrintilor de la acéstà chinovie,
suit ounóstetT staret al vostru, dttndu-1 dupui datorie supunerea çi ascul-
tarea ce se cade.-1807, Sept. 6. (Cod. LIV, fila 61.)
Isaac Ralet, Constantin Cretulescu, Barbu Vg,d,rescu, Antonio Postelni
cul, Constantin liAlacénu, Vel Vistier, Ianache Barcanescu.
(1) De la Divanul Priiwipat'ulu rU rontanesei.
«Fiind-cit proa fericitul patriarch al IerusalimuluT, prin crirtile ce a tri-
mis insciintéz& cutn cui orinduesce egumen la sfinta m6nAstire VAcArescT
pre cuviosul Chirilui Protosinghelu ce a fost pânä, acum egumen la rrainas-
tirea sfintuluT Saya de aicT din BucureseT, in locul luT Ignatie Arhiereul
ce a murit, si spre a fi sciut i cunoscut de egumen rinduit de prea fe-
ricitul patriarch, i s'a dat acéstui carte a DivanuluT, cu care sui aibA a face
zapt Vote lucrurile mörastiril miscatóre i nemiscAt6re, dupui catastihul do
Peritavi ce-i se va da 0, se siléseä cu tót5, sirguinta a aduce mtinAstirea
In stare bunk si a o usura de datoriT, cum si lucrurile m6nAstiril sui le
sporésck spre a se cunósce in fapth buna iconomie a sa, pb.zind intru
buncle intocmirT ale rèposatilor ctitorY, cum si testarnenturile ce sunt de
obste pentru m'önitstirT ; de care poruncim Orintilor. i slugilor i robilor
mönastireT sui cunóscetT pre numitul de egumen al möniistiriT, cAruia s5.-1
datT tóttt supunerea i ascultarea ce se cuvine, ca sA pótui svérsi trebile
mi'mristiriT MM de cusur.-1808, Februarie 27. (Cod. LIV, fila 270 verso.)
Mitropolitul Ungro-VlahieT, Manolache Ban, Stefan VAcitrescu, Isac Ralet
Vol Logof. Barbu V6.carescu Vel Vornic, (nedescifrabib, Constantin Brtläcénu,
Vol Vornic, Varlaam Vol Vistier, Dumitrache Ghica Vel Logola.
Intaiul Divan la 3 Noembre 1808 rinduesce egumen la Sarindarf pe ar-

chiereul Chrisopoleos Laurentie, dupà alegerea pArintilor de jos, adicá a
soboruluT de la m6nhstirea la care Sarindarul era inchinatk (God. LVI,
fila 41 verso).
www.dacoromanica.ro
360 Y. A. IIRECHIA
de egumenT vi la instalarea de egumenT nouT se fAcea de catre orinduitul

MitropolieT vi un funcionar al DivanuluT PAnà la orinduirea egumenuluT se
rinduia un epitrop m6nAstireT, care putea fi persónA laid. (1).
Era adicA chiar un mijloc de «chivernisélA» de a fi rinduit epitrop uneT
m6nAstirT v6duvA de egumen. BoeriT marT, ca Banul Costache Ghica, pri-
meail asemenea misiunt, da din administrarea averel nemivcAtóre a m6-
nästireT, trAgeail folóse bune, legitime vi maT ales neligitime (2).
Carte de rinduire de egumen la m6nAstirea Sadova din Dolj. 1808,

August 18.(Cod. LY1, fila 29.)
La 10 Octombrie 1809 murind egumenul de la Sf. Ión din BucurescT,
este orinduit archimandritul Ghenadie purtAtor de grije la acea m6nAstire,
carele este cu metania de 40 de anT la m6nAstirile de jos, de ande atirna
Sf. Ión, pAnA la rinduirea definitivuluT egumen. (Cod. L VII, fila 37 verso.)
De la inaltul Divan, pitac cAtre vel 1ogof6tul de éra de sus, vestindu-T

cA egumenul, arhimandritul Neofit de la SArindarT vi-a dat obvt6sca dato-
rie vi cA Divanul a rinduit pe slugerul RAducanu condicarul «ca impreunA
ca orinduitul de la sf. Mitropolie vi cu Daniil ieromonahul, ce s'a rinduit
epitrop la numita m6nAstire, s5, faca catagrafie de tot avutul r6posatuluT
egumen, mivcAtor vi nernivcAtor vi fAcénd dou6 catastihe asemenea, unul
se va 'Asa la m6nAstire pecetluit, vi altul sA-1 aduc5. la Divan.»-1808 Oct. 3.
(Cod. LY I, fila 35.)
SemnatT: Dositel Mitrop. Iosif Argev, Constantin Vistier, *tefan VAdrescu.
La 9 Oct. 1809 intiiul Divan serie luT Ve! Logof6t de Iéra de sus, el a
murit egumenul sfintuluT loan «vi ca 6.5. nu se fad vre-un sfeterismos de
lucrurile m6nAstireT i din ale r6posatulul egumen, scriem dumita le, ca sA
orinduescT un logof6t din ceT cinstitT, cu ipolipsis, aT DivanuluT, carele cu
orinduitul din partea P. S. Sale pArinteluT Mitropolit i cu orinduitul din
partea P. Sale pArinteluT episcop Argev, s5, mérg5 cum maT in grab la m6-
nAstire a pecetlui Vote cele ce vor fi vi apoY de lap vi cu pArintiT món5.-
stireT, ce vor fi, sA fac5, catagrafie de tóte cele ce se va gAsi, ale m6nAstireT
vi ale r6posatuluT egumen, care catagrafie sl o aducT dumné ta a se vedea
vi de cAtre noT, iar lucrurile sA se dea in séma 6menilor mönáslireT in
pAstrare, pan5, cAnd se va pune la orinduialA.-1809, Oct. 9. (Cod. L VI, fila 84.)
(Boerii comitetului ed obieinuifi.)
La 28 Noembre 1808 pArintil episcopT, banul Manolo Cretulescu, vel

Vornicul Petru Retoridis vi vel Logof6tul Constantin Dudescu, sunt insAr-
cinatT sA cerceteze socotelele m6nAstireT SArindarul la ocasiunea numireT
unuT noù egumen. Socotelele are sA, le presinte Banul Costache Chica, care
a fost insArcinat de Divan O. ingrijóscA de lucrurile aceleT in6nAstirT (Cod.
LVI, fila 41 verso.)
www.dacoromanica.ro
1ST0RIA ROMAN1LOR 361
Egumenia, nu numaY Epitropia, la o m6nastire continua a se socoti ca

un mijloc de cripatuiala, de «chiverniséla», acésta se spune fara incunjur
de °friar Divanul, la 17 Aprilie 1809, in o nota a luY, catre Mitropolitul,
ceréndu-I sa chivernisescel cu o egumenie pre parintele Sevastis care «dupa
ce se at% pamintean este vi fecior de boer.» (1).
Destituirea de egumenT de la mönastirile inchinate, de si adeia numitl
dupa, alegerea mònastire chreia ele erati inchinaate, se fac ca afacere de
drept, in aniT de administratiune de sub ocupatiunea rusésca (2).
O mèsura administrativa luata de Divan fata ca Vite mtinastirile, adecä
fat& i cu cele inchinate, fu reinoirea pitaculiff, prin care egumena de rnö-
nastirY sunt opritt de a arenda moiile mtínastirescY pe cate 3 anY, fara
scirea MitropolituluY si a stapaniriI (3).
In timpul administratiuneY nouliff mitropolit continua exarchul Gavriil a
se amesteca in administratiunea bisericésca, ca vi in timpul pastoriel luY
Dositel.
Putem inregistra dintre telte actele acestuia, unul din 30 Ianuarie 1810,
de o importanta maY mare, cacY este actul prin care exarchul Gavriil cauta.
Prea Sfintia Ta parinte mitropolit. Sciut este Prea Sfintiel Tale, ca. Prea
Sfintia Sa parintele Sevastis, dupc1 ce se afiii pamintén, este si fecior de boer,
cum ca, s'a purtat cu buna orinduiala i cu iconomie la miinastirea Dea-
IWO in cata vreme s'a aflat acolo orinduit neistavnic §i de insusT P. S. Ta
este marturisit, iar pricina pentru care s'a lipsit de la numita mrmastire
iarasY P. S. Tale urrnéza a fi sciutä i cuvintul pentru care s'a trimes la
Craiova era, ca sa se orinduiasca nastavnic la mönastirea Tismana i niel
acolo nu s'a orinduit din pricina cacY arendasul acestor mönastirY ale Spi-
taluliff mare, are a mal sine pana la viitor Martie, cu létul 1810; apoI dup.
ce vade acolo la Craiova apreope de un an MIA de niel o mangaere
chieernisclei ii (lapel ce este fecior de boar peThantén §i arhiereil, urmator
intru tóte podvigiile P. S. Tale, socotésca-se de dare P. S Ta de este ea
euviinta a maY rémane si de acum inainte tot inteacésta stare, nemangaiat
neajutorat. Drept aceea poftesce pre P. S. Ta, ca sa chibzueseY ori in
ce mijloc de mangaere i chivernisélii veY socoti spre al odihni. De care
Divanul i astépta réspunsul P. S. Tale in scris.-1809, Aprilie 17.
Divanul numesce pre egumenul mönastireT Cotrocera, Visarion, si pre
eel de la ramastirea Dealul Spire, ingrijitorul mönhstireY MihaY-Voda pana
la numirea definitivuluT egumen, destituind pre actualul egumen
obligandu-1 sa predea averea mtinastiriY i socotelele noilor administratorY
In prezenta mareluT Logotét de Ora de sus si dupa' cererea MitropolituluY.
1809, farmarie 2. (Cod. LVI, fila 46.)
Semnap: Mitropolitul DositeY, Iosif Arges, Constantin Vistier, *tefan Va.
earescu, Isaac Ralet.
Ved1 Cod. LVIII, fila 78 verso, actul din 12 August 1803. Acest cod nu are de at
87 de file.
www.dacoromanica.ro
362 V. A. URECHIA
A puna rinduiala in biserica si sa fad. a inceta jafurile si asupririle ce

fac protopopiT prin judete atat laicilor cat si bisericasilor (1).
(1) Iata acest act in t6tA intregimea luT.

ailre SlcIvitul Divan qi Comitet al enejiel Valahiel.
Facem incredintare slavituluT Divan, el dupa sosirea n6stra aicY, facénd

incepere a cerceta, sti, vedem orinduelele bisericeY la ce stare se Oa, ca
unde vom cun6sce de trebuinta A facem indreptarile cele cuviinci6se dupa,
a n6stra netagaduita datorie, intre alte intocmirT si rele obiceiurT am aflat
si acésta una, adicä jafurile si asupririle ce fac protopopil prin judete, atat
la partea bisericésca, cat si politicésca si socotind cu deadinsul curgerea
acesteI r6uta41, am aflat'o ca este din pricina rusfeturilor ce dail protopopiT
pe la uniT altiT p'ana 's1 castiga dorinta protopopieY. Asa dar sunt silitY si
protopopiI a lua de la preotT si diaconT cate talen Y 3 si 4, Cu nume de
baston, cum si de la cununiI si herotonil cate talen l 10 si 20, asemenea
si de la altele. Si ca sa desradacinam t6te acestea de catre potropopul
luarT de banT peste orinduiala, am poruncit nu numaY de a lipsit cu to-
tul acel WI obiceiil al rusfeturilor, ce Inca, ca sa nu le rárna'e cuvint de
pricinuire protopopilor, cà fac cheltueli grele la luarea protopopiilor si de
aceea läcomesc si el la luarl nedrepte de la preotT si diaconY
(Lacuna)
. .iscaliturile ion cä vor pazI aceste mal jos insemnate adica. ca de la cununiI
. .
sa nu iea mal mult de talen Y 2 banY 60 de la preot; si diaconT talen l unul
cu nume de baston ; de la adeverintele de' hirotoniT cate talen Y 5, cu nu-
mele de cheea biericel, de la pricinile de judecatY ce se vor intimpla intro
casnicY talen l 2 banT . . . dirheonzcl pentru ostenéla., dupa otarirea DomnuluT
Alexandru Moruzi iar nu cu nume de glaa. La cislele dajdiilor ce se
vor face pe preotT sa nu Indräsnésca a lace vre-o prostichiri macar un ban
peste suma aceea ce va fi porunca si deosebit sa nu se maT amestece la
pricinele judecatilor ce se vor intimpla la ingreuerY de fete si femeY vè-
duve, fiind mal vértos aridicatä acésta cu sfat de obste din vremea Dom-
nuluT Alexandru Voda Ipsilante. Acésta dar 'mina intocmire ce de-o-cam-
data am facut la aceste pricinT in eparhia metropoliel, am scris la elite si
treT Prea SfintitiT EpiscopI ca si la eparhiile P. S Sale asemenea intocmal
sa o puna in lucrare si nu suntem la niel o indoiala, cä fail de za'bava,
si fart' de niel o schimbare se va urma cu savirsire. Nu lipsim dar a o
lace cunoscuta, si slavituluT Divan, O. dea publicatil prin tòte judetele ti.irel
spre a fi sciuta la totT de obste, ea n'ail protop.opiY a se intinde maY mult
de cat ceea ce mal sus arètam. Dat in BucurescI la Mt. 1810 Ghenarie 30.
Gavriil Mitropolit si Exarch.
Acésta, dispositiune se tramite de comitet in copie la fie-ce ispravnicat
spre punere in lucrare.
NB. Pitacul circular catre IspravnicT lipsesce apr6pe intreg din condica,
fiind rupta fila.
www.dacoromanica.ro
Din timpul administratiunel MitropolituluT din noil numit, Ignatie, amin-

tim actele urmAt6re:
La 3 Aprilie 1810 se repetA ordinul, de oprirea Evreilor de a des-
chide prävAllile Duminicile §i in alte dile de sArbAtorr marl', cum §i de a
lucra in acele dile (1).
Afacerea cimitirelor, adicA de a se infanta cimitire gall din oraqe,
se agitä mend pAnA la 1812, dar populatiunea, maT ca sérnA din Bucuresd
§i Craiova, protestA. Niel la Nembrie 1811, cimitirile extra-urbane nu eraù
organisate (2).
In contra unuT curios pre cAt scArbos obiceiù so ieail msurT noue
la 23 Aprilie 1811.
IatA pitacul DivanuluT :
De la inia' iul Divan qi Candid. Wire Vorn. al obglirilor.
((Cu multh mAhnire vede Divanul mal in tóte dilele ()men( mortY aruncatT
pe la podurl, cu earl unil 6menT, fArA de niel o sfialA string cu din§iT banT
de la norod §i o metahirisesc acésta ca o negutAtorie. O a§a urmare §i ca-
tahrisis, ce se urmézA intru o politie cre§tinéscA ca acésta, este cu totul
nesuferitA la iubirea de omenire §i a cre§tinAttitiT. De aceea dar Divanul
serie dumi-tale, s daT strwicA poruna la totT 6meniT epitropiel, ca sA pri-
vegheze §i sa Amble in tot oraqu1, ca mal mult acest fel de elmenT mortl
pe la ulite sA nu se maT afle, iar unde se va intimpla vre-un om sArac
de a avea cine sA-1 ingrepe, indatA sA dea de scire preotilor mahalalel ace-
leia, unde va fi mortul, §i aceT preotT cu cheltuialA de la Vornicia ob§tirilor
sA-1 ingr6pe fArA de al tine cAtu§T de putin, séti a lAsa a mal cere la pod,
§i pentru acest fel de 6menT veT da trebuinci6sa cheltuialA, earl o veT arka
«IntAiù sa publicuese,1 in politie cA §i OvreiT sunt popritT Duminicile §i

s'érbatorile cele marT a nu lucra niel a deschide prAvAliile, eA apoT tot acel
'writ se va sfdrelma i se va strica, §i apoT sA ingrijeseT de a se pAzi nizamul
tot-d'auna.»
I-iul Divan aratA luT Comino, la 12 Noembrie 1811, cA totT boeriT i
negutAtoriT i locuitoriT de ob§te din ora§ul Craiovel jaluit pentru ma-
déoa ingropAreT mortilor afarà din ora, dupA anaforaoa din anul trecut,
datA de P. S. Mitropolit §i Exarch ehir Gavriil chtre d. Senator, pentru
care ail cerut sA se dea porund a se face asemenea urmare §i aid in po-
litia Bucureseilor §i prin alte ora§e, dar in urmA a rèmas aceea neenerghi-
sitä. Acum Craiovenil se reigA din nor' O. nu se punA ordinea in aplica-
tiune. I-ul Divan supune cererea la chibzuirea lul Comino. 1811 Noem-
brie 12.
www.dacoromanica.ro
364 V. A. IIRECHIX
la socotéla si ti se va tinea in Barra.» Acésta porunca s'a dat si la Agie i

la Spatarie. 1811, Aprilie 23. (Cod. LX V, Ala 72 verso.)
0 dispositiune interesând higiena public& e acea luata de intàiul Di-

van, prin pitacul catre Mitropolit, ordontind sa nu se faca gropile mortilor
mal putin adinci deck eel putin de 4 palme domnescT de la capacul co-
sciuguluT, ca sä nu se mal intimple sä manhnce cânii i porcil cadavrele.
Primul Divan cere MitropolituluT, sa pedepsésca pre contravenientY. 27
Aprilie, 1811. (Cod. LXY, fila 75.)
Anevoie este DivanuluT i chiar MitropolituluT de a administra biserica

din causa inmultireT suditilor, carT se opun la t6te m'ësurile ce nu le convin.
Cu deosebire se inmultesc suditil EvreT, asa cä in curind ajunge vorba
germana de «Unterthan» (sudit) sinonima cu numele de Evreti: «un tartan.»
Ce-1 maT curios este, ca si din egumeniT bisericescT se fac suditi, ca
se apere in contra administratiuneT bisericescT i eivile a te'reT. Asa gasim
sudit frances pre egumenul de la mönhstirea, Mavroghene. Fiind dator, con-
sulul frances secuestréza tot avutul mobiliar al mönhstireT, ha chiar i mo-
bilele particulare ale luT Constantin Gradistenu, care si le lasase in con-
servarea mtinastireT, fiind trimis ispravnic la Arges (1).
Cu referinth', la administratiunea unor asemenea egumenT posedem nu-
mer6se acte. Dam aci in nota unul, prin care, dupa cererea consistoruluT,
primul Divan, la 1 Martie 1810, anuléza arendarT de mosii m6nastireseT «cu
contracturT economic6se i cu putin pret, spre paguba m6nastireT si in po-
triva ponturilor pamintuluT», arendarT lacute de un epistat epitrop al m6-
nastireT sf. loan din Bucuresci (2).
(1) Din un raport al inaiuluT Divan si Comitet catre Cusnicov, Vice-presi-

dentul DivanuluT de la 7 lanuarie 1812, se constata, ea egumenul de la mo-
nastirea Mavroghene este sudit frances i cá fiind dator, Consulul frances
a secuestrat tot din casa si ea in casa luT Ispravnieul de agie Constantin
Gradisteanu a lasat in camerile egumenuluT mal multe mobile, cAnd s'a dus
ea ispravnic, sA i le pastreze, i acum Consulul frances nu voesce a le re-
stitui proprietarulul, diand ca dupa legile francese tot ce este in casa de-
bitoruluT e privit ca averea lui. Intifiul Divan cere luT Commino sa se scelta
mobilele boeruluT, diva legile VériT.
(2) Intaul Divan ecitre vel Log. de (éra de sus.

Exarhicésca decasterie a ar'état intaiuluT Divan, ea «dupa m6rtea proesto-
suluT mtinastireT sf. I6n din BucurescI, a fost orinduit de catre epitropT,
epistat asupra acestor möntistirT Arhim. Ghenadie, nedându-i-se ins& deplina
www.dacoromanica.ro
6. Ca consecinth a victoriilor Muscalilor asupra Turcilor intre 1810 si

1812, avem de inregistrat reintrarea bisericilor si mönhstirilor din Muntenia
In posesiunea multor mosiT si bhlotT de pre malul DunhreT (1).
*
Din timpul administrAreT bisericeT de noul Mitropolit Ignatie, impus t6riT
de MuscalT, semnalhm inch urmhtórele acte:
La 23 lanuarie 1810 Divanul, duna cererea MitropolituluT din 21 'anuario
1810 rinduesce pe Logofetelul de Divan Ion0, ca impreunh, Cu un cinovnic
bisericesc sä mérgh la mänästirea Slobozia din Ialomita spre a fi fath la
facerea catagrafieT de lucrurile mischtóre si nemischtóre ale numiteT m6-
nhstirT. (Cod. LYI, fila 101.)
MaT multe chrtT de rinduire de egumenT, la Mihaiti-Voilii, Bistrita, Sa-

dova, Sf. 16n, S til Apostoli (1811), m-rea Slobozia (1810, Febr. 18.) (Cod.
LVII, fila 53), m-rea Vierosul (Muscel) m-rea Rancoeiovul ValenT.
La 4 Iunie 1810 rinduesce Divanul egumen la mönhstirea Vierosul (jud.
Muscel) pro cuviosul arhimandrit Theoclit proin Rancociovan.
Asemenea la intinastirea Rancociov (Muscel) pre cuviosul protos. Ro-
mano al SfinteT Mitropolit
stápánire spre a vinde mosiile si a plh'ti datoriile möntistireT, ci numaY O,

aibh a priveghia pentru t6te ale mönhstiriT, pana chnd se va asela desä-
virsit egumen ocármuitor, dar numitul arhim. a indrAsnit de a dat pe mal
multT anY mosiile m6nAstireT cu contractur1 economic6se si cu putin pret,
spre paguba mänästireT si impotriva ponturilor phmintuluT si a luat banT
din venitul mosiilor, qicénd ch ar fi plätit si datoriT de ale mänhstireT, nea-
vénd porunch. «Inthiul Divan, duph cererea exarchulul ordonä «ca prin sta-
rostea de neguthtorT, sä. se dea de scire, prin publicatiT atta chtre totT cum-
p'érhtoril venituluT mosillor, cid si creditorilor la care este mönhstirea datóre,
ch. fie-care sä se arate la exarhicésca decasterie ca contracturile si zapisele
ce vor fi avénd, ca v846ndu-se si ccrcetandu-se, cele ce vor fi adevérate
si cu bunh rinduialh lAcute, sh se inthrésch si de chtre cinstita decasterie
iar cele ce se vor gAsi ch sunt economicóse, sh, rämânä netrebnice, ch.cÌ are
voie egumenul ce s'a rinduit acum, ca venitul mosiilor de isnóvâ sh-I vin4h
cu pretul ce se politifsesce acum, spre folosul mönástirei, plAtind baniT
cumpèrátorilor ce i-aä luat arliim. Ghenadie de la acestl cumpilrätorT, chnd
la mezatul ce se va face nu vor da pretul ce vor da altiT, precum si cre-
ditoril de nu vor aduce zapisele, sh se inthrésch la dicasterie MI la epi-
tropil exarhicescT, vor avea zhticnélh la primirea banilor, cAcT de acum inainte
egumenil mänästirilor nu ati voie a piral datoriT, precum si a- da si a lua
banT imprumut l'Ara de scirea exarhicesceT decasteriT.-1810, Martie 1. (Cod.
LXV, fila 10.)
(1) Inthiul Divan arath luT *teter la 19 Martie 1811, cererea MitropolieY sh
i se restitue o mosie din judetul BrAila, care se rhpise do chtre Turct
(Cod. LXVI, fila 82 verso.)
www.dacoromanica.ro
366 V. A. URECHIÀ
S'a faca carte de egumenie la mönastirea Bistrita cuviosul proegumen

StrihAianu chir Arsenie in locul r'éposatuluT Anania.-1811, Martie 2. (Cod.
LXXI, fila 20 v.)
S'a facut carte de egumenie la mönastirea Bistrita cuviosul proegumen

Strihaianu chir Arsenie in locul rèposatuluT Anania. (Cod. LXXI; fila 20 v.)
Porunca ce s'a dat la anaforaua Prea SfintieT Sale parinteluT mitropolit

pentru a se orindui cuviosul protosinghel Chiril egumen la miinastirea
ValenY, dupa contractul ce a avut.-1812, Iulie 5. (Cod. LXX11: fila 158 v.)
De la intaiul Divan si Comitet al principatulul Valahiei.

DupA anaforaoa Prea SfintieT Sale parinteluT Mitropolit, urmat6re flind
porunceT ExcelenteT Sale mal mareluT comandir al armieT DunareT, domnul
admiral i cavaler Ciciagov, ce s'a dat catre Prea Sfintia Sa, orinduesce Di-
vanul pre carele prin scirea dumné-luT epitropuluT mönAstirel Co-
trocenT sa mérga de aicr impreunA cu cuviosul protosinghel Chiril la mö-
nästirea ValeniT de munte, unde sA-1 i asele egumen la loe dupa rinduiala
fac6ndu-T teslim mònastirea cu t6telucrurile el intocmal dupa cum a parodisit
cuviosia sa, cAnd s'a lipsit de acolo, ca sA le iconomisésca pana la im-
plinirea soroculuT dupA contractul ce are ca mönastirea CotrocenT, iar dtte
lucrurT vor lipsi din cele ce s'a aflat la numita mönastire ValenT, cAnd s'a
scos numitul protosinghel, t6te acelea orinduitul DivanuluT sit indatoreze
pre egumenul Cotrocenilor, iarasT prin scirea dumné-luT epistatuluT ca sh le
implinésca protosinghelulul Chiril; si de sèvirsirea porunceT sa aducl Diva-
nuluT r6spuns. 1812, Iulie 6.
Ignatie Mitropolit, Mihalache Ban Cretulescu, Isaac Ralet, Barbu
rescu, Const. Varlaam, Vel Vist.
Urmelrire de avere mobiliard a mitropoliet.
1810 Ianuarie 23. S'a dat porunca catre vAtaful plaiuluT Campina din sud
Prahova, ea viind un cinovnic bisericesc impreuna cu Pandele logofetelul
de Divan, ce se trimete in Brasov, ca sa aduca aicT tete lucrurile ce sunt
acolo de ale si. MitropoliY, poruncindu-se vAtafuluT, ca off-cate cara vor
arèta numitiT ca sunt trebuincióse i orT-ce alt ajutor, sa le dea vatalul ne-
gresit, pentru inlesnirea aduceril lucrurilor.
Cu &AA situatiunea anormala in care se gasia guvernul tÒreT, el tot da

unele acte de miluire de mtinastirT i bisericl. Dam in note cAte-va de
asemenea acte, intre carT un hrisov dat EpiscopieT Buzëù', pentru privile-
giul sèti vechiil de a beneficia de vama t'erguluT ce se face la Buz6i1 de
Sf. I6n Botezatorul (Dragaica).
www.dacoromanica.ro
In 29 Martie 1820, Divanul cere Vice-pres. Engelhardt sa se mentina

BisericeT 40 de mucenicT metoc al EpiscopieT RAmnic, privilegiul de fa-
brica de lurninArT de cérA alba, oprindu-se 3 negutAtorT sudiçi strainT, carT
ail deschis cherhanea de asemenea luminarl. AcordArT de bolovanT de sare
de ludT, de vinariciurT, scutirT de dijmArit, oerit, fumArit etc., Inca, aflArn
de guvernul transitoriti ruso-boeresc dintre 1806-1812, desi nu cu atAta
frecuentA ca sub domniile anterióre (1).
(1) Anaforaoa pentru térgui Riuren i intarirea iniciiului Divan.

Cu tóte cit fumAritul celor 5 judete ot preste Olt este milh afierositA
prin chrisóve domnescI la spitalul s6racilor ot Sf. Pantelimon, fiind insa
Sf. Episcopie are chrisóve, ca in tèrgurile EpiscopieI RiureniT i DrA-
gilsaniT din VAlcea sA nu intre niel vamesT nicT ierbarT, niel fuman, nicT
cotarT, niel caminaff, precum niel IspravnicI, i altT slujbasT domnescT, séti
boerescY, se cuvine dar cA, precum alte chrisóve i mill sit pAzesc, ase-
menea st se pazésca i orinduiala chris6velor Sf. Episcopil i ca nu care
cum-va-sÏ dinteacésta sA se pricinuiasca smintéla i impotrivire la Enia
chrisóvelor spitaluluT ot Sf. Pantelimon pentru mila fumarituluT, care este
havaet, ce se da pe un an intreg de fie-care prAvAlie de prin orasele si tk-
gurile acelor judete, earl sunt statornicite pe tot anul, iar nu si dinteacele
pravAlil, cart se fac si se deschid, °data, pe an, séri pre sèpt6mAnA de cAtre
negutAteriT aceia, ce prAvAliile statornice intr'acele tergurT sétl orase;
de aceea dicem, cA orinduitul spitaluluT ce va stringe mila furnArituluT de
la acele 5 judete ot peste Olt are a lua fumAritul numaT de la acele pra-
valil de prin orase i térgurT ce vor fi statornice peste tot anul, lar nu
si de la prAvAliile cele vremelnice, earl se fac si se deschid odata pe an
sa pe s'éptèrnAnA si due marra inteinsele tot aceT negutAtorl, earl isT
prAvAliile cele statornice intealte pArtl, de la earl luAndu-sT orinduitul spi-
talulul fumaritul °data pe un an intreg in care intra si diIele bálciuluI
ot RiurenT i ot DrAgAsanI, nu are cuvint a intra i acolo si a cere alt
fumarit; iar cAnd orinduitul spitaluluT va gAsi la vre-unul din eel cel ail
pravaliile cele statornice la alte orase i térgurT ot peste Olt vre-un rèvas
al SlinteT EpiscopiI de plata fumarituluT, acel rèvas poruncim BA nu se tie
In sémk ci apuce sit platésca fumAritul pe sérna spitaluluT i apol
acela sa-1 caute davaoa cu Episcopia cu acest mijloc sit pazésca in-
tocmaT si orinduiala chris6velor spitalului si a chrisóvelor Sf. EpiscopiT,
adica spitalul luAndull fumaritul deplin de la acele 5 judete si la numi-
tole tèrgurT ale Sr. EpiscopiT, neintrAnd slujbas fumar, iar cele I alte veni
turT i obiceiurT ce, dupa. ponturile DivanuluT se cuvine a se lua de la nu-
mitele tèrgurT, hotArim sa se iea de catre orinduitiI MOO EpiscopiT pre-
cum s'a urmat si pAna acum. cu t6te cA pe acest an a apucat de s'an
vindut vâmile cu ponturi cuprindk6re, ca prostichiul ce s'a fAcut la vArn't
de la vindarea vitelor i de la cascaval, miere i unt ce ies din Ora, sA
se stringg i sg, se lea si din térgurile cele scutite de cátre cumpèrAtoriT
www.dacoromanica.ro
3
68 V. A. URECHIÀ
UneT mönhstirT din Serbia inca se acorda de primal Divan un ajutor

anual (1).
Niel o restaurare importanta de intinastire nu aflaiti in decursul ocupa-

tiuneT rusescl, pana la 1812. Singur SarindariT se separéza prin Stolnicul
C. Predescu, cu din banil economisitT din venitul meinastirii de epitropul
vamilor, neamestecandu se la acel prostichiii, dar fiind-ca intr'acésta

vreme prostichiul varnii, ce pene sa se agonisésca dinteacele Vergurl ale
SfinteT EpiscopiT, urmézä a fi o suma mica si bagatela, a primit Divanul
cererea i rugaciunea iubitoruluT de Dumne4ea a Sf. Sale EpiscopuluT
Rimnic i harazesce acel prostichiü, ca sa se iea i acela pe gima Si.
EpiscopiT.-1809, Aug. 16. (Cod. LV1II, fila 59.)
Semnatl: Dionisie-Mitropolit, losif Arges, Manolache Ban, Constantin
Vistier, Rada Golescu, Stefan Vacarescu, Isaac Ralet.
Poruncile ce se dais' a se da de la Ocna sare, 1808 Noembrie.

100 bolovanT in natura schituluT Cernica.
50 » schituluT din sud Arges.
50 » Mamut sud Vilcea.-1808 Noembrie 26.
200 mònastireT CismeleT.
100 schituluT Cernica, mila de la Maia 1809. (Cod. LVI fila 121.)
De la Tul Divan si Comitet al Principatului Valahiel.
La 8 Octombrie 1809 reinoesce mönastirel Bascovul (Arges) mide locuese

Inaiee ealugarifr fide grace si fiara de niel un ajutor de nicaieri, muele ce a
avut de la DomniT de mal nainte de lua din vinariciul domnesc din ju-
deVil Arges, vin vedre 100 si la vremea dijrnarituluT scutire de 100 stupT
si sa inä 6 lude 6menT strainT iertati de plata de dajdie. 1809, Dec. 8.
(Cod. L VII fila 44.)
(1) Intdiul Divan catre generalul ?teten
Dup. reclamatiunea mönastireY Studinita din Serbia, constata ca acéstä

inönhstire a avut n'ida de la anteriorT domnT din téra, prin diferite chri-
s6ve «cel dup. urma Il vèqlum ca este de anT 101 al r6posatuluT Domn
Stefan Voda Cantacuzino, carele urmand celor de mai inainte chris6ve,
asemenea orinduesce si M. Sa de la domnie a se da numiteY mönästirT
elite talen 56 pe an, care mila arata cuviosui archimandrit Meletie ce se
allá venit alei de la Serbia, d. de atuncT i pana acum nu i s'a mal dat,
precum si niel d. se vede intarit acest din urma chrisov de vre- un alt
Domn de atund si pana acum.-1811, /unie 9. (Cod. LXVI) fila 106 verso.)
www.dacoromanica.ro
ISTO RI A. ROMANILOR 369
eT Banul Costache Ghica, haul' pastraIT in marine lui biv Vel Vistier I6n
De la Divanul Principatului (*era romeinesci.
Fiind-ca in orasul Ploescï sud. Prahova, este o sfinta biserica Domnésca

facuta de reposatul MateT Voda Basarab, care fiind inzestrata i miluita
atat de numitul ctitor, cat si de altT fericitT DomnT, precum din sineturile
vechT ce are sa iea pliroforie, i cu trecerea vremilor aù remas isterisita
de tot ajutorul i muele domnescT, impresurandu-i-se de uniT altiT i nisce
locurT de danie ce a avut, qi ilupd curgerea vremilor trägênclu-se i orapt
mal la da cu locuinta, a remas sfinta Biserica i far% de mahalagil, insa
sfinta Mitropolie ca o mama celor-l-alte bisericT, n'a contenit a face ajutorul
la ceea ce a lost prin putinta, dar ca pentru o hiserica domnésca se nu
ajunga de tot la pustilre i prapadenie, inca de la létul 1806, Februarie 25,
prin anafora obstésca a prea sfirrtilor pärintilor ArhiereT si a dumné-lor
fratilor boerT, iacend rugaciune MarieT Sale Prea inaltatuluT nostru Domn,
ca sA i se inoiasca o mila ce a avut, adica sA iea cate patru parale de OM
butea cu vin i rachitl ce se va mesura in orasul PloescT spre a fi de unt-
delemn i luminarT la sfinta biserica, sA i se dea in stapanire i fusee locurT
de hrana, i nisce locurT de pravalil si a unel MT ce a avut in stapanire
din necautare s'a calcat de uniT altiT, sa fie miluita cu cálT-va 6rrienT
scutelnicT, i un gramatic la biserica scutit, care anafora la intarirea ce-T
face Maria Sa Prea inaltatul Domn, ce o véduram, cu létul 1806, Martie 17,
poruncesce Ispravnicilor: intaiti, pentru acelea (Ate 4 parale de mesuratul
butilor sa cerceteze de s'a urmat vre-o data acolo, si cata vreme este de
&and nu se urméza.; al doilea, pentru acele locurT de hrana, i pravaliT
locul MAT, sA cerceteze ce locurT sunt, in ce parte a orasuluT, ca ce märime
sa le mes6re, si de se arata, cine-va cu vre-un fel de pricina asupra
acelor locurT, pentru Vote sh trimitä curate. i intrégä pliroforie; dupa care
facénd ispravniciT cercetare, prin insciintarea dumné-lor, ce o veduram, cu
létul 806, Iulie 15, fac aretare: întâiù, pentru acelea cate patru parale de buto
la mesurat, ca s'a pliroforisit de la elmenT betranT si vechl aï orasuluT, cum
ca pan& la létul 1763 avea sfinta biserica vadra domnésca infierata, i orl-
cine din ceT cu locuinta aT orasuluT avea trebninta s'a mes6re butea i cu
vin i rachiti, séca séù plina', mergea la pre* bisericeT de lua vadra si da
acele cate 4 parale de bute, jara de atuncT inceice esind cot de mesuratul
butilor, s'a pärasit acésta mile, a bisericiT, dar insa a se urma nu numaT
nu este cu vre-o paguba séri superare locuitorilor orasuluT, ci incti de mare
fotos, cacT intr'acest oras nefiind cotar cu cot domnesc, iar altiT ce se fac cu
sciinta de mesurat, dup5, ce iati cate 20 de parale de bute, apoi niel me-
surat6rea nu le este buna, iar pentru locul de baie i pravaliT, cum si de
hrana, arata ca s'a pliroforisit CA cu adeverat le-a avut biserica i locul
de hrana dic ca s'a gasit i acum necotropit de nimenT, iar pe locul care
a iost baia cu doue pravälil ale bisericiI s'a gasit doué caminurT de casa,
unul al luT Tudor Vätaselul, i altul al luT Gheorghe Bacanul, i zidul bail
intre dinseie, care loe si mesurandu-se, a esit lungul stinjenT 24 si latul
V. A. Urechid. lstoria Romanilor. 24
www.dacoromanica.ro
370 V. A. MtEcHII
Hagi Moscu in 1809, in suma de 10.000 lel. Pentru acésta reparare a Sa-
stânjenT 28, Cu care acestea, ne veni de la Prea Sfintia Sa parintele mitro-

polit i de la dumné-luT fratele vel Logofét Isaac Ralet anafora arétatóre
de pricina §i este cu cuviintä, de a se face sfinteI bisericT, ajutor, atat cu
acelea ce le-a avut, cât§i cu deosebith mila de atT va scutelnicT, dupa ince-
perea ce s'a fäcut prin ob§teasca anafora. DecT véOnd Divanul obOésca
anafora i dovada de la fata loculuT §i cunoscénd i dreptatea ce are acésta
sfintä biserich, cum i datoria tériT, de a o ajuta, ca sh nu ajungä la pra-
pädenie §i darapanare de savir§it, precum §i de Märia Sa Prea inaltatul
nostru Domn, se vede cä a fost primita; de aceea dar, prin acésta carte ce
s'a dat acesteT sfinte bisericT, poruncesce Divanul, ca pentru mésuratórea
butilor luAnd cot domnesc infierat de la Visterie, sa' tie biserica §i cot §i
vadra. §i orT-cine va avea trebuinta a mésura vasele lor, sh mésóre cu acest
cot, ski cu vadra de la acésta sfinta biserich §i sä dea de bute ate 4 pa-
rale la biserich, iar ceT ce n'el trebuinth §i insu§T i§Y va mésura vasele sale,
sh nu fie supérat, dar voie O, nu aiba a mésura butile altora, ci numaT bi-
serica sä aiba acest irat, care slujb'ä precum se urméza §i in BucurescT,
iar ceT ce atui coprins locul pravaliilor §i al UD', ,sa, se invoiasch cu bise-
rica a da chirie pentru pamint: unt de-lemn, ceara la biserica, precum se
vor a§e4a; a§ijderea §i locul de hrana din coprinsul orwluT, ce se gasesce
slobod, sa-1 aibá biserica in zaptul ei nelantuit de nimenea; pe langa, care
acestea, ca sa, se pótä ajuta ca o zidire domnésca, dupä datoria ce are Ora
catre sfintele bisericT, maT virtos catre zidirile domnescl, unde neincetat se
face rugaciunY catre milostivul Dumneqetl pentru binele noroduluT, pentru
huna starea §i indestularea acestuT pamint, cu cuviinta fiind a fi imparta-
§ita §i Cu deosebita milä, Divanul a gasit cu cale, ca sa aibh sfinta biseria
un gramatic scutit de bir i de angariT, cum i lude 6 scutelnicT, irisa 6menT
fara de pricina de dajdie, pre carT gäsindu-1 §i cercetându-1 dumné-lor boeriT
IspravnicT, dupä orinduiala, sa le dea adeverinta pe numele i chipul lor,
ca sa li se dea §i pecetluiturT, a§T avea apérarea lor, spre a fi sfinteT bi-
sericT de ajutor §i intarire, iar la tot cre§tinescul norod al acesteT lee sa
fie de eftihie §i de ajutor; de care spre a se pazi tot-d'a-una le-am dat acésta
carte a Divanuluï. 1808, Martie 2. Cod. LIV, fila 282.
Manolache Cretulescu Ban, Stefan Vachrescu, Isaac Ralet vel Logofét,
Barbu Vachrescu vel Vornic, donstantin Balhceanu Vornic, Dimitrie Ghica
vel Logol'ét.
Cartea schitului Virful Petra din jude(ul Secueni. De la intdinl Divan.

Fiind ca stintul schit ce se numesce Virful Petra din sud Saac, unde
locuesc parintiT cuvio§T schimnicT, se afla la multa scapataciune i lipsa §i
prin jaiba ce a dat Iosif Nastavnicul cu top calugaril de la acest schit aratä,
cá apérarea de vinaricia i dijrnarit o aú prin sineturT domnescT, (lar avénd
patine oT le supéra slujba§ii oerituluT la plata de oerit §i cer atat apérarea
oerituluT, cat §i alta osebita, infla de ajutor. i fiind sciut DivanuluT, ca
acest schit este inteacésta stare §i catjéndu-i-se a fi ajutat, s'a milostivit Di-
www.dacoromanica.ro
rindarilor, Divanul da voie, la 22 Iulie, sa se iea petre din ruinele curel
vanul i printr'acest sinet, ce dam schituluY, hotärim, ca de acum inainte

cate oT va avea sfintul acest locas sa fie scutite i ap6rate de oerit. Asijderea
se ¡ea si de la Ocna SlaniculuT bolovanT sare 50, care sa li se platésca de
catre camarasul ocnelor la vremea cand se dail si altor mönastirT, bolo-
vanul Po talen l 1, ce face talerl 50, ca sä fie sfintuluT locas de ajutor
intarire, spre a face rugaciunT neincetate pentru binele pamintulul acestuia
pentru norodul crestinesc; de care poruncim la totT catT se envine intoc-
maT sä urmatl i impotriva urmare sa nu facep. 1809, August 17. (Cod. L
fila 34 verso.)
Divanul catre Engelhard, ea mönastirea de 40 de mucenicT, mitoc al Epi-

scopieI Ramnic, are prin hris6ve domnescY harazit apaltul luminarilor de
ara alba, carT se vor fabrica numaT la cherhaneaua bisericiT. De o vreme
incke multT negutkorI vind luminfirT de céra alba «irisa pricina impotri
viril hotaririlor domnescY sunt 3 negutatorT, carT aù deschis cherhanea de
fac luminarT de cera alba si nu numal la pravalia lor vind, ci si pe la
alte pravaliT i bacAniT impart, dintre care doT, adicä Const. Latco si Bu-
lucbasa Stavri sunt suditT francesT, iar unul, anume Panait, este sudit al
cinstituluI consulat al RusieT.» Divanul cere indatorirea numitilor neguta-
torT a respecta monopolul bisericil. 1810, Martie 29. (Cod. LXI, fila 74.)
.Hrisovul Divanului pentru Episcopia Buzgului.

Sfinta i dumnezeeasca Episcopie a BuzkiluY, din vechime, prin hris6vele
luminatilor domnI avènd harazità cu privileghia t6tA vama targuluT, ce
se face la Buz 6i1 intiun an °data., la Iunie 24, in çlioa NascereT sfin-
tuluT loan Botezatorul, care tine 4 (pie si se numesce Dragaica, in carT
hristive se cuprinde, cum cä cumpèratoriI vamilor i altI slujbasT i dregatorT
skl ispravnicT, sä nu se amestece intru nimic la acest targ, ci numaT ceT
orinduitT émenT al sfinteT EpiscopiT sa caute i sa. iea tot venitul vAmil,
s'a urmat si s'a pazit aceasta harazire intocmaT dupa hris6vele domnescI panä
la. o vreme incéce, iar vamesiT carvasaraleT, de sunt putinT anT, ail intrat
In acest targ Cu cuvint a vamui marfa cea subtire, ce vine din alte tèrT
streine si asa aú micsorat puterea hris6velor ce are sfinta Episcopie. Drept
aceea iubitorul de Dumnec,leil, Sfintia Sa Episcopul BuzkiluT, v64énd acésta
t'ara de cuvint a lor urmare, inca. din anul trecut, prin anafora, a arkat Di-
vanuluT paguba ce face sfinteT EpiscopiT de catre vamesiT carvasaraleY cu
pricinuirea ce mal sus s'a lis, pentru care Divanul a orinduit la dumné-luT
vel Logofk, ca sa cerceteze i sa ne arate; carele cercetand neaù argtat
cum ca cuprinderea chris6velor sfinteT EpiscopiT, 1ice chiar asa, ca. niel
vamesiT, niel ispravniciT, niel nimenT altul din dregatorT sA intre acolo in
acel têrg, niel sa se amestece, ci dar fiind-ca chriselvele luminatilor domnT
s'a pazit si se pazesc de catre Divan intregY i nesmintite pentru orl-ce
buna orinduiala, cu cat mal virtos acele ce sunt spre intemeerea sfintelor
locasurT, hotarasce i Divanul, ca privilegiul ce are sfinta Episcopie, prin
www.dacoromanica.ro
372 V. A. URECHIA
domnesel de la Tirgovisce (! !) «insä. petre de care vor fi calute i rara
chrisóve, pentru acest Várg, sa se pazésca fárá clintire i smintéla in tocmal

inca pentru ale vremilor intAmplarI din care stinta episcopie a patimit
multa paguba. s'a %cut cu sfat de obste inteacest an un prosthichig la vama
i la ierbaritul vitelor, dupä ar'étarea i rugaciunea ce ati täcut Divanulul iubi-
torul de Dumne1et1 parintele Episcop Buz6uluT de a se harazi sfinteY EpiscopiI
acest adaos, carele nu numaY ca, este un putin ajutor sfiateT EpiseopiI la Mí-
prasnicia pagubelor ce aù cercat i la multa darapanare ce i s'a facut acum in
aceste urmatóre vreml ale rèsmiriO intru care ne aflam, ci i mai virtos pentru
a se putea pazi tara smintélä, privilegiul, ce are sf. Episcopie cu chrisóve,
de a nu intra vames i alt dregator niel de cum la acel t'erg. Fiindu-ne
dar in adev'er sciuta si in fata obstiel vq.uta paguba i prapadenia, ce cu
deosebire s'a faeut, maI virtos la navalirea vräjmasilor la acésta sfinta epis-
copie, afländu-se in t'ata vaphieT, adica in drumul cel mare, pe unde ne-
lipsit a fost si este tótä, greutatea âmbletuluI i trecerea cea necurmata a
ostirilor. De aceea, ca la o catedra arcbieréseä, i maica tuturor biserice-
lor si a mönástirilor acel eparhiY, cu sfat de obste socotit de catre
Divan, ca Cu cuviintä, i cu dreptate este a se lace acestel episcopiI (ce cu
deosebire aù patimit) acest pu#n ajutor, i iatä, printeacest ehrisov al Di-
vanuluY, nu numaI i se intaresce sfinte EpiscopiI harazia várniI de la mal'
sus numitul t'erg, ca O, o alba ne smintita si pe deplin, a-U.1 la lucrurile
marfurile pämintenescI, cát si la marfurile, ce ar veni de prin óre-care
alte locurI i èrï streine, intocmai dupa chrisóvele domnescY, ci i se hä-
razesce i adaosul ce s'a fäcut la vama i la ierbaritul vitelor, ea sa fie
iarasi al sfinteI episcopil, stringênd i Itiând tot felul de venit al aceluI
tèrg deplin cu urmare intocmaI dupa cataIogul vamilor, ce se va da de la
Divan, i poruncesce Divanul cu hotarire, ea sa nu intre la numitul térg
niel sa aiba amestec câtu-sl de putin niel vamesiT, niel IspravniciI, niel
nimenI altul, verY cu ce nume de dregator sa de slujbasI, ce numaI sin-
gur orinduitul om al sfintei EpiscopiY, sä, fie volnic a stringe si a lua
vama i tóte aceste veniturI pe séma sfinte episcopil, fiind-ca t6te acestea
cu intregirne, deplin, l'Ara niel o scadere se härazesc ajutor sfinteI Epis-
copiI, pentru nevoile, patimile i darapanarea ce a av ut. Pentru care si se
poruncesce de obste la totI chti se euvine, ca v61;16ncl cuprinderea acestuI
chrisov al DivanuluI, atusï de putin urmare inpotriva sä, nu faca, ci la
tóte intocmaI precum maI sus este arétat sä, se urmeze i sa se pazésca.
1800 Sept. 23.
SemnatY: DositeI Mitropolitul, Iosif Arges, Manolache Cretulescu, biv
Vel Ban, Const. Filipescu Vist., Isaac Ralet Vel S'Atar.
Sigiliul
George Cretulescu, Vel Logofét procit. (Cod. LV1, fila 92.)
www.dacoromanica.ro
de trebuinta acolo.» Divanul ordona Ispravnicilor sa-T dea ajutorul euviin -

eios inlesnindu-I i cara Cu chirie pentru aducerea petrelor la BucureseY
III. Acte relative la mile, scutirT i privilegil, acordate la bisericT
nastirT:
a) Restituire de banT dup., pirpOr perceput ca nedreptul si care se cu-
vine m6nastireT Marcuta.-18 Aprilie, 1810 1,2) (Col. LXVIII, pag. 222.)
La 22 Septembrie 1809 proces intro locuitoriT din OrnescY (Ilfov) si Me-

delnicerul Alex. Lamotescu. LocuitoriT fac in 10 dile o biserica de lemn, Hind
eea veche stricata. Lamoteseu reclama ea el avea pregatit material s'o
facä de caramida. I ul Divan recunésee proprietarulul aeum dreptul de a
face el biserica i decT sa rescumpere biserica facuta de OranI top fiind
zntIteri de le»zn.» (Cod. LX)
La 20 Iunie 1809 pitac la Vistier lón Hagi Mosou, sa aibl a da 10.000

de talen din baniT mi5nOstiril Sarindaru, pentru facerea sfinteT biserieT, in
mAna Stolnieulur Constantin Predescu. (Cod. LY1,fila 76.)
Pilac la Banul Costacha Ghlea, ca set dea bana móiutiriZ Sdrindaralia,

din 21 Marlie 1809.
Costache Ghica dupa conturile presentate de boeril i episcopiY, earl ail

cercetat socotelile luT, a r'émas dator, en talen l 32.628. Ca sa dea acestY
banT Costache Ghica, cere ca Divanul sa-T trimita anaforaoa comisiuneT cer-
tatéro conturilor mönastirel.
Divanul IT trimite numaT copie adeverita de el dupa acea anafora,
°And ca originalul este trebuineios sA stea la Divan. «tar pentru primirea
banilor ari poftit Divanul pre dumné-luT biv Vel Vistier lón Hagi Moseu,
ea primindu-T de la dumné-ta, sA dea dumitale adeverinta de primire
sa-Y tina cu dobiindá prin zapis pe numele memO,stiriT, care acel zapis are
a se aduce la Divan ea sa se dea in pastrare la locul cel euviincios.
1809, Martie 21. (Cod. LVI, fila 61 verso)
(2) Dupa plirotoria ce ni se da asupra pricineT printeacesta anafora de catre
dumné-luT cinstitul Vel Logotét, védénd i insi-ne nor acea anafora a acester
Logofetil, cu intarirea domnésca, ot lét 1807 Mairi, coprind6t6re intocmaT dupa
arétarea, ce ni se face acum printeacésta anafora i urmatére chrisévelor
celor veehT i chiar easel Agescilor, dicem cA WI a urmat Stolnieul Dinu
epistatul numiteT case de a luat mila acelor ale doT banT i parparul de
la cele dou'é popére cretesei i slaveseY, care fiind harazite maT nainte de
catre eel dupa vremY domni la mönästirea Marci4eT, iarasT ménastireT i se
cuvine a lua. Drept aceea, poruncesce Divanul zapriuluT ce este orinduit
sa implinesd de la Stolnicul Dinu epitropul easel Agestilor dreptul mö-
nastireT AWOL*, pentru mila a celor dotal popére ot lét. 1808. 1810
Aprilie 18. (Cod. XVII pay. 222).
Grigorie Ghica, Istrate CreVilescu, Constantin Balacénu, Vel Vistier.
www.dacoromanica.ro
374 V. A. IIRECHIX
1)) Cartea schitulut Predeal pentru scutire de vinAriciil.-1810, August 25.

(Cod. LVII, fila 65.)
Scutire de scaun de carne pe rnosia m6nAstirel Radu-VodA. 1810)
Septembre 21 (Cod. LXVI1, pag. 241.) (1).
MilA de sare m6nAstiret Arnota.-1810, Sept. 17 (Cod. LXVII, pag. 428.)
Asemenea m6nAstiret Nucet (Cod. LXIX, pag. 162.) Asemenea m6nAstiret de
la Ocnele Mart (Cod. LX1X, fila 210.) (2).
De la inaltul Divan fi Contad.

Cht pentru scaunul de carne, ce este pe mosia m6nAstirit Radu-VodA,
dupA cuprinderea chrisóvelor ce ni se aratA, care urrnézá a fi scutit
apérat, iar pentru scaunul ce a fAcut jAluitnrul medelnicer pe mosia sa,
mAcar cA nu are vre un sinet pentru scutéla luT, dar fiind cA in capul al
optulea din ponturile vinAriciulut, ce se aratA inteacéstA anafora, se cuprinde,
ca scaunele m6nAstirescI i boerescI 85, fie ap6rate i huzmetu vinAriciulut
tot Cu acest pont s'ati vindut in top anit pAnA acum, urrnézA ca i scau-
nul jAluitorulut medelnicer, ca unul ce are cin de boerie sA fie ap6rat in
puterea mal sus numitelor ponturt. Drept aceea poruncesce Divanul, ca
acel scaun de pe mosia m6nAstireT i cel-alt de pe mosia medelniceruluT
sA fie scutite i ap6rate de ori-ce cerere a taxildarulul si a slujbasilor vi-
nAricerT.-1810 Septembrie 21. (Cod. LXVI1, pag 241).
Al Ungro-Vlahiet Ignatie, Manolache Cretulescu, Grigorie Ghica, Istrate
Cretulescu, Constantin BAlAcénu, Vel Vistier.
De la intcijul Divan i Comitet.

DupA plirotoria ce ni se dA printiacéstA anafora de catre dumné-lut
cinstitul Ve! Logof6t poruncesce Divanul dumi-tale Vel Vornice al obsti-
rilor cump6rAtorul huzmetuluT ocnelor dintr'acest curg6tor, ca sA se dea
jAluitorulut Egumen (de la Arnota) pe sérna m6nAstiret mila de sare, ce are
a lua pe acest an, dupA legAtura contractulut dumi-sale.--1810, Decembrie 17.
(Ood. LXVII, pag. 128).
Manolache Cretulescu, Grigorie Ghica, Constantin BAlAcénu.
La 5 Decembrie 1811, Divanul dup5. anaforaua Logofotiet mart ordonA
sA se dea m6nAstireT Nucet (Dâmbovita) 100 bolovant sare conform chri-
sóvelor ce are.
Int'aiul Divan la 17 ¡anuario 1812 asupra anaforalet lut Toma Cretulescu,
mare Logof6t, recunósce bisericet domnesct din m'astil Ocnele-mart din
VAlcea dreptul la 200 bolovant do sare conform chrisovulut de la 1804
August 10 al luT Const. Ipsilante si a hris6velor mar vechr. (Cod. LXIX, pa-
gina 210.)
www.dacoromanica.ro
ISTOBIA ROMIN1LOR 375
e) Scutire la tóte bucatele a 3 preotT de la biserica de la BalanescI (Mu-

scel) (1).
fi Reintarirea privilegiuluT monopol al EpiscopieT RamniculuT de a fa-
brica luminärT de córa alba,. Cu pitacul din 11 Septembre 1811, Comitetul
a ordonat politiel sa oprésca alte fete, intre care nisce supusT francesT, de
a fabrica asemenea luminarT (2).
(1) In 3 Martie 1811, se acorda, la cererea luT Vel Logofat de Ora de jos,
scutire la Vote bucatele pentru 3 preotT de la biserica BalaneseT jud. Mus
cel)(Cod. LXV11, fila nenumerotata).
(2) Excelen(a sa ?teten
Dupä jaiba ce a dat Episcopul RamniculuT ca are privilegia a viudo

numaT manastirea luminarT de ara alba iar alt nimerT, a poruncit politieT
ca sá oprésca, vinc,larea de la totT suditil, si Divanul sa poruncésca agaT.
1811, Septembre 14 (Cod. LXVIII, fila 7 y.)
Intarirea ce s'a facut la anaforaoa agieT pentru manastirea sfintilor 40 de

mucenicT metoh sfinteT EpiscopiT Ramnic, pentru lucrarea luminarilor de
c6ra alba,.
De la inictiul Divan si Comitel.

Citindu-se la Divan inaintea nóstra acésta anafora a cinstiteT agiT, am
vklut ca este urmatóre chrisóvelor domnescY ce are mönastirea sfintilor
40 de mucenici, metoh slinteT EpiscopiT Rämnic, prin care este legat ca
inalbitul cereT si lucrarea luminarilor de Ora alba sä. fie numaT a acesteT
manastirT si pre care va avea manastirea incarcat sea va fi cumnarator, mima!
acela sä. fie slobod a lucra si a vinde, iar altiT totT de obste- sa fie opritT;
bulla este (lar si primita DivanuluT anaforaoa acésta pe care o intarim si
poruncim dumi-tale ve! Aga, ca tala luminarile de ara alba sa se pece-
tluiasca, 'irisa ceT ce vor fi suditY, prin scirea cinstitelor consulaturT, cacT si
cinstitele consulaturT dupa arkarea ce ni se face ca s'a pliroforisit de pri-
vilegiuff domnescY ale metolfuluT episcopieT, nu se impotrivesc, ci numaT
cel ce va fi orinduit de la metohul sfintel EpiscopiT sä fie slobod a face
acest alis veris, carele sPi fie indatorat a le face de céra curata, potrivite la
fitil a nu curge si pentru a le va urma acestea sall pue la Re-care lu-
minare pecetea sa, ca la vreme de cercetare, gäsindu se luminarile en alte
amestecaturT si pr6ste, sä nu aiba cuvint de indreptare; iar ceT ce cu ca-
tahrisis ail vindut pana acum, atht pe anul trecut, cât si pe acest an, sá
platésca analogon acela ce va ajunge la paguba cump'erátorulul de la me-
tohul EpiscopieT, pre care dumn6ta sa I implinescT si sä, aibä. Divanul ra-
spuns d. s'a pus in fapta nizamul, precum din vechime a fost si s'a urmat
maT inainte, dându-i-se scire si cinstituluT comitet al politia-1811, Martie
19 (Cod. LXX, fila 64.)
Loghinov Polcovnic, Radu Golescu, Isaac Ralet, Manu Vornic.
www.dacoromanica.ro
376 V. A. URECHIX
Venitul gArdurhrituluT esto acordat miinAstireT Sf. Apostoll (1).

Cercetarea rinduitA de MilosevicT in 30 Ianuarie 1811, a ce veniturT
avea in trecut mönAstirea ChmpulunguluT, °A egumenul actual Arhim. Pimen
s'a jAluit eh mImAstirea din tolosul ce avea maT inainte, acum nu se foto-
sesee cu nimio (2).
Recuneiscerea dreptulul la vinAriciii al mönAstireT Anin6sa metohul
mitropolieT este din 20 Oct. 1811 (3).
Excelen(a Sa $eter.
Pentru rnadeaua virip.rel de cérA albà ce fac suditiT frantuzescl arètand
urmarea ce a fAcut Excelenta Sa, rèspunsul ce a primit de la consul Ledoux
cA acelor suditl dat soroc de sease lunT, pánä in care soroc sA
inconteneze, iar sorocul se incepe de la 19 Septembre si face DivanuluT
sciut, cA Episcopia Rhinnic de la acest soroc inainte va avea puterea pri-
vilegiurilor intocmaT.-1811, Septembre 28 (Cod. LXVIll, fila 10 v.)
(1 Carte de gcirduretrit a möncistiret SI. Apostoll.

Fiind-cA slujba gArdurArituluT din poptirele ce sunt sud. Saac anume :
Buda, Dumbrava, lihricenT, CAlugAren1 i ScheT este venit al mönAstireT
Sfintilor ApostolT; drept aceea s'a dat acéstA carte a DivanuluT, la m'Ana()
ce l'a orinduit cuviosul egumen al stinteT mi5nAstirT, ca sA caute
slujba gArdurArituluT, duph obiceiul co s'a urmat i pánA acum, la care gAr-
durArit macar cA mal nainte s'a fost intins 6menil armAsescT la unul din-
tr'aceste popóre de s'a amestecat a lua gArdurArit, dar prin cercetarea la
fata loculuT s'a fAcut indreptare si a r6mas gArdurAritul din numitele po-
Ore iarAsT miinAstireT, ca un venit ce l'a avut si l'a luat tot d'auna; pentru
care poruncesce Divanul d-v6strA Ispravnicilor al judetuluT, sA datI mhnh
de ajutor a putea stringe venitul m6nAstiriT.-1811, Maiil 18. (Cod. LXV,
fila 168.)
(2) Senatorul
CA archimandritul de la mImAstirea Cámpu-lung pArintele Pimen a dat

jaiba cA mönAstirea din folosul ce-1 avea mal dinainte acum nu se folo-
sesee cu nimio, i sA cerceteze documenturile ce le are de la teldmarsalul
graf Romantov si de la domnul 1811, 'anuario 30. (Cod. LXIII,
fila 66 verso.
(3) Carie de mili de vinetricift, ce la cremea vinnriciului s'a dat pe la

möncistiri.
Fiind-ch santa miinhstire Aninelsa din sud. Muscel, metoh sfinteT Mitro-
poliT din BucurescT, prin hriseive domnescT are a lua milT de vinAricia din
www.dacoromanica.ro
Schimb de case intre mitropolie i preotul Nicolae Schevofilacs, proin

protopop. Divanul intAresce schimbul in 23 Martie 1812 (1).
1) Reclamatiunea preotilor din plaiul PârscovuluT contra VtitafuluT Du-
mitrache, cA le impune asa disa «clac d vdtdgsed.»-1812, Noembre 29 (2).
sud. . . . . precum 'T va cuprinde chrisovul sa cartea, s'a dat acestA

carte a DivanuluT ce s'a orinduit din partea sfinteT MitropoliT
carele sA aibA a knbla impreunA cu vinAriceriI DivanuluT, sA scrie acest
vinAriciil ì fAce3nd dou6 catastise asemenea unul ca i altul, iscAlite fiind
si de vinAriceriT DivanuluT si de orinduitul sfinteT MitropoliT, din partea de
baril a numiteT m'ónAstirT sA nu se iea niel cleciuia15, niel cheltuialA pentru
iar ceT-l'alt1 banT pilnA la patru-decT, de vadrA, sti-T iea vinAriceriT DivanuluY
dupl coprinderea ponturilor vinAriciuluT de estimp; de care se poruncesce
taxildaruluT de vinAricitl de la acest judet intocmal sa fiT urmAtor.-1811,
Octombre 20. (Cod. LXXI fila 30.)
(1) Ignatie Mitropolitul Orel Ungro-Vlahiel la 24 Noembrie 1811, da carte
ClucerniculuT Chir Popa Nicolae Schevofilacs, proin protopop, ot maltalaua
sfintului George vechiti, sh-T fie de adeverire, cá sfinta Mitropolie aú schim-
bat Cu el o casa Cu pAmintul sä. Casa ceT (IA Mitropolia in schimb era
l'angA Mitropolie, clironomie de la rèposata preotésh Sanda, iar casa ce o
da in schimb popa Nicolae este din mahalaoa sfintuluT George vechiil, pe
ulita ce merge de la pórta de din dos a cutliT vechT spre sfinta VinerT.
Mitropolitul Ignatie dice, cA casa primitA in schimb de la popa Nicolae
este maY nouà i mal mare, deck cea de la Mitropolie i amblA Cu chi-
rie de 400 talen l pe an, pe cand acea cedatA de Mitropolitul este inchi-
riatá nurnaT cu 100 talen T pe an, decT schimbul este in avantagiul Mitro-
polieT. Popa Nicolae face schimbul numaT ca sA-T vie mal aprópe de tre-
bile sale.
Acest schimb e intArit de intkul Divan si aprobat, fAcendu-se dovadA
cA schimbul acesta este spre tolos al sfinteT MitropoliT, la 23 Marti° 1812.
(Cod. LXIX pag. 359.)
(2) Ccitre ski vital Divan, anafora.
IndestulA pliroforie va lua slAvitul Divan din alAturata jaiba ce mi-aiI

dat preotiT ot plaiul ParscovuluT din sud. Bugil in potriva vAtafuluT Du-
mitrache al acelur plaiú, pentru nedreptAtile i asupririle ce pAtimesc de
la dinsul, cad nicT o data nu s'a pomenit, a da preotiT i ircovnicil i preo-
tesele Octave banT cu nume de clacá vAtAgscA, si de la niel un vAtaf din
carT a fost 'Ana acum n'a suferit tagma bisericéscA acestea ce pAtimesce
de la clAnsul; pentru care rn6 rog slAvituluT Divan, ca sA fie strasnicA po-
runcA, sA laso pre preotT si pe tircovnicT in pace spre putea gvirsi da-
toriile lor bisericescI i sA se dea cuviinciosul nizam cu certare pentru
nisce protivnice urmArT ca acestea, spre a fi pildA si altor asemenea ur-
mArT. - 1812 Maiil 29.
Constantie
www.dacoromanica.ro
378 V. A. IIRECHli
»t) Pitac de la intAiul Divan, prin care in 26 Iulie 1812, inshrcinézh pe

biv 3 lea Vistier Nicolae Trasnea s mérgh la mönhstirea ColtiT, sh «para-
dosésch socotelile» de la fostiT epitropT (1).
n) Act din 1 Maiti 1828, regulând vinhriciul din judetul Muscel al Epi.
scopieT de Arges.-1812, Maiil 1 (2).
De la intdial Divan comitel.
Duph pliroforia ce ni se dh printeacésta anafora de chtre Prea osfintia

Sa phrintele episcop Buz6a, volnicesce Divanul pro sh mérgh la
plaiul ParscovuluT sud Buz6iI, unde prin scirea d-lor Ispravnicilor judetuluT
sA fach cercetare i dovedindu-se adevérate urmárile pirituluT vhtaf nu nu-
maT sA faca indestulare tacrmeT preotescT dintr'acel carT ail trimis
jalbh Prea osfintieT Sale si bdumné-velstrh Ispravnicilor aT judetuluT sh. nu
mal inghduitT de acum inainte a se face acest fel de urmarT; pro piritul
vhtaf aduch la Divan.-1812, Maitl 30. (Cod. LXXII fila 93 verso.)
Ignatie Mitropolit, Constantin Ghica, vice-presedinte, Isaac Ralet, Barbu
Vhchrescu, Vel Vistier, Vel Logork.
(1) De la intdiul Divan.

Dumné-ta biv 3-lea Vistier Nicolae TrAsnea, primind pitacul acesta al
DivanuluT, nurnaT decat sh mergT la mörastirea ColteT, unde sh cerT de la
epitropiT ce MI fost pánà acum, ca sh-t1 paradosiascb. socotelile mönhstireT
acesteia de venit nedate din vremea ce sunt orinduitT, pentru care te si in-
särcinézh Divanul cu epitropia acesteT mönhstirT ca sil o cau(T, si a. ur-
mez1 orinduelile ce sunt intocmite mal dinainte, ingrijind ca ah nu se fach
cel mal mic cusur la trebile mönástireT acestia pAnh la col mal mic lucru
do luat si de dat, fArh de pregetare.-1812, Tulle 26. (Cod. LXXI, fila 51 v.)
Ignatie Mitropolit, Isaac Ralet, Barbu Vachrescu, Constantin Varlaam,
Constantin Samurcas.
(2) Cettre shivitul intdiul Divan gi comitel at principatulul Valahiel.
Avénd sfinta episcopie, duph coprinderea chris6velor domnescT, a lua din

vináriciul judetulul Muscel, din popelre numite, cb.te doT banT i phrphrul
avându-1 eii dat asupra dumné-luT 2-lea logorét Dinul CrAsoiul, ce se orin-
duise in telmna trecutä taxildar slujbeT la acel judet ca sh-1 cauto in ere-
dinth pe séma episcopieT, si lipsindu-1 din trébh cumpërätoriT vinhriciuluT
domnesc mal inainte pan& a intra in primire de banT, am cerut baniT ce se
face a lua episcopia de la taxildarul col ce s'a rinduit in locu-T, anume
Zamfir Polcovnicul, si tot ghsind pricinuirl s'a prelungit para acum, ajun-
génd lucrul ca sA sup'ér si pro ipochimenele ce atí arkat cA aù fost cap
slujbeT si nimio folosind, md rog slá.vituluT comitet, ca de la cine se va
www.dacoromanica.ro
o) Acordarea de scutid preotilor de la pu§caria din Bucuresa 1812,

Aprilie 13. (Cod. LXX1I, fila 7.)
socoti ca, se cuvine, O. se faca implinire, socotesc cb.la cate pricinuid

aù arètat atat taxildarul, cat §i ceT mal marl al slujbeT, nu se vinovatesce
episcopia a perde dreptul ség.-1812, Aprilie 30.
Episcop Arge§.
De la I-iul Divan qi comitel al Principatulul
Väta§e de paharniceY, sa, apucT pe piritul taxildar Zamfir Polcovnicul a

implini de la dinsul bana de drepta mita a vinäriciuluT ce dupä hris6ve
are a lua santa episcopie de Arge, ea unul ce este, dupit cArtile DivanuluT
§i dupa ponturile slujbeI vinariciuluT, era dator sa o rèspunqa chiar la sfinta.
Episcopie §i apol el unde il va fi dat, iT va cauta in urmä osebit.-1812,
Mai ti 1.
Isaac Ralet, Barbu Vacarescu, vel Vist.
Intärirea ce s'a dat la anaforaua dumné luT Ve! LogofauluT la jaiba ce
a6 dat preotiT ot pu§carie pentru cererea ce o tac num4iT preotT al bisericiT
ot pu§carie. 4812, Aprilie 8.
De la Intcliul Divan qi Gomita
Primita fiind orinduiala §i mijlocul ce ni se arata printeacésta anafora

de catre dumné-luT cinstitul ve! Logof6t pentru ajutorul acesteT sfinte bi-
sericT ot pu§carie qi a preotilor de acolo o intaresce Divanul §i hotarasce
ca intocmaY s6.-§T aiba urmarea sa.-1812, Aprilie 13. Cod. LXX11, fila 7.
Manolache Cretulescu, Isaac Ralet, Barbu Vacarescu.
Intarirea ce s'a dat la anaforaua dumné-lul cinstitulur Vel Logorèt, la
jaiba ce a dat slugerul Barbuceanu ca a cump6rat venitul targuluT ot Mizil
al miinastireT S-ti! ApostolY.-1811, Iunie 15.
De la intaiul Divan qi Gomita.

De vreme ce prin cercetarea ce a facut dumné-luT Vel Logof6t se dove-
desee ca jaluitorul sluger Barbu este cump6rator de mal 'nainte, rèt1 §i t'Ara
de cuvinta s'a mal vindut venitul acestuT targ in urma la acel Anastase
de catre proegumenul Daniil §i rémane acea vingare cu totul in sema, iar
numitul proin egumen dator a int6rce baria luI Anastasie; drept aceea se
poruncesce dumné-v6stra ispravnicilor aT judetuluT, sa, cun6scetY de bun
cumpèrator pe jaluitorul sluger caruia sa i datT tot fel de mAna de ajutor,
a cauta §i a stringe venitul acestul térg ot Ga§tenT pe sema sa, iar pe Anas-
www.dacoromanica.ro
380 V. A. URECHIX
p) Tirgul Mizil continua a fi venit al m5nAstireT Sf. ApostolT. Venitul

tirguluT a fost vindut de dou6 orT in 1811. De aci un proces, tcrminat In
faveirea primulul cumpèrator.
IV. Din cel mal indepartat trecut, de-apururea a aflat biserica catolica
sub protectiunea StatuluT român muntean orT moldovén. In tóte hris6vele
de dar, de nisce ajutóre i scutirT ce Domnitorul acorda bisericilor cato-
lice, ail grija de a alirma, cä acele start sub ocärmuirea tt_iriT. La 1811, Aprilie
25 intilul Divan si Comitet munten, pentru prima data recunósce indirect
protectiunea AustrieT pentru biserica catolica (1).
Dam aci, In nota, actul definitive' vinTarT a mosieT tjotinga, din 1812
Aprilie 10 si August 13. (2)
tase cump6ratorul cel din urmä s. nu-'I ingaduitT a se amesteca GARY

de putin. (Cod. LXX, fila 90)
Rada Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Manu.
Por anca ce s'a dat la jaiba lui Barbu Clucerul pentru venitul tdrgului ot
Mizil.
De la lutdiul Divaii.Prea Sfintia Ta Parini° Mitropolit, din acésta jalba
veT lua Prea Sfintia Ta pliroforie de cele ce arata jaluitorul asupra careia
pric,ini fiind-ca dup1 cercetarea ce s'a Mont se dovedesee jaluitorul cum-
Orator de mal Inainte al venituluT acestuT térg dreptate are la cererea sa,
pentru care nu lipsim a face arëtare Preaosflintiei Tale ea sa se serie proe-
gumenuluT Daniil de a 'Intl:11.0e baniT celuT din urma cump6rator, flind-ca
Divanul acum porunca catre ispravnieT a nu cunósce de cumparator pe cel
din urma, ci pe jaluitor, caruia sa-T dea tótä mäna de ajutor ca sa caute
si sa stringa venitul acestuT térg pe séma sa. ca un intAiti cumpèrator.
1811, Iulie 16. (Cod. LXX, fila 70.)
Rada Goloscu, Isaac Ralet, Mihalache Manu.
(1) lata actul
«Cetindu se la Divan ac6sta anafora (a luT Ve l Logof6t de téra de sus)
pentru cererea ce face Egumenul Baratiei a vinde eu mezat acésta mosie
S'otânga (judetul DAmbovita) s'a trimes inteadins pe 3-lea Logofet Zamfi-
rache de la Divan a aròta acéstcl anafura cinstitulut Agent, ca nu care-vall
szi, fie vre o prieina in urma, adus numitul Logolét, ròspuns ca
cinstita Agentie nu se impotrivesce a vinde acésta mosie egumenuliff
ratiel, fiind-ca.li este sciut trebuinta pentru care viudo. De aceea dar po-
runcesee Divanul, staroste de negutatort sà urmezI a face mezatul
acesteia dupa, orinduiala.-1811, Aprilie 25. (Cod. LXV.11).
Ungro-Vlah. Mitrop. Vel Logokit, Rada Golescu, Isaac Ralet, Mih. Manu.
(2) Cdtre Sldvitul
Ambrosie egumenul BaratieT de aicl din Bucuresci prin jalba catre slit-
www.dacoromanica.ro
ToleranO religi6sa se manifesta i prin invoirea ce primul Divan acorda
vital Divan a cerut a i se da voie a vinde cu mezat o mosie ce are in

sud Dâmbovita ce se numesce Sotanga, care jalba a fost orinduita la cin-
stita mare logofetie spre cerceta're, unde infatisandu-se jaluitorul egumen
inaintea dumné-luY biv Vel LogofC,'tuluT Teodorache Vacarescu i facénd
cercetare incredintat egumenul ca insusT este peste biserica baratillor
ot Targoviste i ca voiesce sa vincjà mosia pentru prefacerea bisericeT de
acolo, si cä biserica de la Targoviste are mosie in sud Dambovi0 ce se
numesce Sotanga Mina i drépta a sa este adevérata. Mat de sineturile ce
are cat i prin judecatile ce s'ail intimplat a avea ca o drépta mosie
a metohuluT baraVeT póte O. o si vin4a, insa la meThastirile tèreT slobo-
rienie nu este a vinde lucru statator, dar baratia ne-avénd aface cu m5-
nastirile tèreT s'ar cuveni sa aiba, acésta voie, si de se va gasi cu cale de
catre slavitul Divan se va da porunca a se striga mosia acésta la mezat
prin anaforaua arétatà cinstiter logofetil slavituld Divan care anafora
citindu-se la slavitul Divan pentru cererea egumenuluT baratiel a vinde
eu mezat acésta mosie otanga s'a trimis inteadins dumi-sale treti Logofilt
Zamfirache de la Divan a arta acésta anafora i cinstituluT agent ca nu
care cum-vasT sa fie vre-o pricina in urma, i art adus numitul Logorét
réspuns, cä cinstita agentie nu se impotrivesce a vinde acésta mosie egu-
menul bara4ieT, fiind-ca este sciuta trebuinta pentru care o vinde, de aceea
dar mi se poruncesce de catre slavitul Divan sa, urmez eti a face mezatul
acesteT mosiT dupa orinduiala. Urrnator thud am orinduit telal de a strigat
la mezat acéstá mosie ce se numesce Sotanga din sud Dâmbovita, insa
Cu vad de merra in apa Ialomita, cu sat pe dinsa, cu doué vadurT de car-
cu live4T de fin, cu livery( de pometurT, cu locurT de araturT si cu
padure stinjenT 479, adica patru sute sépte-r,lecT si nouh, hotarita, impetrita,
precum cartea de hotarnicie ce este facutä, din lét 1808 Septembre 15 de
dumné-luT Iancu Glava biv Sluger za arie i Slugerul Gheorghe maT pc
larg arata petrele i trasurile acesteT mosiT, care strigandu-se la mezat
intru auqul tuturor de obste in soroc maT bine de patru lunT i arturdi-
sindu-se mustereT de obiceiù la prekul cel din urma, aú r6mas asupra dum-
né luT biv Vel StolniculuT Constantin Cioranul, stinjinul Po talen l 39 banT
15, peste care prq ne mal esind alt mustereil ca sa mal inalte niel din
vecinT, niel din altiT strainT &and de scire i in fata loculuT prin dumné,
lor IspravniciT sud Dambov4a í fiind-ca s'ati MulVimit i numitul vin-
ptor a o da mosia cu acest pret, saií i haraciladisit mezatul pe sérna
dumné-lul numituluT musterea stinjinul pc) talen 39 banT 15, care fac peste
stinjeni 479 talen l 18740 banI 105, adica opt-spre-qece mil sépte sute patru
gecT, banT o suta cincT, care banT num6rat dumné-lui la starostie
earl se vor da numituluT egumen vimpttor; ci fiind-ca dumné-lul numitul
musteria a cumpérat de la mezat num'érand i talen T 937 banT 3 la epi-
tropia nbstirilor, havaetul cutieT de milostenie la lea Po banT sase, sa i se
dea intarirea slavituluT Divan spre mal buna stapanire ca liniste. 1812,
Aprilie 10.
I6n Falcoianu Clucer, Gheorghe Starostea.
www.dacoromanica.ro
382 V. A. URECHIÀ
bäräVeT de a cumpéra un loe de cimitir, fiind-ch cel vechiti este neinch-

pétor. i pentru a obtine acésth invoire, preotiT catolicT cer interventiunea
inutild a agentuluY austriac chtre generalul Steter in Oct. 1811 (1).
Mal dhm in note chte-va acte de diverse procese i afacerT mönhstirese,
earl t6te probézh protectiunea acordath bisericeT de chtre Divan (2).
De la but Divan si Comilet.

Inthresce Divanul ca sh sthpanésch. dumné-luT Stolnicul Constantin Cio-
ranu in bunh pace acéstä. mosie *otânga din sud. Dâmbovita ca un bun
cumpérAtor de la mezat.-1812, August 13. (Cod. LXXII, fila 4.)
Manolache Cretulescu, Isaac Ralet, Barbu Vhchrescu.
(1) Excelen(a Sa Steter.
Cä agentul austriac Pi.cAndu-1 cunoscuth Excelente Sale, bothrirea preo-

tilor catolicesel pentru a cumpèra un loc larg si bun spre ingroparea mor-
tilor legi ion, fiind locul ce-I aü strimt, Divanul sä le dea ceruta voIe in scris.
1811, Octombre 5 (Cod. LXVM, fila 13 v.)
(2) De la ciiimciccIlnia Principatului (641 romanesci.
Zapciul cel orinduit vätaful de AprolT aducénd pe piritul grAmhtic

intea nóstrh, chruia facêndu-lintrebare cu ce cuvént saü temeiti de simfonie
tine odaia mönhstiriT si de a plhtit vre o chirie ? rèspunse, ch chirie n'a
dat, niel vre-o tom-1161h a fAcut, dar nhdhjduindu-se la cuvintele ce i-a
lis archiereul, ch I lash sh sadh ne supèrat, aü grijit odaia, a facut sobh
si a strins i lemne de iarnh; i s'a (lis dar, ch fárá tocrnélh in scris nu p6te
mal mult sh tie odaia, ce i s'a poruncit sh-sl caute ice intr'alth parte a se
muta, pentru care i se dede i soroc de 15 lile, in care vreme de nu va
urma a esi, poruncesce Divanul zapciuluT ce este orinduit, ca scótä
din odaie i färà de voia sa, spre a rémanea odaia slobodh mörastiriT.
1807, Sept. 28. (Cod. LIV, fila 88.)
Manolache Cretulescu Ban, Stefan Vhchrescu Vornic, Isaac Ralet, Con-
stantin Cretulescu Vornic, Barbu Vhchrescu Vornic, Anton Postelnic, Con-
stantin Bhläceanu Vornic.
Ceilre cinslitul Divan.
De la logofefia mare.DupA buiurdisma acesteT jAlbT, am adus inaintea

mea pre Slugerul Nicolao Chitescu, ce se aflh ingrijitor la trebile ArmhsieT,
fAcénd cercetare, insusT Chitescu arath, ch 'T este sciuth luminath hoth-
rirea 11.1hrieI Sale Prea Inältatulul nostru Domn de a da armasia la mö-
www.dacoromanica.ro
1ST0RIA ROMÁN1LOR 383
Doug acte curióse sunt cele urmatóre, carT atesta atat puternieia bise-
nastirea Radu-Voda, cal si tal. 40 pe an china pral/Miel mönastirii ce a

avut'o langh pórta puschrieT, si la facerea zidirilor puscariT luat in cu-
prinsul caselor ce se l'acuse pentru Departament, avénd trecuta aceiasT
anafora in condica puscarieT, si ca mal nainte prin mana sa platit mg-
nastiriT, iar pre anul trecut si pre acest urmator an pana acum, fiind fost
rgposatul Sardar lón incarcat de stringea tóte veniturile armasier nu s'ají
dat, decT armasia fiind daten.° a plati acésta chirie pentru locul mönhstiriT
ce tine, gasind cu cale sà se dea porunca cinstituluT Divan catre Slugerul
Chitescu, ca urmand hothririT porunciT domneseT, sa dea la mgnastire acésta
chille, si sä iea rgvas de plata dupa orinduiala.-1808, Februarie 14. (Cod.
LIT', fila 255).
Isaac Ralet Vel Logofgt.
Anaforaoa ce s'a fdcut la jaiba ltei .Dimitru kn, arendasul
din sud. Ialomila a mara stirii Dealului cu Apostol.
Prea Intilfate Dame,
Dupa luminata porunca InaltimeT Tale ce mi se da la acésta jaiba a 1111

Dumitrache, arendasul moiei Fagalia, din sud. Ialomita, a sfintel m %Asile'
Dealul, zapciul cel orinduit CeausT de Aproc,1T l'a infatisat inaintea mea cu
piritul Apostol cel ce are cumpgrata de la mönästirea sfintulul Spiridon
noü vama pescelui din baltile ot. sud. Ialomita, care este mila ingnastiriT
sfintuluT Spiridon notí, i facénd cercetare vg(,lum luminat chrisovul MarieT
Tale, ce are mgnastirea sfintuluT Spiridon noti, cu coprindere chiar asa:
din t6ta baltile i iazurile ce se incep din dreptul FagalieT sud. Ialomita,
si pana in hotarul IlräiIil sa iea mönastirea in tréba ce se lua mal nainte
de vamesT domnescl intocmaT dupä obiceig, afara din muele ce vor fi avénd
alte meinastirT cu chrisóve saú cartl date mal nainte, cacT acelea ati sa se
urmeze a se lua de acele mgnastirT, precum se va fi luat, asisderea si sta-
panul mosiel sa-si iea deciuiala pe deplin; am cerut dar de la jaluitor
arate ce sineturi are mönastirea Dealu, pentru acésta balta, si aduse o copie
adeverita de dumné-lor Ispravnicil ot sud Dambovita, sc6sa dupa condica
mönastiriT in care copie se coprinde o hotarnicie a SerdaruluT Obedeanu,
NOMA de rgposatul Stefan Voda, Racovita, cand hotarit t6te
tgriT de catre Dunare, argtand ì balta acésta de pricina, ca este pe mosia
mgnastireT, i osebit alta copie de pe un perisdos chrisov vechig al rgposa-
tuldi Radu Vocla sin Mihnea l'oda de anT 193 intru care argta tóte
mönastirii cu hotarele el', si seria i pentru balta Caminita, care clise ca
este acésta, ea sa iea mónastirea qeciuia1a din pesce, i din stupiT ce va fi
partea domnésca si din altele, i din glóbe; dupa care 4ise piritul Apostol
cà pentru a lua deciuiala nu se impotrivesce niel acum, iar pricina
este pentru intreiala, i acea cere dupti chrisóvele ce are mgnastirea sfin-
tuluT Spiridon; impotriva iarasT oise jaluitorul, ca mlmastirea DealuluT ar fi
luat tot-d'auna acésta intreiala i cà s'ar fi intimplat i judecatï; i s'a ce-
www.dacoromanica.ro
384 V. A. IIRECHI
riceT cilt si conducerea morali a familiilor. Din primul act de la 18 Ianuarie

1808, se vede ci un frate este recunoscut vinovat pentru fapti netrebnici,
pentru ci âmbli sA cAsitorései pe sora sa cea micA Inaintea celeT marT,
farei de lege, Mel a facut ierologie, care este popriti de prea sfintiT patriarhI
si de mitropolit aicT In t6tA 6r5. (1).
rut dovadi de acele judecAtT, si dupä, ce i s'a pus soroc de cate-va ile,
n'a adus nimio; s'a vOut si anaforaua logofelieT ce este cu luminata po-
runci MArieT Tale, prin care s'aii adus pricina in judecati, aid ar6tandu-
se coprinderea chrisóvelor, si s'a infitisat intAiii cu egumenul Slobozénu
carele s'a apèrat cii jiluitorul este cumOrAtor venituluT, si sA se duci a
réspunde la judecati; decT intreiala 'End varni domnései si mònistirea
santuluT Spiridon nog avêndu-o hiriziti prin luminate chrisóve cu cuprin-
dere ca si se pizésch muele ce ati alte mönistirT, si la miinistirea Dé-
tuluT nefiind chrisovul coprinptor de acésti mili, ci acel chrisov ce It
arati, dupi ce este vechiti de anT 193, apoT are coprindere numaT de qe-
ciuiali, la care cleciuialA, nu se Impotrivesce a ise da, dreptatea este a
mönistiriT stintului Spiridon noù; pentru care gAsesc cu cale, ca jiluitorul
cel ce a luat vama dinteacésti balti ot FAOlia sA o dea la piritul Apostol
eumpërAtor de la mtinistirea stintuluT Spiridon noti si zapciul sA urmeze
a face implinire urmându-se si de acum inainte a se lua tot de meini-
stirea stintuluT Spiridon acésti vanni, iar hotirirea cea des6virsit r'e'rnâne
la MAria Ta.-1807, Maia 6. (Cod. LIV, fila 102.)
(1) Catre cinstilul Divan.
NoT Inch din aria trecutT cAnd am mers acolo la ampulung, am price-
put si am vèlut petrecerea pIrltuluT Nicolae ci nu este buni si l'am sfi
tuit indestul ea si faci pArisire de netrebnicil, si si se silésci a-sT cisitori
surorile dupa ipochimene cinstite, aflAndu-se de atunci in virsti, si pentru
jiluit6rea mal In urmi a si fAcut vorbi cu un Dumitrache Urianul om cin
stit, de ispravA, pAmIntean de acolo, si dupi pricina nestatornicil si uri-
ciuniT ce se vede cii a avut numitul Rucireanu asupra jAluitóriT soni-seT,
niel ptini acum nu s'a sivIrsit cAsitoria; acum dar fiind-ci a limit si acésti
netrebnici si fail de lege urmare, netrebnici lieem, pentru cAcT Ambli si
cisitorésci pre sora sa cea raja inaintea celel marl, firi de lege, cieT a
ficut ierologie, care esto popriti de prea sfintiT patriarla, si de noT aicT In
t6tA téra de obste, gisim cu cale, ea cinstitul Divan politicesce cu nium-
basir orInduit intr'adins prin marafetul dumné-lor boerilor ;spravnici de acolo,
si iea pre jiluit6re, si o faci teslim in mâna soni-seT medelniceresil, ca si
locuiasa acolo pani la cisitoria eT, dupi cererea el, si nu numaT si nu
fie supArati de aceT talen l 900 ce i ati luat din casa pArintésci, carT socotim
a fi de trebuiM,A imbricimintel si inciltäminteT, ci si se osAndésci pIritul
cu porunca cinstitului Divan, a-T da si pe OM qioa cAte talen l deli, pentru
hrani si pb.ni cAnd se va cisitori, apoT noT bisericesce vom anirisi iero-
loghia, si vom pedepsi bisericesce pre ceT ce ati fost pricini de s'a sAvIsit.
1808, Ianuarie 18. (Cod. LIV, fila 223.
D. Mitropolitul.
www.dacoromanica.ro
!STOMA ROJANILOR 385
Al 2-lea act amintesce cum un Andronic devine bigam inseland biserica

si ce pedeapsh i se da. (1)
De la Divan.
Cu cale fiind anaforaoa prea sfintiei sale parintelul mitropolit, o intAresce

Divanul; pentru care si orinduesce pre sluga MarieT Sale pre Vornicul
aprod VatAsescu, sa mérga i sa fad, urmare intocmal precum in dos se
cuprinde, i apoT sa iea negresit pre piritul Rucareanu dimpreuna cu diata
réposatuluT tata sèü, i orl-ce alte scrisorT si socotelT ale casi!, si sa le aduca
aicT la Divan ca sa'sT dea seamA de parintésca pereusie ce a rémas, spre
vedea Divanul de este bun iconom, Iiind la mijloc fete siSrmane, pentru
care se cuvine a se face cuviinciése ingrijire.-1808, Ianuarie 19. (Cod. LIV,
fila 233.)
*tefan Vacarescu, Barbu Vacarescu, Antonie postelnicul, Constantin B5.-
laceanu, Vel Vist., Vel Logoa.t.
(1) Ccitre Excelenta Sc d-1 general major i cavaler Commino vice-president

la Divawnlui, de la 'WNW Divan gi Comitet al principatului Valahiel.
«Avem cinste a arilta Excelentel Tale, ea Prea Santia Sa parintele mitro-

polit prin anafora de la patru ale urmatéret lunT, ne-art facut artItare, ca o
Smaranda véduva, arkandu-se venita aicT in vara trecuta de la Craiova
(lupa cererea eT pre cununie, cu scirea bisericiT a luat intru casatorie pre unul
loan Andronicu si de loe necontenite prigonirT a avut cu dinsul la mitro-
polie, iar la 3 ale urmatéreT lunT aratA preaosfintia sa cà viind un negutator
a cerut voTe a cununa pe o sluga a luT anume Gheorghe cu o slujnica
Smaranda, ctiruia i s'a dat i ravas dupa orinduiala, iar a doua di a luat
pliroforie urea Sfintia sa de la chiar Ion Andronic barbatul Smarandel, c5,
acel negutator ce a cerut voie a cununa pe o slujnica Cu o sluga este insusT
el, Gheorghe, caruia iT dice si Hormuz, si cum ca cununat cu sOa
luT Smaranda, sub numele de slujnica, i sluga; pentru care macar ca acest
fel de cununii ce se fac cu inselaciune nu se 1in in séma de biserica
rì,4nan netrebn ice, dar pentru obraznicia cu care s'a arétat numitul Gheorghe
llurmuz, sa insale biserica i sa hratpéscä soAia altuia, cum si ea avénd bar-
bat cu cununie sA-1 lase si sa iea pre altul, face cerere, Prea S14ia sa a se
pune in lucrare pedépsa lor intocmaT dupti hotarirea pravileT, spre pilda
si altora; care anafora a Prca SfirqieT Sale orinduind'o Divanul in cerce-
tarea dumné-lor boerilor nomilii, spre a arka ce povap, daù pravilele pentru
acésta, de unde ne-a venit anaforaoa, ca cu Lae ca pentru acest fel de inse15.-
eiune pravila, inteadins la pravilele politicesa nu se afla, dar pentru ceT co
scirt adevérul si nu-1 spun si inteacest chip insala pe dregatorT de iatt voie sal
porunca, scris este curat la pravila politicésca, ca uniT ca aceia srt se pe-
V. A. Urec1,i4 !starlet Roman ilor. 25
www.dacoromanica.ro
386 V. A. URECHIÀ
Sub influenta deprinderilor muscalescI, respectul fariseesc al bisericeT de

catre guvernantY, este in 6re-care sporire. Alth data, in trecut, vèglurám nu
numal nevoit, dar chiar impus ispravnicilor controlul asupra chiar protopo-
pilor. In 23 August, 1807, Caimacamia reprimanda pre Scarlat Gradisténu
ispravnic de SacuenT, dupa reclamatiunea episcopulul de Buzèti, cacT acel
ispravnic «nu cauta numaY trebile judetuluT, dupa orincluiala, ci se amestech
si in tagma preotésca.» pisul ispravnic, nu s'a fost sfiiit de a inchide si
a globi pre un Iacob Diaconul. Chimacamia desaproba fapta si hotärasce
ca ispravniciT ail a face «numaT cu locuitoriT mirenT al judetuluT (1).
Scurta administratiune a bisericel sub Mitropolitul Ignatie nu pare sa
fi fost in folosul eT din respect material. Cand se retrase din Mitropolie,
EpiscopiT, earl constituise locotenenta la finea luT August 1812, ail con-
statat o fórte rea stare materialA a MitropolieT, ha inca Ignatie a ordonat
iconomuluT MitropolieT, in momentul plecareY, sa nu se presinte nimèruT
depsésca cu pedépsa plastografilor si pedépsa acelora este sh, se fach, sur-

ghiun, dupa obiceiul pamintulur; care anafora a boerilor nomiki a si intarit'o
Divanul cu hotarire ca pre acel Gheorghe Hurmuz ridicAndul de aid zap-
ciul spätaresc sal due& surghiun la m6nastirea Sinaia din sud Prahova, iar
pre Smaranda, de nu o va voi barbatu-sèqi sà o mal tie si pe ea iarasT zap-
ciul spätarescu si sh o due& la schitul Viforita de calugarite, din sud DiI'm-
bovita; pentru care acésta nu lipsesce Divanul cu cinste a face arkare
ExcelenteT Tale ea sa avem cinstit rèspuns de urmare.-1812, Martie 17.
(Cod. LXVI, fila 198.)
Mano!ache Cretulescu, Isaac Ralet, Barbu Vacarescu.
(1) De la Cainulehmia Principalului reril Romanesel.
Cinstite dumn6-ta frate biv Ve! Logof6t Scarlat Gradisténu, ispravnic ot

sud Saac, Sfintia Sa phrintele Epidcopul Buz6uluT, ne !licit arétare, ea dum-
né-ta nu cautT numaT trebile judetuluT, dupa orinduiala, Cite amesticT si in
tagma preotésca, precum si inteaceste dile ridicand pre un Iacob Diaconul
nu numaT cä l'aT tinut treT sè'pt'émini inchis la gros, ci Inca i ai cerut si
talen una suta, glóba, care acésta urmare a dumi-tale nu este cu cuviintii
pentru a dumn6-ta ca un ispravnic aT a face numaT ca locuitoriT mirenT a't
judetuluT, iar la tagma preotésca intru nimio nu aT a te amesteca, ci orT-ce
pricinT va fi intre preotT si diaconT, a-T datorie a-T trimete la protopopul
judetuluT ca IA, le cerceteze dovada lor si sa faca cuviinciósa cercetare duph
vina fie-caruia. Decl pentru acésta dumn6-ta sa ne insciintezT cuvintul pentru
care al tacut o asemenea urmare si de acum inainte sa nu aibT amestec
In pricinT bisericescT.-1807, August 23. (Cod. LIV, fila ¡58)
www.dacoromanica.ro
iStORIA ROMINtLOR 887
socotelT pentru administratiunea luT. Acésta obligh pre primul Divan sh

cérh. luT Ciceacoff i luT Cealtuchin instructiuni de urmare (1).
Consulul frances Ledoux, serie din BucurescT, in 20 August 1812, ch
Ignatie mitropolitul «installé ici depuis 3 ans, par la cour de Russie reçoit
l'ordre _de partir, pour la Crimée.»
Odath cu semnarea tratatuluT de pace de la Bucurescl, Divanul i in
urmh chimAchmia luT 16n Caragea, rechiamh pro DositeT la scaunul archie-
piscopal. Curind insh, cum vom vedea, el va da «paretesis» §i se va pro-
cede, duph cererea DomnitoruluT Caragea, la alegerea unuT non Mitropolit.
Biserica din Ardeal.

In biserica Ardelénh se ilustrézh la aniT acestia Ión Bobb, episcopul
gAra§uluT, care ajunge a fi numit sfetnic intim aulic si la 1809, Aprilie 25
capkh cu deosebith solemnitate, prin mânele guvernatoruluT Ardélul uT George
I3anfi, la Cluj, in presenta «mal marilor patrieT» ordinul Leopold.
La acésth ocasiune se rostesc discursurT in limba latinésch, de care maT
jos ne vom ocupa.
Un fapt care c4unézh 6re-care miscare favorabilh intre romaniT din
Ardeal este instituirea la 1807 a canonicilor. Cu ocasiunea instalatiuniT
canonicilor de chtre Episcopul I6n Bobb so rostesce, la 1 Iulie 1807, o cu-
vintare in numele cleruluT b'eIrán, de laudh pentru Bobb, care mal apoT
s'a tradus in romhnesce de Dimitrie Vaida de .5ovnezo, in Noembrie 1813,
(1) 1-til Divan catre Ciciacof.

((Cu plecticiune embereclisim dare Exc. Ta acésth copie duph, ariitarea
ce ne-ail fAcut Prea Sfintiile lor parintiT EpiscopY, din care se va da Exc.
Sale, pliroforie pentru starea sfinteT MitropoliT, intru care aù 16sat-o Prea
Sfintia Sa phrintele Mitropolit Ignatie i pentru lipsa ce arch, iconomia
acestel sfinte case spre intimpinarea cheltuelilor de la trebuinci6sele; chtre
acésta maT embereclisim Exc. Tale si osebitä copie duph pitacul ce a Ihsat
phrintele Mitropolit asupra plecilreT Prea SfintieT Sale la iconomul sfinteT
poprindu-1 a nu arka la nimenT socotéla MitropolieT, duph, cum
pe larg ve! lua Exc. Ta pliroforie din coprinderea pitaculuT, ci fiind-ch
ingrijirea sfinteT MitropoliT privcsce asupra tuturor boerilor, ca una ce este
obstésch murnit acesteT rT, duph datoria nòstril nu lipsim a le face Vote
aceste cunoscute Exc. Sale, gandindu-ne sA avem porunch co urmare
mhne a se face la acésta. 1812, Septembrie 3.
Isaac Ralet, Barbu Vhchrescu, Const. Varlaam.
Chtre Cialtuhin a comunicat I-ul Divan acesteasT lucrurT, la 2 Septembrie
1812, cerCmdu-T sh. le comunico luT Ciceacoff. (Cod. LXVI, fila 242).
www.dacoromanica.ro
388 V. A. IIRECHIL
In acelas an tipArindu-se impreunA cu cea 1-altA disertatiune In tipografia

seminaruluT.
SA analisAm putin aceste doun cuvintfirT incepénd cu cea mal veche (1).
AcéstA cuvintare rostitA la 1 Iulie 1807 in Blaj, avu de obiect de a ser-
bAtori pro Ión Bobb cu ocasiunea instalAreT canonicilor si anume: protopres-
biterul sail prepositus Dimitrie Calan teolog din Viena; canonical lector
Avram Mihaf,4; canonicul primiterius sail cantor km Para ; canonical ecle-
siarc, sail Custos Vasile Filipan ; canonical scolasticus Ión Nobile din Ji
bet; canonical cartofilax Dimitrie Vaida de Sosmezo (pe românesce Glod);
si al 7-1ea canonic teologul Dimitrie Calan cel tinnr, secretaral episcopuluT Bobb.
In cuvintarea sa oratorele bisericesc dice cA : dioa de astA-dT ne este
nouä, acestuT dietezis (diecesA) si tot némuluT românesc intro tóte dilele
cea ma de bucurie si cea mal fericitA, pre care cu suspinurT ail dorit-o
pArintiT nostri sO o vadO si nu a vèlut'o si pre care urmAtoriT tot d'auna
cu multAmitO vor trebui sA o cinstésca.
Oratorul face istoricul scurt al situatiuneT dieceseT In trecut ca sa rti-
sarA maT bine laudele pentru episcopul Bobb din starea actualA a bisericeT
Bisericile cele próste, vestminte impósibile, jertfelnicul coperit cu sdrente,
potire de lemn pentru sfintele taine PreotT, de altA parte, fOrA invé-
tAturA. adevnratT cersetorT, lipsA de tipografie, lipsA de cArtT tAlmAcite pen-
tru bisericA, asa a si acum constath. oratorul «lucru fórte trist este a veden
mal in t6te bisericile si acum cArtT nu tipArite, ci fórte prost serse In
limbo ruséscA, limba care numaT la putinT dintre preotT si doar numaT
aceia carT a fost rusT de ném o scin.» Limba ruséscA a incetat In biserica
ArdéluluT, serie Vaicla Dimitrie, numaT dupl ce s'a intemeiat tipografia
din Blaj prin episcopal Petru Pavel Aron. TotusT si dupit aceea preotiT care
invntase a citi ceva sérbesce, doar ca sA se arate mal invtitatT decat altiT
tot continuer a chnta slavonesce de si nu sciati nimio, tocmaT asa cum in
Principate preotiT earl nu sciatl grecesce 'si permiteati sh. &ante in acéstA
limba pro care numaT cht o stalciail de dicean bunA-6rA: aghios atheos in
loc de aghios o theos, decT sfinte ateule in loo de sfinte Dumnedeule. «Oh!
si mare nefericire ail fost aceea pentru némul romhnesc, putinT ati putut
invéta si a se destepta spre evlavie, de vreme ce acurn IA:AA slujba romA-
nesce fAcéndu-se, si inch in multe locurT putin sporesc in credinth si evla-
vie.» (pag. 22).
Nu urmArim istoricul ce lace oratorul al diversilor episcopT predecesorT,
cAcT acésta ne ar dephrta de scopul urmArit de noT. Sub acestia biserica
(1) Pag. I-ia a c.irtels aCuvIntilrI In einstea ExcelenteI Sale Iòn Bobb.»
www.dacoromanica.ro
çi mal ales scéla face un pas inainte. Cu deosebire oratorul pune in realt
meritele episcopuluT Petru Pavel Aron pentru ajutórele date scóleI.
O important& stilruinta pune editorul arel de care ne ocupám intru a
recomanda cleruluT românesc studiul limbeT latine, nu numal din punctul
de vedere al bisericeT, dar si pentru ch invOind limba latinésa, mult s'ar
immulti i trebuinci6sele invtaturT, fiind acésta limb5, una din cele te-
meinice, in carea cunoscutl fiind creclinciosilor sunt mal tare sciii4ele
15.tite decfit in limba greasc5.....»
Cuvintarea a doua de la 25 Aprilie, 1809, la ocasiunea decoarel Episco-
puluT Bobb, cu ordinul Leopold este mal mult un panegiric al EpiscopuluT
si al Imp6ratuluT Craiil al Ungaria Oratorul aratä t6te relatiunile bune
ale bisericeT romtme unite cu scaunul imp'ér&tesc.
CAP. XXI.
Cultura publica' routeinci.
Intrarea Rusilor in Moldova si Muntenia, si rsboiul ce apol se incinge

Cu Turcia, nu sunt de naturA a favori mersul inainte al saelor si in ge-
nere al cultureY nationale. NumaT Blajul continua a fi focarul acesteT cul-
turT. In Ardeal si Banat lucesc inainte luminAnd natiunea, ce! maT multl
din mara bArbaV, ca Samuil Clain, Petra Maior, Cichindeal, Vasile Aron
*inca!, etc.
In Muntenia totusl nu Vote scolile inchis din causa rèsboiuluT. Lam-
bru, ilustrul profesor grec din Bucuresd, nu maT continua a exercita in-
fluenta sa cultural& (cAcT a murit la 1805), dar ea däcluse deja societAtil
bArbaV distinsT i inv'elatT, ca Pop, care la 1803 tipari la Viena Met,ica
sa (1) orT ca marele Vornic Grigorie Brtincoveanu, fiul mareluT Ban Ma-
nolache Brancoveanu. Acesta traduce din latina si elena:
Elemente de logia «Erotzok virls XoTty.1-js iiensfIc cpcXon?Esq» de IW Torra
ATvemstos, 1 vol. 8, Viena, 1808 (2). Acésta traducere din limba latinA este
citatà de Leake (Rescherches in Grecia). Acesta Il numesce ((one of the
head master of the college of Bucarest.»
Filosofla moral&, 3) Istoria FilosofieI de loan Gotlieb Heineccius
(Viena 1808).
Nu maT putin insemnatT fur& si altI discipoll al lul Fotiade Lambru,
Z-vo6E8 K.Metptxtç 6:61:a£ pi (515 pagine si supl. 62, pag. 80, 1803. Viena. Despre Lanibru
verlI Revista Istoria de Gr. Tocilescu, VI, pag. 132 133. Despre Pop, ve4I Rangabé. Isto-
ria liter. grécI, I, pag. 97.
Ve41 No. 11.286 a catalogulul de arti al Bibl. Urechi5. din Galati.
www.dacoromanica.ro
390 V. A. URECHII
precum Ctimpinénu, Vilara, Hrisoscoleil, Brezoianu i chiar acel bArbat,

care maT apol va fi Neofit Mitropolitul. Sunt numerosT bArbatiT cult1 cari
scria in limba grécä. D. Moruzi publicA la 1811 la Lipsca Ter*ono; §i Nex
arcXo EXX/vtwil. FemeY culte ca Ecaterina Sutu interpretézA dia-
logurile luT Focion, dedicb.ndu-le alteT feme! culte : Efrosina Calimah Sutu.
Am spus deja aiurea, cA luT Lambru iT va succede Vardalah la 1812, de la
care Poteca i Petru Poenaru î1 aprind Melia cu care la rindul lor vor
lumina natiunea lor.
hare dascAliT, earl se ilustrézA pe la anil de earl ne ocupArn, avem de
a numi si pre preotul Polizu Conto, care la 1806 tipäri unele &Art.! (1). Despre
Conto aflAm mentiune in colectiunea de documente Hurmuzache (vol. II, supl-
I, pag. 319) insA nu in avantagiul luT. Se pare c6. Conto singur isT acordase
decoratiunea legiuneT de onóre, dupA intórcerea sa din Franta, unde, ca multY
greci din Fanar, mersese in afacere politica. Din Bucuresci, la 13 August
1805, agen tul trances S-te Luce scria dare Talleyrand cA :
«CatA s& previn pre A. V. c& totT GreciT Astia earl se intorc din Franta
se del de agentI ai guvernuluT trances. ET vorbesc despre cele mal
personage ale imperiuluT, ca i când ar fi avut onórea de a trAi in intimi-
tatea lor. Un 6re-care cAlugär, Polizo Contu se dAdea si el ca membru al
legiuneT de onóre» (2).
Scólele cu romilnéscA continuA, fArA a face progrese vOute. Din
condicele de documente ale archive! StatuluT i acole ce posedem in§i-ne
vedem cum scrisórea limbeT române este tot maT prósth, maT necetétA, maT
ieroglificä,si a brum& de ortografie de la inceputul sec. XVIII este WI' alteratä.
Limba pe tag Oioa insA primesce un noil aluvium de la MuscalT. Ge-
neraliT muscalT introduc längä cancelarla românéscil a DivanuluT o can-
celarie cu limb& ruséscA. ET pretind ca impiegatiT de la vAmT si de la frun-
tariT s& scie rusesce. TotusT RusiT, societatea lor inaltA, inc& de sub Ecate-
rina, fiind cu totul intratT sub inriurirea limbeT francese, acéstA limbA, care
a strAbAtut pAna si in cancelariile micT rusescY, va continua a lua intAietate
in societatea boeréscA romanA, ha i in cancelaria DivanuluT va da ocasiune
sA se introducA, pe längl catT.va termenT biurocraticT rusesd, un num6r
mare de vorbe trances° ca: comisie, comisariat (Cod. LXV, fila 36 v. in 20
In 1806 Polizon Contu Ioanitul tipari la Viena un volum care maT apoT fu tradus
In romannsce si tiparit la 1811 la Sibia. Ve41 mal departe despre el.
«Je dois prévenir V. E., que tous ces Grecs qui reviennent de France
se donnent pour des agents du gouvernement. Ils parlent des premiers per-
sonnages de l'Empire comme s'ils avaient eu l'honneur de vivre dans leur
intimité. Un certain moine, Poliso Condou se donnait aussi pour membre
de la Légion.»
www.dacoromanica.ro
Maiti, 1810), comisioner, comision (LXV, fila 70 v.), particulier, documente, pre-
ten0e (Cod. LVI, fila 55 v. si LXI, 120.) Deja la 1792 Iunie 25, acésta vorba
intrase in limba româna cu forma: pretentione (Cod. XIX, fila 459), raport
(LXI, 16); curier (LVIII, 4), monetel (LXI, 2), transport (LXI, 42), cancelarie
expeditor postal (LVI, 69) ; bagatel el , sechestru, faliment (LXI, 51 v. din 4
lanuarie, 1810); originar original, bilanful datoriilor (LXIV, fila 100 v. la 10
August 1812), depositon (LXIV, fila 105, 1812 Sept. 12), conversatie (in «Cartea
de mana pentru bine orinduita economie)) de Gregorie ObradovicT, Buda
1807); in contra, experientie, societate, in comun, clasuri, securitate (aceste vorbe
din «DidahiI» de Petru Major. Buda, 1809), obligare, construe iune, (IorgovicT :
Observa01 de limba romAnésca, Buda, 1799.)
Nu-T vorba i fara de RusI limba francesä inriuréza asupra limbel ro-
mane: prin casele boerilor s'ati introdus multI dascäli de limba francesh
apol' vitejiile pre t6ta diva devenite legendare ale luY Napoleon orT Napa-
leon Bunei parte nu puteati sh nu nasch un curent Galofil, care sh aibb, in.
fluenteputernice asupra cultureI române, precum deja constataram acésta
inriurire sub Iacob Mitropolitul Moldovel, traduc'étorul luT «Critil i Andro-
nius» din limba francesa. Frum6sa colectiune de carp trancese ce adunase
Enake Vacarescu inch' in secolul trecut dovedesce cum boerimea cultiva
acésta limba inca de pro atuncI (1).
Inca din finea secoluluT al XVIII, in Ardeal s'ati afirmat cele dou'o" scolT
in limba: scdla latinizantti §i cea .bisericacti, care conserva limba asa cum
era in cailile vechT. Pasul asupra acestel scolT o avurà Petru Major, Paul
IorgovicT, Tichindeal (2).
0 bunä, parte din acéstä colectiune este in posesiunea biblioteceT Urechil din Ga-
latI. Mal* pe fie-ce carte se aflä, semnätura, ha si adnotatiunT de la Enake Växlreseu orT de
la vre-un urmas al la
Paul Iorgovici. Observap de limba ronuinésec _prin Paul lorgovid
filcule, 80 Buda, 1799.
Cartea este dedicata luT Iosif Ioanovicl, pravoslavnicul episcop al Var-
seOluT, CaransebesuluT, LugosuluT, Oroya, Mehadiel
IorgovicT este neolog si precursor luI Cipariti in ortografie i folosesce
vorbe ca: obligare, construcfiuni ; el scrie nome in loc de nume, pro ft II scrie
prin Sc, in cundsce, sciinfet; scrie sunt in loo de sint.
IorgovicT face sc6la i Tichindeal, e discipolul Lill in materie de limba;
vedl cartea luI Tichindeal : «Sfaturile intelegereT coi sanat6se prin bine
inte/eptul Dositeiti ObradovicT intocrnite, iar acum intr'acésta int6rse dupa
limba sérbésca i inteacest chip intru limba daco-românésca ased.ate.»
80, Buda, 1802.
E o traducere de Tichindeal, inv6tator in Beskerekul mic. In acésta
traducere Tichindeal aplica regulele de limbl si de ortografie ale luT Iorgo-
www.dacoromanica.ro
392 V. A. URECHIA.
Scóla latinizantd nu despretuesce vorbele francese §i vedem de aceste

utilizate ca §i in Principate, ba mar mult decta in acestea, in Tichindeal
Paul lorgovicr, P. Maior. Ca O. se vada mal cu inlesnire progresele §i di-
rectiunea in care limba nóstra a progresat, credem util sa amintim aci
despre unele carp didactice de la finea secolulur trecut punéndu-le in
paralel cu carp didactice de acela§ gen din secolul al XIX-lea.
SA. luam de exemplu: Elemente aritmetice arel ate firesce, acum intairs tipdritd
in dilele prea luininatulul gi prea Indltatulul domnului nostru Alexandra /6n Cali-
mah Voevod, de Amfilohie Hotiniul 4 ' in Ia§T.
Eca principala nomenclatura din acésta aritmetica. Numire orr «flamer
carat, decinl, sute, decine de mil, dili6ne, patruli(Me. Adunare =sonare.
Scdelere = tragere. Ineredinfare = probd. Apor: fnmulfire, impdrfire.
Putinr anr inainte de aritmetica lur Amfilohie Ilotiniul, se tipäria la
Viena, pentru §c6lele romAne din Banat §i Ardél alta. aritmetica.
La finca secolulur trecut se tipäresc primele Aritmetice in limbo, ro-
manésca.
Cea mar veche este cea tiparita in 2 limbl: nemtesce §i românesce
la 1777 (1): -
«Ducere de mâng, catre Aritmetica. Sati socotela pentru tréba prunci-
lor româneseT color neunitilor ce se invata in §cóle (sic) cele micr. Se
vinde fara Iegàturä cu 15 Cr. Cu dovoirea stapAnitorilor. Tiparith in
impòraptórea cetate Bed la Iosif de Kurtbec Illauricesc de curte tipogra-
ful §i vinc,lator de carp in anul 1777.»
vier, ha chiar in prefata cartel' (pag. 15) dice ca. Paul IorgovicI in obser-
vatiile sale despre limba daco-romtmésca, dintru o negrraita, dragoste catre
folosul de ob§te, al natiei sale, fórte intelept a descoperit cuvintele limber
nóstre eel' daco-romaneser, ar'étând cum am putea aduce limba nóstra la
originalul el eel adevérat » (vedr pag. 10, cóla 1, tom. VIII din Istoria
Rom. de V. A. Urechia.)
Ca ortografie : om bon=om bun ; nome=nume ; pone=pune ; po!e=peite;
*i pro cánd Tichindeal propaga neologismir in formele latinizante in limba
romb,na, el rè'spAndea in §c615, minunatele lur invétaturl in fabule, earl
acele invétaturl fac parte din studiul nostru ulterior, de óre-ce vor aparea
in forma de carte numar la 181.4 la Buda : (Filosqficesel politicescl prin fa-
bale moralnice invqdturl.»
(1) «Anleitung zur Rechnenkunst. Zum Gebrauche der in den Trivialschulen
lernenden nicht unirten Walaehischen jugend. Kostet ungebunden 15 kr.
Alit Erlaubniss der Obern. Gedruck in der kaiser!. Residenzstadt Wien,
bey Ioseph Echen von Kurzbeck, K. K. Illyrischen Oriental. Hofbuchdruc-
ker und Buchhandler. 1777.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMÀNILOR 393
Un volum in 80 de 151 file din care cea din sthnga in limba romAna
§i cea de a drépta In limba germanä.
Observatiuni de limbci. Uni596rd = unime; paint patru operatiunï.
Additie=adunare. Nunzerele posti (die Posten) adech cifre de adunát. Mi-
nuendus, substrahendus. Desclinarea rémh§ita. Multiplicatia, factor, product,
tnultiplicandus §i multiplicator, divisia, divisor, quotient ; ceraid probe. Reso.
lutie,= resolvare. Reductie, substractie. reguld de trd, proportie, tifre, deckdre
egal çiecimï, milióne, bili6ne, etc.
Acésth carte necunoscutA d-lor Xenopol §i Erbicénu, de óre-ce n'o ci-
tézä, in chrtile relative la ce:11a romanh (Vec,l'i Serbarea §colarà de la Ia0,
acte §i documente, pag. 284), este urmath' apo1 la 1795 de (Elementi arit-
metice» artAate firesce etc. (1)
(1) Elementi (6AfAiEHTH)

ApiAMETHHE ApZTATE
*HOW
IISVt .I'7 THINHiTZ + 3HAHAE
MAAHHATSAtiri WH
.D.Hz.moT8611 Aomtitinthi uocTp8
fhttIampS IWAHlt KAAHAAAX
figikk
118 liAAFOCAOREHif IIPEWC4sHMAHTSASA
IVIHTponomin AAk Alomariidi
itypiw Itrpk IAKORZ +11Tp8 A
tipetticdsuintiell GAAE Tnnorpn-
tisfif +H
04SAHTAMHTpEIOÍ, +
AA MTh "-MINE AEKEAA.
(71-A5 THIMpHTk ,A,E rEpACHAAK hp0-
AYAKOHk, Wit AE IldREAk HETpORk.
Precuvintarea este scrisa de:
GimpuTtin +TPE flpruepeu
flAltiAOKYE XOTHHitink.
Purtator de grije tipografie fiind Ieromonahul kir Inocentie, duhovnic

eclisiarc sfinte Mitropolif.
Diaoon Teodor i lón asedetoriT slovelor.
Pe scórta, de un con dejé de la finea secolulul trecut, probabil de slugerul
A. Urechia care fu proprietarul carte nóstre, se citesce cugetarea urmatóre:
«ALI Intrebat un ucenic pe un dascal, daschle, dascale, ce voia
face ca sä me hranesc? lar invetatorul 1-aa réspuns 4icénd: sapa radä-
cina Intelepciune si culege virful smerenie si le tórna in óla inime
le acopere cu talgerul räbdAriT §i te ve hrani, o fiule.»
www.dacoromanica.ro
394 V. A. UBECHIL
lach in ce mod grhiesce Anfilohie despre «palma» ca unitate de mésurh:

mal întâiú vom dice pentru picioru ParizuluI, ch, nu se potrivesce
niel cu palma domnésch de aicea, niel cu piciorul cel vechitt al RomeT,
flind crescut de cat acela vechitl, eh mhrit maT cu doué degete, mal
mare de cat al Roma, eh multa gâleevire fh'eurh geometril i astronomiT,
pentru acéstä adhogire, incurcându-se intre mésurile meridianuluT, intru
cát cá incepurh, de nevol'e a chata mésurile vechY dupá pomenirile lul
Vespasian impérat, si de la alte semne carT s'ají aflat, inthitl picióre shpate
In peaträ pe la morminturT, al doilea shpate in fier i spize, al treilea in
mésurile de locurl' si mile, al patrulea in mésurile picioruluI ce ají lhsat
vrednicul Congia, farnesianul, pe zidurile de la a sa curte in Roma si
aflara eh cea maT dréptä mésurh este in muele romano, care s'el mésurat
de Vespasian impérat, läsánd i mésura piciorulal säpatâ in spize i cu
ac6sth, mésurâ se slujesc Romanii pánh in diva do asth-dT, care mésurh
de picior aicea, nol nu putem pune, ne puténd ca sá incaph inteacésth
carte, iar duph' cum se afro', scris am luat mésurá de un deget, cá pe lesne
va cunósce orT cine a voi sh cerceteze; iath mésura unuT deget ce se aflh
In mésura de piciorul ce l'ati tipärit in spije Vespasian impérat cum se
vede. Mésura de un deget de la mésura piciorulul Vespasian.»
mésura de un deget a mésuril de piciorul ParizuluT.
Duph adeverinta ce am luat a mésureT de un deget duph palma dom-

néseh, a MoldoveT se aflh asa
CAcT védénd cá mésura de piciorul Romel nu vine de o potrivh, cu mé-

sura picioruluT de Pariz n'am incetat a cerceta i pentru palma domnésch,
ce se obielnuesce aje in Moldova si luánd séma duph cum face norodul
mésurT: aflAnd si pe óre-care fath de m'abi incredintat, cum are mésura
de palma domnésch drépth, care se aflh insemnath pre fer in visteria CurtiI
domnescl in IasI i luAnd am imphrtit In degete duph obiceiù in 12, si
afland mésura degetulaf dupä, cum s'aiI arétat mal sus l'am intocmit cu a
RomeT si a ParisuluT, si de cht a ParisuluT vine maT mica, iar cu a Romel
vine toemaY. eh este o minune cum s'a phzit inteacésth térh o mésurh
atAta de veche, potrivindu-se cu mésurile lat Vespasian Impératul, ch a
ParizuluT vine mhrith' aprópe cu douè degete maT mare si decát acésta
decát a RomeT.
Si pentru acésta védénd acésth schimbare m'am indemnat de a serie
intru acésth, chrtulie pentru .aducere aminte, cá orI-cine ar voi ea sh faca
www.dacoromanica.ro
fiscal mésurY, ail de pArnint, ail de alte lucrurT sA nu se arnAgéscA, flind

lucrul acela m6surat cu o m'ésurA §i mcisurandu-le de al doilea cu alt fel
de m6surA, cA nu s'ar potrivi intocmaT nicT o datA, dar trebue sh se urmeze
obiceiuluT celul d'inthiii.»
La pagina 168 vorbind despre cifrele romane §i de inlocuirea lor mal
apoT cu cele arabice adauge, 0, B,omaniT se serveail §i cu nisce crestAturT
ail insemnArT pe nisce beti§6re, el inch' §i la nol tot se tine pornenire, §i
mal mult intre pAcurarT de-§T fac al lor semn pe nisce lemni§óre numin-
du-le (lipsesce numele).
A treia aritmeticA cunoscutA este cea de la 1809 tipAritA la Buda eu ti-
tlul : «PovaMire catre Aritmetica sat MOO tura numerilor spre folosul .r6lclor
ronuinescI celor din féra ungurésca 0 din partile el impreunate.
CArtile didactice de geografie sunt mal putin instructive din res-
pectul stabilireT nomenclatureT romftne §i sunt §i mal putine cunoscute
pilnA astA-IT. Dam aui scire despre cate-va, observand cA, interesantA va ti
compararea ce s'ar face cu nomenclatura din primele nóstre geografiT
din secolulu XVIII §i XIX.
CronicariT no§tri posed cunoscinte geografice, de§i in genere rudi-
mentare.
Sub formA de op §colar cea mal veche geografie r6mAne tot a luT Am-
filochie Chotiniul, sub fitful urmiltor: ,De obqte geografie pe limba moldo-
venéscA, sc6sA de pe geogralia luT Buller, dupA orinduelile care acum mal
pe urmA s'a aleqat in Academia de la Paris. Acum intilití tipAritA in gilele
P. I. DomnuluT nostru Alexandru Calimach Voevod, cu blagoslovenia §i
cu OM cheltuiala Pr. St. Mitrop. a tótA Moldovia C. C. Iacov, intre a
Pr. Sí. Sale tipografie in sf. Mitropolie in Ia§T, data 1795, August '22, osebit
un cuvint catre cititori de smeritul intre archiereT Amfilochie Chotiniul.
A doua geografie este tocmaT de la 1815. Acésta este cea urmAt6re:
r6C3rPa(bI4
cati
CI{PiePt IIIMAHTMA
4.TOKAVITI ASoz Opxua,Sataa wk mail Hòaw, AWE3liTS iiiirrpS A niptili

giAE rizakiarrSaSti, aAEKs,
6rptim4, ¡Ma, ittpilKA, it HiptIKA
K8 TOT K814)&10311 AOp.
XlitiM 4TX10 AE SH tbstiTopto Ai wilmsit Pwmx.-
HiCK Hp PWAiXtlif TSAAAWIHTS. WH AATI
iidlifpx AA A8AMHZ.
www.dacoromanica.ro
396 V. A. URECHIÀ
TOATZ KTE4TIS4A4 ASA' NHaitt thiliO4A8

AnH Igpaink
Gdit; THF1806T
114 16sAa
KplACKA TimorpailsiE î Ciy111111EOCH1'4TEA 1511-nr4pTat
2 tomurT 8°. 1814.
Prefap «catre cititorf»,
(N'urna! noT RomAniT, caei ne tragem din cel maT slAvit neam
al Romanilor, pAnA la aceste vremT, de o sciintA asa scumpii i nepretuitA
tocmaT eram lipsitT. Dar acum In çlilele prea InAltatulul i prea milostivuluT
nostru imp6rat Francisc I, al AustrieT, se ivi f);í acésta. NAdAjduind si alte
vrednice cArtI a se tipAri in limba romAnésa; spre literatura acestel limbY
spre nu de mijloc folos acestuT nation (Nanzicon)
Un iubitor de némul romAnesc (1).
(1) Extragem din acéstA geografie aceste sirurl

«Spre miaIA-nópte este Aradul noil i Aradul vechitt. Aieea este episcop
de legea grecéscA neunit Prea Sfintia Sa Pavel AbacumovicT. In Aradul
vecina s'a orinduit de InAltatul i Prea milostivul impérat Frant f, scóle
mal-1 romAnescY pravoslavnice de legea grecéscA, s'el cum clic, neunite,
unde póte i neamul romAnesc a se lumina intru inv6Vatuff de tot felul.
Intru care cel d'intAiti este prea cinstitul pArinte Dimitrie Tichindeal, ca-
tihet. D. hin Mihut, profesor pedagogieT, metodiceT si al IstorieT. D. Con-
stantin Diaconovieiü, Lega profesorul gramaticeT, epistolografieT, cAntAriT
bisericesc,T, si a tipiculul. D. Iosif Iorgovici, doctor filosofieT si profesor
aritmeticeï, matematiceT i geografieT, ca producturile naturei si ale mAes-
triilor.
Apr6pe de botarul ArdéluluT pe lAngA munte este Oradea mare, chreia
Nemta !I dic Gross-Wardein i latinesce Magnum-Varadinum. AicT este si
episcopie romAnéscA de legea grecéscl catolicA cu residentie. Episcop as-
tAdI este la acéstA eparchie Prea Sfintitul Samuil Vulcan, are si capitulum
de 6 canonicT. Ba si seminarium romAnesc, unde se hrAnesc si se InvaffA
tineriT pánA la RetoricA. Fundatie de clericT romAnescl Inca este aicT, carT
sA In vete teologia.
Vol. II cuprinde o intAmplare i Istorie eroicéscä din vremea cAnd Spa-
nioliT intrarA spre stApAnirea unor locurT din America, prin generalul
Kortez:
Cristof Columbus, care a aflat America intAid, s'a rascut la anul 1442
si muri la anul 1506.
Evident cà maT vechill de ctit, tóte aceste, dar nu pentru usul scólelor,
rèmáne tot (Descrierea MoldoveT» a luT Cantemir.
www.dacoromanica.ro
Care este starea scolilor de la invasiunea Muscalilor din 1806 la 1812?

Intre scélele din Muntenia, carT se par a ati la 1806 fiinta, fratiT Tu-
nusli in cartea ce la acea data tiparesc la Viena (cap. 26) constatam se6la
de la Sf. Saya redusA la 3 profesorT : unul de sciintele filosofice, al doilea
de litere si al treilea de materiile ordinare.
,c6la de la Sf. Saya se desvoltase an dupA an. In luna lucia 1811 Di-
vanul se silesce a se6te pravaliasT din unele camere ale localuluT din
Magureanu fiind trebuinciése acele odaT ca sä rémAnä pe séma seoliT (1).
Divanul «ca pentru un obstesc folos al orasuluI Slatina ce este cererea
acésta a d-lor fratilor boerY epitropi al bisericeT si scedel i cismelelor de
acolo, mal virtos a acel popor BAlAneseT se afla in mijlocul celor-l-alte
harAzite, primita' este DivanuluT si poruncim sa aibA a lua de acum inainte
cela, biserica si eismelele ce s'a qis mal sus, acel popor BAlAnesci, mila
de vinaricitt ate 2 banI de vadra din 5 banl ce sunt orinduitI sA se iea
pe séma VisterieT, iar cele-l'alte treY sa se iea de catre vinaricerT. 1803
Maiil 28.
.5:e6la de la sí. Gheorghe continua de a avé ceT doT profesorl: unul de

bimba slavona si altul de cea romana. Limba slavonà este in mare, de tot
mare decadere.
La ménastirea Coltea continua, pe lAnga spital scéla romAnésa. In ju-
detele unde rezmerita avu mal putina Inriurire tot mal persista. seolI ro-
milne, precum bunA-611 la TArgoviste si Ploeser (Tunusli, cap. 56.)
Peste Olt ciliar in cele 5 judete atAt de turburate in aniT acestia tot maI
funetionézA unele seoll in orasele de munte.
Pentru intretinerea acelor sea', epitropia obstiril intrebuintézA veniturile
ménAstiriT Glavaciocul, care mal apoT s'a dat In administratiunea mitropo-
(/) laca (letal din care extragem acésta informatiune:

Nola primului Divan catre generalul IS'leler.
Cu eaquta einste aratilm ExcelenteT Tale el casa umle este se6la poli-
fiel', fiind mitoe al slinteI mitropolit, prin simfonie si ea soroc orInduit a
fost inehiriat mitropolia odaile de sub case la nisce ovreT ea BA luereze
botas pentru alis-verisul lor, al cArora soroc implinindu-se inca de la sr.
Gheorghe anul trecut si in multe rindurT Oicéndu-1i se Ovreilor chiriasI a
esi de aculo (fiind trebuineidse (tecle oddi ea sil rgazeiti'd pe séma fe4lel) niel in-
tr'un chip nu arata supunere; de aceea réga, Divanul pre Excelenta Ta sa
bine-voescT a se indatora numitiT chiriasT ovreT, ca ca voie, fax' dé voie sA
iasA de acolo, spre a rtimanea acele ocIAT slobode pe séma scélel. 1811,
lunie 9. (Cod. LXVI, fila 106 verso)
www.dacoromanica.ro
398 V. A. tRECHIÀ
lituluT. La 1808 Iunie 20, Divanul muntenesc d6, o parte din veniturile
scólelor pentru intretinere de spitalurT (1). TotusY la acelasT an 1858
afl6m functionand scóla de la Slatina ecu sporire., EpitropiT Constantin Fi-
lipescu, Vistiernicul si Radu Golescu, spun acésta DivanuluY I6riY munte-
nescY cu anaforaua lor din 27 Maiil lisul an 1808, fiind 1,6ra ocupat6 de
Musca!!. EpitropiT cer DivanuluY o indreptare la hrisovul scóleY al luT Ip-
silante, relativ la vin6.riciul cu care a miluit scóla din Slatina.
Die beeriT epitropY :
«Insciint6m cinstituluT Divan cä scóla i biserica i cismelele de la Sla-
tina, judetul Olt, la care suntem noY epitropY, avénd 6re-care venit, dar
pentru neajungerea cheltuelelor lor dintr'acel venit, cAcY fc6la merge spre
blind sporire si rodire, dupä ar6tarea ce am Mont M6,rieT Sale Const. Vod6,
Ipsilante, a se 116.rAzi vinhriciul de la 6 poi-Are, unde aù inceput a se
face viT multe, a prima M'aria Sa ar6tarea nóstra si a hAr6zit vinAriciul,
dar insä din gresala scriitoruluT, de desubt, la numirea popórelor lipse-
sce unul i sunt cine!, care acel popor ce lipsesce se chim6, 136.15.nescY,
aselat tocmaT in mijlocul popórelor celor-l-alte, cu care se dä multä z6.-
ticnire vinariciuluT acesteY seóle. SA bine-voiasc6. cinstitul Divan a da po-
runc6, ca i poporul acesta sä fie impreun6 cu cele-l-alte la mita
1808, Maiil 27.
Const. Vist., Radu Golescu.
In 1809, August 24, Domnul (16 in privinta vinAriciuluT scóleT de la

Slatina, urmatorul ordin: «Fiind-ca see:4a din orasul Slatina sud Olt, prin
cArtT DomnescI are a lua milà de vinAricitl de la eate-va popóre dintr'acest
judet, s'a dat acéstä carte a DivanuluY, MedelniceruluT Niisolae Gigârtul
ce s'a orinduit din partea sc6leT, carele s6 BAIA a âmbla impreunh cu vi-
nAriceriT DivanuluY, s6, serie vinariciul acelor popóre ce sunt sciute. De
care poruncim DivanuluT DomnieT Mele, taxildaruluT al acestuT judet, indat6,
ce se va isprAvi scrisul, baniI ce se va face, partea scóleY, s6 se dea in
mtina orin(luituluT, WA do a pretenderisi vre-o
dintre acest1 banT. 1809, August 24. (Cod. LT711)(2).
Vecri In documentul Anuarul fe4lelf». de V. A. Urechiito la pag. 256.)

Eadi documentele relative la acést6 sc616 din Slatina din 1806:
La 1806, August 5, Ve! Vistier Const. Filipescu si Radu Golescu, epi-
tropY aT scóleY din Slatina, jud. Olt, supun DomnitoruluT o anafora prin
care PE aratA, cä in aceste scóle urm6z6 aprópe 100 de copiT, inv6k6nd
românesce si grecesce, i cii. aceste scolT nu maT ail venit suficient in
urrna evenimentelor din urmA, din care s6. se simbrie dascillilor
www.dacoromanica.ro
Despre existenta in 1811 a uneT scóle in judetul Muscel, aliara urmä un
hrana lor si cheltuiala bisericei si dresul fatanelor de acolo din oras.

Epitropii se réga a se face scóleT Infla, vinaricitt de la sése pop6re din
judetul Oltulul si a li se maT da acelor scolT i avaetul balciurilor din
judet, mal harazindu-i-se i catT-va 14 straini.
Domnitorul, la 12 August acelas an, acorda o parte din vinariciul cerut
si 10 14 pentru scóla. (Cod. XLVIII, fila 50.)
Lata. resolutiunea Domnitorului i anaforaoa:
Constantin Aleocandru lpsilante Voevod Gospodar Zentle, etc. «Cat
pe acele cate (lece parale de pravälia mare si cate cinci de pravalia
mica, ce ni se arata ca se iea de IspravniciT judetelor, acésta flind urmare
ne canonisitä. i nesciuta DornnieT Mele, este hrapire a ispravnicilor,
nu este cu cuviinta sa afierosim milA la scóla jafurile i catahrisis ce se
fac, i niel sloborlim Domnia Mea, de acum inainte o urmare ca acéata,
fiind-ca numai stapaniT moiilor unde se fac acele balciurT, sétl tir-
guri, atr a lua obicTnuitul avaet al pamintuluT; jara pentru vinariciul
acestor cinel popóre ce se arata maT jos, anume: Qomana, Ipotesci, Alila-
pescT, Viisóra i Säranpoe ot sud Olt, bine-voim Domnia Mea a face acésta
mita i ajutor i cólelor din orasul Slatina, spre putea imtimpina
trebuinciósele cheltuell ce urméza a se face peste an la mal jos arètatele
trebuinte; II harazim insä, din cinci banT, carT se iatl pe sérna DomnieT la
vadrä, sä. aiba a lua mal sus numita scola numaT cate dol bani; iar
cei-alti totT sa, se ja de vinariceriT Domnesci, care acésta milrt sa aiba, a
stringe orinduitul om al scóleT tot cu aceeiasi orinduiala, ce se urméza
la alte mili monastirescT; osebit mal facem Domnia Mea mita la acésta
sc616., ca sa lie si lude clece scutiti, 6men1 str6ini farsa pricina de dajdie.»
1806 August 12.
Prea 1101(ate D6»nte,
«Cu plecatä anafora arilt MarieT Tale, ca si sc6lele din orasul Slatina
ot sud Olt, unde invata aprópe de 100 de copia grecesce i romanesce,
asupra careia suntem no! plecatele MärieT Tale slugT epitropT, are numaT
doutS mosiT inteacel judet, de la care abea se aduna bani gata 1.000 ta-
leri, caci fiind in drumul trectaorilor i intamplandu-se resvrätirea trecuta
nu numal agonisita ce are pe dinsele s'a präpädit de catre ostasi i bejenari,
ci i satul, s'a rì_ispandit; iar simbria dascalilor, ce se da peste an, sunt
920 talerT, M'arä din hrana cea trebuinciósa, din t6te Oilele a daschlilor, si
cheltuiala bisericei, i dresul tòntanilor de acolo din oras, cu care aceste
se incarca cheltuiala de se tac mal mult de 1.000 taleri pe an; a avut
scóla 1.300 talerT strinsi de mal inainte, dar intimplandu-se de s'ail ucis
doT TurcI in satul sc6leT i neput6ndu-se dovedi ucigasii, s'a indatorat c61a,
stapana 1nosie1, de a da rudelor acelor ucisi geremé pentru sat, si cu aceea
s'a prapadit i maI sus numitiT banT, i inca a incaput i cóla sub datorie,
atat pentru neajungcrea venitulul, cat i pentru invelisul bisericeT ce s'a
www.dacoromanica.ro
400 V. A. URECHII
pitac prin care poruncesce Divanul d lor ispravnicilor din sud Muscel «sa
cercetatI cu scumpetate de este aci scóla i acum in fiinte? Ceti' cop sunt
acolo de Inv*, pe anume? i aï cuI anume sunt? si ce dascel anume este ?
De-I platesc copiiT simbrie sett nu? si dreptul aclever sa insciintatI Divanu-
luI.»-1811, Martie 12 (1).
Ignatie Mitropolitul, Iosif Arges, Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Manu.
In Moldova, prin faptul isgonireI MitropolituluI Veniamin din scaun, se

aduce de sigur o paguba cultureY i In genere scóleT. TotusI, nu incetéze
cela cu sémá acea do la Socola, precum acesta apare din docu-
mente, earl' dispun continuarea pletirel: de veniturI in favórea acestel. scolT.
Asa avem un ' document al schituluI Sucmezeul, care face mentiune de
scóla din Socola de la 1808, obligand Mitropolia a da din venitul schituluI
citte 500 10' pe an pentru lisa scóla (0).
fecut in trecutul an din nori; ded vedênd ce nu se póte chivernisi scela

cu acel putin venit ce are, alergem la huna milostivire a MerieI Tale si
ne rugäm, se bine-voescI la acest lucru folositor obstiel de acolo, a se face
miläsceleI vinericiul de sése poporase ce sunt inteacel judet al OltuluI,
earl s'a insemnat mal jos, neinchinate la alte men'estirI, uncle numaI acum
de vre-o do! trel anI s'a pus óresl-ce viisórä i havaetul belciurilor ce se
fac inteacel judet, inse c,lece parale de prevalia mare, cincI parale de pre-
välia mica i cate o para de vita ce se vinde la obor, dupe cum asemenea
s'a recut ajutor i céleI ot sud Gorjul, andu-i-se avaetul bâlciurilor eel
lua; asijderea se, se herezésca 100 leI i niscaI 6menT streinI, fare paguba
visterieI si va fi pomenirea MerieI Tale 1806, August 5.
Constantin Filipescu, ve! Vistier; Radu Golescu.
Popóre: Poporul Comana, poporul IpotescI, poporul Alilpesci, poporul
Viisóra, poporul Saranpoe.
Cod. LXVII, fila nenumerotatii.
«Schitul Sucmezeul de pe pIriul Pogletul, In tinutul PutneI cu hrainul
Duna-Vestire, zidit de perintele mea Const Bals Vornic, a fost inchinat la
schitul din tera lesésce, de unde veniaú calugäriT de luail venitul, iar clupa
re s'a impartit Ora lesésce, partea unde acest Bella era, a cedut sub s6rta
acestel impératiI, dupe, care risipindu-se perintiI de acolo, ceI maI multi
aa venit aicI in Moldova si asedat la menestirea Cosula.
DecI schitul Sucmezeul sloboc,lindu-se de acéstil afierosire, a remas sub
ocrotirea i sprijinirea mea, ca a until drept clironom i 141 al aceluI pu-
rurea pomenit ctitor al numituluI schit.
Dec! il afiorisesc Mitropoliel* i maI claù i alte averI.
Pentru care se indatoresce i Mitropolia de a pururea a tine la numitul
schit 2 i 3 perintï slujitorY la biserice, etc.
asemenea se, aiba a da din venitul acestor daniI pe tot anul la qe61a
Socole'i ajutor eke 500 lel in ate vreme va fi in stare acéste scóle.-1808,
Ianuarie 1. (pag. 991).
www.dacoromanica.ro
iSTORIA ROMA N MOR 461
Continuarea scóleT din Socola in timpul cat mitropolitul Veniamin fu

exilat la mönastirea NémtuluT, se vede t?i din aceea, ea functionéza la acea
scóla in 1809 dascalil : Constantin Enache i calugartil loil, care preda
ceva materie teologica si care la 1809 a fost inlocuit Cu Isaia Socolénul (1).
Cu huna séma, invasiunea Muscalilor pe langit inlocuirea mitropolituluT
Veniamin, a trebuit sa ocasioneze multe inchiderT de scolT, totusT nu tóte
aü incetat de a exista. Mal ales cele de pe la biserict si de pe la Episco-
pil ati continuat sà functioneze.
Inriuririle asupra mersuluT scólelor din Muntenia si din Moldova de la
scólele ardelene sunt necontestabile. Cu marfa de brasovenie incep a veni
in IasT si la BucurescI cartt tiparite de ArdelenT. Nu tardit1 vor veni de
acolo si invétatorT.
Nu numat in Ora invétaa RomaniT din Principate intre 1800-1821. Asa
aflarn pre Nicolae fiul BanuluT Scarlat Ghica inv6tand la Viena (2).
Mediul cultural se imbunat4esce pe 00, dioa in Principate. In BucurescY
doctoriT Silvestru Filitis, Constantin Darvaris, Emanoil Schina, Constanti-
nake Caracas, Onofrie, Hristeri i mal ales dr. Piscupescul contribuesc la
rilspandirea culturet. La 1810 doctoriT Ceorge Schina, Const. Darvari, Const.
Caracas, Emanoil Schina fac cercetare unuT om banuit ca. a murit otravit
dovedesc ca a murit din pesce sarat. La 1812 maT sunt in BucurescI
dpctorit:
Valentin Onutrie, bolnav, cere pasport sA mérga, la téra nemtésca la bar,
spre cautare, dupa cum adeveresc ca e bolnav acestI doctorT al politieT:
Dr. Silvestru Filitis, Const. Darvaris i Constandinake Caracas (3).
Arhitecp inca incep a fi in Ora sub nume de arhiteclonl; se pomenesce
de un arhiteclon insarcinat sa faca un pod din banit caseT podurilor (4).
ámenT de legY, ca Nestor, Belu, Donict, nu mal puVn contribuesc la ri-
dicarea niveliT culturale.
Rgspindirea cultureT era departe de a imbunatMi morala societaliT in care
Vedl Serbarea scolarii de la IasI, de Xenopol si Erbicénu, pag. 108.

Din un act de la Decembrie 1811, se vede ca Nicolae fiul BanuluT
Scarlat Ghica invata la Viena. Intaiul Divan mijlocesce la generalul Com-
mino s6. i se dea pasport, cacT a venit din Viena unde era la inv6tatura,
sa-sT reguleze pereusia cu fratit i acum voesce sa. se intórca inapoT spre
seivirOrea Intaiul Divan dice, sa i se dea «flind-c5. mergerea numi-
tuluT la Viena este prin scirea P. S. ParinteluT mitropolit epitrop caset
al copiilor Banulut Scarlat Ghica.-1811 Decembre. (Cod. ,LXV1. fila 167 v.)
Cod. ',XVI, fila 214 verso.
Cod. LX, actul de la 14 Maja, 4810.
V. A. Ureehia.Istoria Ronnixilor. 26
www.dacoromanica.ro
402 V. A. URECHIÀ
aflAm : superstitiunT grosolane, credinte de§érte MrA de numèr, EvreT urmh-

ritT ca béri sange de crestinT, individf visand cl acolo unde a vèlut un
foc ardénd fArA lemne, se OA tAinuitA vre-o comórA, mortI speculatl pe
strade, simonia in bisericA, depravarea cea maT nemArginit5 in societate,
procesurl de cAsnicie scandalóse.
La 1810 Februarie 12, o femee Ioana acuzA pre Stan Logotetelul cA i a
fAcut un copil. Divanul ordonA epistatulul Agiel sA cerceteze, sA fie silit
LogefeWul a lua pre I6na numaT décA «a apucat'o Cu sila la vre-un Joe
unde de ar fi §i strigat cat de mult nu ar fi stAtut mijloc sA nu audA ni-
menT» dupA coprinderea domnesceT hotArief, ce este datA pentru acest fel
de model.
Din trel sorginV ese cultura romanéscA la inceputul secoluluT al XIX:

a) din sae, b) din cArtT tipArite i c) din literatura nescrisA.
Am fAcut o scurtA istorie a §c6lelor din Principate. SA aducem acum
un dew analitic de cArtile cele mal insemnate cad aù apArut intre aniT
1806-1812. Acesta va spune maT bine decat orT-ce discurs al met' in ce
m6surA a propAsit cultura romanéscA in acel timp.
Din Ardeal:
Oylinda arkatA omuluT intelept, care mal coprinde in sine vechile
intimplArT cu pilde aduse cum 'T de lipsA omuluT a se cunósce §i celuT de
aprepe ingAduit a Li din intelepciunea sa.
némuluT, pentru mergerea inainte, prin Nicolae Horga alt-
mintrelea PopovicT greco-neuniteT legT parohul SeleusuluT in slAvita Var-
meghia ArdealuT. Anul de la Hristos 1805, tiparitA la Buda in anal 1807.
Epitomul sal scurte arètArT pentru S-ta BisericA, pentru vestmintele
eT i pentru Dumnedeeasca leturghie, care se gvérsesce intrInsa. Asisde.
rea i pentru preotul §i slujitorul lui Dumnedeil, prin scurte intrebArT
rèspunsurT, de folos si de trebuinta slujitorilor de cele sfinte, preotilor
diaconilor i tuturor celor ce gandesc aceste dregAtorir pre sine a lua;
prin pAcintele Dimitrie Tikindeal Parohul BeskereculuT mic, traduse in
Buda 1808.
Dedicatie luT *fan AvracumovicT, pravoslavnicul Episcop al TemistireT
etc.: «Tic fAcgtorule do bine al meti»
Sancta Beserica,
gratitudine
3. Adunare de lucrurT moralicescT de folos i spre veselie, prin DositeT

ObradovicT intocmite, traduse de pArintele D. Tikindeal. Buda 1808.
www.dacoromanica.ro
!STOEHR ROMINILOR 403
E dedicata acésta carte luT Grigore ObradovicT, directorele saelor din

districtul TemisóreT.
Limba eartilor luT Tikindeal este puna de neologisme. Ortografia este
latinizanta mult. Cke-va exemple, ca vorbele : interes, public, honorat, popor
neglect, calea culturel, a reporta multamirea tuturor Romanilor.
4. IHRzu7&T8pii AE MSATE LIIímHl 4OAOCHTOME IÇOflHIWL' KPflhIHHflhI 11E4

tIE ßW Bp* cz 4..134:11,E 111H CZ LIIIE Aiti-HOGACK4 CKplifiTgpS5.1 1WE34TE AE AAC-
KZASA 110Mr36H KOHTS IWAHHATSA, Wil TVEllp(-TE fiiEHHA 1806.
Mp SKSAi TXAMS4691 ARIN 110EACK8 npi AHAAKA PWAC&H`fiCKS, K8
cApATA W11 1:6CTEH'LlA Gmspirrt3M311 fipxTmatiAptiT Ifrp HIROAAM Pee-
Thtigit, KS Â KzpSai KEATSA AA CAS WH TrflZpliT clips 4mOC8/1 FAIMSASEI
PWAIN.HECK 4,AflEllTAHASCZ flpHH 'IEp9ETÁPk npfi C4IClHTSASií erniCK011 AA iip-
ljElliSASFI
Krp
Trnorpaipa ntitl ¡WAN UpT 1811 Iunie.

Archimandritul Greceanu, fiind bolnav, in cur& medical& la Sibiti, tramite
manuserisul cu traducerea la episcopul de Arges Iosif, spunAndu-T ca a
tradus cartea luT Contu pentru ca polarif romanT sA p6ta Inv4a ceva mal
multe deck ceaslorul fi psaltirea dupa
Episcopul IT acre, ca a corectat'o si el «macar cA sunt cel mal prost si
mal neiscusit spre a indrasni la unele ca acestea, dar intru dragoste bi-
ruind, am imbratisat lucrul, i atat prin silinta mea cat i prin a4i1 pre
cat indreptat la talmacire si la aselarea cuvintelor romanesd (1).
(1) lncepe la fila 2-a at scrisdrea: Catre Prea osfintitul episcop al Argeplul Chir
losif, smerita mnchinàci une.
cNicT un lucru nu esto mal scump i mal placut luT Dumneda, i maT
folositor sufletuluT, de eat eu orI ce mijloc ar putea fies-cine a face bine
celuT de aprepe. Drept aceea i eù smeritul, fiind indemnat de datoria,
carea net6gaduita este de fiesee earele, si gAsind acéstit carticica Intoc-
mita pre limba grecésea de diaeonul kir Polisu loanitul spre folosul de
obste, si mar ales al copiilor Grecilor, celor ce se pun intaia la Invètlitura
cartii. Pre care si eù alegéndu-o a fi de folos i pentru copiiT celor de
némul nostru romanesc, ea de ()data impreuna cu sloviirea, sa primésca
sciinta, mal întâiú pentru Dumne4eil tac'étorul sù, apoi pentru sine, si
pentru lume i pentru ttite cate se afla zidite, si cum se sin, cum se miscä
si se chivernisesc de Dumneleeasca Pronie. Care sciintä nu póte sa o
castige ucenicul roman, nu numaT in cat& vreme sA pedepsesce cu Invè-
tiltura ceaslovuluT si a psaltirieT (precum s'a obicinuit) ci nicT in tojta vieata
www.dacoromanica.ro
404 V. A. URECHIÀ
Acum Episcopul iT trimete manuscriptul la Sibié si-1 uréza s'o vada ti-
aceea ce mal mult, de cat atata nu Inv*. Si de ar intreba cine-va pre

cel mal bun cite t ucenic, ca sA dea rèspuns numaT la o intrebare din cele
ce se cuprind in carticica acésta, ar ridica din umert si ar rèmânea in-
grAditT cu tAcerea. Drept aceea, ca sA lipsésca de acum inainte acéstA ne-
sciinta de la némul nostru, m'am indemnat si o am tAlmAcit pre limba
patrieT néstre, Cu scopos ca sA se dea si in lumina ca tipArirea, pro care
Cu smerenie o aduce maT intaitl cAtre iubirea de folosul obstieT cea de
catre multT, la Prea osfintia lor cunoscutA, rugandu-mé a se cerceta si unde
se vor afla gresell, orT la talmAcire, orT la asedarea cuvintelor a limbiT ro.
manescY, sa se indrepteze, si &and de cAtre Prea osfintia Ta se va socoti
vrednic a se da in tipar, sa mi se trimitA aid la Sibiti, ca 'Ana mé aflu
In cautarea doctorilor, la patima ce am. SA se sévirsasca, dorinta mea a se
tipari cu a mea cheltuialA, si in bar sA se imparta celor ce vor avea tre-
buinta. Pentru a mea pomenire si a pArintilor me!. Si cu acésia sfirsind
sfintele rugaciunT si blagosloveniT ale Prea osfintieT Tale, sa. fie mie pa-
zit6re de tke cele impotrivnice.
Al Prea osfintieT Tale, prea plecat intru cler si osirdnica. sluga,
Nicodim Greceanu, archimandrit.
Prea cuviosului Archimandrzt chir Nicodem dui:4 rea in Chr. sdrutare, archie-
résca blagoslovenie trimetem.
Cu adevérat bine dicT, prea cuviosia ta, cA nicT un lucru nu este mal
scump si mal placut luT Dumnedet si maT folositor sufletulut deck la-
cerea de bine orT in ce chip cAtre cel de aprépe si maT ales catre cel de
o credinta, cAcT inteacésta se implinene Dumnedeeasca evanghelésca po-
runcA, care dice: Intaiil sa. iubescY pre domnul Dumnedeul tal, iprocT. Si
al doilea, pre cel de aprépe al téti, ca insusT pre tine. Intru aceste doué
poruncT dice: ca. OM legea si prorociT atirna. DecT mAcar ca. datorT sun-
tem fiesce carele, far& de a astepta plata, O. lucrana si sa. inmultim talantul,
care in bar ni s'a dat de la Dumnedeé. Dar cu cat maT virtos cand pen-
tru negrAita iubirea NY de 6rnenT. Prea bunul nostru stApén primesce pre
cele ce vom face celuT de aprópe al nostru, ca pentru sine si pentru acelea
de care nemarginita mArirea luT nu are trebuinta, (dupA cum prorocul
si impératul David ()ice: «ca. bunatatile mele nu-t1 trebuesc»), fagaduesce
plata panA si la pahar de apa rece, nu ne rémane cuvint de indreptare,
cánd nu ne vom lenevi a lucra talantul spre slava luT si spre folosul de
aprépeluT, si mal virtos cand it vom ajutori cu acelea, care privesc spre
fericirea cea netrecét6re a vietiT vecTnice. Pentru care si plata MIA ase-
ménare va li maT mare si mal multa, de cat pentru facerile de bine cele
spre trebuinta. numaT a trupulut
Drept aceea si pentru cuviosia ta, pentru implinirea dupa putinta. a stA-
pénescil porunct cu talmAcirea in limba patrieT, a acesteT cartT pre scurt
adunate din sfintele scripturt de eel ce de la Dumnedeti li s'a dat talantul
intelegereT, si aii pus scopos, ca O. o si sc6tA la lumina cu tiparirea spre
www.dacoromanica.ro
ISTOBIA ROMINILOR 405
pAritA, «ca sA, te indulcesd din róela acesteY ostenelY i cheltuell, cu bucurie
pentru procopsirea scolarilor. NumaY de ar lipsi de la patriotiT nostri le-
nevirea i negrijirea pentru acestea, care din obicinuire s'A fAcut ca o a
doua fire!»
Cartea incepe Cu II3s8Knne PwMunIw i cáte-va sloveniti (2 paginY) apoY
indata intrA la RugAciunea utrenieY, etc. Este un repertoriii complect pentru
educatiunea religi6sA. Ceaslovnic, catihis, tratat de morará dupA metoda ca-
tiheticA, tratat de higienA, cunoscinta numerilor de tete felurile: cer, pa-
mint, atmosferA, geografie.
La finea cArtir citim aceste versurI putin corecte:
«Cel ce s'a ostenit la tAlmAcire
AcelasY a fost i la tipArire,
al. AR. NK. GC.
Carele se regA tuturor de obste cititorY al cArtiT acesteia:
Cu duhul blándetelor ertatY, gAsind
Gresell in cuvinte, sétl slove neponosluind,
CA precum cerul rar se vede fArA de norélA,
Asa i firea omenéscA fdrA de gresalA,
Mal ales la tip'Arire i DomnuluY multAmire
a fi de folos némuluY, pentru sciinta sfintelelor scripturI i indreptarea nA-

ravurilor celor rAti obidnuite din prOsta crescere (nu numaY a tinerilor,
ci si a celor ajunsY si a celor trecutI in virstA, carY acum întâiú vor sA
priméscA acest fel de carte in mánile lor) de vreme ce si acest lucru al
faceriI acestia de bine, privesce nu spre folosul trupesc, ci spre aceea,
fericirea vednicA. SA fil bine nAdAjduit, cAcr drept fiind i milostiv prea
bogatul dAruitor, macar de i cere de la noI inmultirea talantulul, dar
iarAsY nouè ne dA,ruesce i capitalul i castigul i inca, covirsind bunAta-
tea luY, ne si invrednicesce bucurieY sale cel stApâneseY, prin cuvintele acestea:
«IntrA intru bucuria DomnuluY tal.» lar pentru ca o a.I trimes mie spre
cercare, mAcar cA sunt col mal prost i neiscusit spre a indrAsni la unele
ca acestea, dar intru t6te dragostea biruind, am imbrAtisat lucrul, i atát
prin silinta mea, cát í prin altiY, pre cát s'A putut, s'A indreptat la tAl-
mAcire si la asedarea cuvintelor românescY. i dup6. a cuviosid tale dorire
indrAsnind, o socotesc vrednicA a se da in tipar Si mè bucur cA i in bar
yoescl a se impArti, celor ce vor avé trebuintli. DecY îl rog de la Dumnedeti,
ca nu numaY sA. te invrednicésch a o vedea tipAritA, ci si a1 indelunga
dilele, ca sa te si indulcescl din r6da acesteY ostenell i cheltuelY, cu bu-
curia pentru procopsirea scolarilor. Numal de ar lipsi de la patriotil nostri
lenevirea i negrijirea pentru acésta, care din obicInuire s'a tacut ca o
a doua fire!
Al prea cuviosieY tale rugAtor catre Dumnedea i osirdnic spre slujbA,
Sm. Episcop al ArgesuluY, Iosif.
www.dacoromanica.ro
406 V. A. IIRECHIÀ
Ajuand la inceput, vOandu-se si sfirsit.

Acest lucru doritor, de obste folositor
i luT Dumne4e6 slava.
5. Il A P T 6 1,6 ill As II 1
niwroS
Lillie OMHAViTil
81{001-10iIii6,
nSisptipt HAmill3A$11
UM
IlfHT18 nnzmi&Aup-k 11111 WAHAHp'k AHAVII-
Awl) tHH AIISCIfIllitWp tlfAWp KitCHH9f,
Clip* ilidtpt Tpinx
i
lintirnpunwp %%Hip Pomxampil;
TpaAscz ,a,E npi AHAA64 irk aps-kcim
npHH
rpnrópTE ogpA,A,011H4,
21 WK64MAMI 4TitEKT011
AA AHSA 1805
AA liSAA,
.1. KfIZACKA Tti1lOrp4it a 45irmimpciffittyri
151(Hrtipapi1 1807 (1).
(1) «De bun ném nascutuluT domnuluT Tomil, nobil de Fagaras, promeri-
tuluT Oberchinez, de bun ném nascut, DornnuluT de Fagaras, a craesculuT
scaun de camara in Lipova, patronuluT mea si al cartiT acestia intru umi-
linta dediata.
De nu a§ fi ea prin multa conversatie, care de la inceputul norociteT
mele cunoscinta a casiT si a fetiT Domni sale pururea am avut, isul ispitit
si prin priveghetóre iscusinta; despre osebirile cele virtóse a inimiT si a
sulletuluT sal, celiff spre binele si folosul cel de comun (de obste) plecat
nu m'asl fi incredintat, nu asT putea nimica niel grai de dinsele. Ins& fiind
ea prin a mea cea de óre ctind nemernicie in Lipova a§elat, putut-am ca
un strain iubirea de ennenT si blandetele, precum a multora LipovenT, asa
si Domniel Sale (la carele tot-deauna patron, sfatuitor, spre bine indemnator,
si pavasza acoperemintuluT de catre tóte laturile railor am Oat) cunósce si
ca neindoitóre marturie, pot O. ma si incumetesc a marturisi deosebirile
cele inalte DomnieT Sale de la Tatal cerurilor daruite.
Cunosand ea dar aplecaciunea cea Cu totul spre folosul si pa§irea inainte
a natieT jertfita, a sufletuluT cel mare al DomnieT Sale; indrasnesc dar a-II
dedia cartea acésta, plugarilor si tuturor casnicilor de lolos, a careia prin
www.dacoromanica.ro
6. Datorintele supusilor cAtre monarhul lor pentru folosul scélelor romAne

celor din Ora UnguréscA si din pArSile el impreunate. 8° Buda, 1806.
sirguitére indurare patron te-al fAcut. CAcT cA sea:1 eü bine cat se ostenesce
precum intru chiverniséla DomnieT Sale a tinea si a aduce economia cea
bunA asa si celor de un ném (ca un suflet de viatA a bunuluT casiT ce este)
a o intemeia nimica alt dorind; fArA numaT ca sA se invrednicéscA lucrul
ostenéla acésta a mea, acoperAmintulul i buneT-vointe a DomnieT Sale,
rémá'T al DomnieT Sale
In Karansebes, 1 Ianuarie 1806.
NefAtarnic omenitor, Obradovicl director.
A plugaruluT viaA este fericia,
Mal dintr'un intAia in lume orinduitA.
IndepArtat de bAntuiala altora stArT
Intru vietuire simplA aflA indestulArT.
ArA pAminturile i réstérnA brazdele,
A pArintilor s6Tcu dobiteocele sale,
Cu putin se indestulézA si bine trAesce,
De are pruncT multY férte se inveselesce,
Poftele cele rele, rodirea DemonuluT,
Nu smintesce odihna cea dulce a plugaruluT
Fericita viatA de multI altT doritá
In casa plugaruluT este sAlAsluitA.
Doritule cititor,
Nimica nu este inimeT ceT simtitére mal jalnic i cu impreunA durere

a privi i Cu lacrimT suspinAnd a Muta, deck la neajungerea, s6rAcia
ticalosia a plugaruluT celuT romAnesc; avénd el pAmint din destul i lucrAnd
neprerupt, nu péte niel de cum sA scape de sérAcie, care l'atl incAlecat si
nu pog6rA de pre el ; face bucate, Sine oT, vacT, cal i porcT, apol tot e sèrac
si asa de neajuns, cAt peste varA, cumpérA bucate de la veciniT séT, de la
Nemtt si de la Sérbl. Cine? RomAnul ! Dar de ce ? /a ascultà de ce: RomAnif
nu séménA totT grAti, si de tot felul de hranA; cunoscut e c5. Romana cel
ce locuesc in délurT i in munIT nu sérn6nA grAti, orz, i ovéz, ci numaT
cucuruz, s'Atiese prunT, i plAmAdesc dobit6ce, dar care si sémën5,
acela e grAul pururea seekos, rar, neghinos, cu tAciune, plin de pAlAmidA
de bucinisT, de neghinA, si de alte erbotinT, decl de si se face mult
vind i cump6rA cucuruz, 4icénd cA e mAlaiul mal cu satiti deck 'Anea;
RomAnul sémënA mal cu bunA sémA cucuruz, apoT de rodesce, clA nAvalA
la el cu cal, cu bol, cu pord, dar ce e mal de pradA, muerile fac jaf in
cotarca cu cucuruzul, dAnd Sigancelor pre fuse, pre lingurT, pe descAntece,
ghicitorT, si pre alte minciunT; decT de nu rodesce cel noù, apoT e fémetea
gata inaintea usiT, cAcT nu-sT pAstrézA bucate de doT, sétl de treT anT sA albA.
RomAnul Sine grAmadA de vacT cu lapte i oT, apoT nu are unt din des-
tul, niel sh se ungA pre cap, dar de cum Mil drégA 61a cu bucatele; de
www.dacoromanica.ro
408 V. A. IIRECHIA.
Prefa(a. «Precum roiul, perindu-T matca, a custa nu póte; cacT nebunindu-se
face branza, dart návalá cu totiT la (lima Oita este, decT vara sapa si co-
sesce cu malaiul sec, si Cu cir i lobode tine porcT, dar slanina nu are
altul niel }Ana la pogorirea duhuluT stint (Oita la RusaliT) si asa e tot-
d'auna sérac i neajuns. Ce pricinuesce neajungerea acésta la RomanT ?
Neseiinta i nepriceperea in economie i nepastrarea celor chivernisite,
cacT avénd dobitóce, nu grijesce de brana i scutéla lor peste iarna, ci le
lasa de flamanlesc i degera de ger ; apoT in primavara mor, si sA izidesc
(aicea in partite acestea am vNut ea in iarna acésta trecutb,, cà uniT 6menT
att gatat finul inca in Ianuarie i asa cu tula cu mugure att hranit do-
bitócele lor. in camp limpede, neavénd niel grajd, niel barem sopru pentru
dinsele; i asa in primb,véra a pagubit altul cate 3 par' din vitelo sale;
iata dar saracia i miselia in casa.
Alta pricina a saracieT este lenea (pécatul de mórte), decl ascultá din ce
vine, de e némul cel romanesc mal lenes i mal móle de lucru deefit alte
noróde : aceea isvorasee din prea multa pAstorie a oilor, porcilor, meilor,
altiT, cacT Romanul trimete dui:A 5 séti 6 porcT un prune, la oT altul, la
miel altul, carT la vite nu aa alt lucru fära numaT sä clórma si de mic sa
ingrasa lenea in ósele luT, sa vorbéscA nimicurl, sa invete a sudui si a
vicleni i Inca a fura 'Ante, bucate çi cate vre-un miel ; asa dar sa stria
preste an, O. ic mal putin la un sat numal cate 50 séa 60 de pruncT,
carT ar putea de ar pune el pastorT de obste, precum lac NemtiT i SérbiT,
'Ana la vérsta cea de lucru, sa mérga la sc61a sä se invete a citi, a serie,
crestinétatea i legea luT Dumneqeil, intru care se cade luT sa vietuiasch
pre lumea acésta. Incà mal ingrasa, lenea la partea cea femeeasca (macar
de si sunt Romanele mal bArbate de lueru decat barbatil lor) sérbatorile
cele idolescI ce le in ele preste an, precum s6rbatorile lupuluT, a ur-
sulul, a pagrilor, a cailor 1111 Samtoader, 'Podorusalele. GermaniT, Ar-
mendeniT, Joile de la PaseT, pana la pogorirea duhuluT stint, Martile incuiate,
sfintele maice VinerT i alto multe glile, earl ele de la vre o vrajitóre a le
0116 insAreinate all; de earl minciunT si nimicurT, din mare orbire a mintiT
din credinta indesarta si din prejuditie ; spre marea rusinare a EvanghelieT,
spre marea °earl a legeI nóstre ce-1 pravoslavnice a RésarituluT, pusa
tot de a scrusna.... La sc616. fetele ! La scóla! Barem iarna, i la bisericA
BA le due& maicele de mana, de miel, sa le adape eu invétatura crestinésca,
cu iubirea de tapte bune, de dreptate si de D qeil; apoT asa fiind si ele
maice °data, vor aduce rod si crescere luT D-cjeil bine placuta
Precum ea e Romanul nostru mal móle, decat alte némurT i iT e urit
plugul ì secerea, adeveréza si acésta, cad mal pretutindenea in sate nem-
tescl i sérbescT stint porcariT, vacariT, panditoril de cal, de vil si de cosnitl
RomaniT; de e birtas Romanul, de e darabant. gornic si cocis, Romanul
Ora ce in Backa i in Srem am véqut eü cu ochiT meT birtasiT i pastoril
RomanT. Dail din ce pricina? De uritul munciT, îi lasa salistea, prietiniT,
veciniT, apoT se duce in stréinT; darA la ce? sa bechereasea, dar nu sa boe-
résea : nu sa adune vre-un mestesug, i sciinta buna si de folos, apoT sA
yin& sAsT imbunAtatésca némul sal eu dénsa ; ci sA-sT petrécA ticalósa,
www.dacoromanica.ro
ISTORIk ROMÀDIILOR 409
albinele §i nesciindu-se pre sine singure ocarmui, unele trag lute° parte,
viéta inteo negrijire, §i cu sudúrea sa sä imbogatesca pre altil. Oh stare

de plangere §i de suspinare vrednicAl
Cetitorule iublte ! fie de ce stare ver Preot, Invetator, Domn, Dire-
gator, negutator, maister saü i plugar: Te rog cu inima fierbinte §i cu
lacraml te jur ; aduna pe langa tine pre satenr §i vecinir ter, Dumineca §i
In dile de serbatóre. DecT le citesce cate ceva din cartea acésta §i. le tal-
cuesce mar pe larg, cum ver puté : indémna-T spre iubirea de ostenéla, spre
dreptate, §i spre indestulaie Cu cele ca§tigate prin sudórea sa : indemna-T
inca sa incépa a lucra mar bine paméntul, §i sh caute cum tiles° vecinir
lur Nemtir §i "Sérbir ; cum el iara§T plugarY fiind, se hranese, se adapa, se
imbraca §i locuesc mar bine ; sà desehida ochir sa vadii alcatuirea §i ho-
tarirea bunulur fackor, intru orinduiala firer Geier bogate, carea lucrAto-
rulur celur neostenit, suderea luT cu prisosinta platesce. Nu la carciuma
Dumineca §i in di de serbatorT, nu! Ci la sfaturT bune §i intelepte adu-
nati-ve la un loe cate eatr-va vecinr, séil sub nescarT copad, la umbra, pe
farba verde, unul sA ve citéseä ceva, dar ceT-I-altr ascultatr: deer de vi se
urasce citania, sfatuiti-ve. Dar ce sa ne sfatuim ? va intreba cine-va. Ia
ascultatr ce ! nu ve vorbire-tY de rilul §i gre§ala altuia; nu spre clevetirea,
batjocura, §i spre uciderea numelur celuT bun al fratelur vostru ; mi de
muierea a cutaruia §i de portul el; nu de pismuirT, nu de apucarT, nu de
curviT §i de vorbe de nimica ci v vorbitr §i ve statuitT : .cum vetT drege
§i ingra§a campurile v6stre? cum vetT infrumuseta, §i imbuni dobitócele
vóstre? cum vetT abate vre o apa, care ye inéca campurile §i casele ? cum
vetT zidi §i dup. care forma vetT face casele vóstre, ca sA ve fie mar ve-
deróse, §i sanatatir mar paznice: cum yeti indrepta §i curati ulitele §i avliile
velstre? cum vetT trage §anturr pre dinaintea caselor vóstre, §i yeti implea
cu prund §i cu nisfp ulitele §i drumurile vóstre? cum vetY sadi pre dinain-
tea caselor vóstre dulT, §i cum se vor inveta femeile §i fetele vóstre a
tinea vermr, earl fac matasea, §i cu densa vor imbunatati panzele qi tesa-
turile lor? cum vetY seca baltile cele de nicr o tréba, care sunt pre tunca
§i prin sate, §i care cu vapura lor cea imputita otravesc, §i cu epidemie
incarca aerul, din care se scornesc §i isvoresc bele multe §i ucigatere
ennenilor §i dobitócelor, §i cum vetT imbunatati intru Vote economia caseT
vóstre? DecT dup. acésta sa ve sfatui0, cum yeti drege portul vostru, al
femeilor vóstre, ca BA pard maT bine pe trup §i sii-1 apere de cb.tre asprimea
frigulur §i de catre arderea serelur? maT pe urma sa ve vorovitT §i despre
imbunatatirea mintiT, a intelegerir §i a sufletulul: cum vetT face §cille bune
pentru pruner §i pentru fete? cum vetT face plata Mina, §i hrana, pentru
invetatorir bunr, §i sa ve datY pruncir §i fetele la §cóla? deer cum vetT
face §i infrumseta biserica luT D eb', bine a o ingradi §i a o cereeta ?
cum vetT dobandi preot bun §i invetat §i cum yeti imbunetati plata §i
omenia lur?
Acestea sunt sfaturr §i vorbe despre care trebuesce sa vò vorbitY §i dad.
viatr vorbit a le face, ea ve apucatr!
LasatT-ve 6menilor! De vorbe alabe §i scunde, carT avetT obiceiti de qi-
www.dacoromanica.ro
410 V. A. URECH1I
altele intr'alta, panä and incet, incet §i mal pre rénd tóte per: a§ia
Societdtile 6menilor, fara de stapanire indelung a petréce (niTpt4e) nu pot
pentru ca, precum EcnEpaiw,TA HEHRAII,8 (sic), §i arata, intrinsele vre-o (sic epiw)
orinduia% intemeiata a se face, séti a se tinea nu se póte fa.ra de stapanire;
cacI fiind totT asemenea, adeca /Ara de stapanire, totl vor i porunci, t¡i
niel unul nu va implini. De unde cu adeverat urinéza, cA in starea, in care
totl ar avea intocmal putere, niel o M411149'1 se póte avea; ci tóte stail
In puternicie ava, COt, carele va fi mal tare, cind va voi, tóte le póte strica,
calca, séü cuprinde Pará de niel o stare +itómiTpx, ca §i in varvaria cea
Amemtixr. Drept aceea s'ail a§eqat stapanirT in Vote C01Yrrill,HAE, ca fie§ce-care
sotietate omenésca de cele mal sus qise reale mintuita §i fericita sA fie
cet1 : «A§a ail trait b'étrâniT no§tri, a§a voim sA traim §i noT,» cad acestea
sunt: vorbe ale 6menilor celor pro§tr, intunecatI la minte, celor selbaticI,
barbarl, celor leno§T, i a celor ce tot ce pute le amiróse, cap:ma se cu-
vine qicerea a cantaretulu'l imperat David: omul in cinste flind n'ah
priceput, alaturatu-s'ail cu dobitócele, cele ce n'ail pricepere, ase-
manat lor. (Psalm. 48, verso 12.)
Cinstitilor preoti! i voi bine inteleplilor invefritorl!
Pre voT ve rog eti cu lacrimT; pre vol ve indemn cu inima fierbinte; pre
vol vò dWept eh dintru dormitarea cea pagubnicd, spre lucrarea vieT ceT
de Dumnec,leil sadita; de§teptati-ve §i vé sculatT la lucrul cel de D-sleil
bine placut. Imbarbatati-ve, statT, lucratT i ve ostenitT a inveta turma cea
noue incredintata. In biserica, in §c615, §i intru t6te aclunarile, nu conte-
niratI a bine cuvinta pre Domnul Dumne4eil, implinind voia lul cea santa.:
invetatT, indreptatT çi deschidetT minçile 6menilor intru crederea de Dum-
intru dragoste i fapte bune, intru gandire i facere de dreptate,
intru iubirea de ostenéla, intru indestularea cu starea §i chivernisitele sale.
Vol suntetT sculele, prin earl numaY se fac 6meniT, bunT, dreptY §i iubitorl
de ostenéla; vol putetT face mal mult bine intru'un sat §i obsce, vol suntetT
pastoril turmeT eel cuvintarete, §i numal de la vol in§i-ve Marna ; ca sa
fitT bunT, §i sA punetl sufletele pentru oT; de la vol va cere stapanul tur-
mel oile cele perdute, pre vol ve va intreba el la dreptul judet, despre
paguba turmeT sale (TY White, pentru care versat scump sangele
&id de la voT atarna, dad. vreff s'au4it1 glasul cel dulce catre sluga cea
buna: «Sluga bun& §i lucratóre, peste putin al fost credincios, peste multe
te voiil pune, intra intru bucuria domnulul
Vreme este, cititorule iubite, ca sa s6vir§esc eh inainte cuvintarea acésta
a mea, dintru care putetT vedea, ce Wind §i scopos am eh cu cartea acésta.
Ap dar numaT de la tine insu-%Ï Marna, ca sa al ceva fotos dinteinsa, care
lacénd veT implini pofta §i voia mea intru tóte.
ObradovicT, director.
www.dacoromanica.ro
prin stapAnirea. el (M), despre care in capetele urmatóre Cu cuviinta voitt

cuvinta.»
Urrnéza, apoT un eatehism, intrebärT i r6spuns: Cap. I. Despre stdpanire.
Cap. II. Despreputerea sttipanirei. Cap. III. Despre datoriile supufilor. (cSA,Alutuilwp)
4Komm814. Iata chte-va intrebarT:
«3. In cate clasurT (Knaapti) se impart supu§il?
R. Supu§iT se impart in dou6 clasurT, adech in so.kfuti §i in 6menT de rind.
Intre obligatiunile plugarilor: s. dea «de la al 6-lea an la §c616.» copiiT
lor «ea sa invete cele de credin¡a, §i a se ruga luT Dumnedeil; sh invete
a ceti, a scrie, §i a nurn6ra (1).»
17. Trebue §i fetele sa se dea la ceila?
Farä de indoiala fetele inca trebue sa se dea la c616, ca sa invete
§i Cint ceale de credintä, §i a se ruga luT Dumnet,leti; ca, facsendu-se §i jale
óre când marT, sà póta incà de la tite a povatui pre prunciT séT spre
fapte bune.
21. Pot fi credincio§T Imp6ratuluT eel fail de lege §i fara de Dumnedett?
R. CeT fail de lege §i fara de Dumneleti nu pot fi credincio§T Imp6ra-
tuluT, pentru-ca unil ca aceia, necunoscénd pre Dumnedett, nu se tem de
Dinsul; iar carT nu se tem de Dumnec,lett, cum se vor terne de Imp6rat?
ski cum ii vor putea fi luY credincio§T?»
Autorele pururea cauta a intemeia cuvintul s6ti pre citatiunl din cartile sfinte.
«Cap. IV. Despre cinstea, care trebue supu§il sa o arate catre stäpanitorul
(Topton) lor.
Cap. V. Despre credinta supuilor (sic), care trebue sh o aiba catre sta.-
pánitorul s65.
Cap. VI. Despre plecaciunea supu§ilor, care trebue sa o &IA, catre sta
panitor.
Cap. VII. Despre datorintele supu§ilor in vreme de pace.
8. I. Ore p6cat e a nu plati dàjdiile impératescT ?
R. A nu plati däjdiile impératescI e mare p6cat: pentru ca acela, carele
nu platesce dajdiile imp6ratuluT calca porunca luT Christos, cA iea
«DatI KesaruluT ale KesaruluT i luT Dumneleil ale luT Dumnedeil »
Cap. VIII. Despre datoriile supu§ilor in vreme de r6sboiti.
Cap. IX. Despre datorintele ostqilor.
Cap. X. Despre calcarea de juramint intre osta§T.
Cap. XI. Despre pedépsa dezertorilor.
Cap. XII. Despre dragostea catre patrie.
1. «Prin patrie nu se intelege numaT locul in care suntem na'scutT, ci
(1) (Pag. 23).
www.dacoromanica.ro
412 V. A. IIRECHIÀ
mal cu séma tinutul §i stapanirea, séü éra, intru care vietuim, ne hranim,
§i avern t6tt CENSpHTATEA §i sprijineala, dupa Visa: «01:NM HE IdCTE
AKOAV5 HE WTI WÙ nairpY4.
7. AHAAVEI 11MKS +1181ZTgpri HENTO gp.fillupt 4sTunwp AA .trpornvoirk

HrlgH1HAWp 11ópgri, KSAICE M INV; Ao AlitIO GzivtapTim.
Gác GSA4 1809
Predoslovia (pag. ¡II).
Cuvint inainte,
Macar ca intru cele mal inainte eulese patru-Ved propovedanir, spre a

se Vice la ingropaciunea 6menilor mortY intoemite, §i de acelea, care ail
a se Vice la ingropaciunea pruncilor, te cuprind, totul, pentru ajutorut
preotilor, care de obOe mal mulV ingrópa pruncI in popórele sale, de cat
de eel' in virsta, am mal intoemit intriacest chip aceste cind-spre-lece di-
dahiY, pentru creseerea liilor. Care titula nu pentru aceea o pérta in frunte
aceste didahil, c dóra osebit incuviintate ar fi jalnicil vremil a ingropa-
ciung pruncilor, ci pentru ca niel un loo, niel o vreme ¡End seutita de
inv6tatura cea pentru orescerea fiilor, cu atka maT virtos e de lipsa la
astrucarea pruncilor, a euvinta pentru crescerea fiilor, ca fiind umilitY ca
inima, inteacest timp, párintiT mai cu dinadins auVind datoria, care o ail
el spre crescerea fiilor s61, se cats° pentru gre§elile cele intru crescerea
fiilor 861, séa cu sciinta, sat' cu nesciinta pana aci Monte §i cu aceea, se
de§tépta §i se imbarbb.ta, spre datornica crescere a fiilor celor r6ma§T in viéta.
VIII. In ace*tr aril este a se socoti scrierea celul mare tesaur istoric care se
numesce Cronica 1z4 gincai. El inregistram ca manuscris, ca.eY prima incer-
care de tiparire este mal tarVie.
0 prima carte romanésea de Istoria Românilor se incerch a face Samuil
Klein de Sad leromonach din mörastirea si. Troita de la Blaj :
«Istoria, lucrurile qi intimplarile Romanilor pe scurt a§elata §i din multT
scriitorI vecia §i noI culésa §i scrisa de . . . .» 80 mic de E-.4 pagine cu
numerotare notta, alipita la un Calendar, caruia II lipsesce pórta. Tiparita
la Buda in craiasea tipografie a Universitatil, la anul 1806.
La data acésta Samuil Mica era la Buda censor §i revisor al cartilor ro-
mânese, pe 15.nga craiasea tipografie a Universitatil din Pesta.
Aceste sehite istorice nu ajung decAt pana la cucerirea Dacie §i sinu-
ciderea lui Decebal.
lath prefata scrisa de Sarnuil Klein la acésta carticica:
www.dacoromanica.ro
ISTOBIL ROMINILOR 413
Cuvint inainte cdfre Romanf,
«Socotind disa aceea a filosofuluT, carele a dis ca urit lucru este ElinuluT
s5. nu scie elinesce, adev6rat i Românulut cine O. póte dice, ca urit lucru
este RomânuluT s5. nu scie inceputul sèìí, sa nu scie némul ski, pre maT
mariT :AT i Istoria némuluT sú, c6. vedem, cum a tóte némurile cele is-
cusite aú scris lucrurile si intamplarile marilor s6T, si se cuvine acésta o
muluY cuvintátor, carele are minte, cA Istoria este dascálul tuturor lucru-
rilor, i acelor bisericescY i acelor politicescT, cá nu numaT cu cuvinte, ci
si cu pilde adeverézá cele ce invatá. Acest lucru cugetându-1, eú am so-
cotit, cA acum maT întâiü sA dail inca pre scurt óre-ce cunoscinth a né-
muluT meil, celuT românesc, de vreme ce multi sunt, earl pâtil acum dar
niel atâta cunoscintá de némul sèil nu ail.
['Cite cA se vor afla unit cu simtire tocmaT dobitocéscii, de vor dice: ce
folosesce a sci cele ce at fost i ati trecut ? Unit ca acestia stint tocmaT
dobitóce, cA numaT dobitócele nu sciti lucrurile i intimplArile maT marilor
s6!. Ci sA las acum pre nisce neinteleetort ca acestia, carY nu vrid cA insusT
Dumnedeil a poruncit luT Moise i la alV bárbatT sfintY, BA serie istoria né-
muluT lor celul jidovesc.
DecT tu, o cuvintAtorule române, primesce acésta putintick dar cu mult5.
ostenélä, i priveghiare adunat6. istorie a némuluT Vat, care coprinde ince-
putul i statul Romanilor celor intâiil, apoT descAlecarea lor in Dacia si
intimpl6rile si starea lor pan& la vremile nóstre, si de potS, at tu te ne-
voiesce, ail de nu poi incal indemnh i ajuta pre alOT, earl pot, ca maT pe
lung si maT pre larg lucrurile i intimplárile némuluT românesc s5. le serie,
si la tot némul cunoscute O. le facá, cá ceT bunT sh se laude si sd se ur-
meze; lar ceT rèf i nevrednict sá. se rusineze i sA inc6p5, a lepAda sim-
tirea cea dobitocésca si a fi 6menT i românT, adicit deplinT i intregT
sa nu se t5,v6.16sc5. tot jos, ci sâ se ridice i sit privésc5, «micsorarea
cálcarea némulut nostru cel rumânesc, carele odatá si el se numèra intre
puternicele némurT i intre 6meniT ceT tarT i intre inteleptI si inv6MT; lar
acuma atât de supus i de ocárit este i cu aka prostie incArcat, eât niel
inv'elátura, niel sciint5, niel armA, niel legT, niel orinduia1â bun& intru tot
nérnul, care se dice astadl román, nu este, ci ca nisce nemernici si orbT,
inteun labirint invirtindu-se i infásurându-se de la streini si de la bar-
barT, dar si de la vrtijmasit némuluT nostru cer si se imprumutézA si de
carte si de limbá, si de invt.itáturá.» O grea i durósá (durerdsd) intimplare
sunt acestea cuvintele MitropolituluT TirgovisteT, Teodosie, in cuvintul cAtre
Ser.ban Vodit la anul 1683 tipärit in BucurescT.
www.dacoromanica.ro
414 V. A. tIRECHIX.
Acestea fiesce-cine privindu-le i se va face jale de micsorarea cea de

acum, i autAnd la bun némul si mArirea pArintéscA cea de demult, se
va nevoi, prin invètAturA si prin mestesugurl si prin alte mArite si de lauda
fapte, cu care phrintil aceia al nostri aù strAlucit, a dobAndi pentru aceeasi,
ca dintr'o mosie pArintéscA cAtusi decAt, cA: mult este a fi neiscut roman!
cum inv6tAm de la insusI Pavel Apostol, carele mAcar cA era nAscut din
stiminth jidov, tot se luda i cinste îï tinea, cA cu numirea este nAscut
Roman (Fapt. Apost. cap. 22). CA cu adevgrat a se nasce din sAnge Roman
mult este.
Atque eguidem Bomani nasci sanguine multum est!
Inquit Alexander Cortesius de Laudibus Mathiae Corvini.
Bob L M'Oca. Carte de invétAturI crestinesd, Biaj 1806.
Petru Major. Predice sal invgtAturY la tete Duminecele i sèrbAtorile
Buda 1810.
&on. Rimo in6 1,04110/1i1ITSASA 6COUI, 1101111.1 akT THI1410

fAMITATE.
Istoriii Universalii, adecA de obste, care coprinde in sine intimplArile
vécurilor vechl, intocmite prin signor Millot, membru al Academiei francese,
din Lyon, ear acuma intAia datA tAlmAcitA in limba romAnéscA de /can
Molnar, profesorul AcademieT din Cluj. Buda 1800.
TeologiaDoginatick dupA inv4Atura bunilor credinciosI dascAlI intoc-
mita spre in OtAtura cleruluT celui tin6r románesc, asedatA i tipAritA
cu blagoslovenia... prea osfintiei domnului domn loan Bob, VIAdicul Fa-
gArasuluI: In Blaj, la Mitropolie 1804.
Cu deosebire se impune atentiunel nóstre, pentru mal buna versificare

si limbA, urmAt6rea carte:
Patima i ni6rtea domnuld .11 mántuitortilui nostru bus HrIstos de
Vasile Aaron, in marele principat al ArdealuluI jurat procurator, in versur/
alcAtuitA, de non prin acelasT indreptatA si acum a doua 6rA cu a mal multora
cheltuiell tipAritA. Sibiti 1808.
Ciírtieleil, ce acuma intAiasT datA s'a tipArit si s'a tAlmAcit dupA limlyt
leséscA pe limba rumAn6scA, care coprinde intru sine multe luerurT spre
folosul a t6tA obstea, atát a 6menilor, cát i dobit6celor, tipAritA la 1806.
Cuprinde o colectiune de retete pentru bucate i lécurY.
Eü n'am vglueo. Se .afIA intre cArtile rectoruluT UniversitAteI din IasY,
d-luI Nicolae Culian.
Psaltire din 1812.
www.dacoromanica.ro
XVII. Ducere de mana catre frumósa scriere romAn6scA. Buda 1811 (1).
XVIII.Inv'étAturil pentru prilsirea pontilor, scris& de Ileintel Francisc, d-nul
RAspaculuT si Jecsinguldf . . . Buda, in crAiasca ti pografie a UniversitAteT, 1812.
istoria tul Alexandru cel Mare din Macedonia §i a luT Darie 1809. ApoT
2-a &A la 1810. 1 vol 8°.
Calendar pre anul 1809, tipArit la Buda in tipografia UniversitateT.
Principatele.
Christomatia domnuluT Gaster nu cunbsce decAt una din publicatiunile
ce se fAcurà in Muntenia intre aniT 1806-1812. Abia citézA, un manuscris
aflAtor in Biblioteca national& din Bucurescl cu data 1808, dar si acela nu
scie s& spunA de e seria in Muntenia, orT aiure. Acel manuscris pórtA titilll:
HATfpliK 91. (L CHMI) rpalopting c4sitionop npits8Kuunnimop nxplifitkii WH
KSHHHTME WE Ae viApirrripg HHEH11 WH 4OAOCSA MISAETECK. (Chrestom.
Gaster II, p. 198.
Oetoile sétt Paraclitichi, carele acum a doua 6r& s'al tip&rit dup& isvo-
dul grecesc, in vremea stApAnireY prea blagoslovituluT singur stApAnitoruluI
mareluT domn si imperator a tela Rusia, Alexandru PavlovicT, cu blagos-
lovenia Prea SfintituluT Mitropolit si al Prea SfintuluT indreptAtitoruluT
Sinod. Prin osirdirea §i indreptarea tAlcuireI si cu tót& cheltuiala sme-
rituluT, Episcop al ArgesuluT, Iosif, in tipografia sfinteT episcopiT Rimnic, la
anul de la Christos 1811.
NoT cunóscem dintre aniT 1805-1812 si diverse alte chrtT si anume: Mi-
neele, tipArite in curgere de mal multl anY si la mal multe tipografil. Din
aceste minee t&ImAcite si tipArite altà dat& prin osirdia si cu cheltuiala Episco-
puluT de Rômnic Kesarie, a fost fAcutä o nouà editiune, care s'a mal in-
dreptat la tAlmAcire de multe gresale dice titlul, cu blagoslovenia si
cheltuial& MitropolituluT Dositel e in dilele luT Constantin Ipsilant, prin
osirdia EpiscopuluT de Arges, Kesarie Iosif. Volumul pe Noembre e tipArit
In 1805 la Buda. Cele-l-alte sunt din aniT urmAtorl.
Fórte interesantà e prefata EpiscopuluT Kesarie din fruntea volumuluT.
(1) 0 «ducere de m'Ana» putin cunoscutA este urmAt6rea din 1788:

Anonim. Ducere de mAnA cAtre cinstea si dreptatea, &tic& la copiiT ro-
mAnescT neuniti ceT ce in sc6lele cele miel se invalà spre citanie rinduita
carte. Un volum 8° de 263 pagine scris in romAnesce si nemtesce, din care
partea stingA in limba rornAnA si drépta in limba germana. Lips& titlul in
limba german&. TipArit cu dovoirea stApénitorilor la Viena, la Iosil nobil
de Kurtbek impArAtesc si crAiesc de curte, si a neunitilor romAnT, si a sir-
bilor tipografT si vindkorT de Mili. In anul 1788, cartonagiul de lemn, de-
teriat insA.
www.dacoromanica.ro
416 V. A. URECHIL
Ea face istoricul propasireT literatureT bisericeseT romane, licénd oil «treT

Epochas, adeca vécurT insemnate aù avut téra romanésca» (1).
(1) Dar sa analisam mal bine insäsT cartea:

Mineful lu Noembrie, care mal nainte fos ttiparit, talmacit prin °sir-
dia i cheltuiala iubitoruluT de Dumne4eil Episcop al RimniculuT Kesarie,
iar acum cu voia i blagoslovenia prea SI. Mitropolit UngrovlahieT Kirio
Kir Dositei. S'ail maT indreptat la talmacire de multe gresell in qilele M.
S. Domnului TeriT Rumanescl Ioan Constantin Alexandru Ipsilante Voevod,
prin osirdia smerituluT Episcop al ArgesuluT Kir Kir Iosif. In Buda 1805.
In preflAa acestuT in folio iscalita de Kesarie Episcopul RimniculuT cetim :
«TreT Epohas adicä véeurT insemnate ari avut - éra Rumanésea.: un véc
fost pentru care s'ati luptat cu rësbelie; altul intru care s'ail inceput zidirea
monbastirilor color DomnescT; altul intru care s'ail inceput talmacirea caalilor
de pre slovenie pe limba rumanésca. Téra Rumanésca °and avea r6sbelie
se numea Dacia si locuitoriI el Dad T Ghethi
iar zidirea monastirelor ineeput de la Radul Voivod ce-1 lic Negrul,
Intaiul domn al TériT; carele ari zidit monastirea din Campul-Lung si Bi-
serica din targul Argesulul, unde se Oa Sfintele méste ale muceniceT Filofteia.
lar talmacirea inceput in slilele lul Matheiil Basarab adaogat
In cjilele luT erban Voevod Basarab. lar la cea desavirsit, podeiba ari venit
In glilele luT Constantin V. V. Basarab Brancovénul, prin osirdia luT Kir
Damaschin Episcopul din Ramnic (Dupe' ce vorbesce de zidirea
mondstirilor, adaugd:) «Vito aceste folosirT se socotesc miel i vremelnice,
child se potrivesc cu folosul talmacireT carOlor. Slavosloviile cele catre
Dumnecleil nu se fac numaT cu gura, ci aduc si rod mintel cea pricep6t6ret
precum apostolul (Pee: «Numele nu r6rnane numaT inchis in zidurile moults-
tirilor,» ci flind scrise la inceputul cärilor, precum a luT Mathel Voivod in
Pravilä si in alte earV; a luT §erban Voev. in Biblie; a luT Constantin Voev.
In alte multe cartT, ca cu nisce aripT alérgä pre la marginile pamintulul sa se
cun6sca dupa mérte de ceT ce nu-T scia in viata.*i acésta nu se supune vremei,
precum zidurile mönitstirese stricaciuneT, ci aduce vremea o sta. impreuna cu
curgerea séreluT inoindu-se cu tiparul, carele strickios (End din fire si dupa al-
catuire, da nestricaciunea lalucrurile lumeT cele stricaciése. Fait niel o indoialä
pot numi epohi al patrulea adica veac insemnat vécul de acum al priT Ru-
manescT, care l'a facut insemnat si in vremile acele viitúre pomenit Dom-
nia Prea luminatuluT nostru Domn Alexandru Ipsilant Voevod, cad numaT
In çiiiele MarieT Sale s'a invrednicit Ora a castiga in scris de la prea puternica
ImparAtie aseOminturT pentru a sa oblAcluire. Pentru carele, precum a se
ase4a, s'a straduit Maria Sa, asemenea a se urma cu tolos de obste puru-
rea a priveghiat irOlepciunea sa. AceeasT intelepciune a intocmit orinduiala
mönastirilor, urmand can6nelor vietilor calugareseT ; a ridicat dajdiile preo-
tilor, dupa. porunca DomnuluT ce este scrisa in cartea LeviWor. i pentru
ea sa. se implinésca cuvintul psalmistuluT : «pre Om si pre vè'cluva va ajuta»
(land pilda cu a sa bogata dare, ail pus in mijloe cutie, la care din picaturile
prisosuluT (land fiesce-carele, se adauge cate un isvor curgator de harurT
racoritoriil de ceT insetatl din lipsa. lar cea maT vrednica de pomenire fapta
www.dacoromanica.ro
ISTORIA. ROMINILOR 417
III. Filaret Miron. Slujba cuviosuluT Dumitru cel Mare de la Basarabov, ce

se praznuesce in 27 4ile a luneT luT Octombre. BucurescI 1810.
socotesc de a fi acésta, cä starea dajdiilor ce era infiintata intru nestator-

nicie, Maria Sa, dupa ce cu sfat de obate aü aaelat suma, a potrivit vre-
mea, o iota sail o cirta n'a mal stramutat, i aceste In vreml nestatornice.
Insa acésta de °bate, iar deosebit vécul DomnieT. sale Fail insemnat Craiova,
care ca una ce e intaii) locuita deck téte partile TériT RomanescT, macar
eh un véc a petrecut sub puterea luT Decebal, macar ca s'a odihnit inteun
vée de anT A sub obladuirea Basarabilor BanovetT, ce a fost aaeclatT de Rim
lean!, BA obladuiasca cu titlu de Bailie pana cand s'a supus celuT
domn Radu Voevod, ce se dice Negru; Macar cä s'ati inmultit sub cea dupa
vremI stapanire a vecineT AustrieT, ins& nu pomenesce ca eel de acum véo,
inconjurat cu linite i cu pace, mal mult deck in locurile cele ce se lini-
atesc prin cetatI i cu résbéie. LocuitoriT CraioveT, ceT ce nu puteag sa-aT
stapanésca vietele, acum ai la prisosul lor nu se supéra de stapanitor. Boe-
rimea ce se uita, pentru departare, se cercetéza ne véc,16ndu-se ai se mi-
luesce ne arkandu-se. DecY eü inteacest véc cu linite petrecènd, fiinel
indemnat de Prea Sfintia Sa Mitropolitul l'éreT rivnitorul patrieT i epar-
chieT, maicel sale ce! trupescl i 'Heel duhovnicescI, adaug talmacirea
tiparirea a luneT luT Noembrie.»
Asemenea interesanta e prefata de la volumul pe luna Septembrie.

Prefata acésta este tot de Kesarie Episcopul RimniculuT.
Arata, Episcopul, ca de la o vreme n'ati mal putut RomaniT intelege sluj-
bele bisericescI in limba straina i ca sirguit in tot felul sa le tra-
duca pe limba romanésca.
Adauge a cjice, cA Mitropolitul Grigorie «care némul tragêndu-aI din
téra romanésca, ai flind intru saçiü adapat de limba cea grecésca, ce aa
isvorit tke slujbele in cat dupa invòtatura limbeT se póte socoti asemenea
Cu eel dintaiil pastorT aT Bisericer grecescI, ai vèl'énd pre patriotiT séT lip-
sitT de slujba sfintilor celor de téte iIele, n'aa putut suferi acésta lipsire
de folos, ci vrénd biserica romandsca sA o impodobésca ai pre fiiT 1361 ceT
duhovnicescT cu rugaciunile sfintilor celar din téte qilele maT tarT sa-T
ingradésca, socotit nicT o ostenéla la talmacire, nicT cheltuiala la ti-
parire ; ci la talmacire cand se putea usura de grijele duhovnicescT, in-
suaT silindu se si printr'al séT ucenicT, dupa datorie ajutandu-se, iar la chel-
tuiala insuaT singur incarcandu-se, fost'ail rugat de no! EpiscopiT ce! supuaT
SfintieT Sale, ca sa ne ingreueze si pre no!, ca in tipograftile Episcoplei tufstre
sd inifan Ineicar degetele la greutatea cu care set incarcase cele ingreuiate de areal
§i de ostenelT duhovnicescT umerele SfintieT Sale, si cu rugaciunT plecand
cea fierbinte rivna sa, dat la Episcopia RimniculuT a se tipari luna
luT Octombrie, si cele ce urméza dupa acésta alte douè lunT.
DecT eü, cu URA silinta imbratiaind tréba, am dat in tipar intaiti luna
luT Octombrie, am flout sb. se intelégh tuturor slujbele sfintilor, ce se lauda
inteacésta luna; am protimisit acésta luna in tipar, fiind-ca inteacésta
aü luat incepere rinduelile téreT, cele ce prin pace s'ati aaegat. A sfintilor
V. A. 1/recha. Morin Romani/or. 27
www.dacoromanica.ro
418 V. A. Mina
St. Christom. Apologie, °Aica cuvint séü rèspuns impotriva socoteleT
celor Para de Dumnec,led. BucurescI 1812.
Gottlieb Ainekie. Filosofia cuvintuluT i moravurilor adeca Logica
Etica Elementara, carora se pune inainte istoria filosoficésca, traducere in
elinesce de flan Gregorie Brancoveanu, in limba romana de Eufrosin Du-
mitru Poteca.
Galaction. Acaftist tiparit la Rimnicul-V. 1810.
Din Moldova sa &tam :

Vietile sfintilor, in 12 volume, de la mönastirea NémtuluT, din limba
grecésca traduse, folio, 1809. Aceste sunt cunoscute d-lul Gaster.
Usa pocainteT (1).
Rafail smerlt monah din sf. miinastire NémtuluI tot atat de bun scriitor
si sapator in lemn, publica acest volum in-40 de 356 pagine, ilustrandu-1 cu
4 stampe gravate cu acuratetä, dei cu un desem ce lasa de dorit. Cele
patru maT de pe urma ale omuluT : omul noa i cel vechia, m6rtea, jude-
cata din urma i rail, explicate prin lung text. La inceput si la linea
volumuluT Bunt stihurl. Aceste sunt departe de a fi corecte si a fi de val6rea
celor call la linea secoluluT se scrisesera in Muntenia de Vacarescu orT
chiar i in Ardeal.
Ceea ce imI dá ocasiune sa constat, acésta carte e legatura culturala ce
dinteacésta tuna rugaciunT aù miscat mima ImpäratieT asupra cerereT täreT,

ce intr'acésta luna ati facut; rugaciunele acestor suinÏ aa facut ochiul
bland al ImpèratieT asupra tical6seT patri!, care a bine voit a intari cele
vechT privilegiurT i obiceiurT.
(1) Usa pocaintiT, adica carte f6rte umilit6re si de suflet prea folosit6re, care
cuprinde:
Cele patru mal de pe urma, ale omuluT, : m6rtea, judecata, iadul
raiul.
Fria care se face minunata schimbare a omuluT celul vechiä 5i a celuT
nor], nascerea.
talmacit de pe limba elino-grecésca, pre limba românésca in BucurescT.
Si acum intaiasT data cu blagoslovenia i prin mijlocirea prea osfintituluI
si prea milostivuluT stapin i mitropolit a OM Ungro-Vlachia Kir Kir
DositeT.
S'a dat in tipar prin t6ta cheltuiala dumné-lor Kiru Kir Constantin I6n
VogicT, spre vecInica pomenire i spre folosul cel de obste al pravoslav-
nicilor crestinr.
S'a talmacit acéstìt carte si s'a diordosit din cuvint in cuvint cu multa
sirguinta i luare aminte de Rafail smeritul monach din sfinta mönastire
a NémtuluT.
In privilegiata tipografie din Brasov, de tipograful lón Fridrich Herfurt, 1812.
www.dacoromanica.ro
'STORM ROMINÌLOft 410
esistA intre Muntenia §i Moldova. Rafael monahul de la mönAstirea Ném-

tuluI este ajutat sa tipAréscA lucrarea sa la Bra§ov, de mitropolitul Mun-
teniel Dositel §i de mal multe pers6ne din Bucuresci §i, in genere, din
Muntenia. Consciinta unitAtiT de limbA culturall a natiuniT se manifestA
pe fie-care i mal strAlucit.
La inceput se citesc: Stihur/ cAtre prea osfintitul §i de Dumne4eil alesul
mitropolit al Valahid Kir Kir Dositd al nostru prea milostiv stApin §i
de ob§te iarA§I arhipAstor (I). La versul al &lea autorul face aluziune la
(I) Dumnegeul nostru cel cu indurare

Neatl dAruit iarA§I intru a§teptare
Pre luminAtorul sórele cel mare
Intru nezmintitA incuviintare.
Pre cel de niel un nor intunecat sóre
Ni dat cu racje prea strAlucitóre,
Spre a ne fi nou6 povètuitóre
Si prea luminate ocarmuitóre.
Chiematute-ar4 iar, Prea Sfinte parinte,
La turmei un s6re cu raze ferbinte
Inalte stApine §i Mitropolite,
De la Domnul nouà iar5§I dAruite,
Spre a ne fi nou6 Românilor iarA,

In Ungro-Vlahia cre§tinéscA térA,
O bunA povatA, cu stema de varl
lntru ocrotirea cea bunA §i rar5.
Acum Valahia este miluitA
Si de la Dumne4eil bine norocitA
De Prea Sfintia Ta prea invreclnicitA
Pentru stApinirea cea forte doritA.
DobAndindull iarA-§I nu fArá de cale
Mila §i povata Prea MOO Tale.
Pentru care §i ea' cel plin de gre§ale,
LAudAnd pre stApinul in glas de chimbale,
Prea sfinte stAptine, sA n'am incetare
De a te lAuda Cu mArire mare,
CAO mila cea multA am simtit'o tare
Si acum trebue sA na in sAltare.
Rajele blandeteT eel nepovestite,
www.dacoromanica.ro
420 V. A. tIRECHIL
rechiamarea luT DositeT ca Mitropolit, dup. venirea lul Ión Caragea Voe-
Cat §i ale mile acel negraite,

Leal revërsat fórte, prea sfinte parinte,
In t6te partile cele felosite.
Nu numaT in tóte partile loculul
AT bine-cuvintat cursul noroculuT,
Ci inca §i mie prea nevredniculuT
AI ardtat mila, nedestoiniculuT.
Prin care sunt §i ed stralucit in stare

Ca dintr'o oglindà cu imprumutare,
Ca o stea din sóre tragénd luminare
Sunt §i eh' luminat cu indestulare.
Primit'am razele mileT ceT nespuse
De Prea sfintia-ta dinainte-mi puse
$i la róda buna atata aduse
Care pan' acuma inca nu mal fuse.
Ca luand ell dintaid a§a norocitul
Blagoslovenie de la Prea sfintitul
Domnul Ignatie, prea mult tericitul,
Archiepiscopul §i Mitropolitul,
Spre a md folosi cu rodul silintiT,

Spre a-'mi da in tipariti fapta sirguintiT,
Pre acésta carte : I.J.71a pocaintil,
Pentru tot cre§tinul fapta folosintil.
lar prea Sfintia-ta mi-al adus alta
Blagoslovenie, cu rivna malta,
Care amandoud ¡End la olalta.
Sunt prea multamit, §i inima-mi salta.
Prea osirduitor incii de departe
Te-al ardtat mie la acésta carte,
Ce filosofesce multe pentru mórte
Si marturisesce fiinta el fórte,
Cuprinde in sine urea cea hogata

Si filosofia cea adevèrata,
Carea cu marturiT aa o arata,
In cat de sdvarOt e bine lucrata.
www.dacoromanica.ro
vod. Am ar6tat ins& ca. pe putine dile fu acésta rechiamare i c& de buna
voie (?) DositeT dete paretesis
Macar ca nu era stand buna cetate

Deasupra munteluT la non T a strabate:
Ins& de la turma tot itu se abate,
Ci prea mull& grijá pórta i rèsbate.
In 61 ail araat Vita milostivirca
Si ail adaugat Vita inlesnirca,
Ca un Archipastor al nostru, cu firea
Ari purtat de grip, cu tótä iubirea.
Grijind de acele oT cuvintatóre
A le povatui cu raze de sóre
La fapte crestine i folositóre
De multe suflete rèscump6ratóre.
Si spre a le hrani cu hrana cerésca
cu pane stint& §i duhovnicéscA,
Dumneleil la multi anT sa te 'nvrednicésca
Intr'acésta, stare Archipastorésca.
Urmand maT marelui Archiereilor,

Incepiitoriul Archipastorilor,
LuT Christos, capuluT al Bisericilor,
Si capulul légii si al crestinilor.
Asa cunoscéndu-tT darul cuviintil
De mi-ai blagoslovit rodul sirguintiT,
Am inchinat asa truda ostenintiT
Prea Sfintii-Tale: Usa pocaintiT.
Pe langa acésta, multa datorie

Am ea pentru mila arètatil mie ;
Dator stint in Vita a mea viltie
A ruga pe Domnul mult1 anT sa te tie.
In anT indelungatT ca sa te pazésca,
Mane! 136tranete ca daruiasca,
Si cu sal-Mate sa te 'mbogatésca,
La multi fericitl anT sa te 'nvrednicésch !
Pentru a patriei multa folosire
Si a tèrel nóstre bunb. ocrotire,
Prea bun& povata, i ocarmuire
www.dacoromanica.ro
422 V. A URECIIIÀ
c) AceluT intru sfintiT parintele nostru Ién Damaschin. Descoperire cu
Si a crestinilor huna norocire.

S,i sa ocarmuiescI cu povata burla
Din drépta celuT ce este impreuna,
Puitor silintiT, ca sa aï cununa
Dup5. cura dreptatea cunoscuta suna.
Pástorind aicea oT cuvéntat6re,
La faptele bune si mantuit6re,
Sa aibT folosirea cea mult roditeire,
Intru bucurie pururT vécuit6re.
Iar dupa mutarea de aici, crésca
Intru bucurie r&la sufletésca,
Christos lânga sine ca sa te priimésca
lntru imp'ératia a sa, cea cerésca!
Sa-ti aT de la dénsul cununa dreptatiT,
Carea t'A &U-o drépta bunatatiT,
Si indulcindu-te cu darul dulcetiT
Sa-IT ai rësplatirea silintiT vietiT !
Si ostenéla mea maT putintica,

Cartea mea acésta, ce se vede mica,
Pre carea la folos prea mult o ridica
Blagoslovenia sfinta de Vladica ;
(YO blagoslovit-o ea sa faca vide
Spre cel mai mult folos al multor nor6de,
Din carea s'A jasa. mal multe izvede
CA pre multY mergatorT la Iad ii slobelde ;
Socotind-o si eu prea folosit6re

De suflete la raia mult aduc6t6re,
Plec iaräsT genuche asa rugat6re
Prea SfintiT-Tale, pana la pici6re,
S'o blagoslovescl si a doua ora,
Ca sa izvorasca mal multe izveora,
S'o cetésca top cu fire us6ra.
Ca sa invieze totT i sa nu m6ra!
sa lépade calea alunecattire,
Sal): alég5, cala la Raja duc6t6re,
www.dacoromanica.ro
authuntal a PravoslavnIceI credinte,talmacita din limba elinésea acum intru

a doua domnie aci a proa luminatuliff si prea inaltuluT domn, Alexandru
Constantin Moruzi Voda; din porunca Prea St Archiepiscop §i Mitropolit a
OM Moldova C. C. Veniamin, cu a carui cheltuiala si blagoslovenie s'aA dat
In tipar, spre folosul de ob§te; adaugéndu-se la sfirsit si óre-§1 earl insem-
narT. In tipografia Sf. MitropoliT din IasT la anul 1806 luna luT Iunie.
cl) Talcuirea color Opte St Taine, talmacita, din limba elina de Mi-
tropolitul Veniamin si tit:Arita in tipografia Mitropolier din ILIA 1807.
Istoria Bulgarid, cuprinsa în tomul al 50-lea al istoriel de ob§te
pentru tóta lumea in limba nenrqésca, iar acum in perilipsis scósa in limba
Românilor de Ión Nemisescu al 2-lea Vist. In orasul Ia§T, la anul 1808.
Acesta este un manuscris aflator in Biblioteca UniversitateT din IasT.
E probabil ea Nemi§escu era Ardelean, (lar scia limba germana, din care a
extras lucrarea supra-citata.
Carte de rugileinnl romfinescI §i molebine (te Deum) in românesce,
ce se cânta.d la ocasiunT pentru Impératul Rusid, 1809, Mitropolia Ia§T.
Orinduialit pentrn sfintirea bisericeI, de Archimandrit, de protopop
séil de alt presbiter, ce are blagoslovenie §i s'ati dat in tipar acum a
doua óra, ca voia si blagoslovenia Prea SfintieT Sale Kirio Kir Gavril,
Mitropolit §i Exarch al MoldoveT, VlachieY §i a BasarabieT, anal 1809,
In IasT.
Victile sfintilor, din luna luT Decembre, earl acum talcuit din
limba rusésca in cea românésca, langa care s'aii maT adb.ogat 6re-care si din cea
grecésca In sf. M6nastire NémtuluT la anul 1811.
Chiriacodroinion, aleatuita in limba elinésca, de Archiepiscopul Chir
N. Th. iara in cea românésca talmacita de A. B. al M. spre folosul né-
mulul românesc in Moldova, in tipografia St MkastirT N6mtul, la aniT
1811, Maiil in 14.
Cugetiirile hit Oxenstiern serse de Lupul Beldiman cu cheltuiala
unchiuluT 8611 Vasile Beldiman, la PrajescY, 1810.
Este un manuscris daruit BiblioteceT din IasT de Michail Kogalniceanu.
gas6sca calea cea mangaitóre,

Unde e lumina, credinta si flóre.
S'asa totT mergénd, sh-le stralucésca
Blagoslovenia cea Archierésca,
Intru 'mp'ératia Tea Dumnedeeasca
In vecl nesfirsitl sa se odihnésca1
Al Prea OsfintiT-Tale rob prea plecat, Rafail din santa m6ngstire NeamtuluT.
www.dacoromanica.ro
424 V. A. URECHIA
Ail mal urmat §i alte decopierI ale acesteI lucrarY. In Biblioteca Semina-
ruluY din 14 exista o copie din 1815.
k) Datoria t i stiipanirea Blagoeinilor §i Protopopilor in timpul Exar-
chulul Gavriil, imprimata in Ia§I 1808.
1) 0 alta carte din 1803: Alpha-vita sufletéscci, Sibie, 40 km PopovicY de
Hondo!, Vicarul cleruluY neunitilor cercetéza acésta carte §i o aproba. Lu-
crarea nu este deck o noue editiune a une cartI tiparita pe romanesce
dupe, limba slavonésca, de Iacob Mitropolitul MoldoveY (1).
In legatura, cu mi§carea culturala roman& am putea cita mal multe lu-
crarI tiparite de dascalil grecI, din BucurescI §i 14. Rangabe ne p6te face
cunoscute asemenea publicatiunI. NoY ne marginim a cita pro cele urmat6re:
a) Vestitele vitejiI ale lui MichaT Voda .. . de Ieromonahul Neofit.-1806
Venetia.
Acésta carte va fi tardid tradusa in romanesce, la 1837, cu urmato-
rul titlu:
«Vestitele vitejiI ale ILLY MichaY Voda, ce ail stapanit téra roma-
I I I I
nésca §i Ardélul, I de la anul mintuireI 1588 §i pana la 1601 , care mal

intaiti s'a tiparit in limba grecésca la anul 1806 la Venetia, in poe I sie
I
de smeritul Ieromonetul Neofit, iara acum intaia§Y-data tradusa din gre-

I
cesce in rumanesce de Teodor M. Eliat §i date in tipar cu cheltuiala §i

I
Cu indeminarea unor iubitorl de inmultirea cartilor in limba romandscä

I
in anul 1837.
Pe contra pagina a titluluY Eliat dice:
(1) Se documentéza acésta prin versurile urmat6re:

Acésta alfavita fiind slavonésca
S'a tiparit in limba romanésca
De Iacob Mitropolitul,
Diortosit de Evloghie Smeritul,
AtuncY in téra moldovenésca,
[are. acum in téra ardelenésca,
De Michail Dir a§edetor slovelor
i indreptator probelor.
Ve rog pre vol pravoslavnicY cetitorY,
Se. fitI gre§alelor mele lesne iertatorY,
Nu numal unde va fi lipsa slovelor,
Ce §i pentru medarea slogurilor,
Ca precum ceI caletorl doresc a sa odihnire
A§a §i tipograful de a cartel sfir§ire.
www.dacoromanica.ro
«Cilesce, frate Romdne, i yinclesce la acest ldudat eroil i judecel câ cu ade-

vèrat a fost al Patriei pdrinte !
Ppecv.p.azonw l'aXXoulsI EbtptElq AtacmaXta Tor) 16+1Xotatoo Osoageata I TOO
%at I soForcecofi laufgytou xxl imp.ovoçl ranrig otr(po6Xxxtaç I KuptotOcuptou iloavvou
NtxoXaou KWVOTISCYTLYOO I
KAPATZA
Ev 13cevvrI rrls AouoTptu. 'Ev c ),Xlvtxfj TuroypaPff.ol. rawriCu Bevack8 1806.
Din prelata opuluT se vede cA el fu scris la 1785.
Cartea de filosofie a luT Gotlieb Ainekie, trad. din limba elin5, de
Marele Ban Gregorio Brancoveanu, la 1806, la Viena, (deja citat6 mal sus).
Nu ne miram dar, cä doT anT dupa timpul de care no ocuparAm un
A lexie Lazaru vine, dui:A ce a tipArit la Buda traducerea sa din germanA:
«Intimplarile r'ésboiuluT Frantozilor», srt vestésca apropiata publicatiune a
uneT foT periodice prin urmAt6rea insciintare :
4111111EINLVIP6
TóTe wbasprim espial LUAE AdSAAT, KSAA KZ A CKpiE l'A-

BETE, CAg NORFAE, WIl 4.14EAE A AE +AIK54pTSiMi WaLIA011140p FAMS4S16.1 CZit, E 44;
AiAr1 +KURTNI1HÁT7. AAIRRAO4ilpf Af A /ISAMU HOOAEAE, KS +TAAAFIAATEAE AAE AA-
TOpil 45411TE al ¡If ARATE Af AA pz8, UJH A AE AAS4E cope 4fAf 1414ii RSHE. Elpim
HOREAE HE +11 AWA 3FIK4HA, K ECTE ASAf WH At u,.f.pa HOSt-
VIII HH CE MCK011EpE 4 1111I WI1 4FAE CE VITN.AVIAR + TO.TE 3H4EAI IIjHH alAT$
finspssikiii U111 uzpil AfflApTE; KS KApf HS FISAlArl CE AEC47T1;38 NIIHAU WIl AllINTEA
WA1SAS141, KApE AUN /ENE MBA I +HTOKAIIITS, KNT n8pSpe4 CE ASHTZ CHO llITHNI1,
WH cup ArONHCHpf At K81101.11HHU,E HO4W;4H WH CSithAETSA CE +68H%TSSII;f:311, Af ROME
4ETHTE4E 44IITE pint AAE alATOpal, 4EAE 4E CAS +TAAAIIAAT ACSFIpai InpHH111AWp
WH A dspaiwnwp MA, ACSEIpA AOAAHHAWp WH fi0/41HAOp C811, AC811pA HATpTal
CAM, KS 4i8p8 Al ARIE, KS NEKpEAN1148, KS +AlkpITHH4if +AP8311HTE, HE /PK
HE +rpo3u nputSAI M ruAl'uica wit tuprrapta SHOp 45411TE KA ALIECTE, AlArl
RApTOC Af HIKSRTHNU,A 11111 pssWTATEA 9E W K811pliNAE + CJAHSA CRS, MBA HE
+HRZU,SAA A HS ASKpA SHEAF KA AtIECTE. AUN HpOTHRS KSHOCKSTEAE 4M AATOpal
44UTE RSHE M KPEANNU,S WH M KS4Epif cup +118p4TSA wit cum n4Tp7t At
Apitrorrt 4pzu,licKss KSTpf At Aflp&IME, AE ACKSATApf KSTPE A041Hill WH Ko-
ApTil rioKSpunwp, M RHTEMIE + ACTE, HIN M AHHNIVE + RPEAAE Af 1144E, HE
anputiA mama itiocTpss, um ict; n$Tifie HE +AflAill8 A Sou SHOpal KA A4EIH'fi.
118 IISMAA AAPI 4pSmoc WH AEC/ISZTAT nt;Kp8 ECTE 44ECTE HOREAE, 4H WH M
AIMS 4EASA NB RpfA CI p8AiZE WpR AE tIAAXHAOrl
AE 49Iit 14TI WII rpf4.111, KA WH ACHLIHANHA Af AA VIZA4ATSA
www.dacoromanica.ro
426 V. A. PRECHIÀ
.trixpAT riScrpTEre rtpreHemeriSm cry( 1q1jQ, KS CX91131111105 AAS NORME CE
THIllipECK Ail MENA, Hi/Alt/AM CZ$ ; 111H FI1INISA ATAT 4E4 IlpEKSAI WH
4fA cxpeucH HS liSmAre K8 HSHSpie, K$ 4IS4II,ZMHT1 Af flpTHAUCK.
CHnrSpil HOri PW4ihdlY11, MRISAp KS HE TpAIJEAA 111111,A Ae AA 4EAAA CAZ-
RHT H'f; ASME, AAHKIS Ae AA PWAAAHH, Ch:HTEAA AE A4EA CKSAI11 rencTTApic
AHIICHIAlt.D.CA CSHT CTMIXIIHNA Ilpfd RSHSA$11 .tnzpaT AA VISyrpTni
RUCK st.TdE10, KtipME 11Zp111111,EINE AOpEINE KA IIIH CI Kif AA AAAII
15117. .tHRZRZTSpR, MI CAS +11IFISHAT HIIHAAA Af AptWOCTE : lid WH .tTpS AklECT
4510 CZ CAS;NiCK NCIASA$11 AATiS. 11ENTpS 44CA AE 110k 45H AE AA
IZRIJluìAATEA pomx.,n4, KZ KSKSPOC d HpTHAin Ot¡H MAO 4SOAOCHTOpeó KA AtliCTil
Ulli Af CE KA AASHA ATA:TA Ii81%) Af IlpEFISAIEpdH11,11, KAT c. iioii IlSOTA 151M-
TSAA4 TH1Ipl4MS A114ii + HpAciin IETATE AA ItpziicHit THHorpniViE,
Hog+ .tHS,HaTa 4 kl AIISKA 01H )1,E A4ECT niurrp$ ApnrocTi terLIASMHI.
4HTpS Kipf +HTN.AillAtipf nUpSirh, Wi HEH8p,v1kr inuecTiln,Tei ripeutimepAntkii .t
TóATZ CSIITZ4tg:114 Ae Kol.:TE A/SAW aípri ripTibvuí AE AA MÚIIE NOMA( HE ICXTE
;KSAAZTAI'l M KótlAZ, AAEKS O 15SA4Z Ilf CZEITZAA.i.HZ, SHE opil +Hz 1.1111
miATE LITE HpI;Anime Ailyspil ROM 4AswHE. fitu.pópa npeg KS TódiTI OATS-
AAA, RA 451i AI AA Sie npenlimeptiwr 20 $nopilnikil Hemititini IIE 261, CAS KApME
114 14141.HSdII4 HE 0 XSAAZTATE M AH 10 45,10plillIVI HM1101111'1 ; rapx .t
TtipgiquA HE SH 2'111 30 Jai; HE aaMixTriTe M Xti 15 AEA.

!LANA 1301`6 4sH +111111THHIL4T mcnpe HpepEa PomAtumwp 4..
Tp'fiRA 114iCT4, Rae,
SIISAA11mu Adktiptem, oTrHAE, WH AA HAM NerSH,HTópre CI CE
MAE1 CSC IpzTálkill Chili, os-ii ric;qk npftemist fisrk,wk CA. 11$
4sZpS PWALialbi CZ CE Sp'fITE +11illiNTEA AttlAni W11 +HAliNTEA Himit;pnilwp 4E4Wp
CTpflillE, KZ HS KpgIAZ :141 11$10118 KTEATSAAI, klf 215 Â 45áge niirrp8 HOKidE.
linen 1143.40.
.iJtsNAtei AA KfIZACKA THIlOrpittif 4 001111341CHTiTEll 017-HrSpequi, 1814.
Acest avis era alipit pe lângA calcaiul lwrx.mnimpHAE pz3n0ilt;4Bil

OP4H103H4Op LI1H +HT0Ap4fpfA AE AA IVIOCKlid W. 4. A., TZ4AA84HTI Af npE
HeAtuAiE IORHT(SPIO AE WilsKSA PWMXNECK IIIH KS KiEATSAAA ASMI1i-4$11
dAEATE EI43APS AATE .1%11 THIldp10. 1814 AAA GSAA +11 Hp5acti4 THnorpizisne
Â 01?HH15EpCHTSTEll NTSPE1114.
Alta sorginte literarA este insu§T poporul. Prin urmare ne-ar rAmAnea
sä ne ocupam de acésta sorginte, adecà de productiunile folkloristice ale na-
VuneT romane. Dar folklorul nu pcite a se limita in ingusta peri6dA, a careia
literaturA scrisa am cercetat'o de la 1800-1812. N'am sci sA, determinAm
calitAtile §i scAderile folkioristicci romane pentru numaT 6 orT 12 anT de ile,
www.dacoromanica.ro
cAcT caracterul national, aptitudinile si inclinArile, simpatiile orY antipatiile

unuT popor se stabilesc in curgere de multI anT. Tot asemenea si filiatiu-
nea credintelor si a traditiuneT, care se manifestA in producerile poporane
neserise, nu este opera a sése, orT 4ece, orY dou6-4ecT de anT din istoria
unuT popor. Cele ce lea, cAntat romAnul in intreg secolul XVIII continuA
a le eAnta si in al XIX. De abia de se maT introduc, incetul cu incetul,
elemente nouò in folklorul romAn din acest secol.
Haiducul rèsbunAtoriti al nedreptAtiT de care sufere séracul tèran, continuA
a fi personagiul favorit al doineY romAne. Jalea necoprinsA in adincimea
secolilor din urrnA, invalue sufletul romAn si in secolul XIX: tèranul aso-
ciazA la jalea luT nemAngitiatO muntI si codri, natura intréga.
Elemente noue in folklorul acestuT secol aflAm doar pre legeralarul Na-
poleon BunAparte, care cat p'aci sa detroneze din fantasia poporuluT pre
miticul Alexandra Machedon. Alt element : ura si sarcasmul contra GreculuT se
adoagA si se manifesta tot mal cu putere, prevestind miscarea do la 1821.
Un element nog in satira popularA il ofera Sérbul, care recent emigrat
pri» satele oltene, in primiT doug-gecT de anT al secoluluT XIX, dA nascere
ca si Bulgarul, acelor hazla alcatuirT, call vor avea un ilustru culegAtor
In Anton Pann.
Muscalul nu incetézA niel el, cu tótA pravoslavnicia luT, de a fi o tint&
a glumelor istete a poporuluT romAn. DupA ce el a numit purcelul de un an
godac (goda=an in slavonesce); dupA ce la ceT mai marT din acest ném de
dobitóce le strigh hi'eo ! (dute in slay.), dupa cum cAnilor le grAesce nem-
tesce : marqir, Inca din vremea invasiuneT austriace a hi( Coburg ; Roma-
nul acum incepe a-0 ride si de frantuzésca scAlciata a boerimiT, cu musu
si Cu cheskevu=qu'est ce que vous.... IarA pe o scarA maY larga manifestarea
nemultAmirilor sale o face in stihurT satirice, netipArite si anonime, care
boerimea le califica de esite din duhul «franfuzesc», precum gicea ana-
foraoa boerilor moldovenT si armargzarul lor catre PórtA, atuna cAnd sa-
tire orT pamflete fura aruncate de necunoscutT in chiar trAsura Mitropoli-
tuluT Veniamin si chiar pe schrile palatuluT s65.
Folklorul roman din sec. XIX nu are a se imprumuta aprépe cu nimio
de la vecinT. PoloniT nu maT esercitA niel o influentA in Moldova. Niel o
influentA nu ail a primi RomAniT de la UngurT, de care sAngeros V-ail
bAtut joo aY luT Horia, nu numaT in timpul r6scóleT celor treT eroY, dar si
mult timp dupA aceea, in sec. XIX. Nu BulgariT, nu Sérbil, niel TurciI
ail putut deveni factorT culturalY pentru poporul romAn. Asa el produc-
tiunea popularA romAndscA d'inainte de Regulamentul organic este cu totul
autoehtonA, 8( Antee licarind in cenusele trecutuluT si earl numaT deaca va
www.dacoromanica.ro
428 V. A. IIRECHlit
fi la timp hrAnitA cu combustibile, va putea reaprinde foc

luminhtor.
S,i poporul romän pe tea& (lioa se desparte mal mult de clasele culte §i
manifestatiunile luT pe OM dioa sunt de o naturA opus a manifestatiunilor
culturale ale claselor boerescI. AcéstA clasO s'a deprins Inca, de la linea
secolului trecut a trXi cu traiü strAin: in cash, afarA, la petrecerT, boerul
cautb, a se apropia tot mai mult de Némt, de Muscal, ba §i de Francez.
Poporul continuA cu horele, briul, danturile luT, iar in curtile boerescI
valsul §i contradantul alternänd in basmaoa, cu piperul, nu mal
loe danturilor nationale. Tot asemenea in tóte manifestArile vietiT despOr-
tirea poporuluT de clasa cultä se face tot maT mare, ca tótá incercarea de
reactiune, ce icT colea se manifestA, ca consecintO a desteptOriT con-
sciinteT national°, nre pregitesce destul de rApede mi§c,area nationalA
de la 1821.
Aceste consideratiunT generale vor rs6sOri in luminA mal mare, child
vom avea a urmhri, in mod documentat, faptele precursoriT ale mi§cAreT
de la 1821, cAcT inca odatA, noT nu am admis §i nu putem admite, cA acea
mi§care este un fenomen 'Ora legAturA cu trecutul §i cu intréga desig§u-
rare a vietiT românescT.
CAP. XXII.
Justi(ia.
Organisatiunea JustitieT nu se schimbA in timpul administratiuneT rusescT
piinA la pacea de la anu11812 i evacuarea principatelor de o§tirea ruséscA.
Ciite-va m'ésurT mal mult disciplinare, chte-va circulArT directive, date de
pre§edintiT séü vice-preqedintil museau al divanurilor, cu referintO la mersul
justitiei, fie civile fie penale; cäte-va procese de 6re-care insemnAtate mal
mare; cfite-va scandale care agitg, societatea §i ating domeniul justitieT; iatO
tot ce putem releva pentru Ora romAnéscA, din cursul anilor 1806-1812.
Pentru Moldova §i in special pentru Basarabia vorn trata inteun deosebit
paragraf din respectul justitieT, die acolo se organis6zO departamente
tribunale, dupá esemplul celor muntenescI.
Mal 'nainte de Vote sA aducem in not5, dupA actele inedite ce posedem,
schimbhrile intimplate in personalul judeatoresc, in téra românéscA, intre
aniT 1808-1812.
Din documentele aduse la note, se póte vedea cA justitia era incredintatA
In mare parte, tot in maul românescl (1).
(1) fat& statul judectitorilor din judete la 1 Maid 1808:
www.dacoromanica.ro
Personalul diverselor «Departamenturi» se preface destul de des in de-
La Rfmnieul-Sarat Dumitrache Soroglu Cluceru, ginerele StolniculuT Done.

La .13uag. Biv. Ve!. med. lonitA Boerescu, inlocuit la 28 lanuarie 1808
prin biv. vist. Iordache.
La Ialomita. Biv. Ve!. Med. MateT Ciupelnicénu, dar ne vrênd sA mérgA
s'el orinduit in locul Clucerul Iancu GlavA din Térgoviste.
Prahova. Biv. al 3-lea log. Dim. CAlinescu inlocuit apol la 25 Sept. 1808,
prin Barbul MovilA biv. al 3-lea vist.
Deimbovi(a. Biv Vel. slugerul Matraca si de la 28 Decembrie 1808 pitarul
Constantin Vlastu.
Argef. Biv. Vel. Med. Nicoli, apoT de la 1 Noembre 1808 Constantin
Drugänescu, apoT de la 18 Iunie 1809 Gr. DrugAnescu.
lifov. lamandache Mehtupciu biv. 2-lea Vist.
Fiara. Slug. Scarlat Grecénu.
Teleorman. Pitarul Pleha, apoT la 1 Noembre 1808 Satrarul Constantin
Mavrod in.
Olt. Biv. Cluc. za arie Ianachi, din 1 Maitl 1808, iar de la 5 Februarie
1809 s'ail rinduit RAtescu.
Ilusa& Biv C. Pitar Manolachi de la 28 Februare 1809 succedAnd luT
Constantin sin med. Sterian, care acesta succedase la 30 Septembre 1808
luT biv al 3-lea Logofét Nicolae RucArénu.
Valeea. Dumitrache BrAnescu.
Saac. Costacopolo apol Pandele Postelnicelul la 13 Aprilie 1809, care ur-
mase luT IonitA OlAnescu. (Cod. LVI, fila 116 verso).
Judeceltorii ordnduifi la Februarie 1810.
La Illov aflAm tot pre Mehtupciu Biv 2-lea Vistier, la Arges, acum este
Clucerul Enache. La Jiul de jos (Dolj). Rada MAnescu. La Jiul de sus
(Gorj), ChiritA Setraru. La VAlcea in locul liff Dumitrache BrAnescu este
Preda Bujor Serdar. La MehedintY este Pitarul Dinu. La RomanatT Vistier-
nicul GhitA. (Cod. LVII, fila 76 v.)
Carie de judeallor de jade(.

Si aibA a cAuta telte pricinile de judecAtY ale locuitorilor, cu
bunA cercetare impreunA cu IspravniciI Sal C'And ispravniciT vor fi insAr-
cinatT cu alte treburT ale judetuluT, numitul judecAtor nelipsit sA caute
judechtile in USt . vremea fárii." de a lipsi inc6ce si incolo, cAcT pentru
aceea aii orinduit Divanul osebit de ispravnicT si judecAtorT, ca sA caute
mal cu inlesnire si fArA de zálavä pricinile de judecAtT ce vor avea
locuitoriT si dumné-velstrA Ispravnicilor, cunoscéndu-1 de judectitor, sh-T
dall mAnA de ajutor, cu 6menT de slujbA, pentru ceT ce vor fi a se aduce
si a se sc6te in judecatii. *i pentru fie-care pricinA ce va judeca, sit
fach hotArire in scris, dréptA, fArA de hatir si voTe veghiatit. lar pre ceT
ce nu se vor odihni de acolo, sA le dé la mAnA osebit soroc in scris,
www.dacoromanica.ro
430 V. A. tillEC1111
cursul ocupatiunit rusesd. Observam c Departamentul de opt incepe a fi

numit « Deparlamentul politicesc», spre deosebire de cel criminal.
Dam in note numele diferiOor naembri numitt la Departamentue
In genere la orT-ce instanta, unde se face judecatä, precum agie, spitta-
rie, etc. (1)
cu di orinduita, spre a yen' la Divan. Pentru care pricine ce va cauta

va judeca sa aiba a tiné condica deosebita, intru care sa tréca t6te car-
tile de judecatA, anaforalele, cu bunä, orinduéla, precum i zapisele de In-
voire i impaciuire asemenea, i asa judecittorul sa caute judecMile i sä
faca hotarire In scris, lar implinirea dupa hotarire sa se faca de catre Is-
pravnicT, la care implinire sä, nu se amestece judecatorul. Drept aceea po-
runcesce Divanul, mazililor, breslasilor i tuturor locuitorilor, de obste, ca
fies-eare pentru pricinile ce vor avea sa mérga la orinduitul judecator.
1810. (Cod. L VII, fila 69)
La departamentul de opt gäsim in 1809 pre Clucerul, Stanch], Caminarul
Nestor, Serdarul Anton, Serdarul Nicoli, Slugerul Lupea, Slugerul Raducanu
Greceanu, Slugerul C. Greceanul si Med. Mihail Pantazoglu.
La departamentul de .gépte : fostul mare Logonit C. Caliarch, Stolnicul N.
Cretianul, Stolnicul Nicoli, Med Algol Greceanu, Slug. Toma Comino, e-
trarul N. Prascoveana i*etrarul Ilie Ratiuc. (Cod. L VII, fila 77 v.)
(1) Boerii judec4tor ai departamentelor ce s'aii rirtduit acum la lét. 1808
Octombre 22.
La departamentul de 8.
Caminarul Nestor, Stolnicul Ionitä ot Brâncoveanu, biv Vel Serdaru. . .

biv Vel Slugerul Michalil Barbatescu, biv Vel Slugerul Constantin
Lupea, biv Vel Medelnicerul Nicolae Rosca, inlocuit la 15 Mala 1809 de
Slugerul Raducanu Grecénu, biv Vel Slugerul Costache Grecénu si Con-
stantin Tufénu.
La 1809 luna August mal gasim functionand la acest departament de 8,
dar ea supra-numerar si pre un Clucer Stanciu.
La departamentul de 7.
Dumné-luT biv Vel Logoftit Costache Caliarh, paharnicul Const. Fotino

serdarul loan Ghinea, inlocuit la 9 Ianuarie 1809 prin stolnicul Creteanu;
serdarul Stroe, slugerul George Artino, clucerul loan Träsnea si biv al
2-lea LogofiSt Enache Ilaftea.
www.dacoromanica.ro
An dupl an iatä actele inedite ce avem de adus din resortul justitieT:
La Departanzentul Criminalion.
Stolnicul Enache ot Radu Vodà, scrdarul Antonie Fotino, serdarul Con-
stantin Orescu, slugerul Constantin Otopénu, slugerul Tolea Comino.
Mai apoT gAsim in locul luT Antonie Fotino pe stolnicul Constantin Ca-
ragea i in locul luT °ram] pe Constantin Caclica.
La 22 Octombrie 1808 intAiul Divan serie judectitorilor de maT sus de
la tete departamenturile:
«CinstitT dumné-vestrA boerT judecAtorI flind-cA Divanul a gäsit
Cu cale de v'ae orinduit judecAtorT, iatä'. printr'acest pitac vi se face cuno-
scut, sä. avetT dar a urma dupA datoria slujbeT dumné-vestrA, cu a ve aduna
In tete dilele necontenit la departament, spre a cerceta farA de pregetare
pricinile de judecätT, ce se orinduesc la acest departament §i dupa datorie
(Ireptatea sA o pAziV cu mare scumpätate §i anaforalele sä. se fad. fArA de
zAbavA, ca sA nu §édA ipothesiariT adAstAnd cu perdere de vreme §i cu za-
darnice cheltuelT.-1808, Octombrie 22. (Cod LVI, fila 112 verso).
.Personalul de la unele instante in 1809.

La Depariamentul de criminalion.
Stoln. Constantin Caragea, Stoln. loan ot Brâncoveanu, Serdarul Constantin

Oräscu, Medelnicerul MateT Kaclica, slugerul C. Otopénu, slugerul Gianake.
Biv trete log. Iancu Basma, polcovnicul Antonache, Iancu SlAtinénu,
Medelnicerul D. Costacopulo.-1809, Octombre 23. (Cod. LV II, fila 78.)
Numirile de sus aunt cu pitacul DivanuluT întâiü i Comitet al ValahieT
pe diva de 22 Octombre 1809.
Pitacul e semnat de Dositer Mitropolitul, Constantin Vistier, Radu Golescu,
Stefan Vist. Vel Logofet.
Asemenea aflam judeceitori la Spateirie: Polcovnic Ion Creténu vechie §etrar,
Mate Popescu 1809 1unie 1, in locul §etraruluT Vii§orénu.
Asemenea judeclitorii de la Agie. Medelnicerul Sterian, vechiti serdar, N.
Cuzi, 1809 Martie 30, Setrarul Egul 1809 Octombre.
S'ati numit zapciT Di.vanuluT: Grigore fiul StolniculuT N. CrWnu vAtaf de
aprocIT.-1809, Octombre 30. (Cod. L111, fila 794
La 1810 lulie 30 erail judecAtorT la departamentul de'? urmAtoriT : Nestor
CAminar, Constantin Medelnicerul, Constantin Serdarul, MateT Popescu
trar, Gheorghe Slugerul, lón Cantacuzino, Anton Polcovnicul. (Cod. LXVII,
fila /25.
MaT apoT in 1811 iatä .schimbärile urmate:
Judeditorii ce s'a orinduit pe la deparlamenturi,l4tul 1811, Februarie 25.

La dcpartamentul de criminalion.
Dumne-lui Stolnicul Caragea Serdarul Pascal, Medelnicerul Caclica,
www.dacoromanica.ro
432 V. A. IIRECHIÀ
In 1809 se modificA tariful täinAturilor ce se dedead phnä, aci la lipcanT
Slugerul Gianache; Slugerul N. Anton, biv III Log., Zamfir. logofetel con-
dicar, i cu III Logofé't Petracbe.
La finca mullid 1811 C. Caragea se retrage, cum arará acest ato. Intedul
Divan ea' tre Generatul Comino.
Cu cinste facem arelar° Excelentel Tale, eä, dumné-luT biv Vel Stolnicul
Costache Caragea judecAtor de la departamentul de criminalion, prin ala--
turata jalb5, ce a dat DivanuluT, aratä ca, afländu-se in beola de neputintä,
nu peite a mal urma datoria slujbeT, fäcénd rugAciune de a fi slobod din
dregatoria acésta si in locul dumné-luT sa se orinduiasca altul. Pentru care
Divanul va socoti si pre cine va gäsi destoinic de acéstä, trébä, Il vom arta
ExcelenteT Tale. Iar pentru dumné-luT stolnicul ce singur se lépädä, nu lipsim
a o face cunoscutá Excelentel Tale.-1811, Dec. 19. (Cod. LXVI, fila 176.)
La departamentul
Paharnicul Ioan Creténu, Slugerul Artinos.
La departamental Agiei.
Medelnicerul Sterian.-1811, Februarie 25.
De la Miel iul Divan, poruncei cei tre ce i de la Criminalion..
CinstitI d-v6strä, boerT judechtorT de la departamentul de Criminalion ce

mal sus suntetI arkatT, fiind-ca la acest departament sunt cele mal de
'nainte pricinT adicá ale vinovatilor, unde trebue a se cerceta cu scumpete
spre descoperirea adevgruluT, ca cel nevinovat sìt1 afle indreptarea, iar
cel vidovat, dup'ä a sa invinovätire sä se osändéscA dupä pravirá; de aceea
Divanul a ales pre d-vésträ, ca nisce practicosT, de v'a orinduit jude-
c'ätorT la acest departament, sa avetT dar a urma dupa datoria slujbeT
d-vósträ, cu a v6 aduna in terte dilele necontenit la depertament, a anta
färä de pregetare pricinile de englimatica i alte pricinT ce se orinduesc de
la Divan, si dupä, pravilä urmând i dreptatea päzind cu scumpete, dupà
povatuirile excelenteT sale d-lul senatoruluT, sä facetT i anaforale färä, de
zAbavä, si dumné-ta Vel Logorét de téra de sus sä, facT cunoscut si la cin-
stita visterie, ca sä se asede la catastihul lefilor.
1811, Februarie 25.
(Cod. LXXI fila 80 v.)
Gavriil Mitropolit i Exarch, al Ungro-VlahieT Ignatie, sovetnic Loghi-
nov, Ve! Vistier, Vel Logorét.
www.dacoromanica.ro
-
tstoant. aoldannon 431
trimisT in misiunT, cum si taxele obligatóre a se da celor trimisT ca 9num-

bafirI, de catre persónele carT ail sA le execute.
Personalul Jusli(iel 'in 1811-1812.

JudecAtoriT ce s'Eta rinduit acum dupA predlojenia dumnd-luT senator
Crasno MilosievicT, scrisA de la Februarie 16, pentru care este si predlojenia
dumné-luT vit prezidentuluT, scrisA de la Februarie 17.
La Departamental politicesc.
Inthiul loc. Dumné-luT Stolnicul Grigorie Asan, are sA intre de la Martie

29, in locul PaharniculuT Constantin Fotino.
Al doilea loc. Stolnicul Nicolae Creteanu riSmAne precum a fost pana
la Iulie 15.
Al treilea loe. Iordache Rudeanu in locul Serdar. EnAchel, sh' intre
Martie 29.
Al patrulea loc.Slugern1 Costache Greceanu in locul SerdaruluY Ni-
colae Rosca.
Al cincilea loc.NitA are Ea intre de la Martie 29, in locul pitartiluT
Haralamb.
Al saselea loc.Serdarul Mihaiti Greceanu, are sA intre la Maiil 29, in
locul MedelniceruluT AndreT Negulescu.
Al séptelea loe.Asemenea de la Martie 29, in locul SlugeruluT Nicolae,
Serdarul Filodor.
La Departamental Criminalion tot dapd aceleaFt predlojenii.
IntAiul loc.Stolnicul Constantin Caragea r'émAne pe alt an.

Al doilea loc.*etrarul Constantin Calistrat in locul SerdaruluT NAstase,
sA, intre la Martie 29.
Al treilea loc.Medelnicerul Caclica rèmAne si pe al doilea an.
Al patrulea loc.Slugerul Constantin Lupea rémAne pana la sfirsitul
soroculuT, adicA pAnA la Septembrie 8.
Al cincilea loc.Medelnicerul Alexandru Pala in loeul SlugeruluT Nico-
Jan Anton, are sA intre la Martie 29.
La Spdtarie: Slugerul Artino, Aprilie 1, si Slugerul Porfirogheni.
Medelnicerul Spirea, Slugerul Dinu Otopeanu, Agie.
Slugerul Dumitrache Topliceanu, II-lea Logof6t. de jos, 1812, Martie 15.
II-lea Logofk Ión Ralet s'ail inoit si pe acesta. 1812, Martie 15.
JudecAtoriT Departamentelor din Craiova nu sunt sehimbap in totalitate.
In decursul anuluT 1808, gAsim 2 schimbArY, ce se pot vedea in docu-
mentul urmAtor:
V. A. Urechiä. Istoria Rominilor. 28
www.dacoromanica.ro
484 V. A. URECIIIi
Iatà acest act:

Chiverniséla ce se cuvine a se da lipcanilor de acum inainte.
Tal.
2 la UrzicenI sud Ialomita, child sunt ispravniciI acolo, din talen l 1.
4 la Sloboclia, din talen l 2.
De la intdiul Divan si Comitet al Principatului Valahiei.
Fiind-cA Divanul din predlojenia ExcelenteI Sale d. senator Crasno

scrisA de la Februarie 16, ail gAsit ca cale de ail orinduit jude-
cAtor la Departamentul politicesc ot Craiova pre Sluger DrAghiceanu BAbeanu,
is'a dat acéstä, carte a DivanuluY, ca sä, fie cunoscut de judecAtor la acest
Departament i dimpreun'ä cu Loen I judecAtorI sä se stringä pe
t6te 4ilele la orinduita casA, de judecAtorie, ca sä caute pricinile de jude-
cAtI cate li se vor orindui in scris de cAtre dumné-lor boeril divanitI al
Craiovel, cu sirguialA, nelipsit pAzind la Departament, silindu-se pentru
clreptate a face hotArtrile dupA pravile, spre afla fiesce care nApAstuire
indestularea sa (AA de a se zAbovi perde vremea lor cu indelun-
gatA asteptare la Departament, urmAnd dupA buna-vointa DivanuluI intru
tat:, fArA de cusur, iar purtându-se cu lenevire la datoria slujbel sale, orl
fAcénd hatir séti vole veghiatil, va fi scAlut i osindit dup pravilà. Scriem
d-vóstrA, boerilor divanitT, sA-1 scitI pre mal sus numitul judecAtor la acest
departament.-1808, Oct.
SemnatY : Dositel Mitropolit, Iosif Arges, Constantin Vist., Stefan VAcä-
rescu, lsac Ralet.
Acest pitac se adresézA i CaimacamuluI CraioveT.
Tot la 1808 Oct. Comitetul din BucurescY numesce judecAtor la Depar-
tamentul de Criminalion din Craiova pre Medelnicerul Constantin Sevas-
tian cu intArirea numiril. de catre MilosevicI, din 16 Octombre. Redactiunea
actuluI e identic cu cel de sus. (Vedi Cod. LY I, fila 38 verso)
Jata personalul Departamentelor din Craiova din 1809 pAnA la 1812.
La Departamentul Criminalion ot Grajo va.
Medelnicerul Constantin Sebastian, inlocuit la Maiii 2 anul 1809, de Mi-

halache Economu.
SAtrarul George TAtoianu inlocuit la 8 Maid 1809, de Const. Portärescu
maI apoY de Slugerul Dimitrie.
Clucerul Dimitrie Sandulache inlocuit apoI de slugerul George TAtoianu
apoT de Ionitä, Ghimpeteanu.
BArbuceanul sin SAtrarul VIAdoianu inlocuit de Dincl Poenaru, la 8
Maid, 1809.
Mil 3-lea Logofk, Dumitru Condicaru.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA. ROMIN1LCIR 485
Tal.
4 la pod impotriva HarsoveT, din talerT 2.
4 la Buzäil, din talen f 2.
4 la LirescT, din talerT 2.
6 la FocsanT sud slam Rimnic, din talen T 3.
La Departamentul de 4 ot Craiova.
Slugerul Nicolae BrAiloiu, apoT inlocuit cu Slugerul DinicA Buzescu.

Slugerul DrAghicénu, BAbénu.
Iordache BAnescu, inlocuit cu Serdarul Alecu Bengescu.
Stefan sin Paharnicul Vrosie, inlocuit eu GhitA Jianu Armas.
La Divanul CraioveT, aflArn ca al treilea Logofe't pre Dinul Circea i apoT
pre Vasile Stolojanu. Tudorache e CondicariO. (Cod. LVI, pag. 120).
La Divanul Craiovel, 1811, Februarie 8.
Dumné-luT Logofétul Bibescu, Clucerul Cornea BrAiloiu, Clucerul VIA-

doianu, Clucerul Otetelesanu.
La departamenlul de patru ot Craiova.
Sluzerul Dumitru. Pitarul lón Ghimpeténu; s'a orinduit in locul sèù pol-
covnicul Dimitrie BAlAcénu, 1811, Octombre 5, Vistierul Petru PortArescu,
Arma-ul Teodoranu. Si s'a iscAlit Mitropolitul, vornicul Isaac Ralet i Vor-
nicul Manolache. (Cod. LXI, fila 81.)
Judecätoril Divanuluf Craiora
Dumné-luT biv Vel Logofét Costache Samurcas, biv Vel Logof6t Dumi-
trache Bibescu, biv Vet Clucer Cornea, biv Vel Clucer Ion VIAdoianu, biv
Vel Clucerul D. BrAiloiu, biv Vel Clucerul Constantin Otetelesanu, biv Vel
Clucerul Haralambie. Al treilea biv Vel Logota Manolache sin Setraru
Voicu, Ion Pieptea Condicarul, 4 LogofetT de Divan. (Cod. LVI, fila 120.)
DivaniOT i judecAtoriT de la Divanul CraioveT earl orinduit dup5,

predlojenia d-luT senator de la 16 Februarie, létul 1812;
La Divanul Craiova
Dumné-lul Logorkul Dumitrache Bibescu, Clucerul Ión VIAdoianul, Clu-

cerul Cornea BrAiloiu, Clucerul Dumitrache BrAiloiu in locul CluceruluT
DincA Otetelesanu, Clucerul Constantin Otetelesanu prostichia in urmA tot
Ta Februarie.
www.dacoromanica.ro
436 V. A. IJRECIIII
Tal.
2 la PloescY, din talen Y 1.
4 la SAcuenT, din talen/ 2.
4 la CAmpina, din talerY 2.
.2 la Vla§ca, din talerI 1.
2 la DAmbovita, din talen l 1.
6 la Muscel, din talen l 3.
6 la Arge§, din talen l 3.
8 la CAinenI, din talerI 4.
4 la Vahea, din talen Y 4.
10 la Tirgovisce, din talen l 5.
4 la Teleorman, din talen l 2.
6 la Olt, din talen I 3.
8 la Craiova, din talen Y 4.
10 la Mehedintl, din talen l 5.
10 la LagArtil, de peste DunAre cAnd se trimet la deputat.
10 iar la LagArul de peste DunAre cAnd se trimet cu po§ta impArAtéscA
de expedi(ie.
8 la BrAila, din talen l 4.
10 la GalaV, din talen Ì 5.
20 la Ia§T, din taleri 10.
30 la TumbasarY, cu stafeturY de la expeditie din taleri. 5.
La departamentid politicesc din Craiova.
Pitarul IonitA GAnescu in locul Socoténuluï, sA intre la Martie 29. Ar-

ma§ul Grigore Jianu in locul luY al II lea arma § GbitA Jianu, Constantin BrA-
tA§anu. . . . Grigore Cnézul in locul luY Iordache Otetele§anu. Ace§tY 3 din
urmA de la 18 Iunie 1812. II Vistier DincA Poenaru.
La departamental de criminalion din Ora joya.
Pitarul Lambru Vilara rtimAne la 18 Iunie 1812 tot pitar Lambru; Pol-
covnicul Dumitrache BAlAcénu tot polcovnic BAlAcénu; Visternicul Petre
PortArescu, Visternicul Mihaiii la 18 Iunie ce I ic i Economu; Arma§ul
Teodoranu mort, rinduit Dumitrache Spirea, Februarie 11; Dumitrache Flun,
1812, Iunie 18. CArtile sunt serse de la 28 Februarie.
De la Excelenta Sa Steter.
Senatorul intAresce pre poIcovnicul Bilciurénu la judecata departamen.
tuldf criminalion ot Craiova in locul pitaruluT IonitA, Mi§cAténul, carele a
cerut voie ffind bolnav.-1811, Octombre 5. (Cod. LXV111, fila 13 v.)
www.dacoromanica.ro
30 la Odesa. Asemenea.
8 la Brasov, din talerT 4.
4 la Giurgiu, din talerT 2.
2 la Oltenita, din talerT 1.
Trapedele Alumba*ilor.
Tal. Par.
12 20 Slam-Rimnic, din talerT G banT 30.
7 20 Buz6a, din talerT 3 banT 90.
7 20 Saac, din talerT 3 banT 90.
7 20 Prahova, din talerT 3 banT 90.
10 Ialomita, din talerT 5.
4 Ilfov, din talerT 2.
7 20 Dâmbovitli, din talerT 3 banT 90.
5 30 Vlasca, din talerT 2 banT 80.
7 20 Teleorman, din talerT 3 banT 90.
10 Muscel, din talerT 5.
10 Arges, din talerT 5.
10 Olt, din talerT 5.
10 RomanatT, din talerT 5.
12 20 Valcea, din talerT 6 banT 30.
12 20 Dolj, din talerT 6 banT 30.
Judecd tor Craiovei ce s'a ti ortnduit din vremea d-lul ice-president Constantin
Ghica qi dumné-tu! Banu Varlaam, dupd, a dumné-lui
.1812, hazle 18. Departamental criminalion.
Pitarul Lambru Vilara, Postelnicul Dumitrache BAnc;inénu, Il Visternic

Mihalache Econom u, Fotache CLanu.
Departamental de patra.
Al H Arma § Nit'a' Jelescu, Constantin Bditasanu, lordache Otetelesanu,

al II Vistier Dinc6. Poenaru, iar Divan4i1 nu s'ají schimbat acum.
Cdrtile ce se dail de la Diem la 2 vornid In laul 1812.
Cartea 1 luT Nedelcu zet Petcu in locul luT Petcu ce a murit. O carte hiT
Anghel sin T6der. in locul luT Grigore ce s'a iertat. Aceste artY adresat
la dumne-luT vel Vornic al treilea Const. Filipescu.
www.dacoromanica.ro
438 V. A. URECHIX
'I al. Par.

15 20 Gorj, din talen f 7 banT 60.
5 MehedintY, din talen T 7 bani 60.
La 6 Decembre 1809 inthiul Divan aprobä acésth ase4are.
La 5 Noembre 1809 Visteria raportézh Divanulul ch duph jaiba data
de LipcanT si ChmArasT arkand cà cheltuiala de drum ce li se da in timp
de pace, cänd era tóte lucrurile eftine nu li se ajunge acum cand lucrurile
sunt cu pret indoit, aflä de cuviinth, ch atät cheltuiala lipcanilor si a ch-
mhrasilor cAt si trepedele mumbasirilor O, urmeze de acum inainte duph
lista de maY sus.
Se complertézh si stégul copiilor de cash, dup. reclam4unea VgtafuluT
de curte.
Vistierul recuneisce ch are dreptate vhtaful de curte, cand reclamh ch
nu are in complect stégul copiilor de cash, fiind numaT 6 in loe de 40 de
ómenT «duph Caidul VisterieT si oh numaT cu 6 6menT nu p6te sèvirsi po-
runcile DivanuluT» mal virtos acum, intr'aceste vremY iutT, când trebue po-
runcile sä. se shvirsésch la vreme, cu grabä. si Mil de cusur.
La 13 Aprilie 1810 ordonh complectarea stéguluT cu ceT 34 órnenT carT lipsesc.
In Iulie 1810 Engelhard inspectézh Divanul pe neasteptate si nu gäsesce
pre totT boeriT divaniff, ceea ce motivézA urmhtorul pitac:
De la intdiul Divan
Cinstit dumné-ta Vel Vornice de téra de sus Constandine Cretulescule i
d-ta Vel Logotét de Ora de sus Teodorache Vhchrescule si dumné-ta Vel
Logoret de Ora de jos Dumitrache Racovith, Exc. Sa general maior vice-
presidentul DivanuluT i cavaler Engelhard viind alaltdieri la Divan, all mers
la odaia unde se adunh de judech dumné-lor boeril VelitY si ghsind numaf
pre doT din dumné-lor, ail fAcut intrebare pentru nevenirea dumné-v6stra
si ail poruncit ca sä datI in scris, orT ch.vetT fi urmhtorT daforieT diregh-
torieT spre a v6 aduna la Divan pe tóte 4ilele si a chuta pricinile de judo-
cht,T, ce vi se vor orindui, séil ch. nu voitT a veni, spre a sci Exc. Sa, ca
sh orinduiasch altiT in locul dumné-velstrh, orT de vetT fi bolnavT, a (lis Exc.
Sa, ch va orindui doctor a cerceta de bella dumné-v6stra de este adevèrath.
De aceea dar, Divanul face cunoscut d-v6stra porunca Exc. Sale si cu acest
In adins trimis astepthm rIspunsul ce se cere.-1810, Iulie 9. (Cod. LVI,
fila 104 verso.)
SemnatT : Ignatie Mitropolit, Istrate Cretulescu, Const. 13A1Acénu, Vel Vist.
Cu Oto acestea Divanul lucra in fie-ce c,li si resolva multe procese. Asa
www.dacoromanica.ro
ISTORIk ROBANILOR 439
putem documenta ch de la 1 Ianuarie 1808 pAnA la 15 Maiti acela§I an

Divanul a resolvit nu mal putin de 124 de procese (1).
Divanul este obligat sä se adune vara diminéta la 6 ore europene (1
ort turcéscA) ca sA dea zor la cAutarea proceselor, mal ales protimisind pro
ale tgranilor, ca sA, nu mal peardA timpul prin BucurescY, acum cà 'T cer lu-
crArile agricole sA stea la térA. (Cod. LXV, fila 169 v.) (2).
Un act insolit aflAm, din 22 Iulie 1809, prin care Divanul, spre a resplAti ser-
viciile aduse tAriT de Clucerul Stanciu timp de 40 de anT, it rinduesce ju-
decAtor la Departamentul de opt «nu in locul altuia, ci adaus peste chtT
sunt acum acolo rinduitl judecAtorT», facendu-i-se léfA de 300 talen l pe
lunA. Va sA dicA Departamentul de opt, devine pentru cAt-va timp, Depar-
tament de nouà (3).
Pe ItingA boeril divanitl functionail nisce impiegatT earl, dupá noT, erail
feirte importanti in justitie. Aceia erati zapcia de divanurt Acestora le
acordA intAiul Divan in 1808 §i 1809, cAt §i logofetilor de Divan, privilegiT
reinoite (4).
Dintre aceste procese vom mentiona : Reclamatiunea episcopuluT de

Arge§ contra locuitorilor de pe mo§ia CorbT, °A nu se supun la clacA dupA
obiceiul pArnintuldi §i ca aü tAiat pomT din pAdure in silnicie. Judecata
aù obligat pre tAranT sit se supunä.
Comitetul serie DivanuluI sA implinéscA, poruncile ce se vor da de aicT
de la Divan fArá de a se face vre-o nApAstuire la vre-o parte §i spre a lua
fie§-care pricinA sòvir§irea el in vreme, a nu se zAbovi epotesiariT perdéndu-§T
vremea lor cu prelungirea judecAtilor.-1811, Ianuarie 28.
Ignatie Mitropolit, Iosit Arge§, Manolache Cretulescu, Constantin Ghica
Banul, Sovetnic Loghinov, Vel Vist., Vel Logoia.»
De la Divan.--iiiiind-ca dumnéluT biv Vol Clucerul Stanciul s'a6 aflat
slujind patrieT In vreme de 40 de anT trecutT, cu multA trudA §i ostenélA,
precum este sciut de ob§te, purtAndu-se in tótá diastima acésta cinstit §i
cu plAcute urmArT, de aceea dar cu cale este a avea in tótá vremea de la
dreptatea stApAniril, un cuviincios ajutor de mAngAere bètrAnetelor sale
spre semn de resplAtire ostenelelor ce ail cheltuit inteacestA curgere de
anT. DecT iatA prin acest pitac il orinduesce Divanul judecAtor la departa-
mentul de 8 nu in locul altuia, ci adaus peste chtl sunt acum acolo rin-
duitT judecAtorT, cAruia i se rinduesce i léfA cAte talen l 300 pe lunA. Pen-
tru care §1 scrie, dumitale, frate Vel Vist. a§ei,11 la catastihul lefilor ca
numita sumA, care sa se urmeze a i -se da de la cirntAirt a viitoriuluT August.
1809, Februarie 22. (Cod. LVI, pay. 75 verso)
De la MOM Divan si Comilet.

Cinstite dumné ta frate Vel Logofil.t de t6ra de sus, fiind-cil zapciil Di-
vanuluT se jAluesc cA nu li se pAzesce rinduiala i cumpAnirea dreptAtiT
www.dacoromanica.ro
440 V. A. IIRECHIÀ
Tot asemenea importanti factorT aT justitiel erati i Logofetil al treilea

Logoféful Condicar de pe lânga departamenturi. Acestora le reinoesce ida
§i privilegiile primul Divan in Aprilie 1808, intocmal ca la LogofetiT
Divan. «S& aiba dar orifiduiala pre léfa §i privilegiT, ce aü i alï Logofet!
de Divan, m'id, sh fie aparat de rindul dajdiilor, sa scutésca de dijmarit
vinariciu drepte bucatele luT, sa Ole §i o pivnita aicl in BucurescY scutita
de fumarit, de vaina §i de orT-ce därT sunt pe pivnite, sa-0 aiba qi scu-
telnicT §i dumné-ta frate Ve! Vist. dupa orinduiala visterieT sa-T daT scutel-
niel cAtT au i LogofetiT DivanuluT.-1808, Aprilie 10. (Cod. LVI, fila 4.)
La departamental de 8 a fost numit Paun, iar la departatnentul de cri-
minalion Zamfir.
In anul 1809 Septembrie, Departamentul de opt era a. eglat intr'o casa

particulara in col6rea de verde, in care casa locuiaii 2 familiT boerescI,
ale cariara capT erail eT in§iT judecatorT. Din actul ce dam in nota vedem,
cä instanta judiciara cea maT importanta din téra abia dispunea de 2 ca-
mere, una pentru §edinte §i alta pentru cancelaria Logofetilor archiveT §i
loe de adastare a procesantilor (1).
Dispunénd de un asemenea imposibil local, de sigur ca amestecul intre
judecatorT §i impricinatT era inevitabil §i secretul sentintelor, inca nepro-
nuntate, imposibil, ba adesea nu se putear' inlatura niel scandalele.
la rinduitul pricinilor cAnd se buiurdisesc jälbile, de aceea Divanul serie

dumitale, ca de acum inainte sb. se urmeze obiceiul ce din vechime a fost,
adica téte jalbile sa se buiurdisésca inaintea dumi-tale §i atät la buiur-
dismata sa se pazéscti drepta.tea dupa ofisul DivanuluT, cfit §i la zapcil sa
se imparta madelele la top de opotriva a nu se mal jalui ca se napastuesc
ci sa daT dumné-ta nizam §i sA fiT silitor de a se pazi intru tótä dreptatea
ca la orT ce pricina ce este delicata.-1809 Octombre 8. (Cod. LV1, fila 48).
Porunca ce s'a facut la jaiba Logofetilor DivanuluT de a li se pazi scu-
téla pivnitelor dupa vechiul obiceitl, care acest obiceitt li s'a urmat pana
in 1804, iar atund dupa dovada ce a facut dunané-luT biv Vel Logofét Ior-
dache Slatinénu, afländu-se epistat caminar, cu porunca domnésca li s'ata'
stricat acest obiceitl. La 22 Septembre 1808 Divanul §i Comitetul reinfiin-
téza dreptul Logofetilor dupa vechile chriséve de a fi scutite arciumile
lor de caminarit pe vin sal rachill ce se va afla intrinsele, cum i de fu-
mara §i de orT-ce alte darT vor fi pe carciume.-1808, Septembre 22. (Cod.
LVI, fila 103.
(1) Divanut c,dtre Generalul Engelhardt
Cu cazuta °inste ariitam Exc. Tale, ca judecatoria DepartamentuluT de

8, este aqelata la casa cu No. . din boiaoa cea verde, unde 'cenes° 2
www.dacoromanica.ro
Acésta stare de lucrurT crede Kusnicov a o Indrepta, Cu predlojenia luT

din 19 Februarie 1809, in cuprinderea urmat6re:
De la Excelenta Sa senalorul Kulnikov ceilre cinslitul Divan al

Cnéziel Valachiel.
«ImT este sciut ca toff jaluitoriT top' de obste ce al judecatT pentru

i
pricinl la Divan, ca, in t6t5, vremea ari sloboda intrare la locul unde se
aduna boeriT si arätandu-si marturiile i drépta lor cerere, ail voie impreunA
cu Divanul, care face cercetare pricinilor, Pacèndu-se si el impreuna cum s'ar
lice judecatorT, iar une-orT vNénd impotrivirea i neuitarea DivanuluT la
pricina ce ati si sciind dupa socotéla lor insisT el ea nu ad dreptate din
descoperirea ce se face pricineT lor inaintea jAluitoruluT, se arata cu chip
necinstit i fac galcevI cu manie i obraznicie si de obste fac felurT de ne-
ctiviinci6se i nesuferite urmärT, prin care se perde datorita supunere
cinste ce flesce-care este dator sa pazésca acestuT loe de judecata, si de
multe orT pizmatarT desnadajduitT i obrasnieT gálcevitorT, ce afl pricinT tare
dinsiT, se socotesc pre sine ca nisce isbanditorT asupra Divanitilor judecatorT.
Acésta ara de cale urmarT a jaluit6relor obraze ce trebue sa pazésca catre
cinstitul Divan o deosebitri supunere i cinste, m6 silesc sri ariSt DivanuluT
In scurt cate-va pravilnice ca sa se pue in orinduiala dupa acestea i sa
se urmeze dupa dinsele cand se cauta pricinT de judecata a jaluitorilor dupa
familiT de boerY, care Impreuna i cu altY boerT, sunt orInduitT i judeca-

torT, cu copiT miel i cu slugile cele trebuincióse, in cat abia este destoi-
nica acea casa pentru primirea si locuinta lor. Deosebit de acésta, urinéza
a fi acolo de a pururea 2 od5,1 deserte, una adica de adunarea judecato-
rilor, ea sa cauta pricinile judecatilor, care se orinduesc acolo mal cu
adans, decat la cele-l-alte Departamente si cele mal delicate judecatT, ffind-
ea cilenurile acestuT departament ati maT multa destoinieie i sciinta la orin-
duiala judecatilor, decat ale celor 1-alte Departamente si alta pentru se-
derea logofetilor ce scriti i alcatuesc anaforalele prin isvódele de judecatT,
ce pre tede clileie se cauta acolo si pentru pastrarea condicilor si a altor
sineturT cuna si pentru ceT ce se judeca, ca sri alba unde a se adaposti
apropiindu-se mai virtos de acum inainte vremea ierneT Ci fiind-ca la acésta
casa, d'ara de familiile, ce locuesc inteinsa, precum (lis mal sus, se
face pe tilde Oilele adunarea judecatorilor si a logofetilor de se cauta pri-
cinT ale obstiel, ca sa aiba dar cuviinciosul repaos atát dumné-lor judeca-
toril, cat i norodul, ce merge acolo de se judeca, fiind 6menT de USta
trépta, ca sa nu stea pe afarri sä. tremure i O, patimésea de frig, rugam
pre Exc. Ta sa bine-voescI a se da un cinstit bilet al Exc. Tale, spre a fi
ap6rata de cuartir acea casa de judecatorie de acum inainte.-12 Septem-
brie 1809. (Cod. LXI, fila 33).
www.dacoromanica.ro
442 V. A. IIRECHIX
arkärile lor. Aceste bune orInduelY sunt scóse dintr'acelea, ce se pazesc

la tóte imp'ératiile ce sunt puse in buna orinduiala, unde tot locul de ju-
decatorie pastréza la sine credinta impliniriI strasnicelor TravilY i unde
totY jaluitoriI cu tóte arRarile lor catre locul judecatorieï sunt ingraditY la
uterea judecatif i ati sa, (lea rèspuns pentru impotrivirea ce vor face bu-
neY i asedateI orinduelI; aceste bune orinduell fiind inchipuite cu datoria
Divanulrif sunt aceste ce mal jos urtnéza :
Niel de cum nu se cuvine jäluitorilor, niel acelora asupra carora se
jaluesc sa li se dea voie sa aibä intrare in tótá vremea in locul unde Di-
vanul este strins, la care ice 'Ate fi, ca, este sfat de pricirif ce sunt pentru
interesul patrieI sat) apäratora partY a acesteI stapanirY, ce póte fi pentru
vre-o mare trebuinta sétt o mare taina, pentru care nicl. °data, si nimerif
din particularï nu trebue sa scie pana cand la vremea cuviinciósa, séti din
porunca stäpânirii séh vre-o noua orinduiala se va arka, care trebuesce
sa fie sciuta obstirif.
Divanul numaI atuncI póte cherna inaintea sa pre jaluitorI sal pre
cei-laltI asupra carora s'a jäluit prin vataful de aprodY, cand dupá cercetarea
ce va face Divanul a cerereI lor si a documenturilor ce vor arèta i cand
se va vedea vre-o neajungere la indestule marturiI i dovec,1I sóri prepus,
séü neintelegere a pricineI i numaY atuncI si la acest fel de intimplare
jäluitorii aù dreptate sa arate DivanuluI lämuritele dovedI ce vor fi inde
stule spre intaxirea preten(id ce ail, insa intrarea lor in Divan sa fie cu
mare luare atninte i cu cauta smerenie, ce se cuvine loculrif judecatorie,
iar nu dup5, cum pana acum s'a urmat.
Acea mal mica alunecare iu obrasnicie ce vor face jaluitoriI aceia
asupra carora s'a jaluit, cu nebagare de séma, spre Divan, sat va da pri-
cina de scarba judecatorilor si loculuI judecatorieI, trebue inthia-sI data sä,
se globésca cu 10 10', de al 2-lea cu 50 leY, ce vor fi datY in milosteniY,
iar de al 3-lea cu 100 leY i sa se dea sub judecata pentru indrasnéla nea-
scultariI i nebagarea in semi)", catre locul judecatoriet
Cum se vor lua in Divan hartiile jäluitorilor sail acelora asupra carora
jaluit, care sa fie indestule pentru intelegerea i descurcarea priciniI,
atuncI o parte cat si alta, trebue sä iasa din odaia judecatorieI i nicI cu
un cuvint sari pricina, nu pot sh fie fata, cand se va cerceta si se va ho-
taxi pricinele lor, pentru eä taina cancelariei este stinta si este datóre sa se
pazésca, cu mare tarie, pentru aceea nimenY la trehuinta sa fara, de gróza
suflet curat la judecatorie nu póte fi.
In vremea aceea adica cand jaluitoril sétl aceia, asupra carora
jaluit nu vor fi fata, in odaia acea de judecata, Divanul atuncT va intra in
cercetarea pricinef lor inchipuind pretentia cu intamplarile i documentu-
www.dacoromanica.ro
rile, avénd inainte §i acele de pe urma aratarl ce le vor fi putut lua de

la din§iI §i la cea dupä urmä, dupa acele socotind face hotarire.
La acésta intimplare fie-care din obrazele Divanitilor, incepénd de la
cel mal mic §i pana la cel mntâiuì, i§I da inaintea tuturor judecatorilor
cotinta sa, i chnd socotinta mal multor din judecatorI nu va fi inteun
glas, atuncl sa silésca, ca sa, unésa, o drépta socotinta a glasurilor, §i dupà
aceea sa se faca hotarirea priciniI. Iar cand §i dupa acésta va r'émânea
fie§te-care in socotinta sa, sa se hotarasca pricina dupa, glasurile cele mal
multe.
Inteacesta§Y chip hotärirea ce a pus Divanul o in0iintéza acelora, a-
supra carora a fost jaiba, inaintea DivanuluT chernându'l, iar de vor avé
trebuin0 §i vor vrea sä se jaluiasca, de isnéva, li se va da copiI iscalite
de Divan de pe téte Baffle.
socotind aceste orinduell, de odata indestule pentru ca sa se pazésca
acésta huna orinduiala la locurile judecatoriilor §i ingradirea gre§elilor ja-
luitorilor, cum i acelora asupra carora s'a jaluit §i obraznicit,saù indras-
néla lor, ea aceste orinduelT le ar'ét cinstituluT Divan ca s'A urmeze intocmaT
dup'ä, dinsele, ar'étándu-I §i acésta ca in scris sä, le arate §i DivanuluI
departamenturilor ce cauta pricinY de judec4I, ea, sä urmeze intocmaI §i
pe deplin, dupa cum maI sus se arattt.-1809, Februarie 19.
Intäiul Divan §i Comitet al principatuluT Valahiei trimete la 3 Martie,
1809, copie dupa, predlojenia senatorul Kupicof, ca sa se conforme intocrnaT
intru téte asupra judecatilor ce vor cauta ispravnicil in judete, cerénd
réspuns de primirea copia
Niel in 1811 justitia nu avea un local proprio.
Departamentul de 8 sati politicesc cum se mal zicea acum, se tinea prin
casele boerilor judecatorI, prin care se p6te constata din actul de aducere
din nota, (1).
(1) Catre slavitul Divan gi Comitel de la logofetia

Fiind-ca stringerea dumné-v6stra boerilor judecaitorI aI departamentulta
politicesc a fost obicinuita, a fi la ceI mal de frunte precum acésta s'a
urmat multa vreme la r6posatul clucer Catargiu i la réposatul paharnic
Varlaam, precum §i la réposatul clucer Stanciul i dumné-luI caminarul Ni-
stor cand se afla departament se stringea departamentul la dumné-lor, iar
dupa ce dumné-lin clucerul Stanciul din b6lä n'a mal putut fi la acea ju-
decätorie, rémasese in urrna de se strängea la dumné-lul paharnicul Fotino
unde din pricina noroiuluT, fiind podul stricat, patimea §i se discolipsea
dumné-lor ceI-IaltT hoerI judecatorI §i ipotesiarT, pentru care cu porunca
www.dacoromanica.ro
444 V. A. URECHIX.
La Sept. 1811, aflam un act prin care se confirma din noa informatiunea
despre localul in care era departamentul de opt. Tata acest act:
Catre ,,Sileter.
Dumné-lor boeriT judecatorT de la departamentul de opt, ati facut ar6.

tare DivanuluT, dupa, porunca DivanuluT, sä stringa pentru cercetarea ju-
decatilor la casele dumné-lul stolniculuT Nicolae Creteanu unde, cat a fost
vremea caldurósa cauta judecatile in sala, iar acum fiind-cä s'ad racit vre-
mea s'a mutat in odaia cea mare a caselor stolniculuT neputând cauta tréba
afara, §i flind-ca stolnicul este familist §i dou6 odäl le are prinse cu cfartir
ost4esc se stenahorisesce atat casa stolniculuT cu stringerea calabalaculuT
celor ce aù pricinT de judecatT §i se r6ga s'a ridice cfartirul dintiacésta,
casa a departamentuluT, fiind-ca acele dou6 ()d'al trebuinci6se a §edea in-
tr'una familia dumn6-111I stolniculuT §i logofetiT carT seria §i 6meniT
carY merg la judecata, neputénd edea in frig, a carora cerero cu cale fiind,
avern. cinste a arka ExcelenteT Tale ca s'A bine-voescI a se porunci sa-I
ridice cfartirul de acolo fiind-ca acea casa este ob06sca pentru cautarea
pricinelor de judecatT.-1811, Septembre. (CM. LXV f, fila 137.)
Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Manu.
La 1812 Maiti se schimba, iar localul prin urmätorul pitac
slavituluT Divan prin pitacul inscris s'a mutat departamentul la dumné-luT

slugerul Nicolae pe podul Calicilor, iar acum fiind-ca s'a facut judecator
dumné-luT stolnicul Nicolae Creténu, care are case largI cu indestulare
aprópe de Divan cu inlesnire tuturor unde tot-deauna se afla pod bun §i
este §i boer evghenis §i batran carele se discolifsesce a merge pe podul
Calicilor §i cere a se muta departamentul in casele dumné-luT, care acésta
gasindu-t i eü ca sä le arat slasituluT Divan ca sa se dea porunca a se urma
stringerea departamentuluT la casele dumné-luI stoiniculuT Nicolae Cret6-
nul.-1811, August 12.
Constantin Dudescu, Vel Logof6t.
De la intdiul Divan qi Gomita al principaltilui Valahiel.
Cinstite dumn6 ta Vol Logofk de Ora de sus, primita §i Cu cale fiind

chibzuirea ce faci printeacésta anafora, poruncesce Divanul, ca de acum
inainte adunarea boerilor judecatorT aT departamentuluT de opt sa se faca
la casa dumn6-10 biv Vel Stolnicul Nicolae Creteanu. 1811, August 14.
Rada Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Manu.
www.dacoromanica.ro
De la inlet' iul Divan qi Comitet al principatului Valahiei.

Cinstip dumné-v6strA boerT judecAtorT de la departamentul politicesc,
flind-cA Divanul a luat insciintare cum c5, din pricinA c5, se face adunarea
dumné-lor boerilor pentru cäutarea pricinilor de judecAtl la dumné-lul pa-
harnicul Patinov unde fiind noroiil pAtimesc discoliT atat dumné-lor cin-
stiOT boerT cu mergerea acolo cat si ipotesiariT ce aù pricinT de judecAtT,
dar Divanul a gAsit cu cuviintA ch de acum inainte stringerea departa-
mentuluI sä, se facA la casele dumné-luY slugeruluI Nicolae unde este si
pod bun si casele mal largl cu indestulare i cu inlesnirea si a dumné-lor
hoerilor i ipotesiarilor; ci dar de acum inainte acolo sA, urmatI dumné-vöstrA
a v'é stringe.-1812, Maiil 31. (Cod. LXV, fila 91 v)
Mitropolit, Radu Golescu, Isaac Ralet vel Vist.
SA aducem acum o serie de deslegArT date de legistiT statuluT in diverse
procese civil°, deslegArI earl pot interesa istoria dreptuluI românesc
Vinqarea este s'évirsitA numal °and t6tA suma pretuluT celuT tocmit
se va numära deplin i cand lucrul se va face teslim la cumpärAtor, sétl
de nu se vor face amindou6 acestea sA se facA mAcar una dintr'acestea ;
iar &and niel una nu se va face, vinqarea este nesävirsitä, i orI vimpto-
rul ség cumpärAtorul de se va di, este slobod &A se tragA, cu acéstA de-
osebire insA, câ de se va trage virKlätorul sä plAtéscA arvuna indoitA, iar
de se va trage cumpärAtorul sà pearcIA arvuna ce a dat. De la tmpg'rettesci
pravile, cartea 19 titlul 1 cap. 3 0 la talcuirea imp'erätescil pravile cartea 2,
fdia 78.
De la Wei ul Divan. Dumné-ta Kir Mihalache 1351Acénu, i dumné-ta
Kir Enake Scufa, i dumné-ta Kir Sterie Ilagi Prasa i dumné-ta Kir Gheor-
ghe Sachelaritl, intelegénd dumné-v6strä cu luare aminte provlima ce se aratA
mal jos, ye pottim sA, chibzuitI cele cu cale, dupA orinduiala si can6nele
negutAtorescT i s'A arätaII DivanuluT in scris adicA: °and cine-vasl murind
fArA de clironom, va 'Asa datoriT si va réma.nea pereusie, miscAtére
nemiscAtére, dintr'a cArora pret nu se va ajunge sä, se plAtéscA téte dato-
riile deplin i dupA mértea aceluia vor cero unul séti dol dintre creditori
sä, se secfestrarisésed orI out pereusia mortuluT, séti mAcar parte din ea,
fie acea mal multA, fie acea maT putinA, ca siguriséscA (cHrofuctcKs),
numaT datoria luI de a se face in urma morteY datoruluT, ca sà iea adicA
datoria lor deplin numaT °el ce ail cerut secfestru §i ceT l-altI creditorT, orT
sä pAgubéscA cu totu, séil iea haniT cu analoghie; pre cat li se va
aj.unge fie-cAruia din baniI ce va rämanea si de are vre-o asemënare acest
www.dacoromanica.ro
446 y. A. IIRECHII.
secfestru Cu secfestrul ce ar face cine-vas1 pentru datorie pe lucrurT ale

unul om ce träesce i phnä a nu da jalba de mofluzlic; de care si astéptä
Divanul färä de intardiere in scris r'e'spuns al dumné-v6stra, cu vätaful de
Divan.-1810, Ghenarie 17 (1).
c) In Iunie 1810, Atanasie Bärbierul s'a jäluit cä, l'a batut Scarlat Grädis-
teanu pentru c5, n'a voit sä-i vindä, locul easel (Cod. LXIII fila 7 v.)
Engelhard recomandä, casul in cercetarea primuluT Divan, care acesta
la 14 Iunie, raportéza luT Engelhard resultatul cercetäreT si scuzézA pe
boerul bätäus licénd cä, l'a batut nu pentru locul de casà, ci flind-cä nu
s'a supus a da birul ca locuitor din Bucurescl si a fost insolent cu
Vornicul politiel (2).
(2) Cdtre Excelen(a Sa generalul Engelhard.
De la intaiul Divan.Cu cinstire a primit Divanul predlojenia ExcelenteT

Tale de la qlintAiil a acesteT lunT, cu No. 1776 inpreunä, i ea o jalbg, ce
a dat'o atre Exce1en0 Ta un Atanasie Bärbierul asupra dumné luT Vorni-
culuT de politie Scarlat Grädisteanu i intrebändu se ce réspunde in po-
triva acestel jälbT, nu tägä'dui cä nu certat cu bätae färä de numaT
cu totul se apkä, clicénd CA nu l'a batut pentru cad nu-T vinde acea cash
precum jäluitorul arata, fiind-cä dumné-luT niel sä, vecinesce cu casa luT
TAnase niel are trebuintä, de casä, ci el, adicä Mt-lase jäluitorul arata fiind
unul dintre dajnicil locuitorI al politieT, earl se aflä sub otaxmuirea Vor-
niculuT de politie i avénd a respunde rémäsitä, de banT, aú trimis la din-
sul in chte-va rindurT i s'ati arkat cu impotrivire i nesupunere semeti-
du-se i pricinuind cA este sudit; l'ati adus apoT i chiar inaintea d-sale
dojenindu-1 maï întâiti cu cuvintul, iaräsT asemenea cu semetie multe
vorbe necuvi6se aù lepädat, numindu-se pe sine de sudit C. C. dupä care,
pentru netrebnicile luT cuvinte, ca pe un nesupus al acesteT dregAtoriT i ne
urmator datorieI sale Pail certat i cu bätau. Impotriva cärora acestor
arkarT ale dumné-luT VorniculuT i cerut luT Atanasie martorl cu
earl sä dovedéscg, cum a chiar pentru pricina aceT case l'atl batut d-luT,
iar nu pentru nesupunerea sa la plata datorieT sale si pentru nebägarea
de séma cu care s'ail arkat cätre fetal sê, i respunse, eh acest fel de
dovadà nu are; neavénd dar Atanasie acest fel de martorT ca All dove-
désca pira so, dupä, care sä, se OM invinoväti d-luT Vornicul pentru ur-
marea bätaieT, 1'66 aü supärat pre Excelenta Ta cu jalba, cAcT socotim c5,
tot-d'auna un zapoiti are acéstä volnicie asupra supusuluT ski a-1 certa
cu bätaie, (And acela nu va intelege de cuvint si se va arka cätre zabitul
sèä cu asemenea nesupunere i nebägare de sémä; fiind-ca de se va rä-
dica i acéstä,' vole de la dumné-lor zabita politieT i spre a nu maY fi volnicT
sA certe pre nimenT din supusiT dregAtorieT sale, sä fiT incredintat ExceleMa
www.dacoromanica.ro
In 28 Iunie 1810 intaiul Divan consulta pre jurisconsul0 asupra acesteT

chestiunT: Ce cuprindere ají pravilele asupra acesteT pricinT: când in dia-
stima uneT paragrafiT legale nu va porni cine-va jaiba spre a-sT cere
dreptul sú, ei numaT prin scrisorT va incepe a reclama, p6te fi considerata
acéstä corespondentä precurmät6re paragrafieT ? (1)
In August a urmat proces intre suditul frances IIristea Negutätorul

si Aga orasuluT. cticT l'a bätut.
In 12 August 1810 se intimplâ acest proces (2).
Alt cas identic:
O jaiba ce a trämis consulul frantuzesc, a luT Stefan StaicovicT pentru
cApitanul de la agie, ce a fost orinduit ca ocaleie si a bätut pre Stefan.
1810, Decembrie 19 (3).
y) In August 1810, Presedintele Divanurilor cere de la t6te instantele

judecAtorescT catastif indoit de Vote judecätile.
Engelhard r'éspunde a a primit acele catastifurT in 6 Sepiembrie 1810 (4).
La 24 Septembrie 1810, Engelhard comunieä primuluT Divan reclama-
Ounea consululuT frances, cá trim4énd un cinovnic al s'al la orasul Rämnic
Ta, cä niel o trébä nu se va mai putea st-Wirsi; de care si nu lipsim a ar'éta

Excelentel Tale curgerea priciniT in ce chip ati fost, trimiténd si jaiba nu-
mituluT inapoI, precum se poruncesce.-1810, Iunie 14. (Cod. LXVI fila 8.)
De la intaiul Divan.Cinstite dumné-ta biv Vel CAminare Nestore
i dumné-ta biv Vel Paharnice Stefan i dumn&ta biv Vel Serdare
Andronie Fotino i dumné-ta kir Raducan Filitis, printr'acest pitac al Di-
vanuluT prin orinduitul Zapciti vätaf de páharniceT i adunändu-v6 cu totT
la un loe, sä vedetY cu bunä luare aminte, ca sä cercetatT cu intréga chib-
zuire: ce povatä i cuprindere atz pravilele asupra acesteT pricinT, adica când
In diastima uneT paragrafiT ce va fi orinduitä de pravilä pentru orT-ce fel
de pricinT nu va porni cine-vasT jaiba spre a-11 cere dreptul seti, ci numaT
o corespondentie prin scrisorl va incepe a avea cu piritul sgti pentru acea
pricinä, de la catT-va anT inceme a incepereT paragrafiel, de poate a fi destoi-
nich dupà orinduiala pravilelor numaT cat coresponden0a a precurma vremea
ce va trece pAnä atuncT din diastima paragrafieT i sä incép5, a se socoti
sorocul paragrafieT de la vremea aceT corespondentie inainte sétl trebuesce
a porni jaiba si a intra in judecatä, ca sä se pòtä numi cá aü fAcut precur-
mare paragrafieT, adia, i sä, arkatT divanuluT in scris
prin anafora.-1810, Iunie 28. (Cod. LXV, fila 43.)
Cod. LXIII, fila 13 v.
Cod. LXIII, fila 25 y
Cod. LXIIr, fila 15 verso.
www.dacoromanica.ro
448 V. A. IIRECHli
pentru lucrurile una sudit ce a murit, Ispravnicul nu l'a ingaduit Mil de

porunca Divanulul 11).
O resolutiune in materie de zestre, dam in nota, din Decembre 1810 (2).
La nevoia mare a barbatuluI, pentru cas de bella, de roble, sal de rés-
cumpérare de la m6rte, zestrea sotiel era alienabill De altmintrelea, pro-
prietatea nu era invoit sa se vinda, Mil de anumite motive. Primele mo-
tive carT autorisa5 vinc,larea uneI proprietatl eral: necesitatea de a inzestra
o fata, caderea la grelo datoriT, cautarea de b61A grea, impartirea intre eh-
ronomT. In 26 Septembre 1810, Divanul si Comitetul autoriza vinlarea uneI
mosiI In scop de a constitui o dota uneT fete (3).
*
O huna dispositiune se lua sub administratiunea rusésca. Se dispuse, ca
procesele in care primul Divan si-a dat sentina, ail a fi considerate ca
stinse pentru tot-deauna. Se scie cum un proces hotarit la o domnie era
redeschis sub domnia urmatelre, asa in cht durail procesele mal mult decAt
viAa procesantilor.
Pentru a activa mersul justitieT civile si penale, Engelhardt adresa In
18 Aprilie 1809 o predlojenie catre Divan, cerénd de la Divan sciinta, de
la t6te departamenturile, de pricinele de judecatT, din ce luna si an si pentru
(1) Cod. LXIII, fila 16 verso.
(2) Catre Generalul Engelhard.

La predlojenia ExcelenteI Tale scrisa de la 9 ale acestel lunY, sub No.
5.085, ce ni s'a trimis insotita si cu o jaiba a luI Teodor Ciocan, sudit
austriacos°, cu cauta cinste réspundem ExceleMeI Tale, O niel dupa pra-
vilI i niel dupa obiceiul pamintuluY, nu are numitul Ciocan dreptate la ce-
rerea sa de a i se lisa in stapânire pana la implinirea soroculuI mosia
dumné-el StolniceseI Grgidisteanca, ce a luat'o in arenda in treT ara, de la
Stolnicul Serban Gradisteanul,sotul numiteT, pentru ca dup. pravilI muYerea
si vietuina impreuna cu barbatul séti, chnd '1 vede rasipitor, are voIe sa-sT
sigurisésca zestrea, si dupa obiceiul pAmintuluI asemenea, precum si alto
pilde ca acestea s'ail intimplut aicI, cu hotarld domneseI si ale Divanului,
de si-ail flcut muierea zestrea zapt si arendasiT si-ati cautat dreptul lor
de la barbatl; intoemaT dar urmAnd si la acésta, pricina, Divanul, precum
si Prea Sfintia Sa parintele Mitropolitul judechnd bisericesce ail gasit cu
cale si áll dat inscris. S'ail hotarit, ea Stolnicésa GrAdisténca sall faca zapt
nu numaI acésta mosie, ci si téta cea-l-alta zestre a sa, si arendasiI sa-11
caute dreptul lor de la soVil d-sale Stolnicul Gradisténu.-1810, Decembrie
15. (Cod. LX V1, fila 54 verso.)
(3) Ved( si cod. LXVII. .
Intarirea ce s'a dat la insciinOrea ispravnicésca din sud Argos pentru
www.dacoromanica.ro
istoata RONANILOR 449
ce nu a fost datA hotArirea? Al doilea, °AV arestatT sunt la inchis6re, cu ce
o prAvAlie de zestre a AnicutiT sotia TomeT, logofét ot PitescT, ce cere a

vi-o vinde prin mezat aflAndu-se din peristasis al vremel cAdt41 la shrAcie
grele datoriT, ca din baniT ce vor lua sA plAtéscA datoriile i cel-lalV sA-T
(lea in dobAndA pentru hrana si chiverniséla lor. DupA cercetarea isprav-
niculuT gásindu se cu cale cererea el ca o stApAnA ce este pe lucrut
de zestre, vinderea prb.vAlieT, fiindu-le cu folos, care prAvAliT dupà starea
loculuT de acolo pede sh princ,IA peste talen l 4.000. 1810, Septembre 14.
(Cod. LXV.11, pag. 247.)
De la 'Malita Divan.
Dumné-v6strA Ispravnicilor din sud Arges, am vdut arAtarea ce faceti
Divanulul printeacéstA insciintare la care si réspundem ca mAcar cA nu
s'ar cuveni a se da voie sA se linda acéstä prAvAlie tiind de zestre i neavénd
Toma Alt acaret a pune in locul eT, dar pentru cea desèvirsitA sciipb.tAciune
intru care se da i spre a-sT putea plAti datoriile in care sunt scufundatT
de a nu peri la inchisorY, dA Divanul voe si slobodenie, de a o vinde cu
acéstá, legAturA insA, ca dup5 ce 41 vor plAti datoria din pretil] eT, baniT
ce vor mal prisosi, sA I dea in pAstrare la iubitorul de Dumnedeti Sfin0a
Sa Episcopul Argesulul, ca din dobAnda lor sä se se hrAnéscti. Toma si
sotia luT.-1810, Septembre 20.
Manolache Banu, Istrate Cretulescu, Constantin BArácénu.
Catre slàvilul întdiul Divan i Camita al principatulal Valahiel.

Prea pleeata anafora,
Dumné luT biv Medelnicerul MateT Ciupelniteanu prin jaiba etitre slAvitul
Divan a aratat cá avénd o copilA de virstA a logodit'o cu un ipochimen
avend a plAti nisce banT de zestre i neavénd alte mijI6ce, a cerut a i
se da voe a-s1 vinde cu mezat o mosi6r6, ce se numesce Colacul din sud
Prahova, ce o are cumpèratA cu banii dumi-sale, cu care jalbá, a fost
duit la departamentut de sapte, spre cercetare, unde intrebat fiind cu ce
sineturT are acéstA mosi6rA, eare cere s'a o vindA prin mezat si a arMat un
hrisov al MArieT sale intru fericire rC:posatul Alexandru Vodá, Ipsitant din
létul 1778 cuprinc,lator, cá, acéstA mosie Colarul, ce it qice in Ciorasel, fiind
socrusa Slugerul Constantin CocorAscu, o vinduse nepotuluT sêü Clucernl
Alexandru CocorAseu i numitul jAluitor ca un ginere protimisindu-se mal
mult a intors banil, talen 1 2.070 fianI 90 si i s'a dat intru stAphnirea sa a
o avea veclnicA mostenire, cu hrisovul domnieT-sale. Deci din numitul hrisov
Ve'dêndu-se mosia Colacul ot CocorAscl rèscumpèrAt6re Una si dréptA a
jAluitoruluT, a Osa judecata cu cale a i se da voie a o vinde cu mezat,
ca sA-s1 intimpine greutatea mAritisuluT fiicer dumné-luf, ne-a arëtat judecata
slAvituluT Divan ni se poruncesce, ca sa facem vindarea prin mezat acestel
mosiT Colacul dupA orinduialA; urmAtorT fiind am rinduit telal de a strigat
V. A. Urechirl. Istoria Ronninilor. 29
www.dacoromanica.ro
450 y. A. URRCHli
vira, din ce vreme? Pentru ce pricina nu li s'a facut hotarire? Al treilea,
la mezat acésta mosiórA Colacul din sud Prahova, insa mosia din camp
din pAdure, cu vad i carciuma la drumul cel mare si dece case de daca,
stanjenT 292, dupa hotArnicia ce s'a facut la létul 1795 Noembre 27, din
porunca MarieT Sale Alexandru \Toda Moruz, de catre dumné-luT Ionita Ba-
laceanu i dumné-luT Dumitrache Perticarul, precum maT pe larg se arad,
In numita hotArnicie semnele i trasurile acesteT mosiT, care hotarnicie este
intarita si de Maria Sa Alexandru Moruz \Toda la létul 1796 Ianuarie
17, care mosie strigandu se la mezat intru audul tuturor de obste in soroc
aprópe de treI lunT i atirdisind din mustereT, dupa obiceiil, la pretul cel
din urma, a r'émas asupra dumné-luT biv Vel Serdarul loan Cocoráscul,
stinjenul po talen l 30 bani 6, peste care pret ne mai esind musteria ca
O. mal inalte, niel ce li se cuvine protimisis, niel din aceI strain! i fiind-cA
dumné-lui numitul vinptor primesce a o da mosia cu acest pret, s'a si haraci-
laduit mezatul acesteT mosiT Colacul pe séma dumné luT mustiria stanjenul
Po talen T trel-decT banT cincI, care face pe stanjeni 292, adica dou'd sute
nou'é c;lecI i doi, talen i 8.774 hanT 72, adecá opt miT sapte sute sapte-zeci
patru i banT 72, carT banI i-ati i numérat pe deplin la stArostie, carl
dat la dumné-luT doctorul Stefan, carele a luat intru casatorie pe fiica dum-
né-luT numitului vindétor dupa porunca slAvitului Divan, ce este data la
starostie, dar flind-cA dumné-luT numitul vindtitor medelnicerul MateT Ciu-
pelnitènul dice, ca la numita hotarnicie ce s'a facut la létul 1795 are ba-
nuiala cä va fi napastuit la suma stanjinilor, sa o m6s6re dumné luT de is-
n6va numita mosie Colacul, in soroc de lunT trei si de va esi tot numita
suma de stinjenT 292 va rèmânea si dumné- luI odihnit, iar de va esi stin-
jenT mal multi prisosul stanjenilor ce va fi sa aibà a-T piad dumné-luT
serdarul Ión Cocorascu, iarasi dupa, pretul mezatuluT, stanjenul Po talenl
30 banT 6, ca libad ca dumne-luT numitul cumpèrator a cumpérat de la me-
zat numèrand i talen T 434 banT 84 la epitropia obstieT havaetul cutieT de
milosteniT la lea Po banT 7, sa i se clea si intarirea slavitului Divan spre
maT huna stapanire cu liniste. (Cod. LXVII, pag. 226-227.)
Manolache Vornic, Atanasie Starostea.
De la intdiul Divan si Comitet.

Intaresce Divanul ca sa stapanésca dumné-luT serdarul Cocorascul acéstA
mosie Colacul in bunä, pace ca un cumpèra.tor de la mezat. 1810 Sep-
tembre 6.
Manolache Cretulescu, Grigorie Ghica, Istrate Cretulescu, Constantin
Macen u.
De la intetiul Divan si Comitet.

bup5, pliroforia ce ni se da printr'acéstA anafora de catre dumné-lor
judecatoriT departamentuluT, poruncesce Divanul, staroste de negustorT, sa
vindl prin mezat, dupa, orinduiala, acésta a treia parte din mosia Mo-
www.dacoromanica.ro
1ST0RIA 110MANILOR 451
fie-care departarnent ce pricinT are deosebite si nu sunt degvirsite? cum

predlojenia ce s'a trimes la Divan de la senatorul Kusnicov din vremea
de c5,nd m'am orinduit eü vice-president, ca nu am niel o sciinta pentru
acésta (1).
In nota dam un act care intereséza regimul dotal. Se «protimisesc»
intre datoril zestrele (2).
stistea insa partea rèposatuluT sotuluT jaluit6reT i baniT ce vor esi din
preVil el sa se dea prin scirea si ingrijirea epitropieT obstirilor, ca sa se
cheltuiasca i stt fie in adev'ér pentru maritisul fetelor jaluit6ra 1810
Septembre 25. (Cod. LXVI1, pag. 250).
Manolache CreOlescu, Grigorie Ghica, Istrate Cretulescu, Constantin
Balacénu.
JíZ Conslantin Alexandru Ipsilant voevod i gos podar Zemli Vlahiscoe.

DupA plirotoria ce ni se da printr'acésta anafora de catre dumné lor
judecatorir departamentuluT, poruncim Domnia Mea Staroste de negutatorT
sa, vincja prin mezat dupa orinduiala acésta, a treia parte din mosia Mo-
stistea, insa partea rèposatuluT sotuluT jaluit6reI si baniT ce vor opri din
pretul el, sa, i se dea scirea i ingrijirea epitropului obstirilor, ca sa se
cheltuiasca si sa fie in adevèr pentru maritisul tetelor jaluit6reI. 1810,
Septembre 26. (Cod. LXVII, fila 250.)
Pecetea
gospod.
Vel Logofèt.
(1) Cod. LXI, fila '? verso
(2) Cdtre Starostele de neguldlorl
Zestrele tot-deauna se protimisesc mal mult de c'At orT-ce alt fel de da-
toril si macar de va fi si chiar precum jaluitorul (litirmuz sudit rusesc)
ama, ca este emanetar mal inainte de zestre iarasT nu are cuvint cererea
sa in vreme cA aú primit emanet de la muma fetelor acaret al parinteluT
lor si nu s'aii emanetarisit pentru vre-o trebuinta a zestrelor tetelor, ci
chiar pentru trebuinta i folosul mumel lor. 1812, lunie 3. (Cod. LIV,
fila 64.)
Mitropolit. Constantin Ghica vice-prezident. Vel Vistier. C. Varlaam.
Const. Samurcas.
Inarirea ce s'a dat la arkarea prea sfintieT sale parinteluT episcop

Arges pentru zestrea Roxanda Popleanca din sud, Olt, pentru ca barbatul
'T-ag vindut-o avénd patima betia
www.dacoromanica.ro
452 V. A. UttgcIll/
Slaba era autoritatea tribunalelor, fatä, cu boerimea i mal ales cu cei

protegiatl de Muscan. Asa vedem, cà in 15 Martie 1811, Beizadea Costache
Caragea nu se supune a veni Ia judecata, chiamat de Paharnicul Negulescu.
Prim ul Divan r6gä pre Stetter, sä, dea ordine politieT de a aduce la judecatti
pre Costache Caragea (1).
Cestiunea taxelor de prelevat la esecutarea de sentinte judecatorescI da
ocasiune de numeròse neintelegerT si la diverse resolutiunl. Dam cáte-va
In anexe (2).
La implinirea de haul prin justitie, mumbasirul iea 2 partl din gleciuiala
sumeI împlinitä i Ispravnicul iea o parte, afara de baniI de zestre (3).
De la intdiul Divan fi Comitet

Iatä pentru siguranta zestreY LuxandreT Betio. pirituluI Plopeanu i cli-
ronomia ce se cuvine copiilor lor din avutul parintesc cat i pentru in-
frinarea pirituluI Plopeanu i päirasirea de relele lui urmärl, hotarasce Di-
vanul, ca precum s'ati gasit cu cale de &are prea sfintia sa parintele
episcopul Arges dup.* cercetarea ce ati facut i dupa pliroforia ce da Di-
vanulu1 printeacéstä, anafora, asemenea sa se faca' urmare dupä care po-
runcesce Divanul dumné velstre ispravnicilor din sud. Olt ca cu slujitor
de judet prin scirea prea sfintiei sale nastavniculiff mönästireY PimenT, pa-
rintele Sevastis, sa avetT a-1 trimite in bunä paza pe piritul Costache
Plopeanu la numita mönästire, ca sä sada acolo pazit in mönästire i ferit
de bäutura de vin sail de rachiti ; pentru care scrie Divanul i prea sfin-
tieT sale nästavnice a numitel mönastirT sä nu se slobóda de acolo fart
de al doilea porunca a Divanulul. 1811, Iunie 23. (Cod. LXX, fila 110).
Cod. LXIII, fila 39 verso
Vecli actul din 28 Tulle 1812, Cod. LXIV, fila '78.
De la intdiul Divan qi Comitet

Catre dumnéluT cinstitul biv Vel Vornic Manolache LahOvari
ochrmuiter al DivanuluT CraioveI.
v'églut insciintarea dumi-tale ce facY, de la 6 ale acestel lunT, cum
jaiba dumné eI SerdäreseT EleneT Bengeascal ce al trimis in potriva WWI
vätafulur de aprodT, care cere implinirea de deciuiala la zestrea ce arz acut
teslim prin zapcilAcul sal, cum ca dumnéeI Serdarésa voiesce a da filo-
dorima zapciulul pe cAt Divanul va hotàri, rugändu-se a nu fi osindita sa
platésca deciuialä pe drépta zestrea sa ce i s'aft implinit ; la care si d-luT
cere a se trimite porunca Divanulul pentru dreptul zapciuluT, cum sa se
faca urmare cu implinirea de la Serdarésa? rèspundem dumi tale, ca Di-
vanul chibzuind, am hotärit ca pe implinirea ce ail facut pe drépta zestrea
SerdäreseT sa se dea zapciulul a 4-a parte din deciuialk nefiind cu cu-
viintä sa iea eciuialä intréga, ci filodorimä ; asa dar sa urmezI dumné-ta
www.dacoromanica.ro
Dm aci in nota un cas de faliment al sudituluT austriac, PopovicT (1).

Se face publieatiunT pentru ivirea celor carl ail a lua banT de la falit.
si sa implinescI de la Serdarésa dreptul zapciuluT.-1811, Aprilie 20. (Cod.

LXV, fila 72.)
lgnatie al Ungro-VlahieT, Mitropolit (in grecesce). Radu Golescu. Isaac
Ralet. Mihalache Manu.
Intarirea ce s'a dat la analoraoa dumné-luT Vornic al obstirilor 1810

Oetornbre 8 pentru ceT ce cer de la Divan cu jaiba ca sa vinga la mczat
acareturT si alte lucrurl si in urma se invoiesc fara de a da havaetul la
cutia milostenia
De la intedul Divan qi Comitet.
Cinstite dumné-ta Ve! Vornice al obstirilor, am v41ut arkarea ce facT
DivanuluT printeacésta, anafora, la care si r6spundem dumi-tale, ca de acum
inainte orT eine va porni jaiba cu cerere de a-sT vinde prin mezat vre-un
acaret si se va face porunca DivanuluT catre starostea de negutatorT, ca sa
vinqa cu mezat acel acaret, si in urrna, orT pentru ca O, nu plAtésch acel
stapan al lucruluT avaetul cutieT milostenieT, salí pentru vre-un alt interes
al s'éri, va voi sa se laso de mezat si sal vinda cu rizapazar
unul la altul si l'ara de mezat, macar de va vinde acel acaret, sa platésca
la cutia milosteniilor avaetul pe deplin pe acestT banT de se va intimpla a
vinde acel acaret, iar nefiind urmatorl sa ingrijéscä epitropia a arka Di-
vanuluT; care acéstA poruncA si orinduiala sa o facT dumné-ta sciuta si ca-
tre starostea acésta priveghere.-1810, Octombrie 10. (Cod. LXVII pag. 290).
Al Ungro-VlahieT Ignatie, Iosif Arges, Manolache Cretulescu, Grigorie
Ghica, lstrate Cretulescu, Constantin Balacénu, Ve! Vist.
(1) Excelen(a 'teter.
Agentul austriacesc il insciintéza ca suditul PopovicT, ce se chivernisesce

In BucurescT cu negutatoria, i aù' dat catastih de avutia si de datoriile sale
arètand ca este mofluz si nu este in stare de a plati. S'a orinduit a se
cerceta de Teodosie Toma staroste, Prasa Teodor Cica si Dimitrie Triha.
1811, Maiù 12. (Cod. LXIII, fila 46 verso)
Durriné-ta staroste de negutatorT, fiind-ca d. glieneral vit prezident al

DivanuluT prin predlojenia de la 12 ale scesteT lunT, ne face cunoscut ca
cinstita agentie chesaro-craiasca a fama arétare pentru un sudit Popovicl
ce se chivernisesce in BucurescT cu negutatorie, ca i-a dat catastih de avutia
si datoria sa, ar6tandu-se de mofluz pentru care s'a ofinduit comisie de
4 negutatorY anume: Teodosie Toma i Sterie Prasa, i Teodor Cioca si Di-
mitrie Triha a face cercetare la fata loculuT acestuia; ci dar sa facT pu.
www.dacoromanica.ro
454 V. A. URECRII
In 17 Mairi, 1811, Steter vestesce DivanuluT, ca consulul francez a facut

arkare, ca atund cand se Intimpla pricina de judecata intre negutatorT se
orinduia de catre stapanire judecatorT din obraze particulare, i poruncesce
ca de va fi urmat vre-o data asa aicT in Valahia, sà orinduiasca tot ast-el
pricina luT Chir Petre Canusie cu Chirita cojocaru (1). 1811, Maitt 17.
De moratora allana putine casurT. Asa huna 15r, putem mentiona acel
acordat MonahieT Maria, ca sa fie asteptata de creditorT pana dupa PascT,
adeca putine vile, cacT moratorium este din 12 Mart 1812 (2 .
Un alt moratorium de 4 lunT e acordat luT biv Vel Logola C. Dudescu
altul luT Radu Fainar, dator luT Marcu Ciobanu «fiind-ea se afia bolnav f i
pere in inchisdrea zapeiului». 1812 Februare 5 (3).
O dispositiune renoita. in 1812 Ianuar, este aceea de a nu se maT serie

sineturT de vinqarT de proprietate, decht pe hartie folio, iar nu pe crâmpee
de hartie (4). Divanul scuza pre ispravnicI, arètând ca nu eT sunt de villa,
ci particularil, carT nu se supun la vechia dispositiune luata Cu referinta
la formatul actelor de vinslare.
blicä la totT ceY ce vor fi avénd sa iea de la acest mofluz, s'a se arete la
comisia acésta.-1811, Maitt 16. (Cod. LXV; fila 83).
Polcovnic Muscal al DivanuluT, Rada Golescu, Isaac Ralet, Mihalache
Manu, Vel Vistier.
Cod. LXI1I, fila 48 v.
Cod. LXIV, fila 25 verso.
Cod. LX1V, fila 14. Vec,II si Cod. LXIV, fila 29, din 14 Martie 1802. TotusI e de
adaos, eä moratorium din 5 Febr. 1812 cere de la petsuit chezas solvabil.
De la intet,ful Divan
Cererea ce lace printeacésta anafora dumné-luT biv Ve! logofètul Con-
stantin Dudescu de a i se da soroc de patru lunT, fiind dupa pravila, este
primita DivanuluT si poruncesce sà aiba soroc de patru lunT; cand irisa la
implinirea soroculul nu va fi urmätor a plati jaluitoruluT Mihaiü Rutul
baniT ce are a lua, atuncT poruncesce Divanul sa, se vinc,la vre,o una din
acaretele dumné-luT si sa se platésca baniT ce are a lua numitul
Rutul.-1812, Maiti 16. (Cod. LXXI4 fila 51 verso.)
Isaac Ralet, Barbu Vacarescu, Ve! Vistier, Vel Logofët.
Gheneral Comino aréta DivanuluT, ca, raportat oficeriT rusT orinduitT
pe la judete, cä sunt multe prigonirT intre locuitorl, cacT scrisorile de ase-
glaminturile ce aú intre &fusil le fac pe petece de hfirtie. Divanul or-
dona, dupa predlojenia GeneraluluT supracitata, ca pe viitor asemenea acto
sa se faca pe c6la intréga. (Cod. LXV fila 147 verso).
www.dacoromanica.ro
Un important proces a urmat in 1810 inaintea DivanuluT intro locuitoril

din 3 mahalale din BucurescY, pre earl spAtarul Grigorie Ghica iT reclama
ca clAcasY, sub cuvint cA casele pe mosia Colentina (1). Despre acest
proces voiti mal vorbi la capitolul edilitAteT publice.
Procesele pentru inalcArile proprieatilor imobile sunt deja destul de
numer6se. Ca model de pertractarea unor asemenea procese dìm unul in
anexe, din 1810.
Actele de vinlare de proprietAtT prin licitatiunT se inregistrézA la Divan,
care asa face functiune de notariat (2).
Vechiul obiceiù al pAmintuluT de a se judeca proceselemal ales de mo-
siT inaintea uneT Comisiunl de arbitril de 6, 12, 24 boierT, nu maT aflA
niel o aplicatiune. TotusT, maT ales in procese comerciale, se introduce ju-
decata prin «mediatorT s6i.1 arbitri (3).»
Protimisul dA loe la diverse procese. In notele i anexele volumuluT se pot
vedea unele de aceste.
I-iul Divan ecitre Ghen. major Comino.

Cu cinste aú primit Divanul predloj. ExcelentieT Tale sub No. 1372,
scrisA de la 19 Decembre, coprinOtóre, cA dupa insciintarile ce al primit
Exc. Ta de pe la ofiteril judetelor, cä unil din ceT carl vind mosil fac si-
neturile serse pe o fArim6, de hartie si Mr de niel o intelegere de co-
prindere i poruncesce Exc. Ta a se publicarisi, eh orl-care, de acum inainte,
va vrea sä facä vimlare de mosie, sA serie sineturile pe o c6lA de lartie
sA intAréscA vim,larea de ispravnicatul acelui judet. Pentru care sciut
sti fie Exc. Tale, cA pentru acest fel de vindArY, incA de cdnd s'ati alcd-
tuit pravilniceasca condica aici in Ord sunt date poruncI pe la t6te judetele
a se face acest fel de urmare asupra vindArilor, dar de nu se urrnézA
acésta, nu sunt vinovatT ispravniciT, ci aceT earl fac acest fe) de vinclArT.
Pentru care indatA aú i fAcut acum Divanul publicatiile de mal sus ara-
tate pe la tóte judetele. 1812, Ghenar 3 (Cod. LX Vi, fila 177).
Cod. LXIII, fila 7 verso, aetul din 9 Iunie 1810.
VedI actul de la 15 &ugust 1810 din Cod. LXLV, fila 9 ver o.
Intdiul Divan di Ire Ripninski.
CA i s'a ordonat de Ripniski «sa orinduiasch de isn6vA mediatorl de a da

sfirsit la pricina ce are unul Gheorghe Diamantoglu cu Constantin Pop
sudit sérbesc. Divanul dupA ce expune cursul pricinei, intrébA pre grecul
dacA totusI Il este vointa de a se da acum de isn6vA in cercetare de me-
diatori. 1812, Aprilie 9. ((Jod. LX V, fila 210.)
Acelas1 lucru: mediator este si la fila 219 verso Cod. LXV. Aid se mal
slic i arbitril earl atl a face un compro mi (sic).
www.dacoromanica.ro
456 V. A. URECH1A
In 9 Februarie 1812 cAminarul Nestor juris-consult primesce de la in-

tAiul Divan, ordine sA-sT dea pArerea asupra a diverse teze.
IntArirea ce s'a dat la anaforaoa logofetieT cei marl intre mosneniT Da-
videsci, anume Popa Eni i Enache Vechil si celor l-altT pArtasi al lor cu
mosnenii BArcescii pentru unpresurarea de mosiT, ce se urmézA intro
1810, August 27. (Cod LXV II fila 251).
De la intdiul Divan, qi Comitet.

DupA pliroforia ce ni se dA asupra pricineT de chtre dumné-lui cinstitul
Ve! Logofè't printeacéstA anafora, volnicesce Divanul pe de la
zapcia ce a fost orinduit sA mérgA in sud Muscel unde se poruncesce
dumné-v6str, Ispravnicilor al judetuluT, ca mai intAiil sa facetT urmarea
cercetarea ce in dos se coprinde si apoi dupA 15 ale viitorului Octombre
sA iea orinduitul mumbasir pre amindou6 prigonit6rele pArti impreunA cu
téte sineturile ce ail si o parte si alta si cu cercetarea cl-v6strA ce yeti
face acum prin carte de blestem pentru rindul stApanirei aducA aici
la Divan.-1810, Septembrie 24.
Manolache Cretulescu, Grigorie Ghica, Istrate Cretuleseu, Constantin BA
lAceanu.
De la Divan.Pe acéstA alegere a judecAteT DepartamentuluT si a d-lui

CArninarului Nestor, inteadinsul orinduit boer Nomicos asupra acestei pri-
cinl ne rmAind odihnit Nitul Logorét orinduitul zapciil vAtaf de visterie
infAtisat si la intaiul Divan inaintea nóstrA cu Scarlat Slugerul, unde
aducêndu-se fatä, i Dumitrache Polcovnicul vindaorul, intrebat Nitul
ce are impotrivA a rèspunde i vre un alt cuvint vrednic nu avu deck
tot pricinuirile ce ail al-Mat si la judecata DepartamentuluT; dui:a acésta
fiind-cA zapisele acestei delnite védut ne-unite i nepotrivite atat la
sart cât i la vremea daturilor lor, i judecata de acum avénd cu intreg
cuvint mai mare bAnuialA deck intaiil ea zapisul cel din urmA este ico
nomicos si fäcut nu de cand se vede scris, ci mai din urmä, adicA de când
se judeca Scarlat cu Nitul, pentru acésta intrebat i Durnitrache ca
sA aréte i pricina in ce chip este si acesta, nu sciu ce sa ee'spund5, cu
deslusire, deck numai cA zapisul sal este bun, dar care zapis? nu aratii;
fiind insA cA' comitetul de mai nainte atk acestA pricinA a zapiselor care este
mal de temelli, cum si soroc de protimisis al Nitului pentru rescumpérare,
dupA orinduiala pravdnicescei condici, le-aa Pasat fArA de niel o cercetare.
Spre descoperirea dar adevérului s'arr dis lui Dumitrache: de 'Ate There-
dinta prin jurAmint pontul ce se aratA in maT sus numita anafora, cum
cä zapisul ce se vede din partea lui s'atí fAcut dat tot atunci unul
la mAna altuia, ir nu in urmA, când aù inceput Nitul a face cerere
pornire pentru acéstA delnitA i ròspunse, cà p6te prin jurA'mint; dupA al
eAruia rëspuns, Inca de la 4 al acestei luni, cu pitac al Divanului s'arr trAmis
atk el eitt i Nitul la duhovnicésca consistorie, ea dupA ce va primi Du-
mitrache jurtimint sa jure apoi si Nitul pe osebitul pont ce se cuprinde
www.dacoromanica.ro
La 14 Decembre 1811, Nestor da urmatérea opiniune:

Ceitre sleivitul Divan.
«Fachd cercetare dupà acésta porunca, arét slavituluT Divan, d. si (lupa

pravila i dupa obiceiul pamintuluT, cum mal virtos dupa alte asemenea
pricinT, ce s'ail intimplat, and se schimba stapanirea vre-unuT lucru statator
nu péte sa fie silit cel din urma stapan a pazi tocméla arenlii celta d'In-
tâiù afara numaT cand va fi simfonisita intre staphn a se pazi arenda.
la acésta pricina védéndu-se ca, dumné-el Vornicésa prin invoire a luat
mosia in lipsa de zestre, pentru care lipsa putea sa se vinda nu numal
mosia acésta, ci i orl-ce acaret al sotulul dumné eT, cacT averea, barbatuld
din césul ce se inséra se lace amanet la zestrea nevesteT. Asa dar dandu-se
mosia acésta in lipsa zestrilor dumné-el VorniceseY, urméza, de a o face
in anafora, ca dupa ce ait aflat vindarea luT Dumitrache la Scarlat

lasat sa tréca sorocul de protimisis a celor 30 de dile, fiind si de insusI
el netagaduit, cit acésta delnita o are Scarlat cumpérata de la Dumitrache
Cu treT patru anT mal inainte pana a nu muri Petrica si a stapanit'o in
pace ara a se scula niel atuncl sa o céra a o rescumpéra cu vre un cu-
vint de protimisis i ne aù' venit réspuns inscris in dosul pitaculuT de la
7 ale acesteT lunT, cit mal sus numitiT Dumitrache i Nitul ait dat réspuns,
ca niel unul niel altul nu priimese jura.mint; drept aceea neprimind niel
Nitul niel Dumitrache juramint pe ponturile ce s'ait qis mal sus si ana-
foraoa acésta fiind urmatére dreptateI i domnesceT hothrirT ot lét. 1806,
ce o vélum si noI, o intaresce Divanul si hotarasee, ca Slugerul Scarlat
sa stapänésea in huna pace si nesupérat de Nita ce al' cumpérat de la
Diumitrache cum si zapisul lul Dumitrache din neprimirea juramintuluT
fiand dovedit de viclean i plastograf, sit rémae ou totul netinut in séma,
cu o hartie alba; asemenea i pentru cea-l-alta jumétate delnita ce aù rés-
crmpérat Grigore sin Petrica tiind ca niel Scarlat niel Nitul nu facura
v e-o provlima impotriva, hotarina sa se urmeze iarasi (lupa coprinderea
aresteT anaforale a DepartamentuluT; catre acésta, Scarlat 4ice ca
acésta jurnatate de clelnita ce o are de la Dumitrache nu este intru adevér
jumétate dupa coprinderea zapisuluT luT Petrica, ci este impresurat cu vre-o
c'átI-va past de loe de un Cristea capitanu, ce sade pe locul luT Grigorie
sin Petrica, intind6.1du-se cu gard pe locul s'éù adica pe jumétate de acésta
delnita, poruncesee Divanul U véstra. Ispravnicilor aT judetuluT, sa orinduitT
In Uta loculul un boerinas cu seiintit ca sa alba a le imparti acésta del -
nita intocmaT pe din doué, (lupa coprinderea zapisuluT rémitind adica ju-
métate in stapanirea tul' Urigoiia sin Petriea i jumétate in stapanirea
Slugerulul Scarlat i sa le si insemneze loeul pe uncle are a stapani fies-
care, ca sa, nu mal alba galeéva intre dinsiL-1810, Septembrie 15.
Manolache Banu, Grigorie Ghica, Istrate Cretulescu, Constantin Bala-
ceanu, Vel Vistier.
www.dacoromanica.ro
458 V. A. IIRECHIk
zapt, slobodA despre arendasT, iar arendasul rèmâne sA-sl cauta cu cli-
ronomul vinOtoruluT arendeT (1).
Protimisul continua a fi in vig6re ca in secolul anterior. In o judecatA

pentru protimis, Divanul la 14 Noembre 1808, amintesce ca «pravilnicésca
condicA, ce este pravilà a pArnintuluT, primità de obste, serie la feila 58, cap.
I serie: «cand va vrea cineva st sA vin4A lucrul nemiscAtor sa aibA datoria
a da in scire întâiù rudelor ce vor fi parta§1 la acea mosie eu dinsul sért
rAzorasT si in urmA la rudele lor cele mal de apr6pe, insA ceT carT se trag
dinteinsul si la ceT din carl se trage el §i la fratt i la nepot1 de frayt, la
unchl si la copiil unchilor, carl sunt verT primen, iar nu mal mult.» (Cod.
LXII.
In 1810 luna Novembre primul Divan dA o nouA circulare explicand

cum este a se intelege protimisul (2)
(1) Alte intrebArT cu séti fArA rèspunsurt de la juriconsult: Cand o femee

trAesce in cAsnicie cu sotul s6t1 §i neavêncl niel o lipsA de zestre, va vinde
bArbatul s6t1 o mosie de ale zestreT el puind la locul zestret altA mosie
a sa de opotrivA si la zapisul vinclAreT se va iscAli atat acea femee, cat
si pArintele gil, s'A cerceteze dumné-lut Nomicos de póte in urmA dupa pra-
vile acea femee, séti pArintele séti sA aneriséseA zapisul vinOreT aceleT mosiT
pentru care sunt IscAlitT, cu cuvint cA are lipsA de zestre, sétl de are vre-o
putere? SA ne arëtt in scris.-1812, Februarie 9. (Cod. LXV, fila 151 verso.
NB. Rëspunsul luT Nestor nu l'am aflat.
Socotinta boerilor legista' Nestor CAminarul si Stefan Belu din 24 Fe-
bruarie 1812:
«Cate se dati pentru nuntA, de nu se va face nunta se intorc inapol de
la o parte la alta, iar cate se dail pentru logodnA, cel ce se cAiesce si stricA
perde, intorcònd si ce a primit drept logodnA inapoT (Cod. LXIX, pag. 265.)
De la intetiul Divan.
De vreme ce dumné lor boeriT nomicosT dati pliroforie DivanuluT printr'a-
cesta anatora, eä iscAlind erotocrisia, treT din cerutt si cel de al patrulea
neiscAlind'o. este hunä i temeinicA dupA pravilA; drept aceea o intAresce
Divanul spre a-st avea pentru erotocrisie finta si urmarea sa nestrAmutatA.
1812, Maill 18. (Cod. LXXII, fila 64.)
Isaac Ralet, Barbu VAcArescu, vel Vist, vel Logof6t.
(2) 1)e la I-iul Divan, ceitre «boerii frari Divaniri»

«In multe pricinT de judecAtt pentru protimisurT ce s'al cercetat de
www.dacoromanica.ro
Vom termina analisa acésta de diverse informatiuI relative la j-ustitia

civilh and, in anexa, o serie de acte relative la diverse procese de naturA
deose bith.
Aceste pot servi studiulul bhrbatilor de drept. Interesante sunt si din
aceste puncte de vedere o t6ie de zestre din 1808 lanuare 18 si actele de
itnpArtélA a juvaerelor ri.imase de la ilustrul Enache VAcArescu. Acele ju-
vaere se impart intre sotia luT, Domnita &atenia Caragea i intre fiji luT:
Nicolake i Iorgake, cAcT fiicA-sa Elenca era acum m6rtA.
O sentintA interesantA este acea datA in 16 Aprilie anul 1810 din care
se constatA cA «dup5. pravilA cel ce nu are copil din cununie, orI pArintY
séti mosT, volnic este a lAsa elironomY pre copiiI ceI firescI (1).
Privilegiul Oranilor de a nu fi trasY in procese la epocele lucrAril la
&amp, e mAnOnut sub administraiunea ruséscA (2).
Divanul face publicatiunI la 15 Iulie 1810 pentru incetarea proceselor de
la 15 Iulie la 15 August, pentru ca sA peite fie-care locuitor a-s1 cAuta de
dumné-v6strA din anaforalele ce atl Meta cAtre Divan vedem, cA nu urmatI cu

cercetarea asupra acestor fel de judeeätT, dupA cuprinderea i povata tutu-
ror capetelor ce sunt alcAtuite in pravilnicésca condicA pentru prolimisis,
din care cel indatorézä pre vinlAtoriY cand va voi sA-sT vin1à vre-
un lucru nemiscAtoritl, ca sA dea de scire tuturor celor ce ail protimisis,
orT sA, iscAléscä zapisul vinOriT sal sh rtispunc;lA baniT pretuluT aceluT lucru
si de nu vor voi eel ce ati protimisis a face niel una, niel alta, se inda-
torézA iarAsT vimptorul, prin alt cap al pravilnicesceI condice, sA dea jalbA la
stApAnire, arètAnd indArAtnicia aceluia, Ica stApAnirea sA-1 indatoreze a urma
una din cele dou'é ce Wag Iis mal sus, ce lAsAnd la o parte felul acestel
cercetArT, alergatl la coal-altA cercetare: eAnd aù aflat adecA col cu proti-
misis de vinlarea aceluI lucru ? $i cAnd all pornit jaiba? si dupA acésta
indatA se si indatoréza la jurAmint. Drept aceea, ea sA lipséscA de acum
inainte jurAminturile din ceT ce se judecA pentru acest Tel de pricinA,, Di-
vanul poruncesce, ea la -kite pricinile de protimisis ce vor veni a se cer-
ceta de dumné-v6strA, prin buiurdizma DivanuluT, întâiú BA cercetaV de
%cut vinptorul datoriile ce s'ail Ois mal sus si dovedindu-se cA, s'an
urmat de vinglAtorul, atuncT yeti intra in cercetarea aflAreI celuI ce cere
protimisis, iar impotrivA dovedindu-se cA vintlaoriI nu si aü fAcut acele
datoriT, atuncI nu mal incape a se face altA cercetare pentru aflarea celuI
ce cere protimisis, flincl-cA acela nu este dator sA Amble sA cerceteze cine
cAnd vinde vre un lucru nemiscAtor, ci a vinqaoruluI datorie este a
face vin4area cunoscuth la ceT ce all protimisis, séti v6t,léndu-I indArAtnicI
sA dea jalbA cAtre stAphnire; iar cAnd acestea nu le va urma, atuncI cel
ce va cere protimisis are dreptate. Ci dar inteacest chip O. urmatT dumné-
v6strA. 1810, Noembre 5. (col. LXV, fila 55).
NB. Asemenea pitaee Moot si la departamenturT,
Cod. LXII.
Cod. LXV, fila 450.
www.dacoromanica.ro
460 V. A. DRECIIII
secerisul bucatelor si de cósa finuluT, afar% din pricinile englematica. «Pentru

care iata sé poruncesce dumné-vóstra, s insciintap la top de obste, ca
intiacéstA vreme nimenI sa nu se pornéscA cu jalbY pentru pricinl de ju-
decap, niel BA nu avep a trage pre nimenT, incA si pre eeI ce ad apucat
de aù intrat i sunt in judecata, sa vé silip a le ispravi tréba, sA le dap
drumul, a nu-Y tinea oprip, ci fie-care inteacésta vreme de soroc sa fie
nesupdratI de judecdp.» 1810, Iulie 15 (1).
E interesanta o Elie dotalA din acestl anY. Dam una in nota si un act
relativ (2).
Ceirti de oprirea judeczyllor pe luna lulie.Ire Ispravnicil jude(elor.

DupA orinduiala i caidul DivanuluY stint a fi oprite judecatile in tótA
acésta urinAtóre lima a luI Iulie, ca sA pa& locuitora cauta fies-care
de seceiis si de cósh. lata Divanul poruncesce, sa insciiMap la top do
obste, cA intr'acésta lunA nimenT sA nu pornésea cu jalbY pentru pricinT
de judecap, niel dumné-vóstrA sa nu avep a trage pre nimenl pentru pri-
cinI de judecata, pana dup. sfirsitul luneT acestia, afara din pricinile de
englintati, ?t, care acelea ad a se cauta in tótA vremea. lar pricinile ce vor
fi intrate in judecata precum i mumbasiril ce vor fi orinduip, aceia sa
urmeze a da sfirsit fles-caria pricinT, cAd asemenea porunci s'ad dat
aicY la judecatorit 1811, lulie 9. (Cod. LXV. fila 106 verso.)
De la Dioan.Durnné-ta Staroste de negt4atorY, aducénd zapciul cel
orinduit acolo la stdrostie pre lonitl Logofetel de Divan, i pre sotia sa
Ilinca cu tatal el N4ul Logoiét za iaina, sa pretuesci lucrurile de zestre
ale Zmarandi, ce a fost s4z4ia de a doua a NituluI Logofét i muma
'lineal, ins& nu (lupa pretul ce ambla acum, ci dupl pretul ce avea lu-
crurile la lét. 1803, child s'ad insurat Niçu, i sa ne ardp in scris; asisde-
rea sa pretuescI i lucrurile ce ad rémas NiVilul de la socru sért
Gaitanarid dupa prqul ce era la lét 1795, cand att murit Ión, i lipsa de
zestre a IlincaT, dupa pretul ce avead lucrurile la lét. 1800, cand s'ad
ritat si sl ne ar41 iarall in scris, care lucrurI ce ad a se pretui se in-
seminar& in dosul acestuI Pitac. 1808, Ghenare 18 (Cod. L1V, fila 225.)
Lucrurile ale zestret Zntarandel.

1 Mardi cu florl de fir blanitA cu sangeap negru.
1 Rochie de ghermesit cu fiorI de fir.
1 Rochie de salid.
1 TalivAchie (Tivilichie?) de atlaz cu cacom cu fir.
1 Pilot& cu ciarsaful eY.
3 Perini, 2 miel, una mare cu fetele de ratea.
1 Camasa de ginere de borangic.
6 Servete cu masa lor de bumbac.
1 Cérqaf de pinza cu nod pentru înv1itul asternutuluT.
www.dacoromanica.ro
Cea mal mare pedica in darea justitieI sunt drepturile i privilegiurile

mereú crescénde ale suditilor. Acum la Ian. 1808 se mal agravéza lucrul,
cacT Divanul recuneisce, la cererea agentieT austriace, dreptul starostilor eT
de a asiste la judecata suditilor cu locuitoriT: «De acum inainte t6te pri-
cinile suditilor cu locuitoriT ëriY, precum si ale locuitorilor ce vor avea
Cu suditiT, sa se caute prin scirea numituluT staroste, stand si insusT fata
la cautarea pricinilor de judecatT (1),»
1 Peschir borangic de obraz.

1 Ghiordan de cordea cu galbenT micT de tal. 40.
1 Inel de aur cu zmarandurT.
1 Pereche cerceT poleitl cu aur i cu margaritar.
Lipsa zestri
1 Rochie de saliu.
1 Cérsaf pe plapoma.
2 CamasI de pinza.
1 Bohcea de nun.
2 TestimelurT.
1 Gevrea.
1 Masa de pinza.
2 ZarfurT de argint.
6 FarfuriT de masa.
1 Tigae.
Lucrurile ce aft' rimas de la ldn socru Nifului Logofa

3 capete de vacT.
1 Benis de postav bun vinat.
1 Cantar mare
1 Ibric de arma.
1 Sfinta Icóna, care nu are a se pretui.
Tal. 24 ce aü scos din datorie.
(1) De la Divan.CinstiOT d-v6stra boerT IspravnicT ot sud Prahova
ot sud. Saac, fiind-ca cinstita agentie a chesaro-craesciT CurtI att facut ara-.
tare DivanuluT, ca pentru cautarea pricinilor de judecatl ce vor avea su-
ditii chesaricescT cu locuitoriT acesteT t6rT, a se urma cu buna orinduiala,
ca sA lipsésca fies-ce pricinuire, spre a ni se supera stäpdnirile, de aceea
ati rinduit staroste asupra suditilor de la aceste dou6 judete, pre un loan
Gheorghiu suditul chesaricesc, ea prin a sa scire sa caute pricinile ce vor
avea suditiT cu paminteniT, care acéstä arkare a cinstiteI agentii fiind cu
cale a primil'o i Divanul; pentru care si se poruncesce dumné-velstrà ca
sa cun6scell pre mal sus numitul de vechil orinduit al cinstitei agentiT,
www.dacoromanica.ro
462 V. A. IIRECIIII
Grava cestiune a suditilor, In o téra In care nu numaT Dobre Cojocaru

se facea supus trances, dar si egumenY de monastirT, ba umblä sa se faca
sudit trances si insusi mitropolitul DositeT, (Cod. LX17, fila 16), preocupa
pre barbatiï de stat roman.
In Mani 1811 Cutusof da un pitac din opt ponturT in ce chip sa se
pazésca de acum inainte nizamul «pentru strainT i altT ómenT fall de ca-
WW1, ce se afla atat aicT in politie, cat si pe afara prin judete, cum si
pentru alte orinduelT.»
Acest nizam a fost comunicat DivanuluI de *teter i Divanul Pat' co-
municat indata la judete, i in BucurescT la Spatarul si Aga, pentru intoc-
maY urmare. 1811, Iunie 1. (1)
de acum inainte tóte pricinile suditilor cu locuitoriT ten!, i precum si ale

locuitorilor ce vor avea Cu suditiY, sa, se caute prin scirea numituluT sta-
roste, stand si insusY fata la cautarea pricinilor de judecatT; ci dar dumné-
vóstra, pazind orinduiala judecatilor, pre ce! ce nu se vor multami pe ale-
gerea dumné-v6stra, sa urmatT a-I trimite la Divan, cu acea alegere ce
veti face in scris i Cu çli orinduita, de soroc.-1808 Ghenarie 15. (fila 221)
(1) Cod. LXVI, fila 103.
Urméza aci unele note adresate consulatuluT trances tot din 1809 cu
referinta la nesupunerea unuT sudit trances, purta.nd nume romanesc, care
a ingradit cu de la sine putere un loc al bisericeT Se1ari1or.-15 funk), 1809.)
De la inaltul Divan si Ispravnicl.
Dupa predlojenia ExcelenteT Sale dumné-luY vit-prezident de la 9 ale

urmat6reT sub No. 4.303 urrnat6re la porunca Excelente! Sale dumné-luI
mal mareluI comandir al armieT, general de intanterie i cavalerie Cutu-
zoff, se scrie d-vdostra, ca de acum inainte cu suditi! francezI ce locuesc
In Valahia nu mal aveti niel un amestec asemenea i nicT cu o privighere
spre ocarmuire, cum si Vote judecatile ce vor fi intre vre un sudit cu un
pa.mintén, cum si impotriva intre vre-un pamintén Cu vre un audit trances,
se (mute de oficerul rusesc ce este la Ispravnicat, prin minoeirea caruia
teote cererile i orinduelile se vor face si se vor implini i numitul este
dator de acum inainte pentru tóte aceste, cum pentru judecatT, a face
anafora Excelente! Sale dumné-luT vit-precident spre a se hotari, fiind ca
tótá respunderea rOmane asupra-T de se va arka cine-val cu vre-o jaiba
dovadnica; pentru care acésta trimis porunca de la Excelenta Sa
d-nul vit-prezident catre dumné-tul ofiterul judetuluI; ci dar intru acestas
chip sa urmatI d-velstra, ne mal avénd niel un amestec cu suditiY francezT,
de la ale carora pravilI i dajdia ce s'a orinduit spre ajutor al cheltuelelor
ostasescI are sa se implinésca tot de numitul ofiter.--1811, Iunie 14. (Cod,
LXV, fila 99).
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMÁNILOR 463
Un proces curios amenintä un moment sä isbucnésa, in BucurescI pentru o

revendicatiune de nume de familie si de avere. E probabil cä celebrul Enache
Väcärescu la ocasiunea cäletorie luI la Viena, &And merse s céra de la
Imperatul Austria exträ'darea celor doI fil aT luI Alexandru Ipsilant, fugitY
in Ardeal, va fi cunoscut mal de aprelpe o vienezä. Din acea cunoscintä
pretindea, in 1811, un june ofiter austriac cà se trage el si prin agentia
austriach, a cerut informatiunI despre familia din care pretindea cä se trage.
Constantin Graf Dudescu, pe atuncI mare Logoret, respunse, in 23 Iunie
1811, respingend afirmatiunea junehil vienez, a el ar fi un urmas al luT
Enache Väcärescu (1).
Sà trecem inteo scurtä revisiune i actele ce aducem in notà cu refe-
rintä la justitie.
Pe lang6 departamente, continuA a functiona Agia si SpAtäria, ea instante
judecAtorescT.
La 31 Maiil 1809, s'ail rinduit judechtoriI la Agie : Nicolae Cuzi Serdar
In locul luI f Logofet Iacovache.
(1) Claire generalul ?teter, de la Logofqia mare.Cu cinste arät ExcelenteT Tale
a de la cinstita agentie a chesaro-craesceT curtY, prin alaurata notä, mi
se face intrebare pentru o familie Enache Väeärescu, din care familie unul
ar fi fost ofiter la ostirile chesaro-eräescÌ in regimentul husarilor si se cere
pliroforie atá't de acel ipochimen cat si de marca ce are acéstä familie;
dup5, care am fAcut arkare slAvituluI Divan, ca réposatul Ban Enache Vä-
cArescu, ce se potrivesce la cererea acésta, a fost familie din cele d'intAiti
ale Orel' vechI, iar dintru inceput se trage némul ski de la Rgäras din
Ora ungurésca, uncle si acolo a fost familie mare, care acest reposat Enache
Väeärescu a niurit la létul 1791 si n'a avut vre-un al care dupá vremI
fi lipsit de ad i a se socoti de a fi acela ce se arath din familia Enache
VAcarescu, insä spre pliroforie ark i acésta: a in anul trecut (And me
aflam la Viena, facendu-mi-se cunoscut ce, unul se humesce pe sinesT fa-
milie din casa reposatuluT Enache VAcärescu, pe carele i vec,lendu 1 l'am
cercetat atat eri cât i dumné-el visternicésa a dumné-luI VisterniculuT Var-
laam i altiT ce s'att maT aflat acolo si l'am gäsit mincinos; iar marca pe-
cetiI acesteT familiT se aflä la casa reposatuluT, inse, la marcä nu se OW
pune temeiù, cacI cu mijlocul luAnd cine-va inchipuirea märciI orI in pe-
cete pe cérä séü cu alt mijloc i &Md.° la mesterT, ce luerézä cu platg, face
asemenea, i la cererea cinstiteï agentiT fiind acéstä pliroforie am aretat'o
slävituluT Divan in scris, de unde am luat respuns prin graiù, cä eü sá arät
la cinstita agentie. Ci dar nu lipsiI a face cunoscut ExcelenteT Tale, ca
precum se va porunci sä se facä urmare.-1811, Junio 23. (Cod. LXVI, fila
116 verso.)
Const. Graf. Dudeseu, ve! Logofet.
www.dacoromanica.ro
464 y. A. tIRECHIL
1809 Iunie 1. Sátrar Mateiü Popescu, judecAtor la Spatarie, in locul

trarulul Vierosanu (1).
La 28 Decembre 1808, Senatorul Kusnicov inttiresce sentintele tribuna-

lulul de Criminalion presentate de marele armas Grigorie Filipescu
schimbä, pe la uniT vinovatI pedépsa de mérte in ocnä, pe viatä,'. Tot ()dan
Kusnicov gäsesce cA sunt prea multe asasinate si cum nu vede Divanul
cä acésta provine din slaba purtare de grip, a politiel phmintescY? Acéstä,
observatiune se intinde si la IspravniciT de judete. Mal cere Kusnicov ca
Departamentul de Criminalion sä trimitä, in fie-care qi intaiti a lunel ho-
thririle vinovatilor ce se vor cäuta (2).
La 30 Aprilie Divanul adregzä, cAtre marele S'Atar si cAtre Aga ur-

mAtórea circularti:
De la intdiul Divan cdtre Fel Spdtar.

Exc. Sa gen. Maior i Cavaler Engelhardt, vice-president al DivanuluT,
prin predlojenia ce a trimis la Divan de la 28 a acestel lunT, cere ca nu-
maT (leca sä i se trimità de pe la telte departamenturile întâiü té-te pri-
cinele de judecatA : Cine cu cine anume? Din ce lunä, si an si ce pri-
cinä de nu li s'aù f6,cut hotarire? Al treilea fies-ce Departament, ce pri-
cine are deosebite si de ce nu sunt sävirsite?
Divanul serie dumi tale, cä acésta cerere ce o face Exc. Sa sä o ar'étatT
prin catastih i perelipsis anume si intoomaI precum in sus se cuprinde,
care catastih icàlit fiind de dumné ta, sAl trimiti la Divan, ca i Divanul
sh-1 trimità la Exc. Sa, insa acéstä arétare sä, o faoT dumné ta Cu incepere
de la intAiti de Ghenarie a acestul urmätor an.-1809, Aprilie 30.
Asemenea pitace 15,cut la Agie, la boeriT divanitT, la Departamentul
de 8, la cel de 7 si dumné-luT epistatuluT armä,' sieT, cu aceeasi datä, de 30
Aprilie 1809 si s'el dat pitacele in m'ama luI Juz-basa in aceias1 cji de 30
Aprilie, ca sä, le trimitä la arétatele Departamento.
In Aprilie 1801 Kusnicov î1 pértä, atentiunea din non asupra departa-
mentuluT de criminalion.
Ca sa activeze cercetarea proceselor de departamentul de criminalion,
cere de la Logofét, ca sä, se faa §i la 1ites7-ce 10 lile «sti, ni se trim4A la
Divan catastih de la acest departament, sub iscAlitura dumi-tale si a jude-
chtorilor, de numele celor vinovatT, cu arétare cine ? din ce vreme? pentru
ce vinovAtie este inchis? i pricina fiesce-cgruia pentru ce n'a luat sfirsit?
Cod. LVI, fila 113.

Cod. LXI.,
www.dacoromanica.ro
1ST0RIk ROMANILOR 465
si de primirea acestuT pitac sä aibd Divanul r6spunsul dumi tale in scris.»

1810, Aprilie 25.
Constatilndu-se cd botiile sporesc in térâ i c. ceT condamnatT pentru
hotiT devin recidiviti, ceea-ce if face pre Kusnicov a crede c. pedépsa a
fost insuficientd, pentru a remedia la acest réti, promulgd, cu de la sine
putere, un fel de adaus la codul seta cu dispositiunile penale existinte, both-
rind deosebite amende i pedepse decht cele ce pând acum se clAdeati. Asa
pentru furtisagul dispune ch, décd hotia a lost maT mare de cht 100
de ruble de argint sd se pedepsésca vinovatul dupd obiceiul parnintuluT,
adech cu bdtaie, dar dupd ce va fi bätut «de va mca fi fn biota stare sd se
rinduiascd la vre-o slujbd, pämintéscil», ca adecd avênd 161.5 sd nu maT fure,
iar in cas chnd bdtaia l'a facut neom, sd,-1 trimitd pe cincT anT la °end si
din munca lust' sd se despdgub6scd pdgubasiT. ,Pentru hotiT mal micI decht
100 ruble, pedépsa se märginesce la bdtaie si la despagubirea pdgubasuluT
din munca vinovatuluT. La o noud recidivit, fie botia micd, orT mare, se
aplich pedépsa de maI sus (1).
(1) De la Excelenta Sa svetnicul de taind Senatorul Cavaler Kusnicov cedre

cinstitul Divan precllojenie
Dupd hotäririle criminalicesculuT departament, ce de la amindou6 Di-

vanurile mi se trimit, am vNut cà eel ce ad cdOut in vinovätie fiind ju-
decatT pentru adesele furtisagurT, fAcut hotarire, altora bàtái, altora
sd, se trimith la ()end', vre-o ch,te-va vreme, dar indatä, dupä peclépsO, sétl
dupd ce sävirsit sorocul, ce ail fost orinduit la ocnd, schpAnd, indatd,
se apuca iardsT de acel mestesug, in cht cd uniT de 4, 5 orT cad sub jude-
cata criminalulul departament. Dintr'acésta se vede eh m6surile pedepseT
ce se orinduesce la acest fel de hot;f este f6rte putine (sic), de al popri
se lase de furtisag, care in pOrtile acestea se intimpld si se fac fórte
adesea. Dar acésth invinovdtire, ce s'a, inrAddcinat atht de adhned, este
pentru cia nu sunt desdvirsit pravilele, nu este hothrire i cleosebire cu
care sä supue pre fiesce.care bot, dupd m'ésurile furtisaguluY, ce-a litcut
intilias data, de al doilea séil al treilea furtisag.
La asemenea intimplArT am socotit cA se cuvine i in pArtile aceste ea
sd, se inchipuiascd cu pravilele RusieT, ce este rinduit pentru peclepsa
hotilor; eil am Mcut arkare general feldmaresaluluT cnéz Prozorowski
ar'étându-I socotinta cugetuluI meti pentru acésta, care Luminarea sa ari i
intdrit'o. Acésta orinduialä este:
1) Pentru furtisagul (antral, de se va pretelui maT jos de cht 20 ruble
de argint, deosebit lutindu-se de la dinsul cele ce ail fu rat si clhndu-se pd-
gubasuluT, sA n'aibd sd-T acést5, pedépsil, adecii sä-1 tie la inchi-
s6re vr'o chte-va vreme, iar neavênd cu ce r6spunde pdgubasuluI säl dea
la lucrul de obste sit lucreze pand va chstiga acea sumd de banT, pe eh!,
a fost pretul furti.sagula
V. A. Urechiti ktoria RomAniler. 80
www.dacoromanica.ro
466 V. A. IIRECHIi
Un ciudat mod de a gratia din temnite ni presenta urmátorul act:

De la intedul Divan.
Intäresce anaforaoa departamentuluI de criminalion pentru Dinul hot do
Pcntru furtisagul cel d'intâiù, de va fi maY mult de ea 100 de ruble

de argint, sä se pedepsésca vinovatul dupa obiceiul pamintulul si dupa
pedépsa ce i se va lace, de va mal fi in bond stare, sa se rinduiasca la veo
slujba, painintésca, iar cand nu va fi in stare, sa-1 trimitä, pe 5 anI la 'Dona,
intorcénd vinovatul averea jaluitoruluI, cata nu va ajunge din suma ce va
arta pagubasul, cu baniI ce va lua dupa munca luY.
Pentru cel d'inaiti si de al doilea furtisag, de nu vor fi impreuna
mal mult de al 100 ruble de argint, deosebit din cele ce vor gasi lucranY
cu plata, ce va face din munca 'uf pentru lucrurile furate, cele ce nu
vor ajunge pagubasulul dupä pontul cel dintaiti sà i se orinduiasca dupa
vina i bätaie dupa obiceiul parnintula
M'id de trel séti de mal multe orY se va prinde in furtisag mic
mare, orl cata suma se va face la un loe, sâ i se orinduiasca, pedépsa dupä
cum serie in pontul de al doilea, urmánd aceliff pont, ca sa se orinduiasca
ce-I in stare la vre-o slujba a pamintuluI, cat si pre ce!-l-altI la ocna. T6te
aceste pedepse sa se orinduiasca hotilor i celor ce se vor intoväräsi cu
atát din locuitoriY Moldaviel cat si aY ValachieY, cum si pre fugariI
rusT, carI de mult sunt locuitI in partile acestea i sa se socotésch totI
sub o pravila cu locuitoriI ce sunt näscutY in pämintul acesta. Acésta dar
nu are amestec cu desertorif ostenescl aY Rusiel, carl prindéndu-se trebue
sä se trimita la dejurstva armieI ceI marI cum si la aceI fugan l din supu-
sätenI, pe carI spre implinirea orinduelilor ce s'el dat si ne-
fiind de mult fugan, trebue O, se int6reä, inapoY; iar cu supusiI altor im-
pèratiY, caif se vor prinde la hotie, trebue sâ se urmeze pentru
dupa trahtaturI.
Insciintam pre cinstitul Divan pentru acésta orinduiala a mea, ce este
intarita si de maY marele mea comandir.
Fac aeétare, ca scotênd dupa, acésta copie, sa o trimitä, la departamen-
tul de criminalion, poruncindu-Y, ca t6te hotäririle trebilor -vinovatilor,
celor ce se vor prinde ca furtisag sà se urmeze dupa cuprinderea acesteI
asedad, trimiténd hotäririle ce se vor face pentru acésta, ca sa le véd.
Nro. 1.261, Aprile 15 anul 1809.
De la intAiul Divan si Comitet al principatulul ValachieI se trimite
copie dupä, dispositiunea de mal sus catre epistatul ArmasieY, pentru ca
sa iea din ea «larga intelegere pentru rinduiala, hotäririlor vinovatilor color
ce se prind in fapte de furtisag, in ce chip are a se urma de aicI inainte.
Ci dar acésta predlojenie s'A se tréca in condica judeAtilor departamen-
tuIuY criminalion, ca sä, fie sciuta si sä urmeze boeriï judecatorl hotari-
rile acestor fel de vinovatI intocmaY dupa, cum in numita precllojenie se
cuprinde». 1809, Aprilie 27. (Cod. LVI, fila 64 verso).
Copie s'a trimis in aceiasI di si la departamentul de criminalion din
Craiova.
www.dacoromanica.ro
ISTORT A ROMINILOR 467
cal i Radu Ciolac, s, se libereze de la inchis6re, c ati stat destul, decht

a li se da la liberare 100 toege in falange. 1810, lidie 20 (1).
MultY nenorocitI muriati prin temnite de epidemiI (2).
Ilusoriil era remediul propus de Kusnicov. Exista pedepse i maI grave
decat bataia i orinduiala la slujbele Ora. Se pedepsea cu spinzurat6rea(3)
si une orl cu greSpa ocniI pentru mal putin decat hotie. Asa la 17 Noembre
1809, dupa anaforaoa episcopuluI de Buzéti condamna, la gr6pa ocnil farA de
soroc pe unul Ilie Bogarcea «pentru cá: vietuesce Cu sotia sa traiù edil si Cu
nelegiuite fapte.»
Dar in Aprilie 1808, gäsim aplicarea uneI pedepse gròznice, ca si care
n'am mai aflat una in secolul al XVIII-lea: taierea mainilor unid vinovat (4).
(1) Cod. LXVII.
(2) Epidemie in temnip.

In 11 Aprilie 1812 intaiul Divan cere 1111 Repniski liberarea mal multor
hotI inchisY la pusarie «ca la temnita puscarie inmultindu-se b6la ling6re,
pe langà ceI nevindecatI pot sa se primejduiasca i ceI vindecatY, a muri.
Cod. LXV1, fila 203.)
Intctiul Divan cdtre generalul Comino in 1811. Noeinbre 6.

Cu cinste a prima Divanul predlojenia ExcelenteI Tale. cu ordinul de la
30 ale trecutel Octombrie, sub No 50, coprindét6re c6. Excelenta Sa maY
rnarele comandir Cutuzof a intarit anaforaoa departamentuluI criminalion
pentru 9 vinovatI jaluitorI si omoritorl de érnenI, irisa. 3 dinteinsiI, adica
Panait Grecu, Marin 13arbulea i Stoian Sirbul, stt se spinzure in Bucuresd,
iar 6 dinteinsil., dupl, ce se vor pedepsi prin tirg, sa se triméta la Ocria.
Pentru care si poruncesce Excelenta Sa, ca in ce di va fi a se implini
pedépsa acestor vinovatY, sá aibI insciintare, ca sa fad i despre partea Ex-
celenteY Tale, euviinci6sa orinduialá; pentru care avem ciriPte a arta Ex-
celentel. Tale, ea, ceY osinditl pre m6rte a li se slivirsi pedépsa unuia, mane
la 7 ale acestel lunI si altuia la 8 ale urrnatérel i cel de al treilea la 9
ale luneI acesteia. Precum i pentru ceI-1 altst fácut urmare intocmaI
duph, poruncA si nu lipsesce Divanul a insciinta ExcelenteI Tale. 1811
Noembre 6. (Cod. LXVI, fila 157 verso.)
De la Divan, ceitre doetorii politiel Silivestri i Con,stantin.

Fiindcä mane prin hotarirea Divanului este a se tcVa nulinile unta vinorat,
dup5, spurcata i urita luI faptá ce a urmat. poruncesce Divanul, primind
acest pitad cu acest zapciti Armasescu de astadI, sa avetY a orindui dum-
né v6stra un terah meter de acésta tréba, pe care terah sa-1 faceti sciut
cunoscut orinduitulul zapciti armasesc, ca mane la vremea orinduittr
www.dacoromanica.ro
468 V. A. TIRECHIÀ
Acésta oribil pedépsa s'a refuzat justitia romana a o aplica in trecut

chiar intre aniT 1800-1812, asupra uneT vinovatiT, care cu ea era pe-
depsita: bataia unuI parinte de flul séti: (1)
se afle la locul cel orinduit, dimpreuna cu argaliile cele trebuinci6se i Cu

spirturT pentru scursul i poprirea sangeluT de a nu se intimpla vre-un -cu-
sur.-1808, Aprilie 27. (Cod. LIV, fila 336.)
(1)' De la intaiul Divan catre Repniski.
Cu cinste facem arkare Exc. Tale, ca, la Divan a (Tat jalba, un Pitar
Const. Vlasto din Targoviste, pentru fiul sèù Atanasie, c apururea II ne-
cinstesce cu vorbe netrebnice, fara, de niel o sílaba, pana, in cat ail indras-
nit de Fail si batut, cerénd a i se face cuviinciósa infr'enare ì ped6,psa.
A caruia jaibA orinduindu-se in cercetarea dumné-lor boerilor nomiki, ne-art
facut ar'étare in ser, ca dupä pravile se cuvine a i se klia mânile unuT
firt neomenit ca acesta. Dar acésta osinda nu s'a urmat alta data aicT in
téra; dic dumné-lor, crt pedepsa ce s'ail obicInuit pentru uniI ea acestia
este ca mai intairt sa se certe cu bataie la fata loculuT i apoT sA se faca
surghiun pana isT va veni in pocainta- Ci nu lipsim a artita Exc. Tale, spre
a avea Divanul cinstit ri:ispuns de urmare.-1812, Maiti. (("od. LXVI, fila 220)
Catre slavitul Divan.

Pravilele pentru acest fel de fiT neomenitT i salbaticT, earl impotriva
firef i omenireT radica mana si bate parintiI lor, hotaresc sA li se taie
manile, iar obicinuita pedépsa care s'a urtnat este sa se certe cu britairt
la fata loculuT i sa, se faca surghiun la o m6nastire, de unde 0, nu se
slobóc,15, Ora child nu-T vor ierta parintiT lor, i jaluitoruluT parinte, ca unul
ce ari fost cap al familieT i sta'pan, sa i se faca teslim casa cu tot avutul,
1812, Maiii 17. (Cod. LXXII, fila 84 verso).
Nestor Caminar, itefan Belu.
De la inlalui Divan si
Cu t6te ca (lupa a pravilelor porunc i povata, osanda unuia acest fel
de flit neomenit este täierea mánitor luT, dar fiind-ca aci nu s'a obicinuit
acésta osinda, volnicesce Divanul pre sa mérga la sud Dambo-
vita, unde prin scirea d lor Ispravnicilor judetuluT, dupa ce va corta prin
batale la fata loculuT pre piritul Atanasie, feciorul jaluitoruluT, sä-1 ridice
apol de acolo, prin ajutorul d-lor Ispravnicilor i sa,-1 dud)," la mönastirea
Znagovu, unde se poruncesce SfintieT Tale nastavnic al numiteT miThastirT,
sal tii acolo in ¡Atria paza, i fara de al doilea porunca a DivanuluT slo-
hod sa nu fie a esi, iar jaluitoruluI pitar ca un cap al familieT i stäpan,
sa i se dea in zaptul sat* facéndu-I teslim tótá casa cu avutul sn.-1812,
Maiii 17.
Ignatie Mitropolit, Polcovnic Logliinov, Isac Ralet, Barbu Vacarescu, Vel
Logof6t, biv Vel Medelnicer.
www.dacoromanica.ro
Nu numaT de hotT avea sa se apere satele, ci adesea de ciliar cel carT

prindeari pre hotY. Acestia aveaa dreptul srt iea in posesiunea lor cele co
gaseari la hotiT prinsT, insa numaT luerurile nereclainate de pagubasT (1).
Practica irisit era alta: mal tot-d'auna pagubasilor nu li se mal inapoia ni.
mica din cele gasite la hotY (2).
Dintre hotiT ceT mai faimo$T, carY in aniT aeestia art bagat spaima, mal
ales intre GrecT, a fost Bujor cu céta luT i apoT Jianu. Bujor haiduc a fost
deopotriva cunoseut in Moldova si téra romatiesca si a dat mult de lucru
ambelor Departamento de criminalion din ambele t6rT. In nota aducen)
elite-va acte relative la Bujor i céta luT (3).
(1) De la Divan.Cinstite dumn6-ta Vel Armase, pentru lucrurile ce prin

f6ie trimis de la ispravnicat ot sud. Saac, carT s'aa luat de la hotiI ce
prin v6rsare de sange prins, s'ajá scris dumi-tale a se da inapoT ea
sa se dea polcovniculuY i poterasilor co i ari prins, Iiind harazit do Divan
lor, ca mai mult sa indemne la prinderea l'Olor si acum am luat respuns
de la ispravnicat, cit lucrurile nu s'art trimis inapoT. Poruncesce dar Di-
vanul dumi tale, ca sa le daI inapoT in mâna gazdeI judetultd, cu f6ie antune
iscalita de dumn6-ta precum trimis adica, la Panclele al 3-lea postel-
Dice', spre a le trimite la jude i prin durnné-lor IspravniciT judetulul sit
se dea polcovniculuT i poterasilor.--1811, Maiii 31. (Cod. LXV, fila 77).
(2) De la infdiul Divan si Cornil cl.

Cinstite dumn6 ta frate biv Ve! Vornic Constantine Balacene, Excelenta
Sa domnul gheneral-maior i cavaler Steter vit prezident DivanuluT, prin
predlojenia ce a trirnis la Divan de la 23 ale trecutuluT Iunie sub No.
4.677, serie cit din tacrirurile ce ad luat de la doT hotT armaseT, anume
Barbul i Nicola sOrbl i de la altl treI hotT ce sunt la inchisérea puscarieT:
16n Bunea, Tudor Micleus i Moise Moga, s'att pliroforisit cum crt dutnné-ta
cfmd te aflaI epistat al armasieT aT fi luat de la maT sus numitiT treT hotI
dou6-decT i nou6 cal*, ing. 19 de la Ión Bunea i Tudor Miclaus si 10 de
la Moise Moga, carT caí art r6mas la dumn6 ta de a-T da stapanilor pagu-
basI i Ilind-ca Excelenta Sa cere acest r6spuns din partea dumi-t-tle de
indreptarile ce veT provalisi; de acea astépta i Divanul acest respuns in
scris de la dumn6-ta ca trimetem la Excelenta Sa domnul general,
spre a vedea. - 1811, Iulie 4. (Cod. LXV, fila 104).
(3) Senatoria Milosievici.
Trimite la Divan examenul de la Departamentul de Criminalion ot Mol-

dova, ea sa se cerceteze i acele cuvinte ce le-aa ar6tat Bujor i cu tova-
rasul NI la acel Departament ot Moldova, si de cercetarea ce se va face
sa trimitrt la Excelenta Sa.-1810, Ianuarie 23. (Cod. LXIII, fila 64).
www.dacoromanica.ro
470 V. A. URECHIX
Tot atät de usor era scos din °ea, un vinovat cat lesne era si trimis
Cdtre generalul Engelhard.

Dupa dou'é predlojeniI a ExceleMeT Tale, ce mi s'ail trimis, una de la
20 Septembrie cu No. 3.282 si alta de la 27 tot ale luT Septembre cu No.
3 420 impreunä, i cu copia de tacrir ce s'a trimis de la domnul Senator, dupa
arsétarea ucigasuluT de 6menT Bujor, pentru chipurile celor intovaräsiV cu
el in fapta hotieT, de care Divanul indatä, facénd poruncl atá't aicl la spa-
Carle i agie si armasie, cAt si la Divanul CraioveT, trimeténd impreuna si
chipurile hotilor dupä, tacrirul Bujor, mum am primit insciintare de la
dumné luI biv Vel Logof'étul Costache Samurca§ intaid dregator al Diva-
nuluT CraioveT, coprinqiit6re ea dup'ä, primirea porunciT DivanuluT, ce s'ail
trimis pentru prinderea acelor 10 lude talharT tovarasiT luT *tefan Bujor,
fäcéncl scumpa cercetare in Craiova, la 7 ale acesteT lunI s'ad prins unul
dintr'insiï anume Manea (iar el isT (slice Manaf) caruia nefiindu-i tägaduitä,
tovaräsia i s'a luat tacrir de urmarile sale si s'ail trimis aicT la Divan, si
la intrebarile ce i s'a facut pentru cel-l-altI tovaräsT, intelegénd ca la satul
Valea-PutineiuluI din sud MehedinV maI sunt Inca 4 tovarasI al lor, 4ice
dumné-luT Logofaul Samurcas, ea pe o parte ail trimis porunca, catre Is-
pravnicul judetuluT, ca sa trimita sa-T coprinO, iar pe de alta ati &it si
pe un Chirita buluc-basä, al domniT-sale cu catT-va arnautT sa mérga iaräsT
acolo, i cand era sä piece, la 8 ale luneT, vreme trecuta, din nópte, fiind
ca la 3 césurT, a venit un Petre rachierul locuitor din Craiova si arkand
ca, la gazda lui aü venit i alt tovaras de aT hotilor, anume Nicola Capitan,
carele cum va mânca gata e sa plece i cu t6te cä, la insemnarea ce i s'a
trimis dupa arétarea Bujori de numele fie§ caruia numele Nicola nu se
arata, Mr& de numaT dupa atOirea semnelor intelegênd ca va sa, fie Tanaser
vrénd ca sa-1 pue in mana si pe acela mal virtos cá luase scire, ea este
gata sä, plece, ail trimis pre numitul buluc-basa, cu arautT, unde calcandu-1
ai navalit asupra-Y i buluc-basa intamplandu-se a nu-vi avea armele cu
dinsul decht numaT un cutit la brad, iar hotul avénd 6 focurT länga el,
In luptele ce avea amindoi ad proftacsit hotul i sloboglénd un pistol in
buluc basa l'ati impuscat i fail de perdere de vreme ani i murit, aú maY .
lovit si un alt araut i un calara i asa infricosAndu-se si ceI l-altl n'ail

indräznit de a maT intra in casä si fiind vremea trecuta din n6pte ad sea-
pat hotul; de care insciintéza Divanulul intémplarea ce s'a facut si cum
cä, indata a trimis Divanul CraioveI dup5. dinsul 6menT vrednicl in t6te
pärtile ca sa-1 prinqa. Mal (slice dumné-lul Logorétul Samurcas, ca in urmä,
land scire, ca si la ordia de peste Dunäre, unde se afla ExcelenIa, Sa
gheneral Zast, maI sunt din tovarasiT hoVlor, indata ati scris si acolo, tri-
miténd i chipurile Ion, spre a se face cercetare, ca gasindu se sa-I
iar pentru hotul ce se afla, prins la Craiova cere porunca, de urmare. I
s'ati scris dumné-luT ca sä, I trimita aicT in buna pazà, iar pe de alta parte
nu lipsesce Divanul a ar'eta ExcelenteT Tale, trimitênd impreuna, si copie
dupa tacrir aceluT Manea, a se vedea de Excelenta Ta. 1810, Octombre
18. Coa'. (LXVI, fila 41.)
www.dacoromanica.ro
1STORIA. ROMINILOR 471
acolo. Ajungea ea vinovatul sa aiba spete, protectiune. Une-orT, precum

am v'éc;lut, era liberat din ocna, dupa cererea vr'unel femel, care declara,
ea se marita de buna voie cu ocnasu. Alte-orY liberarea din °Gila o cerea
pers6na (lupa reclamatiunea eareia fusese bagat in ocna. Vechea desugu-
bina se intAlnesce aplicata; asia la 2 Aprilie 1810 (1).
Dam in note chte-va procese pentru crima si delicte. (2)
Execleitfa Engelhard.
Domnul Senator teorisind insciintarea i t6te hArtiile ce le-a trimis asu-
pra celor ce sunt in banuiala ca aïl lost tovarasT cu ucigatorul de Comeni
Stefan Bujor, gasesce maT vinovatT pre Ion feciorul luT TobocT ca atí fost
tovaras eu Bujor si pre Vasilie sin Stanciu si Ion TobocT fiind sudit nem-
tesc s'a luat de agentie atl scapat de la caprarul agentieT, poruncesce a fi
cAprarul judecat dupa pravilà. Si maT poruncesce, ca sa se acluca la jude-
cata top' cer vinovaff in fapta acésta i cercetandu-se pricina cu scump6.
tate, sa arète Excelentel Sale.-1810, Decembrie 7. (Cod. LXII1, fila 22 v.)
(1) La 2 Aprilie 1810, I ul Divan, asupra anaforaleT DepartamentuluT de
Criminalion iarta de la pedépsa ocnel pre un tigan ucigas, liind-ca sotia uci-
sulul l'a iertat si ea; se va da insa pe chezasie.
(2) Justitie, Criminalion.

IntAiul Divan catre epistatul ArmasieT, ca pre Const. Olténu, locuitor din
plasa TeleajenuluT, ce rail trimis aicT ofiterul de acolo, cu insciin(are ca
beat fiind, omorit nevasta, iata (MO predlojenia Excelentel Sale ge-
neral Engelhard, scrisa de la 16 ale acesteT lunT, it trimite Divanul la acel
Departament al arm4iel, ca dumné-lor judecAtoriT sa cerceteze dup. pra-
vila vina luI i osinda ce i se cuvine i sa o arke DivanuluT in scris prin
o anafora, ca i Divanul sä trimita acea anatora catre Excelenta Sa, ca
o vaga.-1810, Maiù 20. (Cod. LXV, fila 34).
Excelen(a Engelhard.
Respuns la nota DivanuluI cu No. 622, cA, aù poruncit politieT ca sa tri-

mita pre Thlmaciul Nicolae, care ail furat de la Christea tutungiù nisee lu-
crurY. 1810, Iunie 13. (Cod. LX11I, fila 7 verso).
Excelen(a Engelh.ard.
Porusnic Runcovski de la ispravnicatul sud Slam Rimnic Il insciintézh'

ca nu s'ati trimis de Divan Logorétul Stefan al luT Inima-rea ce ail lnat
banT de la un hot si dat drumul.-1810, Iulie 12. (Cod. LXIII, fila 10 v.)
www.dacoromanica.ro
472 V. A. IIRECHIA
O mare dificultate intimpin5, administratiunea tèriI in urmarirea cri-

melor i delictelor fatd cu suditiT.
Excelotta E)igelhard
Senatorul v'écrend nota Divanulta n'ata ghsit cu cale ca sä nu fie
Luxandra i Maria os'andite la invinovätirea lArbatilor lor, carI aü vrut
omóre pre soldat la FocsanT cu otravA.-1810, Septembrie 8. (Cod. LX1II,
fila 15 verso.)
Excelenta Engelhard.
Pentru Mihaiil si un preot ot mönästirea Golgota, Pavel, ce s'ail dovedit
de hotT, carY aü fost i cu alti tovar4f. 1810, August 12. (Cod. LXIII,
fila 13 verso)
Excelotta Eilgelhard.
CA, dumné-luI LogoVe'tul Samurcas insciintézä, eh' un Dumitru Gheorghe
dus ca femeea lul la mórA si acolo a dat'o pe apa Oltulul singur el,
S6, se (lea la Departamentul de Criminalion.-1811, Ianuarie 13. (Cod. LX111.
fila 31 verso).
Excelenta Engelhard
Cà senatorul primind hotilrirea de la cel mal' mare comandir al armiel
a, pre jäluitoriT i ucigatoriI de órnenT ce s'el prins in Valahia: ungurul Dinu
Ciobanul sin Dragnea, Dimitrie Lungu Ciobanul sin Badea, Radu DIO dul-
gherul, cumnatul acestuia Radu i Stanciu Ciobanul, O, fie pedepsitY cu pe-
cléps'a de mórte prin spinclurätòre aicT in BucurescY in treI locurI ce Di-
vanul le-a orinduit, iar lén Giurca, suditul ce a fost tovarAs cu mal sus
numitiT, sa se trimitA la consulatul austriacese, ca i cu el s'a se urmeze
asemenea in urmä la hotarul nerntesc. 1811, Ianuarie 13. (Cod. LXI1I,
fila 31 verso).
Excelenta Oeter.
Comandantul de BucurescI ulÇu, insciintézà, cä un tare, Osman Meemet

a furat de la spital 19 ciarsafurI, si poruncesce, ca s'a" se pedepséscA i sA
trAmità afarA in pAstrarea isprávnicatuluT.-1811, Februarie 2. (Cod. LXIII,
fila 34 verso.)
Excelotta A57eler.
Domnul Senator teorisind anaforaoa DepartamentuluT de Criminalion pen-
www.dacoromanica.ro
La 1811, Maitt i Iunie, *teter vice-presedintele DivanuluI muntenesc a
tru vinovatiI Ianus Miclaus, ceausul Stanciu Salcianu, Nitu Brutaru, Gheorghe
Rotaru, Stoian Porcaru, Streche Manole, si Pavel Olteanul, aü gasa cu cale
ca pre acestI 9 órnenI s'A .se pedepsésca pe ulitele Bucuresciler, Iiind i prin
scirea politieI, trimiténdu se si la ocna in vacu lor.-18 L1, Martie 4. (Cod.
LXIII, fila 37 verso.)
Excele;t(a $eter:
Domnul Senator teorisind anaforaoa DepartamentuluI Criminalion pen-
tru vinovatiI Dinu Bolteiul, Marin Ciohanu, Andreitt Oprea, aü gasit cu
cale senatorul al pedepsi prin unte, si sa, se trimita, la ocria in ved', iar
lucrurile ce s'ail gasa la vinovatI s'a se dea celor jianiti de vinovatl,
prin scirea 1811, Marte 4. (Cod. LX1-11, fila 37 verso).
Excelenla $eler.
Domnul Senator aú teorisit anaforaoa DepartamentuluI pentru vinovatia
luI Mihaiù Bologhin, ce ati fost tovaräs cu 12 hotY, a se pedepsi prin ulitele
orasulul cu hataIe i sa se trimitá la ocna in ved, iar lucrurile ce se vor
gasi sa se dea jäluitilor de vinovatT, i prin scirea politiel, iar pentru to-
varasiI luI sa se pue cele mal' strasnice milsurI a se prinde.(Cod.
fila 37 verso).
Excelenta ,sS'teter.
Pentru avutia ce au r'émas de la vinovaliI Nieolae Hianta i Dimitrie

HristianovicY, co a murit, tóte acele lucren sa se vinda prin mezat i ce
banI vor esi, sa, se dea celor jafuitY. 1811, Marte 12. (Cod. LXIII, fila
38 verso).
Excelenta i teter.
Cel maI mare comandir Cutuzof teorisind anaforaoa DepartamentuluI

de criminalion pentru vinovatul Gheorghe Rohul, pentru jafurile si orno-
rurile ce att facut, poruncesce ca sá se dedea sub pedépsà de m6rte prin
spinzuratére. 1811, lunie 1. (Cod. LXIII, fila 52 verso.)
COIre sldvitul Divan, de la Vel Vornicul de Téra de jos.

Dintr'acésta insciintare ce mi-ati venit de la plaiul SlaniculuI sud. Bu-
7,65, pe larga pliroforie se va da slävitului Divan pentru opt talharI ce
s'ají ivit la hotarul tò'reI nemtescI, cari ag. trecut i in acel piala de att
luat mocara de la ottlne, si i aù Outat vataful cu potera7 le-ati dat de turna,
www.dacoromanica.ro
474 V. A. URECHIÀ
luat unele dispositiunY constituind nizamul pentru streini: §i altY 6rnenT fara
capta din BucurescI §i din 00," te'ira. Nu am afiat in condice un asemene
nizam, ci numaf urinAtérea nota a DivanuluI:
in hotarul Ve'reI nerntescY, ea patru césurY cale, unde ati fost slobodit hotiI
pre unul din mocanY ce luase de la stanä, §i i ati ar'état cA, in cata vreme
aa fost mocanul prins de la stana ce se numesce Fetico (?) le aducea
talharilor hranA, la care sta'nA s'ar fi dovedit §i borfe, pre unul din mo
canl II in hotiT §i acum, cerendu-I banI, dicênd vAtaful ca in cata vreme
vor fi cu gazda la acea stanä, hotiI nu se pot prinde §i cerend porunca
de are vol° sa calce acea stâna, fiind in hotarul Ore nenatescI, §i chib-
zuindu-se de catre slavitul Divan, se va da nizamul de indreptarea ce se
cuvine. 1811, Iulie 5. (Cod, LXX, fila 129).
Dumné ta epistatule al vornicieI de Téra de jos, la intrebarea ce facI

printeacésta anafora réspunde dumi-tale Divanul, ea acea stana fiind in
hotarul féreI nemtescl nu este volnic vataful plaiuluI a calca acolo fára
de scirea i voia vecinatatil, ci s'a dea de scire obladuiriI ceI de peste
hotare, ca ajungend §i unindu-se cu poterile de acolo, sa se iea dupá, aceI
hotI orI dincolo, de vor fi, orI dinc6ce de vor trece, ca sa 'I prindä,
sa 'I omóre ; ci dar inteacesta0 chip se va serie vatafuluY de plaiti ca sA
faca urmare. 1811, Iulie 8.
Excelenfa Sa generalul $leter.

CA, dupä, intarireasenatoruluI Crasno Milo§evicI, sa se orinduiasca pedépsa
vinovatulul Sérbu Teodor sin Iov, ce din gre§ala, prin slobodire de pistol
a ucis pe sotia liff, a se bate cu 50 bete in falanga §i sA i se dea canon
bisericesc de catre consistorie.-1811, August 5. (Cod. LXVILI, fila 1 v.)
Excelen(a Sa generalul i teter.
CA hotarirea ce a trimes'o Divanul pentru vinovatil Pana Capatana, Radu

Tudor, Neacii Avram §i Nitu Preda, spre a se pedepsi §i a se trimete la
cena, in soroc de doI anI, gäsind'o cu cale §i dupA porunca senatorultd ce
i-a venit sa se pue in lucrare.-1811, August 10. (Cod. LXVIII, fila 2 v.)
Excelen(a Sa generalul Coronel.

CA dupa porunca celul mal' mare comandir Cutuzov, ce este data pentru
orinduiala celor vinovatY bejAnar Sérbl spre a se da la judecata crimi-
nalion, trimite la Divan po unul Panait Stavri bejänarul de la CAlAra§I sud
Ialomita, care din gresala slobodind puFa, a omorit pro un bAjAnar Enciu
Manoilov, cTe acolo.-1811, August 31. (Cod. LXY111, fila .3 verso.)
www.dacoromanica.ro
Catre Excelenta Sa gheiterallnaior i cavaler $teter vif-prezidentui

Divanului.
De la intaiul Divan i Comitet al principatuluY ValachieT, cu cinste
primit Divanul predlojenia ExcentieT Tale, sonsa de la 27 ale luneT Maiù,
Cu No. 3.869 dimpreuna si cu copie de pe porunca celuT maT mare coman-
dir al armieT, Cutozoff, ce este data catre Excelen-tia Ta, prin opt ponturT
cuprindere in ce chip sa se pue in lucrare si O. se pazésca de acum
inainte nizamul pentru strainT i alV 6menl, 6menT fara capätäid, ce se
afla atat aicT in politie, cat si pre afarä prin judW, cum si pentru alte
orinduelI, dup.& care Divanul indata sec:46nd copil in tocmaT dup5, acele
ponturT s'ail i pornit prin telte judqele, cum si aicT in politia Bucuresci-
lor la Spatar si la Aga, seriind deosebit i Divanul despre partea sa catre
IspravnicI, ca intocmaT i intru Oto sä, fie urmatorT.-1811, Iunie 1. (Cod.
LXV 1, fila 103).
Radu Golescu, Isaac Ralet, Manu vornic, Vol Vistier.
Cu t6te cunoscutele anteri6re dispositiunT, arestul preventiv se prelun-
Excelen(a sa A,Steter.
Ca impreuna cu anatoraoa ce i-a trimes'o Divanul pentru Dimitrie Panait

suditul, carele a sloboqlit pistolul in Rucareanul, intaritä ea sA', fie osindit
spre meirte, primind i jaiba de la vinovat, o trimete DivanuluT, ca sá faca
al doilea pravilnica cercetare, i sa i se arke, iar pana atund Rucärénul
sä, nu alba voTe a merge la casa sa. 1801, Septembre 19. (Con. LXVIII,
fila 8 verso.)
Exceleqa sa ?teten
Trimete DivanuluT pre Dragomir Bateo, ce este in prepunere ca ar fi o
morit pre Gheorghe Olténul prin o loviturä Cu lopata in spinare, impreunä,
si cu cercetarea ce i-a trimes'o porucicul Butovicl, of4erul de la Buzòii, ca-
sa se orinduiasca la criminalion si facéndu-se cuviinei6sa cercetare, ana
foraoa sa i se trim4a a o vedea. 1811, Septembre 19. (Cod. LXV111, fila
8 verso.)
Excelenta sa k,S7eter.
Ca senatorul este intr'o glasuire a se pedepsi Tudor Dogarul sin Stoica

Cu hataTe prin ulitele Bucurescilor, pentru omorirea ce aü sévirsit, omorind
pre un Ivan Pasti in bataTe, flind betT, i apoT sa se trimip la ocna pe soroc
de 5 anT si dupä, acésta sa fie trimes la pocainta bisericésca.-1811, Sep-
tembre 19. (Coi. LXVIII, fila 8 verso.)
www.dacoromanica.ro
476 V. A. IIRECH1À
gea nu numaT Ve, (lar chiar i lunT, de nu anT, §i in acest timp de are-
Excelen(a sa
Cá senatorul este inteo glAsuire pentru Gheorghe muncitorul, vinovatul
cu furti§ag, cà duph ce se va indestula näpästuitul cu furtipg, sä, se pe-
depsésd, muncitorul prin talangä cu 75 toege §i sä se dea pe chezà0e.
1811, Septembre 19. (Cod. LXVIII, fila 9 verso)
Excelenfa sa $teler.
CA senatorul este inteo gläsuire cu anaforaoa criminaluluY §i cu pärerea
ExcelenteT sale, ca sä," se bath in falangá cu toege 20 Marin Rudaru i Miliail
Jimblarul, pentru botie de multe lucrurl §i s'a' se trimitä la ocnk in soroc
de 6 lunT.-1811, Septembre 20. (Cod. LXVIIL fila 9 verso)
Excelenfa SC1 $eler
S& se slob6c15, loan Cociu, slujitor de la sud Arge§, careta din gre§alà
prin slobo4ire de pistol a impu§cat pro un stegar. 1811, Septembre 22.
(Cod. LXVIII, fila lo v.)
Excelen(a sa ) 1teter.
Pentru Badea sin Vasile, Gheorglie Ciobea §i LazAr Ahnoroiii, tiganT

domneseT invinovrititl de hotie §i de impotrivire cánd a vrut sa-T princlà,
cá hothrirea senatoruluf este a se bate numitii vinovatT cu elite 75 toege
In falangA §i prin vrednich chez5.§ie sä, se slob64. Divanul sá implinéseä,
porunca.-1811, Octombre 2. (Cod. LX VIII, fila 12 v.)
Excelenta sa .s9leter.
A se sloboqIi Mihail bälatul de virstä, ca de 15, ani carel din gre§alb.,

prin sloboc,lire de pu§cA (când nisce hotT aú chIcat un sat) a ucis un om,
negäsindu-se vinä intru el.-1811, Octombre 2. (Cod. LXVIII, fila 12 v.)
Excelenta sa 5Sleter.
Pentru vinovatul Ion Holteiul, cojocar, carele a furat multe lucrurT cu

putinA sumä,' de banT de la stäpinul sù, doctorul Manolacbe, fiind-ccila
intrebdrile ce i s'a facut de douë ori, s'a pedepsil, s'a bolnhvit i stApAnul
s'éti 11 iartá, sá se slobellä pe chez4ie.-18117 Octombre 2. (Cod.
fila 12 v.)
www.dacoromanica.ro
stare preventivA nenorocitiT inchisT puteail s. de f6me. In 24 Martie
Excelen(ct sa I5'teter.
Pentru vinovatul MateT sin Radul ce a fost in hotie cu 14 hott, cart

jAfuit pre 10 locuitort ot satul Gorganul, dup5, anaforaoa criminalion teorisitA
de senator, sh se pedepséscA vinovatul Cu bli6Te prin ulitele ttirguluT si sA
se trimétA la ocriA, in soroc de 3 anT.-1811, Oct. 2. (Cod. LXVII1, fila 12 v.)
Excelen(ct sa $teter.
DupA anaforaoa criminalion senatorul este inteo glAsuire pentru Marin

St3rbul de la Sistov, ce a omorit pe femeea unuT sérb Ivan, ca sä. se pedep-
séscA numitul in BucurescI i sä, se trimitA la ocnA pe un an, apot sa se
orinduiascA in pocAintA bisericéscA.-1811, Oct. 9. (Cod LXV11I, fila 13 v.)
Excelen(a Sa Oeler.
Räspunde la analoraoa criminalionuluT, ce s'a fAcut asupra lul Ion Holteiul
BuzA, care in betie a °mora pre fata unut preot, Drazna, eh senatorul gA-
sesee a se bate prin tärg si a se trimete la ocnA, in soroc de 5 ara, apoT
sä. se (lea in pocAintA.-1811, Octombre 13. (Cod. LXV11I, fila 14 v.)
Excelenta Sa $eter.
Pentru vinovatil Drag,omir Bucur i Dumitrascu Mihalcica, ce a vrut sA
jäluiascA cu arme casa diaconulut Radu, senatorul este inteo glAsuire cu
departamentul, cu Divanul i cu Excelenta sa, a se bate prin ulite si a se
trimete la ocnA pe treT ant, i dup. ce se vor slobocli sä se (lea sub pri-
veghere.-1811, Octombre 13. (Cod. LXV111, fila 14 v.)
Excelen(a Sct ASeter.
A. se trimete la ocnA in soroc de 5 ant si a se bate prin ulite Moise

Moga, Tudor MiclAus si Ivan Nicolae, vinovatI cu furtisag de vite, iar vi-
tele negAsindu.se stApilniT, sA se vin15, i banit slt se dea la cutie, fiind
asa porunca senatoruluT.-1811, Octobre 13. (C'od. LXV111, fila 14 v.)
Excelenfa Su ,,57eter.
CA Senatorul este intr'o glAsuire Cu anaforaoa criminalion pentru vino-

vatiT Stan ChingA si Marin cu furtisag de 6 bol*, i fugind de la inchisóre
aù mal furat 6 cal, sA se batá prin ulite i sA se trAmitA la ocnA pe un
an; iar cail vinqêndu-se sil se trimità la vornicia obstirilor. 1811, Oc-
tornbre 18. (Cod. LXV111, fila 15 verso).
www.dacoromanica.ro
478 V. A. IIRECHIÀ
1811, insusT oficerul rus de pe länga. ispravnicatul Jiulul-de-Jos (Dolj) in-

sciintéza pro Steter, ca la puscäria din Craiova sunt 48 ómenT inchisY si
nu li se sévirsesc pricinile maI in graba (1).
In temnita de la FocsanT se afla la 1811 un numgr de téranT inchisT de
mal bine de un an de dile, pentru simpla neplata de vinaricia. Acestia ca
sa peda astimpèra Jalea, aù tost silitT sa vindä, copia! Generalul Sjeter
comunicand acésta scire DivanuluT, ordona liberarea nenorocitilor tgranT
dispune, ca arestul preventiv sá pu tréca peste Tina luna de clile (2).
Grosurile séti temnitele ajungeati ast-fel pline peste séma de arestatT de
se incinga b6le epidemice printre dinsiT (3).
Ca sa scape din temnite hoÇiï sal presupusil criminalI recurga la orl ce
mijloc, precum spargere de temnite, orT chiar de °orla i cAnd era posi-
hila conruperea strajerilor (4).
(1) Cod. "JIU, fila 40 verso.
(2) Excelen(a Sa gheneral Steter.
CA insciintat cum ca, la grosul isprävnicatuluT ot FocsanY, s'ar

tiind nisce locuitorI inchisT maT mult de un an, pentru plata de vinariciil,
carT de Mune ai fost sili set-q1 vimpi copia ; Divanul pe de o parte sa po-
runcésca, a se slobodi, iar pe de alta s'a (lea de scire la t6te ispräsnica
turile ea, pe la grosurT, pre nimenT maT mult deck o luna sä, nu tie, in
care vreme s'a', se si savirsésca prin hotarire tréba ce vor fi avénd, pentru
care Divanul sä, pue privigherea sa a se conteni acest catahrisis.-1811
August 5. (Cod. LXV1II, fila 1 verso).
(3) Excelen(a Sa Steter.
La aratarea criminalulni ce face catre Excelenta Sa, ca vinovatil' de la

puscarie afländu-se in strimtóre mor tara de vreme, da deplinä, voTe Depar-
tamentulul, ca dupä cercetarea ce va face vinovatilor, pentru ceT ce se vor
dovedi nevinovatT, facênd anaforale, sa le tramita' Excelentel Sale a le in-
tari, si prin chezasie s'A se slobóda. 1811, Octombre 3. (Cod. LXV111,
fila 12 verso).
(4) Excelenfa Sa ghen eral $teter.
Ca vinovatil Dimitrie Carbunescu si Ivan sin Gheorghe, ce ati fugit de

la ocna, sa, se bata cu Cate 100 bete in falangia i sh se trimita iarasI la
ocnä, dupa porunca SenatoruluT. 1811, August 10. (Cod. LXV filo 2
verso).
www.dacoromanica.ro
Pentru a impedeca pre cb.t posibil abusurile la condamnArT de crimina-

lion, sentintele date de Divanuil Craiovean si de cel din BucurescT asupra
anaforalelor departamentuluY criminal, erail supuse la aprobarea presedin-
teluT ambelor térT.
Surghiunurile la m8ni-istirT confinuì). a fi intrebuintale adesea ca pedepse
nu numaT corectionale, dar si penale. Unul, Costache Papazoglu, e surghiunit
la mönitstirea MärginenT, «c5, esit din minte i pricinuesce noroduluT
galcevurT, necinste i bätär, Ambhind i cu arme asupra luT i pentru ca
sä nu se intimple a face cuI-va-sT i vre-o altä hala mal mare de primejdie,
Divanul, pentru ca sal( vie in simtire, l'a trimes surghiun (1).»
Excelen(a ,,S1teler.
Cä politia din BucurescT a insciintat ca, din arestantiT vinovatT ce ati

avut la inchis6re pentru 3.600 ruble asignatiT de la un neguthtor Surav-
tov, un Teodor Stoianov a scApat de la caraulä, si sA se faca. publicatie
ca sa se prind5.-1811, Februare 28. (Cod. LXVI17, fila 37 verso).
De la Departamentul de eriminalion.
Dupä porunc5,, insciintam prea slAvituluT Divan cä, acest jAluitor Gheor-
ghe sin Popa se af1á pätimind la inchis6rea pusc5rieT ind. de la douë ale
luneT Octombre din anul trecut, dupb, pira stAnânu-sëii, un IhnicA Bravo-
vénul, suditul austriacesc, furat din mar-fa postavurT; iar dupà cer-
cetarea acesteT judecAtT, ce s'a') fAcut pricineT, nu s'ail putut descoperi de
vinovat si pentru indreptarea luT s'ati insciintat prin anafora de la dece
ale trecutuluT Noembre, asteptând sa. iea s5,virsità hotarire i porunca prea
s15.vituluT Divan pentru slobodirea jAluitorulul 1811, Iunie 22. (Cod.
LXX, fila 110 verso).
Constantin Stolnicul, Constantin Paharnicul, SArdartil Constantin.
De la intdiul Divan si Contad.

Dumné-ta cinstitule a armAsieT de vreme ce dumné-lor judeatorT De-
partamentuluT de criminalion dan pliroforie DivanuluT printeacéstri anafora
cá, duplt cercetarea ce afi facut nu s'ail gäsit vinovat jäluitorul Gheorghe
sin Popa Lefter, poruncesce dar Divanul sä, se slob645 de la inchis6rea
puscArieT prin chezAsie sigurá pe om. 1811, Iunie 24. (Cod. LXX, fila
110 verso).
(1) Cod. !XI, tila 62 v.
Excelen(a Sa generalul ,5't e t e r.
Ca sA se batä cu 200 bete Ionità Altäntop vinovatul i sä se trimitä la
www.dacoromanica.ro
480 V. A. URECHIL
O femee Paraschiva din Câmpu-lung e surghiunith la m6nastirea Din-

tr'un lemn, .pentru ch. a tost bAnuith ch. era - iitóre unuT Nicolae Ruchrénu.
Noroc pentru ea ch a putut proba, ch. de 2 anT de dile nu mal este la Ru-
chrénul, ci mAritath, la casa barbatuluT eT (1).
O alth femee, fata Elenca, e surghiunith tot la mönhstirea dintr'un lemn,
dar acésta pentru eh a vrut sh otrávésch', pe Luminhtia sa Ecaterina Ca-
ragea (2).
mönhstirea Hurezul sud VAlcea, unde sh-sT petréch OLA viata pentru relele
sale urmArT, duph anaforaua departamentuluT criminalion.-1811, August 10.
(Cod. LXV111, fila 2 verso.)
(1) De la Divan catre dumna-lor Ispravnicii ot sud Nuscel.

De la 17 ale acestel urmatóreT lun't scris ri-,1spunsul dumné-v6strh, ce
atT trimis DivanuluT, pentru o Paraschiva famee de aei din Chmpu-lung, ce
s'a fost trimes mumbasir cu porunca DivanuluT ea sh o duch surghiun
la mònästirea dintr'un Lemn, l'am primit, prin care fiind ch ne daV dum-
né-véstrh pliroforih, ch numita Paraschiva, ce ni s'a arkat de Iiit6re a dum-
né-luT Nicolae Ruch'rénul, sunt doI anT de ctmd se afliá lipsith din casa
RuchrénuluI i maT virtos ch acum este si maritatä, si se afla la casa bhr-
batuluI eT; scriem dar dumné-v6strh, s. rémaie nesupkatâ numitaParaschivh
femeea, arkand acésth ponina. a DivanuluT i orinduitulul mumbasir, ce se
aflh trimis acolo, ca sà nu pue in lucrare cea d'inthiù porunch cu care s'a
trimes, ci sh-T dea numiteT femeT bunà pace, ei duph, deosebita porunch ce
are mumbasirul a aduce pre Ruchrénu aci, sh, urmeze a aduce si pre bhr-
batul aceleT Paraschive, i atuncT cercetAndu-se pricina, in ce chip se va
da porunca DivanuluT se va face urmarea.-1808. Ianuarie 30. (Cod. LI V,
fila 240.)
(2) La 11 Novembre 1809, Divanul trimete la mtMästirea Dintr'un LC71112

din Vhlcea surghiun pe fata Elenca ce a vrut sh otrAvésch. pe Lumin4ia
Sa Ecaterina Caragea. (('od. LX, fila 30.)
Mal lata un cas de surghiun la mönhstire:
De la Divanul Principatului Tërii 1?onu1nesci.
Cuvi6se -Egumene al sfintel m6nristirT MArgineni, flind eh Dumitrache sin
r'éposatul Vasile biv Clucer de Arie, dupà rele urmArile luT si netrebniciile
cu care se p6rth, s'a osindit a se face surghiun de aicT din BucurescT, iatá
Cu sluga DivanuluT, zapciti spilthresc, se trimete aci la mönhstirea cuviosieT
tale; decY indath ce va sosi acolo, numaT deck g.-1 ieT in zaptul euviosiel
tale, supuindu-1 i la inatatura §i phnh. nu veT primi a doua porunch
a DivanuluT, din mönhstirea Marginen't sh nu fie slobod a esi; de a chruia
www.dacoromanica.ro
O pedépsA din rica introdusA in principate este trimiterea condamnatilor

de la ocnA, la lucru la vre-o cetate (4
Nu numaT pre ceT condamnatT la ocnA, ci yi pre ceT condamnatT la bAtaTe,
yefiT muscalT in 1811 iT trimit la lucrul de cetate.
Intrebarea gravA a neresponsabilitAteI minorilor yi a nebunilor n'a rèmas
neagitatA la anil de care ne ocupArn.
In Julio 1812, criminalionul cercetézA afacerea junghiereT a 5 6menT de
cAtre un Oran nebun din judetul BrAila. Justitia recuneisce neresponsabi-
litatea aceita nenorocit (2).
Un *erban sin Stoica Tiganul, in 1811 furA multe lucruri, atAt de la
stApAnul sú, cat yi de la altiT, inca yi de la trec'étoriT din stradA, rApea
cAciulele i fugea. *erban era incA minor neavénd de cá't 18 anT.
Justitia voesce sA-1 considere ca nedeajuns responsabil, dar senetorul pre-
yedinte ordonA sA fie pedepsit Serban prin t'erg yi sA se trimitA la cona in
.soroc de 5 anT (3).
Justitia criminal5, a avut de a se ocupa de casurT derivând din rAsboia.
Aya a fost casul luT Taca Bim baya, creytin acuzat de Divanul muntenesc,
primire sa aibT a da adeverintA in scris la mAnile orinduituluT mumbayir.

1807, Decembre 5. (Cod. L1V, fila 189.)
Manolache Cretulescu, $tefan VAcArescu, Barbu VAcArescu, Antonie po-
stelnicul, Constantin BAlAcénu.
(1) De la intaiul Divan qi Camita.

qinstite dumné-ta epistatule al armAyieT, fiind-cá pentru arestantiT ce
trimis dumné-luT vornicul Manolachi Lahovari inthiul dregAtor al
CraioveT este predlojenia venitA la Divan, scrisA de la 13 Octombre, sub
No. 8.182, de la Excelenta Sa proin vi t prezident, coprinOt6re, cA pre &nena'
ce trAmis Gheneralul Zas, la ocnA, sA se trAmip. aicl la Excelenta Sa
ca sA 'I trAmitä la lucrul cetAteT, unde se aflA gheneralul Tucinov, de acea
poruncesce Divanul dumi-tale, ca pre toti aceT arestantY, ce s'all trimis de
Divanul CraioveT, sA '1 trAmitI la Excelenta Sa vit-prezidentul. 1811, No-
embre 30. (Cod. LXX, fila 201 verso).
Radu Golescu. Isaac Ralet.
Excelen(a Sa $eter.
CA Senatorul rëspunde la anaforaoa de criminalion ca sA batä, Cu 50
toege pe Ion Ciorogarul ce ati furat 6 caT, yi sà se trimitA la lucrul ce-
tAteT. -- 1811, Octombre 11. (Cod. LX VIII, fila 14 verso).
ve41 Cod. LXVIII, fila 12 verso, din actul 2 Octombrie 1811.
V. A. Urechirl. Istoria Ronanilor. 81
www.dacoromanica.ro
482 v. A. IMMIX
cA a fost trAdAtor inclinat cu Turcil si cA el a condus pre TurcT la prA-

dAciune in BucureseT si pe aiurea. Intaiul Divan cere luT Engelhard voTe
sl pedepséscA pre «acest nelegiuit Taca . . . . dupä pravill, aicT in politie
In vederea tuturor, spre pildà si altora asemenea luT» (1).
(1) Creltin partizan Turcilor.

Ccitre Excelenta Sa generalul Engelhard.Cu cinste facem arétare Ex-
celenteT Tale, el intre robiT turcI ce Wag adus de decindea aicea, am aulit
el s'atA adus si un Taca bim-basa crestin, care acesta ve! sci Excelenta Ta,
cA de multA vreme aflandu-se aid in Ora, venit fiind de la patria luT intru
sArAcie, aicT s'al chivernisit cum se cate dupl potriva luT, metaherisindu-1
dregAtoril si zabitil aT politieT dupà vremI si in slujbl de bulucbAsie, iar
la let 1806 cand ail nAvAlit neprieteniT turcT aid in BucurescI, totT ceT-
halti buluc-basT, arnAutiT catT nu eraù' in slujba spAtAriel si a agieT s'ail tras
pe la casele lor, iar el s'atI inclinat cu TurciT si necontenit i! povAtuia ea
BA arä si sA jaluiasel politia Bucurescilor, arètandu-le casele si hanurile
In care atuncT intr'acea unclA i0 pusese boeriT, negutAtoriT si partea biseri-
céscA averea lor in pAstrare, in cat putem dice, ca TurciT s'ati arétat cu
maT multA dorire cAtre politie, cAcT de ar fi urmat povAtuirilor luT, negresit
politia si locuitoril sé! impreunl cu averea lor ar fi pAtimit o mare pri-
mejdie si desévirsitA prApAdenie; apoT vélénd numitul Taca, cà nu si is
bandesce réu1u1 euget al sn, a pune TurciT in faptA povAtuirile luT, toemal
asupra fugeT Turcilor, el aid cand prea puternicile impérAtescile ostirT se
porniserA a intra in politie, el a nAvAlit la stinta Mitropolie si sphrgénd
usile bisericeT a hrlpit cate-va lucrurT si od6re biserices4 si insotindu-se
Cu TurciT, ail fugit impreunä cu el la Giurgiu, unde aflandu-se catl-va vreme
si facêndu-se bimbasA, adicA cApetenie peste catT-va ostasT turcT, n'ail con-
tenit a se inconjura pe la mArginT, une-orT atacarisind strAjile impérAtescI
de la avant-posturT, alte ori omorind si jlfuind pre ticAlosiI locuitorT, apoT
treand decindea s'aii dus la Turtucaia, aflandu-se tot cApetenie al ostasilor
turcT si Impotrivitor prea puternicilor ostirT, panl &and prin résboiù s'ail
isgonit de acolo, precum este sciut Excelente! Tale; lAsAm a qice, pentru
poliloghie, si aréia pe anume cate alte urmArT protivnice si vrajmAsescI ail
mal fleut acest nelegiuit crestin in diastima acestuT résboiù impotriva si
a legeT luT si a datorieT ce avea cAtre acéstA térl de unde s'ail folosit
si Warr chivernisit, si in loe de a se aréta cu slujbl si cu credinth spre
folosul téreT, el impotrivA s'atl arétat vimptor, vrAjmas si Millar asupra fa-
atoruluT sn de bine si asupra crestinitAtiT, cAcT ca un crestin ce era nu
trebuia sl focá acésta nelegiuire si spurcate urmAri si cApetenie de ostasT
turcesc, si sà ridice arml asupra impérAtescilor si crestine ostirT; de aceea
cu totiT de obste si ca din partea tériI rugArn pre Excelenta Ta, sl bine-voiescT
a face al-Mare LuminAtieT Sale mal mareluT comandir al armieT si mantuitoruluT
Ore!, ca A poruncéscä a se da acest nelegiuit Taca sub judecata Di-
vanuluT, ca sl i se facA cOuta osindl, dupl pravill, aicT in politie in ve-
derea tuturor spre pildA si altora asemenea luT. 1810, Septembrie 10.
(Cod. LXVI, fila 33).
www.dacoromanica.ro
Un important proces penal este acel din 1812 Maiú, al lui Manole Grecu,
lis Craioveanu si al luI Curtu arciumarul, impreuna cu altI locuitorI din
satul PetranY, acusatI de 3 RusI, ea ati ucis nisce muscalI, prinsI cu contra-
banda de spirtu6se.
Acest proces se pede vedea in nota (1).
(1) Gätre prea Skvitul Divan. De la Depertamentul judeccitei

Dupa. buirdisma Prea SlävituluI Divan, de la 10 ale urmatoruluI
ce s'el dat la copia dupa, predlojenia Exceleotel Sale dumné-luI gheneral-
maior i cavaler Ripnischi vit prezident, de la 4 ale acestia, cu No. . . . .
ca sa facem cercetare celor ce art pricinuit uciderea a doY émenT rusescI
cu anafora sa, se arate hotarirea dupa pravila si obiceiul t6reT, primin
du se la inchis6rea puscarieI piritiI vinovatY, lude noua, pe anume: Ma-
nole Grecu, ce se poreclesce Cara Man, de felul luT dupa Marea Alba, virsta
ca de anI 46, necäsatorit, si de 14 anY lipsit de la locul luY, aflat
pentru intaiti la Galatl hranindu-se cu negutätoria, apoI art venit la Sili-
stra si la Braila, unde impreunä cu frate-skl si alta' luâ.nd apaltul vinuluT
si a rachiuluI, numitul Cara-man cauta slujba acésta; Curtu carciumarul
sin Stoian, virsta luY de anI 40, families, de felul séü locuitor din sud.
Ialomita, si de o jum'étate de an locuitor la satul Pietroiti, tinutul BraileY;
Dobrea Holteiü, croitor, virsta luT de anI 26, sin Stan parcalabu, locuitor
birnic la numitul sat Pietroiti ; Petre Surdu sin Dima, virsta lui de anY
40, familias, birnic la satul Pietroill; Necula Gaura, virsta luI de ara 35,
birnic tot la acel sat; Arhip Cojocarul, virsta luT de anI 28, fa-
birnic ot tam; Constantin Elolteiil sin Necula, virsta luI de anl 22,
nascut, crescut la acel sat Pietroiri; Mihalcea sin Radu, virsta luI de anT
30, families. birnic ot tam; Vasilache Coru, holteirt, de anY 20, Sc6rta, ot
tam, carT sunt trimisl de la dumné-luI comandantul Brailel impreuna cu
cercetarea ce o art facut la t'ata loculiff asupra pricineY omoritilor, ci dura
porunca, infatiOndu se la judecata numitif cu piritiT lor, treI RusY anume:
Vasile, Costea si Calin, ce s'el aflat i acestia amestecatI la urmarY im-
preuna cu ceI omoritY, mal d'intaití s'ab teorisit tcíte cele serse de catre
comisia cercetareT care citindu-se in audul piritilor de izn6v5., ispitit
si de catre acésta judecatá osebit fies-care i tara tagaduirea lor s'ail des-
coperit urmarea intr'acestasI chip: Manoil Cara Man, unul din Oil, la
17 ale trecutului Februare merg'end la podul de la Siret, ce trece la Ga-
latT ati gasit acolo pre un Rus aducOnd din acea parte dou6 fedeluse cu
vin, urmarea caruia fiind inipotriva contractuluY s'éti, ce dice ca, avut
Cu stapanirea de acolo, ca nimeni sa nu fie slobod a aduce vin saù rachiti
de aiurea, art luat de la acel Rus vinul i calul ce art avut, slobodindu-1
pre dinsul, care cal era s'AA duca, la dumné luY comandantul
laca indestulare, si Cara Man atuncY mal zabovindu se la acel pod, in
deséra s'ati intors pe calul ce-1 luase do la acel Rus, mergOnd la carciuma
luI, ce este in drum aprópe de satul Pietroiti, ande, dupa, cum marturisesce
chiar carciumarul, cà mal nainte de venirea luT Cara Man art fost venitY
www.dacoromanica.ro
484 V. A. IIRECHIÀ
SA nu inchidem acest capitol, fall de a aduce nisce acte din care se
la acea carciuma rindurT nou6 RusT, earl bad 12 oca vin se imbatasera
si ace'l RusT cum ail sosit Cara Man dupa sfintitul s6reluI cupriOndu-1
dinaintea carciumeT, unul dinteinsil apucand calul de frill sA '1 iea, iar
Cara Man cAlare fiind pre dinsul aa lovit cu biciul peste mana pe acel
Rus, si dinteaceea vNut pre RusI cu totT navAlind asupra luT, Cara Man;
dupa ce dat jos de pe cal aa inceput sA-1 bath, trAgéndu-1 Il duceail
uniT de piciére, a.ltiT de manT si de cap, departandu-1 de la carciumA peste
camp si Cu acel cal ail fugit unul din RusT, iar Curtu carciumaru din stri-
garile luY Cara Man ce aulia sA merga sa dea scire la sat, ca sa vie Cu
6menT sA-1 scape, ca-1 omórA Rusit, atuncT pre Cara Man strigand
pre al(f, carciumaruluT luat RusiI punga si el incalecand ail mers cu
pripa in sat, dar nimenT din locuitorT ce ail gAsit si le-ail spus pricina
Cara Man n'ail voit, ci mal mult1 4is, cA nu pot merge, nópte fiind i ca.
att trebuinta cu zapciul lor, ce venise in sat si asa intors singur la car-
ciumA, iar Cara Man scApAnd din manile Rusilor alergat la sat, aflAnd
intaia pre Dobrea si pre Ion fratele Mihalciulul, cu totiT le-aa spus pricina
cerendu-I sA mérga intr'ajutoru-Y, sa apuce pre RusT pentru galbenil ce
luat trimis la carciuma unde era Curtu, iar el ail mers la zapciul
Mateiù Capitanul, arAtAnclu-I ca bAtut RusiT si iatt luat punga cu 53
galbenY si haul amestecatT de talen l lece, cum si done asignatiT de talenI
50; rugand pre zapciil, i dat pre un Gheorghe Slujitorul cu porunca de
aa luat pre piritiT locuitorT facéndu-le i lor cunoscut paguba ce-Y Meuse
RusiT precum i insusT el mArturisesc, 4icénd i acésta, cA din indemnarea
luT Cara Man, ca sa mérga la RusT sa-T lege ducéndu-I la mal marele
lor, i cum-cA orT-ce se va intimpla insusT va fi respunptor; la acésta
niel Cara Man, n'ail putut face tAgAduire; ail mers la carciuma unde
are carciumA Curtu, unde acolo fiind dou6 puscl pline ale luT Cara Man
o pusca luat-o sin Stan ParcAlabul, alta pusca ail luat o Curtu car-
ciumarul, avénd si Cara Man pusca ce o purta asupralT, dat un pisto!
luY Arhip, iar un Nedelco veni si el cu pusca luY care acesta nu s'ati tri-
mis de dumné-luT comandantul . . . . . pentru dinsul in cerce-
tarea de acolo, ca. de si slobOit pusca luT asupra Rusilor, dar n'aa luat
foc, marturisindu-lintiacestasI chip chiar i piritiT vinovatY, iar ceT ce n'ail avut
arme erail cu ciomege si de la acea carciuma pornindu-se lude 15 si cu Cara
Man catre bordeele de locuinta, unde se aflail aceT RusT, mers mal
la bordeiul ce l'a fost sciut cA este al preotuluT Rusilor; nefiind preotul a
cerut la preotésa o sluga; duc'endu-I arkat bordeiul luT Petroh pArcalabul
cerut de dinsiI si Cara Man qicénd tovarasilor luT de ail inconjurat pe afara ca sA
nu scape vre-o unul din RusiT ce vor afla inauntru, el cu Arhip mergénd
inteacel bordeia urmat dupA dinsiT i carciumarul Curtu, dar (lice ca
el indata iarAsT esit afartt pAzind la usa bordeiuluI i impreuna cu Do-
brea si Nedelcu ceT ce a fost cu arme inteaceea undä aulindu-se strigarile
slugeY preotuluT ce luase impreuna cu dinsiT pana aratat bordeiul,
strigand in limba rusésca, fara de prelungire s'aa pomenit i el, adica eel
de la usa bordeiuluT cuprinsI de RusT, ce navalise catre tovarasiT lor ceY
www.dacoromanica.ro
vede a jureconsultul aminarul Nestor, intrebat de Divan ce pedépsä este
t'AA, de arme sl nu-1 lase, c6-1 ornen% RusiT, i aceia mAcar niel cuvint nu
le-a r6spuns i cu telte cA ceT coprins1 ce die depArtat inapoT cht
aü putut sá scape, strigànd iarAsT s5, nu fugh col 1-alt1 cA vor fi °mora
In bordeiil pro jupârt Cara Man si pre Archip, dar niel atunci ne-audind
cuvint de la tovArAsiT lor, tot inteacea unda s'ait potrivit, pogorandu-se
RusiT la RusT, lovira cu eiomege, pentru cA intaiti pre Dobrea lovindu-1
peste mAn& la umere s'a lovit i Curtu cArciumarul si peste mânT cum
tinea pusca, apgrandu-se, atuncl audind trasnet la bordeitt care este mAxtu-
risit cá Archip dupa ce a esit cu Cara Man din bordeiil impreunA cu
un Rus ce '1 scoseserA afarA, védénd sgomot fost lAsat i aü slobodit
pistolul in vòzduh, dar pre nimenT n'Eta 'Ana, iar numitiT socotind pornirea
cá este asuprA.-le de RusT, mal întâiìt Nedelco, cel ce n'alt cercat lovire
tras cu pusca sa asupra Rusilor si n'a luat foc, dup., dinsul slobodind Do-
brea, apoT ati slobodit pusca si Curtu dirciumarul, dintr'acele cArora im-
puscArT audind vaet dintr'aceT RusT, el impreunä Cae treT ait fugit de acolo
si catre c&reiuma de unde pornisera i ma1 nainte pe drum audind stri-
garea luT Cara Man chiamAndu-sT tovaräsiT, s'ajá impreunat cu totiT si s'ati
dus la ctirciumA, unde dupa ce alt bè'ut trel oca vin fAcênd i vorb6,
amorit din RusT, de acolo n6ptea risipit merend fies-care pe la
casele lor, si a doua qi sfetindu-se c5, s'a °mora doT RusT, ridicat cu
totiT la inchigre de catre dumné-luT comandantul BrAileT, i dupA, coree-
tarea ce li s'a facut trimis aiel cAtre Excelenta Sa vit prezidentul; decT
dinteacesti lude nou6 pirit1 la vina omoritilor, cârciumarul Curtu si Do-
brea sin Stan PareAlabu, sunt fAra tägAduirea lor descoperitY c6, din slobo-
direa armelor ce a avut omorit acer doT RusT, m'opte fiind, a Otrora
urmare sèvirsit si nu din nevoTe i primejdie ca sA scape viata, pen-
tru care pravilele intp8rAteseY la cartea 60 titlul 51, S.... poruncesce, cA,
cel ce de nevoTe va si.ivirsi ucidere sA se osindésch la surghiunire de anT 5,
drept aceea dar judecath pre amindoT acestia impreunh i cu a lor ... Cara
Man ea un pricinuitor de s'a luat ca arme din care s'el sì,'virsit cistte
a, se trimita la ocna in sorocul cel rinduit de pravilT, iar ceT-1-altT lude
sase ce n'ail avut arme si niel impotrivit, nu se invinovAtese, s5, se
slobòdà; iar hotArirea cea des'évirsità rèmilne a se face de chtre prea
Divan.-1812, Maja 24. (Cod. L.X.X11 fila 89).
Constantin Stolnicu, Constantin Medelnicerul, Constantin Calistrat *.b.trar
De la intdiul Divan fi Co»tilet.

Anaforaoa acésta a judeateT DepartamentuluT Criminalion tiind urrnA
tóre Pravilelor, o inaresce Divanul i poruncesce, ca prin dumnélul epis-
tatul armAsieT sA, se faca urmare intocmaT, adicä acei lude ti-el vinovatT,
ce in dos se arath", sà, se trimità la °s'inda ocneT in soroe de cincT anT, iar
ce1-1-alt1 lude s i. se slobódá--1812, Ilaiti 29. (Cod. LXXII, fila 91 verso).
Constantin Ghica, vit prezident, Constantin Samurcn Isaac Ralet, Barbu
VAchrescu, Ve! Vistier.
www.dacoromanica.ro
486 V. A. tnacHA
a se da celuT care Inséla si care da marturil mincinóse, acesta res-

punde, ca pedépsa lor este identica cu a plastografilor: surghiunul si con-
fiscarea avereI. Dar in obiceiurile tèrel a fost pana acum numaT surghiu-
nul (1).
Intaiul Divan si Comitet aproba parerea luT Nestor-de a se pedepsi in-
selatorul Hurmuz cu exilul la mònastirea Sinaia (2).
Anaforaoa Spcitarului.
In judetul Romanatilor se af15. un Iancul Jianu si un Scarlat Farcasanu,
asupra carora este mare banuiala ca metahirisesc fapta talharieT, dupa ur-
marile lor, avénd fies-care cato o céta de 6menT inarmatY, precum si la 19
a trecutuluT Aprilie, s'ail calcat un negutatoras de catre talharT in satul
Scaris6ra dinteacel judet, luandu-1 4ioa din biserica, pre care caznindul Fail
si omokit si polcovnicul za potera ailandu-se in judetul OltuluT timblator cu
polcovnicul si capitaniT aceluT judet pentru talhariT ce s'ati ivit acolo, ail luat
scire pentru calcarea aceluT negutator si indata trecénd in judetul Roma-
natilor, ail cercetat de acea intimplare si arkandu-1 chiar fratele omoritu-
luY, ca talharil aceia ati fost patru insl din émeniY numituluY Jianu, s'ail
dus dupa dinsiT si vrénd OA ridice pre toV aceT ce sunt doveditI intr'acest
fel de urmarl, ca sa-I trimita aicT, s'att impotrivit zapciul plaseT si n'ai.1 in-
gaduit a-I radica si fiind-ca acum se trimit volniciT spatarieT de a se aduce
mal sus numitil cu 6menil lor aicl spre cercetare, nu lipsiiil a arka BM-
vituluT Divan, ca sa nu se intimple a se mal impotrivi cine-vasT de acolo
la radicarea numitilor. 1812, Maitt 6. (Cod. LXXII, fila 38 v.).
Ve! Spatar.
(1) Mire sliivitul Divan.

Cu tke ca pentru acest fel de inselaciune pravila Inteadins la pravilele
politicescl nu se afla, iar pentru aceT ce seal adev6rul si nu 'I spun si cu
acest mijloc insala pre dregator si iati voe skl porunca, serie curat pravila
politicésca, ca uniT ca acestia sa se pedepsésca cu pedépsa plastografilor
si pedépsa acelora este: A se faca surgun, si avutul lor sa se ja pe séma
camareT impèratesa, iar dupa obiceiul pamintuluT numaI surgun s'aa facut
si dupa porunca nu lipsim a arka. 1812, Marte 6. (Cod. ['XXII, fila 8).
Nestor Caminar.
(2) De vreme ce porunca pravilelor este inteacesta-sT chip, precum se
arata printeacésta anafora a dumné-lor boerilor nomichi, de aceea porun-
cesce Divanul, dumi-tale epistatule al spatariel, ca pro acest Ora Gheorghe
Hurmuz, rAdicandu-se de aicT prin zapciti spataresc, sa-1 trimitT surgun la
miinastirea Sinaia din sud. Prahova, unde poruncesce Divanul cuviosiet
tale egumene de acolo, sa-1 tiT pre pirit cu Nina paza inAuntru mlinastirel
si PAM de al doilea porunca a DivanuluT BA nu fie slobod a esi de acolo,
www.dacoromanica.ro
Justifia in Moldova.
In Moldova nu gAsim prefacerT insemnate in organisatiuneajustitid, sub
administratiunea rus6scA dintre 1806-1812. Nu este a§a cu Basarabia. Aci,
la Chi§in6il, Ru§iI creeaza diverse autoritAtl administrative §i judecAtoresd
de naturà a arta, inc& inainte de 1812, intentiunea lor de a rusifica §i
de a pastra cel putin Basarabia.
Asa exist& in Basarabia, in lunie 1811 §i decT inainte de deslipirea el
de Moldova, un comitet, care Ora titulatura de «vremelnicescul comitet al obla-
stiet Basarabiel.» Atributele acestuT comitet stint in primul loo administrative.
Mal exist& tot in ChiOn65 §i CurtY judecAtoresa Una din ele se chiana
Departamentul al 2-lea. Un act procesual din 27 Iunie 1811, mentionez6. §i
despre un alt Departament qis intaiii. JudecAtoriT la aceste Departamente
sunt romiinT MoldovenT. Intre aceia este citat Sovetnicul Ba§otà, acel des-
pre care un jAluitor, Iancu KogAlniceanu, diem cu ironie, cA: se fälesce cd
scie Pravilele 0 obiceiurile acestui pcImint.
Din actul ce dam in notà, se vede ca primul Departament este o in-
stant& de felul primuluT Divan orT comitet din Ora românéscA, cAel jAlui-
torul Iancu KogAlnicénu serie: «cà numaI Departamentul intaiii in oblastia
acésta este poruncitorig qi implinitoritl, iar nu §i Departamentul al 2-lea, care
este nutria judecdtoresc.
Subordinarea Departamentuldf al 2-lea la comitet, o indicá. petitiunea luT
lancu KogAlnicénu prin votbele : «m6 infAti§ez inteacést& tânguit6re jalb&
la cinstitul comitet, rugAndu-m6 cu adânc& pleaciune, ca sl intre in cer-
cetare: cum a putut acéstA presutsvie (Departamentul al 2-lea) a 0.0 peste
pravilele §i legiuirile acestul p&mint, ce este el incredintat& §i. a m6 obi§-
dui, Mr& s&-mi Lc& cht de putin& intrebare ea o presutsvie judecdtoréscd? (1).
iar pentru acést& netrebnic& emee, de nu va voi b6rbatu-s65 s& o maI tie,
se poruncesce dumi-tale epistatule al pAhArnicieT, sA o trimetI §1 pre ea iar6.§I
cu mumbasir zapcill spAtAresc la schitul ViforAta, uncle se poruncesce eu-
vio0e1 tale starita de acolo, s& o tiI in bun& paz& §i fArà de al doilea po-
rune& a Divanulul sti. nu fie slobod& a ei de acolo. 1812, Martie 9.
Polcovnic Loghinov, Manolache Cretulescu, Isaac Ralet, Barbu V6,c'ärescu.
Ve! Vistier.
(1) lac& petitiunea luI I. Kog6.1niceanu
Ceitre cinstit vrentelnice,scul Cornil el din oblastia Basarabia, in 27 Iunie
1811, de la Iancu Kogcilniceanu.
Dumné-luT SArdarul Iordache ce este Sovetnic in presutsvia judee&to-
résc6. Departamentuluf al 2-lea impreun& cu dumné-lul Vasile Katiki, d6.nd
www.dacoromanica.ro
488 V. A. IIRECIIII
o DecT dupa asemenea, sciind nemarginita iubire de dreptate

a imp6ratesceT sale marirT §i sciind ca numaT Departamentul intdia in oblastia
acésta este poruncit6re §i implinit6re iar nu §i Departamentul al 2-lea,
care este numal judecdtoresc, mò infati§ez prin acésta, sirguit6re jaloba la
cinstitul comitet, rugiindu-iné cu aclamcä plecaciune, ca sa intre in cer-
cetare, cum ail putut acésta presutsvie a pa§i pravilele §i legiuirile acestuT
pamint ce este el incredinOta §i a mé obijdui Para A-mi faca cat de pu-
-tina, Intrebare, ca o presutsvie judecatordsca? i sa se intrebe §i pre dumné-luT
Sovetnic Ba§ota: ce interes l'ail silit ca sa, mé obijduiasca cu asemenea
nadpis iscalit numaT de dumné-luT, In vreme cand eil nu ceream alta de
ea numal lucrarea obiceiuluT parnintuluT §i dupa pravile sti, fiii pus la cale
pentru acésta protivnica lucrare a presutsvieT judecatorescT »
Acésta jaloba orl «npownde» este scrisa §i in rusesce LO in NO cu ro-
manesce.
Ceea ce era boerul Nestor in Muntenia, era Andronache DonicT in Mol

dova, ha ciliar §i maT mult de cat atat. Andronache DonicT este jurecon-
sultul cel maT celebru, la data acésta, de §i n'am putea spune, (Meä deja
legenda seda, ca Andronache DonicT :
Putea gasi §i in pilaf
De la vre-o lege paragraf (1).
Andronache Donicl va continua o insemnatä cariera §i sub domniile
reinfiintate dupa, pacea de la 1812 dintre TurcT §i Ru§T. A§a la 1817 11
gasim mare Vornic in Moldova.
jaloba la aceea§T presutsvie, unde se afla dumné-luT Serdar Iordache So-

vetnic, cu arétare, el ail sa iea de la mine 14.773 leT, acea presutsvie l'Ara
sa intre mal mult in cercetarea pricineT §i fitra O, mé intrebe §i pre mine,
dupa obiceiul acestuT pamint, orT prin scris cu povetet, sati prin intrebare
prin cuvinte in presutsvie, ce banT sunt ace§tia? §i de pe ce ? §i care este
pricina de m'é impotrivesc a nu-T plati? ce numaY duph, jaloba numitilor,
partinind Sovetnicul Serdarul Iordache, ají slobodit ocaz la politia de aicT,
ca sa mé apuce cu tarje §i numaT decat O, implirWsca, aceT banT de la
mine. De acésta lucrare dupa ce m'am insciintat, cu jalba. insu-mT m'am
infato§at la acea presutsvie, rugandu-m6 ca O. nu pä§asca presutsvia peste
pravile §i obiceiul pAmintuluT, ce sunt pentru asemenea pricinr, precum
mal pe larg cinstitul comitet se va pliroforisi din insA§T alaturata jalobä
ce infati§ez prin copie talmacita, §i in loe sa dobandesc indreptare mi s'a
dat jalobä cu nadpis in apoT, obijduindu-mé cu totul dumné-luT Sovetnicul
Balota, acel ce se fdlesce ca sci,e pravilele fi, obiceiurile acestut pdmint,
(1) Vom da portretul acestuT om de lege al MoldoveY, dupl tabelul in cubrí depus la
Academia Romang.
www.dacoromanica.ro
Familiile boerescT, carT plus-minus, sub administratiunea rusésch, ocuph

comitetele $i departamentele de justitie sunt: Ghica, Canta, Bal$, Sturdza
si Roset. Din cele de m'Ana a doua sunt mal numer6se $i meren schim-
bAt6re. Intre cele de mana a doua, din caush de schpArriciune, figurézA nume
de familiT vechT moldovenescT, ea: ThutesciT, UrechesciT, Crupenski, Dimh-
cheseil, CostAchesciT, etc. (1).
CAP. XXIII.
Firtance.
Studiul nostru asupra financelor tiSriT româneseT II reluftm de la reintér-

cerea in BucuresoT a domnuluT Constantin A. Ipsilante, adecä din luna
Decembre 1806.
Principalele AM continuä. a fi : oeritul, vinAriciul, dijrnaritul, fumhritul,
tuturaritul $i chminhritul; shrAritul nu dispare, ci din contrh; ocnele $i vh-
mile continuh a constitui un venit important al OreT. Duph ce incetézh
a fi veniturT ale Cor6neT, ele sunt numite veniturT ale casal imptYtytteset.
Ore-care adaos la veniturile vistierieT va proveni din bältile BrAilel, d'II:a
cucerirea acesteT cethtT $i din vhmile GiurgiuluT, BrhileT, etc.
IncerchrT de dhrT noue asupra spirtóselor vindute in cArciumile din tòtà
Ora $i crearea apaltulul cärtilor de joc, inch din timpul ocupatiuniT aceqtia a
Musealilor s'e."' fAcut. In 1812 s'ail impus o dare specialA asupra scutelni-
cilor $i poslusnicilor boeresel $i mönhstirescY.
In definitiv, starea visterier intre 1806-1812 a fost tot mal grea §i, pre-
cum vom vedea, in mal multe rindurT ail recurs la imprumutur1 cu grelo
dobanOT.
SA studiäm mal de aprepe documentele relative la fin-care dare.
Oerititl. Acésth dare primi adgogire sub pretext de a se plh'ti baniT Vi-
dinuluT, clind cu Pasvantoglu. ChTmAcamia, care tinu locul pänà la int6r-
cerea luT Const. A. Ipsilante din Decembre 1806, decretä, incloirea oerituluT
inch inaintea reintòrcereT Domnitorulut Acesta se grAbi sh confirme in-
doirea othrith de chimachmie, prin art.( deschise catre judete $i prin un
manifest catre térh. In anexe dAm cartea deschisä, prin care Constantin A.
Ipsilante aprobh perceperea indoituluT oerit justifiandu-I, ch va servi intru
(1) Iordache Urechiä. Logofaul, Alecu Urechih $i economul Vasite Urechih

maT apoT Protopop de frarlati, tatäl CluceruluT Alexandru, cu care la re-
gulamentul organic s'a inliintat tribunalul judechtoresc din Piatra-Némt,
sunt principaliT membri al familieT Urechia dinainte de 1821. Autorul acestel
opere e fiul CluceruluT Alexandru.
www.dacoromanica.ro
490 V. A. IIRECHIX
intimpinarea trebuintelor de hrana a impOratescilor ostirT, venite pentru

folosul si mantuirea tuturor (1).
Adaosul la oerit din 1806 s'a arendat deosebit. Acel adaos urca darea
de 6ie la banY 10 si ploconul dupa obiceiù pana la 10 o! Po banT 1 si de
la 10 in sus a banT 80 de nume. BarsaniT i utueniT ardelenT i altT su-
pentru vite marT, caT, bol, bivolT, platesc vdcdritul str'dinilor, adica de
vita mare, cate banT 33 si de vita mica, pe jumatate.
MoldoveniT carT veniati de-si pasceaa turmele in judetele Rimnicul-Sarat,
Buz65, Braila, etc., inca ere' datorT sa platésch oeritul, ca vacaritul strai-
nilor, dar cu mult mal ridicat, la 66 banT de vita mare, adica indoit ca
ArdeleniT.
Acésta dare o aflarn mentinuta pentru economiT MoldovenT si in 1812 (2)
Vitele LogorétuluT Bals sunt insa scutite de asemenea oerit. Lectorele nostru
scie deja, ca BAlsesciT erati ceT mal cu influenta boierT moldovenT pe tanga
MuscalT. De acésta inriurire se folosesc, se vede, i pe tanga guvernul
muntenesc (3).
Oieritul (respective vachritul strainilor) era urmat adesea de cercatura

oierituluT, care (ladea mal tot-d'a-una ocasiune de noue abusurT (4).
Pe anul 1807, oeritul se vinde asemenea cu indoiald, de la 10 banT,

oeritul ajunge 20 banT de ene si se indoiesce i ploconul, una, cate 2 banT
In loe de 1 de éfie si respective cate 80 banT, de la 10 oT in sus de nume.
Ve41 actul la anexe.

Totu§I in 1809, Octombre 30, comitetul (Divanul I), vOclénd cA oeriT
Moldoveni refuza a plati oeritul, sub cuvint platit in Moldova, ota-
rise sa nu mal fie obligatT la o noua plata de oerit in Muntenia pe cat
timp aù' rdecto de asemenea plata. (Cod. LX1V, fila 6.)
Comitetul serie Ispravnicitor de Rimnicul-Sarat sa oblige pre oieriT mol-
dovenT din acel judet sa-1 platésca oieritul, atara de oile dumné luT Logo-
fkuluT Bals, care al a fi nesupOrate de oierit, dup. coprinderea porunceT
DivanuluT, ce vi s'a tramis. Cod. LXIV, fila 69 verso.)
16 Constantin Alexandru lpsilante Voevod i gpd. Cinsiit i credincios
boerule al Domniel Mele dumné-ta Vel Vistier Constantin Filipescu, tirad-
ca slujba oerituluT de cand aù inceput a se cauta i pana acum, suntem
incredintatT ca aù luat sfarsit, i s'el facut taxilul banilor, drept aceea po-
runcim, ca numaT decat O, se serie pe darä taxildarilor acesteT slujbe,
sti se sc6le si fara de zabava sa vie aicT cu totif baniT spre a-sT incheia
socotelele, atat cu gazda HuzmetuluT, cat i cu visteria, cA dupa aceea avem
a trimite Domnia Mea émenT credinciosT al nostri ca sa caute cercatura
acestuT Huzmet al oerituluT.-1807, Ghenarie 3. (Cod. LIV, fila 10 verso).
www.dacoromanica.ro
ISTORIL ROMINILOR 491
De bunA sémA cA indoiala nurn6rAtére1 se face la 16 parale de turmA §i

la 8 parale de r'éva§ de tot numele.
Cele-I alte conditiunT séü ponturT, cu care e arendat oeritul pe 1807, se
pot vedea in documentul ce dAm in anexe (1).
Ponturile oerituluT pe 1808 sunt cu putin schimbate de acele din 1807.
In anul acesta suditil BArsanT ca §i pAminteniT, afarA de Mitropolie, 3
episcopiT, mönästirile marl, metécele lor, Veliil boerT, de la Vel Ban, la
Ve! Clucer de arie, jupanesele vèduve de acesta§T rang §i ceT cu hris6-
vele domneseT, ail a plAti oeritul de die po bani 4ece ploconul duptt
0nä la dece Po banT unul §i de la 10 oT in sus, Po banT 80 de nume.
BArsaniT i tutuenil ardelenT §i altT suditT, ce vor avea vite marl in térA,
cal, boT, vacT §i bivolT sa plAtéscA vAcAritul strAinilor, adicA de vita mare
ate banT 33 §i de vita mica pe jum(Itate, dar nu §i pentru suggtorT; nu-
mal tunOT §i mAnzatiT se socotesc vitA micä i pentru ace§tia se plAtesce
vAcAritul pe jumétate. CeT din Moldova séil din Ora turcéscA vor plAti de
vitA °Ate banY 66, dupA
Pentru caprele ce at) strins negutAtoriT zalhanalagiT nu vor plAti pe cele
ce le vor tAia, panA in dioa de Sf. Dumitru, lar de aci inainte vor plAti
oeritul ca téraniT, dupA vechiul
Cele-l-alte conditiunT privesc obligAmintul proprietarilor de vite de a nu
le ascunde §i oprirea abusurilor din partea perceptorilor (2).
DAm in anexe ponturile de indoialA a oeritului pe 1808, indoialli ce s'a
otArit numaT in primA-véra anuluT 1809, adich dupA ce pe 1808 se perce-
puse un rind de oerit.
In Cod. LVII (arch. statulul) fila 36, se conserva minuta ponturilor oe-
rituluT pe 1809 (3). Nu mal incArcAm volumul nostru §i cu aceste ponturl
putin diferind de cele pe aniT anteriorT. Odatä promulgatA, indoiala oeri-
tuluT, va continua §i pe 1810, 1811, 1812. Asemenea cercdtura nu va lipsi
de a veni sA agraveze abusurile
Ponturile oeritulul pe 1810, oeritul de primA-vérA, adioä indoiala, sunt
promulgate in 12 A prilie 1810 (Cod. LVII, fila 67 verso) §i tot cu indica-
tiunea: «oeritul indoit pentru implinirea grabnicelor trebuintl ale o§tireT.»
Cu referinta la «ocritul indoit» dAm in anexe, la acest capitol, urmAt6-
relor acte :
VeilI anexele.
Cod. LXVI, fila 46 verso.
Ponturile slujbeT oerituluT pe lét. 1809, Sept. 24, oerit indoit pentru
«ajutor la Implinirea grabnicilor trcbuinfe ccrerile osta$esci cc ni se fac.» (Cod.
LT/11, fila 36).
www.dacoromanica.ro
492 V. A. IIRECHIÀ
Anexa 6 fi 7 din Aprilie 1811, (IA ponturile de vindare a oerituluT pe

acest an, cu 300.000 si apoI din 20 Iulie 1811 am pitacul DivanuluT dire
vAtasil de plaill cu instructiunT relative la catagrafiarea oilor si vitelor cio-
banilor ardelenT, earl ineep a se pogori din muntI si merg la MIN pe la
judetele sudice ale tdriT. Se va percepe de die banT 10 si poclon de la
una Oa la dece Po &ma unul, iar de la 10 in sus banl 80 si de num6-
rAt6re parale 4 si pentru reval parale 8, cum si vdcdritul strAinilor de 33
banT de la vita mare si pe juratate de la cea micá.
Pe 1811 Vornieul Manu este cumpè'rAtor arel oerituluT in t6t5., téra. Cu
acesta se ordonA vAtasilor sA se corespondariséscd.
Anexa 8 e Pitacul DivanuluT din August 1811 cátre IspravnieT, andu-le
instructiunl noue pentru perceperea neabusivA a oeritulut a vticArituluT de
la suditY si musafiri.
Anexa 9, ne aratA cA Vornicul Manu a eedat intreprinderea oerituluT, ce
cumparase la cochit veachi, cAtre Vistierul Moscu, in Septembre 1811.
Anexa 10 fi 11 aratA impotrivirea eolonizatilor sérbl si bulgarT de a plAti
oieritul si maT ales fu 'oiala. Intaiul Divan intervine la autoritAtile superidre
ruseseT, GA. aceT veneticT sá fie obligatI a impArti cu tdranul román greu-
tAtile te'riT.
Anexa 12, a eunoseintA despre cAutarea slujbeT oerituluT pe 1812, avénd
a se percepe We parale 17 de die si de caprA.
In 1812 Alm seutite de oierit oile si eaprele sehituluT Ciolanu (1).
Asemenea se scutese oile pandurdor din 4 judete, de peste Olt, ce se allá
In slujba imp6r ate'sed. Oile Sérbilor si Bulgarilor ineA se scutesc in 1812.
Cu referintA la darea oierituluT avem That de adus doug seriT de acte.
Prima ne aratA, cA, Ind, din 1807 cumpárátoriT oierituluT et creat multe
dificultAtT vistierieT si ail reclamat despAgubirT diverse. Deja in 1807 in-
treprinatoriT oerituluT se lép&lA de intreprindere. Domnitorul trimite re
clamatiunea in cercetarea DivanuluT si hotAresee ca acdsta sA facA soco-
téla oerituluT. Divanul la 8 Aprilie 1807, raportézA Domnitorulul resulta-
tul eercetAriT (2).
Asupra acestul raport al DivanuluT, Constantin A. lpsilante gAsesce cu
cate de a supune pre cumpdrAtoriT taxildarT si slujbasiT lor la jurAmint in
Mitropolie, cil n'ad primit mal mult niel un ban peste cuprinderea pon-
turilor vinariT. Domnitorul pretindea, cA cu catahrisis, adecA cu abusurT,
ail prelevat destuT banT, ca sA nu mal cérá despágubire (3).
Ve4I anexa.
Vag anexa 14.
Ve41 anexa 15.
www.dacoromanica.ro
ReclamOunea acésta a cumpèratorilor dariT oierittiluT nu se termina ca

resolukiunea Domnitorului, de mal sus. El gasesc mijlocul, sa intereseze pre
generaliT muscalT si de sigur si pre uniT din boeriT DivanuluT i procesal
lor revine, generalul Serghie Lascarov intervenind la Divan pentru indes-
tularea lor. Divanul, la 20 Noembrie 1807, féspunde luT Lascarov, prin ra-
portal ce dam in nota i prin care implicit recunósce dreptatea reclama-
tiuniT cumpkatorilor oerituluT, decht pentru indestularea lor nu gasesce
alt mijloc t'ara numaY sa se percéph si pe urmatorul an indoiala arel, ca
asa O. se p6ta plati 251.893 lel reclamatT de intreprindkorT. Ba inca Di-
vanul mal adaoge, ca, pentru cusur, adica pentru restul ce ar mal fi de
plata «vom face apoT deosebita chibzuire, de unde sil. se platésca, !Ara de
a se supèra locuitori1 (1).
In 1810 se intimpla iarasT reclamatiunl din partea intreprind'étorilor oe-

rituluT. De asta. data Divanul recunelsce, ca. intreprinptoriT aù dreptate, ea
li casunat pagube din causa suditilor, carT nu li ah platit la timp dare,
asa dar ca sa-1 impace, hotarasce prelungirea dreptuluT de percepere inca
pentru cate-va lunT pentru acesa intreprinptorl (2).
A doua serie de acte se refera la abusurile ocasionate de taxildarT, adica
de perceptoril dariT oerituluT.
Se fac, ca dupd obiceik multe abusuri de taxildarT. Se rinduesc agent.T,
cae in fie-care judet sa cerceteze asemenea abusurT la oerit i la vinari-
cih (3), dar de sigur se da cu acésta numaT ocasiune nouà de abusurT.
Asemenea abusurT ati dat loc la repetite cercetarT, precum se pelte vedea
din anexa.
Anexa 18 este o proclamatiune catre locuitoriT dajnicl din tena téra prin
Ve41 anexa.
\T« anexa.anexa.
De la intdiul Divan si Comitet.

Se orinduesce om intr'adins de fle-care judq, ea sA cerceteze abusurile
slujbasilor si a taxildarilor vinaricerT, carT aú napastuit pre locuitorT, lufin-
du:le mal mult (leca cuprinderea ponturilor, adivA luhnd de la oile pamin-
tenilor de 6ie mal mult clec:a 20 de bani i indoite plocemele, de una phna
la 10, plocon 2 banT de 6ie, iar de la 10 in sus, orT cata suma de oT, fiesce-
care staphn nu are sa dea plocon maT mare decht un taler i banT 40 de
nume si de numtiratóre atto 8 parale de turma si de rayas de tot numele
cate 4 parale.
VinariceriI sa. nu iea mal mult decht chte 4 parale de vadra si cate 4 parale
de crama. si 2 parale pentru rayas (Cod. LV I, fila 90.)
Fara data, dar este din Noembre 1808.
www.dacoromanica.ro
494 V. A. TJRECHIX
care li se spune inca ()data, ca a plati oerit cleat 17 parale de 6ie §i

de capra, i de miel §i de ied §i cate douò parale pen tru rävcq, de nume, iar
ploc6nele §i paralele de num6rAtcíre aù lipsit, ca nu ail a maï plAti, niel
pentru vite miirte seati pentru pe!.
Prin anexa 19 este insArcinat Logofitelul Costache, sa cerceteze abusu-
rile taxildarilor oerituluT §i sA restitue locuitorilor totT baniT ce ace§tia vor
fi luat mal mult. Divanul mustra energic pre Ispravnicul de Prahova, ca a
impedecat pre mumba§irul trimis in cercetarea abusurilor, de a-§T face da-
toria. «OH te-aT intovara§it la jafurT cu slujba§iI?» intrébA Divanul pre acest
Ispravnic.
Cerec'aura, care se dedea in intreprindere ca §i insA§T darea, am v'édut
c6. §i ea era un nog mijloc de abusurT. DAm in anexele treT acte relative la
ceraturel.
CercAtura din 1809 avea sa se. faca numaT panA la 10 Martiè, anul urmator.
Anexa 20 constitue cercAtura pe anul 1809. Anexa 21 amintesce cerca-
tura pe 1810 in anumite judete:
Anexa 22 se ocupA de cercAtura anuluT 1812.
Din 1810 dam dou'e" acte cu referintä la oeritul MoldoveT, din 21 Aprilie
1810, pomenind de dificultAtile percepereI vacarituluT (respective a oeritulul)
de la suditT.; §i altul reguland la ce dare ati a fi supu§I ciobanil moldovenT
earl tree cu turmele in Muntenia. (1)
0 dare nu maT putin importanta decat oeritul a fost vina-
riciul. i acesta, din causa greutAtilor invasiuniT, a fost indoit. Vinariciul
se percepea tórnna pasna la 15 Februarie anul urmator. Abusiv insa taxildariT,
continual a percepe acéstA dare §i maT tardiii (2).
Ca §i oeritul, vinariciul a fost indoit. Cel putin, in 1806 s'a adaus douti
parale la vadrA peste 5 banT, obicTnuitul vinarieiti. La 29 Decembre 1806,
Constantin A. Ipsilante, promulgA asemenea adaos. Deja la 1801, August 7,
Divanul propusese luT Const. A. Ipsilante adaosul la vinariciii 'Ana la 9 banT
de TadrA din 5 cat era. Pe la 1801 Domnitorul legitimasa asemenea adaos pe
nevoile aduse t'ériT de Pasvantoglu. Acum se legitima pe nevoile intreti-
neriT o§tiriT rusescT. DArn in anexa 26 documentul din 29 Decembre 1806,
din care se vede, ca locuitoriT nu se supuneati a plAti adaosul la vinäri-
°M. Domnitorul ordona Ispravnicilor, sA explice locuitorilor motivele acestuT
adaos, ba chiar direct printr'o proclamatiune de el data, Domnitorul explica
locuitorilor §i se silesce a legitima adaosul (3).
La 4 lanuarie 1807 Domnitorul ordonA Ispravnicilor:
Vall anexa 23.
Ve41 anexa 24 ai 25).
Ve41 anexa 27.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA RombaLos 495
16 Constantin Alexandru lpsilante Voevod, dorm?, amindorora farilor

Moldovii si Valachiei.Dumné-v6stra Ispravnicilor ot sud... sAnAtate, cu t6te
ca inteaceste dile vi s'ail trimes poruncile DomnieT-mele pentru oerit i vi-
nàriciù ca sA datt mAnA de ajutor i sA fitT silitorT pentru implinirea
banilor, i baniT sA-T trimetetT la Domnésca n6strA visterie, dar si acum
isn6vA v6 poruncim, ca impreunA cu taxildariT ceT orinduitl, sil cAutatT aceste
slujbe, fAckid tot felul de silinte i (land tot cuviinciosul ajutor slujbasilor
pentru implinirea banilor, pe call adicA i ceT ce vor fi strinsl pe la ta-
xildarT i ceT ce se vor fi aflAnd pe la slujbasT i eel ce vor fi a se maT
stringe, implinindu I OA de zhbavA pro toV deplinT sA-T trimetT drept aicT
la Visteria DomieT Mele si pe Fang& acésta sil teorisiff i socotelele slujba-
silor, cu luare aminte, ca nu care cum-vasT BA se fi fAcut de cAtre dinsiT
vre-un catahrisis la cAutatul a cestor slujbe i 1.4T sAnAtosT. 1807, Ian uarie 4(1).
Om6surA maT gravA iea CAimAcAmia rëmasA dupA din nog' esirea din
Bucurescl a luT C. Ipsilante. La 18 Septembre, 1807, CAimAcAmia dice, cA,
«din luminata poruncA I. Sale (Ipsilant) flind-cA nu se pot ajunge din huz-
meturile domnescT.... s'a amestecat i muele mönAstirescT ale spitalelor
schiturilor si bisericilor, ce le aS prin hris6ve domnescT. Se jaS dar de la
aceste vinAriciul din diversele pop6re, dacA nu tot, cel pOn in o bunA
parte (2).
CumpèrAtorul vinAriciuluT din Oa téra romAnéscA pe anal 1807 a fost
Vornicul Mihail Manu. Acesta a sub-arendat intreprinderea. AS urmat
apoT proces intre sub-arendatorT cu Mihail Manu, proces in care a in-
tervenit ci Divanul Orel românescY, care a supus la jur'Amint, prin carte
de blAstem, pre sub arendatoriT, earl pretindeail cA n'ati putut percepe ada-
osul de 2 parale la vadrA (3).
La multe abusurT dedea loe de-apururea perceperea vinAriciulul. In anexele
31, 32 si 33, dAm acte constatAnd asemenea abusurT. Nu numal taxidlaril
abuse' si jAfuiail, sub pretext de percepere de vinAriciù, ci adese siînciT
cazaciT, ori slujitoriT dap pe lAngA vinAricerT in ajutor la percepere (4).
La 1808 vinAriciul este de 6 banT de vadrA, cu acéstA hotArire:

«Ca sil lipséscA cu totul acea incArcAturA din 10 una, orT la 10 douè ce
se fAcea in anul trecut; slujbasiT sil nu dea r6vase órbe la plata vinAri-
ciuluT, orT a zAticni slobodirea vinurilor cu cererea de deosebitA platA
ca nume de avaet pentru slobodenie.-24 August, 1808 (5).
(11 Cod. LIV, fila 42 verso.

Anexa 22.
Vedl anexele 29 si 30.
Vedl anexele 31, 32 si 33.
Cod. LVI, fila 27 verso.
www.dacoromanica.ro
496 Y. A. IIRECHIÀ
La Cocha vechY ari luat acest vinariciù tot biv Ve! Vornic Mihalache Manu.
La 1809, nu se lace niel o scadere la dare si se (lag poruncl catre Is-
pravnici) din judete pentru a da mana de ajutor vinaricerilor, taxildarilor
si slujbasilor la cautatul slujbeI si la implinirea banilor, insà dupa pon-
turile Divanulut «ea O. nu se intimple din pricina neajutorultil d-v6stra
vre-un kecler §i paguba si insisT D-v6stra vet) fi rèspunr,létorT, flind-ca
slujba vinarieiuluT este husmet al VistierieY. 1809.August 27 (1).
ReclamatiunT destule contra purtare) taxildarilnr si slujbasilor vinaricerY.
Una din supërarile ce se faceail vierilor era de a nu le mësura vinul in-
data pana ce nu se ()Watt sa faca cate vre-o «prosfora» vre-o mituire, cä
doar le vor mèsura butile sa-1 póta:vinde, oil pune in pivnite (Anexa 31).
Dam in note diverse acte relative la cereetarile abusurilor taxilda-
rilor si unele instructiunI interesand perceperea, (anexele 35, 36, 37, 38).
Una din ele e relativa la pogonaritul la care vor fi supusY Moldoveni) din
Fogaril, carY ail vil in judetul Ramnicul Sarat (Anexa 39).
Sub anexele 40, dam acte mentionand despre diverse abusurY facute de
vinaricerl si unele cercetarY urmate (NO anexele 40).
In 1811 Noembrie, Divanul reclama la generalul Comino contra ofice-
ruluI muscal din judetul Ramnicul-Sarat, ea acesta invita pre proprietarif
de vineturY, sa nu se supuna la plata de vinariciti si mal bine sa-sY para-
sésch viile.
Divanul a fost dat ordin, ca vecini) sa culéga viile parasite si din pro-
dusul cules O, se indestuleze vinariceriY, iar vinul r6mas sa stea sub in-
grijirea Ispravnicilor (!!). Divanul cere luY Comino sa ordono oficerilor rus)
de judete, sa nu se arate de aeum inainte cu impotrivire pruneilor Divanulut
ci cand li se va parea vre-una ca nu este cu orinduialä, sa insciinteze
Excelente) Tale si Exc. Ta gasind huna acea parere a dumné-lor va po-
runci DivanuluT cele ce vor fi de cuviinta.-1811, Noembrie 9 (2).
Ispravnicul Niculescu de la Ramnicul-Sa'rat era insa inteles cu vi-
naricerit Acestia il cumpèrasera cu 3000 talen) rusfet si IspravniciT daduse
cump6ratorilor vinariciulta dreptul de a jafui pre proprietariY de vit Di-
vanul a aflat despre acésta si, in 10 Martie 1812, a trimis un mum-basir
sa implinésca ceY 3.000 de le) de la Ispravnic, sa-1 aduca la visterie, si de
se va impotrivi Ispravnicul sa-1 aduca si pe el (3).
Vinariciul producea sume importante pentru visterie. Logoletia cea mare
(I) Cod. LVI, fila 79.

Cod. LXVI, fila 153.
Cod. LXIV, fila 26.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROBLANII,OR 497
a obiceiurilor avea dreptul la un havaet din slujba vinariciuluT. In 1811

Novembre logofiflul cel mare al obiceiurilor reclamä. analogia de havaet i din
adaosul facut de douè parale la vadra. La 12 Noembre Divanul respinge
acésta pretentiune, Oicénd cä marele Logora de obiceiurT are a primi ha-
vaet cate 2 talen l 75 banT de punga, insa nu din baniT visterieT, ci preste
acesti banl. lar in vremea obladuirel de acum, a luat marele Logorét nu-
mal la cele doug parale de vadra iar nu la 10, cad adaosul este pentru
ajutorul ostirilor impèratescI. (Vedi anexa 65).
*i in 1811 sa iea tot indoit vinariciul (1).
A treia dare importanta in folosul visterieT este dijmaritul i cerchtura

luT. Acésta dare consta din perceperea unul imposit pe stupT si pe porcI.
Se platea cate 8 parale de bucata, ins& dou6 parale din aceste 8 se con-
sidera5 ca plata «reivaplul» adica a recepiseT de plata. Cu timpul insa se
adaosera paralele cu pricind de ciuruc fi plocon gi parale de numercItáre.»
Mult abus se facea cu perceperea acesteT darT i numer6se ere."' recla-
matiunile ce Divanul primea din tóta, téra.
Asa la 1807 August caimacamia àriÏ românescl trimite circulara catre
totT IspravniciT, sa impedice abusurile acsizari/or. (2).
La 20 Iunie 1808, intaiul Divan hotari se nu so mal iea ca dijmärit de
cat cele 8 parale de stup orT de porc i ca darea sa se preleve numaY
Volnicie vinaricerilor pe anul acesta cu lét. 1811, August in taleni

850.000.
De la MO iul Divan qi Coinitel al Principatului Valaltii.

Vinlarea vinariciului pe acest an cu Mt. 1811, pentru grelele cheltuelT
ce are vistieria a intimpina cele trebuinci6se ale prea puternicelor imp6-
ratescI ostirT, gasit cu cale a se lua vinariciul ca si in anul trecut, de
vadra Po parale qlece de la dajnicT, i cate douò parale de eévas de nume,
iar privileghiatil i pancluriT din patru judete ot preste Olt, ce se afla in
slujba impèratésca, sa, nu se supere, iar paralele de cram& i altele cum si
incarcaturile, orT la vedre sail la banT, cu totul sa. lipsésca, cum si muele
mönastirescT iarasI aà sa se pazésca, pazindu-se intru tótä coprinderea pon-
turile ce la vale se orinduesce; asijderea at sa platésca vinariciri si totT
suditil ce vin aicT in Ora, Cu acest mijloc aù cumpèrat dumné-lul biv
Vel Serdarul Costache Stefanescu de la kokivekT vinariciul din telta
Ora. dat dar acésta carte a DivanuluT ce orin-
duit de boerul cumpèrlitor taxildar la sud carele sa aiba volnicie
a orindui slujbasT in Vote pop6rele acestul judet, sA caute venitul alujbel
Cu urmarea ponturilor ce se arata mal jos. (Vep ponturile 'in anexe).
Vecp anexa 66.
V. A. Urechz4.Istoria &maxitar. 82
www.dacoromanica.ro
498 V. A. EIRECHI
pan& la 10 Septembre al anuluT. Cele 1-alte «ponturl» orT conditiunY se pot

vedea in actul din anexe.
Cod. XXVII, fila 28 verso, cuprinde ponturile, &lid, conditiunile intre
prinderiT dijmhritulul. Pro acest an §i pro anul urrnAtor §i dijmhritul sh
percepe cu adaos, tot in interesul IntretineriT o§tirilor rusescY.
Importanta dijmAritului din 1809 se vede de acolo, ca Vornicul Radu Go-
lescu l'ati cumpèrat, oferind statuluT 289.000 talen. Venitul dijrnhrituluT ca
i al vinhriciuluI ail servit, in 1810, pentru plata unor imprumuturl fAcute
de visterie (Anexa 68, 69.)
Perceperea acestul venit s'a intins duph cucerirea Brhi10 §i a GiurgiuluY
§i la acele NO', dar cu anevoie se putea face acésth percepere pe acolo, din
causa oficerilor muscalY, earl puneail pedich taxildarilor dijmArituluY, ca FA
beneficieze din0 de óre-carl sume de banY de la proprietaril de pore §i
stupI (1).
Vindarea cerchtureY dijrnarituluY pe 1810, se face pe termen fix, pana
la 27 Octombre, 1810 (2).
In dioa de 1 Maiii 1811 se public& arendarea venituluT dijmarituluT, prin
urmatórea circularh:
De la intdiul Divan $i Comitet al Principatului Valahiei. Cinstite
dumn6-ta Vel Aga, fiind-ca slujba dijmArituluI din tótä téra este a se da
In vindare, al chruia soroc este col d'intala la dece ale acestel lunI, cel de
al doilea la cindf-spre-dece §i cel de pe urmh la 20, poruncesce Divanul
sh publicarisescY acésta la totT de ob§te, ca verY-cine va fi mu§teria sh vie
la Divan la numitele sor6ce, uncle este a se face vindarea, §i de urmarea
poruncel, sh aibh Divanul rèspunsul dumi-tale in scris.-1811, Maia 1. (3)
Radu Golescu, Isaac Ralet, Vornicul Manu, Vel Logof6t.
Continua diverse alte slujbe mal putin producgtóre §i unele mal mult
De la intdiul Divan. Cinstite dumn6-ta Vol Sphtar, fiind-ca la 15 ale

acesteI lunI este sh se faca intaia strigare a veniturilor din inutul Brhilel
§i a slujbel dijmhritulul din tóth Valahia mare qi cea mica §i la 20 de dile
este sh fie a doua strigare, cum §i la 25 a treia strigare, °and este sh se
dea sllr§itul, sh aibT dar a face publich la top de ob§te: cine vor fl mu§-
teriT spre a se afla la Divan in numitele orinduitele soróce, unde este sh
se fach strighrile i vindarea.-1811 Maiil 13. (Cod. LXT7 fila 82 verveso)
Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihail Manu, Vel Vistier.
Asemenea pitac s'a fAcut §i la Vel Aga.
Asemenea pitac s'ail facut §i la starostea de neguthtorT.
Vedf Cod. LVII, fila 731.
Cod. LXV, fila 54 verso.
www.dacoromanica.ro
ISTORIll ROM ANILOR 499
considerate ca havaeturT. Asa continua tutunliritul, (ve0 pe 1810 pontu-

rile de la 25 Iulie Cod. L Vil, fila 69 verso) i pogonäritul streinilor. Acesta
s'a mal scOut in 1809. (Cod. LIM', fila 70 verso.)
Licitarea dijmArituluT pe anul 1811 se face impreunA cu licitarea tutu-
nArituluT i pogonArituluT strAinilor. DAm in anexe conditiunile acesteT
arendArT. PogonAritul strAinilor era de 4 talen T 16 pa.rale de pogon. De tu-
tunArit avea sä se percépA de stinjen de culturA de tutun cAte parale 10.
Vornicul Iordache S15.tinénu a dat prepil cel mal bun pentru aceste bi-
rurT in sumA de 311.000 de leT (1).
Cump'érAtorul venituluT dijmArituluT intimpinA dificultAV cu perceperea
venituluT din partea colonistilor BulgarT si SérbT si de la Millie BrAileT.
Vornicul SlAtineanu reclamA la Divan (2).
DijmAritul judetelor oltene nu s'a putut dala licitare. Divanul a in-
sArcinat cu cAutarea in regie a acestuT Iinut, pre intaiul ocarmuitor al Di-
vanuluT Craiovean. Si acesta intimpinA dificultAV in percepere din causa
Sérbilor i Bulgarilor (3).
Intre cele-l-alte veniturT orT «slujbe» ale VisterieT sunt, dupA reincorpo-
rarea BrAileT si a GiurgiuluT la téra muntenésch: taxa béuturilor spirtóse
arenda dupá bAltile cu pescY. (Pep anexele.)
Fumeiritul inch continua a se preleva. FumAritul de Tirgoviste era venit
al mönAstireT i spitaluluT Panteleimon.
Perceperea fumArituluT intimpinA, cum in notA se vede, greutAtT. SuditiT
ha i Sérbi! i BulgariT nu se supun a-I plAti. Din 1812 avem acte consta-
tand asemenea dificultAtT (4).
Ve41 anexele 69, 70 qi 71.

Ve41 Anexa 72 qi 73.
Vecji anexa 74.
Vecli anexa 78.
Carte ceare lspravnicil Dâmbovifel.

dumné-lul Stolnicul Constantin Predescu, epitropul spitalelor
ot m5nAstirea Panteleimon, a fAcut arètare DivanuluT, cum cA orinduitul
eel are a stringe fumAritul din ora§ul TargovisteT, care este milA a spita-
luluT, prin hrisóve domnescY, nu p6te a lua si a stringe acel fumArit, dui:4
cuprinderea cArtilor DivanuluT, ce are la mank cAcT unii din ceY ce ail car-
ciume i prAvAlii marT nu vor sA plAtéscA dup. ponturI, inthia mana, ce
-vor sá le facA pe cele de frunte a 2-a man& i cele de a doua mA.nä sA le
facA a 3-a manA.; alti1 cu pricinä cA sunt suditT, iagsT nu se supun a plAti;
altiT vor sA plAtéscä pe lunA, cerénd ca prin ajutorul stApaniriT sä i se facA
implinire dupá ponturT, ca sA nu pAgubéscä spitalul de dreptul sètl. Pentru
www.dacoromanica.ro
500 V. A. IIRECHIÀ
.Apaltul edrtilor de joe, introdus dupa pilda Moldovel, este cercat l'ara mare
succes in Muntenia. Evreul care lua in 1810 acest apalt, renunta, la el in
Iunie 1810 (1).
Lipsa simtita de banT in Visterie impinge pre Divan, in 1812 Martie, sa
arunce un bir deosebit pre scutelnicT si poslusniciT mönristirescT si boerescI,
vestindu-le acésta cu urmätorul act:
De la Divan.Vouè tuturor scutelnicilor si poslusnicilor din sud.......
mönastirescY si boerescI, sanatate v6 poftim ; duph acésta v6 facem in scire,
ca pentru o trebuintä ce este a se implini, s'a gasa cu cale ca sa datl si
vol un ajutor, adica scutelnicul cate talerl 3, iar poslusnicul cate talerT 2.
Ci dar vestinduvi-se porunca acésta. de catre acest intriadins orinduit de la
Divan, s'a avetT a räspunde acestY banT, iar de vetT vedea, ca orT zapciiT de
plasä, séti altT slujbasT v5 cer mal mult si v6 fac vre-o sila a vstS lua mal
mult, peste ceea ce am 'lis mal sus, numal decat O. v6 sculatl cate unul
doT din fie-care sat, vechilT si din partea celor-l-alt1 scutelnicT i poslusnicl
O, venip aicT drept la Divan, ca sa ar'e'tatT prin jaiba cap banT v'aii luat
mal mult ? de la catT scutelnicT si poslusnicT pe anume? si cine este zap-
ciul acela care v'atl luat mar mult? ca nu numaT sa-I punem a v6 int6rce
aceT banY inapoT, ci inca sal pedepsim si sa-T lipsim din slujba..5i pentru
ca sä, se incredinteze Divanul cà vi s'a cetit si atI auqit acésta porunca, sa
se iscalésca IntrInsa preotul si parcalabul din fie-care sat, si fitT sanatosT.
1812, Martie 24 (2).
A maT incercat Divanul I in 1810 sà asegle o dare pe spirtu6se. Déca
studiile incepute cu scopul stabilireT acesteT dar! n'el isbutit, se explica lu-
crul prin acea imprejurare, &A nu convenia boerilor sa se puna dare pe carciume,
ale lor fiind carciumele prin sate, ba pana si prin argurile si locurT de
balciurT mönastirescI si boerescT.
Catagrafia de carciume din t6ta Ora, intreprinsa cu mult zel de primul
Divan, nu isbuti la nimica (3).
*
care Divanul poruncesce dumn6-vòstra, sa orinduitY un mumbasir harnic,

ca dupa cuprinderea ponturilor DivanuluT sa faca implinire de la fiesce-care
de acest fumarit si de la suditiT ce %in pravalii cu chirii, sà implinésca
fumaritul de la insiT stapaniT praväliilor, iar de la suclitiY ce se vor arèta
stapard si pe pravaliT, sa implinitT de la cel ce se va afla in pravalie, cacl
fumaritul acesta este dat6re pravalia a-1 da; asa urmand 8à implinitl ne-
gresit dreptul spitaluluT, ea sa nu se pagubésca, sal flind vre-o alta pricina
sh insciintatT DivanuluT.-1810, Octombre 20. (Cod. LVI, fila 105.)
Vedi Cod. LXIII, fila 70.
Cod. LXV, fila 158.
Vedi anexa 80 ca model de pitae de eatagrafie.
www.dacoromanica.ro
O adaogire de venit al VisterieT sperara un moment boeriT divanitT din

ancheta numita la caderea VistieruluT Dinu Filipescu i inlocuirea guver-
nuluT luT cu acel al lul Varlaam. Adev6rat ca, sub primele amenintarT ale
comisiunil de ancheta, aù propus chiar fostiT DivanitT al luT Filipescu sa
dea de la insesT, tara alta ancheta, 200.000 leY in Visterie. °data ajunsT la putere
insusT Varlaam ezitä de a maT urmari energic pro rivalul s66 si par-
tizaniT lui, simtind ea prea se angajasa, cánd, propunénd ancheta, promitea O. se
sc6ta de la jafuitorT sume colosale. De aceea, in 22 Martie 1810, Varlaam
colegiT luT de Divan, se decid a primi propunerile celor urmaritT i decT
luT generalul Crasno MilosevicT eT cer autorizare, sa, inceteze ancheta si sa
primésca Visteria ceT 200.000 leT oferitT. . Motivele pe carT acum Varlaam
ajunge la acésta concesiune, le putea de sigur avea in vedere i cand a
cerut ComiSiunea de ancheta.. ... dar <aovara mutantur.» i schimbat era
acum i Varlaam.
laca, in ce mod primul Divan legitiméza noua sa propunere catre Mi-
losevicT.
Catre Generan' Crasno Milosevici.
Invederat lucru este nadejdea, ce ar fi putut s'a alba Divanul de la cer-

cetatórea comisie, ce s'a alcatuit a se face prin tótá éra, spre intimpi-
narea curg6t6relor trebuinte i spre ajutorul vistierieT la a sa prI5sta stare
intru care se afta acum, i acel ajutor tusa cand nu va fi in tiirqa sa la
vremea intru care este trebuincios, fie cat de mult, se soc6te drept putin
putem dice de niel un folos, la pasul aceeasT trebuinte, ce are acum
vistieria tèriT, care nu se p6te implini numaT cu cuvintul nadajdeT, falsa de
a se vedea si a fi in pèr lucrul cel nadajduit de la numita comisie, adiea
implinirea banilor in natura, care implinire pana a se incepe si pana a se
sèvirsi dup. orinduelele i pravilelele cu care are a se face urmarea co-
misieT, nu este indoiala, c abia pana in 7 set si 8 lunT va lua stirsit cer-
cetarea si apol de atuncl inainte O. se ineépa i implinirea, care de la
unele obraze din ceT ce sunt sub comisie, putem qice ea s'ar putea face
mal cu inlesnire, iar de la altil, cari sunt ceT mar multT, este cu totul prin
neputinta a se implini banil ce '1 vor fi luat, caeT precum luat asa
cheltuit inca de atuncY, si asa unil dintr'acele obraze carT nu vor
avea niel vre-o qsebita stare a caseT lor, urméza a peri la inchisorT, iar
carl vor avea vre-un prilej in lucruri miscatelre séù nemiscat6re, urméza
a li se vinde, ca din pretul lor sa se implinéseä baniT, ce vor fi datorT; din
care aceste dou6 lucrurT ce se arata mal sus, unul adica trebuinta cea mare
de ajutor intr'acésta una. de vreme privesce in partea DivanuluT si a vis-
www.dacoromanica.ro
502 V. A. IIRECHIi
terieY, iar inchisorile i vin4area de avere privesce in partea acelor ce aunt

sub comisie, earl i cunoscénd ea dupa savirsirea comisiel urméza a fi
supusT la acele patimirl, ne mal pomenite alta data aicT in téra, îniT eT
de a lor 'Jana voie aù facut aratare la Divan, fagaduindu-se a da din par.
tea tuturora ajutor la vistieria . areT talen T 200.000 si sa se ridice cu totul
de asupra-le cercetarea comisieY, care banT die ca '1 vor si raspunde acum
pesin. A carora cerero chibzuindu-o Divanul, de si este suma acésta de banT
mal putinä de cat cea nadajduitä de la lucrarea comisier, neaparata ins&
grabnica trebuinta a Divanulul i starea cea preista a vistieriel, care niel
inteun chip nu p6te fi pasuita, niel prelungith cfitusY de putin, ne face a
gag cu cale si a o primi Divanul acésta rugaciune a lor, care nu lipsim
a o face cunoseuta catre Excelenta Ta, si 'warn pre adinca intelepciune
milostivire a Excelentel Tale a fl asemenea primita.-1810, Maiil 22 (1).
Se pare ca. Crasno MilosevicT nu fu de acésta parere, eacY vedem con-
tinuand cercetarea séa ancheta chiar i in septembre 1811, cum probéza ac-
tul ce dam in anexa 81.
daca ancheta continua, ea dote loe la diverse negAndite abusurT. Asa
bunA-6rA, ispravniciI de prin judete, in 1811, aruneara, cu de la sine putero,
dare de chte 5 'Ana la 10 leY pe scutelnicT i poslusnicT, cu nume de
ajutor comisiuneY de ancheta. Inthiul Divan si Comitet fu silit sa oprésca
.sa pedepsésea asemenea fapta, in 29 Octombre 1811 (2).
(1) Cod. LXVI, fila 1 v.
(2) De la intdiul Divan si Comitet al principatulul Valahie càtre

dum,n4-lor Ispravnicii de prin judete.
Fiind-ca Divanul s'a insciintat, cum ca Ispravnicil de prin judete aü luat
de pe la scutelnicT i poslujnicT câte talen l 5 'Ana la 10 cu nume de chel-
tuialä a comisieT, care acésta nefiind suferitä la audul Divanulur, jata in-
teadins se orinduesce sA mérga la sud . . . . unde sA faca cercetare
din sat in sat, ce ail dat fiesce-care seutelnie sari poslusnic anume pentru
acésta, cheltuiala a comisieT i Mcênd catastih, sa apuce cu strins6re pre
Ispravnicl a implini baniT, sa.-1 dea inapoT la scutelnicT i poslusnieT, de care
sA aduca i Divanulul catastih anume cu raspuns de urmarea si savirsirea
porunceT, cum si adeverinta de la ceT napastuitT scutelnicl i poslusnicT,
s'ati primit baniT pe deplin inapoI ; i pentru infrinarea Ispravnicilor a
nu se cuteza sa, mal faca nisce urmarl ca acestea, sA dea IspravniciT trépad
orinduitulul cereetator, de fie-care scutelnic saù poslujnic cate talOrI 1.
1811, Octombre 24. (Cod. LXV, fila 134 v.)
www.dacoromanica.ro
ISTÓRIA ROMINILOR 503
SA ne ocupAm insA de veniturile cele marT ale DomnieT, carT veniturT

acum trec tóte in Visterie.
Oenele sunt aceste veniturT.
Ocnele.
Cu adresa sa din Noembre 1807 Serghie Lascarof intrébA Divanul

CAte locurl sunt in Domnia acésta, de unde se scot sare ?
De sunt date in arendA ski se tin in credintA, i cAtT banT ies de la
dinsele?
CAtA sumA de sare ese intr'un an, si mal multa si mal putinA?
De cAt pret este pudul de sare.
Sarea acésta, cat se vin de, catT banT face E:, i ce dobAndA ese dinteinsa?
Cine sc6te si o lucrézA, adicA 6menT cu platA, orT orinduitl pentru
acéstA tréIA? si in cele de pe urmA, a si impèrAtescile ostirT aù trebuintA
de sare care, o cump6rA.
La aceste intrebArT Divanul aspunde: «cA trel sunt ocnele din teltA Ora
din care se sc6te sare, irisa una ce se numesce Ocnele marl din sud Vilcea,
pe fucsia spitalurilor ot Sf. Panteleimon, cAruTa se dA pe tot anul de la cel
ce tine huzmetul ocnelor cAte talen l 2.508 nu ca un har, ci ca un drept
al spitalurilor, adicA pentru dijma pAmintuluT mosieT séle i acéstA ocnA
are treT schelT, unde cob6r1 sarea si o vinde in Ora turcéscA, adicA Cala-
fatul din sud Mehedintl, pan& unde sunt ca 35 ceasurT, i Rusava tot in
sud. MehedintT pAnA unde sunt ca la 40 ceasurT, i Islazul din sud. Ro-
manatT, pAnA unde sunt ca la 30 ceasurT; ocna Telega din jud. Prahova pe
phmintul miSnAstiriT MArginenT, cAruia se dA pe tot anul de la cel ce tine
huzmetul ocnelor cAte tal. 1.100 si 1.200 oca sare pe an, iarAsT cu asemenea
cuvint, pentru dreptul mosieT mönAstiriT, i ocna SlAnic ce este in sud. Saac,
pe phmintul mönástiriT ColtiT, i se dA, pe tot anul de la cel ce sine huz-
metul ocnelor cate talen l 3.000, oca sare 3.000 si amindoué aceste ocne,
aü aceste scheIT : BrAila in sud. Siam-Rimnic, Silistra in sud. Ialomita, 01-
tenia in sud. Ilfov, Giurgiu in sud. Vlasca i Zimnicea in sud. Teleorman,
de la acestea dou6 ocne i pAnà la acestea cind schelT, sunt: pAnA la Si-
listra ca ceasurT 43. pAnA la Oltenita ca ceasurT 32, pina. la Giurgiu ca cea-
sur! 30, si pAnA la Zimnicea, ca ceasurT 60 si pAnA la BrAila ca 60 ceasurT.
La cel de al doilea: de sunt date aceste ocne In arendA sail se tin in cre-
dintA i cAtI banY iese de la dinsele, respunde Divanul °A in anil trecutl
se dá de cAtre stApAnire in arendA de la 700 pb.nA la 800 pungT d,e banT,
iar est-timp ne gAsindu-se musteriù a-i-I cumpéra fiind inchise schelele din
r6svrAtirea vremilor, tinut in credintä pe séma DomnieT, si nu s'a
www.dacoromanica.ro
504 V. A. IIRECHIi
putut face alisveris la schele decat in luna 10 Octombrie in cat ail

fost deschise, care si acest alisveris s'ail facut f6rte putin, din dou6 pri-
cinT, una a lipseT carelor celor trebuinci6se pentru caratul sariT, si alta a
nestatornicieT vremiT, fiind schelele and deschise si cand inchise. La
cel de al treilea, ca suma ocalelor de Bare ce pot esi pe an de la cate
trele mal sus numitele ocne, este de la 16 pana la 18 milionurY, care si
aceea nu se p&te cara OM pe la schele, intimplandu-se une-orl a veni vreml
ploi6se si slot6se. La cel de al patrulea, ca pudul de sare dupa pret cu care
se vinde taie parale 26, cacT cu t6te ea prin firman al otomanicescel Portl,
era orinduit si hotarit fiatul s6.riT, a se vinde la schele suta de oca Po tal.
5, dar dupa scalemintul ce face la suma ocalelor TurciT SerhatuluY, celor
ce cump6ra sarea, si dupa intariparea cu care platea banT pentru marfa
ce lua, nu prindea mal mult cumpèratoriT ocalelor de cat tal. 3,60 pe una
suta de oca, din care aceT banT se scade si china ettratuluT sariT pana la
schela Po parale 70. 3.80 la suta de oca, afara din cheltuelele ce se maT
fac la taiatul sari!, i la simbriile celor ce sunt orinduitl purtatorT de grijá
pe la ocne si la numitele schele; acest pret este de tot peste putinta, cacY sche-
lele sunt förte departate de ocne precum s'ati lis mat sus, si locuitora t6riT
nu sunt in stare de a-T insarcina pe langa altele si cu caratul saril pe la schele.
La cel de al cincelea : cata sare se p6te vinde inteun an? Nu este seiuta
DivanuluT, intb.iti cb.cT t6te aceste ocne, maT in tot! aniT se vind la aren-
dasT, si niel o data era sciut cata sare ail putut vinde, a doua, precum s'a
4is, caratu sariI la schela, urrnéza precum se p6te face, dupa indemanarea
timpuluY, si mal virtos ca, se face prin caratul cu bol, iar nu cu ca!, de
aceea si nu 'Ate O. fie sciut, nicT cata suma de banT iese pe an din yin-
parea sari!, niel ce dobinda, cad une-orT se intimpla paguba celor ce cum-
Ora ocnele, socotindu-se pretul cump6ratoril si al cheltuelelor, iar alte
orT castiga, si in seurt, nicT castig, niel paguba, nu sunt in totT aniT de
o potriva, ci cu mare deosebire, dupa intimplarile timpuluT si a vremil,
precum s'ari lis maT sus. La cel de al saselea, Oa sarea cata se scelte de
la aceste treT ocne se taie de 6menT orinduitT intr'adins, earl se numesc
ciocanasT, nu lima fait de plata, ci preste birul lor ce-1 r6spunde la vis-
terie cel ce tine huzmetul ocnelor, le platesce inca si lor cate sapte pa-
rale de bolovan, adica de bucata de sare, care bolovan este de la 100 de
oca, pana la una suta, dou6-lecT; iar la aceea ce se arata DivanuluY tot prin-
tr'aceasta nota, ca Impratescile ostirT ail trebuinta de sare, ca sa o cum-
pere, la acésta r6spundem, ca Divanul este urmator a da Impèratescilor
ostirT si sarea cea trebuinciésà, preeum ingrijesee si de -Lae cele 1-alte cate
www.dacoromanica.ro
ISTORIÀ ROMINILOR 505
privesc spre hrana i odihna ostirilor, fiind-c1 i ocnele §i tót féra sunt Im-
pOdtesci.--1807, Noembrie 11 (1).
Manolache Cretulescu, ,tefan VAcArescu, Isaac Ralet, Constantin Cre-
tulescu, Barbu VAcArescu, Anton Postelnicu, Constantin BalAcénu, Vel Vist.
Informatiunile acestea despre Ocnele muntenescT vor determina pre Mu-

sealT de a le lua pe sénna «haznaleY» imp6rAtescY, nu tárditi apoT.
Pe la 1808, o parte din an ocnele r6mAn nearendate i venitul lor e cAu-
tat in credinta (regie) (2).
La 30 Octombrie 1807, Divanul dA din ocne 6000 ocale de sare boerilor
din «protipendadA», alte 4 000 oca boerilor de al 2-lea, 2 000 ocale boerilor
de al treilea. V6duvelor aceste treT trepte de boerT li se acordA pe jumA-
tate din suma ce ar fi primit bArbatiT lor. Feciorilor de boerT sèrmanT «si
carT nu vor fi imbrAcat caftane i la boerinas1 si la véduvele lor» li se va
da ca maT inainte (3)
(1) Cod. LIV, fila 129.
(2) De la Divan. Cdtre lspravnici.

Scrisórea dumné-v6strA s'a primit si am v6dut rëspunsul ce facetT pentru
ocna dintr'acest judet, cA s'a fAcut zapt prin 6menT rinduitY aT dumné-vó.
strA, i flind-cA pánA a se pune in carar tréba ocnelor, p6te sA mal fie
ceva zAhavA. pentru aceea poruncesce Divanul, ca orinduitiT IspravnicatuluT,
impreunA I cu orinduitiT de mal inainte, indatA sh inc6pA a cAuta curgA-
tórele trebT ale Ocnelor, dupA obiceiul eT, de a nu se intimpla smintélA
pagubl venitulul pfinA se va da carar asupra acestuT huzmet al ocnelor,
pánA atund atát orinduitiT dumné-v6strA cát si ceT de mal inainte sA ie
catastih curat de socotéla venituluT i cheltuelilor, de a nu se face vre-un
sfeterismos, ci dar asa sA urmatT dumné-v6strA. 1808, Aprilie 7. (Cod.
LiV, fila 341.)
(3) Dumn6 vóstrA epistatilor aT Ocnelor, cu tóte cA suma ocalelor de sare
a rAvasilor ce se dA har in top aniT de cAtre cumpèrAtoriT husmetuluT oc-
nelor la dumné-lor boeril si la alta obraze vècluve i schpAtate dup5. ca-
tastihul ce-1 vedum, este precum curnpArAtoriT ocnelor se proerisiail a da ca
un stApin al HusmetuluT, dar fiind cA estimp a rèmas acest husmet in cre-
dintA, mg din intimplArile curgAtóre inchidéndu-se schelele s'a fAcut prea
putinA vindare de sare si hArAzirea bAiasilor de sare cAtre dumné-lor boeriT
tiind un privilegiti al dumné lor urmat i pAzit din vechime, care si de
acum inainte se cuvine a se urma, poruncesce Divanul, ca pe acest urmAtor
an sA se dea inteacest chip, adicA la dumné-lor boeriT din protipendadA Po
oca sare 6.000, la ceT de al doilea pendate Po oca 4.000, la ceT de al treilea
po oca 2.000 si jupáneselor celor v6duve din cea d'intaiii, al doilea si al
treilea pendate ca sa le dea suma pe jumétate la fie-cAruia tréptA din suma
www.dacoromanica.ro
506 V. A. ORECHIX.
Ce mal risipA in ocnele Orii! NumaY tèranul de maY plAtia sarea i incl
numaY tèranul care nu era poslusnic, orY scutelnic boeresc !
In note urmézA diverse diSpositiunY relative la ocne (1).
Vel Vornic al obstirilor este cu 1810, Manolache Lahovari. Divan ul il vestesce,
scris generalul Vice-prezidentul, la 27 Ianuarie, «cA dupA poruncaLu-
minAreY séle mal mare comandir al armiel on& Bagration, huzmetul oc-
nelor acestuY urmAtor an sA rèmhe asupra dumi-tale cu pretul de tal. 311.000
ce al dat dumné-ta in cele dupA urmA la Kokiveaki. Drept aceea iatA prin-
tFacest pitac se face dumi tale cunoscut, intArindu-se vindarea oenelor pe
sérna dumi-tale cu pretul ce s'a dis maT sus.-1810 Ianuarie 29 (2).
Gavriil Mitropolit i Exarh, Iosif Arges, Dumitrache RacovitA Ban, Istrate
Cretulescu, Vornic Vel. Vist. (Yap anexa 82 i 83.)
ce s'a lis mal sus, iar la feciorisi de boerY carY vor fi sArmanY si nu vor
fi imbrAcat caftanele, i la boerinas1 si la vduve de ale boerinasilor sA le
dea precum le da si maY inainte.-1807, Octombre 30. (Cod. L1V, fila 119.)
Cump6rAtorrl ocneY cer voie sA fac5, dou'e' magaziT pentru deposite de
sane, una la UrzicenI si alta la CiolAnescY, in judetul Teleorman, unde sA
se pea, aprovisiona judetele Olt, Teleorman, Vlasca, Ialomita, Buzèti
Rimnicul-SArat, fijad depArtate de ocne, de nu pot locuitorif lor BA mérg's'
sA cumpere sare de acolo, atAt pentru depArtare, cat i pentru greutatea
drumulul de lAngA ocne, fiind prin vAI i ripI.-1808, Iunie 10. (Cod. LV1,
fila 12).
Maiorul Ialovasky insciintézA pre Engelhard cA la satul MAgureniT se aflA
un deposit de sare, care AnablA 81.1 trécA peste DunAre. Engelhard dA or-
din DivanuluI, sA trimitA care sA ridice acel deposit de sare, sa-1 ducA la
Slobozia. Divanul réspunde in 16 Iunie, 1809, :A sarea este cump6ratA de
negutAtorY ; sA li se dea voie O. o ridice, °Ad nu e drept sA r6rnânA pA-
gubasY negutAtorii de dreptul lor. (Cod. LX1- fila 12 verso.)
SlAvituluY Dragoman Manu i se dA voie a vinde of( unde, in 1809, Oct.
'27, sarea ce are la CiolAnescl 1.300 000 oca sare din 1810, decând altul a luat
huzmetul sAreY, iar sarea ce are tAiatA la ocne se va pecetlui p'ani la viitor
SÍ. Dumitru 1810. (Cod. LX.)
Ocnele pe 1810 se vind la KokiIveki in 300.500 talen, iar vAmile cu
385.000 tal
Vechilor cumpërAtorT aY ocnelor, ce voiail BA vindA 1.300.000 ocale sare, ce
aú transportat la CiolAnescY, judetul Teleorman, li se aprobA, iar sarea lor
r6masA thiatA la ocne, se va pecetlui dupA obiceiü pan& la viitorul Octom-
bre 1810 (sf. Dumitru).-1809, Noembre 29.
La 14 lanuarie, 1810 Generalul Engelhard serie eh Mantic Big cere, sA
rémanà ocnele asupra sa pentru paguba ce ail cercat in trecutul an si Po-
runcesce, ca O. se strige ocnele de istióvA, insA intre Manuc BeY i intre
Vornicul Manolache Lahovari. La 27 Ianuarie rémân confirmate ocnele asu-
pra luf Manolache Vorn. Lahovari. (Cod. LX11 fila 1 v.)
Cod. LXV, fila 4,
www.dacoromanica.ro
La cererea luT Engelhard, Divanul la 2 Ianuarie, 1811 II supune fóie de

top órneniI intrebuintaff la ocne, afarA de einovnia §i cu órnenT destuT cu
cal de scos sarea. Aceste spese le fac cump6rAtorfi sareY iar nu Divanul.
Hia ce a dat serdarul Cernavodeanu cumperalorul ocnelor pe 1811.
Ludele eioceinagi i magla0 de la oene.
LUDE
64 la ocna SlAniculul (saac) ciocAna§T, magla§l i me§terl.

5 la malurY din jud. Buzù, pAzitorI la aceste malurT.
18 la ocna Telega (Prahova) ciocAna§T, magla§l §i me§terl.
3 la ocna mare (VAlcea) ca mAgla§T, cAcY ciocAna§iT eY sunt tiganT al m6-
nAstirel CozieT.
90
20 se scade ridicAtura Visteriet
70 r6mAn de li se plAtesc dAjdiile la Visterie, de epistatul ocnelor, dup5,
cum plAtese §i locuitorY t6riY, iar de alte podvedI sunt ap6r4.
Plata ciocAna§uluI este, de un bolovan, par. 6 i 10 oca sare mertic pe
fie-care li i la sfir§itul anuluI sà se dea de fie-care ciocAna 500 oca Bare
m ertic.
Magla§ilor li se plAtesc pe 4.i talen par. 8 gi asemenea li se dA §i lor
mertice ca la ciocAna§I.
Slujba lor nu este napristan, ci numal °And este trebuintA atuncI slujesc.
Vinova01 ce sunt la osinda ()me se aflA in fiare §i nu fac niel o slujbä
la ocnA. Hrana lor i incAlIAmintea este de la cAmAr4ia °met 1811, Ia-
nuarie 2 (1).
Cu referintA la cele 3 ocne ale statuluI muntean, dAm deosebite acte in
anexe.
La cererea mAnAstireY Sf. Ión din Foc§anl, intAiul Divan la 9 Novembre
1811, recunósce acester mónAstirI drept la un mertic de sare de 300 bo-
lovanI, de la ocna Telega, conform hrisóvelor domnescY, dintre care cel
din urmA era de la C. Ipsilante (2).
Pe anul 1811 ocnele aü fost cump6rate la Kokiveaki cu 350 miT de la
La prima strigare r6mAseserA asupra unuT serdar Constantin. Supralicita
Ion Scufa i r6mAnónd asupra luY, acesta in Aprilie 1811, le sub-arendA
SerdaruluT Dinu Cernavodeanu, dup5, contractul fAcut (3).
Cod. LXVI, fila 58.

Vedl Cod. LXIX, pag. 138.
Vedi auexele 84, 85, 86 qi 87, Cod. LXIII, fila 42 verso.
www.dacoromanica.ro
508 V. A. MIMI:Ili
Un proces s'a maT ascut in 1811, intre cump8rAtoru1 ocnelor i intre

stat, din causl cA, pe motiv de r6sboiil, s'a prohibit exportul sArel in Bul-
garia si Serbia (1).
Pentru anul 1812, ocnele aü fost arendate Vistierulul Ión Moscu. Si
acesta are neintelegerl cu statul, din causA cl, comandantul rus, amiralul
cavaler Ciciacov, a ordonat perceperea unel vainT la exportul sAreT peste
Dux-Are, de 5 0/0 si in urm6., chip& alt ordin se decide a se percepe numal
3°/ (2).
V dmile. Värnile sunt a doua mare sorginte de venit Nu ins5, in timpul
r6sboiulu1 ruso-turc dintre 1807 1812 putem sA ne asteptAm a gag
acésta sorginte in tótá productivitatea el TotusT pe anul 1807, la kokiveachi,
vámile arendate VistieruluT 16n Hagi Moscu inc5. din timpul dom. niel luT
Constantin A. Ipsilante, ail putut fi sub-arendate la diverse, pers6ne pe o
sum5. total& de 324.390 de talen T (3).
Ve41 anexa 88.

Vel:II anexa 89.
Pe acest an cu ldtul 1807, cumpgrd ndu-se velmile de dumné-lui Vist.

loan .Hagi Moscu de la Maria Sa Vodet intr'un condeig de taleri . . .
Dumnd-lul le-aft vindut cu strigare la kokiiveaki, care vinclare a
dumné-lui Fist. s'a insemnat spre
TALE111
5.000 Focsanil-Rimnic i GrAdistea, dumné-lul Vist. Hagi Moscu.

4.000 Buzètl, polcovnic Lef ter.
5.510 GageniT, 0E14 i Bucovul, post. Anton Dedulescu.
19.600 PloesciT, FilipesciT i Thrgusorul dumné-luT Vist. Hagi Moscu
62.510 ValeniT i Campina cu pAcurile i cu pAcurile de la Buza, Vist. Moscu.
96.620
6.050 Dragoslavele, Vist. Moscu.
5.100 Targovistea, Vist. Moscu.
2.350 Slatina, Stroie Suiulgiu.
5.500 Giurgiov cu mortasipiile VlasciT i Teleorman, Vist. Moscu.
115.620
1.350 Oltenita, CiocAnesa si LichirescY, Iancu CAmAras.
4.000 UrziceniT, Vist. Mesen
2 500 Gherghita cu 12 sate sciute, Stroie.
43.000 Carvasara, Vist. Moscu.
90.050 TArgul de afarà cu cantarul din 12 judete, Stroe Suiulgiu.
8.050 ErbAritul din 12 judete, Stroe.
264.570
37.050 Craiova i cind judeke cu schela Chinenilor i cu PitesciT, Arges §i
Muscel, cu telte sluibele vtimilor, Vist. Moscu.
4.600 FumAritul Bucurescilor, Vasile Cojocaru.
www.dacoromanica.ro
Conditiunile §i tariful cu care in 1807 ati fost vindute vAmile, le dAm

In anexele de la acest capitol, cAd ele servA de norm& §i pentru aniT urmk
torT, cu flirte miel modificArr, pre carT le §i semnalarAm prin note la ane-
xele 90, 91 §i 92.
Studiul ponturilor §i a tarifuluT e fórte instructiv pentru economi§tiT no.
§triT §i pentru istoria vAmeT. Tariful aratA mArfurile ce se importar' §i se
exportail in aniT ace§tia (1).
In 1807 se importar]. urmAtórele speciT de hartie : tricapelA, rozA, mare
turcéscA, albA §i vinètà.
VAmile pe Aprilie 1809 ail fost cumpèrate tot de Hagi Moscu cu 420.000.
El a revindut la alte pers6ne o parte din vAtra dup& lista ce dAm In notA
urmAt6re, cu pretul de 444.450 leT ded cu 6re-care folos (2).
1.350 MAjAritul din 12 judete, Stroe.

8.200 SArèria i herAria din BucurescI.
170 CerAritul din 12 judete, GrAmAtic. Bica.
2.000 FumAritul bAltilor, Vist. Mosca.
4.050 SArséritul muntilor, RAducanu
2.400 Go§tinAritul din 12 judete, paharnicul Belu. (Cod. LIV, fila 20 y.)
324.390
Ve 41' anexa 91.
Vindarea ce a fAcut dumné-luT Hagi Moscu ~flor dupA ce le-a cum
pèrat de la Divan.-1809, Ianuarie 9.
TALERT
15.600 Foc§anT-Rimnic, cump6rate de Serd. Nicolae.

8.100 Buz65, cump6rate de Costi Polcovn.
10.000 GageniT, OrlatT cu Bucovul, cumpèrate de Polo. Iorgache.
33.300 PloescI, FilipescT, rárg§orul, cumpèrate de Vist. Moscu.
67.000
65.000 VAleniT i CAmpina Cu pAcurile, cump6rate de Vist. Moscu.
14.000 Thrgovi§te, cumpèrate de Slugerul Filip.
8.500 Dragoslavele, cumpèrate de Pitarul Giani.
7.110 Slatina, cump'c'ratA de Manolache Polc. brat LazAr.
161.610
14.500 Vla§ca i Teleorman, afarA de schelea Giurgiu i Zimnicele, cump6-
rate de Stroe Cismegi.
4.100 Oltenita, CiocAnescT §i LichirescT, cumpòrate de Anastasie Ciamu.
8.300 UrzicenT, cump6ratA de Anastasie.
7.500 Gherghita, cump6ratA de Serdarul Nicolae.
196.010
5.100 FumAritul Bucurescilor, cump6ratA de Hristu.
5.310 SAr'éritul muntilor cump6rat& de Zamfirache ot VAlenT.
2.300 FumAritul bb.ltilor, cump6ratá. de Anastasie Ciamu Bimba§a.
208.720
www.dacoromanica.ro
610 V. A. 17RECEUÀ
rn anul 1809 Hagi Moscu pare ca fu in cAatig.

DAm in anexe: a) Catalogul vAmilor pe acest an 1809: «dup. care atl a
urma orinduitii vameal a vAmui mArfurile negutAtorilor ttiriT romanescI i
aY MoldoveT, i aT tèreT turcescT.»
b) Tarifa vAmil pentru suditT, dupA care ail a urma vameaiT ca sä vA-
muiascA mArfurile suditilor.
e) Carte de zaptul vAmeT ce s'a dat pe 1810 Ianuarie 1 (1).
Pe anul 1810 vAmile se dal la licitare pe pretul de 385.000 lei. Le iea
tot Hagi Ion Moscu, cu conditiunile prevédute in féia licitatiune si care
este adusA aci in notA (2).
120.600 Carvasaraoa Bucurescilor i oborul, cu cAntarul din 12 judete, cum

Orate de Vistierul Moscu
115 000 Craiova cu schela CAinenT i Pitescr, Arge i Muscel, cump'érate
de Vist. Moscu.
130 Cerhritul, cumpérat de Slugerul RAclucanu.
444.450
(In urmA s'a da.t i sareria la vAmT) (Cod. LV11).
Cod. LVII.
PonturT de vindarea vAmilor pe 1810 Ghenarie 1, cu adaosul ce s'a tAcut
In anul trecut la vama vitelor marT, la erbAritul vitelor marT i vitelor
i la vil, i la unt, i la caacaval, i la miere ce era atará din térl ai la
cantar, precum in catalog Wail aaelat i cu ridicarea la tirgul de alarA
al Bucurescilor a nu avea vamA cele ce se aduc pentru politia Bucurescilor,
precum la vale se aratA. (Cod. L1711 fila 26.)
Vindarea vAmilor pe anul acesta cu Mt. 1810 are a se urma dup. co-
prinderea ponturilor precum in anul trecut, la lét. 1809 s'a urmat, Marl
numaT din seireria ai luminAria de cera galbenA, care acestea slobude a
vinde cine va voi, insA dupA fiatul ce li se va hotAri de la Divan. Intea-
céstA vindare intrA icrele, i pescele séti orT-ce alt va veni, iarAaT sA nu se
vAmuiascA. SA se pAzéscA i hrisévele ce s'ail dat Sf. EpiscopiT BuzèuluT,
pentru tirgul Buzëti i DrAgaica ai a SfinteT EpiscopiT Rimniculul pentru
tirgu RiurenT i DrAgAaaniT, sA nu se amestece cevaaT vameaiT inteaceste
tirgurT, niel la prostichiurT. i afarA din milele ce se del duph domnescile
hris6ve, cum ai afarA din &Ate talen l opt ai 15 banT la pungA avaeturile
dumné-lor Velitilor Logofeti ai al doilea, i afarA din cAte talen T unul la
pungA la cutia orfanotrofieT, pentru ridicarea mönAstireT Strihaia ; cum ai
afar& din tal. 500 avaetul extractarului de la t6tA suma vind'ériT ; i afarA
din talen l 60 ai muhurdarului, cump6rAtoriT acesteT slujbe sA-aT iea
mésurile cele intregT ca ce 91131-1KOH notiatIaGai (sic!) se va intimpla sa nu
gAséscA cuvint a pretenderisi la urmA vre-o scAdere, cA nu i se va da as-
eultare. Care cump6rAtor al acestor v5.mI, pe acest curgAtor an, cu lét.
1810 s5. rèspundii analogon baniT pe douè lunT inainte. *i de la 41 intAiil de
Martie, la OW inceperile de lunT sA réspundA sfertul ce se cuvine.-1809,
Decembrie 28.
www.dacoromanica.ro
Vorbele de «risicum et periculum» din actul dat in nota are explicatiunea tul'.
Se pare ca Hagi Moscu incurajat de succesele anuluT 1809, a ridicat prea
sus pretil] de cumpiirare a vamilor pe 1810. In adevtir, el s'a obligat a plati
386.000 talen T pe cand sub-arendarea vamilor pe acest an nu i-a produs
decat 354.090 talen l (1).
Pe anul 1810, primul Divan pune In stripanirea vameT pre eumpèratorul

lor la KokiveakT, cu urmatorul pitac si instructiune.
385.000 talen, adica treT sute opt-decY si cine mil tal, vamile din 17
judete ail ròrnas de la KokiveakT asupra dumné-luT Vel Vornic Ión Hagi
Moscu. (Originalul la Bibl. Ureche Galap.)
Va sa, dica in 1810 vamile scad, de la 420.000 leT la 385.000.
(1) Vindarea vamilor ce a facut dumn6-10 Vel Vornic loan Ilagi Moscu
inimpèratorul de la Divan, pe acest an Cu létul 1810, Ianuarie 1.
TALERT
18.500 FocsanT, Ramnic si Gradistea, Polcov. Costi.

6.560 Buza Polcov. Costi.
12.000 GageriT, OrlatI si Bucov Polcov. Costi.
36.000 PloescT, FilipescI si Tirgsor, Vorn. Moscu.
73.060
37.000 ValeniT Cu pacurile ot sud Buz'éti, Vorn. Moscu.
20.300 Campina cu pacurile, Vorn. Moscu.
14.500 Targovistea, Gheorghe Post. Ruj. nepotul luT Ilristodor.
11.100 Dragoslavele, Sotir Polcovnicul.
9.000 Slatina, lane Kaseoglu.
164.960
13.020 Vlasca i Teleorman, afara de schelea Giurgiu i Zimniciile, Polcov.
nicul Sotir.
2.000 Oltenita, CiocanescY si LichirescY, Vorn. Moscu.
7.700 UrzicenT, Hristodor Zotu.
6.000 Gherghita, Vorn. Moscu.
193.680
4.000 Fumaritul Bucurescilor, dumné-luT Vornicul Moscu. BaniT jumatate
intaitl si jumatate la 6 lunT.
4.700 Sararitul muntilor, dumné-lur Vornicul Moscu.
1.650 Fumaritul baltilor, Kir Stroe.
204.030
60.000 Carvasaraoa din BucurescI i obor cu cantar din 10 judete, Vor-
nicul Moscu.
90 000 Craiova cu schela CainenT i PitescT, Arges si Muscel, Vern. Manu
60 Ceraritul din 12 judete, slugerul Raducanu.
354.090
Iar dumné-luT Vornicul Moscu le-atl cumpèrat in talerT 386.000. (Cod. LVI1).
www.dacoromanica.ro
512 V. A. EIRECHIÀ
De la intaiul Divan qi Comitet al principatuliti Valahiei.

c(S'a dat acést& carte a DivanuluT care pe anul acesta cu la.
1810, ail cump6rat vama . . . . sud. . . . ca sa, aibA printeacést& carte
a cauta si a striga venitul A/1-nel, dup& catalog i ponturl si tarifa ce i s'a
dat. Ins& de la negutAtoriT t6reT turcescT i al téreT romanescT si al MoldoveT
sA vAmuiascA dupà catalog si dupà ponturT, iar de la negutAtoriT suditY sä
iea yam& dupa osebità tarn. lar pentru marfa ce nu se coprinde in ta-
rif5. BA iea 3 0/0 fArA trecétére, iar mal mult sil. nu cuteze a face vre-o ur-
mare, sail avénd suditiT vre-o tescherea c& ail pilitit vama in térile tur-
easel sail inteaceste doutl t'érT, de la aceia ce vor avea tescherea de plata,
nimio sA nu alba a cere; iar c'and suditil vor cump'éra marfa' din t'érile
turcescl, din téra románésch si o vor vinde aicl in téra románéscA de la
acea marf& turcéscd sari de aicT, sA plAtésc& vara. 5 o' intocmirea
ce este facuta. Pentru care, etc.»
Pe anul 1811 vamile se pot arenda la kokiveald cu suma de 410.000
talen, datT de Vel Vistier Const. Varlaam. Acesta cumpéra si exportul vitelor
cornute (afar& de cal, oprit fiind exportul lor) cu suma de 62.000 talen,
Paharnicul Desliu, declara insa, cA, d& mal mult (95.010) si Vist. Varlaam
n'are In cotro, cedéza (1).
E curiosa procederea : Varlaam e ministru de finance séti Vistier mare
si el si intreprinOtor I El, dar ce nu era ertat boierimeT n6stre in trecut!
DAm In note actele de vindarea vämilor pe 1811 si a exportuluT vitelor (2).
Vedl nit"' de cumOrare in anexe.

Vindarea vAmilor pe anul acesta cu lét. 1811, are a se urna dupa
coprinderea ponturilor i a cataloguluT si a tarifeT (precum anul trecut la
lét. 1810 s'a urmat), adieà: sAréria si lurninAria de cérà galben& sunt slo-
bode a vinde cine-va voi, ins& s& vindà dupà fiatul ce li se va hotAri de
la Divan, care fiat urrnézà, a se face dupa pretul ce tine lucrul, lAs'andu-se
si vindétorilor castig, si Intr'acéstA vindare intr& icrele, i pescele si alte
lucrurT ce va veni de la Rusia O. se vAmuiascA, O. se pAzéscA hris6vele
domnescT ale sfintelor episcopiT i altor mörkAstirT séil boeril ce ail yam&
larAzità, de la sborurT i targurT, ea sa iea aceea ce ail avut si ail luat mal
nainte dupà hris6ve. iar prostichiul ce s'ail facut la yam& in lét. 1809, are
sA se iea de la vamesT pe sérna vistierieT, cum si pAcurA are sA urmeze
dup. obiceiil, cum s'a urmat In anul trecut; asisderea sà, scie cumpérAtoril
de vArnT. cll. tarifa suditilor, este sa se pAzéscl numaT pentru altT suditT
al curtilor strhine, iar suditil al puternieel imp6r4iel neostre RusieY, sA plà-
téseA §i el ca pAminteniT, ne mal fticendu-se osebire sudifilor ruResci dintre pa-
mintent, tot sub acea milostivd steiptuire; sub acést5, orInduial& ail sA fie su
pul si marehitaniT, ce fac osebite negutlitoriY ale lor, afar& numaT ceT ce vor
www.dacoromanica.ro
Este de a se observa cá prin actul de vinçlare al vamilor pe 1811, su-
aduce marchitaniT, chiar pentru lagare i vor vinde pe la lagare, pentru

marfurile ce vor veni din alte Çèri sa aiba voie vamesiT schelelor pen-
tru ceea ce va 11 transitor adia trecetére, sa, o pecetluiasch, si in tes-
chereaoa ce o va da sa arete unde are sa, o sc6t5,, pe la ce schela i
in care vreme? i sá iea i chezasie ca, o scelte cu adeverat din tell,
iar care va veni prin BucurescI, sá urmeze carvasaraoa Bucurescilor
a lua acéstä chezasie, i vamesul margineT sa, fie dator a insciinta de ail
trecut acea marfa la soroc si de ail trecut tótä ski dintr'insa numal,
ca de se va prinde in urma ca n'a trecut afara, din Ora, sä platésca, vama
indoit dupa, catalog sail tarifa. Pentru vre-un negutator ce va fi dator la
vama si se va intimpla a esi negutatorul mofluz, sa se protimisésca baniT
varniT ca nisce banT aT vistierieT, maT inainte deck Vote alto datoriT. Pen-
tru curieriT ce vin, sá aiba voie vamesiT atat la schela cat si la politie a-T
cauta si ce marfurT va gasi la eT sá iea vama dupa catalog sell tarifa. Yin-
cilarea se face afara, din muele ce se va da dupa, domnescile hriséve, acum
afara, din cate talen T 8 banT 15 la pungä, avaeturile dumné-lor Velitilor
LogofetT i al doilea, i afara, din talen T 5 la punga la cutia milostenieT, cum
afara, din talen f 500 havaetul strigäriT de la téta suma vincieril i dará
din talen T 60 aY muhurdaruluT, care telte ail sa le dea peste baniT cumpa-
ego:SHY; cumpératorul acesteT slujbe sa-si iea intaT mesurile cele intregT
ce rizico-pericolo se vor intimpla, sä nu gasesca cuvint a pretenderisi la
urma, vre-o scadere, ca, nu i se va. da ascultare, care cumperator al acestor
vämT sä dea chezas ca sa respuncp sferturile la orinduitele soréce,
acum la Ianuarie intaiil, let. 1811 sa, dea banT pe 2 lunT Ianuarie si Fe-
bruarie, iar cei sa se urmeze a se da pe fies care luna analogon dupä
obiceiti, de la qi intaiil de Martie si asemenea sa dea Vote lunile pana la
sfrisitul anuluT.-1810, Decembre 29. (Cod. LXX1, fila 1 verso.)
410.000 talen, adicä patru sute c,lece miT de la kokiveaki aú remas vä-
mile din térä asupra dumné-lul Ve! Vistier Constantin Varlaam.
Fiind-ca vitele marl de negutatorie si de zalhanale adicá boT, vácT, iar
nu cele de hrana, cum si vitele miel, oile, caprele si rimatoriT (afara din
caiT, earl pentru trebuinta ostirilor sunt opritY) sunt slobode a esi la téra
nemtésca cu darea aceea ce este orinduita, adica la perechea de bol, ta-
lerT Si. la perechea de vacT talen l 4, i la perechea de vite marunte, oT,
capre i rimatorT talerT unul, afara de vama cea orinduitä dupa, ponturile
vämeT, care all sa, (lea cu vitele, si afara din cate 8 parale de la un
rimator ale Ispravnicilor judetuluT, numaT la udetele ot peste Olt, carY ail
sa se dea dupa obiceiti, iar la doue-spre-clece judete nu ail sA dea niel ri-
mtitoriT nimic, p.recum nicT cele-l-alte vite dea alt nimio, nicT la
IspravnicT, niel la vätafiT de plait'', niel la alt nimenT cu niel un fel de nu-
mire, precum la judetele de peste Olt, asemenea nu ati sa dea nimio de
cat acele parale ce s'ail cjis maT sus la rimatorT; cu acestä orinduiala, se
vinde la kokiveaki, pe anul acesta cu let. 1811, venitul ce se va putea stringe
de la a,cest fel de vite marT i micT ce vor trece in téra nemtésca, prin
V. A. Ureckid. Istoria Rom5niior. 88
www.dacoromanica.ro
514 V. A. IIRECHIX
dita ru§Y incetézA de a mal beneficia de tariful special al suditilor, pe

motivul lesne adinis de boerime, cA ne mal fdcendu-se osebire sudifilor rusescl
dintre pamfnlenl, fiind acum i plimintenii tot sub acea milostiva stc7panire.
IntreprinOtor fiind marele §i puternicul Vistier, in o suma de casurI be-
ficiazA de favorurI i adAogirl de ca§tig vame§iI luT. DAm in anexe o serie
de acte relative la várra din 1811, incepènd cu ponturile pe acest an, ca-
- tal6ge, tarifurI, etc.
Vistierul Varlaam n'a pAgubit cu specula sa. A plAtit vAmile 410.000 ta-
lerI §i le-a revindut imediat cu 449.405 talen l (1).
terte schelele Ore, din §épte spre-4ece judete, adicA: VAlenI, ampina i
Dragoslavenr, i Cainen1 §i Válcanul i Mehadia §i ceia ce vor vrea a trece
acest fel de vite, dand aceea ce este orinduit cum §i vama dupá, ponturI
§i catalog, plAtind la vame§1, sA fie slobocy a le trece, qi ceba/ ce va cum-
pera acéstä', slujbA i se va da ajutor prin cArtile DivanuluI pentru cAutatul
§i strinsul acestuI venit, care cumperátor sA dea cheza§, cá acum inainte
la Iì intaiù de Ianuarie are sá, dea pe doue lunI analogon, iar de la i,li
Inttliti de Martie sA se urmeze a se da pe fiq-care lunA analogon la in-
ceputul lunel, pana la sfir§itul anuluY, iar intimplándu-se sA se inchiciA, sche-
lele sh, nu se pAgubescá, cumperátorul. Osebit are sh dea cumperAtorul §i
avaeturile ca §i vAmile duph anaIogon al sumeI banilor, peste baniI cumpe-
rAturiI. 1810, Decembrie 29. (Cod. LXXI, fila 2).
62.000 talen. adicA ese-çlecl §i doue de mii de leI de la kolriveaki a re-
mas asupra dumne-luI Vel Vistier, Constantin Varlaam.
(1) Vinc,larea ~flor ce a fAcut dumné-luI vel Vist. Varlaam la vAmile
din t6tA téra dupA ce le-a cumperat de la Divan.-1811, Ianuarie 9. (Cod.
LXXI, fila 5)
TALERT
16.900 Foc§anI, Rámnic §i. GrAdi§tea; lonitA Rativan.

7.050 Buzeti., Costinescu.
12.250 Gatera, UrlatI cu Bucov, Slugerul RAducanu Voinescu.
33.400 PloescI, Filipesci i Thrg§or, Polcovnicul Lefter.
69.600
37.650 VAleniI cu PAcurile i cu PAcurile din sud. Buzeil, StroicI Vame.
26.300 Câmpina cu pAcurile, Arrton Hiotu, biv cápitan za
15.100 Thrgovi§te, Slugerul Voinescu.
161.200
14.310 Slatina, Panaitache sin Velcea pitar.
16.405 Vla§ca i Teleorman, afarA de schela Zimnicia i Giurgiu, CAmAra
§ul Iancu.
2.200 Oltenita, CiocAnescl §i LichirescI, Slugerul FAlcoianu.
7.630 Urzicera, Hristodor.
201.745
www.dacoromanica.ro
ISTÓRIA ROMANILOR 515
Din actele relative la arendarea vämilor pe 1812 ineä aducem chte.va

In anexele la acest capitol.
Pe 1812 ati fost cumpèrate iar de Hagi Moscu, cu pretul de 460.500 Id.
El a cump'erat §i ocnele pe 325.500 let Ilagi Mosul le-a sub-arendat §i dupä
declaratiunea luI se pare cA, sub-arendarea o facu Cu 6re-care pagubä. (1).
TALER1
6.000 Gherghita, Gheorghe al serdaruluI Stefan.

5.010 Fumäritul Bucurescilor, Hristea Fumarul.
4.550 Sär6ritul muntilor, Slugerul Voinescu.
2.100 Fumäritul bältilor, Cäm'a'ra§ul Iancu.
219.105
120.000 Carvasaraoa i oborul Bucurescilor, i chela Giurgiuluï Si Zimni-
N
cile cu cântar din 10 judete, Cämäraul Iancu.

110.000 Craiova i cincI judete, i schela Câinenï, i Pitesd, Arge§ §i Muscel
cu Vote slujbele vAmeI, Slugerul Scarlat.
449.405
(1) lar dumné-luI Vistiernicul Moscu, vindarea ce a fäcut de al doilea
vämilor, este acésta:
15.100 Foc§anY, Rhmnic §i Grädi§tea, dumn6-luT Vistiernicul Moscu.
8.910 Buzai cu pAcurile ce sunt la Buza, Deli Boier.
10.400 GâtenI, UrlatI cu Bucovul, ceau§ul Panait.
32.100 PloescI, Filipesd §i Targ§orul, dumné-luT Vistiernicul Moscu.
66.510
34.000 VäleniT cu pAcurile de acolo, dumn6-10 Vist. Moscu.
27.000 Câmpina cu päcurile, vätaful Mihalache.
14.000 Targovi§te, lancu Cämära§ul.
14.600 Dragoslavele, Nicolae treti (al treilea) Logorét.
156.110
9.100 Slatina, Deli Boier.
18.550 Vla§ca i Teleorman, afarä de schela Giurgiuluï i Zimnicea, pahar-
nicul StirbeT.
1.200 Oltenita, CiocänescI §i Lichiresd, Stroie Vame§ul.
7.830 UrzicenT, Nicolae Gheorghiu.
5.250 Gherghita, Stroie Vame§ul.
3.800 Fumäritul Bucurescilor, Gheorghe Märgärit.
4.130 SAr'eritul muntilor, Lefler.
1.300 Fumäritul bältilor, Iancu Cämära§u.
207.270
120.000 Carvasaraoa i oborul Bucurescilor i cântarul din 12 judete, Vistie-
rul Moscu.
100.000 Craiova i cincI judete i schela ChinenT i Pitesc,I Arge§ §i Muscel,
cu Vote slujbele vämiI, dumn6-10 Vist. Moscu.
60 Ceräritul, Slugerul Itäducanu. (Cod. LXXI, fila 37.)
427.330
www.dacoromanica.ro
516 V. A. IIRECHII
Vinurile strAiné continuA a nu fi admise la import decAt cu anume spe-

cialä, voie. (Vedi la anexe)
Din causa lipseT din Oltenia, se permite introducerea, Mil de vamä, de
zaherea. DAm cate-va acte relative la acéstä afacere sub No. 113-117.
Cucerirea unora din cetAtile turcesd de Muscall, ail necesitat infiintarea
de vämT pentru acele localitätY. Nu credem insA cä. baria arendäriT acelor
vAmT ab' intrat in lAdile Visteriei férel RomAnescl, ci in acele ale 6steT
rusescI.
In 16 Aprilie 1810, generalul Steter, din ordinea luT Cutuzov, dispune sä
se rearendeze vAmile de la Rusciuc i Giurgiu, deja anterior arendate, ma-
me pe cAte 6 lunT (1).
Se vede cA. nu s'ati gäsit amatorT sA iea vama de la Rusciuc indatä, cAcT
se licitézA, iarAsT la luna luT lulie urmätor (2).
In acestasT an 1811, intre Tirnova i Nicopoli sä organisézA o carvasara,
dupä cererea Rusilor, «pentru märfurile ce trec din acea parte dindice, care
are sä se urmeze pAnä la 9 ale lunel Maiii poruncesce generalul Steter
ca sä i se trimità scire: ce orinduialä se face asupra märfurilor ce vin?
1811, Maiti 19 (3).
Divanul rAspunde generaluluT S.teter, cum urmézA:
((Cu cinste a prima Divanul predlojenia ExcelenteT Tale de la 19 ale
acesteT lunT, sub No. 3.526, prin care ni se aratä pentru carvasaraoa acea
orinduitä intre Turn si Nicopoli, la marturile ce trec din acea parte din-
céce, ca s'A arkärn ce orinduialä a fost pAnä la Maitt 9 si ce orinduialit
este de la acea ti pe vremea viitóre aicT in térä? ArAtAm ExcelenteT Tale,
cA pentru mArfurile ce vin de dincolo aicT in térh, cele ce vin la BucurescT
plätesc vamä la BucurescI, si la margine nu dail nimio, iar cele ce merg
prin judete plä'tesc la vamesiT margineT trecAt6re luAnd tidulT de trecAt6re
unde deschide se tine in sérnA, trecAt6rea si plätesce vama deplin; acéstä
vaina este intocmitä a se lua treT la s'uta i dupä pretul märfel este orin-
duit de se ieaù, iar la suditT iar asemenea este, dar este tarilä veche de
(1) Cod, LXIII, fila 43 verso.
(2) Excelenfa Sa Steter.

Dupä vointa celuT maT mare comandir al vämiY, Cutuzov, cere de a se
vinde venitul vämilor de la Rusciuc si cine se va gäsi, sA mérgà la dejur
general, ca sà se arate; poruncesce ea sä se facA publicatie, ca s'A se strige
In treT rindurT, adicA, la lulie 1 si la 3 si la 5 tot ale acesteT lunT.-1811,
Mai ti 27. (Cod. LXI11, fila 51 y.)
(3) Cod. LXIII, fila 49 v.
www.dacoromanica.ro
anT 29 §i tarifa este intocmita dupa pretul marfurilor trial la (Rita, ce era
atuncT i acea se §i pazesce, iar cat nu se cuprinde in tarifa platesce tot
treY la suta §i Cu acest fel de orinduiala aicl in téra se obicnuesc de se
vind vamile la Ianuarie intaia pe un an intrcg, §i inteacesta§Y chip s'a
urmat §i pe acest an §i dupa porunca, arè'tam ExcelenteT Tale. 1811,
Maiti 22.» (1)
In August 1811 se fac publicatiunT pentru vim,larea vamilor cetatilor cu-

cerite Ismail, Chilia, Bender, Acherman i Braila «ce sunt sub ocarmuirea
ExcelenteY Sale dumné-luT general-Maior Tucicov.» Divanul in publicatiunea
la judete afirma ca venitul acestor vamY va fi in folosul hasnalei. NumaT
care hasna? (2) Acésta pare sa fi fost acea a oOireT rusesd, iar nu viste-
riile principatelor.
'La noul .Si§tov cel colonizat de BulgarY, in chiar pamintul tèreT mun-
tenescY, este organisata yam& Acésta nu prea este cu voia Muscalilor, pro-
tectoril caiçil aT nouilor coloniT bulgaro.serbe (3).
(2) Publicayi cc-tire Ispravnici pentru vinqarea vdmilor Ismail i altor celdp
ce coprinde pirunca i altor veniturl.
De la inidiul Divan qi Comitel al Principatului Valachiel, ciitre d-lor
Ispravnici ot. sud.Fiind-ca cetatile Ismail, Chilia, Benderul, Achermanul,
Braila ce sunt sub ocarmuirca ExcelenteT Sale dumné-luT general-maior
Tucicov, este O. se vinsla spre folosul haznaleT, la Kokiveaki, A/mile §i alte
veniturT pe un an de la August . decI dupa predlojenia Exce-
lenteT Sale domnuluT vi t prezidentuluT general-maior i cavaler teter scrisa,
de la 28 Iulie cu No. 5.746 se poruncescé dumné-v6stra, ca negreit sa pu-
acésta in tot judetul, ca mu§teriT ce vor fi sa cumpere aceste
varnY §i veniturT sá mérga la Ismail a so afla la strigare prin Kokiveaki,
§i sa inchee contract la slir§itul vinpri1.-1811, August 5. (Cod. LX V, fila 115.)
(3) Excelen(a Sa general $eter.
Ca sis-1 arate Divanul ce cinovnic este cela ce iea vama de la marfurile
ot Nove Si§tov §i Cu ce porunca? cum §i de este pi-in scirea Divanulur §i
(lupa orinduiala in ce chip va fi? sá aiba r6spuns, spre a insciinta gene-
raluluT dejur Sabaniev, la insciintarea ce ail venit de acolo. (Cod. LXVIII,
,fila 36.)
Atat din actele din .nota, cat §i din cele ce maT anexam aci sub No.
118 121, se péte vedea ca vama pentru suditT afara de muscalT) este
tot de 3 0/0 din val6rea marfeY; va O. clica se aplica. in Principate §i sub
MuscalY tratatele de comerciil ale TurcieY cu statele europene.
www.dacoromanica.ro
518 V. A. URECHIÀ
prin care a trecut vama in timpul resboiulul sunt marl. Cu

deosebire inchiderea graniteI despre Austria, dupa ce acea din partea Du-
nareY era de asemenea inchisa, nu putea sa aduca, decat paguba cumOra-
toruluY ~flor. Cu tóte acestea, pe 1809 Hagi Moscu inca gasesce sub-
arendatorY pentru o suma maY mare decat pentru anil anteriorY. Acésta
suma, veçluram, se urca la 444.450 talen, pentru ca in anul urmator 1810
se seada la 354.090 talen. Paguba continua der si in 1812.
Cu referinta la inchiderea comunicatiuniT cu. Austria, Divanul da, la 23
lulie 1809, volnicie unuI mumbasir sa mérga la plaiul CampineY din Pra-
hoya i dupa ce va impana drumurile cu ómeniT ceY trebuinciosl, de a nu
veni, niel a trece nimenl pe acele drumurl, niel de aicY acolo, niel de acolo
cum- si marra cat de putina sa nu se cacirdisésca aicY, sa iea pe nu-
mitul vataf de plaid cu trépad talen l 50, sa-1 aduca aicI, ca sa fie respun-
Otor la cele ce se va intreba.-1809, lulie 23 (1).
Se permite exceptional importarea numaI a coletelor de marta, pernite
din Austro-Ungaria inainte de rumperea relati un ilor dintre Austria si Rusia (2).
Acésta imprejurare, apoI oprirea esportuluI de vite (Anexa 122) §i a pro-
(1) Cod. LVI, fila 76.
(2) Divanul catre Engelh.ardt.

Pentru marfa din Austria, cand se vor m'eta niscal-va negutatorI, ceremd
voie sä o aduca in Valahia i vor dovedi ca. ad pornit'o mal inainte de a
se intimpla neunirea 'filtre imperiul Rusiel si al AustrieT si nu vor fi in
niel un fel de prepus, va fi invoita a se aduce in téra.-1809, Septembre 7
(Cod. LM)
Catre generalul Engelhard.
Cu cOuta cinste aretam ExcelenteT Tale, ca patru negutatorI din piafa

de aid, anume Gheorghe 16n Jupaniotul, i Margarit 115n, i Panaite Spahiu
Dimitrie Triha ad dat jaiba DivanUlul ar6tand, ea, 9 limr de 'lile sunt
de când ad cuinpärat din Austria 350 coleturl cu malla, pe cail aducêndu-le
pana la Brasov, pana, sa o ridice de acolo s'A o aduca aicY s'a intimplat
neunirea intre imperiile RusieY i AustrieI, din care pricina stad si acum
acolo coleturile cu malla la Brasov, prapadindu-se acolo si se rega, a li se
da voie s'o aduca; a carora rugaciune i cerere... Divanul o face cu-
noseuta Excelentel Sale Engelhardt, cerend deslegare.-12 Septembre, 1809.
(Cod. LXI, pa 32 verso.)
www.dacoromanica.ro
duselor agricole, aduce o mare scadere in articolul viimit din budgetul tr3-
rilor romäne.
Dar chiar vi in timpurY normale téra pagubia prin aplicatiunea la Odle
néstre a tratatelor comerciale ale Turciet cu Austria vi Rusia, fixând, cum
véguram, cifra vameT romäne pentru import la 30/, (Anexa 123 fl 124).
Sub ocupatiunea rusésca paguba spori si mat mult, prin douè imprejurart :
Sub pretext ca se introduce pentru trebuintele ostirit rusesct, marehi-
tanit rust inuridati principatele de marfa rusésca, scutita de orY-ce varna,
pana si de let 30/e. (Anexa 125).
Dupa cucerirea de la Turd a Brailet, Giurgiulul, Turnul, nu se mat
preleva \Tama de la asemenea localitatt, considerate ca reintrate in teritorul
Ve'ret, de si administrate cat-va timp de Muscall in mod direct. Totuvt la 18
Martie 1810, vamesit carvasaralet cer sä PlAtésca lor van* marfurile ce vin
din locurile ce ail fost turcescY, iar nu oborului. Divanul, incuviintéza, cu
Mat mal mult, ca vama la obor este ridicata. Acésta dupa opinia lut Vel
Logof6t Constantin Balacénu. Rusil refuza a ceda acésta vama.
Inchiderea granitilor Inca in 1807, da drept arendasulut vamilor Bä re-
clame sc.:Mere din plata arendet. Pe data ce Const. Ipsilante pléca a doua
6ra din BucurescT, ba chiar in qioa plecaret Domnitorulut, Caimacamia
asupra reclamatiunet luT Hagi Moscu urmat6rea resolutiune :
«De la ca'intàdinvia rii romdnesci.La Divan, inaintea nóstra, cetindu-se
acésta anafora, ce a facut catre Maria Sa Vodä, dumné-lor orinduitiT fratT
boert, cum vi osebita jaiba ce ail dat catre Divan vamevit, rugändu-se a
li se ierta sferturile trecutelor lunt, Iunie, Iulie, .am facut si nor cuviin-
ci6sa chibzuire la rugaciunea lor, i macar ca pe luna lut Iulie nu ad cu.
vint a cere sa li se ierte sfertul, pentru pricina ce se arata inteacésta
anafora, dar ea sa li se faca mat multa mangaiere de ajutor la cunoscuta
paguba a lunit lut Iulie, si ca BA nu le mat r6rnae catuvI de putin cuvint
de pricinuire, hotarim sa li se ierte amindou'e' numitele sferturt, adica Iu-
nie i Iulie, iar sfertul urmatoruluT August, sunt datorI respunde pesin,
care sfert vi de nu-1 vor El r'e'spuns deplin pan& acum, poruncim zapciule,
ce estI orinduit, implinescY Para zabava, i apot sa li se dea acest sinet
la má'nile lor, infra dovada ieraciunit vi a scaderit ce li se face pe mat
sus numitele dou5 sferturY.-1807, August 19 (1).
In 1809 Hagi Moscu, cere din nod scagltimint.
La 2 Maiti 1809, Divanul arata lilt Engelhard, ea Vistierul Hagi-Moscu,
www.dacoromanica.ro
520 V. A. ITRECHIA
cumparAtorul vAmilor pre acest an, cere sa fle scadut din prq de vreme
cä din causa rasboiulut s'ad inchis carvasaraoa, schelea Giurgiulut, a Cra-
joyel qi a Oltenitet, cacT socotind ca are §i aceste scheIT libere, 'a dat
420.000 de let. I se scade 130.000 talerT.
Indata ce Hagi Moscu a dobandit óre-care scadere din pretul arendarel
vamilor, .sub-arenda§iT lut inca cer aceea§T scadere. A§a Nicolae §i Pancu,
suditt francest, cart 4i1 sub-arendat vamile de la Valent, Campina §i Ploesct,
pe 1809, pretind seadamint dupa inchiderea truntarieT despre Ardeal. En-
gelhardt §i Ku§nicof, comunica reclamatiunea lor la Divan.
La 28 Iulie 1809, Divanul raspunde, ca scaderea acordata luT Hagi Mosco
este numal pentru schelele Dunarene §i Craiova.
Cu tóte acestea Kusmicov ordonA, la 20 Sept. 1809, sa, se scada 20.000 de
talen t §i de la vamile VAlent CAmpina §i PloescI, cumpdrate de la Hagi
Moscu, de supu§it francezt, «pentru cuvintul de prieina inchidereT schelelor
A us tri eT. »
Divanul arata apot, cä nu numat ace§tia, ci §i totT vame§iT vor cere sea.-
dere, din causa inchideriT schelelor turcescT §i austriacescT. Divanul gasesce
cu cale a se scadea vame§ilor de la cele 3 vamt de sus 20.000 de talent
dupa analoghia preVilut cumparaturet §i cele-! alto 10 vaml, cart maT
sunt, mima: Foc§anil, Buzad, Orlatt, Tirgovi§tea, Slatina, Dragoslavele, Vla§ca
§i Teleorman, Urzicent, Gherghita, Fumaritul Bucurescilor, sa se scada cu
16.802 talen, bant 26, iara.§T dupa analoghia preWluT cumparAturilor, insa
aeest scAqamint nu sé póte face din suma banilor, cu care s'ad scadut
dumn6-10 Vistierul IIagi Moscu, cact acela s'ad facut numat pe contul
altor 5 vamt, adica : Carvasaraoa, Craiova, Oltenita, Giurgiu §i Fumaritul
baltilor».
Divanul cere deslegare, cact vame§iT ad declarat, ca de nu li se lace un
cuviincios scaddmint et se lépdda cu totul de vamT.-16 August, 1809 (1).
Scaderea e aprobata de Engelhard, in 7 Septembrie, 1809.
Scadamintul acordat se face pe lunile din urma ale anulut 1809.
DArn in anexele 126-135 o serie de pitace relative la vamt dintre anit
1811 §i 1812. Din aceste acte se pede vedea óre-care imbunatatire in vama,
cact la 1811 se permite exportul vitelor marT qi micT afarA de cal. La Ia-
nuarie 1811, exportul vitelor cornute produse 95.010 talen.
Traficul cu Turcia, pare sa iea §i el, in 1811, óre-care spor, de órece
vame§ul e ingaduit sA alba slujba§T la schelele de la Dunare, la Zimnicea
§i la Giurgiu.
(1) Cod. LXI, fila 29.
www.dacoromanica.ro
ISTORIÀ ROMINILOR 521
Dificultatile intimpinate in perceperea ~el din partea oficerilor rusT

sunt inca o data constatate in actele din nota..
Un venit important, arendat impreuna cu vamile, era pacura, precum se
pete vedea din anteriórele acto si din actul ce M'u in nota, de la 21 Martie,
1812. 8i aci vamesul intimpina dificulta* din partea Muscalilor, carT 41
apropriati paeura estrasa, pentru trebuintele armateT t'ara niel o despagubire.
Un articol suparator pentru indestularea publica reunia vama oraselor
adica accisele, la vama de import si de export. Asa vamesiT percepeati
in fie-care oras cate 4 parale la leil de la cherestele, lemne ,de foc, cara
cu provisiunT i chiar de la articoliT de indestulare publica. NumaT Cam
pu-lung, FocsanT i BueurescT erail scuti* de acesta dare, in interesul ief-
tinatatiT. Generalui 8teter a cercat sa desfiinteze asemenea dare, dar pri-
mul Divan s'a opus, qicend el ar da loe la cerere de marT despagubirT
din partea cumperatorilor l'ama Cu tete acestea primul Divan recu-
nósce, ca darea este in paguba ieftinatatiT i decT a saracimeT si de aceea
la BucurescT, a fost desfiintata cu carte de blastem (1).
Abusurile comise in perceperea diverselor darT mal sus enumerate stint

de a se imputa nu numaT cumperatorilor set' arendatorilor aceior darT, dar
muitora din boeriT divanistI, cu deosebire Vistierilor. Lupta dintre cer
doT marT VistierI Constantin Filipescu i Variaam da pe fata multe din ase-
menea abusurT.
Perceperea indoitelor oierit si vinariciù s'ati facut cu mare catahr:sis de

catre slujbasT. Nu s'a marginit Divanul a supune la juramint pre taxildarT,
ci a rinduit o comisie de 4 boerT i anume biv Vel Ban Constantin Ghica,
Ve! Vornic Barbu Vacarescu, biv Vel Vornic Grigorie Ghica, i Vel Vor-
nic C. Balaceanu, carT sa cerceteze abusurile comise. Comisiunea acesta
delega cate un boerinas de fie-ce judet, care luand cu el si pre taxildarT
cu slujbasiT ce avut orinduitT si prin marifetul Ispravnicilor sä cer-
ceteze, cu mare scumpetate abusurile s'evirsite la perceperea çliselor darT
sa faca catastih in treT rigie: 1. CA* banT aü luat slujbasiT de la fiesce-
care ? 2. Catlb era datori sA dea [le-care, dupa, ponturile slujbeI? 3. Dife-
rinta in plus.
RinduitiT acestia pe la judete sunt pusT prealabil sub carte de blastem
al Mitropolitulul, ca vor arta adeverul. Acelas blastem ameninta si pre
locuitorT, sa nu ascunda adeverui.
www.dacoromanica.ro
522 V. A. IIRECHIÀ
Pentru remunerarea acestor orinduip pe la judete, Divanul diSpune, sa

aiba a lua cleciuialci din OW sumele constatate ea ail fost abusiv luate de
taxildarT. De nu vor afla rinduitiT sume abusiv percepute, ce se fac el ?
De unde léfa lor ? (Anexa 138, 139).
A urmat gli cercetarT deosebite de ale comisiuneT acesteia, mal cu séma.
In privinta abusurilor in perceperea dijmarituluT, oerituluY si vinariciuluT
'Inca din 1808 si 1809 (1).
OrY-cat se indoirA unele darT, orl-cat se mal adaogara si altele noue, tot
nu putea Visteria prididi la nevoile Vet Divanul semna atuncl diverse
imprumuturT (2).
Asemenea imprumuturT le face statuluT Manuk Bel. In 25 Iulie, alte
4 zapise (polite), douò de cate 10.000 lel si dou6 de cate 5.000 leT, mal da
Visteria pentru ca-1 trebuesce banT pentru facerea podulul peste Dunare In
trebuinta Muscalilor, in dreptul HirsoveT si pentru spesele curente ale osti-
rilor si ale spitalurilor impereltesct (3).
La 26 Iulie 1809, Visteria se imprumuta cu zapis, cu loe deschis, cu ta-
Generalul Engelhard ordona in 17 Noembre A tramita Divanul prin

VA() judetele numaI decat un boer, om vrednic, ca sa faca cu amè'runtul
cercetare de banil ce s'ail luat de la locuitorT : dijmarit, oerit si vinAricifi,
cum si pentru alte dArY de banl, in scurt pentru orT-ce banT s'aì'x implinit
de la locuitorY; insa de vor dovedi ca s'ai1 luat cat de putin de pe la lo-
cuitorl impotriva poruncilor si impotriva predlojeniel mele, ce am dat
cinstit. Divan, intr'acel ceas sA-ml arate pre aceT vinovatT, ca de la dinsil
cu strasnice mgsurY A implinésca si sa indestuleze pre napastuitl.-1809,
Noembrie 17. (Cod LXI, fi1a40).
La 6 Martie 1809, Divanul si Comitetul Valachiel da zapis, prin care
se imprumutA, mal intaiù cu talen l 10.000 in soroc de 6 lunI si cu dobanda
pe luna cate talen l 7 si jumAtate la punga., cu care acestl banT Wail intim-
pinat grabnicele cererT si trebuinte ce a avut Visteria. DecT la numitul
soroc iarasT Visteria acesteT OA sa aiba a plAti acestI banY numituluT im-
prumutator, iar cand la acest soroc nu va avea Visteria putere a I rèspunde,
orT cat& vreme va mal trece peste soroc (de 6 lunT), sa 'amble baniT tot
cu acésta asedata dobanda, pana in dioa, ce i se vor plati; si pentru incre-
dintare s'a adeverit zapisul acesta cu iscaliturile neistre si cu pecetea t6ril.
1809, Martie 6.
Senanaft: Mitropolitul, episcopul de Buz65 si boeril din comitet.
S'a mal imprumutat Visteria cu alte 2 zapise asemenea, unul de talenl
15.000 si altul de 20.000 tot ca.te pe 6 lunT si cu acelasT procent. Zapisele
incepa sa: «IncredintAm cu acest zapis al nostru la mana dumi sale.... ca BA, se
scie, ca la marea trebuinta, ce a avut Visteria de banT, s'a imprumutat Vi-
steria de la dumn6-lul cu talen T v Restul precum in zapisul de sus.
(Cod. LV1, fila 55).
Cod. LVII, fila 32.
www.dacoromanica.ro
led 10.000 «pentru rèspunderea banilor spitalurilor imp6rAtesel, earl ban!

ad a se implini orI din baniT finuluT, ce vine la Visterie, sell din cel d'in-
taid cast al vinariciuluT.
Se mat imprumuta Visteria, tot cu acea data, cu zapis de 10.000 leT si
de asemenea prin 2 zapise de cate 5.000 (1).
In 1809, Noembre 20, Divanul mal imprumuta de la Manuc incA 25.000
talerT tot pentru certferte de fainA. La Decembre 22, acelasT an, alt impru-
mut de la Manuc de 25.000 talerT, pentru respunderea lefilor foi pe soroc de
doud lunT. O di dupa aceea la 23, Decembre, nod imprumut, tot de la Ma-
nuc, cu 35.000 talerY, iarAsT pentrii douò lunT si tot pentru lefT. In fine, la
Decembre 27, 1809 alt imprumut de la Manuc de 5.000 talerI pentru cum-
pdrarea de fin (2).
Urméza 9 zapise de imprumuturT si anume:
Unul din Ianuarie 1810, de talerT 10.000, pe treT cu 7,60 la punga
dobandA.
Din Ianuarie 1810, iarAsT 10.000, pe treT lunT, iarAsT Cu 7,60 sdobandA,
pentru trebuintele ostasesd.
Asem.enea.
1810 Ianuarie. 25.000, asemenea.
iarAsT 25.000.
iarAsT 20.000.
iarAsT 25.000.
iarAsY 10.000.
iarAsT 30.000.
iarasT 10.000.
Dupä asemenea serviciT facute statuluT de catre «SlAvirea Sa Manuc .Dra-
gomanul» Divanul, spre mulOmire de ajutorul «flid nict un Jet de interes» (?)
dat de el rel, i pentru ca ad daruit visteriel nisce sume de banT si ad
iertat dobandl pe 4 lunT de la 100.000 talerl imprumutatY, il acorda ne mal
pomenite in Iéra privilegiT si un domenid din maT multe sate, scutite- de
zaherele, de podvelT, in care Ispravnicit sd nu p6td avea nici un amestec, niel
°data, ci sa, fie ca un self guvernment ! (Anexa 149).
Niel cu imprumutul nu se imple golul mare al visteriel, de aceea avi-
séza Divanul la crearea de dArl noue. Apaitul cartilor de joc nu ajunge.
La Maid 1810, Divanul studiaza, cestiunea inflintare! de monopel al bdu-
turilor spirt6se. El numesce o comisiune de maT multT barbatT «ideart»

Cod, LVII, fila 32 verso.
www.dacoromanica.ro
524 V. A. IIRECIIII
earl sa studieze §i a, propuna conditiunile in care se va putea infiinta

monopolul acesta al spirtéselor. (Anexa 150).
La inceputul anuluT 1810, atat de rea era situatiunea visteriel, atat de
Ole Wile eT, ca Bagratio.n se vede silit a cere DivanuluT o lunga §i ame-
nuntita dare de séma despre generala a§e4are a tuturor darilor din 1805,
§i sa i se propuna ce birurT se pot adaogi §i earl se pot din noti crea ?
Pornind de la recun6scerea, ca dajdiile trebue sa fie orinduite dui-A pu-
terea fie-caruT locuitor §i pe droptate orinduite, §i ca cea maT intaiil pra-
vila... este mal intaiil de a pdstra avutia, dupa isbavirea vieteT §i a cinstel
a tuturor celor earl locuesc lute° téra, Bagration recun6sce ca, rea este
situatiunea facuta, t6ranuluT roman. Nu maT putin insa vede posibilitatea
a se adaogi dijneiritul, vindriciul §i oieritul . . . «numaT este trebuinta a fi
.
adevòrata orinduiala §i desèvir§ita cumpanire.» Stirpirea abuzuluT gròznic

la perceperea acelor darT, apol regula la facerea rechisitiilor de producte
i de care, cu incetarea abusurilor la angarale, dupa, m'ésurT noue ce se
propun, vor u§ura starea grea a tèranulul.
Ca O. se vax,la in adevèr, cat de cumplita era acea stare, este de a se
aminti, ca la 1805 nu erati mal multe de cat 15.000 lude contribuabill in ca-
tasti§ele vistierieL La maY putin de jumatate s'a redus acésta, cifra sub
ocupatiunea rusésca. Satele s'ail risipit, Wail bejanarit peste Vita lumea...
Nu atat prin acordarea de nouT scutelnicT §i poslu§nicT s'ati imputinat con-
tribuabiliT tèranT, cat prin bejanarie, prin emigrare. Bagration cere catas-
tile de scutelnicT, de poslu§nicT §i opresce a se mal da de acestia far&
porunca luT. Comandantul rus mal cere §i un tabel de situatiunea cutieI
milelor, séfi de lefile ce se numesc «nemkiE» ad. pensiune. (Veqi ane,xa 153.)
In 1811. si 1812 situatiunea financiara devine §i mal rea. In August 1811
Regimul rusesc arunca dare extraordinara pe negutatorI §i bresle §i indata
apoI §i pre oler §i boierT. De la aceste dou'é trepte Ru§iT cer 1.200.000
leT. Asemenea fapte pustiesc §i mal ròa Ora, cad familiile maT cu dare de
maná fug in Ardeal (1). NegutatoriT din BucurescI cérca un moment a se
opune de a plati, dar finalmente, se v6d constrin§1 a se supune.
(1) Les autorités russes paraissent avoir recu de M. Milachewitz séna-

teur, et pouverneur des provinces, de nouveaux ordres relativement aux
contributions. Le 14-de ce mois, une nouvelle menace a été faite aux né-
gociants et marchands de la ville. Sur leur refus de payer, trois des prin-
cipaux magasins ont été scellés par la police. Le lendemain matin, on a
vu avec surprise que cette mesure, loin d'intimider les commerçants, leur
a donné l'idée a tous en général de fermer leurs magasins et leurs bou-
tiques, ce qui contrarie singulièrement le public. On ne sait pas actuelle
ment le parti que prendront les autorités russes.
www.dacoromanica.ro
In 1811 insisI MuscaliI se plrurl un moment ingrijatI de acéstl pustiire

a èrei. ET ordonarl un recensemint general al populatiunel. ComisiunI furl
rinduite ca tack dar la finea 1111 Februarie 1812 se suspend5, opera-
tiunea acésta, cred din causl cà constatarea in ajunul semnAtureI päceI
de la Bucurescr ar fi fost nu tocmaI spre lauda ocupatiunel muscliescy (1).
Este locul sà 4icem cevasY despre cutia milelor.
Quand à l'affaire des contributions, il parait que les autorites russes

parviendront à les faire payer. I'endant six jours, toutes les boutiques de
Bucarest ont ét6 fermées. lluit cents commercants s'étaient présentes en
masse chez le Grand Vistier, trésorier de Valachie, et lui ont fait des me-
naces très-hardies. Cette crise aurait pu avoir des suites dangereuses, si
les Russes n'eussent employe un moyen violent qui a intimidé toute la
place.
Dans la nuit du 21 de ce mois, six négociants des plus notables ont
été enlevés de chez eux et expediés dans des chariots de poste. Le len-
demain, on a répandu le bruit dans la ville qu'on les avait envoyés en
Sibérie. Cela a tenement effrayé tous les négociants et marchands, qu'ils
ont immédiatement ouvert leurs boutiques et pris le parti de payer.
La nouvelle contribution sur le commerce vient d'être percue. Les n6-
gociants, redoutant un enlèvement comme celui qui a eu lieu le 21 du
mois passé, ont tous payé sans repliquer. Cela a produitpour la ville de
Bucarest seulementune somme de 90.000 piastres.
Aujourd'hui, une imposition vient d'être établie sur la noblesse et le
clergé de Valachiece qui prouve que l'armée russe est dans une grande
pénurie d'argent.---Un ordre de M. le Sénateur de Milachewitz et qui a
été lu publiquement au Divan, porte que la noblesse et le clergé sont in-
vités à fournir à la caisse militaire une somme de 1.200.000 piastres ; que
les boyards paieront chacun en raison de ses ressources et des places
qu'il a pu occuper. Cela excite ici un mécontentement general.
Dans toute la Valachie la detresse est extreme. Les families les plus
aisees se sont sauvées en Transilvanie. Les districts de Mehedintz et de
Tirguschyl sont presque desert. On y craint également les amis et les
ennemis.
(1) La Russie avait nommé une commission il y a 7 à 8 mois pour faire
le dénombrement general des habitants de la Valachie, afin d'en connaitre
l'exacte population, les commissaires voyageaient de district en district,
et s'occupaient de ce travail avec beaucoup d'activité ; depuis quelques
jours, l'ordre a été donne par M. le General en chef de suspendre entiê-
rement cette operation. Cet ordre vient d'augmenter les incertitudes.Bu-
curescY 8 Martie, 1812. Doc. 875. Ledoulx (pag. 673).
www.dacoromanica.ro
526 V. A. IMECHIL
Putine milY orT pentil cum mal sus le lice un act, 'Ate acorda Divanul
In timpiT grel in care trebe - éra (1).
In profitul cutieT milelor, generalul Milo§evicT da venitul eventual din
vim)area vitelor de pripas, nereclamate dupa prealabile publicatiuni (2)
Milele se &A numaT cu resolutiunea senatoruluT Pre§edinte (3).
Nu numaT cu pensiunT orT milT se ajutara persónele grate regimuluT; se

mal acordarade §i mal rarscutirT de darT, ha §i scutelnicT (4).
Jata câte-va Mili acordate:

La 9 Octombre, 1809 Divanul acorda polcovnicesel Stanca, léfa lunara
de 10 talen pe luna, de la cutie, fiind.ca este s6raca, cu 2 fete. (Cod. LX
fila 7)
Divanul ordona VorniculuT ob§tirilor sa dea cAte 10 leT pe lunA, cu incepere
de la 1 Octombre, 1809 luT Costea ce a fost paharnicel, aflAndu-se bírte
b6trân §i sèrac §i fiind-ca s'a aflat slujind curOT acestuT principat. 1809,
Septembre 24. (Cod. LV111", fila 76 verso.)
La 22 Septembre, 1809, Divanul face léfa de 10 leT pe luna, cu incepere
de la 1 Octombre, CaliteT Ocluya din mabalaoa RaduluT Voda «allandu-se
vi.iduva §i sèraca cu o l'ata de virsta..» (Cod. LV111, fila 77 verso.)
Cod. LXVIII, fila 66 verso, pitac din 1811, Februarie 2.
Cod. LXVI, fila 77, act din 8 Martie, 1811.
De la generalul de infanterie, mal marele comandir al armiel knézul

Bagration, catre Divanul Knejiel Valachiei
Domnul adevgrat sfetnic de taina graf Victor PavlovicT CuciubeT, fiind
trimis la Constantinopole de la prea puternicul imp6rat al RusieT, sol, fa-
cénd ar'étare domnuluT Knéz Ipsilant, ca sä orinduiascä léta, Po talen T 100
pe luna, dragomanuluT Sadatoglu, ce se afluí pe lângä consulul rusesc aicT
in BucurescI §i fiind scaphtat i sèrac, i s'a orinduit acésta léfá, iar dupa
ce a plecat de aicT Knézul Ipsilant, nu se scie din ce pricina s'a taiat acésta
léfá §i numitul Sadatoglu in anul urmator a murit rëmâindu-T sotia cu
f6rte mare s'éracie. Eti dupuí datoria omenésca, véOnd i slujba numituluT
ca a implinit'o In curgere de 47 anT, de aceea ar'ét DivanuluI ValahieT sa
se dea so0e1 dragomanuluT Sadatoglu din suma banilor, ce este pentrn
s'éracT orinduita aceT talen T 100 pe luna ce a fost orinduitY sotuluT sèi, ur-
mând cu darea acésta de la gioa ce a murit sotul el, adica, de la Oct. 1,
létul 1809. Bucuresd, Martie 12, létul 1810 (Cod. LV, fila 18 verso).
In Septembre, 1808, inthiul Divan §i Comitet intaresce privilegiul de
10 scutelnicT dintre dajnica visterieT luT, Hristodor, biv al 3-lea Vist. pentru
rt.'.splatirea slujbelor sale (Cod. LV I, fila 35)
De la inthiul Divan §i Comitet se da luT A§ul Bulucbap, la 27 Septembre

1812, o reinoire de scutire a anteri6relor chriseive de la domnI §i din 1809,
www.dacoromanica.ro
%TORIL ROMINILOR 527
Putine scutirT pentru cause de alte servicil, de bétranete si de saracie,

aflam intre 1807-1812 (1).
Dar daca milT, pensil i scutirT nu se dati cu vechia imbelsugare, boie-
rimea la putere isT face parte larga de beneficiT de alta natura. Asa Var-
laam pune pre colegil sé! atribuiasca salase de -tiganT din cel domnescT,
sub diverse pretexte. Tot asa intaiul Divan acorda, la 20 Septembre 1809,
luT Filipescu, monopolul cotuluT de mésuratórea butilor.
Actul acesta e interesantul istoric al introduceril cotuluT i decT Il dam
intreg in nota (2).
ca sa fie apérat de Vote darile visterieT i O. scutésca. si drepte bucatele

sale de vinariciti, de dijmarit si o pravalie si o carciuma de fumarit, de
tutunarit si de alte dad, cum si doT émenT sé. alba fara de pricina' de daj-
die ; téte acestea pentru réspliltire a slujbelor sale in prinderea hotilor
(Cod. LV1, fila 105 verso.)
Intaiul Divan si Comitet (RomirrET) al PrincipatuluT ValahieT, la 9 Octombre
1809, Yerta de dajdie catre Visterie si de tóte alte angariT pre Gheorglie
de aicT din mahalaoa SpireY, pentru care pliroforisindu-se Divanul, ca, se
aria in destivirsitá sérä'cie i scapataciune, cum si sotia luI crestinata din
ovreT.... (Cod. LI, fila 84 verso.)
Ccitre cinstitul
Am vèqut acésta jaiba, ce a dat DarvariT i CarbunariT domnescI din sud.

Vlasca, ci acestia se afla in rindul scutelnicilor, avénd pecetlui-
turT la manile lor, de se va gasi cu cale de catre cinstitul Divan, sa
m'ale a da si el, precum aü dat i ceT-1-altY scutelnicT, adeca cate talerT 15
pentru orinduiala zahereliT, ce sunt pul a da si el, mal virtos ca acestia
napristan se afla carand lemne la magazia de aci din BucurescT, pentru
trebuinta ostirilor, i pentru prisosul ce li se cere de catre IspravnicT peste
acestT 15 lel maT mult, gasindu-se cu cale se vor scadea din zahereaoa ce
este asecjat judetul.-1808, Martie 31. (Cod. LIV, fila 306)
Vel Vist. Varlaam.
De la Divan.
Cinstite dumné ta frate Ve! Vistier, de vreme ce jilluitoriT se afla slu-
jind napristan cu caratul lemnelor aicT la magazie, precum prin alaturata
anafora a dumi-tale ar60, primita este DivanuluT chibzuirea dumi-tale, de
a li se face acata musaadea, ca sA dea adica numaT ca'te taleri 15, orin-
duiala zaherelel, dupa mijlocul ce in alaturata anafora a dumi-tale se cu-
prinde cu scadere din zahereaoa ce este aseqlat judetul. (Cod. LIV, fila 306).
Fiind-ca mésurat6rea bakilor din vechime se obicinuia a se lace cu
Lipa, cu care mésurat6re multe discoliT avea ce! ce aveail trebuinta de mil-
surat, iar de la o vreme incóce gasindu-se buna inlesnire Cu m'aura co-
www.dacoromanica.ro
528 V. A. IIRECHIÀ
SA nu neglijem de a mentiona aci i despre unele dArT indirecte mal

mArunte, dar nu mal putin sup6rAcióse si nu maT putin ocasionând abusan.
a) Fumdritul de Bucuresc1, consta in 1807-1812 in prelevarea uneT taxe de
la prAvAliT i cArciume, impArtite in 3 categoriT (1).
tuluT, s'ail pus in urmare numaT aicT in Bucurescl, i pentru a se pAzi

dreptatea la m8surAtorT s'ail legat a fi sub zaptul cuparuluT, carele s'ail
indatorat de a pus 6menT credinciosY cu cot drept, infierat de la visterie,
a rasura vasele tuturor celor ce ail trebuintA, rinduindu-se si plata cu-
viinciósA ; dar in urmA incepèndu-se si pe afarA incet-incet a obicinui
vinOtoriT i cump'érAtoriT sa rasóre vasele en cotul i pentru cA vinsla-
torul nu se increde pe m6sura cumparAtoruluT, cum nicT cumpèrAtorul pe
mtisura vinOtoruluT, urmézA trebuinta a cere pre altul strAin si de acest
fel de trebuintA fiind mal multe pe la orasele marl, mal întâiti S'ail pus
In orinduialA in orasul Ploescl, care s'a legat la m6nAstirea dornascA
de acolo. Dar fiind cA si la FocsanT este mult alis-veris de vin, i ra-
chiù, Cu osebire decat in alte judete i ne-fiind pus la orinduialA de Di-
van se intimplA multe pricinT i discolie, in alis-verisul pAmintenilor, de
cad orAseniT i altiT de acolo nu incetézA a cere sA li se pue la orin-
duialA rasurAtórea butilor ca cotit. La caro, pentru odihna 6menilor,
rinduia IspravniciT judeViluT pre cine socotea lufind plata cum putea.
Si pentru acésta socotind Divanul, aü luat plirolorie, cA duma-luT fratele
biv Vel Vistier Constantin Filipescu, ca un vechiti pa.triot si din cele de
frunte familiT ale pAmintuluT acestuT, cum maT virtos pentru slujbele cele
multe si credincióse, care ail fAcut maT 'nainte, i s'ati dat de cAtre luminaW
domnT vAtIlsia de arabagiT din FocsanT; ca c'At mal virtos acum inteacéstA
resrniriä fiind cunoscute i vOute de fatA slujbele d sale cele multe si
ostenelele fArl de pregetare spre implinirea i odihna celor ostrisescI; (le
accea acum de o-cam datA s'aq dat easel domnieT-sale rasurAtórea bukilor
ca cotul, din sud Slaam Rimnic, ca sa aibA casa dumisale apururea i ne-
strAmutat folosul ce ar putea lua de la acéstA slujbA.
De aceea printr'acest sinet ce drim easel domnieI-sale hotArtm ca numaT
omul ce se va orindui de duma-lui sA aibä acéstA voie i sloboc,lenie a
m'ésura buOle tuturor celor ce vor avea trebuintA de mésurat, iar altul
nimenT sa nu fie slobod a rasura. InsA nu este oprit iarAsI cel ce va vrea
asT rasura vasele sale, dar a aduce pre altul 866 a mèsura butile altora
sloboOenie nu are. Si acest om ce se va orindui, sA se numéscA colar, ca-
ruia sA se (lea de la visterie cot pecetluit si sä pAzéscil de a face rasu-
rAtórea dréptA, eA dovedindu se in vre un fel de chip cu viclenie, se va
pedepsi. Si pentru mèsurat BA aibA a lua de bute cilte talen l unul osteala
sa, cum se uriazA i aicT in BucurescY, care améstA orinduialA pentru a
se pAzi necurmat tot-d'auna cu nestrAinutare legath la casa dumn6-10 Vis-
tieruluT, am dat acest sinet adeverit cu iscAliturile astre i intArit cu pe-
cetea Ord.-1809, Septembrie 20. (Cod. LVI fila 87)
Dositel Mitropolitul, Stefan VAcArescu Vistier, Manolache Cretulescu
Ban, Radu Golescu Vornic, Constantin Filipescu. Vel Logofet procitoh.
(1).... MoldavieT i Valahiel; dupil obiceiti s'a dat acéstA carte a DomnieT Mete
www.dacoromanica.ro
IgT0111A ROMINILOIL 529
Fundiritul balfilor se arendéza intre aniT 1807-1812. In anexe dam acte

cu referintA la acest venit (1).
Slujba vornicief, constand din amende de la vitele de pripas. Am védut
In trecut la ce gr6zniee abusurT dadea loe asemenea dare. Ea este inca
destul de importanta, cu tot amestecul Muscalilor, de 6re-ce vedem ca de
la Aprilie 1810 la Aprilie 1822 ea a fost arendata, la kokivealci, Cu pretul
de 26.550 leT oferitY de biv Vel Vornicul Mihalache Manu (2). Arendarea
acesteT darT se face numal dup. ce, din ordinea §efiior muscalT, acest avaet
trece in folosul VornicieT ob0irilor (3).
carele pe anul acesta, cu létul 1807 a cumpérat fumAritul Bucu-

rescilor, ca sa aiba a cluta acésta slujba, afar& din sfinta Mitropolie, m5-
nastirile cele mail, dumné-lor velitil boerT, de la vel Ban, Oa, la vel
Clucer de arià, i juptmesele vaduve, ce a statut boeril dumné-lor veli1, ca-
rele dui:A vechiul obiceiti Bunt de a scuti cate o pivnitA i afara din ceT ce
aù hriséve §i cartile domniaT mele de a scuti fumaritul, iar ceT-l-alt1 totT
eeT ce Vor avea pravAliT i cârciume, sA alba a plAti fumaritul, dupa
ins& de pravAlie sat' carciumä mare po talen f 5 0 66 de ban!, iar de la pra-
vAlie sétl carciuma maT mica, de a doua man'a, Po talen doT §i jumòtate §i
36 de banT, iar de la pravalie séti carciuma mal mica de a treia mama,
Po talen t' unul, banT 48, ai nu mal mult, el se vor pedepsi; iar catT suditT
tin cu chirie pravaliT, fumaritul aceleT pravaliT sa, iea fumarul de la
stapanul prAvAlieT, urmandu-se dupa obiceiul ce se va fi urmat E}i in aniT
trecutT; pentru care poruncim Domnia-mea dumné-v6stra zabitilor Bucu-
rescilor, pre earl IT va arela maT sus numitul ca. nu se supun plati fu-
maritul, pre uniT ca aceia sa-1 facetT a plati §i Ma de voia lor. ii saam re-
ceh lanuarie. (Cod. fila 23 verso).
(I) Ve()I anexele.
(2) De la inldiul Divan allre

Dupa predlojenia ExcelenteT Tale, ce s'a dat la Divan, pentru slujba vor-
nicieT, adica vitele de pripas §i isp4enia, ca fara de prelungire sa se dea
In vindare pe séma Vorniciei ob0irilor, dupA hotararea ce a Mcut d-nul
senator, urmand Divanul, s'a strigat acésta slujba la Kokitvéla In Divan, in
3-4 rindurT, §i la cea dupA urmä strigare, unde aT fost de MO §i Exce-
lenta Ta, a rèrnas acésta slujba asupra dumné-luT biv Vel Vornic Mihalache
Manu, drept talen T 26.550, (land dumné-luT numitul cumpilrAtor qi cheza
rilspun4i.itor pentru baniT sferturilor la sor6ce, pre Medeln. Teodor Arcada
cumptiratorul are a incepe cu eautatul acesteT slujbe de la 1 de April
al acestuT lét §i pana la anal la 1812 Aprilie 1, land pripasurile ce se
vor gasi tot de la acest soroc. Ce dupa porunca, nu lipsesce Divanul a
insciinta ExcelenteT Tale, tramiOnd si ponturile acestef slujbe, ca stt se
tramita a se intari si de catre d-nul general.-1811, April. (Cod. LXV1, fila 90)
(3) Ve4I anexele 158-161.
V. A. Urechii Istoria Romrinilor. 34
www.dacoromanica.ro
530 V. A. UttECIIII
Cantarul domnese produce un mic venit, din qece banT ce se plAtesc

la sut5, de oca de marfl cantAritA in BucurescI i prin judete (1).
Fieraria i sa aria, craft' veniturT micT. SArëria era un monopol pentru
vinçlarea de sare mèruntA pisatA, a 10 banT ocaoa in Bucuresci, iar cea
nepisatA Po banT 9 ocaoa.
Un moment s'a ridicat darea shreritulul, dar indath s'a reinfiintat, pentru
motivele aduse in actul urmAtoriti:
«Fiind-cä pentru obstescul folos i ieftinAtate s5, gAsise cu cale de se
ridicas5, apaltul de sAr5ri1 si se dedese sloboqenie a vinde ori-cine va vrea
sare in politia Bucurescilor, dar in urrnA s'a vOut urmarea impotrivA, c5.ci
dup& ce s'ati 'bat de o cam dat5, in sloboclenie pretul skit a vinde cum
vor putea, apoT pricinuit si lips& de sare in politia Bucurescilor, pAti-
mind norodul, negasind sA cumpere, din care pricinA, ca sit nu cerce no-
rodul lipsA, silit a lost Divanul de a lAsat sAreria iarAsT in orinduiala ei
a fi legatA tot la vAmT, cum ail fost i panA acum, ea boerul cump5rAtor
al vAmiT sit aib& i ingrijirea apaltuluT sAreT ca sä, se rinduiasca dupA, obi-
ceirl a avea sare cu indestulare i numaT el sit vin45, sare aicT in politia
Bucurescilor, iar alt nimenT sa nu fie slobod a vinde i sA, pAzéscA, nartul
acesta, &lie& sarea pisatA sA vînIt ocaoa po banT çlece j jurnlitate, iar
cea nepisatA Po banT not* asisderea i pentru fier suditiT nemtT i al RusieT
sunt slobocp a vinde, iar cei 1-altT de obste sit urmeze dup& obicein a II
popritY, i numaT la fierArie s5, se vin05, ocaoa . . iar nu maT mult, cAcT
de se va dovedi, orT aieve sag' inteascuns cA ait vindut maT scuinp, se va
pedepsi.»-1807, Ghenarie 8. (2).
D. Metropolit, Iosif Arges, Manolache Ban, Constantin Vist., Radu Go
lescu, *tefan VAcArescu, Isaac Ralet, Barbu VAchrescu, Vel Logof6t.
(1) Carte de slitjba aintarulut domnesc.

MoldoveT si ValahieT, dup5, obiceiù s!a dat acéstA carte a DomnieT mele
carele pe anul acesta létul 1807, a cump5rat slujba cantaruluT (1om-
nesc din orasul Domniel Mele BucureseT, ca sit aibA a eAuta acéstA slujbA
sA fie dator a tinea cantar (kept si altul nimenT sA nu aib5, yore a tinea
cantar sail a cantAri martà ce este de vinJare, ci numaT el, si de la tot
omul ce aduce ori-ce fel de marfä de vinciare i ar vrea sA, o cantArésch,
sit aibA a o cantAri si a lua la o sutA oca, banT Oece, dup& obiceiù, iar nu
mal mult, numaT s& aibA a se feri, ca orT ce fel de marlA se va cantAri, sA
o cantAréscA cu cantar drept, iar nu cantar mal mare, ea sA lacA, la vre-o
parte nhpAstuire, cAcT dovedindu-se, se va pedepsi, ii saam receh
1807. (Cod. fila 22 verso).
Asemenea s'a facut si peste Olt si dinc6ce de Olt.
(2) (Cod. LTV, fila 24 verso).
www.dacoromanica.ro
ROMINILOEL 531
Fereiria produce si mal' putin, cacT suditil rusT i austriacl nu platead

darea acésta, eT erail liberT a vinde fier ara sa platésca vre-o dare (1).
fi. Sarërilul munfilor nu era o dare generala, cacT nu o platiail decat lo-
cuitoriT de la unele judete de munte. Se platia cate banT fase de fie-care
casa, pana la sf. Apostell i ayeaü dreptul de a lua tara parale, cu traista,
sare de la ocne (1).
y). Cereirittd. Se póte vedea in ce consta acéstä dare din urmätorul act:
Carte de slujba cereiritului.

NoT, Constantin Alexandru Voevod, Domn al MoldoviT i ValahieT, dup.
obiceiil s'a dat acésta carte a DomnieT Mele carele pe anul acesta
cu 16tul 1807, a cumpérat slujba cerarituluT din OCA Ora, ca s'a aiba a am-
bla si_a cauta acésta slujba, aicl in orasul BucurescT, si sa I dea de céra de
(1) Carie de stuj.ba fiereiria, i seirjria.

..MoldavieT i ValahieT; dupaobiceiil dat acésta carte a DomnieT Mele
carele pe anul acesta 16t. 1807, aù cumpérat saréria din Bucu-
resol Cu aceste ponturl adicä sarea dupa, obiceiil s'a o vinq'a numal el, iar
alt nimenT sa nu o vinqa, însA sarea pisatä ocaoa Po banI 10 si jumatate,
iar cea nepisatä ocaoa Po banI nouä, iar pentru fiar, suditiT RusieT i aT
NemtieT sunt slobOT, iar pentru ceT 1.altI de obste sa se urmeze duph obi-
ceiil a fi popritT i numaT la fieraria Domnésca, se vinçlä ocaoa. . . .
s'a,
iar nu mal mult, cacl de se va dovedi, orl aieve saú inteascuns, ca

vindut maT scump se va pedepsi, i saam recech gd. 1807, Ghenarie 1.
(Cod. LIV, fila 23.)
(1) Carte de slujba seír6ritului Inun(ilor.
Moldove i Valahiel . . dupa obiceill s'a dat ac6sta carte a Domniel

Mele . carele pe anul acesta cu létul 1807 a cumpérat slujba sar'éri-
. .
tuluT muntilor, sA alba a ambla prin t6te satele cele sciute din judetul
Saac, Buza i Siam-Ramnic, sh caute acésta slujba si de la toti 6meniT ce
so indestul6sch cu sare din muntY tara de banl, sa alba a lua de la omul
casnic Po banI sase dupa obiceiti, iar mal* mult nu, ca se va pedepsi,
însA acéstil slujbä sa fie volnic a o cauta pana la sf. ApostolT, i numaT o
luare de banI sa fie, iar de la sfintii Apostoll inainte sä nu se cuteze a
mal 'habla; pentru care poruncim Domnia Mea, dumn6 vóstra Ispravnicilor
de la aceste judete pe care va aréta mal sus numitul, ca nu se supun a-11
plati sáréritui, pe uniT ca aceia facetY i fara de voia lor a-vi plati sa-
réritul dupa obiceiil. ii saam receh gpd. (Cod. LIV, fila 23)
www.dacoromanica.ro
532 V. A. CRECHIÀ
aicT din térä, de unde se va ridica, de oca, Po banT §ase, iar mal mult nu,
cA se va pedepsi; însä sloboq.enie a trece céra, este numaT unde se va da
slobo4enie prin cArtile DomnieI Mele. Poruncim Domnia mea, dumné-vóstrA,
dregAtorilor din ora§ul DomnieI-mele Bucuresel, sA datY manA, de ajutor
numitulul, ca sA p6tä, stringe acest venit. ii saam receh gpd. 1807, Ia-
nuarie. (1).
h) MaT importantA dare era gostindritul, adica taxa ce se lua de la ti-
mátorif ce se exportati (2).
i). Ierbaritul de Bueuresa Se arenda dreptul de a percepe ierbárit de la
toV negutAtoriT de vite, atará, de la cele ce se tale in Bucuresd i afará
de la t'érani'l, carl vindeati §i cumpèrati vite pentru trebufnta caseT lor. Se
percepea de cal §i vitá, mare 24 bata, de efie §i de caprA cáte 8 banT, «iar
nu mal mult» (3).

Asetnenea carte s'a fAcut §i peste Olt in cincT judete §i in 12 judete de
dincóce, iar deosebitä, carte.
Carte de slujba gostineiritului.
MoldoveY §i ValahieT dat'am domnésca nóstrA carte carele pe anul

acesta, létul 1807, a cumpérat slujba gostinArituluT din tótá éra, ca sä, aibA
volnicie a cAuta acéstil slujbA in cind judete ot peste Olt, urmänd intoc-
maT cu mijlocul ce se coprinde maT jos, ca s'A iea gostinArit numaT de la
rimatoriT ce es din térA afarà, iar de la rimAtoriT ce nu es din t6rá, dará nu este
slobod a cere gostinárit; deci dar catl, orT din negt4AtorI, orT din pAmintenT, ort
din strAinT, carT string rimAtorI de negustorie, §i vor vrea a-I scóte afarA din
ori la ce parte, de la ace'l rimAtorT ce vor e§i din érit, sA iea gostinArit
deplin dupit vechiul obiceitl, de un rimAtor banT 8, iar de va fi sudit ade-
vtLsrat acel ce scóte rimAtoriT din térá. §i va fi vitele adev'ërate ale sudituluI,
cump'érate de el, lar nu alt me§te§ug, de la acel sudit sit iea numal trel
la sutA, pe at sunt datorl suditit a da vamA pentru mArfurile lor, fArA de
altä, treat6re, care acéstA vamA adicA trel la sutA pentru rimAtorY, sA o iea
numitul gostinar, iar mal mult s'A nu se indrásnéseä, orinduitul a face ce-
rere; poruncim Domnia Mea §i dumné-v6strA Ispravnicilor de prin judW,
pre carl iT va arta maT sus numitul, cA nu se supun a pläti, supunett
§i farA de voia lor a da gostinArit, dupä, cum se cuprincle maT sus. ii saam
receh gpd.-1807, Ianuarie. (Cod. LIV, fila 21)
Asemenea douA c irtl s'a fticut.
Garle de slujba ierba Multa.

MoldavieT §i ValahieT. . . . dupä, obiceiti dat acéstA carte a Domniel
Mele . . . . carele pe anul acesta lét. 1807 ati cumpèrat slujba ierbAri-
www.dacoromanica.ro
j). Illdjaritul. Taxa pentru pescele de vinclare. Carul de pesce prelspat

tosco 1 tal. 12 banT si 3 oca pesce. De carul cu pesco sárat sh iea de vitá
220 banT. Pescele de heleste5 si de Dambovita, ce nu va fi cu carul, e scutit
de 'T'Ajara (1).
Inainte de a incheia acest lung capitol al veniturilor Munteniel, se cado

sh amintim, ch, dupa cum si in Moldova, asa si aci, 'elite impiegatilor se
platia5 din o casa, speciala qisa «casa rdsurilor», formata din prelevarea unor
tuluT din túta téra, ca sa aibh a cauta acésta slujbh aicT in orasul Bucu-
reseT, si de la top cap vor stringe vite de negustorie sé5 de matrapazlic,
M'arà din vitele ce se taie la scaune, carT sunt scutite, dupa ponturile casapieT
politieT, sà iea ierbaritul dupà obicei5, insa de cal i de alta vitá mare po banT
doua-clecT i patru, i de (5ie i capea, cate banT opt, iar nu maT mult, ca
se va peclepsi; i fiind-ca ierbara obieTnuia de se intovarasia cu vamesiT,
si pazea impreuna cu vamesiT targurile, unde se vindea vite i apuca pre
locuitorT, carT vind uniT la altiT vite de hrana, de le lua de o parte vamesiT
vaina, de la altA parte ierbariT ierbarit, pentru acésta sh se ferésca maT
sus numitiT a nu urma intr'acestas chip, ca se va pedepsi, ci sa iea ier-
l'Ara numaT de la ceI mal sus numitY; pentru care poruncim Domnia Mea
dumné-vóstra, zapciilor din orasul DomnieT Mele BucurescT, pe care 'T va
artlta maT sus numitul eh nu se supun a plati ierbaritul, pro uniT ca aceia
sa-T facep i fara de voia loe a si plati ierbaritul duph obiceiú. ii saam recell
gpd.-1807, Ghenarie 1. (Cod. L1V, fila 22.)
Asemenea doua carp facut in cincT judete ot preste Olt, si in 12
judete de dinc6ce.
liar la cartile de prin judete serie, ca afarh din col ce vor fi scutip cu
cartile MarieT Sale.
(1) Carte de slujba lnaj

MoldavieT i ValahieT . . . . dupa obiceiti s'a dat aasta carte a DomnieT
Mele, care pe anul acesta lét. 1807 aù cumpèrat slujba majarituluT, ca sa
alba a Ambla in 12 judete dinc6ce de Olt, O. caute acCista slujba, si de la
top ce vor avé pesce de vinçlare, sh iea de carul eu pesce pr6spilt, fiind de
balta sa de helesteti, orT de garla, Po tal. unul, banT do'f-spre-qece, iarh de
carul cu pescele Wat, sa iea de vitA po banT doua sute doua-decT, ins& de
carul cu pesce pròspAt sa iea si cate 3 oca pesce dupa obicei5, iar maT
mult sa nu supere, dar de la pescele de heleste5 s65 de Dambovita
ce nu va fi cu carul, de majara, de vama sa nu supere; pentru care po.
runcim Domnia Mea, dumné-vòstra. Ispravnieilor de prin judete, sa dap mana
de ajutor maT sus numituluT, ca sa pétà stringe si a lua acest venit. ii saam
receh gpd.-1807, Ghenarie. (Cod. LIV, fila 22).
Asemenea s'a5 facut inca dou6 cArtT de Bucuresd si de judete ot
preste Olt.
www.dacoromanica.ro
534 V. A. IIRECHIA.
lecimI orT sutimI asupra veniturilor rel. De la 1806 Noembre, de cánd

Constantin Ipsilante a orinduit o comisiune cercet'Atelre socotelelor case!
rdsurilor, nu maT cun6scem alte luArT de compturT pAnä, la pacea de la. Bu-
curescl din 1812 (1).
Déch atAtea cAte am adus pAnA aci ar fi fost därile sub ocupatiunea ruséscA
(1806-1812), grea ar fi fost de ajuns pentru térA, dar tot ar fi hAlAduit
mal cu rAgaz. SA adhogAm insA la aceste dArT diverse, mal întâiü nume-
vísele hayaettoi ale functiunilor i apoT podveclile, beilicurile i rechisitiu-
nile de tot felul, in interesul armateY rusescT i apoT sA facem tèreT ro-
mAne intrebarea vechiuluI cronicar:
«Cum de a mal remas oin trditor in tine, eu atatea spureate de obieeimi?»
CAP. XXIV.
Havaeturile.
Havaeturile alipite de functiunT continuA a se percepe si sub C. Ipsilante
si sub stApAnirea muscAléscA. Doar numaT cá acele alipite de functiunT in
serviciul CurteT domnescl, nu mal intrA tete in pungile boierilor slujbas1
aT CurteT, ne mal' esisténd Curte si domnie, ci intrA in visteria tèreT. Asa
la 16 Septembre 1808, vedem cA, parylrul din judetul RA.mnicul-Shrat, irat
cuvenit celul al 2-lea S'Atar, se dA ordin sA', se percépA pe séma visterieT (1).
Asemenea la Februarie i Martie 1810, (Cod. LXII, fila 540). PArpArul din
judetul Saac este avaet al luT Vel Armas, si din unele pop6re ale arma-
suluT al 2-lea.
De la havaeturT se cértA boerimea, ca i de la posturile din DivanurT
(1) Ic11 Constantin Alexandru Ipsilant Voevod i gpvd. Prea Sfintia Ta

pArinte mitropolite, iubitorilor de Dumnegetl, sfintiilor velstre EpiscopT si
dumné-v6strA cinstitilor i credinciosT boerilor DomnieT Mele, biv Vel Bane
Dumitrache Ghica, biv Ve! Bane Scarlat Ghica, Vel Vist., Constantin Fi-
lipescu, biv. Ve! Logorét Isaac Ralet, i biv Ve! Hatmane Antonie, primind
acest domnescul nostru pitac, poruncimu-v6, ca adunAndu-v6 cu Mil la un
loe, fárA de zAbavA, sA teorisitY socotéla case! rAsurilor, pe cAtA vreme nu
s'ají teorisit i pana acum, i sA arètaff DomnieT Mele; pentru care orin-
duim zapcitl pre vAtaful de visterie, unde impreunA sA, fie si dumné-luT
biv Vel Ban Costache Ghica.-1806, Decembre 28. (Cod. l'IV fila 8 y)
(1) Pdrpdrul, care era venit al SpAtaruluT al doilea rèrnAne asa dar venit.
al VisterieT si in 1809 si se va percepe pArpArul de la ceT ce plAtesc vi-
nA iciü, de fundul de bute si de fundui de putinA de stejar, cAte banT 12
si de fundul de putinA de brad chte 6 banl, dupA vechiul obicei, insä,
numaT din popérele ce nu vor fi inchinate la vr'o mönAstire. 1809, Ia-
nuarie 1. (Cod. LVI, fila 49)
www.dacoromanica.ro
Multe procese de restitutiune de havaeturl percepute de uniT boerT, cand

nu mal ayear' dreptul de a le percepe, intilnesce lectorul in Codicele Di-
vanuluT (1).
Havaetul alipit de functiunea luY Vel Caminar, nu este
desfiintata; din contra, primul Divan da. nizamurT §i pitace cu referinta la
acest venit (2).
Suditir nu vor sä se supunä, a plati caminaritul. Atund Caminarul Co-
stache Cretulescu se jaluesce senatoruluT §i acesta serie luY. Steter, care
ordonä, Divanulul, su, se urmeze dupa obiceiul pamintuluT. Steter dice: «de
se va fi urmat §i la Domnie acest obiceiti, sa se urmeze i acum a-1 su-
pune pre aceT suditT insciinteze §i din ce huzmeturT are caminaria
veniturT §i de platead suditii când era domnie?»-1811, Februarie 13 (3).
Sdpundritul continua a existe, de §i functiunea careia este dat havaet,
Vornicia de harem nu mal' pene existe, cand nu maT este Donnie §i haremzel
DelmneT (4). Se percepea cate un ban de oca de sapun la cherhanelele din
12 judete cis-oltene.
Cod. LVI, fila 29. Vedi un asemenca proces in anexa 162.

A se vedea in anexa No, 163 si 161 aete relative la cAminitrit.
Cod. LXIII, 360.
Catre Engelhard. De la întâiul Divan.

Cu cinste facem argtare Excelentel. Tale, ca boeria Caminariel cel marl
dupa vechiul obiceiù al pamintuluT §i dupa cum de luminatiT DomnI
fost canonisitä §i orinduita, are irat a lua caminarit de la butile ce se vind
prin cardume °u vin, i racha:1 prin ora§e, i tirgurl §i balciurY marT, dupä
care acea veche orinduiala, sunt date i ponturile DivanuluT §i pana acum
nu s'a véqut vre-o impotrivire din partea suditésca, maT virtos cá§i suditiT
eratl putinT §i nu prea ere' amestecaff la acest fel de ali§-veri§T, ci îl fa-
ceati negotul lor cu alte märluri sträine; iar aman de eurind t,noulfindu-se
cel maT mult ali§-veri§ al carciumelor, se face de suditT. Pentru care
acésta, venit jaiba de la acel orinduit pe slujba caminarieT, pe Bu-
curescT, cum ca suditiT se impotrivesc a pläti caminarit, ci fiind ca car-
ciumele este neguta',torie §i lucru al pamintuluT, §i precum dintr'un inceput
la ali§-veri lost impotrivire din partea suditilor a plati acest irat,
bine-voescI Excelenta Ta, ca prin cinstitele consulaturI sa, se dea nizam, §i
sa se indatoreze suditiT a plati caminarit.-1810, Noembre 4. (Cod. LXV1,
fila 47)
Cod. LVI, fila 49.
De la intelful Divan cdtre Ispravnicii de judet.

Arata jäluitoriT cá se afla piritT sapunariT carT impotrivit la rèspun-
www.dacoromanica.ro
536 V. A. IIRECHIA
Ceim,drekia o aflam continuAnd asemenea.

La 1808, Februarie 17, Vel Cámaras este Aleen Filipescu.
Havaetul camarasieT, Cotaritul, este prelevat, in Aprilie 1808, ea urmatorul
ordin: «se dä volnicie omuluT acestuia a face zapt slujba acésta, urrnând
a cauta venitul, precum se coprinde maT sus, iar pentru vremea trecuth
de la inceputul anuluT pAna la Februarie 17, rèmane a fi venit aceluia ce
a avut epistasia (cOmarasieT) nefä,"cendu-se supérare a se apuca ceT ce
apucat de al pina datoria luT pe acest an, ce se vor invoi intre ei a face
analogie dupa venitul slujbeT si asa de la m'Ana celuT ce se va ai1a cartea
DivanuluT, pe acest urmator an se iea.» Se ordona Ispravnicilor din 12 ju-
dete sä dea ajutorul cuvenit pentru perceperea 16.61.-1808, Aprilie (1).
Venitul cotarituluT talen T 1 veda, de fie-care pravOlie din cele 12 ju-
dote de dinc6ce de Olt erati mal inainte al mareluT cilmäras, iar acum
intra in visterie. Divanul a insarcinat un anume boer cu stringerea acestuT
venit in 1 Ianuarie 1809 (2).
In 1811 este mare cOm'Aras Costache Ralet (3).
La 4 Martie, 1811, intaiul Divan maT autoriza din noil pre epistatul CA-
märasieT «sa aibä voie pe anul acesta a imparti coturT pe la negutatorY» (4).
Divanul ordonA spatarieT sa rinduiasca om spatOtaresc, sä Amble cu orin-
duitul epistat al CamaräsieT, spre a stringe obicinuitul plocon al camarasieT...
Negutätoril: II refuzaserä.-1812, Februarie 13 (5).
Tabacul era venit tot al caminArieT celeT marT. Cu referinta la acest irat,
aducem 2 acte in anexe. In 1812, Constantin Câmpinénu percepe vcnitul
derea obicInuituluT havaet, cum vetT vedea in jaiba acésta; pentru care po
runcim sa-T cercetatT si dupa cärtile slujbeT, ce ati de la Divan jaluitoriT,
sä le facet1 indestulare.-1812, Maiù 29. (Cod. LXIV, fila 61 verso)
Cod. LVI, fila 6.
Cod. LVI, fila 49.
De la inteliul Divan si Comitet.
Dumné-ta Costache Ralet, precum in anul trecut aT urmat de al" strins

iraturile cä'dnärasiel ceT marT, adica de la starostea de negutatorT, i cotarit
ploconul camarasieT, asijderea sä aibT a urma si pe acest urmator an,
cu létul 1811, a stringe mal* sus numitele iraturI dupa obiceit1.-1811, Fe-
bruarie 16. (Cod. LXXI, fila 77 verso)
Al Ungro-VlahieT Ignatie, Iosif Arges, Manolache Cretulescu, Polcovnic
Loghinov, Vel Vist.
Cod. LXXI, fila 20 verso.
Cod. LXIV, fila 116.
www.dacoromanica.ro
caminarieT i decT si al tabaculuT, pentru care se platea 50 parale la oca

de tabac strain si 10 parale la oca de tabac indigen (1).
In Octombrie 1810, prim ul Divan da nizamul special al huznzetulul cami-
narituluI, fiind mare caminar Constantin Cretulescu (2).
Un havaet maT putin important este inca de a se mentiona. Acela e cio-
hodäritul.
adica darea cismarilor, de OM pravalia cAte un taler vechia,
pe an, care venit era mal inainte al lul ici-ciohodar, acum s'a facut venit
al Visterie1 si la 1 Ianuarie 1809, Divanul insärcinéza un boer cu strin-
gerea acesteT (WI' din 12 judete de dinc6ce de Olt (3).
Un havaet not" se infiintéza in Noembre 1809, pentru marele Vistier
pentru Calemgil vistierieT, din baniT zahereleT strinsä pentru ostire (1).
Geirdeirilul, din judetul Buga, care maT inainte a fost venit al SpataruluT
al 2-lea, iar acum s'a Malt venit al VistierieT tériT, se va percepe de rin-
duitul boer. De la totT eel ce ail vil in Muffle dintr'acest judet i plates°
vinariciù, sa aiba a luat gardurarit dupa °Moen'', insa de popor cAte un
galben turcesc de talerT 2 si banT 90, care cu cisla platesce fie care la sea-
unasul cel orinduit de gardurar pe popor. Asijderea si de butea de yin,
ce se vinde prin chrciume in délurY, de bute po talen l unul i de tocitelrea
de tescovina, ce se vinde Po banT 45 i de gr6pa de tescovin'a ce se vinde
po han! 132 i de vracnita deschisa po banY 50 i de vitele ce se prinde
VeqI anexele 165 qi 166.

Vecy anexa 167.
Carte de ciohoddrit a lui Ici-Ciohodar.

De vreme ce top eel ce se negutatoresc i lucréza mestesugul cisma-
riel aù vechiù obiceiù adeca de platesc tot anul ciohodarit, care este venit
al luI ici-Ciohodar, adica de OM pravalia po talen unul vechiti, da Diva-
nul acésta carte, ca sa aiba volnioie in cincT judete de peste Olt si in o-
rasul CraioveT. ca O. Amble si sa caute acest venit si de la totT cel ce se
negutatoresc si lucréza mestesugul cismarieT, de pravalie, Po talerl unul
vechia, iar nu maT mult, ca dovedindu-se se va pedepsi.-1808, Aprilie 17.
(Cod L V1, fila i verso.)
N.B. Perceperea acesteT darT este a se face de la 17 Februarie cAnd s'a
numit noul ciohodar, pentru cele 5 judete de peste Olt.
Dup. anaforaoa luI Vel Vistier, la 29 Noembrie 1809, intAiul Divan,
fixéza havaet din baniI zacherelelor pentru CalemgiiI visterieY i anume
marele Vistier va primi talerT 4.000, al doilea Vistier talerT 2.000, samesul
visterieT, tal. 1.500 si talerT 1.800 pentru zarafiT visterieT, dintre earl 900 va
lua Boranescu. (Cod. LX, fila 45.)
www.dacoromanica.ro
538 V. A. IIRECHIL
PAcènd striaciune prin vil Po banT 20 i de rimAtorY Po banT 50. 1809

Ianuarie 1.
Acelas venit din judetul Ramnicul-Särat, tot al SpAtaruluT al doilea odi-
niörà, rèrnane al VisterieT in 1809. In acest judet darea este in unele puncte
diferitá de gardurAritul Buz6uluï. De fie-ce °tu se va percepe 50 de banT
pe an. De la butea de vin, ce se va vinde in crarnA, pe cep se va lua cate
o vadrä de vin. Se va percepe 45 de banT de la tocitörea cu tescovina ;
cate 20 de banT de la vita de pripas, de prin viT, lar de la rimAtoriT de
pripas cate 50 de banT si de la capre cate 10 banT. De vracnita deschisii
se va plliti 300 de banT.-1809, Ianuarie 1 (1).
In 1810 continuà a se percepe gArdAritul (2).

Existà incA un epistat de Vel Cafegi in BucurescT, desi nu mal este dom-
nie. Curiosul privilegiti al luT Vel Cafegi, in 1811, este ar6tat in urmtörea
carte de Cafegi-Bas a DivanuluT:
«Fiind-cA tahmisul adec& bAtutul cafeleT si cafenelele pr'AvaliT intru care
se vinde bëutura de cafea, aicI in orasul BucurescT, este venit al luT Vel
cafegiti si dupA obiceitl nu este nimenT altul volnic a deschide cafenea sea
a tima tahmis in Bucuresa, fAr6, de cartea Divanulul; drept aceea, fiind-ca
Divanul a orinduit epistat de Vel cafegiti pro Nicolae Saya, se da volnicie
°multa pre carele il va orindui numitul epistat, ca dupà obiceiti numaT el
sA, aibil a tinea in BucurescT treT cafenele cu tahmisul lor, iar nimenT altul
sA nu fie volnic; care aceste pravaliT sä fie apèrate de fumbit, de cArni-
nArit §i de töte dArile cate. sunt orinduite pe an de dati alte prAvAliT; pentru
care poruncesce Divanul si vouä slujhasilor fumar! i criminarT si altor sluj-
basT, sup6rare sä nu facett.» 1811, Noembre 18. (Cod. LXXI, fila 31 v.)
Mitropolitul. Mihalache Manu. Vol Vist.
1)&ä o functiune nu se bucura de havaet special, cel putin titularul eT

primea scutirT, privilegii si mal tot-deauna ludi. O functiune micti., ca acea
de luz-Basa incä se bucurá de scutire de dijmarit, de vinAriciti, scutesce
o carciuma in Bucuresci, de furnArit, de aminArit, ba tilo& are dreptul de
a scuti nu numal decat o carciumit a sa, ci chiar una strAinA. Pe langA
aceste fol6se luz-Basa maT are dreptul si la un lude pentru serviciul casei
sale (3).
Töte sceste birurT si havaeturY nu se percepeari farä de mar! abusurT,

Cod. LVII, fila 34.
Vegll anexele 168, 169, 170, 171 qi 172.
www.dacoromanica.ro
nedreptAtT, NuirT. Nu T verba, intaiul Divan isT (ladea ostenéla de a starui

sä se curme abusurile. Era, cum se (,licea pe -atuncY, «o parigorie» o simpla
mangaere !
*
Vistierul VériT administra impreuna Cu muscalul pus langa el, si apoT si

cu al 2-lea Vistier parnintén, tot venitul Ore'''. Socotele (Mea Visticrul,
dar ele se revi(juiati numaT de ceT-1-altT membri din Comitet, colegT al Vi-
stieruluT. Socotelele de gestiune revègute apoT de Vice-presedintele muscal
ere" supuse la intarirea presedintelui.
Ce control putea fi acesta ?
E de prisos s5, mal insirAm aci tóte diirile si havaeturile cunoscute. Nu
era timpul cand ele sA, fi fost sca(lute. O singurA naciere se Mol' pe cat-va
timp: seirMtul din BucurescT, din causa ca nu mal Miel t6raniT interes sa
aduca sare in acest oras (1).
Nu maT putin grele si indoite sunt podveqile, rechisitiunile si clArile In
Moldova. Singura dare lila, ce faca sa se supere boerimea, fu contrabutia
adica contributiunea la care fu chiamata, si ea, in 1811, din ordinea luT
Iuanoviel Crasno-MilosevicI. Pentru acoperirea deficituluT anuluT 1811 si pe
1812, Generalul Presedinte Divanurilor romanescT, cere boerime1 molde-
vene sa plAtesca si ea modesta cifra de 115.300 leT din drept capitalul el (2).
Cod. LVI, fila 100.

S'ail facut publicatiT catre IspravniciT la 12 judete dinc6ce de Olt, ca sA,
(lea in scire tuturor locuitorilor spre a le fi cunoscut ca sdrgria din Bucu-
rescI s'a ridicat si volnic este fiesce-carele a veni sa vinsla sare in politie,
ins& cea necernut6. cate 2 parale si cea bolovanT cate 3 parale.-1810, Ia-
nuarie 11. (Yeti la pag. 530.)
Starea deplorabila a financelor MoldoveT o constata si consulul frances
Fornctty, din lasT, la 27 Maib 1812, ast-fel:
Monsieur l'Ambassadeur,
Jassy, le 27 Mai, 1812.
Mr. l'Amiral Tchichacoff avait demandé A son passage le compte des
dépenses et recettes de la trésorerie. Ce travail vient d'étre envoyé a Bu-
carest; on s'attend a des changements dans cette partie administrative.
On porte a plus de huit millions de piastres les revenus de cette province
qui n'étaient du temps des Princes, quo de trois millions. Aussi, se fait-il
sentir un grand manque d'argent. Si cet état de choses dure, le Boyard
et le paysan seront entièrement ruinés. Aussi désirent-ils une fin quel-
conque.
Signé: Fornetty.
www.dacoromanica.ro
540 V. A. URECIIII
Boierimea este adinc mahnitä. Intaiul Divan ori Comitet al Moldovel

conv6c5, t6ta, boierimea in adunare obstésea, la Mitropolie. Aci mare jaluire:
li se calca pronomiile, se face obicein rèti! Se decide a se resiste.
Ca consecinla a acesteï hotarirT, adunarea obstdsca a boerimel adreséza
un anume magzar, jaiba catre generalul MilosevicT, protestand energic in
contra indatorirei de plata a boerimeT ca .simplil VéranT, cisluindu-se la
bir, lucru ce 4ic el, n'ati apucat niel' de la stramosiI lor : «a ne cislui dupa
stare si venit.»
Tot ce pot face boieriT este sa admita, ca scutelniciT i breslasiT némuluI
boeresc sa platésea tot eT neajunsul pentru 'Anea si carnea ostireT imp6-
rateseI ! Vada se in anexe actul pt4in recomandabil pentru boerimea mol-
doveana in t6ta, intregimea luT.
CAP. XXV.
pranul intre 1806 1812. Mazna Tiganii. Galena de Serbi qi Buillari.
Déca in timp de pace situatiunea VéranuluT era grcíznica, care putea

ea in toiul résboiulta, a rèsmir4eT, cum se c,licea pe atuncT, cand peste
munca pontuluT i birurile nesfirsite ordinare, se adaogira darile, se in-
doirä, ha i intreira si se nascocira i altele extra-ordinare, pe Muga re-
chisitiunT, podveglI, beilicurT, muna, la cetatI, inquartiruirY pe la case, de
numerosI soldap, cae nu mal. läsaù nenorocitulul 'e'ran niel oul de sub
closca?
Dama la finea capitoluluT, ca anexe, o serie de acte privitcíre la starea
Véranulul intre 1807-1812.
Din aceste acte notam aci urmat6rele :
Anaforaoa marelul Logore't Vacarescu, din 10 August 1807, catre C.
Alexandru Ipsilante, in procesul cel lung. dintre Luxandra Vladeasca cu
locuitoriT dupa mosia eY BotesciY-UngurenT (Mnscel), carY nu vor sä se su -
puna la «pont», dupa, reclamaiunea ei, fiind-ca mosia e de munte i lor

li se cere pontul ca la o mosie de camp. (Anexa 1).
Procesul (lintre Episcopia ArgesuluT i locuitoril de pe o mosie a el,
carY taie pcidarea din radácina si vind in silnicie rachiti si vin. Divanul
ordona Ispravnicilor la 6 Octombrie 1807 obligarea òrani1or dupa ponturY.
(Anexa 2).
e). Procesul Oranilor locuitorY in mahalaoa, de peste garla din Tirgoviste,
carY vin pe mosia ráposatulul Medelnicer Scarlat Hiotu, ca fiul acestuia le
cere «pontu». LocuitoriT sunt obligaVi a da adeturile pamintuluï, macar ca'c'T
www.dacoromanica.ro
int'ampinä ca, nu pot avea fin pe mo§ie, niel lemne din palure. 1807, Oc-
tombrie 27 (Anexa 3).
In 9 Noembrie 1807 Divanul opresce taierea de lemne din padurI
pescuitul in bältile dupa moiiIe spitaluluI Sf. Panteleimon, de catre lo-
cuitorT, ear1 nu Ped pe insdp1 inopia m5nastirei. (Anexa 4.)
Sub Constantin A. Ipsilante se dete un noú nizam cu referinta, la
dijma porumbuluT. In loc de a se margini proprietatea, se iea dijrna de la
porumbul sem6nat pe mo§ie de locuitorI, numaI la 10 una banita din po-
rumbul ce se lacea, mo§ieriT luati cate 4 banite de pogon, orT se facea orI
nu se fa.cea porumb. C. Ipsilante inlatura acest abuz §i decide, sa se revina
la deciuiala dupa produsul recoltat. Se p6te vedea acésta §i din actul din
anexa, relativ la reclamatiunea fostuluT mare Vornic Radu Golescu, contra lo-
cuitorilor de pe mo§ia luI, Tufeanca, carT nu se supun a da cate 4 banite de
pogonul de porumb. In acest act se Oto vedea §i abusivele geremele ce per-
cepeail agentiT administrativI. (Anexa 5).
/). Cu referinta la crutarea padurilor, ori cul ar fi, de catre locuitorT, däm
In anexe cate-va acte (Anexa 6 pi 7). Mal' întâiü observam cá insuV generalul
Cu§nicof cere DivanuluT, din orinduiala luT Prozorovski, sä se iea mésurT de
erutare a padurilor. Divanul tramite carte deschisa la téte ispravnicatele,
cerAndu-le o catagrafie amènuntita a padurilor din fie-ce judet §i ordonand
crutarea lor. (Anexa 6).
Pe de o parte comandantul muscal recomanda crutarea padurilor §i pe
de alta WeniI ruO le devastar' ! Divanul e silit sa reclame la Engelhard,
In 3 Februarie 1810, sti fie opritT o§teniT ru§I de a taiea paduricea de la
Cernica. (Anexa 8).
Pentru prima data aflam in 1810, Divanul platind boerilor Cretulescu
647 copad T taiatT de pe o mo§ia lor, in trebuinta «podulul impriratesc de
la FundenT» (1).
(1) De la hila' Divan si Gomita.

La 21 Iulie Ia 1810 r6spunde VistieruluI, eh se cuvine a se pläti jalui-
torilor KretulescI cate talen 1 3 pentru 647 copad T thiatT din prtdurea de pe
mo§ia ion, pentru trebuinta poduluT imprIrätesc de la FundenT.
Intre semnaturT este §i a luI Istrate Kretulescu. (Cod. LXVII, nenume-
rotat.)
Alt cas de plata a paduriT de la locuitorT
De la intcliul Divan si contilet.
Durnné-v6stra Ispravnicilor din sud. Saac, ari vrklut Divanul ar'étarea ce
www.dacoromanica.ro
542 V. A. tIRECHIÀ
LocuitoriT din satul RadovanT se jeluesc, cà arenda§ul mo§ieT i-a apu-

cat de ari plata tóta dijma moOeT pe (ToT anY, in carT aü fost bejanarT din
pricina rtismeriteT. La 28 Noembre, 1810 Engelhard serie DivanuluT, sa
orinduiasca cercetare (1).
Am amintit §i aiurea, cà intra in sistemul Muscalilor, de a se erige in
protectorT al èranuluT, ca scop de a-1 dumani ca boerimea §i mal mult
decht era. La ordinele capilor muscall, in multe rindurT, primul Divan in-
tervine ca óre.care energie in favórea OranuluT. A§a. la 21 Maja 1810, a-
dresézit IspravniculuT din Arge o reprimanda in termenT vil, pentru ca
intardia de a face dreptate la nisce locuitorl din satul Barzoiul §i StoenescT
din acel judet (2).
Din anul 1810, maT aducem in anexe urmatórele acte :
Raportul primuluT Divan catre Engelhard, in favórea spitalulul Pantelei-
mon. Divanul cera; ca sa fie opritT locuitoriT Orara din ChirnogT, de prin
alte sate §i mal ales TurtucaieniT, de a vina pescele din balta Gréca, ihra sa
platésca vaina m6nastireT §i spitaluluT (3). MaT dam cu referinta la pescuitul
balWor de ViranT, un alt act anterior, din 27 Noembre 1807 (4).
La 1 Iulie, 1810, primul Divan intra cu raport la Engelhard in privinta
procesuluT Oranilor din 3 mahalale ale Bucurescilor, a§edatI pe mo§ia Co-
!entina, carl nu vor sa se supuna a face daca familieT Ghica, proprietara
ColintineT (5). Primul Divan da dreptate proprietateT (6).
le). Din anul 1811, Ianuarie 30. inregistram, mal inainte de t6te, scirea
trista, ca OraniT din Oltenia Bufar fórnete §i cà sunt siliçI sa-§1 vinqa vitela
Cu pret de nimica, ca sa °AA cu ce sa-§T cumpere porumb.
Generalul Steter serie primuluT Divan sa aviseze (7).
l). La 30 Maia 1811, întâiul Divan da hotarire in procesul dintre Cluce-
facekT printeacésta anafora de cercetarea pricineT a Moral prulureT PitaruluT

Lipanescu, de catre locuitoriT ot BoldescI §i huna este chibzuirea d.v6strit
de a plati num4i1 locuitorT copaciT cAte 1 ter', de care i p3runcesce Di-
vanul dumn6 vóstra, sa urmaV a faca implinire de la num4iT locuitorT.
1811, Maiii 2. (Cod. LXX fila 49).
Al Ungro-Vlahie Ignatie, Rada Galesa', Isaac Ralet, Mihalache Manu,
Vel Logofa.
Vol anexa 1.0. Vecp si anexele IX si IX bis.
Veql anexa 11 si 11 bis.
Vet-J1 anexa 11 ter.
Vecil anexa 12 si 13.
Despre acCsta afacere voin mal' trata la capitolul
Cod. LXIII, fila 14, verso.
www.dacoromanica.ro
l'ésa María Cantacuzino cu locuitoriT de pe mosia sa, Volea LungA, care

nu vor sa faca clac& cate 12 qile pe an, dupa pravilicésca condica.
Divanul iT obliga la acésta ciad. (1).
m). In contra cererilor proprietarilor, cA téraniT sa lucreze la mosiT peste
ponturl, intiiul Divan 'II apèra in cate-va rindurT. Asa in 30 Martie, 1810,
locuitoril din satul Orbésca, judetul Teleorman, se jaluesc DivanuluT, ea gre-
cul arendas iT obliga sa lucreze peste pont §i ca iT maltratéza cu bataie.
Din ordinele lul Engelhardt, Divanul apèra pre t6ranT
n) La 17 Martie, 1811,1ocuitoriT din satul Muerésca-de-sus si de jos, arata
cA economul episcopiei RAmnic Ie.a luat dijma din vin si din rachiù
Lucru ce n'el mal pomenit el. Primul Divan nu da dreptate locuitorilor,
friind-ca privilegiul cArciumeT este al proprietateT (3).
Prin anaforaoa.de la 3 Iunie, 1811, a mareluT Logofel Constantin Du-
descu se stabilesce din noil dreptul privilegiat al proprietaruluT uneT mo-
sir de a %ine carciumA (4).
AcelasT mare LogofAt Constantin Dudescu, cu anaforaoa sa de la 17
lunie, 1811, arata primuluT Divan, ca dreptate téraniT (lupa 4 hotare
de mosiT a meinastirel Strehaia, carY ati reclamat contra egumenuluT acesteT
mrmastirT, ca le strica obicelurile vechT ale pamintuluT, ca iT apuca' sa laca
°laca indoita, ca Alubia s'A le iea dijmä peste cale si obiceig. A urmat ju-
decata la departamentul de patru in Craiova si VéraniT aù perdut judecata.
O alta reclamatiune téranésca din 2 August 1811, este aceea a locuitorilor
de la satul Sloboqia, asupra medelniceruluT Pestenar, ea iT napastuesce
peste pond. Generalul Steter ordona cercetare, dar tot téraniT nu MI drep-
tate (5).
Une-or1 tilraniT exasper4 cautati sa-s1 faca insisT dreptate. Asa in
August 1811, locuitoriT din Arges bat pre polcovnicul si pe catanele pol-
covnicieT. Divanul rinduesce cercetare, la 20 August 1811, cercetare, care
de sigur nu se termina in favérea téranilor, macar ca la primul moment
polcovnicul este cel arestat (6)
Nimic nu este propriü a arAta grésnica situatiune ce rAsboiul facea sa-
tenilor, ca o carte a DivanuluT, de volnicie, din 20 lulie 1809 si o alta
carte deschisA, din 6 Aprilie 1810, a primuluT Divan catre IspravnicT. Din
cele ce ordona Divanul se péte vedé cum de gréza autoritAilor admini-
(I) Vedl anexa 14.
Cod. LXII, fila 4 verso
VedI Cod. LXIII, fila 39 verso.
Anexa 15.
Vedi Cod. LXVIII, fila 1 verso.
Vedl anexa 16.
www.dacoromanica.ro
544 V. A. IIRECHIÀ
strative §i de acea a angarillor §i a rechisitiilor, risipit sate numer6se.

Nu maT putin perceperea darilor catre téra i modul cum se facea, pustia
satele (1).
O carte deschisa a primuluT Divan care cele 17 ispravnicate, singura
demna de atentiunea istorieuluT, este acea din 14 Aprilie 1810, oprind ba-
taia, schingiuirea tèranilor de catre zapciI.. . . Durere, acea carte e provo-
catA de o porunca a §efilor muscalT
Iat'o in Vita cuprinderea el:
De la intd,iul Divan. Pablicatie la Ispravnicil de la 17 judete.
«Excelenta sa general maior i cavaler Engelhard, Vit-president al Diva-
nuluT, a trimes predlojenie la Divan, de la 11 ale lunel acesteia, cu No.
1.007, coprind.étóre ca prin judete, zapciiT §i slujitoriT bat pre locuitorT atAta,
in cAt unora li se intimplä, §i mórte, i Exeelenta sa pentru .acest fel de
rele urmarT, niel ()data insciintare de la Divan nu are §i socotesce cA niel
cinovniciT ce stint rinduitl prin judete, nu insciintéza DivanuluT §i pentru
aceea nicT Divanul nu face acelor cinovnicT niel o pedépsa. Pentru care
Divanul stra§nic poruncesce d-v6stra, ea de aci inainte zapciiI i slujitoriI,
cum §i ver ce altl slujba§T, sá nu maT bata pre locuitorY cu acel fel de ba-
täT pricinuit6re de mórte, séil de Wier() la bólä, ci pre ceT nesupu§T, sa-1
arate la dumné-v6stra §i dumné-v6stra sA T certatT §i sa-1 pedepsitT, dupa
mésura vine lor, lar cAnd niel dupa acésta nu vor intelege §i se va maI
intimpla a se urma la cine-va§T acest fel de WAY pricinuitóre de mérte §i
cadere la bóla, Indatä insciintatI DivanuluI, cu deslu§itä,' ariflare a pricinel,
ca sa dea Divanul pre eel vinovatI la judecata duph pravila; asemenea §i
altY orT-care din slujba§iT, ce vor fi cu slujbe prin judete §i orT-cine altiT,
de vor urma acest fel de band, precum i thlhari §i alï facètori de rele,
ce vor calca pre cine-va§T vi-i vor casni si II va ucide, sa urmatI indata a
insciinta DivanuluT, ca i Divanul sA insciinteze ExcelenteI sale, precum
cere, cacT de se va face impotriva, urmare cu a nu insciinta pentru unele
ca acestea, dupa datorie-v6 i dupa porunca, sa scitT ca vetT fi lipsitT din
ispravnicie; i de .primirea §i urmarea acesteI poruncT sa aibä Divanul r6s-
punsul dumné-v6stra.»--1810, Aprilie 14 (2).
Din anul 1812, vom aduce numaI ordinul inthiuluT Divan, prin care
obliga pre totI locuitoriI din Zimnicea, pamintenr §i str.inT colonisatI, sa se
supunä a da daca §i cele-l-alte, drepturI ale proprietätiI, fostuluI domn Con-
Vecif anexele 17 i 18.

Cod. LXV, fila 27.
www.dacoromanica.ro
stantin Ipsilante. BulgariI i SérbiT stati ca deosebire impotrivitorY la acésta,

maT cu séma cand MuscaliT eral' poruncitorl in Ora.
Prin un act din 1810, Ianuarie 14, se rezuma bine tala datoriile Ora-
nuluT mantén fa ta cu proprietatea. Pentru improspètarea memorieT lecto-
rulul analisam aci acest act:
Divanul ordona Ispravnicilor de Ialomita, 1-1:amnicul-Sarat, sa oblige lo-
cuitoriT de pe mosiile Luciu, (Ialomita) GiormanescI (Ramnicul-Sarat) la
pontul cuvenit proprietaruluT, daca nu att vre-un deosebit ase4amint in scris.
12 4ile intr'un an cate 3 de anotimp, dar numaT locuitoriT casnicT, nu
holteiT.
Dijma griuluT, orzuluT, meiuluT, din 10 una, carata cu carul luT la aria
stapinuluT.
Dijma porumbuluT, de pogon 4 ban4e, de cate 22 oca gratin-te,
Asemenea dijme din alte seménaturT din 10 una, afara din gradinile din
jurul caselor.
Din stupl, de tea', matca 3 banT.
De capra, 2 banY, atat vara cal i iarna.
De la stanile de pe mosie, dup. invoiall, orT branza, séti hanT.
De la perdele de di' cu fataciune, de 0tà perdéoa cate un miel si 1 taler.
Pentru rimatorY n'ad s'A dea nimic, dar sa nu i bage in padurile poprite.
Ghinda nu 'Ate sä o iea locuitoriT.
Vin i rachiti vinde numal proprietarul, dar acesta p6te da voie cuT vrea.
Lemne de foc si cele trebuinci6se la case aü dreptul locuitoriT sa taie
ihrä plata. De vinclare att drept a Oda plätind adetul pamintuluT, fara a starpi
padurile. LocuitoriT de pe alte mosiT nu ad dreptul la paduff.
Vinatul de pesce in helestae oprit, clara in baltT att voie, cu cleciuiala
(din 10 pescI unul) dat la stapinul mosieT.
Ingrijirea intaiuluT Divan, ca ViraniT sa semene cat maT intinse og6re,
este lesne de inteles. Ea nu avea in vedere atata inavutirea tgranului, cat
nevoile de aprovisionare ale ostirilor rusescT. Dam in note nisce acte din 15
Martie si 8 Aprilie, referitère la indemnul tèranilor de a face og6re. In ve-
dere cu acésta trebuin0,, Divanul amintesce, ca «in primavéra pana catre
sfarsitul luT Maitt, èraniT n'el a fi supilratT i trasT in judecat.T. Divanul
cere Ispravnicilor catagrafiT de t6te setnè'naturile fa'cute de VéranT (1).
O tréptit din poporul roman nu maT putin nacajita ca téranul, era aceea
a mazililor. Niel °data, maT mult decat in timpul rezboiuluT, mazilil nu
(1) Veql anexele.

F. A. Llrchi. Istoria Roncittilor. 85
www.dacoromanica.ro
546 V. A. 1:MECID1
fut.& mal putin stapani pe persóna i timpul lor, intrebuintatT fiind in ser-
viciul ostireT, de la un cap6t la altul al t6riT, l'Ara niel o rinduiala, pre ctind
dupa obiceitt el nu ere' datorT sa faca rind decht la 4 s6pt6mIlnI. Pentru
ca sA scape de beilicurT PAJA num6r, eral mazilil s'A dea banT Isprav-
nicilor i oficerilor muscalT. In 30 Aprilie 1812 a intervenit o porunca in
fav6rea mazililor din SecuenT (1).
Trépta din urma a populatiuneT t6riT, continua a fi aceea a tiganilor.

CeT domnescY ajung prada ",marilor VistierT Varlaam i Filipescu,
atribue salase intregT din el, sub diterite pretexte. Nu-T vorba, ca inthiul
Divan mal daruesce si pe la alt,T boerT, din tiganiT domnescT, ca unor pa-
trioff, dupa slujbele cu carl s'ati ar6tat tiiriT i dup5, sloboclenia ce are
obladuirea de a dona (2).
0- inovatiune constatam cu referinta la tiganiT domnescI.
Dup6, ordinea senatoruluT rus se hotarasce arendarea munceT tiganilor
clomnescY pe suma de 111.833 talen l pe an.
Dam inca in anexa cate-va acte cu referinta la tiganT (3).
Colonisdri de 86;rbi i Bulgarl.
Deja anteriormente, sub Alexandru Ipsilante, venisera in téra romilnésca

un num6r óre-care de SérbT emigratT din Serbia, in urma revolutiuneT con-
tra dominatiuniT turcescT. Alexandru Ipsilante invoise asemenea imigrarT.
din causa ca, precum am v64ut, aspira sa iea el coróna Serbilor i ajutase
réscóla Ion contra TurcieT.
Imigrarile de Sérbi continua pe picior mare In timpul ocupaliuniT téril
de muscall. Curind se incepe si o imigrare noul de BulgarT.
Acestora sefiT superiorT museau li asigura scutirT i privilegiT, de na-
tura a favorisa stabilirea lor in Ora, ba si imultirea lor spornica. MuscaliT
II ap6rá cu energie in contra fisculuT romilnesc i nouiT colonistl prospera
grabnic alaturea cu satele române ruinate, ha de multe orT substituindu-
Ve4T anexa 23.
Cod. LVIT, fila 47.
IntAiul Divan si Comitet al PrincipatuluT ValachieT, in 13 Ianuarie 1810,
harazesce «ca unuT patriotis» naTrit1c4rrig, dupb. slujbele cu carT ar6tat
OH1 i dupa sloboOnia ce are obladuirea, pre Radu fierarul din Bucu-
rescT, care sine femee prin cununie pre o Ilinca tiganca dumné-luT, ea pre
un tigan al stapanireT t6riT acesteia.
Vedl anexele 24, 26 qi 26.
www.dacoromanica.ro
ISTOBEA ROMINil.011 547
se Véranilor romanl, risipitl de amarul vietiT, de greutatea nesuferita a

podvOilor pentru ostirT si a darilor, pe care nu le mal puteati plati.
Dam in anexe o serie de acte relative la aceste colonisarl de SérbY
çi BulgarI, (lisT in actele publice BajenarT. In contra lor reclama pana
mònastirile, pe mosiile carora se stabilesc, cad in silnicie acestY bajenarT
SC1/2rbT deschid carciume, in contra dreptuluT proprietatiT (1). Asemenea ba-
jenarT venitl din Silistra se aségla pe mosia LichiresciT a mtínastireT Col-
e1 i dati cu zurba (iama), in pescele arendasuluT, ba '1 bat si se folosesc cu
de la sine putere de lésa de pesce. Divanul nu p6te nimio contra lor, ci
se r6ga de comandantiI impèratescI, spunêndu-le ca vamesil declara, ca de
nu vor avea voie sit iea yam& de la SérbY i BulgarI, nu pot sa rëspunda
sferturile vameT. Divanul reclama generaluluT Comino, sa dea ordine ace-
rilor, ce administréza pre BulgarT, de a-T supune la plata varneI (2).
Pe 'Ana BulgarT se intorc de peste Dunare i RomanI. Acestia i eT
vor sa beneficieze de privilegiile acordate bajenarilor. CeT aselatT in ju-
detul RomanatT niel n'ari ingaduit pre slujbasiT DivanuluT de Craiova sa-I
scrie macar la catagrafie. In judetul Dolj abia scris vre o cate.va sate.
Acum cump6ratorii dijmaritulul reclama contra nesupunerel tuturor acestor
bajenarT de a plati dijma. Noua interventiune a DivanuluT la 29 Noembrie
la general Comino (3).
Niel SòrbiT, niel BulgariT ase4at1 pe proprietatT particulare, nu vor sa-1
plittéscà dijma pentru pamintul lucrat si nu respectli privilegiul proprie-
tatiT la carciume.-1811, Decembre 4 (4).
De modul cum se aplica in Moldova ponturile §i cu deosebire in Basa.

rabia, ne da informatiune documentul pastrat la Academia romana, din 6
Maiii 1811. Obligatiunile ttiranuluT moldovén Bunt cu mult mal grele deck
ale celuT muntén.
In aparenta, tot numaT 12 (lile de clad i se cer pe an, dar se fixéza
anume cantitatea de lucru de ra',cut pe o 4i cu plugul cu sapa, SéÚ cu se-
cerea, ceea ce face ca nu in 12 qile omul putea sit indeplinésca portiunea
de lucrare. Negresit, nu mal e obligat Oranul moldovén la numgrul de
qile de clacä ce pretindea boerimea, sa-I impunä la inceputul domnieT luT
Moruzi, din primiT anT al secoluluT in care suntem, del capeteniile rusescl
nu ingaduiail asa ceva, din motivele politice deja cunoscute, (lar precum
Cod. LXVI,.fila 109.
Cod. LXVI, fila 161 v.
Cod. LXVI, fila 165 v.
Cod. LXVI, fila 101 verso. VedI anexele 27-42.
www.dacoromanica.ro
548 V. A. URECHIÀ
am cis, gAsiserA mo§ieriT boerI mijlocul de a substitui la numérul de

indoitA §i intreitA cantitatea de lucru.
NumaT in satele de pe marginea tèriT, situatiunea tAranuluT moldovén, era
maT bunti, cAcT aci, ca sA nu emigreze §i sA se pustieze satele, boerimea
s'a vOut silitA a reduce pontul la 6 (pie (1).
CAP. XXVI.
Úste pciminténei. Polcovnic de volintiri-, romdn'i. Faptc rele. Pedepse.

Desfiinfarca tistd de Muscati.
In 1807, Téra rornAnéseA numérA in tinutul eT, nu numaT o§tirT rusescT,
ci §i pAmintescT, aceste adunate, cum arAtarAm, de C. Ipsilant.
$i pe lAngh aceste o§tirT, MuscaliT maT organisézA indatA dupà intrarea
lor in térA, un pole is «negru husarschi Voloslci polc» compus din arnAutT
§i din volintiri romAnt Prin majorul Pangal, iarA§T cum vt'qurAmMus-
calil adunaserA o cétA de vagabongT, ca sA constituiaseA un polo elin, me-
nit a revolutiona Peninsula BalcanicA.
CAt avu téra de suferit §i de la o§tirea ruséseA i de la aceste diverse
corpurT de «volintiri» romAnT, din respectul rechisitiunilor de tot felul §i a
grelelor podve4T, nimenT nu se indoesce!
Dar numal de rechisitiunT avea Ora a se jAlui? Numer6se documento
ne aratA ce fel de purtare avurA in WA corpurile de volintirT.
Divanul e nevoit, in 4 Noembre, 1807, sA serie PolcovniculuT Milorado-
viel despre jAfuirea sèvNitA qioa naméza mare la tArguletul Campul-
Mare (Arge§) de o MA de o§tenT volintirT, in frunte avénd pre cApitanul lor (2).
Divanul constatA jaturile §i suptirArile fAcute locuitorilor de cAtre ambele
poleurT §i cel de sub comanda polcovniculuT MiloradovieT (Negru Husarski
voloski polk) i eel elinesc de sub comanda maioruluT Pangal §i ordonA
Ispravnicilor, sà cerceteze, earl dintre aceste douè trupurT de osta§T
fAcut nevredniciile de jafurT i supérArT locuitorilor? (3).
Un 6re-care numèr din osta§iT polculuT de husarT romAnT eratt muscalT,
carT desertaserh' altA datà din Rusia. Ace§tia obtinénd gratiarea RusieT, se
grAbirA a se intórce in Rusia, impreunA cu familiile lor. Guvernul munt6n
le acordA tótá inlesnirea pentru acéstA emigrare (4).
La 11 Noembre 1807, Divanul reclaml de-adreptul la feldmarqalul Pro-
Vecit anexa.
Vag anexa.
Veql anexa.
Veql anexa.
www.dacoromanica.ro
1STORIk ROMANILOR 549
zorovski contra fäptuirilor acelor douò polcurT de volintirT i mal ales con-
tra luT Husarski voloski polo.
Iatä reclamatiunea energia a DivanuluT :
«Care Prea Ineiltatul Feldmarfalul Print Pro:orovski.»
De la principatul Valahiet.Pentru volintiriT i arnAutiT i altiT ce s'ati
scris intre ostasT i sunt sub comanda dumn6-1u1 cinstitulul polcovnic
loradovicT, cad se numesc Husarschi voloski polo, aflandu-se orT trimisT
de sinesT riispindiff prin satele tèriT, din aceste maT jos numitele judete,
adecA: Muscel, Dâmbov4a, Arges, Olt, Teleorman si Vlasca, in multe rin-
durT viind DivanuluT insciint6rI de pe la acestea isprävnicaturT, pentru ja-
furile, hräpirile, hoiile i alte felurT de supèrarT ce fac necontenit la sii-
raciT locuitorT aT tèriT, Inc& ainestecandu-se i chiar la trebile judetene,bät6nd
pifuind si pre insusT slujbasiT OHL earl sunt rinduiV prin judete, de la
Divan, de la Sp6tarie si de la IspravnicaturT, Divanul a-pururea n'a lipsit
a le face tóte acestea, ar6tate i sciute la dumné-luT polcovnicul Milorado-
viol, ca la un sef al lor, ca orT sà I fad, zapt i sä-T infrineze a se päräsi
cu total de aceste netrebnice urmärT, séü s6.-T stringä i sa-T ridice pre toV
de acolo, a nu maT r6nane niel unul in satele judetelor, indatorindu-I dum-
né-luT i supuindu-T i fárá voia lor a intórce inapoT orT-ce iafurT i hräpirT
vor fi fäcut de la verT-cine, dar nu numaT c5, de cätre dumné-luT Polcovnic
niel o indreptare nu vedem a so fi Mont, ci inc6, impotrivä, nu cun6sce
insciintärile Ispravnicilor i plangerile locuitorilor de rèutätile ce Otimesc
de la ace volintirT; ci flind-ca netrebnice urmärile acestora ail catandisit
la cea mal desävirsitä nesuferire, ne rugAm InAltimeT tale, sä se poruncéseä
dumné-luT polcovniculuT MiloradovicT, ca sä-T string-6 si sä-1 ridice pre totT
verT GAIT vor fi pe afar% prin tóte satele judetelor tèriT, ca cu mijlocul acela
ce intelepciunea Inältimel Tale va socoti, sa contenésa obstésca pätimire a
locuitorilor si a insisT dregAtoriT judetelor.»-1807, Noembre 11 (1).
C4T-va Ispravnicl mal energicT isbutirä, sá punä mana pe uniT din vo-
lintiril jafuitorT locuitorilor. Divanul iT trimite in cercetarea i pedepsirea
polcovniculuY Miloradovicl i 'T cere sä string6 dupà afara pre totT volin-
tiriT imprästiatT prin sate dup6. jafurT. Acestia nu se supun la cuvintul Is-
pravnicilor i sar cu armele impotriva agenWor administraOuneT. Divanul
cere polcovniculuT MiloradovicT sá rinduiascA de fie-care judet eke un cä.-
prar, ea prin ajutorul aceluia IspravniciT sá prin46 pre jäfuitoriT ostenT si
sa-1 aduc6, in judecata Divanulul (2).
Cod. LIV, lila 131.

Vell anexa 4.
www.dacoromanica.ro
550 V. A. URECHII
Dupa mésurile luate de Divan, sunt pedepsitY cu ocna, in Noembre 1807,

catI-va din acestI ostenT jltfuitorT. O sentinté. estra-ordinara d Divanul in
16 Noembrie 1807, anume: volintirulul Const. Cazacul, dupa ce l'a con-
damnat justitia, Divanul iT agravéza pedépsa, dicénd-ca, nefiind in destul
pedepsit Cu pedépsa, la care este osindit la judecata, Diva nul hotarasce
se bata la falanga cm 300 de toiege i apol cu zapciù armasesc sa 'I tri
mita in surghiun la schitul Cernica, pe 6 lunT de ile, ca sa-s1 vio in cu-
noscinta planga pécatele (1).
Multiplele reclamatiunil ale DivanuluÌ contra releT purtarT a volintirilor
hotarasc pre MuscalT, sa desfiinteze polcul Cerno Husarski Voloski, ca
netrebuincios pentru ostire i pentru téra i ca cel ce nu p6te sa fie disci-
ca armata regulata. Doué acte relative la desfiintarea acesteI cete,
de vagabondl, din 22 Noembre si 1 Decembre 1807, le mentionam aci:
Prin actul de la 22 Noembre 1807 MuscaliT vestesc DivanuluT, cä (Yerno
Husarski Voloski pole, este netrebuincios pentru ostire i ca urméza sa fie
stricat. DecT èmenilor din acest pole «Gheneralul dejurna» le-ad dat voie
sa se int6rca la urma lor. DecT sa fie pul la rind cu ceT locuitorT.
Tot ca acésta ordine sunt opriV oficeriT desfiintatuluT polo roman de a mal
parta funda la sabn, ca oficera rusescl, «nefiind de ninzeni Pup olicialt.» (2)
Al doilea document, din 1 Decembre 1807, este de la Divan catre Is-
pravnicY carte deschisa, vestind ordinea de sus si obligandu-T sa dea pe
chezasil prin sate, pre desfiintatiT ostenI romanT, la brésla la care ail apar-
tinut, birnicT, mazill, némurT. OficeriT sa fie si el neingaduiff a purta arme,
funde la sabil si la caciulT. Divanul adauga, ea pro orI care din ostenT,
orI din oficerY, II vor simti Ispravnicil facênd niscareva réutatT, «numal de-
cat sa-1 ridice la inchisére, pana nu vor da zapis i chezasie, ca nu vor
mal face réutatT.» La recidiva sa-T prinda, tramip legaV la Divan
cu examenele faptelor lor.
Se mal cere la IspravnicI inserierea la dajdie a ostenilor desfiintaV
tramiterea de catastih de el la visterie (3).
Nu se purta mult mal bine ostirea regulata parninténa, déca e sa jude-
cam dupa pitacul adresat de 'Divan catre polcovnicul Peiciu, de la 15 Oc-
tombre, 1807.
l?ice acel pitac «Divanul serie ca venit scire de la IspravniciT din
Arges, cà uniT din ostasii de sub comanda luT, umbla si se inconjura prin
acel judet, facènd supérarT locuitorilor, cu cererT de conace, etc.
Ve41 anexa.
Vedl anexa.
Ve()1 anexa 9.
www.dacoromanica.ro
Pe viitor sa nu trami0, prin judete comandantul nicT un o$6n far& voia

scirea DivanuluT (1).
Acésta hotarire comunicat5 prin carte deschisa §i la toff IspravniciT de
judete, in 26 Octombrie 1807 (2).
Corpul de volintirl elin, in§ghebat cu multa casna prin maiorul Pangal,
fu desfiintat §i acesta in Deeembre 1807. Divanul ordona unel anumite
comisiunT desarmarea volintirilor din acest corp, lasandu-se o0enilor nu-
maT hainele, «dupa acésta catY din numitiT osta0 elinT vor fi din pamintul
MoldoveT, dandu-le rava§e pe a amana, sa-T facT teslim la dumné-lor sta.
rostiT de dincolo (adica din Foc§anil MoldoveT), spre a-I trimite la urma
lor, iar cálT vor fi pamintenT de aicT, dandu le iar6.§T r'éva§e, sag trimitetY
insotitT cu cate doT, treT din imOratescil osta§T, la dumné-lor IspravniciT
judetelor, de unde sunt aceT stricatl osta§T, ca sa-T a§eq.e pe Re-care la
locul sdti §i la orinduiala intru care s'ail aflat intand ; iar catt din el nu vor
fi niel MoldovenT niel pamintenT de aieT, sa-I trimitetT a se duce pe la lo-
curile lor, de unde aí venit»
Dam in anexa §i un alt act referitorid la acest corp de osta§T. E un
proces inaintea DivanuluT, intre Evanghelie Maiorul cu Cazangi Bimba§a.
Acesta e acuzat, ca a primit 1.100 talen l ca sa servésca la corpul de osta§T
elin, impreuna cu 6meniT s'él, sub comanda MaioruluT Pangal §i ca nu s'a
tinut «de simfonie.» Bimba§a pretinse, ca a servit cu 6meniT s6T, dar nu sub
Pangal, ci sub MiloradovicT, §i nu la Craiova, unde era chidmat, ci la Pi-
tescr. Divanul da dreptate reclamatiunel luT Evanghelie (4).
0 data ce husariT romanT §i corpul qis elin desfiin tat, mal r6miln
In fiinta, pe langa cetele SpatarieT §i ale AgieT, poteca§iT din muntY, vInatoriT
de judete, panduriT i un pole de cazad T romani, care in 1808 sta sub pol-
covnicul Curtu. In Februarie 1808, Divanul constata, cit i cazaciT ace§tia
cutreera judelele fara tréba §i ca aduc supérarl locuitorilor (5).
Ca nu cum-va sit beneficieze de scutirT alçii decât cetele regulate ale
Agiel §i Spatariel, Divanul, la 18 Ianuarie 1808, (la un pitac, prin care or-
dona EpistatuluT vornicieT de politie, sa cerceteze in BucurescT, §i pro cap
va afla scutindu-se de bir §i angarale, sub euvint ea este iamac al luT De-
liba§a, orT al luT Tufecci-Ba§a, orT al altor Bulucba§1, sa se mole la dajdie
prin Visterie, ilisandu-se numaT 4 bulueba§1 (doT aT AgieT doT al Spata-
rieT) Re-care cu ch'e 10 6menT, adica cu un efectiv total de 40 6menT (6)
Ve4I anexa 10.
VellI anexa 11.
(a) Vecll anexa 12.
Ve4T anexa 13.
Vecrf anexa 11.
Vecli anexa 15.
www.dacoromanica.ro
552 V. A. URECHIÀ
Corpul pandurilor in 1808 este complect reorganizat. El are pe lAngä

oficeriT si si un medic special (1).
E de observat, cA tóte aceste reducen T de ostirT se fac in numele lul
Constantin Al. Ipsilante. MuscaliT nu vor sA iea asuprA le nemultAmirea
ostenilor suprimatT i indignarea acelor RomAnT, carT maT puteab simti ro-
mAnesce si nu vedeab cu plAcere desarmarea Ve'riT (2).
Pe cAnd oficerilor de mal sus li se dAdeati acto de liberare cu laudA, la
altY treT din contra, li se acordA esirea din 6ste, ca pedéps1 si faret atestat
la mana din caush de fapte netrebnice (3).
MaT rèmAn pe 1AngA cetele AgieT i SpAtArieT si pe lAna'A pandurT
Mal Intâii sunt lAsatT in tiintA 120 de cazad, apoT
cAtT-va cazad i ronulni.
Divanul art3t'And cA n'are veniturT de unde tine niel pro acestia, eT sunt re-
dusT la 80, dar la fmea anuluI 1809, Divanul declarA, cA niel pre acestia nu
are cu ce sA-T tinA. Venitul cAmArAsieT si al postelnicieT, carT tAiab cifra
de 2.200 talen l pe an, consacrat corpuluT de cazad, nu era sulicient (4).
Niel intre cazacii pamintenT si niel in alt1 armA pAminténa nu este in-
gAduit de muscalT sA se afle vre-un supus rusesc (5).
PanduriT erab din armata teritorialA, óre-cum ca actualiT dorobantT cu
schimbul. ET mal ales serveati pentru potere (6) impreura cu
vinAtoril (7).
(1) Vedl anexa 16.

k2) VedI In anexele 17 si 18 adresele cu carT ad fost licentiatI oliceriT polcurilor des-
flintate, cum si atestatele ce li s'ad liberat, de servicil, iii numele domnitoruluT Constanin
Ipsilante.
Din actele anexate se peote vedea, c lntre acestT ofiterf nu erad mimal nume pämin-
tene, ci i sträine, ba chiar mal mult,I erad str5inT. Din contrk. soldatiT, sunt totT RomanT,
judeand chip& documentele, ce anexäm sub No. 19 si 20.
Ved' anexa 21.
Vedl anexa 22.
Vedl anexele 23, 24 si 25.
De la Divan ccilre Diva nul Oraiovel.
Fiind-cl PanduriT ce s'ab' trimis aicT in trecutele dile de aicT din partea
loculul pentru- prinderea i isgonirea hotilor, ce s'ab gAsit intr'aceste 12
judete, carT sunt la num8r, cer a se intórce inapoT, spre a sT Muta si el
de agonisita hraniT caselor lor, i ab czvint la cererea ce fac; de aceea
scriem cinstituluT Divan, ca numaT decAl prin scirea Excelentei sale l'Une-
ralul lsaief sA trimitA aicT pro alta in locul lor, ca sA li se dea drumul
acestor de aicT, Eji sA-sT facA i aceT rindul la curg'ét6rea trebuintA ce s'ab
dis maT sus.--1808, 'une 21.
S'ab fAcut 9 poruncl legate la vAtasii plaiurilor din sud. Saac, Pra-
www.dacoromanica.ro
Când RusiT i ostirea Orel fac expediOunea la Craiova, de care am vorbit

mal sus, Generalul Isaief chiamA in ostirea sa pro me multT din ostasiT
desfiintatuluT corp de husarT românT, alta data comandatT de Polcovn.
MiloradovicT si din corpul elin al MaioruluT Pangal, cum si din ArnAutl
si Harvati (1).
(5stea primint6nA rèmasa, pe OM lioa Muscalil o reduc, o slAbesc, o lasá
mai mult numal pentru potere, pentru siguranta publicA. Din cazad T se trtimit
pe la casele lor, in 1810 Februarie, maT mulV osteni. Pro uniT iT desfiin-
t6zii din causa prklaciunilor comise.
TotusT Spat.lria continua de a esiste, si in 28 Ianuarie, 1810, ea reorga-
nizézà, polcovniciile §i cApitaniile de prin judete. Prin cartile de numirca a-
cestora, li se amintesce drepturile i obligatiunile lor 12).
Niel panduriT nu se purtail cu toi1 in mod exemplar. LuAnd pildtt de la
soldatiI muscall, uniT din eT se purtat1 ron prin judete. La 19 Decembre,
1810, doT pandurT, Ion Olténu si Ion Balaban, sunt condamnatT la spinzu-
ratóre prin hotArirea maT mareluT comandant rus. Executiunea se fiicu la
Craiova (3).
Un moment se Om oä iar se va reinfiinta ostirea românésca. Venind la

vic.e-presedentia Divanului muntenesc Const. Ghica i Muscalii fiind aprópe
de gioa child pricepeati cA vor avea a evacua tèrile române, se decise a
se chihma ostire nou5. romilnésa, mal ales de pandurT.
La 15 Iulie 1812, primul Divan chiamil éra sA dea ostenT, prin urmA-
torul manifest:
De la 'MOW Divan i Comitet al principatului Valahiel.
«Catanele acestea ce vi se cer sunt trebuincióse pentru chiar pazatt,'sriT
hoya, Dâmbovita, Mused i Arges, ca sa sara cu pläiai1, i Cu vinatoriT,

impreunându-se cu Bim-basa Nicola Bitolean, ce trimis intr'adins de
aici, Cu Neferil i cu potera SpAtariel, ca sA prin4A sa isgon6scti, pro hotil ce
ivit in partea loculuT, orT-ce fel de hotT va ti sa dea intryinsiT sA-1 omóre.
si Cu orI-ce mijloc vor putea sal desrAdb.cineze de acolo.-1807, Aug. 8,
Dou6 pitace ce s'ail WO, unul la SpatArie i altul la Agie, cu acéstä
coprindere, cA pentru ostasl ai r'éposatulul Polcovnic Miloradovici, i al
Maiorului Pangal, cum si ArnautiT, i HarvatiT, sA ark° Divanului cu f6ie,
&AT anume sunt i unde le sunt gazdele? atat pentru ceT ce vor voi sa
mérga la Craiova, a sluji la Excelenta Sa General Isaiel, ca sa le dea 161A,
cât i pentru eel ce nu vor voi. (Cod. LIV , fila 306 verso).
Vedl anexa 26.
Vedt Cod. LXIII, fila 25 v.
www.dacoromanica.ro
554 V. A. IIRECHIX
si a averel véstre si nu aù a se lua ca s6rtei, ci dupä chiar alegerea ce vetT

face insi-vA vol, precum i vre-o cheltuial& nu aveV a faca cu dînii, fAra
de numal merinde s6. le datl la drum, pána vor veni aid 1 apoI aicT li se
va da téte cele trebuincidse; asemenea i paza slujba lor nu are a fi arara
din hotarele t'erg. Drept aceea dar, ca pentru nisce trebuinciosl ce sunt,
pentru binele tuturor de obste, suntetI datorI si voi a da aceste catane,
cArora aicT ati a li se da Vote cele trebuinciése, insa arme, haine, léfA, in-
caltaminte si de mitncare.»-1812, lulie 15 (1).
Constan tin Ghica, vice-president, Isaac Ralet, Barbu Veicdrescii, Const. Varlaant.
Se vede eh acésta reinfiintare de éste romana nu conveni Muscalilor,
cici cate-va dile dupà acest manifest, se rev6c6 ordinea anteri6rA, din po-
runca calor mg marT (2).
Deja arètaserà MuscaliT repugnanta lor, pentru ostirea românésck cilnd
la 1812, din ordinul lui Ciciacoff se desarméza i ArnAutiT, cu urm4torul
pitac al DivanuluT :
La Vel Spalar qi la Aga.
«Din porunca celuY mare comandir al armieT DuniireY, Domnul admiral

i cavaler Ciciacoff, scrisa de la 15 ale acesteT lunT, sub No. 373, porunci-
Ore, ca top' ArnAntiT ce pérta cutite si arme, O, se poprésc5., de a nu fi
slobodl sA le pérte de acum inainte, niel de cum pe l'angA dmni1, sal alte
arme, c/cT la dimpotrivA urmAnd va lua pedépsh. De aceea se poruncesce
dumitale, ca sA publicarisese in tot semtul dumitale, d. de acum inainte
nu sunt slobodT ArrautiI a mal parta cutite ski arme, cAcI pe orT-care 11
va gAsi si 'I va dovedi, acela sA scie ca va fi pagubas de arme si se va si
pedepsi.»
Mitropolitul, C. Ghica vi(-prezident, Barba RiccIrescu, Constantin Varlaam,
Const. Samurcaq.-1812, Iunie 18 (3).
Ne mal rèmâne sA aducem un document din care se vede, c5. ostirea ro-
mânesck pfl.nA la a ei desfiintare, a luat parte activ5, in rsboiti. In Martie
1811, Divanul aran, luT Steter, cA ostasiT pb.mintenT Mtut in 1807 la sa-

Comitetul Isaac Ralet, Barbu VAcArescu i Samurcas data' o ordine de
zi pe 6stea pb.mintérià. Catan ele ce se cerca de térk din porunca celor mal
mar; aú ramas a nu se face. «De aceea dar, mergetl inapol pe la casele vé-
stre, de v6 cAutatT de hrana si agoniséla vieteT.»-1812, Iulie 24. (Cod. LXIV
fila 94 verso.)
Cod, LXV, fila 169.
www.dacoromanica.ro
tul Wagura (Vlasca) i ca intre eT fiind ì Gheorghe Bimbasa, «dupl ce

arUat destulA vitejie in acel rAsboitt s'ati ì omorit i rt,lmáindu-1 femeea
vduv i insArcinatA cu copil.» C. lpsilant iT facuse o pensiune viagerA de
40 talen l pe luna. AcéstA pensiune nu s'a mal dat vAduveT dup5, plecarea
din térti a luT VoclA. Divanul cere sä i se continue (1).
CAP. XXVII.
Oglirea
N'avent a ne ocupa de ostirea ruséscA derát pentru a constata odatA

maT mult nepomenitele greutAtT ce art apèsat prin ocupatiunea tArilor de
ea. DArn In anexe o serie de acte cu referintA la rechisitiunT de tot felul,
In folosul 6steT rusescI. Aci vom releva numaT cá.te-va din dArile j abusu-
rile la care invasiunea ruséscA dAdu loc.
a). Indoiala multor birurT, ca oeritul, vinAriciul, etc. De aceste am vorbit
la cap. dArilor.
Adrtogirea de dArT nouü orT reinnoite, ca apaltul cArtilor, al taba-
culuT etc.
e). Confiscarea havaeturilor boeriilor curtiT gospod. in folosinta intreti-
neriT ostireT rusescT.
Venitul ocnelor si al vAmilor, veniturT ale DomnieT, se concentrézA la
visterie pentru trebuinta armateT rusescT.
O dare extraordinarA de 500.000 lel impusA in 1810, rusfetuluT ne-
gutAtorilor (2).
Velli anexa 28.

La 18 Maitl 1810 Divanul serie SerdaruluT Dimitrie Polizu, SerdaruluT
Nicola, SerdaruluT Dinu, Medelnicerulul Arbut i StarosteT de negutAtorT :
ca sä chibzuiascA aceY talen l 500.000 ce s'a fAcut orinduialA, a da rufeturile
negutAtorese, cáte cát se cuvine a da fie-care rufet, dupA starea sa? sA, ana-
logiséscA spre a se implini acest,T talen T 500.000 si sA, arète DivanuluT.»
De la tnIcitul Divan.
Dumn6-ta staroste za negutAtorI adunánd la un loe pe dumné-lor negu-
tAtoril ceI mal fruntasI din tóte rufeturile chte sunt insemnate in aliti tirata
f6ie, ce ti se trimete, sA, puT sa sA se citésch Intr'auqul tuturor acéstA ose-
bitit alAturatá copie de predlojenie a Excelentel sale senatoruluT i prezi-
dentulul Divanurilor, ca sA intelégA cu deplinA deslusire cuvintul pentru
ce si trebuinta pentru care urmézA a se face si din partea lor acéstA si-
nislora spre óre-care ajutor la intimpinarea celor trebuincióse ale prea pu-
ternicilor imp6rAtescl ostirI, cuvintul adech pentru cAcI nebiruitele ostirI
www.dacoromanica.ro
556 V. A. URECHIX
f). Aruncarea nouer darr extra-ordinare pe cler ci mánestirT in ajutorul

cumpererer de zaherele pentru Costea rusésce. (1).
ale prea puternicer imperetier sale márirr, reversandu-se aicT inteacéstá tarti
pentru scAparea ci mântuirea lor de obste (care in fapth am cunoscut'o
si de acum inainte, nedájduim cea de ctitor ocrotire i isbe.vire a acester
terT) de cetre totT, iarásr li se cuvine multámitá infiin tate., ca unele ce si
casele ci familiile i averea fie-cáruia aù ocrotit'o i aü pAzit'o intru a Ion
intregime, si precum pentru cele-l-alte trepte dintre totT locuitoriT Ore si
ati peresit parte din averea lor spre multtimirea acestor prea puternice o-
stirr, asemenea i partea negutätorésce, care mar cu adaos s'ag folosit din
acoperamintul nebiruitelor arme ale ion este dat6re dupä tot cuvintul drept
a da acéste datá, numaT acest ajutor de banT, ce se cuprinde in mar sus
numita predlojenie la trebuinta pentru care vistieria teriT se aflä in mare
lipse, ci neajungere ca sá intimpine datoria cu care este insarcinatá ci nea-
páratele cheltuell ce necontenit se fac in trebuintele impOrátescilor ostirr
si la aceea are mare mare trebuinth de un acest fel de ajutor, al cáruia
ajutor suma de banT ce se cuprinde in mal sus numita predlojenie, insusT
negutátoriT ati a o impexti dupe, analoghie, asupra tuturor rufeturilor, ce
se ved insemnate in aláturata f6ie í apor suma ce se va analoghisi pe
fie-care rufet, aceea se va cislui pe acel rufet de cátre starostea i proe-
stosir ser, dupe, starea si puterea fie-ceruia- tiind numitul staroste si proe-
stosir fie-ceruia rufet, condicA de cisla ce vor face ci insemnând inteinsa
banif ce vor stringe, la a cärora implinire nu are a se amesteca nicT zap-
citi al Divanulur, niel vre-un alt dregetor al pemintulur, ci M'AA cisla cAt
si implinirea lor are a se face de ce.tre inses1 negute'toril, dupá mijlocul
ce se arate. mar sus si nu numar de la negutätoriT cer de aicT din politia
Bucurescilor stetátorT, ci si de la totT negutátoril (AV se vor fi afland prin
tóte orasele terer, de la totT acestia impreuná are a se implini acésta sumti
a banilor de talerT 548.000.
Drept aceea, dupe, ce se va citi numita copie de predlojenie in audul
tuturor, precum s'a (lis mar sus, sá aibe Divanul ci respuns in scris, ce, atl
audit si aa inteles cuprinderea predlojenier, dupa care remarle a se face si
ceruta urmare.-1810, Maiti 29. (Cod. LXV, fila 39)
(1) Pitac la parintele Metropolit ca %re, de zábave, sh triméte. la Divan
cusurul banilor preotilor ce aS remas a se mar da, fiind trebuinciosT la
cumperatul zaherelelor de hrana ostirilor imperetescr, ca se. nu se intimple
vre-o smintélá sétl cusur asupra acester delicate madea.-1807, Noembre 7..
(Cod. LIP, fila 127)
Pitac calre prea sfintia sa pärintele Mitropolit, si catre iubitorii de Dunt-
nec,/eft Episcopl, ca sä trintqa talen 1 35.000 preotii din Ud féra
pentru zaherea.
De la Dioan.Prea sfintia ta perinte Mitropolite ci sfintiilor v6stre iu-
bitorilor de Dumnedeti, EpiscopT, sciut ve este chibzuirea ce s'a fácut de
chtre Divan, fatá flind ci Sfintia Ta, si sfintiilor velstre, pentru talerr 35.000,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMIN1LOR 5'57
Rechizitionarea de brutarT, mAcelar1 i chiar de bAcanT, carT fiind dusi

la tabAra (ordie) ruséscA, Bucurescil suferirA de lipsa lor.
Abusurile «podracicilor» adicA ale furnisorilor armateT, intelesT cu ad-
ministratiunea románA judeténA qi cu ofiteriT muscalT de prin judete, sunt
greanice. Mal ales cAt privesce rechisitiunea de care. In sate nu mal rèrnánea
car §i mar adese-orT bietil téranT nu se mal intorceati--cAnd se intorceail-
decilt cu mAnele góle, fArA car si ra'rà bol. Numal Oranul care isT r6s-
cump6ra carul de la podracicl si de la administratorl, rénitinea neluat din sat.
LocuitoriT din judetul Teleorman sunt pedepsitY la 1810, Ianuarie 20, sub
cuvint cA aù acuzat pre ispravnic, a a luat cAte 70 talen l de om ca sA nu-1
iea cu carul spre a fi trimes in rechizitie la FocsanT, ceca cet'éraniT consrt-
tenT ar li ttigAduit la cercetarea trAmisA de Divan la fata loculuT (1).
Multe ordine dat pentru indreptarea acestuf abuz, dar zadarnice in-
c ercArT.
La 1810, Martie 2, intêiul Divan olerá luT Bagration 1.000 de care mo-
eAnescT cu cal pentru o lunA dele (2).
ce cu slat de obste s'a gAsit cu cale sá réspunqA preotiT din t6tA téra,
pentru cump6rAtiírea zahereliT, cu care banT v'atl" insArcinat, atilt prea Sfin-
tia Ta, cht i prea sfintia lor pArintiT episcopT, a rAspunde spre a se da in
neapAratA trebuinta zahereleT ce se cere, pentru care trebuintA fiind-cA
orinduitul cump6rAtor de zaherea face cerere de banT in t6te 4ilele de la
Divan, spre a se cumpra zaherea, ne maT putêndu-se iconomisi acéstit
cumparAtOre cu din imprumuturT de banT, cum niel Visteria neavénd stare
de a proftacsi acéstA mare trebuintA, de aceea Divanul poftesce pe prea
Sfintia Ta i pe prea sfintia v6strA pArintilor EpiscopT, ca fitrá de zabavA,
sA trilnetetT aci, mal sus numita sumA de banT, de talen l de treT-lecT
cincT de mil al preotilor, spre a se da pentru cump6rAt6rea de zaherea ce
este trebuinci6sA pentru hrana imp6rAtescilor ostirT. 1807, Octombre 3.
(Cod. L/IT, fila 92.)
Manolache Cretulescu Ban, Stefan VActirescu, Isaac Ralet, Barbu \Rica-
rescu, Antonie Ilatman.
Cod. LXI, fila 51.
La 2 Martie, 1810, intèiul Divan si Comitet al principatulul
din pricina v'e'cluteT i prea pr6steT stArT intru care a ajuns (Ora) precum
este sciutA i StrAlucireT Tale, dar cu Vote acestea i cu tótá adinca slAbi-
ciune a rel, fiind-cA vedem marea si neapèrata trebuintA care o ail in-
teacésta, vreme prea puternicile imperAtescI ostirT asupra miscAreT si por-
nireT lor, neavênd care in destule spre a se putea intimpina si a se implini
acéstA delicatA trebuintA; de aceea lAsánd de o parte t6te discoliile ce sunt
vNute din simtit6rea slAbiciune ì puind inainte-ne datoria ce avem, in-
drAsnim a fAgAdui si a da 1.000 care mocAnescI cu cal pentru o tuna de
4ile spre implinirea mi§cAreT i implinirea celor trebuinci6se intru acésta
a prea puternicilor imptiriltescT ostirT, de care qi nu lipsim a ar'éta
www.dacoromanica.ro
558 V. A. tttECHIÀ
i). Padurile mönästirescI i dup6 mosiT particulare se bracuesc, se taie

deavalma de MuscalT. Le trebue lemne de ars, lemne de podurT pre ape
si pe Dunare... Niel Dumbravile miel nu se mal respectaii, cu téte ordi-
nile DivanuluT (1).
cireT tale, rugandu-ne a fi bine primite acestea din partea tical6seT t6rT.»
1810, Martie 2 (Cod. LXI, fila 62 verso.)
Mal iata un document, ceva anterior.
Documentul este lacunar. Din cat a remas in condicä se vede, ca a fost
motivat de o nota a intaiuluT comandir al armieT rusescI Cnéz Bagration.
Acesta a insciintat pre Divan : «ca nu putina Bumf"' de cara, din cele ce
se stringea pentru trebuinta ostirilor sa lash locuitorilor, luandu-le banT,
ceT orinduitl asupra facereT si stringereT lor. Divanul strasnic poruncesce
d-véstra, lspravnicilor cá de acum inainte fie-care sa l iea cele mal intregY si
strasnice mésurT, ca acésta dare de banl a se sloboçli carele Inca. loc nu va mal
avea. De va urma cine-va i impotriva si se va descoperi, orT d-v6stra,
saS zapciul d-v6strä., atuncT cu hotarire sa scie, ca nu numaT ceea ce va
lua, va ri:ispunde indoit si va fi osindit si sub strasnica pedépsa, ce si in
téta viata luT, in slujba i chiverniséla nu va mal fi orinduit. Deosebit de
acésta, Stralucirea sa a facut ar'étare Divanulul, ca. a dat poruncT la tóta
armia, ca singur din sine, °stash' care sa nu maT iea, avénd pentru acésta
strasnicà popréla, lar cand vor avé trebuintä sa lac& cerere de la d-v6stra
dupé orinduialä, platind de tòte carele, ce vor lua ostasiT orinduitul progon,
de tot boul si calul, de ceas Po parale 5. lar cand d-v6strä vetl vedea vre-o
catacrisis la acésta din partea comanlilor ostasescI, atuncT sa facetl art,Itare
nacealniculuT de corpos séù de otread sub comanda caruia se va intimpla
acest réfl, ca sa se faca celor napastuitT indestulare. lar de nu li se va
face vre-o indestulare, atuncl IBA insciintaV DivanuluT, ca i Divanul prin
mijlocirea presidentuluT sA faca arkare StralucireT sale mal marele comandir
al armieT ; ci dar pentru tZte urmand intocmaT, dupa cum mal sus vi se
arata, sa facetT acésta sciut i cunoscut la totT, de obste spre a se pazi
intocmaY.-1810, Februarie 1 (Cod. LXV, fila 5.)
(1) Porunca ce ail, dat Divanul la aretarea pdrintella Episcop Buze47,

pentru nisce oprituri de peiduri cd i-se tale pentru trebuinia cfarti
rurilor ostdisesci.
De la Divan.llumné-v6strA, boerilor IspravnicT ot sud. Buzeil, vetT vedea
arétarea ce face printeacésta iubitorul de Dumnelefi Sfintia Sa Parintele
Episcopul BuzséuluT, pentru care mirare avem, cum si In ce chip ingAduitT
d-vòstra i suferitT a se taia, si a se sfarma acest fel de opriturT de padurT
carT sunt DumbravT miel, pazite si inaltate de stapaniT mosiilor cu multa
stradanie i cheltuiala, in vreme ce trebuintele cfartirurilor ostasescl se
pot implini din locurY undo sunt padurT marl, merie i slobode neoprite,
inteacelea nu aunt sloboql locuitoriT a taia copaciT din radacina, ca
sa-1 starpésca cu- totul, ci numaT din cel cNutT, cum si din cei neca,c,lutT,
www.dacoromanica.ro
ISTORIIL ROMINILOR 559
k). Nevoile de indestulare a ostireT rusesel aduc prohibitiunea esportuluT

de cereale, ba si de vite, mal ales de cal. Acésta sArAcesce pre mosierY
si aduc, cum ar6tarAm, perderT la venitul vAmilor.
Ceva mal grav in Februarie 1810, Bagration nu mal permite agriculto-
rilor sA vin4A produsele lor, niel chiar la cumpèrAtoriT din t6rä altiT decat
la podracia Va sA cilicA agricultorul era dat la discretiunea acelor podracid (1).
sA taie dArAmAturA si sA aducA spre implinirea trebuintelor ce sunt; drept

aceea Divanul poruncesce, ca. de acum inainte sA datl strasnice poruncY,
atilt zapciilor, &at si de obste tuturor locuitorilor, sb. nu se maT indrAs-
néseA a mal intra si a mal sfArAma aceste DumbrAvT ale sfinteT EpiscopiT
si dumné-v6strA sA ingrijitl a se implini trebuinta cfartirurilor ostAsescT,
Cu din pAdurl slobode cu urmare eum am clis mal sus.-1807, Decembre
5 . (Cod. L1V, fila 190).
(1) Cod. LXV, fila 5 verso.
In/dial Divan edlre Ispravnieil de judefe.

Din ordinul luT Bagration ordonA sA nu fie Invoit nimenl a cumpëra
un bob zaherea din tell, afarA de ceT anume InsArcinatT, sub pedépsA de
la Divan. Se publicA inert la toll arenclasiT si mosieriI, earl vor fi primit
arvunh pe zaherea de la ovreT, earl a aflat Divanul cil âmb15, prin térA, sA
li se restitue, a nu all voie evreiT aceia sA, cumpere zaherea.-1810, Fe-
bruarie 2 sail 3.
Intiliul Divan la 18 Martie 1810, trimite copie la 12 judete dupé predlo-
jenia vice-presidentuluT DivanuluT general-major Engelhard, cA Cu strAsnicia
cu care se pedepsese locuitoriI aceia ce indrAsnese de duc neprietinilor
sare si altele, nu contenesc niel ptinA acum de la o asemenea urmare. SA
se publicuiascA in tótA téra KnejieT acesteia, cA de acum inainte, cine va
fi prins in asemenea faptA, fArA deosebire, ducènd rare-orI ait-ceva si avênd
Intilnire cu dinsiT (TurciT), sh scie c5. unul ca acela va fi spinzurat. (Cod.
LXV, fila 17).
De la inthiul Divan publicatie dup6 porunca grafulul Kaminsla, marele
comandir al armatel : «ea nimenea niel din locuitorT, niel din negutitorT
séti verT-eine altiT, sA nu mal indrAsnésca niel Inteun chip a duce, séil a
adue8 orT-ce fel de mArfuri din téra turcéscA pe ascuns, cAci de se va in-
drAsni cine vasT, atuneT nu numaT cA marfa aceea i se va lua pe séma has-
naleT impërAtese, dar si chiar, aceia ce vor li indrAsnitorT si urnAtorT inf.
potriva pravilelor, se vor da sub strasnicA pedépsA ostAsésch... , iar de se
va prinde ski se va dovedi cine-va impotrivA urmând, nu numaT c5. t6tA
acea marfA se va lua pe séma impërAtéscA si IsT va lua si ped6psa aceea
ce este hotArItA.-1810, Martie 25. (Cod. LXV, fila 19).
Cdtre generalul Engelhardt.
Cu acésta !item arëtare Exc. Tale de la Divan, ail jAluit 4 negutitorT
www.dacoromanica.ro
560 V. A. UkECIM ,, -,......
l)..0cnele, puturile Cu pacura eral jafuite de Musca% sub pretext de a
servi indestularei o§tireI, dar pe sub mana, podracicii intele§Y cu §efil Mu-
scali §i cu dintre IspravniciT de judetil, vindeart ca ale lor asemenea produse.
trt). Top' boerii i negutitoriT cari displAceati Muscalilor pentru un motiv
ori altul, ere' considerati ca spion1 §i ea atari urmariti, saraciti, pedepsiti,
aruncaSI in temnite orI surghiuniti pe la moqiile lor oil pe la ménastirl (1).
Mai multi comerciantI francesi suferira asemenea prigonirl (2).
Mai erail prigoniti sub cuvint ca pe vremea eand Turcii ere' in
Bucuresci, ar fi fost impreuna cu el jafuitorii térii (3).
de aici, cum cit impreunä cu marta ce ati adus Dinu Brapvénu,

sm(515,, pinza §i fringhie pentru trebuinta podului, ce se face pe apa
ati venit nisce malla, a lor §i s'ab confiseuit la cinstita politie, care
malla a lor ati arkat Divanului, ca in adevér ají avut'o cumpératä
inainte de a se deschide résboiului intre imperiul Rosiei ou Austria. Di-
vanul intervine, sa poruncésca Engelhardt la politie sa se slob6d5 maría.-
15 Septembrie 1809. (Cod. LXI, fila 36 verso).
(1) liddiul Divan cdtre duinné-lor Ispravnicii de Prahova.

Pitacul din 20 Octombre 1809, prin care II se apune ca fackidu se aré-
tare Excelentei Sale gheneral maior Engelhardt, vice prezident al Divanului
pentru acel NO Ion Stoica Savianu ce s'a prins in prepunere de spion,
cum cä nu are parinti, iiici cunoscuti acolo in Ploesci, dupé cum atT in-
sciintat dumné-vóstra Divanului, ne veni acum de isn6va predlojanie pentru
dinsul de la Jai; dupa care vi se trimete copie §i orinduesce Divanul
ca prin marifetul dumné-vóstra, sä, taca in graba cercetarea ce
se poruncesee, adicä de sunt adevérate arètärile lui, carI se coprind atat
In copia predlojanieT cea de acum, cât i in poruneile de inainte ce s'a
scris dumné-v6strä mai inainte §i poruncesce Divanul dumné-v6stra sä, datl
orinduitului Mum-baOr ajutor §i sa ingrijiti a se face acea cercetare in
graba, cu scumpétate §i cu intregime.-1809, August 2. (Cod. LVIII, fila
16 verso.)
(2) La 11 Julio 1809, s'ail fäcut porunci la 17 judete §i la Craiova, la s'A-
tar §i la agie, pentru un frances anume Lenoir, ce s'a isgonit de la la§T
In Transilvania, sa so cauto in t6te partile §i gäsindu-se, sa se triméta la
Bucuresci, ca de aci sa se trimita la Excelenta Sa Senatorul. (Cod. LVI,
fila 74 verso.)
(3) De la bita iul Divan qi Comitet.

Cinstite dumné-ta frate s'Atare, fiind-eä Tache bimbaa se afIä trimes
de catre Excelenta sa general vice-prezident al Divanului, in cercetare §i
In judecatil la departamentul pu§cA'riei pentru rebele lui urmari ce a me-
tahirisit eand se afla cu TurciI aicl in BueurescI ; Divanul serie dumi-tale,
www.dacoromanica.ro
ISTOBIA nomINILOR 56 I
Nenoroditt negutaterT turct brailenI, fura aruncatt in temnita, flind-ca.

nu avean chezasi, ca se vor purta cu credinta (1).
Inchiderea fruntariilor de la Dunare si cat-va timp al color despre
Austria, are de tonsecinte nu numat stagnarea i ruinarea comerciuluT,
dar si multime de pedepse grele infligate la RomanT, -teranT tal negutatorT,
prins1 orT banuitY a an comunicat cu vrdjmapl, bn ca a trecut la el marta
oprith, se& ea a importaf marfa, din acole
MilosevicI ordond sO fie spinkurat Nicolae Dumitru, ce a vIndut zaherea
In Ora turcésca, i oil-care din locuitorT se va clovedi cu asa fapta.---1 810,
Decembre 20 (2),
O grava consecintá pentru Ora, este obligatiunea in care se vede
adusa, Visteria, a lua banT cu imprumut, t'U dobarK1T fabulese. Asa in Noem-
bre 1809 se Imprumuta cu 75.000 talen t de la «sleioitul Dragoman Illanuc»
platind procente cate 71/2 lel la 600 pe luntt.
De la intei fui Divan i Comitet.
Fiind-ca. Luminatul Cnéz Pangration intAiul comandir al ostirilor, an

cut aretare i aü dat porunca pentru orinduiala i cererea ce era, sa trimita
din tea, o suma mare din care, sa ridice proviantul din magasiile Mol-
ca indata dupa prirairea acestul pitac, saput, ea sa se faca publicMit in teda

cuprindgrea in auqul tuturor de obsce, ca ort-cine va fi cercat de catre
acest Tache vre-un rèù, adica niscare-va hrapiturt, jafurT, Revol i neca-
zurT, dupa pirtciunea 10, sal orI cine Il va fi sciind ca. s'a aretat vinOtor
aharistos asupra locuitorilpr si a teret acesteia cu piriciunl la vrajmasT,
la Turcit cand se aflati ala i dumné-luT in slujba lor i cu un cuvint
ort-care va fi patimit pe urma acestuI Tache orI-ce jaf, necaz i nevoIe, totl
acestia sA mérga la departamentul puscarieT unde se afta Tache nchis, sa
se arate inaintea dumné-lor boerilor judecatorl de acolo si s6. spue fie-care
cele co va A patimit din pricina zavistieI ì pîriciunilor acestuI Tache,
fara de a avea cine va vre-o sliall, cact pentru aceea s'a dat In judecata,
a i se face cas,luta pedépsa ca nnut voitor de ren al patriet si pricinuitor
al multor reutatt asupra locuitorilor acestet tert; oSebit sA iea si in serio
aretárile fie-caruia sub iscaliturile lor pentru cele ce vor areta ca, a patimit
din pricina acestuI Tache si pentru cele ce,vor sci ca. a urmat acest Tache,
acelea aretart in Boris ale lor sA té trimitY dumné-ta la departamentul
puscarid, a se vedea de boeriI judecetorI la cercetarea ce eT an sa faca.
1811, ¡anuario 5. (Cod. LXV, Pa 57.)
(I) Divanul vestes60 luT Engelhard la 23 Februarie 1810; ca cel 2 TurcY
BrailenT nu se pot da pe thezasie, ca nu an niel un cunoscut. Acésta de-
clarare aducend'o Vet Spa4r, Turci/ aè sil stea tot la inchis6re. (Cod. LXT,
fila 5g)
(2) Ood. LXIET, fila 7$ verso.
V. A, Urechia.Istoria Romehdlor. 86
www.dacoromanica.ro
562 V. A. IIRECIIIÀ
doveT i 811 aducA la magazine Valachiel, fitcénd Luminarea sa chibzuire

pentru greutatea ce era a se pricinui la acéstA deplirtat& c&14torie, pe vreme
de iarnA, i perirea dobitécelor locuitorilor tèreT, indatoréza Divanul ca
sá cumpere 15.000 cert-ferte fAin& si 25.000 cert-ferte orz, cu pret arkat
a se plAti din hasnea, i sa ridice cererea acestor care, dar pentru cá cu
acel pret nicT inteun chip nu se p6te cumpèra, ca la o cerero §i trebuinta
neap6rata, spre a lua sèvirsire, ce se cade, pfinit 'A se dea banT din hasnea
sea s6 se implinéscl prisosul ce va fi din térl, am ridicat (su imprumutare
75.000 talerT ca dobandà la punga cate talerT 7 1/2 pe luna de la slavitul
Dragoman Manuc, in soroc de douà lunT, si la numitul soroc negre§it s&
se implimssa baniT, capetele i dobanda ; de acea spre incredintare i s'a
dat acest zapis al DivanuluT.-1809, Noembrie 15 (1).
M. Ban, Const, Vistier, Radu Golescu, Isaac Ralet.
Am ar6tat aiurea, la cap. finantelor, alte asemenea imprumuturT.
p). O mare pedic& aduce relatiunilor interne dispositiunile luate de sefiT
muscall, ca nimenT s& nu p6t& esi din BucurescY i alte orase decat cu
special& invoire in scris. Cestiunea grea i complicatA a pasporturilor am
atins'o aiurea.
Cu desòvirsire era Ingreuiata comunicatiunea cu regiunea DunAreanA (2).
1) Cod. LVII, fila 38.

(2) La 20 Martie 1810 Intaiul Divan serie SpAtarultd, luT Aga si la Is-
pravniciT de Ialomita, Illfov, Vlasca i Teleorman, cá dupl predlojenia de
la 17 Mara°, a vice-presidentuluT general Engelhard, sà insciinteze la obstea
locuitorilor si cinovnicilor phmintent, c& de acum inainte pfin& chnd se va
hotäri, nimenT niel din locuitorT, niel din IspravnicT mäcar cu bileturT dale
orl de la cine, séti i fára de bileturT sA c5,16torésck salí s& mérgA pLInA
la satele, ce sunt pe malul Dun&riT, pe din oca parte de Arge, adic& in
satul ChirnogiT, CAsci6ra, Greaca, Prundul i Petrele voie nu are ; iar cAnd
dup& acésta se va prinde cine-va sért din locuitorT, séb din IspravnicY, se
vor socoti de spioni si se va urma cu din§iT cu cea mal mare stràsnicie.
De aceea dar sA pu! dumné-ta a da de scire la totT de obste, precum si
cApitanilor mArgineT, spre a fi urmAtorT acesteT porunci.»-1810, Martie 20.
(Cod. LXY, fila 13 verso )
De k& intdiul Divan.

Cinstit dumné-ta trate, Vel S'Atar, Excelenta Sa generalul Engelhardt
vice-president al DivanuluT, aü fAcut ar6tare DivanuluT, cum cA Excelenta
Sa General-Maior Ialovanski, trimis un bilet, ce dat de la SpA.-
tArie unuia, cu care bilet aü trecut pan la avant-posturile avant-garde!
ArmieT, âmblAnd prin satele ce sunt pe marginea DunariT si ca de aicT
inainte FA nu se mal dea de la Sp&tArie cuT-va acest fel de bilet in timba
www.dacoromanica.ro
1ST0R1 ROMINILOR 563
g). S mal pomenim i aicT de abuzurile ce se lacear"' prin sate si orase

cu incuartirurile ostenilor musealI i Cu aset,larea de spitale in casele par-
da0 atara din ele de multe orI in mijlocul ierneT?
Care trebucks fl fost grozásia acelor abuzurI, pentru ca ab', se fi ajarla
la necesitatea organisarei anumiteI coinisittni de incvartiruire, cornisiune care
Ja BucurescI se transforma' apoI in c(politie»?
Abusurile de asTa natura le -constata Miloradovicl la 1808 si apol
Ciciacof in Iunie 1812, dand, se intelege, respunderea pe autoritMile
OreI (1).
romanésca, ci or-carele va avea trébà a merge pana la avant-posturI, unul

ca acela sa mérga intairr la Excelenta Sa, a i se da bilet in limba rusésca,
cacI apoY macar om bun de va fi acela, se va lua sub caraula si se va
socoti de om prepus. Ci dar pentru acest fel de 6menT, ce vor vrea a
merge pana la locurilet acelea, dupVee IcÏ vor da vredniel chezasl la SO-
tarje Si li se va da revas de mergerei apoI trirnift d-ta cu acel revas
al SpatarieI la Excelenia Sa general vice-pieesident, a irse face cunoscut
spre a-sT lua i de acolo bilet In timba rusésca. 1809, Aprilie 27, (Cod.
LVI, fila 66)
(1) Publicatiile ce s'aù' facut pentru a avec locuitorif odihnei despre

Escefentia Sa Oheneralul MiloradovicT, Ingrijind pentru odlihna i buna
petrecere a locuitorilor de catre impera'Aescil ostasl, arr facut dumnélul a-
cesta. huna ingrijire a Escelentel sale, spre a se publicui tuturer loctrito-
rilor de prin Terk ca orI tare din el va barca vre c superare 13éd paguba,
In vre, un chip, de catre vre unul din imperatescil ostasI, nnmal de &ah acel
locuitor sa mérga la durnné-lor ofiteriT, ce 13e vor fi afland maT apr6pe
intracea parte de loe, spre asi areta plangerea i pasul, si-sl va castiga atat
el ocrotirea i mangaerea, bât si cel ce va supera isT va lua cacluta certare
si infrinare, ci dar eatk Divanul lace cunoscut dumné-vestra acest ordin, ca
l'adata sa-1 i publicuitY çi locuitorilor dintr'acest judet-t-4808, Iulie 14. (Cod.
LV fila 61.)
Excelen0 Sa mal marele comandir al ArmieI DunareT d. Amiral si ca-
valer Ciciacof, prin porunca Excelentel Sale de la 7 Iunie, sub No. 286
arata. ca insoiintat ea atat in BucurescI cat si prin alte orase ale Va-
laellieT, la imparteala cfartirurilor ostasescI urméza catahribis, unela case
ale locuitorilor impovorandu se. . . Cu kreutatea cfartirurilor mal Tnult de
cat este puterea lor, iar cele-l-alte nesimtind nicl o greutate de cfartirue,
orY pentru ca nu ari niel de cum cfartirurI, orT pentru ca, ati mal usor de
cat este puterea lor ì poruncesce Excelerrta Sa, ca la acéste, madea fd, se
faca negresit indreptare si erinduiala, i buna intocmire, spre a ny patirni
unil din locuitorT din greutatea cfaTtirurilor mal mult decat se cuvine A Be
usurand pe Pentru acésta Divanul poruncesce dumne-tra"
ca sa luatT acésta madé in deosebita, priveghere i ve insarcinéza a face
www.dacoromanica.ro
564 V. A. TIRECHIÀ
cánd asemenea erati abuzurile, mi era riclicolä pe cat ci batjocurg, po-

runca luI Cusnicoff Mire Divan, raporteze «cu a chip s'oil purtat os-
tasti, ce ati fost la cuartirurl In iernaUC prin salde si ora,.selc Orla de ati rbnaS
locuitorii mulfamitt de dinsii séd nu? La 14 Aprilie Piran al fiice publicafil pentru
a afia adevéral (1).
r) Ultima exactiune impush de Musca% t'érilor rozarle, fu obligatiunea
ca mnstiril s cumpere fArA trebuin i voia Ior proviantul oncentrat.
prin magazii prin t6tA téra cu preturI hotArite da eT, in momentul cánd
dupä pacea de la 1812, se hotäresce ridicarea ostilor din térA. Despre
céstA impunere ciudatä pe mAnAstirT, am mal grAit i aiurea.
Dam in anexe fpag. 566) mal multe acte relative la dezertoriI din ósea ru-
séseA. Asemenea i e4te.va relative la dtzertoril din armata ausiriack extrAdatl,
orl mima! cerutl a se aila de administratiunea Ora. Cartele de extrAdare
intre Austria si prile Romärie nu scim sA fie existat, totusl autoritAtile ru-
seso! din Prineipate, duph impäcarea RUsieI eu Austria, nu refuzA use-
menea extrAdArT, ba inca, in 1808, Rusia inchiä cu Austria convenOune for-
malA pentru extrAdarea dezertorilor din Principate. A.céstA conventiune fu
promulgatg 'in ambele OH' de DiVanurild respedive f2r.
Se publicA conventia «paragrafurile asegArlI intre imp6rAtésca sa mArire
a Iluslei si impérAtia Austria pentru darea dezertorilor AustriacescT, ce
se vor afla fugitI in stApinirile RusieTA
Intäiul Divan si Comitet, la 27 Decernbre) 1808y serie tuturor Ispravni-
cilor, alAturb.ndu-le date un exemplar tipArit-din aastA conventiune, ce i
s'a trimes din Moldova de catre Excelenta sa generalul Eusnicon «porun-
cesce Divanui dumn-v6strA, sg avetY a urma intocrnal, i intru t6te (dupg
cele serse i af6tate pontuff ala exemplarului acestuia), publicuind in tot
tinutul judetultg dumnévósträ ca .intocmai acestor legAturI sa se urtneze
indreptare eump'énind dumné-trA impArteala cfartirurilor pe la lo-

cuitar' in orasele acelui judet, eu bulla chibzuire, precum gens ac6stg po,
rund. a Exceléntel Sale mal marelur comandir al armieT,-(avénd slt argtatI
dumné-v6strA i d-lor ,sefilor i ostirel dintr'acel judet. 1812, Iunie 12,
(eod. LXV, fila 168 verso.)
Cod. LXI, fila 6 veta°,
Se mal tänguesce Agentia, ca pe 3 dezertori din armata Austriac5,
datT in paza grosului de la Rämnicul-Shrat, iaii liberat i cacerdisit, adecA
ascuns pe la prietenf, boeriT din judet. Divanul ordonA, ca numal decht sAA
afle 1sit-I princJA i sA-T trimitä. la Bucuresci. 18091 ianuarie 31. (Cod.
LVI, fila 50.)
www.dacoromanica.ro
1ST0RIA ROMANILOR 565
Púa osebire, pacl impotrivá la vre-una din cele serse din aceste ponturl
de se va urma, sà scitl ca vetT avea a da séma i rèspuns la cea mal mica
villa si de intelegere si de primirea acesteT poruncT, s aiba Diva,nul réspun-
sul dumné-v6stra in scris.-1808, Decembre 27.
Spitalur'i milita resol.
In Octombrie 1807, MuscaliT cer case noue pentru instalare de spitale

militare. Divanul stä'rue sa se multämésca, cu spitalul de la DudescT, cacT
nu se perte zidi unul noù la asa tArdie vreme i cacT casete de la DudescI
sunt hírte incapétére. Divanul cero sh, se trimith, la iDudescI totT osteniT bol-
navI réspAnditY prin diverse case din BucurescT, unde mal cu lesnire II
vor putea .cauta doctoriT, fiind totT bolnaviT la un loo concentratl (1).
In curtea domnésca inca se gati spital militar rusesc. In 12 Noembre,
1807,, Divanul, dupa cererea capeteniilor rusT, serie inca luT Aga sa mute
bolnaviT de la partea gospodarieT unde camerile sunt egrasi6se, in casete
Vornicului Orig. Brâncoveanu (21.
(1) Nota pentru spitalurile ot Dudescl. De la Discanta Principatului rérii

Romanesci. Catre Excelenta sa general annandir Bahntetief.
Dintr'acest alaturat raport, ce a facut chtre Divan, epistatul spitalurilor,
se va da ExcelenteT Tale intréga pliroforie de arétarile ce face, dupa care
nu li)sesce i Divanul a aréta ExcelenteT Tale, cum cA acest spital ot Du-
descl, avénd atAtea odaT sed si gatite cu t6te cele trebuinci6se, unde pot
incapea alt1 500 si mal bine de ennenT, socotim a fi de prisos sA se faca
gatire de alte spitalurT de acum inainte inauntrul politieT, mntâiü oh acele
spitalurT ot Dudescl Bta.& deserte, precum s'a di8 final sus, §i stapinirea se
va pagubi in zadar de cheltuiala ce urméza a se face la grairea altor spi-
talurT. Al doilea ch niel gatirea 'nu Oto a se face cu inlesnire la lucru zidarieT,
vreme de iarna flind, care i neputénd a se urca in graba, in loe de a pri-
cinui bolnavilor ajutor de intremare la patimele lor, li se pricinuesce va-
amare; si al treilea, ch aflându-se top' bolnavil la spital, preeum este cel
de la DudescI, se pot si cauta cu maT multa inlesnire, avénd acolo gatite
téte cele trebuinciése, de aceea de se va gasi bu eale si de catre Excel
lenta Ta, ne rugam ca totT bolnaviT ce se d'A aci in politie prin case, sa se
orinduiasca a se trimete la spitalul ot Dudescï, unde isT vor avea cautarea
lor cu Vote cele trebuincióse.-13ucuresa 1807, Octombre 26.
Manolache Cretulescu, Stefan Vachrescu, Isaac Ralet, Anton Postelnicul
Darbu Vacaresou, Constaain Balaceanu, vel Vistier. (Cod. LlY, fila 111)
(2) De la Distan.
Cinstite dumné-ta trate epistatule al agieT, pipa-c5. insu§l Excelenta Sa
www.dacoromanica.ro
566 v. A. nascsiX
La August 1809, epidemiile bAntuiail gr6snic sirurile ostasilor rusT. Ere'
general Pahmitin prin graiil a fAcut cerere la Divan a se ghti casele dum-
né-luT VorniculuY Grigorie BrAncovénu, ba sa mute acolo pre uniT din os-
tasT ceT bolnavY ot curte gospod. ce se allä la cele de jos odAT, pAtimind
acolo prin egrasia odAilor, mAcar cA indestulA rugAciune i-a fAcut Divanul
cA d6r5, de se va putea apandisi acéstA cerero, cu Vote acestea s'a intim-
plat a fi sederea acestor bolnavY ostasT in mal sus numitele case, pentru
cAte-va ile, pAnA se va gAsi vre-un alt loe cuviincios a se muta; de aceea
dar, scriem dumi-tale, ca indatb. sá. .orinduescI a se curAti si a se mAtura
aceste case ale dumné-luT VorniculuT, spre a fi gata de a se muta ostasiT
ceT bolnavY, i numal decAt dupA ce se va gAti sa del dumne-ta de scire
ExcelenteT 8a1e.-1807, Decembre 12. (Cod. LIV, fila 197.)
Anexe relative la dezertori.
Vá facem in scire 95, Excelenta Sa Generalul Cusnicof prin nota de la
28 ale trecuteT lunT lui Iunie, din porunca prea InAltatuluT Feld-maresal
Prozorovski, scrie DivanuluT pentru un Peiciu Polcovnic Rusesc, carele
fiind fost in judecatA ati dosit preste granitá. in Moldova sétl téra RomA-
néscA, si cum cA Divanul sA dea strasnice porunaT numaT decAt prin telte
judetele Ora acesteia. ca unde se va afta numitul Peiciu, sA se prind4
cu huna pazA s'A-1 trimetem acolo la Excelenta Sa; de aceea strasnic po-
runcesce Divanul dumné-véstrA, ca numaT decAt sA publicuitT acésta in
t6te judetele i cu felul de mijloc sA cercetatT, cA de se va intimpla a
se afta numitul Peiciu, sá. se prinp. si icu bunA pazA farti. de cAtus de pu-
tinA zAbavA sA-1 trimitY aicT la Divan, ca i noT sA-1 trimitem dupa porunch
la Exce1enta Sa.-1808, Iulie 3. (Cod.' LV, fila 57.)
,De la Divanul' Prineipatului románesd, eätre Ispravn,ia.
Insciinám d-vóstrA 01 Excelenta., §a Ghenerar, Ansef Meendorf coman-
dirul ostirilor Imp'erAtescI, ati fAcut artítare Divanulul, cum cA uniI din
ostasiT rusescI fugind-Cle pe ja polcurile lor arará prinf judete in terA
alAturat pe lAngA uniI din boerinasi i altiT, de cátre carT se tin, tAinuitY,
pentru care iatA cA dup5, cererea Excelente f Sale scriem d-v6strA, ca sA
publicarisitY acésta prin zapciil plAsilor in tete satele judetuluT la boerl,
boerinasl, negutAtorl, si la tot1 locuitoriT de pbste, ca ved la cine se va
fi aflAnd vre-un. ostas alAturat pe lAng5, sine, sA nu-1 tie tAinuit, ci tárA niel
o sfialA de vre o pedépsA, adich cAd nù primit de a tinut pe lAngl sine
ostas fugar pAnA amura, sA vie sá. ,ar'éte d-v6stral i d-v6strA sA orinduitl
6naen harnicT ca s5.-T prindA, i apoT cu to5te ale lor, cal de vor fi din ceT
eAlAretT, haine, arme, si orl-ce, sA-T trimitA aicT la noT, in bunA pazA, de im-
preuna, i cu insciintarea d-velstrA catre Divan, arètht6re cAtT ostasT a41 tri-
mis, cu lucrurile lor pe anume ? ca i noT sA-T facem teslim la Excelenta
Sa, i asa urmAnd orT-carele cu araarea numitilor ostasT, sh scie cá li se
iartA grepla, iar cAnd i dup5, publicuired acesteT poruncl sé va indrAsni
www.dacoromanica.ro
nu maT putin de 5.000 ostenT bolnavl in BucurescT. Divanul, ca sh nu se

Il
cine-vasT a tinea vre-un ostas thinuit si ascuns, séti de-1 va sci thinuit de
altul si nu-1 va arèta d-vóstrh ca BA 1 prindep, si in urmä se va dovedi
intFo urmare ca acésta, sä. scie ch unul ea acela, (orT de ce tréptä va fi)
nu numaT eh are a se pedepsi strasnie, ci inch de va fi boer i se va rh-
dica si cinu boerieT; ci dar inteacest chip sä, publicarisip d-vóstra la top
de obste a nu pricinui in urml eh n'ati avut in sciin0 de o porunch ea
acésta, 060 niel o ascultare de indreptare nu va avea, Ei de primirea acesteT
poruneT sh trimitep r6spuns DivanuluT.-1807, Oct. 1. (Cod. LIV, fila 98).
pity& einstitul Divan.

De la contan,dantul Maior Pseovitino.Din porunca Excelenter Sale
Gheneral Feld-maresal s'att ghsit prin multe sate fugan T din ostasil rusescY,
si alp sudip aT RosieT ce sunt artitap in catastih, earl stint lasap printr'a-
cele sate sub cluthtura Ispravnicilor, panä, °And va fi porunca ExcelenpT
Sale Gheneral Feld-maresal; mii rog cinstituluT Divan, sh se poruncésch
Ispravnicilor, ea pre top aceT 6menT sh-T trimith cum mal in grabh la Divan
sub caraulä, si cand iT va aduce am a 1 primi ea. 1808, Martie 6.
De la Divan, eätre duniné-lor boerii Ispravnieri ot sud.

Dinteacésta din sus arètath copie sc6sä duph nota numituluT maior, ce
all trimis la Divan, se dh intelegere, eh ace ostasT rust fugan, si alp su-
dip aT RosiT slat aflat ghsip prin cercetare pe la numitele sate ce se arath
mal jos, carT fiind-ch acum se cer din porunca II/Arid Sale prea InAltatulul
Feld-maresal, Divanul strasnic poruncesce dumné-v6strl, ca cum mal in
grabh sh lacep scumph cercetare prin tainä si pre sub-cumpAnh, atät la
numitele sate de nu se vor gasi la acelea, ca negresit sh se gtsésch, si
ghsindu-se avep "a-T trimite la Divan ca slujitorul (nedescifrabil) in bunh
pazh, dinpreuna ca insciintarea dumné-vóstrh, ca si Divanul sh-T dea la
numitul maior, iar de nu se vor ghsi acestI cerup ostasT si sudip, sh aibh
Divanul scire de la dumn6-veistrh, spre a da rèspuns orinduituluT maior.
1808, Martie 11.
ArgeS, Prahova, Saac, Dambovita,,Vlasca Valcea, iarh numele cerutilor
sunt trecup la condica notelor.
De isn6vA s'att fhcut poruncl, vèlându-se intärc,liere la cele de mal sus
arAtath porunch.-1808, Martie 23. (Cod. LIV, fila 28.1 verso.)
La August 8, 1808, Divanul trimite publicatil la teote judetele pentru

nisce soldap dezertorT austriacT. (Cod. LVI, fila 26).
De la intäiul Divan, pitac chtre Agie si Späthrie din 18 Noembre 1808,
prin care li se ordoná aflarea unor dezertorl din armata austriach, urmând
intre Austria si feldmaresalul principele Prozorovski, invoire de extrhdare.
(Cod. LT,I, fila 41 verso)
www.dacoromanica.ro
568 V. A.. URECHIA
intinda b6la in oras, cere sa fie mutatT bolnaNiT, dad', din oras. Autori-
tatile militare ail intimpinat ca n'ail de ajuns doctorT, ci numaT 7-8, si
cg acestia nu vor putea ajunge sg caute bolnaviT rèspanditT prin jurul Bu-
curescilor i sA caute si pre ceT r'émasT in BueurescY (1).
Lazaretul de cOpetenie se aséglg, in casele BanuluT Manolache Brat-idol/6nm
Aci se ordong zidirea uneT alte case pentru 700 bolnavI de stramutat de
la curtea gospod.
Pentru trebuinta acestul nod spital se requisitionézä cgrAmidg si tot spe-
ciul de material in Decembre 1807 (2).
De la Divanul Principatului Valahiel, cáire dumné-tor boerit Ispravnicl

ot sud Mused.
Cinstita agentie a chesaroDrOesceT curtT, a %cut ar6tare DivanuluT, cum
cA la satele acestea, adecg DomnescI, Slànie, BerivoscY, VIAdenT si Pietro-
sanT dintr'acest judet, se afro' fugite sease-spre-dece cAtane din cele ce sunt
la granith, impreuna i cu ale lor familil, call se cer de cAtre -Excelenta
sa ghingrar comandk a se prinde si a se trimete InOuntru la urma lor,
pentru care poruncesce Divanul ca viind aci acest cAprar de la Cinstita
agentie, cu catastih de numele numitilor fugan, sä, facetT scumpg, cerce-
tare cu luare apainte, si de vor fi acesti sase-spre-dece cAtane in adev'er
fugitI din nguntru, sa-1 datT man& de ajutor orinduituluT cAprar, cu sluji-
toril orinduitY de la Ispravnic, ca sa-1 prinp si in bung, pazg, sg.-T dud, Ong,
la Bran, unde acolo ail a se face teslim, msg. dumné-v6strii sO. dati stras-
nicg, poruncg vAtafulul de plaiti7 p. face scumpa cercetare i perierghie, ca
nu numaT pre aceT 16 cAtane i cu familia lor i Cu drepte lucrurile Ion
slobcidà a trece peste hotar, iar de va, vedea cg, cu acéstä pricing mal alä-
turg' pe langä dinsiT si altI timenT ce nu vor ti de 4 lox., sea nescare-va
lucrurT, ce sunt poprite a esi dell din térk IA nu ingOduiasck si de un-
marea ce se va face eA aibA Divanul rèspunsul dumné-vóstra. --18081 Fe-
bruarie 23. (CO, .L1171 fila 150-15,1)
(1) Dintr'un raport al DivanuluT cgtre Engelhard, de ia 15 August 1809,
se constatk GA se afla in BucurescI nu mal putin decgt 5.000 de seldatI
bolnavl. Divanul se teme sg nu se intindA bóla si la orAserIT i decT Dere
ca sO se mute soldatiT bolnavI afarii, din oras. Autoritätile militare ail in-
timpinat cA n'aii de ajuns doctorT, ci numaT 7-8 si acestia nu vor putea,
ajunge sA caute bolnaviT rèspanditl prin jurul BucuresciulnI i sA caute
pre ceT r'éniasT in Bucuresa Divanul promite, cg, pre ceT din BucurescT,
caute doctoriT orasuluT i cere re'spuns incuviintOtor. 15 August, 1809.
(Cod. LX1, fila 28)
(2) Divanul catre Mitoragovia.

Cu cä'dutg, cinste a prima Divanul predlojenia ExcelenteT Tale cif, No.
1.492 de la 23 ale urmäteireT lunT si am v64ut cele poruncite de cgtre
www.dacoromanica.ro
Deja in Maiii 1808, se dedeserA ordine de a se concentra totr ostenir

holnavT resfirat.T prin diverse localurr, cum véduram, in Bucurescr, la Cur-
Excelenta Ta, ca sa chibzuiascA adicA Divanul a gAsi si a ghti fArA de

zAbavA cate-vasT case imprejurul lazaretulur celuT mare, ce este in casa
dumné-lul Banulul Manolache Brancovénu, pentru 700 bolnavT ostasr, ce
sunt a se muta de la lazaretul curtir domnesel din pricina umedelir si a
frigulul ce este acolo si fiesce-care casA din cate se va gAsi sA incapA mA-
car cate 200 6menT bolnavl. La ac6sta avem cinste sA réspundem Excelenter
Tale, cA. din t6mna trecutA, dup& arétarea ce ni s'a Wilt de cAtre ingriji-
toril spitalurilor, a este trebuintA a se gAti lazareturl pentru 4000 de os-
tal bolnavr, la casele, ce se insemnarti mar jos, indatA Divanul incA de
atuncT aù orinduit de s'aii fAcut pretuirea a cheltuelel meremetulul
dregerer ce trebue a se face acelor case, care pretuire ajungénd aprópe de
talen l 14.000, s'aq fost arétat atat Excelenter Tale, cat si Excelenter Sale
generalul Engelhard si piréndu se cA este multa cheltuia1à poruncit
ca sA se orinduiascA órrierd de spitalurl impreunA si cu d-lur cinstitul
major Iscovicr spre a meremetisi si a griji acele case de lazareturr, cArora
dat de la Visterie talen 9.800, iar pentru odAile caselor Curtir
domnescr ne este sciutA din vechime nouA tuturor boerilor, cA de cand
zidit acele case, apururea ari locuit inteinsele dornnT cu familiile lor,
cat si in cele de jos obi, ati locuit boerr de al domnilor cu femel i cu
copir miel, precum i noT boeriT, ceT ce ne aflam dupl vreme in dregA-
torie, apururea sedeam in odAile de jos, ties-care dap& dregAtoria sa si nu
scim niel am cercat vre-o umedélA WI frig in acele octal, cu cat mar vir-
tos cA in vreme de iarnA cand arde foc in sobele odAilor, urmezA cA
de ya fi catull de putin umer,1610. intr'insele, sA se risipéscA i sA se sórbA de
cAldurA (lAsand a dice inAltimea loculuT, in care sunt clAdite acole case ale curtir
domnescr), iar cuvintul din care acum se pricinuesce frigul i umedéla intea-
cele case nu-1 putem pricepe. Nor cu tóte acestea, adicA Divanul, dup5, datoria
supunerir si a buner cunosciMe ce avem cAtre ipochimenul i haracterul Exce-
lenter Tale, urmAtorT Mud, indatA am orinduit de a fAcut catagrafia caselor,
ce se aflA imprejurul lAz6retuluT, ce este in casele dumné-1u1 Banulur Mano-
lache Brancoveanu i s'ati gAsit aceste, ce prin osebita alAturata f6Te a.nume sA
aratA, intro case abia o fi 3-4 case boerescl mar maricele, iar cele-l-alte
sunt tot miel, de 6menT grad si de Ocluve, carT de se yor sea° intr.'s.-
céstA vreme dinteinsele, vor cerca o deosebitA sArAcie i prApAdenie acum
In timpul erner, avénd fie-care &it in casa sa, din vreme, tot provisionul
fies-care pe &at ari putut agonisi si decat eri facA acest fel de intris-
tare si peire acelor sgracr, mar cu cuviintA socotim a fi, ca aceT 700 bol-
navr °stag sA se orinduiasca a se pune prin hanurT; care acéstA, chibzuire
a DivanuluT de va fi primal Excelenter Tale, ne rugAm A avem cinstit
rèspuns in serle, ca sA ariithm apol Exc. si hanurile acele, care sunt pe
anume i atuncr sA se poruncéscA cinstitir politil, ca sri pue in faptA
asedarea bolnavilor ostasT printeinsele. 1809, Decembrie 27. (Cod. LX1,
fila 46.)
www.dacoromanica.ro
670 V. A. URECHIX
tea DomnéscA de tanga Mihat-VodA. Cu acest scop, Divanul hotAresce re-

paraVunea localutul (1).
Mal dAm cu referintA la spitale chte-va acte in note, unul din 7 Febr.
1810. altul din 23 Maitl 1810 (2).
La 10 Februarie 1810, general-maior vice-preseclinte si cavaler Engel-
hard serie DivanuluT, cA dupà insciintarea cantoruluT o§tenesc al spitaluluT
din BucurescY, comandantul de aicT cApitan Saulikis, nu ajunge locul in-
semnat pentru ingroparea monitor. Divanul a Pácut pitac la Ve? SpAtar,
pentru acésta (3).
(1) De la Excelente: sa generalul Cupicov ceitre cinstitul Divan.

Excelenta sa general Miloradovict a orinduit top bolnaviT carT sunt prin
alte locurI prin 13ucurescI, sA se stringA in curtea Domnése5, lAngA Milla.
VodA, § i lace cerera sA se drégA t6te odAile; pentru acésta am scris dumné-
tul VistieruluT Varlaam ca siti mò inschnteze cAtA cheltuialA p6te sA se facA
pentru dregerea acestor odAT ? mi-a arètat cA este cheltuialA talen l 924 pa-
rale 30, dar comendantul fAcAnd socotélA pentru teith cheltuiala acestor odAT,
a gAsit pentru dregerea lor ca are sA se cheltuiascl talen l 888, parale 30;
trimisAiri si insemnarea comandantuluT la Divan in scris, ca sA-T poruncdscil
telte cele stricate sa se drégA, §i acum indatA baniT pentru cheltuialA sA se
dea.-1808, Maiù 26. (Cod. LIV, fila 168.)
De la Divan.
Cinstite dumné-ta frate Val Vistier, fiind-cA suma banilor de taterT 888
parale 30 sunt trebuinciost pentru dregerea odAilor din Curtea DomnéseA,
dupA cererea Excelentel Sale general Cusnicov, serie dumi-tale Divanul, sA
daT acestT banY de mal sus ar'étatT la dumné-lut cinstit comandant, de undei
sA se iea la Vistorie si adeverinta de primire.-1808, Maia 28. (Cod. LiV,
fila 169.)
Pitac la orinduitiT comisarT asupra magazieT lemnelor ostAseacT, stt dea
la spitalul gospd. lemnele ce vor fi trebuinciése pentru ostasil cel ce se
aflA acolo bolnavT.
La 7 Februarle 1810, provocat de Engelhard de a da spitalurilor asedate
prin sate si orase table de lemn vApsite negru, pentru a se insemna pe
ele bela si doftoriile hotArite fiecAruT bolnav, Divanul rèspUnde, cA da
pentru trebuinta spitalurilor suma de banT orinduitA «Spitalurile ah' ase-
d6mint ca podrascicT, carT sunt insArcinatt eu plata de banT sA dea cele
ttebuinci6se, iar Ispravnicil de pe la t6te judetele sunt de obste poruncitt
sA implinéscA si sa inlesnésch t6te pravilnicile cererT pentru trebuinta os-
~sea. Asa dar urmézA cA podrascieul fies-cAruia spital, ce este asedat
in fiesce-care judet, pentru acéstA trebuintA si pentru alté trebuinte ase-
menea, sA se arète cAtre dumné-lor IspravniciT judetuluT, de unde li se va
da tot ajutorul cel trebuincios. Dar trebue .insA ea si acestT podrasciet sA
www.dacoromanica.ro
La 23 Maiii 1810, Ispravnicul de curte este obligat de intaiul Divan, sa

cerceteze cu Maimarbasa si cu un alter rusesc de la comisia ad-hoc, Oto
spitalele militare si A vada ce reparatiunT se necesita la ele si sa se re-
pare «ca sa nu se intimple bolnavilor vre-o patimire.»
La un moment dat BucuresciT era!' un vast lec plin de spitale rusescr (1).
Moldova.
RechisiOunile si podveglile in Moldova nu sunt mal putin grelo decht
In Muntenia, totusr boerimea munténa este In credinta eA Rusir tratéza
mal cu blAndete pro MoldovenT decAt pro Muntenr. AdeOrul e, cA boerir
MoldovenT cu carT of4erimea rusésca, firesce, legail mar intAiii cunoscinta
si- relatiunr, ba si incuscrirr, erail mal bine v64ut1 de capil Muscalr. E pro-
babil cA boerimea Moldover manifesta mar multa alipire de MuscalT, decit
cea munténa, unde un curent galofil nu se mar thinuia de multa vreme.
Este curi6sA scris6rea ce un Ispravnic din FocsanT, adreséza marelur
Vistier muntén, la 1808, ar'étand ea' boerir MoldovenT nu sunt sup6ratI do
Musealr, cA aceT boer1 nu iafi parte drépta cu Muntenir la greutAtile apro-
vizionArer si intretinerel tusescr din taberile de la Focsant CAlienr, Malurt
Aducen' pe romAnesce acésta scris6re scrisa In limba francesa si inca
in o francesa corecta, care probéza cA /spravnicul muntén era un om cu
o instructiune alésA.
lata scris6rea:
Traducere de pe frantuzesce. Copie de pe scris6rea Ispravniculut

din Focfanï, Serdarul Costache,cdtre boerul marelc Vistier al Valahief.
De multe orT am cerut de la Divanul loculur, ca A nu i se ara pe ju-
m6tate t6te cele trebuit6re pentru lagArul de la CAlienT, si cea-l-altA jumé,
tate sa o dea,Moldava, de la care am cerut si ajutor; cu t6te a a0 fi pu-
tut In timp de nevoie sa nu am trebuinta de ajutorul aoesta, déca mar ales
B.O fi primit mar inainte porunca de a pregAti magaziile trebuitère, sal
cel putin décA n'asT fi fost silit de schimbArile oontinue, dupa care m'am
\T'Out nevoit sa, strámut dintr'un loe in altul, une-orT de la Malurr la Foc-
platésca 1ocuito111or pesin si deplin pentru orT-ce lucrurr le vor da, séri
le vor face, fiind-ca si er, precum s'a gis, aa plata de la comisia spitalelor.
(Cod. LXI, fila 54)
(1) La ville de Bucarest, dont toutes les grandes maisons ont été conver-
ties en h4itaux, ressemblera bientôt á un tombeau de vivants, et il est
impossible de donner une juste idée de la désolation publique. (Hurni. ¡ag.
632, Doc. 825).
www.dacoromanica.ro
572 V. A. URECIIII
sanT i alte orT de la FocsanT la Malurl, tot lelul de provisiunT, ce am pro-

gatit : lemne, iarb, hrana animalelor i altele.
Acum insa cer provisiunT de la acest tinut, nu pe jum6tate, ci le cer cu
un chip sup6rator i Cu un dispret particular dare noT, duptt cum in presenta
scrisóre infritisez lucrurile pe cart le-am v6dut eü insu-ml.
NoT, IspravniciT, am raportat catre uniT megistanT, crt nu ni s'a dat o
poruncit la timp, ca sà pregatim provisiunile trebuit6re, i sa prevedem
impland din vreme magaziile, dupa cum atl facut boeriT moldovenT, earl
ati primit pentru acéstä porunca douè lunT mal inainte. Pentru noT, din
contra, indath ce ni s'a dat porunca, ni s'a fault i cererile, farrt sa ni
se (lea eel maT mic r.6stimp, si pe langa, aceste si stramutarile mult
confusiat si de aceea am fost nevoitT sà impartim la t6te cate putine (,lile
asa artAAnd acéstri causA, am cerut 6re-care usurare, dar n'ati voit
ne créda.
Am raportat, ca acele ce am fault la FocsanT pentru armata, graj-
durT, bucatáriT si altele, ne-att costat multa osten6la.
Am raportat, crt am inavutit spiteria cu t6te cele trebuit6re, dupa ce-
rerea boeruluT Polcovnic, insrircinat cu spitalul, d-1 Gramlere.
Am facut podurT peste riul Milcov, unde perdut multe ostenelT, mult
material .si multT aspri si aceste fara cel mal mic concurs din partea hoe-
rilor moldovenT. Si credònd cit cu acestea ne vom usura, am rugat srt
mant multamiti cu aceea ce am fácut in Focsanl, frtrâ sa ni se céra sá fa
cem i spitale din MalurY .si srt aiba bunritate de a insárcina pre beeril mol-
dovenT de a maT construi. NoT itisa, le-am ispravit si pre acelea i in loe
stt ne usureze, neail insárcinat si am fácut si spitalele din CalienT, undo
boeriT moldovenT art facut numaT a treia parte.
NoT dam in fie.care qi 200 carute de lemne i sunt acurn patru dile, de
cand dup. indemnul boerilor moldovenT insárcinat numaT pre noT
de a da t6te trebuinciósele: iarba, lemne, hrana animalelor i altele. ET
ne mal cer inca, ca sa dam cate trebuesc pentru opt dile inainte ; i ne
cer acésta pe motivul, crt i hoeril moldovenT tot asa inainte art dat. El
nu socotesc intru nimio cate am dat pentru tot timpul, cat art stat in Foe-
sanT bagagele si cair generalilor i al oficialilor. Cu un cuvint am fost
martorT ocularT al nedreptatilor, ce ni se fac in t6te. De la noT numaT se
cere tot aceea ce este grett i costisitor i inca cer, ca sit le primésca
fúrte rapede. Se cereati 70 scandurT de lemn de brad; ast-fel de lemn in
FocsaniT ValahieT nu se allá, dar in col aT MoldoveT este; i cu t6te aceste
le-ati cerut de la noT i incrt in grabii, in cat voiati, ea inteo singuril n6pte
sa le facem si s5, le predám.
Trimitem vacT, viteT, mieT, ea sa le taie pentru carne; bucatariT genera-
lilor sunt de fatrt Ora ce casapiT le pregatesc, dupri aceea bucatariT
crt vacile sunt slabe, iar viteiT sunt proa marl, mieiT mal errasI de eat tre-
huesc, i indatoresc pre vataliT nostri sa cumpere aceste de la oieriI mol-
dovenT maT scump.
Ne cer in t6te dilele de la 200-300 oue. Le iaú, le sparg, si apoT pre-
tind, ca sunt stricate i cer altele.
Le dam puT de gtin, gsce i rate; aleg pe acele co le sunt pe placere
si pe cele-l-alte le 16p6da.
www.dacoromanica.ro
Am adus frank si pitan T Cu tot tachmul lor, ca sA, facA phne, dui:A cum
ni s'a cerut, 0 am serie pentru acésta cAminaruluT Iordache, A cérA un
cuptor de la boieriI moldovenT pentru trebuinta copturilor pentru t6te di-
lele cat trebuesce sà dam pane, si n'ail voit O. ne dea niel un cuptor,
de 6re-ce eT acum sciati, cA noT am trimis petrarT §i ati fAcut in CAlienT
cuptor, chnd boieril starostI ne-ati cerut ajutorul.
Atht de multe cArute de lemne, nuele, terusT si paie am dat si dAm
neincetat pentru facerea bordeelor i a bAilor, cA nu le mal scim numèrul.
Causa suferintelor nóstre este cA cApeteniile Wire ail stat mult timp
In Jai si ail fAcut cunoscintA si prietenie cu boeriT moldovenT.
DI insu-mi am vè'qut pre boerul SpAtarul Hrisoverghi, deputatul Mol-
doveT, ca se pórta cu multA farniliaritate ou totT generaliT eeT marT, vor-
bind rusesce si cu multh mhndrie rèspunde oficialilor inferiorT, carT se duc
sä-1 róge pentru vr'un lucru, si pot O. dic inteun cuvint, cii nu-I bagA in
sémA de loe, §i putinT stint aceia, cArora le primesce cererea. CM despre
sergenti si caporalT, earl vin sl cérA cA.te ceva, II tratézA cu : nenza=nu-T,
pa§ol=e§T afarA! NoT insA, ne-avènd acéstä familiaritate, indrAsnesc 0, (lie,
multT din general, niel ne considerA dupA caracterul (positia) nostru, ci
ne vorbesc cu dispret si neputènd sA-T contrariem si sA-T facem sA jute-
16ga nedreptAtile ce ni le fac, tAcem si dam tot ce ni se cere, iar aceea,
ce rn6 intristézA maT mult, este, cA m6 vid pre mine insu-mi nevoit O. sufer
de a fi supus vointei Moldovenilor. M6 fac ca nu observ nimio, ca al nu
datt pricinA, rèspundênd cum trebuesce si él nu m6 supere mal mutt §i
sa m6 faca BA sufer rele maY mart M6 jur4 a acésta m6 duce la destlà-
dAjduire4
Alt mijloc nu am, decht sA m8 indreptez la nobleta ta, boerule Vistier,
0 dilndu-tT acest raport credincios, sà cer sfaturile vóstre §i 8à vii rog,
ca sl ceretT, in orT-ce chip vetT credo mal cuviincios, de a so face indrep-
tare acesteT neregularitAtT.
V6 Tog sA mil invrednicitf de r'espuns. Al nobletel tale supus.
semnat :. Costache Serdar.
CAP. XXVIII.
Comerciff.
A Vorbi de propAsirea comertuluT in principate intre aniT 1806 1812

ar fi a ignora ce se intim. plä cu comerciul in timp de rèsboid. Declara.
tiunea rèsboiuluT contra Tnrcilor 0 nu tân,liti amenintArile de rdsboiti intre
Austria qi Rusia, carT motivézA inchiderea fruntarieT despre Austria, adue
mad pagube 0 mare stagnatiune comerciulur phnA inteatAta, in cht cum.
pèrAtoriT vAmilor cer si capètA in multe rindurT scAderLia pretal ducurn-
ptirare al lor.
Inevitabite zAticnirT se aduc comerciuluT prin urmAtórele mèsurT luate
din causa rèsboiuluT:
www.dacoromanica.ro
574 V. A. URECIIIX.
1) Se isgonesc Turcit, cart se ocupati cu comer t in térl vi luAndu-se de

pretext publicatiunile turcescI impedicAtére la orT ce relatiunt dintre lo-
cuitorit de pe malul drept cu eevtt din Principate, se curmä vi din partea
guvernelor romäne ort-ce relatiunt cu malul drept al DunArit. Ultima marfa
permisA de a fi trecua in térl, de pe malul drept, este din Aprilie 1808 (11.
Jata ordinea de la 24 Martie 1809, data de eAtre generalul Kuvnicov, pentru
incetarea de orY-ce relatiunt, dintre locuitorit românt vi cet de pe malul
drept al Duitärit :
Sfelnieul de taincl, senagorul qi prezidentul Kuricov, catre cin,stitui

Divan al fialachiel. Predorojnie.
«DupA cum s'a dat la armie porunca luminatului domn, general feldma-
reval cnézul Prozorovski pentru deschiderea résboiulut impotriva Turcilor,
ce el ail dat pricinA a se deschide acest_ résboiä, nevrénd sä implinéscit
drépta cerere a tot milostivulut impérat, intocmat copa se trimete einsti-
tuluT Divan, atAt ca sti aibA sciintA pe deplin, cAt vi pentru ca A faca cu-
noscut obvtiet Valachiet marY vi miel, prin pubficatie, vi sA bine-voiascA
cinstitul Divan, ca cu cea mal mare strAvnicie sA serie tuturor locuitorilor
térit, fie ort-ce obraz vi de ort-ce stare, ca de acum inainte niel decum vi
cu niel un cuvint de indreptare, sA nu aiba niel un amestec vi niel o co-
respondentie cu 6menit ce sunt in stApInirea turcéscA, iati ce! ce vor urma
impotrivA vi se vor arta neascultAtorT poruncet, descoperindu-se vor fi pe-
depsitt dulzoa cele mat stravnice pravile, ne mat rémAindu-le cuvintul pra-
vilelor vi al obiceiulut pAmintulut, cart sunt datorY de acum sA urmeze pra-
vilele résboiulut. Decl ou deosebire argt cinstitulut Divan, c5. porunca acésta
tuturor locuitorilor sA o facl in seria, ca EA 1-Ata intelege vi sä. o urmeze.»
IavT, Martie 24, 1809 (2).
Cu referintA la isgonirea Turcilor comerciantt 'din térA, dAm in anexe
cAte-va documente. In Oct. 1807, Divanul lace catastih de negutAtorit turct
vi crevtint, supuvt turct, aflAtort in Bucuresct, gliand cA aceia cer sA se
intércA peste Dunäre vi cA Divanul urmézA sA mijlocéscil la generalul Las-
carov, sä. le dea pasport (3).
2. InchAerea granitet despre Austria este a doua causa de nimicire a co-
merciulut. Se dar' aspre porunct prin plaiurt, sA nu mat pea& trece niel
cu marta, niel fitrA malla nimenT, niel din Transilvania in Romttnia, mol
Vedf anexa 1.
Vecji qi anexa 2. Cod. LVIi fila .54.
Vedi anexele 3-7.
www.dacoromanica.ro
de ad i dincolo. Totu§T cu marl dificultatl administratiunea rusésel ma

aconla, fiind-ca rtisboiul nu isbucnise intre Rusia §i Austria, din cAnd in
&Ind (Ate un pasport. In 30 Iunie 1809, Divanul intréba pro General Maior
Engelhard, de ail voie macar CiobaniT din Ardeal, earl obieTnuit i§I pasc
oile prin muntil tèreT, sa mérga §i sa villa peste fruntarie, dup. ce din
ordinea §efilor militar granita e inchisa (1).
La 29 Julie 1809 intAiul Divan §1 Comitet raportéza la Gheneralul En-
gelhard, ca s'a dat dupa ordinea Exc. Sale porunca, sa fie poprit de a merge
cine-va§1 de aci in Austria, fie singur, fie cu marfa, orl de acolo inc6ce,
sa vina fara de pasport al Exc. Sale. S'a scris pentru acésta la vata§iT de
plaiurr, dar de la el s'ati primit rèspunsurI, ca pasporturile fiind in limba
rusésea «§i neputéndu-le intelege, se tem sa nu facä vr'o gre§ala §i In loo
de un om séìí doT, ce p6te sa se cuprinda in pasport, sa lase sa tréca mal
multl. Si ca sa nu se intimple una ca acésta, se r6gA ea acele pasporturT
sa fie talmacite pe limba românésca.»
Intáiul Divan §i Comitet intervine in acest sens, ca pasporturile ce se
vor libera de Engelhard, sa se trimita intaiti la Divan spre a se talmaci
intiliù pe limba romanésea. Cu acéstall ocasiune Divanul vestesce, ca la
Campina se Oa cata-va marfa, venita mal inainte de inehiderea Tmuni-
co(iel. Divanul intréba, de este liberä i in ce chip sa se urmeze ca acea
marfa?--29 Iulie 1809 (2).
La acésta cerere de instructiune r6spundénd Engelhard, vice-pre§edintele,
imediat, comitetul la rindul sèti trimite AtafuluT Mihalache din plaiul
urmatórea porunca :
Poruna ce s'aii Mutt la veilaful Mihalache.

«Dupa porunca Exc. Sale General Maior Engelhard, vice-presidentul Di-
vanuluT §i spre rèspuns la cele ce al scris, ÎT poruncesce Divanul §i acum
iara§T, sa tii drumul treceriT inchis bine, nimenT sa nu tréca niel salt niel
cu marfa, niel de aicT dincolo, niel de dincolo aicI, °Sara numaT din cA16-
toril, earl vor avea pa§u§urT de la Excelentele lor comandiriT armieT. Pen,
tru aceste pa§u§urI al sa urmezT inteacest chip: sa gasescI un om, care
sit scie limba rusésca §i românésea, pe care-le sa-1 aibT pe Una insulT
§i sa caute pa§u§urile trecètorilor, in care va serie sa mérgti. §i sa vie ski
euvintele cele obicinuite in duc6t6re §i in viitdre, acole pa§u§urT sà se lase
la mána treatorilor, iar in care va serie numaT in ducadre, acole pa§u§urT
Cod. LXI, fila 15.

Cod. LXI, fila 20.
www.dacoromanica.ro
576 V. A. IntEcHII
sti le oprescT. SA tiT condicA de top cAl6toriT, cAtT merg vi cap se Intorc
cu acest fel de pavuvurT, unde sa se trécA cu orInduiala : numele, starea
vi 6meniT ce va avea cu sine-v't fiev-care cAl'étor. Acelul om cu sciintA
de timba rusésch vi romAndscA i se va plAti de la Divan. Marfa, ce este
adusA de mal inainte la CAmpina vi se aflA vi acum acolo, nti este slobodA
a se aduce aicY, dar sá arètT stApAnilor mArfiT, cA trebue sA trimitA fiesce-
care Cu osebita jalbA catre Exc. Sa senatorul Kuvnicov, prin care sAll
cérti voTe de a-vT ridica marta de acolo vi a vi-o aduce aicT.»-1809, Augitst 5 (1).
O singurl trecaóre se mal lasA spre Ardeal pentru cel carT obtin pas-
porturT vi anume prin plaiul CAmpiniT, precum se pa° vedea acésta In
urmtitorul act :
Poruncile ce s'afi feicut ccitre vdtasii de plaifi.
«MAcar cA ti s'al mal scris vi alta datA, ca sa nu lavT pre nimenT a trece
printeacel plaiù, niel salt, nicY cu marIA, niel de aicT dincolo in téra nem-
téscA, niel de acolo aicY, dar stravnice fiind poruncile comandirilor armieT
Impërittesd asupra acesteT pricinT, iatA ti se innoesce vi acum porunca, ca
sl fiT cu priveghiere, sA nu 14 pre nimenT a trece printeacel plaiú, fiind
insl ca tot nu se p6te tAia cu totul comunicatia cu Transilvania, se dA une-
orT pavuvurT de trecere la un obraz de cAtre Exc. Sa Gen. comandiriT Ar-
miel, dar cu tóte aceste, fiind-ch t6te drumurife trebue sA fie inchise, s'ati
hotArit, ca cAlgtoriT, ce vor avé acest fel de pavuvurT la maulle lor, sA nu
trécA prin alt plaia, ci numaT prin plaiul CAmpineT, unde s'ati trimis vi om
ca sciintA de limba ruséscA vi romAn6scA, ca sa cerceteze acele pavuvurT,
vi ver' de se va ivi cine-val in acel plaiii cu pavuv de trecere de la vre-
un gheneral, d. nu-1 IngAduescY a trece vi sA-1 indreptezT ca trecerea prin
plaiul CAmpiniT.-1809, August 5 (2).
Negrevit el trecerea fruntariel se mal póte prin dare de mitá la Otaft,

dar ac6sta nu este un mijloc inlesnitor comertuluT.
VAtatiT sunt denuntap cA fac asemenea abusurT vi risunt teneatis, intAiul
Divan iT intr6131 pro dinviT de e adevèrat vi cAp negutAtorl vi ce marfA ail
trecut ? (3).
Ce InlesnirT póte avea comerciul.cAnd trebue interventiunea DivanuluT, ca
(I) Cod. LVI, fila 77 verso.

Col LVI, fila 77.
Vecli anexa 8.
www.dacoromanica.ro
1S1'0111A 1101fiNILOR to77
sotia cluceruluI Fotache *tirbeiti sa príta merge, la 19 Maia, 1809, in Ardél,

caute de barbatul sad, bolnav la ba1 în acea parte do loc.
NimenT nu puté e§i niel din. BucurescI WA de bilet de la Engelhard.
Pentru ca Mateig Cantacuzino sa OM merge, la 9 Maid, 1809, afara din
ora § la mosie, impreuna Cu 3 slugY, 3 slujnice, un dascal frances §i 3 vi-
zitiT, Divanul intra cu mijlocire la Engelhard, sa dea bilet de esire din
oras (1).
Dam in anexe o serie de acte relative la liberarea de pasporturY, la mo-
dul liberarel acestora §i la conflictele ocasionate la trecerea pe la margine
de indiviql, earl nu erati in regula ou pasporturile (2). Vaga-se in anexa
21 bis, patenia unor bieti negutatorT, earl chiar cu paspórte in regula Toil%
In interesul comerciuluY lor, sa tréca prin Basarabia in Rusia §i Cu tóte
acestea, in 14 Maid 1810, primuI Divan vestise SpataruluT, dupa comuni-
catiunea luT Engelhard, in urma celuT al luY Krasno Milo§evicY, ca imparatul
a hotarit «ca de acurn inainte sa se dea pasport numaY locuitorilor din
Moldova si Valachia, ca sA mérga prin (maple RusieT, pentru ali§-verisurY,
iar celor ce sunt suditi strainT, sa 'nu li se dea nicY de cum (3).»
Intre pedepsele infligate color prin§Y, trecénd nu numaT granita fara de
pasport in regula, dar chiar si acelor prinsl pe drumurY Par de ravase, a
fost In 1811, tramiterea lor la cetatea BraileT spre munch (4).
Intórcerea in patrie era nu mal putin imprejuratä cu multe dificultAtI,
mal ales entru acel earl se dusesera peste hotar in atacerY politice, orY
putand parea politice. Asa caminarul Manolache, care ramasese in Ard61
din emigrarea cu Alexandru Stitt' Voevod, nu póte reveni in patrie
dupa multa staruinta a tata-sati, stolnicul Ión si and chezasie pentru flirt
sad, in Aprilie 1822 (5), ea, orY in ce vreme va El vre-o ipopsie asupra luY,
§i dovedindu-se adevarata aceea, sA ie (chezasul) sub pedépsa in locul luT.
Inca inainte de finea anulul 1809 situatiunea politica intro Rusia si Au-
stria se indrépta §i atuncl comandamentul militar rusesc din téra, da ordin
pentru redeschiderea granitelor despre Ardél. Dar de acésta redeschidere
nu se póte folosi comertul de export, cacT Divanul cere prohibitiunea ex-
portulul de zaherele, de boY si de cal, ca sA se póta indestula trebuintele
armatei rusescl (e),
3. 0 alta eausa a caderer comertuluT este si nesiguranta personaba din
Cod. 61.
VedI No. 9-21 si 21 bis.
Cod. LXV, fila 32 v.
Vedl Anexa 9.
Ve d1 Cod. LXII.
Ve41 anexele 22 si 23.
Y. A. Orchid. /starlet Rontrinilor. 8?
www.dacoromanica.ro
578 V. A. CRECHti
causa rèsboitfluT, in cAt, mal cu sémA in Oltenia, sA bejAnAresc satele

oraseie, precum se péte vedé din urmAtorul raport al DivanuluT cAtre En-
gelhard:
Divanul raportézd Mere generalul 'major Engelhard.

«DintFacéstA copie de jail& a negutAtorilor i tuturor locuitorilor ot Ca-
racal, :sud Romano*, cum si din osebita copie de insciintare, ce s'a trimes
aicI la Divan, vel lua Excelenta ta indestulA pliroforie de cele intimplate
intea. cele pArt1 de loo si de frica i gréza, ce s'a incuibat in inimele lo-
cuitorilor, in cat locuitoriT din Caracal (precum ni se serie osebit) ari ajuns
la at:Ma desnAdAjduire, cad cu totil ari strigat in glas mare, cA de nu li se
va face vre-o mAngiere de ocrotire, silitT sunt a face rebelion §i a apnea
care incotro vor vedea cu ochiT, ne mal &And niel o ascultare niménuI la
cele CO li se vor porunci. Pe lângA, acestea luarAm i altri insciintare mal
préspétA, de la 15 ale acesteT lurg, cri impotrivitoriT ari venit iarAsT la Sa-
dova, insA, cAlArime 300, iar pihotA i mal mul1, i pe catl din bAjenarT
putut pune mAna, cu mezat vindut de cindea, iar satele judetuluT Ro-
manatl Vote risipit si s'ail tras in sus de Caracal, rémAind in frunte
Caracalul. De aceea dar Divanul, dupA datorie, nu lipsim a face acestea
cunoscute ExcelenteT tale, rugAndu-ne sa avem cinstit rèspuns si povatA
ce urmare sa se facA la acestea? ca sA scie si Divanul ce rèspuns sA dea
la insciintArile ce venit.»-18 runic), 1809 (1).
Nesiguranta comerciantilor nu este numaT din causa Turcilor, ci si din
causA cA dupA bunul plac al comandamentultif militar rusesc, negutAtoriT
strAinl Bunt isgonitT din térA, de-51 perd téte interesele comerciale, fArA
niel mAcar sA intervinA o sentintA judecAtoréseA. Asa a fost casal din 1808
cu negutAtorul frances Coradin. Comisarul, adecA Consulul frances a re-
clamat la Divan contra surghiunuldf din BucurescI al luT Coradin, dar
drept satisfactiune, Divan ul nu i-a putut da alt réspuns, orT justificare, dead
copie dupA scrisérea luY Miloradovicl, din 4 Aprilie 1808, in care 'Tune,
ca dinsul a ordonat vistierulul Varlaam, sA isgonéscA din Bucurescl pro
Coradin i cA asa ail fAcut cu totl ace, a cArora conduitA: IT displAcea (2).
A 4 causl impedicAtére comertuluT a fost baterea de cAtre MuscalT de
monedA falsä turcésca (3), monetA care de la comandamentul militar a do-
Cod. LXI, /Ea 14 v.

Vedl anexa 24 si 25.
Rusii pretindeaa cl acdstri moned5, ntt e falsrt, ci c5, avea curs tut Polonia si a adu
nat'o de acolo Guvernul rusesc.
www.dacoromanica.ro
IsTORIA AOMINIL011, 579
bandit curs fortat n principate., Fanu0 (Zilot) dice, ca acésta moneth

facut duph sfatul iul Prozorovski (1).
DivanuL cuOza a se opune la r'éspindirea in térä a uneT asemenea
nete, dar generalul Kusnicof ii imputh cutezanfa vi-I obliga a o primi (2).
Drept rèspuns a rugamintea legitima a DivanuluT, comandamentul ruses°
impune prin ours fortat moneta falsh. Si acésfa e o deprindere veche a
Muscalilor. Am arétat cum la 1774-75 MuscaliT aù inundat téra cu bi-
lion de aramh, purtand marca Principatelor si cum cu asemenea moneth
ag luat la evacuarea principatelor tbt aurul i argintul din téra. Tot ase-
menea fac i acum. De asta-data insa, &And moneta se impuse si in Bucu-
resd, negutatoriT bucurescenT actinoscênd-o de fa tei arndgire §i seireicie, turburtins-
direse top aa inehis preiväliile» (3),
In lata acesteT greve neasteptate, IVIiloradovicT fu silit sh mérgh insusT
per la pravaliasT i «striga îfi gura mare catre tirgoveti a deschide tirgul
cu juramint IT incredinta, ca va zhticni urmarea acesteI anonede» (4).
Se pare ca gratie energieT negutb.torilor MuntenT, moneta oea falsa n'a
rèrnas impusa cleat in Moldova. NeguthtoriT austriacT refusa de a 'primi
acésth moneta turcésca, ha inca intervine consulul Austriac Brenier, ca
guvernul t'drilor roman° sa schimbe cu banI buril sumele,. earl apucaserä
a fi primite din banI falsT cje chtre neguttitoril austriacIL
La 6 Maiti, 1809, Kusnicov ordona Divanului in sensul pretentiuneT con-
sulul austriac.
Energica protestare a agentuluT austriac Brenier contra moneteT false
ce guvernul tërilor romane impunea negresit i supusilor AustrieT, avu de
efect ordinea luT Serghie Cusnicov din 6 1VIaiii 1809, prin care obliga pre
Divanul muntenesc, sa primésca de la negutatoriT supusT austriacl totY banil
ce cu sila primiserä, si sä le dea Visteria; in !cc banT bunT. «P6te Diva-
nul sä aiba de trebuinta (baniT fal§T) a-T da pentru porpónele carneT ce
este orinduita, cum i pentru suma banilor ce se cade sh-T dea pentru
spitalurT» (5).-6 Maiil 1809.
La 14 Maiii Divanul rèspunde arò'tand pr6sta stare a Visteriel i impre-

jurarea, ca (Ma s'ar indeplini ordinea, negutatorii austriacT «lolosind acest
prilej vor aduce la Divan nu numaT leil, ce vor fi apucat a-I lua panh
acuma, ci vor incepe de a stringe si a cumOra inteadins si de la a4iT
Pag. 29.
Ve41 anexa 26.
Zilot ItornAnul pag. 92.
Fanutä, loe citat.
Cod. LXI, fila 9 verso. Ve41 anexa 28.
www.dacoromanica.ro
580 V. A. ITRECHIÀ
orT uncle vor OA acest fel de banY, cumpèrándu-I cu in] pret me scklui
si pretenderisind a li se schimba de la Divan cu altiT atAtia banT hunT si
inch putem (pee, cA pot sA se akin-A si cu unil din tiganT, carT Bunt rèii
nArAvitl de fa c prin tainA monetA turcésch, si atuncY BocotéscA-se de cAtre
intelepciunea Excelentel Tale, ce pagubA urmézä a se pricinui VisterieT!
Drept aceea, dui:4 datorie nu lipsim a arka aceste pricie, rugAndu-ne ca
sA aibA Divanul cinstit r6spuns.»
AutoritAtile militare rusescT ati r6spuns (27 Maiii 1809) DivanuluT, cA
pentru a se evita inconvenientele semealate de -dinsull Divanul sl cérl «ade-
Orate ar6tArT de la cinovniciT agentieT austriacese, ca ace ce cer a li se
schimba acestI banT Bunt cu adev6rat suditT austriacescl.» Divanul intim-
pinA (1), eh totusT de unde póte sci Divanul cA banit ce vor cere numitir
suditY sA 1i se sehimbe, sunt totT e lor . i . . ., iar nu i-ati steins inadins
de pe la altiT cu pret scAlut, ca sh-T schimbe cu alp atAtia banT bunT?
Niel o precautiune nu este posibilA, cAcT niel cinovniciT agentieT nu pot
sci adev6ratiT banT al suditilor si decT urmézA a se aduce mare pagubA
VisterieT. ApoT !lid pre tiganit falsificatorT de monete nu-i pcite urmAri Di-
vanul, «clicT o fac cu atAta asemkare si mestesbgire, in cAt nu are niel o
deosebire si cAnd ese intAi6 din m'ana lor, nimenT nu o póte cunósce. Di-
vanul nu vede altA indreptare, deal numaT andu-se poruncT la VIM ostirea
BA nu maY siléscA pre locuitorT si negutAtorT de a primi leT turcescT de ceY
noT. Divanul aratA, c5. IspravnieiT de MehedintT primirA o jalbA a negutAtorilor
orAsenT din CernetT «eA vin CazaciT de tArguesc din prAvAliile Tor si le
1ép6dA cu sila le de acestia noT, bAtkdu-T ca sA-1 priméscA, trimit6ndu-se
la. Divan uniT din acestT leT, earl iat5. si noY il trimitem Excelente Tale,
spre a se vedea eea deskrirsit prostimea Tor ; din caro acéstA prieinA ark
numitiT negutAtorT, cA ail bontenit de a mal face alisveris, iiiind-ch de la
eT nimenT nu-1 primesce acestI banT, unde vor a-1 da pentru pAsurile si
trebuintele lor ce al.» Divanul cere deslegare. NumaT deslegare bunA nu
i s'a dat!-31 Mali'', 1809.
Introducerea moneteT false impinge pre negutAtorT sA exporte moneta
bunA de argint si s'o transforme in galbenT olandezT, earl AmblA cu pre%
curat de 10 leT. AutoritAtile rusescI se emotionézA de asemene export al
moneteT bune de argint si ordonA impedicarea luY cu totul, cu circularea
la judete, din 8 Iunie 1808(2).
Cur3ulgalbenilor venetieni se fixézA maT urcat, pe talen f 10 parale 10. Gal-
Cod. LX1, fila 11.

Cod. INI, fila 14 verso. VeT anexa No. 28.
www.dacoromanica.ro
beniI austrianesci ori (impOatescl) valoréza mal putin: talen i 9 paralc 35 (1).
0 curi6sa dispositiune a Divanule intervine la 19 Iulie 1808, cu refe-
rinta la schimbul galbenilor in moneda de argint. Acésta moneda fiind
rei rita, transactiunile comerciale devenisera fórte dificile.
Divanul ca s opréseä agiul la argint, otarasce ea, niel un negutator sa
nu fie dator a schimba aur, deck. &cà i se lea marfa de cel putin 2-3
talen l (2).
Prin impunerea ape a cursule galbenilor (talen l 12) si a ruble (talen l 3 ban!
72) s'ail stirnit procese. CeI earl' aveail dati bani imprumut, cer sa li se
platésca galbenul i rubia pe cursul ce a,vut la data contractare im-
prumutulul. Divanul cere deslegare la Engelhard, in 28 Septembre 1810 si
propune ca «cei ce ail fost datori cu soróce implinite mal nainte de Sept.
20 si n'ati volt atunci platésca, datoria, sa fie datori, dui:A dreptate, a
plati tot cu acel curs ce innbla atunci. galbenul olandez i rubla» (3).
Me adaoge Divanul informatiunea, pa de cfind s'a ureat pretul galbe-
nului olandez, in t6te dilele este cérta intro locuitori negut,atori. Lo-
cuitorii cer sa li se schimbe galbee, otimpe'riind .ceva lucrue i sa li se
.dee restul fri argint. Locuitoril benefician de avantaiarea facuta argintuld
prin urcarea cursule. Acest Iticru, se maI intimplase si in 1808, cAnd se
tam 10 talen l galbenul. Atunci Divanul dispuse, ca negutätoriI sa nu ,fie
obligati a schimba un galben cleat déca se cump6ra, smart), de cel putin
3 tal. Divanul propune Jca i acum sá nu se schimbe in argint tin galben
deck déca se iea marfa de cel putin 5 tal.-1$10, Septembre 28,
Chte-va ulteri6re dispositiuni relative la rnonetal sunt cele urmatóre:
a). 0 porunca din 1808 opresce topirea monete rusesci spre a-I utiliza
argintul (4)1
Cod. LVI, fila 32 din 16 Sept. 1808 anexa 29.

.Ved! anexa 30.
Vedl anexa 31.
Publica(ie la jude(e pentru de a nu strica moneta

argintului rusesc.
De la Divan catre Dumné-v6stra Ispravnicilor ot sud .

sanatate. Excelenta sa general Cusnicov, prin nota sa de la Divan, de la 14
ale urmat6rei luni, face ar'étare, cum ca s'a insciintat, cá unii din locuitorl
topesc moneta .de bani rusésea in argint, care acésta urmare spre a
topi cine-va moneta, nu numal cá este strasnic oprita, dupa pravilele ru-
sese, dar inca si cine se gasesce inteacésta lapta facend haznalei impè%
rätese paguba, cu impotrivire pravilelor, iaü cea mai grea pedépsa, porun-
cind a se face publica in Vote orasele judeOlor pentru acésta; de aceea, dar
www.dacoromanica.ro
682 y. L. ZRECIlli
La 1810, Decembre 22, Engelhard ordonA ca talerul nemtesc ce tun-

blA cite taled 5, BA Amble cite talerT 4 §i parale 5 (1).
La 1811, Maiti 31, Steter, din ordinea luf Cutuzof, scrie Divanulul, cA
baniT de argint §i banco-tidulele strAine, nimenT sA nu Ele slobod a trece
peste granitA la alte locurT, decit numal in Moldova §i Rusia, qi porun-
cesee, ca pre orT-care il .va dovedi cu acest fel de faptA, sä i se iea tot ce
se va gAsi la dinsul de ce! care II va prinde.
La 8 Iunie s'all fAcut publioatiT prin t6te judetele trAmiténdu-se §i copie
dupA predlojenie (2).
d) La 5 Ianuarie, 1811, Milo§evicl aprobA, regularea negutAtorilor moldovenT
§i muntenT ca galbenul olandez §1 ce! venetio A mérgl 12 talerY, cel im-
pArAtesc pe talerT 11 parale 30 (3).
e). La 11 Martie 1811, s'art fAcut publicatiunT in téte judetele i la Divanul
CraioveT, i la tinutul BrAileT, la SpAtArie, la Agie, la Vel arma, la Carva-
sara §i la starostea de negutAtorT, pentru moneta de argint ruséscA, i de
argint turcéscA, a nu o trece nimenT peste granitA. Asemenea se opreso intro-
ducerea de bancnote strAine in térA. NumaT in Moldova, respective in Mun-
tenia §i in Rusia se p6te trece argintul qi numaY «asignatiile impèrAtescT»
rusescI vor avea curs in Prinoipate. Delicuentul va fi judecat «de criminal»,
iar dregAtorul va avea drept la 1/4 parte din moneta sechestratA, iar cele-
lalte se vor confisca (4).
In definitiv, tóte aceste schimbArT in cursul banilor contribuiati §i ele
sA isbéscA greti comerciul.
Cu tete aceste diverse pedid aduse come4ulul intern, tot ar mal fi fost
posibilitatea sa mérgA inainte acest comert décA nu s'ar fi dat in Aprilie
1808, o mare loviturA organisAreT isnafurilor, acordindu-se de Divan po-
runcT pentru invoirea de deschidere de prAvAliT «de veri-ce ¡el de warfa» (5),
fArA a fi sup6rat de cAtre isnafurile respective.
Divanul scrie, sA o facetT acésta sciutA §i cunoscutA la top de ob§te inteacel

judet, ca de acum inainte EA nu maT cuteze, nicl sA indrAsnéscA nimenT a
a mal topi monetb. ruséscl, cAcT dovedindu-se vre-unul fAckd inteacésta
impotrivA urmare, sl scie hotArit, cA va cerca cea mal grea §i cumplitA
pedépsl, ingrijind §i dumné-veistrA apururea pentru acésta a nu se face
impotrivA urmare, cAcT in§i-v6 vetT avea a da séma.-1808, Maia. (Cod. LV,
fila 359 verso.)
1808, Maiti 21. S'a maT fAcut asemenea poruncI.
Cod, LXIV, fila 26 verso.
VedI anexele 32, 33, si 34. VedI jig anexele 34 bis si 34 ter.
Cod. LIV, fila 314.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA. ROMINILOR 583
Va sa Eioá cetatea corporatiunet este daramata; va sh icä7 ori-care strain

pebte deslega marfa in BucurescY si a o vinde in detaliù.
Adev6rat, ca acelas ordin, din 7 Aprilie 1808, desflintéza una din Te-
dicile ce intimpina comerciul mic din. téra, adica narturi/e, afara de nartul
panil, carniI si al luminar/1°r. Acésta dispositiune este inda% apoI revo-
can. (1).
Dam in anexe diverse acte relative la narturY, din 1807-1812 (2). La
2 si la 9 Ianuarie 1809 primal Divan serie epistatulul agiel, sa dea infor
matiune: cu ce pret s'a vInd in oras jlucrurile de mancare, ant pamintesci
6.1 i streine, cum si finul si lemnele de foc ? (3).
Acésta porunca cere reinflintarea de narturY si da a se intelege, ca des-
fiintarea lor contribuit la eftepirea lucrurilor de mancare. Pentru
a se realisa acésta eftinire, Divanul chibzuesce, inca din Decembre 1808 f4)
apol la 27 Ianuarie, 1809 si apera, cá eftenirea se va dobandf prin
desfiintarea vamel de la obor.,Acésta. desfiintare de care si aiurea am po-
menit, ocasionéza un lung chrisov, prin care, cu multa des. t'asurare de
vorba. lauda maY Inniti pre guvern, carele Ingrijesce de binele publio si
apoY aran scumpetea cea mare a articolelor de hrana la obor i chiar a
articolelor venind de preste hotare.
Divanul crede ca, acesta' soumpire, mal ales a articolelor de hrana, pro-
vine de la vama prea mare ce se lea pentru. asemenea articole la obor.
Aran, ca orasul C.-Lung neavònd vaina, se bucura de mare eftinatate la
t6te articolele de hrana; decY îï propune, sá scada si din tarifa vameY obo-
ruluY. Dar din causa ondprasnice1 acestel de vremi de rdsmirip In care ne afidm»
'este silit Divanul, sá adauga vama articolelor, carY nu sunt, de prima tre-
buinta, pentru existenta, ca sa fie compensan, scaderea i sa nu se aduca
paguba visterieY. «Iar dupa, ce ne va milui Dumne4etl cu pace si linistirea
tdrel» .se va scadea vama i prin alte tirgurY ale trel ca la Bucuresd.
Acésta dispositiune Divanul o iea «prin socotinta i inchipuirea si a altor
obraze de chiste, ce ad statut vamesY dupa vreme si al /mina santa, de
ale ~flor rinduelf.» Divanul Imbraca scaderea ce va ocasiona venituluY
fiscal noul tarif al. vameY din BucurescY, adaugênd la plata vamet vitelor-
la ierbarit, la oca, etc.
Dispositiunea coprinde 6 puncte, carY se resum5, hst-fel:
1. Vama din firgul le afara si de la oborul de acolo i de la tirgul Cu,
Vall anexa 35.
VedI anexele A, B, C, D, . . . N. Cu referint5, la bratä.riI, vegll anexele Q P, Q, R,
T. Vecri i anexele U, V, W, X i Y, relative la rnäcelgrii.
Cod. LVI, Bla 48.
Cod. LVI, pagina 45 v.
www.dacoromanica.ro
584 V. A. URECHIÀ
culuY, din tótA politia Bucurescilor, de orT-ce fel de zaherea : gri5, orz, po-
rumb, meiti, secara, mAlaitt, fAinA, tin, malderT, pescuirT, atát din téra rumá-
néscA, cAt §1 din Iéra turcéscA, icre ro0 sé5 negre, (bez cele tescuite) fa-
sole, unte, mazAre, bob, cépA, usturoiii, praz, inul, cAnepa, vinatul, pasérl
domestice, brinzurT, unt, ou5, ca q próspét, cwaval, pometurT, orT-ce fel
vor fi, uscate sétt neuscate, legume, zarzavaturT, lemne de foc, cArbunT, fe-
restre, rogojinT, mAturT i alte lucrurl de lemn, i vase de lemn §i de pAmint,
orl-ce felurime de care adud téraniT, val. §i alte asemenea acestor . . . . .
sh nu plAtéscA vamA, nicT orT-ce alta dare. SA se 'ridice §i mAjAritul din

BucurescI §i vAtAjia de pescan §i vAtAjia de precupetTi cum qi havaeturT
ale zapciilor. .
ZapciT spAtArescT §i agiescT pa znicl la margine pe la intrArile in ora,

sa nu cuteze a cere nimio de la asem enea articole sub pedepse de falangà
la réspintiT, din orclinile mareluT SpAtar §i a mareluT Aga.
Paralele ce de la o vreme in dice s'asa obicinuit a se lua de ceau§ul
spAtarese, de tot carul ca .fin ce intr5 in ora, sub ouvint cil e plata pentru
scrisul réva§uluT de slobollenia finuluT in ora, sA nu se maT iea, dAndu-se
réva§ul l'Ara platA.
SAréria numaT est timp are a se urma, iarit de la anul viitor are sa
lipséscA §i s5. fie comerciul sAreY liber in ora, dupA nartul DivanuluT, sub
pedépsa: cine ar vinde contra nartuluT «pe pele iar 'tu pe punga.»
Luminäria de cérA ro§ie se debflintézA §i nu mal este Vena al Viste-
riel. Liber fie-cuT a vinde, ing dupA hart.
AratA, cl dispositiunea s'a5 luat impreunA cu Mitropolitul, EpiscopiT §i
tot clerul §i aruncl blAstem asupra acelora carT vor strica dispositiunea :
«Unul ca acela, ca un 1.65 patriot, vr5jma§ de fatA al sAracilor §i impotri-
vitor bineluT lor, s5, aibl pre sAraciT acestul norod, piri§I cu dinadinsul cAtre
Dumne45, sA fie supus anatimeT in vecY, casa luT s5, rémAnA pustie §i IiiT
luT s5. ajungä cer§ind pAnea, vinovat sA fie foculuT gheeneT.,. etc.» -- 1809,
Ghenar, 27 (1).
(1) SemnatT : Dositel Mitropolit, Nectarie RAmnic, Constandie Buz65, apoT

egumeniT de mön'AstirI: Titopoleos Teofilacs, O proin Pogonianis, Antimos,
proin Vrancea Sofronios, Iliopolios Nicodinios, O Staropolios Nicodimos, O
Radu Vodd Archimandritis, Agi u Gherghita, O Archimandritos Kirila tis Agia
Ecaterina, Kirolo Protosing. VAcAresciu, Ilarion Archimandrit Deleanu, O
Egumenos Zlatarios Sotronios, O Mihaliotis Singhelos MateT, O Stavropoleos
Timoteos, O ton Aghion Apostol Archimandritis Daniel, Potropopu Vòicu
iconom, Protop. Ión Hartofilax, Popa Nicolae Sachelarie, N. Schevofilax.
Popa Gheorghe Sacheliu, Popa Fotin Prodecsticos, Popa Stoica Castriota-
Popa Stefan 'Lungu, Popa Ión Referendarie, Popa Vasile o ipomini mato,
grafos, Popa Gheorghe Polinicon.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROM/INIT.0R 585
Din documentul ce analisarAm mal sus, iedem, ca Divanul vine la deci-

siunea desfiintAreT vAmiT de obor, vágland cé se petrece In Campu-lung,
acea extra-ordinarA micA reptiblicA din statul romanesc
Pentru a protege comertul, nu ajungea publicatiunT din parea DivanuluT,
cA negutAtoriT din cele 12 judete «ara sfialA; temere sdù frica, sa mérgA
la tirgul DrAgaiceT, de la sud Buzáti, sà faca alis-veris» (1); maï eficace eratl
tásplAtirile ce Divanul acorde marilor coinerciantI, carT se stabiliati fin
térA.
Asa in 6 Septembre, 1808, Divanul lui Dimitrie Anton, negutAtor
strAin, ca rásplatire pentru cA de catT-va anT s'a asedat in BuourescT vpentru
pode:sha politieT i folosui Ora, ca sh tragA i altiT asemenea lui, 6menT
cinstitT a sedea inteacest pämînt» il acordl scutire do vinAriciti pentru
via ce O are (2).
Dar pe cand unora 4in'negUtAtoril strAird, li se dedeati privilegil $i scu-
tirT, uno!'" bietT brutarY, carT cutezaserA aPára drepturile lor contra a-
gentilor stapanireT, i se aplica cate 100 toege la falangA (3)s
Reclamatiunea cea maï veche ce cunóscem de la negutAtoriT cu magazin
stabil asupra comerciuluT ambulant, ne probézA cá inconvenientele pentru
negutAtorif cu prAvAliT din permisiunea comerciuluT ambulant, era deja
cunoscutA inca din Aprilie 1812. Primul Divan lea rne'surT de oprire aces-
tul comercia (4).
Dintre boerT Manolache Cretulescu Ban; Const. Filipeseu Vistier, Radu

Golescu Vornic, Dumitrasou RacovitA Vornic, Istrate Cretulesca Vornic,
Mihalache Mp.nu, Ión Hagi Moscu, fordache Grolescu, George si Constantin
Filipescu Logofk. (Vedf ehrisovul la antxa 35 bis)
25 Maiti 1808, Cod. 62.
Cod. LVI, fila 28 v.
VedI anexa 36.
Catre Excelenp Sa gheneral maior Repnischi.
Avem cinste a aráta ExcelenteT Tale, a la Divan, ati dat jalbA totT ne-
gutAtoriT pieteT aT acesteT politiT, arëtand pentru marchitaniT ce se negu-
tAtoresc cu mArfurl cu chrute, cum cä impotriva buneT orinduell, de sinesT
pun cArutele i deschid mArfurile pe dinaintea prAvAliilor lor, asemenea
baga cal i elle calabalkurI pe unde gasesc vreo grAdinA si le pricinuesce
pagube, care acéstA urmare a lor fiind cu totul impotrivitóre, cacl nu numaT
negutAtorilor le (15, eiticnire la alis-veris, dar si prin oras se face ulitelor
Cu punerea cArutelor, neputénd trece norodul Cu inlesnire; de aceea rugám
pre Excelenta Ta, sä bine-voescT a da cinstitA poruncA, cAtre cine se va
cuveni, spre a I indatora pre marhitanT ail face alis-verissä gAséscA hanurT
séti prAvAIiT cu chirie, sA-sT pue mArfurile.-1812, Aprilie 9. (Cod. LXY
fila 209 verso).
www.dacoromanica.ro
686 V. A. URECHIX
Orasul Ploesd recade in robie in timpul ocupatiuniT museAlescI de care

ne ocupArn. Beizadea Costache Caragea, care avea stApAnirea orasulul, prin
alianta de familie cu Moruzescil, capétA, la 28 Octombrie 1809, din ordinul
luT Kusnicov, stApAnirea Ploescilor (2).
La 25 Aprilie 1810, Engelhard vestesee DivanuluT, cA cavalerul Kusnicov
a ordonat, ca Ploescenil sà se supunA stApAnuluT mosieT. TotusI in acela§
an PloesceniT isbutesc sA readucA afacerea lor inaintea luY Engelhard, care
cere ca Beizadea Costache Caragea sA-Y aducA documentele traduse in ru-
sesce, pentru ca sA-§I dea sentina in cunoscintA de caush. Acésta va mal
intArdia inAsprirea robirel oraquluT Ploescl (3).
StAruinta cu care PloesceniT luptat merell ca redobandéscA li-
bertatea orasuluT e demnA de VIM lauda. Lupta a durat mult timp incA §i
putem dice, ca la locul el este pe o plat& din PloescT statua
Si lupta nu era de suatinut numaT ou. asa disiT proprietari al orapluT,
ci adesea chiar eu administratoriT publicY al judetuluT. La 8 Septembre
1812 IspravniciT de Prahova, in scopurT de cit§tigurY personale, §ia.t1 per-
mis sA nu ingAdue intrarea in tArg de 6menT aducénd fAinA, zaherele de
vindare. EnergicA fu reclamatiunea Ploescenilor. De astA data el furl spri-
jinitT de cumpérAtoril vAmel, carT pAgubeaa din causa mésureY Ispranicilor.
Vame§iT reclamarA i el si asemenea mésurA fu revocatA (4). Mal avurä
PloesceniT si un dirios proces eu un sudit austriac, in care insA furA rA-
pusl tot el (5).
Un alt oras, RosiT-de-Vede, due de mult timp lupta pentru libertatea luT,
maY in OM a 2-a jumétate a secoluluT XVIII. De astA datA lupta nu e cu
vre-un boier, ci Cu. m6nAstirea Sf. Spiridon. La 1768 Alexandru Ghica
VodA dAruesce Ro§iT-de-Vede, mönAstireT Ghiculescilor, Si. Spiridon. S'ail
sculat cAlArasiT, proprietaril orasuluT, si aù protestat in numer6se
prima invoialA impusA interveni si li se dete cAlArasilor numaY 600 stin-
jenT din mo§ia tirguluT (1782), lar restul mosieT r6mase in stApAnirea m6-
nAstireT. NumaT Mavrogheni Vod5 fAcu dreptate deplinA cAlArasilor din RosiT-
de-Vede, restituindu4 in stApânirea deplinti a mosieT tirguluT. CAderea luT
Mavrogheni, aduse, am védut'o, o reactiune domplectl in tóte directiunile.
Ro§iI-de-Vede sunt din noil datT m'OnAstireT de Mihaiil VodA. Sutu.
domnil earl urmézA acestuia mantin impusa invoiald, care acordà chlArasilor
mime 600 stinjenT din RoqiI-de-Vede. UrmasiI cAlArasilor cer dreptate la
Ved anexa 27.

VedI anexele 38 ei 39.
Cod. LXIV, fila 104.
Ve di anexa 39 bis.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA RODIANILOR 587
Constantin Ipsilante in 1803. Se fac din Pon cercetarT peste cercetarT. La

1805 interveni o noua hothrire a DomnitoruluT tot in favórea mönastirel.
In 1811 la 18 Septembre, Comitetul SétI primal Divan rennoiesce acésta
decisiune in defavórea vechilor descendentl al calara§ilor ro§T de Vedea (1).
In tot iimpul ocupatiuneT rusescl (1806-1812) patine chrisóve se detera
pentru inflintare de tirgurT orT biliciurT. Citte de aceste acte posedem sunt
Oft) din 1810 §i le dam in anexe (2)
Dupa cueerirea BraileT de catre MuscalT, acest port 0 Galatil jar& intr'o
mi§care comerciala óre care, ce, orT cilt de mica, o de natura a ingriji pro
administtatoriT portulur Odesa. In adevèr, Inca la 1803 Iulie 29, comisarul
general al relatiunilor comerciale din Odesa, scria la Petersburg, ca apentru
a da portulaT OdeseT o activitate §i avantagiile cele mal remarcahile, Rusia
trebue sa faca tot, ca A dobandésea téra MoldoveT, cad numal nimicind
comercial Galatilor §i al BraileT, portal OdeseT póte ajunge la prosperitate» (3).
*
Breslele nu dobandesc intarire in timpul ocupatiunel muscalescT, ha din

contra. Am vNut maT sus lovitura data bresle1 negutatorilor pamintenT
prin invoirea acordata la orT-ce strain de a deschide prävaliT, independent
de isnaf.
Intervenirea DivanuluT in alegerea de maT-mare-ba§a, ha une-orT impu-
nerea directa de asem enea capetenie de brésla, nu este o mal midi, lovi-
tail data vechel eY organizatiunT.
A§a breslel federativa a lemnarilor, zidarilor, nisiparilor qi caramidarilor
le impune Divanul, in 1811, Ianuarie 31, de maT-mare-ba§a pre un Nicoli (4).
Protestéza brésla, dar zadarnic. In 1812, 27 Main, Nicoli este din nog
impus, «PM Divanul pre altul nu cunósce de maT-mare-ba§a. De care se
foi poruncesce lemnarilor, zidarilor, nisiparilor §i caramidarilor sa scie §i
ea cunósca de acum inainte tot pre jaluitorul Nicoll, de maT-mare-ba§a, diin-
du-T tot felul de supunere qi ascultare.» Nicoli era bolnav §i s'a fost vnqut
lipsit de maT-mare-ba§ie.
Ordinal acesta e semnat de boeril intiiuluT Divan (Banu Cret,ulescu, C.
Ghica, Vice-president, C. Samurcas, Ve! Logofnt, Mitropolitul Isaac Ralet,
Barbu Vacaresou qi Vel Vistier Varlaam §i Sovetnic Loghinof, la 27 Main
1812 (5).
Vag anexa 39 bis.

Veqll anexele 40 si 41, 'c< '6 T' 8 si 's.
Ciar ce n'est qu'en anihilant le commerce de Galatz et de Braila que le port d'Odessa
peut arriver 6. la prospérité.
Veli anexa 43.
Cod. LXIV, fila 61.
www.dacoromanica.ro
688 V. A. !Melia
NumaT Aupa o noua intervenire a yistierulul in favórea candidatulta

breslapilor federatT, Costea Nicoli e inlaturat in o afacere, in Iulie 1812 (1).
Comitetul sorie VistieruluTi ca fC 4e vreme ce ar'ép cá Vistieria are b5.-
nuiall asupra ha Nicoll mal-mare-bapa, ca va zaticni tréba pi te incredintezY
dumné-ta mat mult pe Costea, II vel insarcina dar pm e inpupT Costea cu
acéstä tréba, a lucruluT, ot Giurgiu, pp carT indataIl veT pi pornI,»--1812.
Iulie 15.
Singura brésla pescarilor capätä vole de alego vataf din .,br§sla lor,
Intaiul Divan, la 20 Septembre, 1809, scrie ha ye]. Aga, ca ,r8spuns la
anaforaoa acestuia$ eä, dupa cererea ce face brésla ppscarilor din Bucurescï
se da voTe puna vataf de pescar l pre unul din brésla lor prin alegere,
Divanul incuviintéza, eu aeésta, hotarIre: «ca nid e sa ni dea nicairea. vre-un
iban havaet, nicY el sa nu pe indrasnésca a lua séd a cere macar eat de
putin lucru cu nume de havaet de pe la IpescarT, pá dovedindu-se3 pe va
pedepsi strapnic; ci datoria lul sa, fie numal acésta: adeca sa privegheze
t u luare aminte, ca Mat brésla pescarilor, cat pi verl care alfit vor voi a
tvinde peace i racT, slobodl sa fie pi nesupératT intru nimic. Atat numaT
s'A ingrijbsca spre a se face vindarea pescelta in scaune la locul cel orin-
duit de faA iar nu inteascuns, séü prin mahalale i sa nu ingkduiasca pre
nimera a face vindarea pesceluï impotriva nartulia, ce este orinduit, iar
pro verT-eare Il va vedea, or cA vinde cu pre- maT mare, séti inteascuns,
pre unul ca acela sä-1 arate la dumné-ta i dumné-ta sa facT arkare Diva-
nulta, spra a i se face euviinciósa pedépsa (2).
Acésta dispositiune in lav6rea pescarilor se intimpla in urma maltratariT
unuT pescar de catre zapciT agiepeT, ha chiar a mortil aceluia din causa de
bataTe (3).
Brésla pescarilor o ducea greti cu vama oborulta. Ca sa scape de ea,
multT pescan l cu marfa de contrabandä' pi o vindeaa tainuindu-se
prin mahalale. Acésta fu aflata de guvern i in 15 Aprilie 1812, pescariT
fura obligatT a merge cu pescele numaT la obor (4).
Jata actele cu referinta la bresle ce mal posedem:
a). In 8 Martie 1811 Divanul raportéza luT Steter, pa «din jaiba a OM
bbptea Ovreilor negutAtorT pamintenT i suditl veT lua Exeelenta Ta pe larg
pliroforie pi de vfeme el e'l cu totiT del acest 'el de chezapie pentru sta-
rostea de OvreT, de va fi cu buna-voirqa ExcelenteT Tale, se va da cuviin-

Cod. LVIII, fila 74.
Vedt anexa 42.
Ve4I cod. LXIV, fila 44.
www.dacoromanica.ro
ci6sa peruncd cAtre cinstita politie pentru slobodenia lul.»--1811, Martie 8 (1).
b). In August 1811 Logofetia cea Mare intrA Cu anafora la primul Divan,
dupg. cererea Evreilor din PloescI si cere sA se infiinteze bréslA de EVreT
si acolo. Pane, ad i Evreif din Ploesol tineati de brésla Evreilor din Bum-
reset Acum eT cer sA fie organisatl in brésIA deosebitA si ber O. li se dea
ca staroste pre un Moise sticlarul sl. hahamul «ales» de EvreiT din PloescI.
Inainte de Moise era numaT ccvechil de staroste», °Ad titularul staroste era
eel din Bucuresa Logofetia mare inV6cA ca motiv imprejurarea, cá, acum
la PlocscI «s'ati adAogat Ovreii locuitorl.» Totusl Logofetia subalternisézA pre
noul staroste de la Ploesd, la starostea din BucurescT, (Mud drept cA la
acesta sA apeleze EvreiT nemultAmitT de judecata celuT din PloescI. Divanul
aprobA, dar MIA sA acorde fiscal privilegif orT scutirT nouluT staroste (2).
MaT ciudat se 'Art& Divanul We, fatA cu brésla Evreilor in 1811, cAcT
le impune tin staroste catolic, un némt. EvreiT protestA si in 8 Martie Di-
van u! rev6c6, mesura.
Nu maT intrebAm cát a costat pre EvreT acéstA revocare 1 (3).
e) Cu referintA la brésla croitorilor intervin, in Aprilie 1812, doué acte,
unul, o anafora a Logofetiel celeT marT, din 8 Aprilie, prin care Vel Lo
goretul Dumitrascu RacovitA face istoricul infiintAreT bresleT acesteia si
aratA eh brésla protestA, cAcY cAlcânduse hrisovul de constituire, li tea im-
pus un staroste neales de brés11, in persema unul june necunescut si Mr& de
ipolipsis anume lonitd Craiovénu. Intr'o unire, broitorri cer sa hu li se calce
drepturile veal si sA li se lase pre starostele cel ales de dinsiT, pre &rot-
torul om cu ipolipsis primit si cerut de brésIA. Logofetia cea mare OA °A
este (lrépt,ä cererea croitorilor. Divanul in 12 Aprilie, 1812, la rinduI see
aprobA si recun6sce pre vechiul staroste cerut de brésIA (4).
d) Nu putem considera ca brésIA ceT 30 de individl mAcelarT, in favórea ca-

Vecji anexa 44 si 45.
La ItIartie 1811 EvreiT pArrantenT si suditT cer sh li se mentinA in-
stitutiunea starostieT alese de eT si s5, nu fie pusT sub administratiunea unuT
om de altA lege de cat dInsiT. La 8 Martie 1811, intâiul Divan mijlocesee
la generalul Steter in acest sens. (Vecli anexa 46).
Se pare totusl, cA acel némt, flind secretar al PresedinteluT muscal, tot
isbuti sa i se dea o WA de la bré,sla Evreilor, &AM inthiul Divan dete or-
din sA se implinéscl de la starostea de Ovre1 acea léfA, hotAritA in Februa-
rie 1812 de d-nul Senator. ( fredi (tetra la Cod. LX1V; fila 110 verso, din 31
lulie, 1812.
Vecli anexa 47 si 48.
www.dacoromanica.ro
590 V. k. IIRECHa
rora in ate vajindurl sq constitue monopolul mAcelarilor, dupA actele ce

aci dam in anexe (1).
e) Tot asemenea nu putena loa in serios brésla infiintatlt de patru
mesterI serbetciI si salepciT, cArora dupA mijlocirea Vorniciel obstirilor,
se dA nu numaY hrisoy debrés16, in 26 Aprilie 1812, dar li se constitue
privilegit asupra ghetarilor. Vornicia obstirilor face acésta pentru ca
sporéscA veniturile, cAcl acéstA aeedatA brés16. de, 4 individT, se 16gA a plAti
la cutia milelor cate 200 leT pe an (2).
l3r6sla importantA a negutAtorilor din térA a fost bantuitA r6ii sub Mus-
acesteT bresle s'a Impus staroste (3). Nesupunerea ce a manifestat
brésla la poruncl arbitrare ale Muscalilor, aù fAcut cl mal multY negutAtorT
importantl aú fost surghiunitl din BucurescI la fasT.
0 mare greutate apasA asupra bresleT acesteia: o dare disA banif ajutorului
&acrid Ord. Ce e mal mult, acéstA dare furA silitT a o plAti çi pentru ne-
gutAtoriT exilatT de MuscalT ! (4)
Brésla negutAtorilor, repetim, nu s'a supus a plAti banil esitT pe brésla lor.
Pentru nesupunere aü fost surghiunitT la JasT. Acum cer ca banil ce eI
cheltuit in esil, sA se cisluiascA pe t6te breslele. Divanul întâiì poruncesce
«ea impreunA cu ceI-1-altY sA fie si caft-va din jAluitorT, epre a se face in-
dreptarea cisleI (pe care el o declarati nedréptA). Banff cheltuitT nu voesce
pivanul a li se restitui, ci sA ar6te uncle si la ce s'ail cheltuit aceT banT?
Din ce vreme? pentru ce trebuintA? si numaI atuneT sA li se plAtéscA de
ceY-l-alt1 aI bresleT.-1812, August 18 (5).
Fabricile nu se inmultesc, ci din contra scad. MuscaliT incep a-sl intro-

duce hartia lor in térA, Cu paguba fabricel romanescl.
Acest monopol nu impedicA pre unil boerT si pre unele mAnAstirT de

a continua sA se bucure de privilegiul posesiuneT unor scaune de mAce-
lAriT. Aducem in anexA cate-va acte privitóre la asemenea Beaune. Vegt
anexele 49, 50 fi 51.
Vedi anexa 52 j 52 bis.
dat pitacul DivanuluT starosteT Atanasie de a fi cunoscut iarAsT
de staroste de negutatorT el. BA urmeze dupA coprinderea cArtilor domnescI
si ale DivanuluT ce le are la manA, urmand trebile la vreme si fArA de
cusur.-1811, Julie 18. (Cod....LXV, fila 109).
Cod. LXIV, fila 68.
StarosteluI de negutatorI sA arate negutAtorilor cA aü sA plAtéscA «bang
ajutoralui datoriet (gret» la Vornicia politieT, dar nu pe la isnafurT 1812, hi-
lie 12 (Cod. LXIV, fila 68.)
Cod LXIV, fila 102.
www.dacoromanica.ro
In fabrica de postav de sub directiunea medelniceruluT Arbut se asedá

spitalul stritinilor (2).
Fabricarea de .basmale de la Marcuta merge singura mal cu spor. Acésth
isbandl indérnná pro mal multe pers6ne sd. cérá privilegiul infiinthreT de
labricT de acest tel. Intaiul Divan apárd, energic privilegiul deja acordat an-
teriormente luT StAnutá Sin Tudorache, incá din 1800, pe 15 ant NumaT
dup5. 1815 se vor putea crea alte asemenéa fabric!. MaT multl sérbl báje-
narl, cercará cu t6te aceste, ea sA deschidA fabrice de basmale si testemelurT,
dar din ordinul IntAiuluT Divan, li se secuestrézA instrumentele. Pre ctitT va.
«basmagiT, carY cer a deschide fabrico, il obligli, Divanul a lucra la StAnutá,
la Márcuta (1).
CésornicAria lea óre-care desvoltare, eAcT s'ad inmultit purtAtoril de cd-
s6rnice, in timpul invasiunel rusescY, si apoT negresit si oficeriT muscalT avurá
de a-sl repara césornicile lor. Un césorniear reputat este, pe la 1811 Apri-
lie, jupAn lacomi (2). Se conservá la muzdul din BucureseT, stégul bresleT.
Cu extractul ptYcurel, care era monopol al StatuluT, confina, a se ocupa
unele sate din Prahova. Lor li se (Mea o platá, elite I taler de vadrá (3).
Povernele sunt maT peste tot in mana Evreilor.
Brésla cárciumarilor, décá ac6sta ar existe, ar fi singurA, prosperti in
timpul ocupatiuniT rusescT, eAcT dupa reeensAmintul flcut la 2 Decembre
1807, se afla in BucurescT, la data acésta, nu mal putin decht 3.525 carciume
marT cu miel. Aceste cAreiume, precum vddurám, constituirá un venit nod
destinat la plata lefilor nouel politil a orasuluT.
Poftele. Mal mult decát orl-cánd postele continul a fi monopolizate pen-
tru aletoriile administratorilor si ale oficerilor muscalT (4).
La 25 Aprilie 1810, casele «ot fabrica medelniceruluI Arbut» sunt

reparate prin epistatul isprávniciel de curte, cu talen! 3.999 banT 32, unde
este s& se pue spitalul.
DecT iacá la ce a ajuns fabrica de postavurl! (Cod: LXV, fila 30)
(3) Darn In anexele 63, 56 bis si 66 ter actele relative.
La 12 Mala, 1810, Nicolae Munténu cere voie la Engelhard sa faca fa-
bricei de basmale (Cod. LXII, fila 5 verso)
Ve dI cod. LXVII.
Vedl anexele 67 sí 58.
La 1809, Tulle 27, pitac la epistatiT caseT menzilurilor. Excelenta Sa
generalul graf Langeron, are a trimete prin multe locurl cureni §i alte o-
braze. Dupà, predlojenia ExcelenteT Sale general Engelhard, Divanul serie
cá, verT-cine va veni ca podoroine de la Excelenta Sa graf Langeron indatá
si Para de zábavA sA li se dea cal, lulind de la el progónele ce se cuvine.
(Cod. L VIII, fila 4.)
www.dacoromanica.ro
592 V. A. tIREClilk
In 30 Septembre 1807, primul Divan vestesce divergilor consulT din Bu-

curesd, ca pe viitor, in urma noueI intocmirT a menzilurilor 01.0, s'ad
dicat cu totuL inamurile, §i s'ad hotarit, ca verT-cine rara osebire, va avea
trebuinta de menzil, sh alba a plati ugeret de 30 banI de ,cal pe cara, (1.),
In trecut, corespondenta agentieT Austriaco din BucurescI se trimetea pe
langa. a Domnitorilor, pe la CanenT. In 6 Octombre 1807, Primul Divan,
vestesce agentuluT ca ne mal flind domnitor, a incetat corespondenta pe la
ChnenT §i decT acea agentie sa-§1 triméta corespondenta cu propriile eY spese,
platind ugeretul (2).
Reclama agentia austriaca. §i Divanul iT rdspunde, in 30 Noembre 1807,
ca nu 'Ate schimba dispositiunea Parà de ordinea speciala a §elllor ru§T (3).
Din 30 Octombre, 1807, avem acest pita° referitor la poqta:
De la Divanul Principatului Valahid, odtre dumnd-lor boerli Ispravnict

ot sud Buzeg
Dinteacésta copie de nota, ce a dat DivanuluT Excelenta Sa tainicul BO-
vetnicul Cavaler de ordine, cavaler Serghie Lascarov, yeti lua dumné v6strà
pliroforie de cele poruncite pentru nizamul cailor de po§ta de pe la me-
zilhanele, dupa care nota poruncesce Divanuf dumné-v6stra., ca din totT caiT
ce sunt la po§tile acestul judet, sa se deosibésca 12 cal, carT sa fie numal
pentru trebuinta Divanulul, adeca pentru calara§il ce merg §i vin, iar ceT-
1-a41 cal sa fie pentru trebuinta osta§éscit; drept aceea sa ardtatT dumné-
v6stra acea copie de nota impreuna cu cartea DivanuluT la comandirul cel
de acolo, ca sA dea porunca, a nu se supra de catre cine-va§1 aceT 12 caT
ce s'a (lis maT sus.-1807, Octombre 30 (4),
Asemenea s'a facut la Siam-Ramnic, i lalomita.
Ofiteril musaall luati cu de-asila caT de prin pote. Ca sA se oprésch
asemenea abus, i3'a dispus, ca la fie-ce po§ta sa fie in permanenta cate un
unter-ollter, acesta dator fiind sa apere po§ta de a da caY cu de-asila. Tirana
acestor unter ofiterT o (ladead tn§i§T epistatiI de menzilurT (5).
Cu t6tä acésta melare de cate un unter-ofiter pe la po§ta, tot luad ca
deasila cal ofiteriY. Acésta vègénd. Divanul, reclama la senatorul Ku§nicov
§i acesta, cat §i Prozorovski, dispun ce numdr de cal este a se da la fie-ce
curier §i alte °braza (6).
Vedi anexa 59.
Ve anexa 60.
Vedi anexa 61.
Cod. LIV, fila 118.
Vedf anexa 62.
VedI anexa 63.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANIL011 59g
La 15 'anual% 1810, se organiska pentru prima data posta de scrisorT

pachete particulare, mesageriT i banT. laca in intregime actul din care
extragem acésta. pretiósA informatiune relativa, la istoria posteT de cores-
pondentA:
De la intetiul Divan si Contad al Principatului Valahiei.

Cinstit dumn6-ta Vel Aga, i dumn6-ta staroste za negutatorl, dupA pre-
dlojenia ce a venit la Divan de la Excelenta Sa gheneral vice-prezident,
misa de la 12 ale urmAtóreT lunT numarul 27, poruncesce Divanul dum-
116-v6strasà publicarisitl la totT locuitoriT PolitieT de obste, ca. a venit
In BucurescT ostinescul post-amt impreuna cu cfartira cea mare, si cl da-
toria sa este sa, primésca de acum inainte, pana cand se va scula de aicT
sá marga aiurea, de la totT de obste, atat ostenT, cat i 6menT partieulari,
pacheturi, serisorT i banT, ca sa le tramita orT unde vor fi orinduite. Pri-
mirea cartilor, a banilor si a pacheturilor se incepe la postul-amt de la 15
ale acesteT curgat6re lunt tot dupa obiceiul de mal Inainte. lar cfartirul
post-amtelui se afta in casa dumn6-el Cluceresel Eufrosina Vintiloaia. Ci dar
sá publicarisitT acasta la totT, ca sá fie sciutA.-1810, Ianuarie 15 (1).
Dam in anexe cate-va acte cu referintá, la diverse afacerT, interesand p9-
stele. Mentionäm in deosebi anexa cu No. 70 din care se vede, ca intre-
prinderea postelor nu prea castigâ si ca voia sA reducl numarul catlor din
posta. Acasta cerero din 9 August 1812 nu a fost primita (2).
Mal amintim cá pentru caiT posteT unele judete eraa datóre sá dea un
nutriar de care cu fin (3).
Vedl anexele 64 p5.n5. la 71.
Amintim chiar indatá cA departe de a se scadea caiI de posta, el vor fi
adaosT in anul 1813 Martie, in drumul Canenilor, Caragea intretinu o mare
legAturá de corespon dente cu Viena. (Velt Cod. L XXIV, fila 32).
De la Divanul principatului Valahiet.
Orinduesce Divanul Mumbasir pre . . . . sA marga la Ispravnicul ot sud
Prahova, de unde luand pro stolnicul Lupoianul, Ispravnicul aceluT judet,
sa-1 parte din sat in sat si sA stea Mumbasir asupra i, pana ce va implini
suma carelor de fin, ce sunt orinduite a se implini de la acel judet pentru
menzilhaneaua Bucurescilor, pe care tin pornésca, i sa-1 triméta acum
mal in grabä aei la numita menzilhanea, iar cand orinduitul Mumbasir
va vedea cA stolnicul Lupoianu i acum se Ora cu amelie la implinirea
acesteT grabnice trebuinte, sa insciinteze Divanulut 1807, Noembre 12.
(Cod. LIV, fila 132.)
V. A. Urechirl lamia Rominilor. 88
www.dacoromanica.ro
594 V. A. URECHii
La 13 Ianuarie 1809, Divanul serie luT Vel Vistier, sa dea fin i orz pe
la pote (1).
In mod abusiv luat de la locuitorT i cal, promitandu-li-se banT pe
eT. Aya, in 1810, gasim jaluindu-se locuitoriT de la unele sate, ca li s'att luat
caiT yi nu li plata. Primul Divan ordona sa Ele indestulatT locuitoriT,
triinit6nd Mumbayir adhor (2).
CAP. XXIX.
Edilitctica publica.
Epitropia obOirel. lraturl. Strade. Curatirea stradelor. Poduri. ApcI.
Beizadca Caragea, epistat al civnelelor. Vaduri. incendille. Casele Banulut Ra-
covita arse. Despagubire. Copa Tulumbe. Semne pentru incendii. Foiprul de
foc. Vadur1 de Tia. Higiena publica. Spitalele: Catea, Panteleimon, Dudesc1. Spi-
tal la Golesc1. Spitalul strainilor. Spitale militare rusesd. Personalul medical. Opi-
nia enzpiricilor. Vizita farmaciilor. Farmacie inehisa. Epidemie In judete.
medical. B6la in vite. Cerfetori1 isgoniti din Bucuresc1. Cestiunca strilmutelrel
mitirelor afara din ora. Cioclii. Drumuri de eqire din Bucuresci. Masalagil. O-
prirea ciocoilor boeresci de a punta uniforme. llgsuri de siguranta publica. Sal-
hanalele. Dulapurile monopol. Primil hingheri.Ungur1. lndestularea publica. F6-
mete. lifificke de ajutor a locuitorilor cu porumb. Ararturi. Controlul Wsurilor de
vinclare. .Nizamul non ilor constructiunl. Desfiintarea strqinelor qi a fandrantalelor.
Piete publice.
O institutiune administrativa, care sub Muscali, perde mult din
importanta el, este Vornicia Obytirilor. Acésta continua a atrage atentiunea
capilor guvernantT, din causa ca de la mersul eT, atirna indestularea a
Cod. LVI, fila 50 verso si 61.
LocuitoriT din unele sate, s'ají jaluit ca pentru trebuinta poytelor,
luat in 1810 caiT, promiténdu-li-se banT peyin cate talen T 85 de cal yi
ca baniT nu li dat deplin. Intaiul Divan yi Comitet rinduesce Mumba-
yir, care s'A mérgA, la fata loculuT, sa faca cercetare «maT întâiú catT cal att
dat jaluitoril aceytia yi al doilea cate cap banT platit fiesce-care cal
yi de se va dovedi ca nu li s'a plata in adevr, cu talerT 85 ce a orinduit
Divan ul sa faca socotéla iarayl prin cercetare i cata suma, de banT
se va aduna de la pretul cu care li platit pana la pretul de talerT 85,
sh-T implinésca negreyit fiesce-caruia din jaluitorT pe a mana, de la acela
asupra chruia se vor dovedi ca ail rémas aceytT banT.-1810, Iunie 29. (Cod.
LXII, cam pe la inceput)
SemnatT: Grigore Ghica, Istrate Cretulescu, C. Balaceanu, Vel Vistier,
Ion Comn én u.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROM IN ILOR 595
multor serviciI publico, precum pavarea gil intretinerea pavelelor stradelor,

cur4enia lor, facerea de podurI pe Dambovita yi pe riurI marI, pe prin-
cipalele caT de comunica(iune, indestolarea Bucurescilor Cu apa, grija de
yanturile DâmboviteY, mèsurY contra incendiulut aprovisionarea orayuluI
yi eftinatatea articoletor de indestulare publica, spitalele yi t6te m'ésurile
referit6re la higiena; regulamentele pentru constructiunI, diversele msuri
pentru siguranta vieteI in strada. . . . Lasam de a aminti ca VornicieT Ob-
ytirilor sunt date ycedele, cutia milelor yi alta diverse serviciI de mal pu-
Ona, importanta.
In vedere, decI, cu importa* acestel institutiunT, mal adese decat la
alte case publice, se facura cercetarI, luarI de compturl la Vornicia Obyti-
rilor. Aya, in 28 Februarie 1807, s'a facut pitac catre Mitropolitul, catre
episcopl yi la velitI, «ca dimpreunà Cu dumné-luI Vel Vornic al Obytirilor,
sh caute socotelele EpitropieT de obyte, pe diastima vremeI ce a trecut, de
cand nu s'a teorisit yi panä acum yi O. arète cu zapciul vataf de
pallarnica»
La Aprilie 1808, aflam alta cerere de socotell de la Epitropie orT Vor-

nicia obytirilor (1).
Alte cererI de socotell mal' aflam in 1809, Decembre 21 (2).
In Octombre 1810, se cere din notí socotelI de la o nona. comisiune,
compusä numaY din Episcopul de Argey yi biv Vel Vornicui Constantin
Balacénu (3).
(1) De la Divan.
Sfintia Ta, iubitorule de Dumnec,leil, pärinte episcop Argey, i dumné-ta
frate biv Vel Bane Costache Ghica, yi dumn6-ta frate Vel Vornice al Ob-
ytirilor Manolache, trebuintä liind a se cauta yi a se inchia socotelele casiI
podurilor, Divanul poftesce pre Sfintia Ta yi pre dumné-velstra, ca aducênd
t'ata pre epistatil acesteI case, sa teorisitI telte socotelele de venit, i de chel-
tuiala caseI podurilor, de cand nu se vor fi cautat pana acum, yi prin ca-
tastih anume sa, se arate DivanuluT. 1808, Aprilie. (Cod. LIV, fila 338.)
(2) La 21 Decembre 1809, prin pitac la Vornicia de Obytire li se cere
sa incheie socotelile epitropieT «yi pana, mane sa le aduca la Divan sa le
vada, » (Cod. LV.T, fila 94 verso.)
(3) De la intdiul Divan qi Gomita.

Iubitorule de Dumnedeti, Sfintia Ta Episc6pe Argey yi dumné-ta frate biv
Vel Vornice Constantin Balacénu, veV vedea arètarea ce face DivanuluT,
printeacésta anafora, duniné-luT Vel Vornic al Obytirilor, pentru care v6
poftesce Divanul, ca adunanduv6 la un loc, sa teorisitT mal intaiù socotéla
epitropieI obytirilor de venitul yi cheltuiala pana acum yi apoI adunandu-se
www.dacoromanica.ro
596 V. A. DRECHIL
In 23 Noembre, 1811. Primul Divan cere direct de la Vornicul oh§tiri-

lor sA-I presinte compturile pe anul acesta (1).
In 24 lanuarie §i apoI la 26 Ianuarie, Divanul întâiü, cere din socotelele
pe 1811 (2).
Una din functiunile cele mal in valA de cele alipite de Vornicia ob§ti-
rilor, este acea de Epistat podurilor mari din Bucuresci. Mal adese-orT, capiT
o§tireY rusescI, ha §i primul Divan se adresarA direct cAtre el in afacerT de
payare orT reparArl de pavele.
AcéstA funcOune este rivnitA de multT, cAcT dA ocasiune de c4tigurl.
De aceea se §i perindA la ea multT. Intre 1807 §i 1812, gAsim functiontmd
mal mulV epistaV de podurT, a§a pe biv Vel Medelnicerul Mate! Grecénu
(1807), Serdarul D. Polizu (1808). La 20 Iulie 1808, Divanul schimbA pre
Polizu §i-1 inlocuesce prin biv Vel Medelnicerul Tudorache Arcuda. ApoT
iarA§T revine in 1810 Aprilie, Polizu, care la 11 Februarie 1811 se re-
trage de bunA voie din functiune F,4i e inlocuit prin un Serdarul Dinu (3).
Slabe eratl iraturile séti veniturile cu carT, in timpul ocupatiuneI rusescT,
putea sit se alimenteze diversele case alipite la Epitropia ob§tirilor §i maT
ales casa podurilor. Darea de havaet de la functionarY §i hoerY scade mult,
f6rte mult, chiar prin faptul ca nu se schimbl funqionariT a§a de des ca
maT nainte. Breasla brAgarilor cautA sA nu-§1 plAtéscA avaetul (4). La Ia§T
so cera mai mntâiü i apoT la Bucuresc1 in 1810 a se infiinta un noù irat
In profitul case! podurilor §i anume apaltul carftlor de joc. Cât trebue sA
se fi fost lAtit obiceiul joculuT de cArp, ca sA se intemeieze pe acest obi-
faà§i Nicolae Logofkul sfintel MitropoliT, sA.Y cereV a-§T paradosi socotéla
pe aceY talerT §ése-spre-lece miT treT sute al pArintilor arhiereT pe doT anT,
unde s'a dat §i cu a cuT chitantie s'a poruncit §i dupA care descoperire ce
vetT face a§tern'and socotéla curatl, pentru t6te sA araaV DivanuluT in scris
prin anafora --1810 Octombre 10. (Cod. LXVII, fila 289.)
Al Ungro-VlahieT, Ignatie, Manolache Cequlescu, Grigore Ghica, Istrate
CreVilescu, Vel Vistier.
(1) De la intedul Divan.

Cinstite dumné-ta Vel Vornice al ob§tirilor, primind pitacul acesta, sA
puT a se face socotéla fie-cAreT cutiT, osebit de iraturile ce al prima de
iraturT pe un an intreg, cAcT acum se sfir§esce anul, earl socotelT fArA de
zAbavA s5. le aducT la Divan, a se teorisi de no!, spre a se incheia.-1811,
Decembre 23. (Cod. LXV, fila 145.)
Radu Golescu, Vel Vist.
Cod. LXV, fila 150.
Ve dI anexele No. I, H, III, IV.
Ve gI anexele 5 0 G.
www.dacoromanica.ro
acest noú venit (1). Venitul vornicieT, de la vitele de pripas se da pe

séma epitropieT ob§tirilor.
Cu OM imputinarea veniturilor easel podurilor, tot aflam, in 1810 Aprilie
depozitatT la Mitropolie o sum& de 31.150 leY, economie facuta de epistatul
podurilor Polizu, in timpul cat funcionase anteriormente. Ace§ff haul nu
se dadura pe mana luT Arcuda inlocuitorul luT Polizu, ci numaY dupa ce
luT Arcuda iar urma in epistasia podurilor cunoscutul Polizu, baniT fura
incredintatT acestuia (2).
Cu teite ca in 1810 s'ail putut capitalisa modesta sum& de 31.150 leT,
dar iraturile vornicieT, mal ales ale case podurilor, sunt insuficiente. La 16
Ianuarie 1811 aceste iraturi ale easel podurilor sunt licitate prin «Po14-
meieterul» pe suma de 29.775 talen. Divanul cere sa se faca o nouá lici-
tatie, cad, Slice el, asunt mu0eri1 carl daü mal mult» (3).
In adevèr se licttéza din noil aceste «iraturi» §i se del cu leY 32.045 (4).
In 24 Noembre, 1811, primul Divan propune generaluluT Cominov adao-
girl aprostikiti» havaeturY la cutia podurilor, ca, n'ajung iraturile esistente
pentru intretinerea in Lama stare acelor 4 podurI §i facerea din no6, cand
se stria de tot. Divanul a§tépta aprobare ca sa le pal sc6te in vinslare
de anul anul not' 1812 (5).
ominov cere DivanuluT o dare de séma desluqita de situatiunea caselor
EpitropieT ob§tirilor, de iraturile ce percepea, etc. Primul Divan intra cu
raport catre Cominov, in 24 Ianuarie 1812 comunicandu-i doug liste, una
cu iraturile ce se percepeail §i earl urmati sa nu fie adaose §i alta lista
de iraturT, ce propune a se adaogi. Intro iraturile de adaos avea sa fie per-
ceperea unel taxe de 20 parale de la fie-care car incarcat cu zaherea ce
va intra in ora. Asemenea propune Divanul un apalt la vinslarea lumi-
narilor de céra. A mal fost §i alta data apaltul acesta pe séma camareI
DomnescT. La 1809 in interesul eftenireY luminarilor de céra galbenb.' s'a
desfiintat monopolul §i totu§1 luminarile s'ati vindut tot cu pret ridicat. Pri-
mul Divan propune reinfiiMarea apaltuluI acestuia in profitul easel podu-
rilor (6).
Se pare ca pre§edintele Divanulur nu incuviinta asemenea adaogire de
iraturT pe 1812, Mel la rindul sèü primul Divan, la 24 Ianuarie 1812, or-
dona strigarea la Kokii-vélet, a iraturilor precum era' deja anterior in loe-
VedI anexa VII, VIII, IX qi X.
VedI anexa XI qi XII.
Cod. LXVI, fila 65.
VedI anexele 13-14.
Cod. LXVI, fila 177.
Vedl anexa 57.
www.dacoromanica.ro
598 V. A. URECHIX
mite. Semnéza acest pitac Polcovn. Loghinov, Radu Golescu, Isaac Ralet,
si M. Manu (1).
La 25 Februarie 1812, intAiul Divan serie epistatilor caseT podurilor, din
ordinea generaluluT vice-president, sä se scòtä in vincjare iraturile aceleT
case (2).
Nu mal putin Vornicia obstirilor adreséz'ä, inthiuluT Divan, in 22 Junio,
1812, raport ardtAtor de reinfiintarea budgetuluI sdil si de greutätile inca-
särilor, maï ales de la boeff i IspravnicY.
La 25 Iunie 1812, Divanul ordonä, VisterieT sä implinéseä direct sumele
datorite de impiegatT, din lefile ce primesc (3).
Despre starea rea in care se aflad podurile ad. pavelele, pene lace do-
vacía scriscírea luT Engelhard din 13 Maid 1809, cätre Divan. El spune ca
preAmblAndu-se prin tirg, a constatat réua stare a pavelelor i ordonä sä,
oblige pre polcovnicul de podurl ca indatä sä le repare, c5,c1 la din conträ,
va fi dat afarä din functiune.
Divanul rdspunde in 14 Maiù, cà datoria polcovniculuT de podurT este
a face si drege podurile, când i se va da séd va avea podine vechT sed
noue, lar asid podinä n'are nu se socotesce vinovat. A se aduce podinä
inteacéstä, vreme din pädurea unde se fac, fiind lob depärtat i locuitoril
insärcinatT cu destule podvecy i cu seménAturT de bucate, nu este cu pu-
tintä. Cu tac) acestea s'a poruncit, ca cu podine de cele veda, de va avea
de prisos sá cauto sä drég5, pe unde va vedea podurile stricate (4).
Acéstä rea stare a pavelelor o constatase i insusT Divanul (5).
VedI cod. LXV, fila 160.
Cod. LXIX, pag. 337.
Vedl anexele XV i XVI.
Cod. LXI, fila 8 verso.
De la Divanul Principatului fdrii Romelnesci.
Cinstit dumné-ta frate biv Ve! Logofete Comänene, epistatule VornicieI
de politie, fiind-cä, de catre cinstitul comitet s'a fäcut ardtare DivanuluY,
ch pe la unele ulite de prin mahalale s'ad fäcut gäurI i mâncAturT, in cht
Cu discolie este a trece cine-va i chiar in vreme huna, cu cht maT vados
la vreml ploi6se i zlat6se i urmézA a se astupa si a drege acele gäurT
ca sä nu pätimésa, norodul la trebuintele sale; drept aceea scriem dumi-
tale, ca negresit sh daT strasnice poruncT mahalagiilor de prin Oto maha-
lalele, ca orT-unde vor fi niscaT-va gäurT i mâncAturY pe la ulitele lor,
le ingrijéscA a le astupa si a le drege cum mal färä de zäbavä cu tufä
cu moloz, fiind acésta i ciliar pentru foldsul i Inlesnirea trebuinteT ca-
selor lor.-1807, Noembre 25. (Cod. LIV, fila 144.)
Asemenea pitac s'a fácut si la dumné-luT Epistatul AgieT pentru ulitele
de prin targ.
www.dacoromanica.ro
Cu tóte greutatile intimpinate de Vornicia obstirilor in caratul de podine

din lipsa de care, aceste fiind tóte luate in podve0 ostasescT, i cu tóta
lipsa de veniturT, óre-care reparatiunY i chiar reinoirl de pavele pe unele
strade tot se facura. Acestea se pot vedea, in anexele 16-53. Adesea se
implura numaI gaurile Cu moloz, nuele, etc. (1).
(1) Pitac la dumné-luT Ve! Spatar, ca pentru ulitele de prin mahalale ce

urmarea la morile de prin prejur, mal virtos ulita ce urméza la
morile RaduluT Voda, i la Foisor si la morile ot Dudesa, fiind strimte,
avênd pe dinsele baltacurl i gaurT, cand incep ploile imprèndu-se gau-
rile se face mocirla, in cat nu pot merge la morT cu zaherea de macinat
pentru tainaturile ostirilor si a hraneI politieT; serie Divanul ca s'A orin-
duiasca zapa harnicT, sa indatoreze pre maltalagiT ce sunt asupra acelor
ulite, ca cu pleter §i cu moloz sa astupe acele gaurT a nu se intimpla
ticnire.-1808, Septembre 25. (fila 146.)
Pitac mitre Polcovnicul de pod, sä drégd podul luí, Ierban-Vodd.
Dumné-ta biv Ve! Medelnicere Mateiri Grecénu, Epistat de podurI al
PolitieT, fiind-ca este trebuintä a se drege si a se astupa cu pletere de tufa
ci cu moloz podul luT Serban-Voda, irisä de la Curtea Veche, unde a r6mas
podul neispravit si pana la casele de beilic, s'a facut porunca DivanuluT
catre dumné-luT Spatarul Ruset, epistatul carelor de la magazie, ca din ca-
rele ce une-ort prisosesc acolo sall dea dumitale rindurT, rindurT, cate 40
gil 50 de care, cu care sa ingrijescT a cara tufa si moloz cát va trebui ;
de aceea dar itT poruncesce Divanul, ca facéndu si-se teslim carele ce s'a
4is, sa fil silitor a se aduce tufá i moloz indestul, i indatä pana cand
este vreme huna, sa orindueseT podar! ca sa astupe i sa, dréga, cu pleterT
de tufa i moloz tóta, acésta diastima a podului ce s'a (lis mal sus si a se
aduce DivanuluI r6spuns ca s'a ispravit. 1807, Noembre 13. (Cod. LIV,
fila 132.)
La 13 Agust, 1808, Divanul poruncesce Divanul VornicieT politieT i spa-
taruluY, sa indatoreze pre totl locuitoriT de verT-ce brésla, catl adecä se vor
aria locuind in préjma baltacurilor, ca aceT ce vor avea care, uniT sa. care
tufa, din destul, alçil pae, iar ceT t'ara de care sa ase4e tufa si paiele spre
astuparea gropilor çi uscarea noroiuluT. (Cod. LV I, fila 26.)
Porunca ce s'a t'acta cdtre Ispravnicii din sud Ilfov, dupä araarea
ce a fäcut dumné-luí, Vel Spdtar pentru astuparea lacurilor de pe
ulifa podului de päntint Fi la capul podului de längit- strajä pe
unde apued drumul spre grd dina luí cltir Scufa.
VetT vedea arkarea ce face Clumné-luT cinstitul Ve! Spatar, pentru care
Divanul poruncesce dumné-v6stra, ca pentru tufa ce suntetT poruncitY a
duce in capul poduluT Mogos6eT, sa urmatl acea porunca, negresit ca !Ara
de zabava sa se aduca, tufa, spre a se face dregerea; iar pentru podul de
www.dacoromanica.ro
600 V. A. IIIISCIIIK
In interesul lucrhrilor acestor pavele, Vornicia incérca sa aduca podine

din judetul Arges si, sa le transporte cu plute pe apa ArgesuluT pana la
un punct mal apropiat de BucurescI (1).
Brésla podarilor, at'át de necesara la intretinerea pavelelor, este din noti
scutitb. de darT si angarale (2).
Nu numaT prin «poda,* scutitT se lucréza pavelele, ci si dup5, vechiul
sistem de angajare de luerätorT cu plata «cisluita» §i impusa sub ped6psä
pe pravaliasil din strada ce se pavéza orT se repara (3).
O ciudata pedépsa aplicata acelora carT nu plateail analogia pentru pa-
varea stradeT era sa se faca sant la peorta casel luT, ca sa nu mal alba co-
municatiune pe strada pavata (4).
Acte relative la podurT din noil ralcute orT reparate pe apa Diimbovita si
la intretinerea santuluT asigurator Bucurescilor de neinnec (5), aducem cate-va
in anexe.
In August 1809, se repara podul de la ZlatarT catre MihaT-Voda (6).
pamInt de vreme ce aceia carl sunt datorT a face dregerea nu ají care,
iarasT dumné-v6stra sa trimetetT tufa si aceia ce sunt, datorT sa o platésca,
ca si acolo sa se faca dregere, dupa poruncile ce sunt date.-1811, Maui 2.
Sovetnic Logbinof. Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Manu.
Vecp anexele 32, 33, 39, 47, 49, 50, 51, 52, 53, 64.
Ve! anexa 55.
Ve4I anexa 66.
Asa fu casul pe strada Tabacilor. La 30 Noembre 1809, se da ordine
de payare a stradel spre TabacT, dup. ar'elarea SpataruluT. «Cine se va im-
potrivi de a plati analogon, sa i se faca sant inaintea portal luT, de a nu
mal esi, niel a se sluji de acel pod.» (Cod. LX, fila 46.)
De la intdiul Divan fi Comitet al prineipatului catre Vel Aga.
Fiind-ca epistatul santurilor el lnsciintat, ca In gptèmg.na viitóre este
ea sä se apuce sa se dréga podisca din gura DâmbovitiT si ca sa 1)6tá lu-
cra, urméza a da teda apa pe santurT si dinteacésta are a se pricinui in 2 séri
3 pe lipsa de apa la morT, ca sa nu cerce dar politia Bucurescilor lips6,
de Mina, poruncesce Divanul, sa indatorez1 dumné-ta pre totT brutariT poli-
tieT, ca inteacésta sèptëm'ana sa macine atilta Mina, incât A fie destula si
pentru gptèmfina viit6re si inca si mal mult, ca sa nu se intimple cum-
vasI lips5. de Mina si pâne In politia Bucurescilor, cae sa scie ea se vor
pedepsi.-1809, Iulie 5. (Cod. LV1, fila 74 verso).
La 23 August 1809, pitac la Med. Theodor Arcuda, epistat caseT po-
durilor ca podul ce este pe apa DámboviteT de la ZlatarT catre Mihal-Voda,
www.dacoromanica.ro
ISTOR1A ROMANILOR 601
In 1811 se face pod noti pe Dämbovitä In directiunea CurteT DomnescI

«cea nonti)). Inc la 28 Februarie 1811, primul Divan ordona acésta facere
de pod (1). Va sä, 1k:A podul de la ZlAtarT a fost cel din noil construit.
In 12 Iulie 1811, Generalul *teter scriind DivanuluT in mal multe afa-
cerT, se unesce Cu parerea primuluT Divan, de a se invoi unuT particular
sa faca eu a sa cheltuiala un pod noa pe Dambovita. Acel particular era
«sldvitul Dragoman Manuc», care viind cu casele In dreptul CurteT vechT, avea
trebuinta, de asemenea pod in dreptul aceleT curtl (2).
Pare-se cà podul ce Manuc voia sa contruiasca, mic§ora Vadul Iba( pen-
tru sacale, carT luaü apa. Acel vad fusese otarit prin act domnesc, din 1804,
pe largime de 6 stinjenT §i lungul «din podul cel mare ce era prin curtea
coa vechia pana in apa, 29 stinjinT.» Tot atuncT un negutator Jón Gabro-
valiu, caruia i s'ati cedat o portiune din loe, a primit indatorirea «sil, faca
pod pe vadul apeT, iar cand se va invechi sa-1 faca casa podurilor
tie tot-d'a-una in stare bulla.» Acel Gabrovaliu facut paveaoa la vad,
ceca ce aducea marT greutatT, ca facéndu-se norohl pe vad, nu mal puteati
scóte caiT sacalele din norelie. Manuc a propus, sa i se dea o parte din lo-
cul vaduluT §i el sä paveze restul. Divanul primesce propunerea §i o su
pune intarireT luI i.5teter, 4icénd cA epitropia obtirilor n'ar putea cheltui
5.000 leY, ca sä. faca insä.§T pavarea vadulut
Strimtorarea acestuT vad era r611 vNutä, de BucurescenT, dar maT mare
era influenta luT Manuc, dedil supèrarea sacagiilor (3).
Intretinerea curatenieT pe strade este tot slabä, de§i da ocasiune la nu-

mer6se nizamurT, dispositiunT §i pitace de tot felul (4).
Fie-care este dator a rani noroiul in dreptul caseT, orT pravalieT sale.
«iar unde sunt case boerescT sà se arate boerilor ca sá puna pre slugile i
tiganil dumné-lor sa curete, fiind acésta de binele tuturor de obqte» (5).
Boerilor li se da de scire in Ianuarie 1810, sa curete strada In fata cur-
tilor lor, acésta din ordinea luT Bagration, sub pedépsa de amenda (6).
fiind-ca s'ají darapanat, sa-I dréga cât mal curind, ca ins4 este rïlspun-
Otor. (Cod. LT7111, fila 38).
Vell anexa 58.
Ve4I anexele 59 §i 60.
Vedi anexa 61.
VecjI anexa 62.
Vecri anexele 63 qi 64.
laca acest ordin
«Pitac de la Divan la Vel Spatar §i la Vel Aga, ca din porunca CndzuluT
www.dacoromanica.ro
602 V. A. IIRECHIX
CiudatA e dispositiunea din 17 August 1808, duph care nor6ielor si murda-

liculul din strade era autorisat Polcovnicul de podurI sA le dea scurgere
prin curtile boerescr, chiar décA ar trebui sa spargA zidurile inconjurAt6re
curtilor, ca sA deschidA sant prin ele ! (1)
Cur'Atirea stradelor principale se maY fAcea une-on i prin céta de podan Y (2).
CAratul gunóilor si al, nor6ielor dui:A strade se face in 1808 cu care de
rechisitiunr luate de politic, prin mahalale (3).
Un mijloc ciudat de scurgerea apelor de prin baltacurr i strade pro-
pune SpAtarul Pantazoglu in 1812. SA se facA un nurar de puturY in care
sA se dea scurgere acelor ape stAtAt6re. Cu drept cuvint Divanul se pro-
nuntA contra acestur mijloc. Nu numar cA sApatura puturilor este cu discolie,
apor este si spre maY multa vAtAmare a sAnAtAter, cad uncle este apA strinsA
la ate un loo, fiind lac a-pururea deschis, mar bine pòte a se usca, decat
acele puturY, fijad apa tot-deauna in1A,untru in pAmint. Divanul preferA
fie astupate acole lacurr, cu tufA i moloz (4). In 1814 1818 se vor face insA
puturr de scurgere pentru podul mogoselier.
0 data pe an, cel putin in timpir de liniste, se destupati santurile de sub
podul stradelor si se cur'A'ta noroiul din ele. AcéstA destupare se vor fAcea
cu ajutor de arestanfi din temnita orasulur (5).
Ultima msurA de transportare a gunóelor i noroiulur de pe strade, e
cea propusA de Aga, in 15 Octombre 1810, ca prAvAliasir din centrul
gulur sA se analoghisésed dupA starea fie-cAruia i sA faca macar trer care,
pentru a servi la curAtirea stradelor. Aceste care vor fi sub un zapciti (6).
Cestiunea inflintArer de piete publice se agita din noll in anul 1811. Mal'
la 1808, se dA ordine spAtAriel ca sA nu mar ingAdue intrarea de
care incArcate pe stradele orasuluY, ca se stricA pavéoa. Din causa strAmu-
Orel' oborulur de la capètul podulur Tirgulur de afarA, la capul poduluI
Mogos6er, acest pod se stria 1.66 de care. Divanul ordonA la 22 August,
Bagration, data prin guvernatorul ostAsesc de aicr General-maior i Cavaler

Titeron, ca sA povestéscA in politie boerilor i celor-l-altY trAitorY, eh de
acum inainte fies-care dintrInsil sA rgspunqA de curhtitul ulitelor, fies-cine
In dreptul easel' sale ce este pe ulitA si tot noroiul se va stringe ; iar
care nu va fi urmAtor va plAti i straf, osebit de rèspunderea ce se va cere de
la dinsul i osebit sä fie cu priveghere i catre Polcovn. de podurr.-1810
Ghenarie 25. (Cod. LXII, fila 4 verso.)
Ve41 anexa 65.
LX, fila 4 verso. Veiff anexa 67.
Veq.1 anexa 66 si 67.
Veql anexa 68.
VelI anexele 69 si 70.
Veep anexa 71.
www.dacoromanica.ro
1808 stramutarea oboruluY unde a fost i O. nu maI fie tolerate carele cu

zaherea a Ambla pe principalele strade (1).
Pentru inraturarea r6uluI din prea multä. amblatura, de care pe strade,
In 17 Octombre 1811, primul Divan ordona din not' alegerea a vre-o cate-va
locurI virane ca sa serve de piete, unde sA pea, sta carele cu lemne (2).
Une-orI asemenea locurl virane deveneail deposite gròznice de gunóie,
In cat erail nevoiffi in§i§I veciniT locurilor acestora sa se cotizeze ca sa
póta' curäti locul ség maidanul in cestiune (3).
Deschiderea de drumurY in ora § se facea fArá niel o regula. De altmin-
trelea autoritatea nu se ingrija deck de a opri deschiderea de drumurY
care sa, dea acces in ora § pe alte cal, cleat cele prevNute ca strap', in in-
teresul vamel de ora. In 1811, se d'a ordine spataruluT, sa inchida unele
drumurI de comunicatiune intro ora § §i camp, afara, de acele pe care II
place Excelentel Sale glavnoI comandir a e§i la preamblare afarä, din po-
litie la camp (4).
Cu referinta la drumurile mail din Ora §i podurl pe diverse ape, inca
dam in note o serie de acte dintre 1808-1812. Ba pana §i de pavelele din
din ora§ul PitescY s'a interesat Divanul, care permite ca sa se astupe gam-
rile din stradele aceluI ora § cu podinele stricate din Bucuresd (5).
Facerea de particularY de podurI cu plata de brudina, pe ape curgatóre,
In cane de comunicatiune, o ingadue Divanul numaT intru cat acele podurl
noue, nu aduc paguba proprietarilor altor podurl anterior aprobate (6). In
27 Februarie, 1811, Divanul aplica luI Steter, ca avaetul podurilor de peste
ape este acordat la proprietariI mo§iilor, cu scrisorl domnescI. Intaiul Di-
van va zabovi eke va qile 00, va cerceta t6te acele acte cu de-amauntul
fiind osebite unele de altele, §i apol informatiunea ceruta o va da.
Ve4T anexa 72.

Ve41 anexa 73.
Ve4I anexa 74.
Ve4I anexa 75.
De la intaiul Divan §i Comitet al principatulul ValahieI, autorisand
la 21 Iulie 1809, intrebuintarea podinelor putrede stricate din BucurescI,
pentru astuparea gropilor §i nor6ielor din PitescI, dui:A rugaciunea ora§e-
nilor de acolo. (Cod. LVI, fila 75 verso.)
In interesul aduna'riI informatiunilor acestora, intaiul Divan adreséza
la ispravnicate circulara urmatóre:
Excelenta Sa, general-maior cavaler Steter, vice-prezident al Divanulul,
prin pitac de la 23 Februarie trecut, sub No, 668, face cerere la Divan ca
el sa dea pliroforie pentru t6te podurile din térä ce sunt peste ape, §i a-
vaeturile orinduite ce iati pentru treatóre? de sunt tóte avaeturile §i po.
www.dacoromanica.ro
604 V. A. ORECHIÀ
Un singur cas cunóscem cAnd douA, sate s'ati asociat ca sA construiascA,

un pod si sA l impartA renta la In acest cas îns, pAnA in fine se bAgA
neunire in ambele sate si urmézA proces (1).
Dregerea ort facerea din not' de podurt pe apele mart din cAile princi-
pale, mal ales pe unde avea sh. Amble ostirea rusésch, nu este neglijatA,
de guvern, ci activatA de chiar sefit muscalt (2). Cu circularea din 22 Marti°
durile de o potrivA séti Cu deosebire, sat de se iatt avaeturile podurilor,

numat de cAtre stApAnit mosiilor pe cart aunt tAcute podurile, séri se stringe
baniT vre-unut pod pe sérna vre-unel trebuinte obstescT, adecA a cutiel
milosteniilor séil a case podurilor? i cart anume sunt acele podurT al cA-
rora bant nu se stringe pe séma stApAnulut mosiet ? pentru care Divanul
poruncesce dumné-v6strA sA facep scump5, i aménuntA, cercetare pentru
telte acestea i pAnA, in 10 Eel cel mult 15 dile sA dap sciintA Divanulut
cu intrégA pliroforie, ca i Divanul sA facA ar6tare Excelentei sale.-1811
Marti° 4. (Cod. LX V, fila 161.)
Mitropolit: Sovetnic Loghinof, Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihai5 Manu,
Ve! Vist., Vel Log.
in tdte judetele din Ordi la Craiova s'a scris.
(1) De la 'Mkt' iul Divan. Ccitre ispravnicii ot sud Olt.

S'a mal seria dumné-v6strA, Ispravnicilor in trecutele dile, cum ca locui-
toriT de la IpotescI dintr'acel judet, cAnd a trecut Excelenta Sa senatorul
Milosevict de la Craiova spre Bucurescl, s'ati araat Cu jalbA, cum cA se
at% insArcinap cu podurile i paralele ce se string de la trec'étorT le im-
pAqea mal inainte cu locuitoriT din satul MArzicent, iar de la o vreme
c6ee le iea numat acet locuitort nedAndu-li se jhluitorilor nimio i pAnA acum
niel un rgspuns n'am primit; ci dar {11nd-ea Excelenta sa senatorul cere
rèspuns, iatA, vò poruncim, ca indatA, dupA primirea acestia, sA, cercetatt
fb.r6, de zAbavg, sä. ne insciintatt in ce chip este pricina si cum s'a urmat
impArtéla acestor parale ? ca sA, dAm si not rèspuns ExcelenteT Sale se-
natorulut.-1810, Iulie 1. (Cod. LXV, fila 43.)
(2) La 17 Ghenarie 1810, intAiul Divan trAmite carte deschisA la 'spray-
nicit de Gorj si VAlcea: «Fiind cA la stirsitul acestet lunt, strAlucitul On&
13agration mal marele coinandir al armiet este a merge prin pArtile Cra-
iovel, i atAt din jalbele locuitorilor, cAt si din alte insciintArl pliro-
forisit, cA, podurile ce sunt peste ape, cAt si prin alte locurt slot6se
vat se aflA f6rte stricate i sfArimate, incht cu marl discoliT si primejdit
este atAt trecerea ostirilor, cAt i mal virtos cAratul provianturilor ostAsesct
si al locuitorilor; strasnic dar se serie d-v6strA, indAtA dupA primirea acestet
porunct, numat decAt sA facep cercetare in tot judetul i vert-ce pod ség
podisce vor fi stricate, ort peste ape séti prin alte locurt slot6se i vAT
in jude%ul d-vóstrA, sA punett a le drege si a le meremetisi bine si pia
la un loo sA nu se afle pod stricat sétl vre-un batac i gaurg, la trecerea
strAluciret séle, niel sti. se intimple a mal veni vre-o jalbA sé5 insciintare,
www.dacoromanica.ro
ISTORIAtROMÁNILOR 605
1808 Divanul serie Ispravnicilor, sà oblige pre proprietaril de mosiT pe la

carT trec drumurile marT, sa faca, orT sa repare podurile, de a nu da za-
ticnire trecétorilor curen, cacT insiT vor avea a da séma, mal virtos ea
acésta este spre folosul si a stapanilor acelor mosii de adetul ce ieati de
la ceT-1 altI de obste treckorT pe acele podurl de pe ape (1).
Se lace pod de catre insasT stapanirea in calea spre Pantelimon, in in-
teresul spitaluluT, dar si pentru a trece pe acolo drum mare (2).
Asemenea poruncesce Divanul Ispravnicilor de Ilfov, sa dréga podul de
pe mocirla de lana satul TunarT, care s'a stricat incat nu se póte trece
Cu carul séù calare (3).
Podul de pe apa ColentiniT flind reconstruit in 1808, de mönastirea Co-
trocenT, egumenului acesteT m6nastirT i se recun6sce dreptul de a lua de
la carul ce va trece pe el incarcat, de vita cate o para, atara Insa din o-
lace, din carele ce vor trece cu zaherele pentru ostirT, care ostasescT
pietoniT (4).
La mosia Cornetul, pe apa Ciorogarla, proprietarta mosieT cere voie sa
construiasca un pod noil, cu dreptul de brudina cate 2 parale de carul cu
2 bol i cate 4 de cel cu 4 bol si cate o para de omul calare si de 10
vite micT (rimatorT, ol) cate o para. Divanul constata, ca nu se aduce pa-
guba altor mosiT Cu adaogirea acestuT noti pod si, in 12 Iulie 1810, aproba
facerea podulul i luarea brudinel (5).
Apa in Bucuresci.
In 11 Septembre 1809, Divanul, asupra anaforalel EpitropieT obstirilor, avu
ocasiune sa se ocupe de cismele. Stroe orT Stoian Suilgi-basa voia sa se
lepede de acésta functiune, iar Divanul nu-T primi demisiunea, ci serse
epitropieT, ca cu orT-ce chip sa-I indatorésca de a ingriji de reparMiunea
tuturor cismelelor, fara de a cere séti astepta de la Divan vre-un deosebit
ajutor, afara de ceea ce se coprinde in hrisov.
Nenorocitul Siulgi-basa Stroe nu-si primise ida de treT anT de clile i i
se cerea acum radicala reparaOune a eismelelor. Ba inca Divanul ordonand
ca ari mal r6mas vre-un pod nedres, séa pentru verT-ce alt-fel de pricinT,
caci otarit sh scitl, ca yeti fi indata lipsitl din Ispravnicie.-1810, Ghena-
rie 17. (Cod. LXV, fila 2)
Vedf anexa 76.
Ve41 anexa 77.
Ve(11 Cod. INI11, fila 68 v.
Vecri anexa 78.
VOT anexa 79.
www.dacoromanica.ro
606 V. A. MIECHIA
sà i se platésca, léfa pe trecut, ordona sä i se scada si din acea modesta

WO, pe eel' 3 anI analogia pentru cismelele earl' s'ar dovedi ca n'ati âmblat (1).
Asemenea reparatiune nu se putu face in 1809. In -primavéra anuluï
1810, este nevoit Divanul, vèglénd lipsa de apa, bunä, in BucureseT, sa avi-
seze la repararea olanelor si a cismelelor. EI insarcinéza, pro Serdarul Po.
lizu, ca impreuna cu Suilgi-Basa, sA faca un devis de costul reparMiunilor (2).
Devizul era deja %cut de altiT si se cerea o suma de 80.000 let
Nu tóte cismelele rarer' lasate in grija luY. Suilgi-Basa. Asa, cele dou6 cis-
mele de la capul poduluT TirguluT de earl, facute de Moruz VodA, erati
ingrijite de epitropiT spitalurilor de la DudescY, asa ca. atund cand acésta
epitropie se desfiinta si se suprimara veniturile spitalurilor de la cele treI
manastirT Tismana, Cozia i Campu-lung, cismelele acestea rOmasera, nein-
grijite de nimenT, pana ce, in 6 Noembre 1811, Divanul cere presedinteluI
Comino, voie de a le repara cu bull' de la Visterie (3).
Insemnatatea serviciulul apelor pentru BucurescI ajunge destul de mare
In 1811/12, asa ca. in 1811, 5 August, aftam epistat al cismelelor pre insusI
Beizadea Constantin Caragea, precum se póte vedea din actul de la Cod.
61, fila 32 (4).
In 30 Martie 1812, Primul Divan, desfiintéza o cisrnea a 19-a din Bu-
curescI sub cuvint ca e pe proprietatea privata a slugerulul Nicolae Ni-
tescu lad el, nicl mahalagiii nu vor sd aducd apd la ea fi nici este flare cele
18 intrqinute de stdpinire.» Totusi Divanul me4ne serbitutea pe locul unde
a funqionat cismeaua, «cAnd dupa, vreme va voi stapinirea a face iarasT
cismea acolo, sa, fie dator slugerul a slobeide locul, ca pentru obstésca tre-
buinta, precum i mahalagiiI macar de nu vor face acésta cerere, FA fie clu-
cerul asemenea dator» (5).
In Decembrie 1811, cele ma multe din cismele ere' far% apa. Divanul
atund se preocupa maT staruitor de indestularea orasuluT cu apa. i innoesce
nizamul apel, precum se póte vedea in anexele 86 si 87. Din nog se ho-
taresce prin acest nizam cele 18 cismele unde i cuT apartin.
Repararea cismelelor si a conductelor apelor aduse de la Ciocanescl
Crevedia (cale de .5 1/2 ore departare de Bucurescl) s'a inceput, dar se face
cu anevoie, cacT nicI in Maui 1812 nu e terminata, din causa ca Vornicia
obstirilor nu are banY i intarilie a da suma cuvenita, suilgiuluï, cu tóta
staruinta pusa, de epistatul apelor Beizadea Costache Caragea (6).
VedI anexa 80 i 81.

Vedl anexa 82.
VedI anexa 83, artul de la cod. 66, fila 157.
Vedl anexa 84.
Vedl anexa 85.
VedI anexa 88.
www.dacoromanica.ro
1STOlilk ROMINILOR 607
Apb. de era sA bea mula in Bucuresd, maT multA decAt de la ci§mele.

Divanul ingrijesce, sA se pAstreze vadurT in DAmbovitA, destule, pentru
ca sh se pótA indestula cu ap5. tIrgovetiT. Un vad important era in dreptul
CurteT vechT. In privinta aceluT vad el urmat procese §i diverse reso-
lutiunT ale DivamuluT (1).
Vadul de la ScAri§óra pe DAmbovitA a fost IncAlcat de Vornicul Mano-
lache Lahovari, de nu maT pot mahalagiiT a se folosi de el spre a lua apA
din DAmbovitA. Acésta dA loe la un proces, in Aprilie 1811.
La 28 Maiii 1811 Divanul serie luT Manolache Lahovari sA restitue vadul
spre lolosinta mahalagiilor (2).
Ore-carT favorurT se acordA Ci§migiilor. A§a, la 22 Noembre 1811, Di-
vanul cere luT Comino scutirea de cfartire a caselor Ci§migiilor «spre a-§T
putea ingriji datoria slujbeT lor (3).,
Mesuri contra incendiilor.
Vornicul politieT §i respective Aga ail in grijA sA existe co§arT §i sA (le

priveghiatT, de-§l implinesc bine datoriile. In 1806 cur54irea coprilor era
monopolisatA óre-cum la 12 co§arT.
La 6 Ianuarie 1807 Divanul indoesce numérul lor lutindu-Ï dintre bir-
nicil mal putin impu§Y, de óre-ce co§ariT ere"' scutitT de dArT (4).
Ved1 documentul dupl Cod. LXVI, fila 103 verso.

VedI anexele 89, 90.
Cod, LIV, fila 216.
De la Divan.
Dumn6-ta frate epistatule al VornicieT de politie, pe lAng5, ace§tY lude
12 co§urT ce se aflA acum in politie, chibzuind Divanul, cA maT adAugAn-
du-se altY 12, vor fi destul pentru trebuinta atát a cfartirurilor, cAt §i a
politiel, cAcT prea putine sunt acelea case care nu le plAtesce ostenéla lor
la mAturatul coprilor, de acea scriem dumi-tale, ca din birniciT politieT, cm!
Ora bir mar putin, sA se gAséscA lude 12 §i sA,-T arète vistierieT, ca sA-1
scadA din catastih, §i sA se adauge in céta co§arilor pe lAngA ceT-1-altY 12,
spre a fi cu totT 24, carT sA se §i facA teslim la Agie, spre a fi cunoscutT
§i a se pune in orindniala ce se cuvine. 1807, Ghenarie G. (Cod. 1,1r,
fila 216.)
De la intaiul Divan fi Coniitet aire Aya.

«SA orinduescT pre co§ariT ce sunt in slujbA, sa mAture f6rte bine §i a-
www.dacoromanica.ro
608 V. A. UREMIA
Se vede, cA niel num6rul de 24 de co§arT nu ajungea in iarna anuluI

1807, de óre-ce Aga ceruse la Divan sà se dea §i co§ariT curtiT domnescT
In trebuinta ora§uluT. Divanul refusA 4icénd, c aceia ail de ingrijit de
curtea domnéscA, unde se alb, spital rusesc. Divarml ordonA, ca ceT 24
de co§arT sh fie impArtitl pe politie la anumite mahalale fie-care, cu obli-
gatiune de a mAtura co§urile in fie-care s6ptëmana, pe a lor rèspundere
In cas de aprindere (1).
Un act din 1811 Iulie, face mentiune de nisce scandurT a§edate ca «some
pentru intimplarea foculan Nu Belli ce pot fi acele swine, earl se impArtirà
pe la case, facute din «scandurica» §i pentru care proprietariT caselor
fost obligatI a plati o taxA, ce nu se pare cä se percepu lesne pretutinde-
nea, maT ales in mahalale.
Nu cum-va acea sednduried, acel ew:, cuprindea numérul easel spre a
sci de la foi§orul de foc cum sa determine locul unde isbuJnea focul? (2).
Am véqut maT sus afacerea poduluT, ce pe Dambovita voi sa constru-
iasca Manolache Lahovari. Acesta, pe de oparte §i Manuc pe de alta, co
prinsese cu curtile lor vadul cel mare din fata Cartel VechT, vad fórte ne-
cesar pentru sacagiT, maT ales la ocasiunT de incendiT. Primul Divan nu
deranjéza in nimio pre influentul Manuc, ha declarA cA el n'a luat cAtu§T
dese-orT co§urile de pe la casele ce sunt cuprinse cu bolnavT osta§T §i se

afla spitalurl, din carel la unele sunt co§urile crepate §i sA ingrijescI d-ta
insu-tI de urmarea acesteT poruncY, ca sA nu se intimple unde-va la vre o
acest fel de casA primejdiT de foc, cad apoI veT fi sub grea rëspundere.
Asemenea sa daT d-ta poruncä stra§nicA, ca sA urmeze co§ariT a mAtura
adese-orl §i bine co§urile §i de pe la cele-l-alte case ale politieT. lar pentru
casele acelea, ande se aflA osta§T bolnavY, sA orinduescI d-ta din capitanif
agieT, pe carT vor fi maT de isprava §i 6menT de credinta, sa mérgä in tóte
Sambetele cu co§ariT acolo sA epista§éscA mAturarea co§urilor bine».-1810,
Martie 14. (Cod. LXV, fila 11 verso.)
Cinstit d-ta frate epistatule al agieT citit la Divan acésta anafora
a d-tale la care §i rèspundem, ca de a se da co§ariT curtiT gospod. spre a
fi de ajutor co§arilor politieT, acésta nu se póte, co§ariT curtiT sunt
trebuincio§T pentru maturatul co§urilor de acolea, unde acum se afla spital,
precum este §tiut d-tale, ci dar pre ace§tT co§arT aT politieT, catT se OA acum
sA impartT d-ta mahalalele cate or veni fie§-cAruia, §i sa.-1 indatorezT ca in
tóte gptèmanile sa ingrij6sca fie§-carele din el a matura §i a curAti co-
write caselor mahalalelor WI, (care acésta este spre pa§tigul lor) §i BA
se scie curat, ca de se va intimpla sa se aprinda vre-un co§ nemAturat
fiind din nepurtarea lor de grija, acel co§ar la a cAruI mahala se va
aprinde, va da de primejdie; pentru care s'a fault §i pitac DivanuluT ca-
tre Vornicia politieT, ca sa. nu se supere de 1807, Noembre U.
(T1 e(,ll 0. Cod. LXII, fila 1 verso sei se dea coprl la spit ale).
VOI anexa 100.
www.dacoromanica.ro
de putin din lamina numitului vad, iar pre Manolache Lahovari, Il soméza
sá ridice podul fäcut, cacT din causa luT nu pot merge sacalele sä lea apa (1).
Aga era dator sa, se afle napristan la mi-ce incendiT orI chiar la o simpa
aprindere de cos.
Intalul Divan trimete pitac luI Vel Aga dojanindu-1 pentru ca nu s'a aflat
la focul ce s'a intimplat la 7 Martie, la casa luT Vel S'Atar Ghica. Si se
poruncesce ca de acum inainte negresit tot-deauna sá se afle i sa nu lip-
sésca de la acest fel de intimplärT, dupa' datoria ce are.-1810 Martie 11 (2).
Lipsa de apa, greutatea de a strä,bate la unele vadurT de la Dâmbo-
vita din causa nor6ielor, cadf cu 1.6te cä, unele din aceste vadurT
sa fie pavate, ele totusT r6masesera, in starea cea mal primitiva, de se in-
funde" la timp de ploY rotile sacalelor pana la butuc (3); asemenea stare
de lucrurl nu putu decat a favorisa incendiile. In 1809, arsera casele Banulul
D. Racovita, unde era politia cea nouä si in Octombre 1811 arsera casele
fostulul mare Vornic Mihalache Manu, tocmaI din lipsä de apa (4).
Incendiul caseT BanuluT Racovita,, atribuit lipseI de ingrijire, a dat loe
uneT reclamatiunT a proprietaruluT, sprijinitä, de MuscalT, in suma de 32.524
Divanul refuza, cicênd ca ah platésca politia, care n'a ingrijit de case.
La urma urmeT Banul Racovita va fi satisfacut din ordine superióre (5).
In interesul apërä'riT de incendiI, intáiul Divan, la 26 Aprilie 1809, or-
dona, a nu se permite introducerea in oras de fabricT de rachiù, orI im-
portarea acesteT madi' in butT marl spre vinqare la pravaliT, ci sa se aduca,
numaT in hure, iar depositele de rachiù sa se tina Mara, din oras si negu-
tatoriI sh nu introduca, decat un buriù séti douë de cate 10 vedre. La 4
Maiil 1809, Divanul este silit sá revina asupra acesteI dispositiunT, dupa,
reclamatiunea fostuluI mare Vistier Hagi Moscu, care arata. ca, din causa
nizamuluT dat «alis-verisul rachiuluT se zaticnesce cu totul i vämeT se pri-
cinuesce mare paguba,.» TotusT Divanul dispune, ca butile marT cu rachiti
sa se tina', prin mahalale, «la loe ferit unde sa nu fie frica de primejdie
de foc» (6).
La 1811 Iunie 6, Steter ordona, O, nu tina nimenT iarbh de pupa' la casa
sa in BucurescT, ca, se va pedepsi, cä din iarba de pupa, a ars hanul luT
Mustacov, sudit rusesc (7)
VecA anexa 101.

Cod. LXV, fila 11.
Vecil actul din 4811 Iunie 4. Cod. 66, fila 103 verso.
Cod. 66, fila 142 verso.
VegI anexele 91, 92, 93, 94.
Vegi anexele 95, 96.
V. A. Urechid. Istoria Rominilos. fi 9
www.dacoromanica.ro
610 V. A. TIRRCHIA
La 18 Aprilie, primul Divan serie luT Repniski, ca foisorul de foc este

stricat i ca se cere 1.706 leT pentru reparatiune. Generalul aproba si apoT
la 3 Maitl 1812, se dispune a se face repararea foisoruluT de foc dupa a-
numitul devis aprobat (1).
CA exista pompe In Bucurese, pcSte sa probeze acta constatand intreti-
nerea de cal pentru tulumbe (2).
Higiena
Invasiunea Muscalilor de la 1806 a desorganisat cate-va din spitalele
esistente. Asa la Colea se asega spital militar rusesc, reducêndu-se patu-
rile pentru suferimpl civilT. La 26 Septembre 1811, Paharnicul Stefan Belu
epitropul spitalulta, presenta socotelele pe aniT 1808 si 1810, iar pe aniT 1806
si 1807, a c,lis ca, nu le are la Indemana, puindu-se soroc de 20 lile, ca sa
le aduca si pre acele spre a fi supuse luT Steter (3).
Cu o Li maT nainte de primirea acestor compturT, la 27 Septembrie,
1810, Divanul rindui epitrop al 2-lea, ajutor pe Muga Stefan Belu, pre Ni-
colae Tresne, care se va Invoi cu Belu, a i se plati ostenéla, din venitu-
rile spitaluluT (4). Acest adaos de epitrop este motivat pe faptul, ca acum
la CoItea este si spital militar rusesc si o sectiune pentru civilT.
Epitropia luY Belu Iine pana In 7 Februarie 1812, c.:A.11d intaiul Divan
serie «sa faca teslim t6te hris6vele i sineturile spitaluluT ot manastirea
Cola, la epitropia ce s'a orinduit acum» (5).
Spitalul de la Dudese este lasat farä fondurT prin desliintarea hrisovuluT
luT Alex. Moruzi, prin care veniturile celor treT manastirT: Tismana, Cozia
Câmpulung erail consacrate acelul spital. Adeviirat al se prevOu In In-
cheierea .de la 1808 Iunie 20 (am vNut'o la cap. BisericeT), ea Intretinerea
spitaluluT se da pe séma celuT de la Pantelimon (6) si se va lace cu
o contributiune sitia aruncata pre Oto mänastirile din téra. Acea contri-
butiune nu se arunch i spitalul nu mal' avu fonduri de Intretinerel
Se proiectéza construirea spitaluluY Brancovenesc in 1809.
La 24 Iunie acest an s'ail dat porunca, catre IspravniciT de Prahova
Dambovita, ca s'A tocmésca cate 150.000 de oca de var pentru spitalul ce
face manastirea D6mna Masa (7).
Cod. LXVI, fila 209 si 213. Ve4I anea 97 qi 98.

Ve41 anexa 99.
Ve41 anexa 102.
www.dacoromanica.ro
18ToalA ROMANILOR. 611
Dar suntem incO departe de dioa inaugurAriT la

Spitatul Pantelimon nu este in maT bune condipnl. Se p6te dice, cA pe
la inceputul anuluT 1810 numaI acest spital mal functionézA pentru «sdra-
ciI bolnavi» civilT. Se constatO acésta de cAtre uniT boerT din Divan, call la
12 Februarie 1810 scutesce de podvec,IT, angarale pre poslusnicil si scu-
telniciT mandstiriT Pantelimon, «fiind de ollte vgclut, cA acum in OM téra alt
spital nu mal este pentru chutarea acestor nemernicT séracl bolnavT» (1).
(lijar si Pantelimonul o duce gait' : veniturile se incOsail cu mare greu-
tate si eran t nesuliciente (2).
Venitul tirguluT ce se fAcea tómna in délul Pitescilor era tot al mAnA-
stireT Pantelimon, dar de putin produs era in aniT acestia 1807-1812 ase-
menea Virg. La 1807 venitul acesta a fost steins de Stoln. Constantin Pre-
descu, epitropul spitaluluT de la Pantelimon (3).
In 20 Septembre 1810 titoriT mAnAstirel si al spitaluluT Pantelimon, boeriT
GhiculescY, epitropiT marT, ail intervenit reclamánd despdgubirea mAnAstireT
pentru sarea estrasO de la ocnele marT, pe mosia mAndstireT. Primul Di
van recunósce mOn'astirel dreptul de a primi din 20 bolovanT de Bare unul
ca dijrnA pentru mosie adupd cuprinderea domnescilor hris6ve» (4). Dar fiind-
cä venitul ocnelor «acum este al easel imp'e'reitescl» sO mal astepte mOnA-
stirea pánA ce va sosi Excelenta Sa senatorele presedinte Divanurilor-
De-o-cam-datA Divanul, hotArAsce, °A nu mal mult de 20 paturl sä tin& spitalul,
adicA 8 peste cifra de 12 hotArith do fundator ; sO nu se priméscA dealt
bolnaviT cu adev6rat s'éracT ; sO nu lipséscA de la spital gerahul si grija
Cod. LXV, fila 7. SemnézA acest act: Gavril Mitropolit si esarh, Iosif
Argos, Dumitru RacovitA, Grigore Ghica, Istrate Cretulescu, Const. BOW
nescu.
Ve4I anexele 403 §i 104.
De la cciimeied ntia principalula lira' rometnesa

Fiind-cA vama tirguluT ce se face acum pre vremea tennniT in délul Pi-
tescilor sud Muscel, este venit al spitaluluT ot mAnástirea sfintuluT Pante-
limon, s'ail dat acéstä carte a DivanuluT la mána ce s'ai.1 orinduit
de cAtre dumn6-luT Stolnicul Constantin Predescu. epitropul numituluT spi-
tal, ca sA aibA volnicie a cAuta si a stringe venitul acestel vAmT, cu aceeas
orinduialA ce s'a urmat si pre aniT trecutl pánd, acum. Drept aceea portm-
cesce Divanul dumné-vóstrA Ispravnicilor aT judetuluT, si la totT ckT so
cuvine, s,d-I cunelsceV pro numitul de orinduit al spitaluluI, si sA-T datI tot
felul de mára de ajutor pentru stringerea acestuT ven it. 1807, Sept. 19.
(Cod L1 V, fila 71.)
Vecji anexa 105.
www.dacoromanica.ro
612 V. A. URECHIÀ
de doctor si medicamentele (doctoriile) sä, le cumpere epitropul Predescu;

de la verl-ce spitärie, unde vor fi maY eftine. Téte aceste economiï sunt
a se face pentru eä, mänästirea a ineäput la datoriI si pen tru a se reinnoi
biserica, clopotnita, podul, m6ra i foisorul cismeleï de jos (1).
In favelrea spitaluluI i mänästireI Panteleimon, primul Divan a inter-
venit deja in 20 Iunie 1810, ca sà i se lase darvarii ce sunt rinduitY de carii,
lemne i asemenea poslusniciI i rindasiT ce slujesc In läuntrul spitaluluI
pe dad,. Acestia locuind in satul mänästireY sunt mereù supäraff de ostasil
ce merg si vin pe acolo, cu cuartirurï, cu beilicurI de care si bol, i cu
luare de eäläuze. Din acéstä causä tug ómeniY din sat si r6ni1ne mänästi-
rea i spitalul färä ajutorul lor. Acestea le scrie Divanul luI Engelhard, ca
sà mijlocéseä, a se pune la numitul sat «un ostas rus, ce se 4ice z6,160,
cu carte la manile luï, de la cine se va cuveni, ca sä apere pre numita
poslusnicï i pre tiganiI spitaluluI de atre ostasiT trec'étorY, a nu-I supra cu
cuartirurile etc., niel a cosi finul din livedile mänästirel, niel a bAga in
ele cal si alte vite. Ba soldatiï se due la mänästire i pretind mancare
bat 6meniY spitaluluï de tug ómeniI i urmézá negresit sä, se inchidä spi-
talul aeesta i sà rò'manä säraciT bolnavl neclutatY, zAcénd i murind pe ulite
si pe drumuff, mancatI de canY» (2).
Dou'é spitale noue civile se infiintéz5, in térä, In aniï acestia. Unul e maT
mult un asil de infirmï deck spital, cäcY ca spital nu are decal 2 paturï,
iar in 4 odAY cu chmärutele lor aù sä se odihnéscA sAracil neputinciost
Acéstä, institutiune o creézA la mosia sa GoleseY, biv Vel Vornicul Radu
Golescu. Primul Divan lub.nd la 18 Maiti 1811, cunoscintä, de acéstä insti-
tutiune Ii aeordä dreptul de brudinä de la un pod pe Olt, ea venit pentru
asil si 6 liuglI podan l (3).
In localul fosteI fabrice de postavurï, in marginea orasuluY, prin ostene-
lile pravoslavnicilor crestinï, s'a asedat spital pentru bolnaviï sträinï, earl
mal inainte ere' pe podurY i prin gun6ie. Primul Divan acordá acestul
spital cate 1 taler la pungá din teotä suma vindäreY la cochiival de tòte
huzmeturile: vämï, ocne, dijmárit, vingriciti, etc. Asemenea si de la tot Is-
pravnicul din nor.' rinduit cate 20 lel si de la samesul de judet cate 10
talerY. AcestY bara adunatl la Visterie, se vor da la cutia spitalului In pri-
mirea epitropilor (4).
VedT anexa 105.

VedT anexa 106. Acest act se repetri in Malik 1812. Cod. LXIX, pag. 829.
Ver anexa 107.
Vedl anexa 108.
www.dacoromanica.ro
MaT dam sub No. 109-113 informatiunT diverse relative la spitalele Pan-
teleimon si Colea (1).
Asemenea mentionam urmAt6rele acte :
O comunicatiune din 2 Ianuarie 1816 facuta Divanulul din partea im-
perdtescului medico-chirurgic academic Iacobschi (rusesc?) cä s'a ivit neiprasnica
bála §i ca sA se rinduiasca doctorT pe la locurile unde se va ivi (2).
Acea na2rasnicä b6la va fi ciuma, care va bintui tare sub domnia luT
Caragea.
O femee, I6na Saabasi a dat medicamente unuT porucic Manan si
acesta a murit. lema pentru exercitiil de medicina, a fost pedepsità prin sen-
tinta criminalionulul cu surghiun la un schit de calugarite, pe VA& viata (3).
Inthiul Divan si Comitet este insciintat de Manolache Lahovari, ca doc-
torul politieT CraioveT, prin hrisovul Domnesc are drept O. iea 350 talenl
pe an de la cump6rAtorul ocnelor, si acestl banT nu i s'ail dat de 3 anT,
de la 1808-1811. Divanul ordona, Visteriel, sa platésca baniT la 29 No-
vembre 1811, flind-ca nu sunt trecutT in conditiunile de l'inflare a ocnelor (4).
*
Cu referintA la spitalele ostasescI, observám ca s'a cerut organisarea de
spitale pentru cel putin 3.200 de bolnavT. De aci se vede cht de rea era
sanatatea in ostire si cum prin ea s'a propagat in Orne romano epidemiile
ce le-ail bântuit si dupa pacea de la Bucuresa
Din actul ce dam in anexä se pene vedea cum pentru spitalele rusescI
s'el luat 6 hanurT marT si 11 curtT boeresa din cele maT marT. La 1811,
Septembre, primul Divan mal cere spataruluT si luT Aga, sa mal afle case
In care sa se péta ase4 inca la 1.000 de bolnavT (5).
Deschiderea de spitale pentru osteniT muscalT se face, cum araaram, in
tete casele maT marT. Adesea se sc6te din casa proprie, proprietarul si se
instalézA spitalul rusesc (6).
*
Vedi anexele 109-113.

Cod. LXVIII, fila 14 verso 0 cod. LXIII, fila 68 verso.
Cod. LXIX, pag. 159.
Ve cli anexa 114.
In casele pAhArnicesel Anastasia FAlcoianu s'a asec,lat spital pentru
ostasiT rusT. IntAiul Divan ordona nastavniculuT manAstirei sfintuluT George
noù sa dea in manAstire pAhArniceseT 2 odAT Mira plata de chirie.-16 Oc-
tombrie 1808.
SemnatT: Mitropolitul, Iosif Arges, Constantin Vistierul, Stefan Vachrescu
si Isaac Ralet. (Cod. LVI, fila 36).
www.dacoromanica.ro
614 V. A. URECHli
Cu referinta la personalul medical posedem urmatórele scirT :

a). La 20 Ianuarie 1808 Divanul constata, ca mediciT de la spitalurile
marT : George Schina §i Gregore Mina n'e' primit léfa lor (de 80 talenT
pe luna) de 9 lunT, de la Martie 1807. Divanul ordona luT kir Spiru Ca-
zoti, al 2-lea epitrop al spitalelor marT, sa platésca acésta léfa cu dobinda
cuvenita.
Un cas analog de léfa neplatita este cel cu doctorul DrostovicT, caro a
cautat PanduriT §i CazaciT pamintenT bolnavT, maT mult timp §i '§1 reclama
léfa, in 1808 Iunie (1).
Cunoscutilor doctorT Constantin Caracaq O Silvestru Filitis li se maresce
léfa la 1808, duph 20 anT de serviciii (2).
Pe lânga ace§tI doctorT mal sus citatT, mal cun6scem in Bucurescr pre
dr. HristecT, Constantin Darvari, Manolache, Stefan Piscupescul, Chilian,
medic al agentiel austriace, Panaiotache, Onufrie, Rizu.
In unele judete continua a fuactiona mediciT rinduitY de guvern. A§a la
RtImnicul-VálceT, la Martie 1808, se fixéza léfa pentru un medic, platitá din
diferite case (3).
Alegerea personaluluT medical, acordarea dreptuluT de libera practica se
fac in 1809, dupa recomandatiunea uneT anumite comisiunT, compusä din
doctoriT G. Schina, Silvestru Filitis, Const. Darvari, Const. Caraca §i
Emanoil Rizu. Acésta comisiune a constatat, ca practicail medicina 6menT
«l'ara a avea inviltata doctoria unde-val la vre-o academie in Europa dupa
orinduiala. (4).»
SpiVtriile inca ad fost din noil cercetate de o comisiune de medid.
In Septembrie 1808, Divanul Insarcinéza pre dr. Silvestru §i pro Constantin
Darvari, sa faca inspectiunea tuturor spitariilor §i sa, chigme la examen pre
tot1 ceT ce exercitéza, profesiunea de doctorT, Parà a fi destoinicT a purta
acest nume. La 26 Oct. Divanul adauge un membru in comisiunea acésta
medicala, pro Sinior Chilian, doctor al cinstiteY agentiT (5).
(I) Vedl anexele 115 ei 446.

VedI anexa 417.
Vedl anexa 118.
Ap. fura: Antonie Gerabu, Pana Gerahu, Trandafir Carabina din ma-
halaoa ColteT, Const. Brézu din podul Calicilor, Polcovnicul Hurmuz din
mahalaoa Sf. Ecaterina, un ovreia batrân, un alt ovreiil in scaune, o sirba
la tirgul de M'ara, Voica la Crucea de peatra. Derv*1 de la Gradi§teanu,
Cali(a de la Priscoveanu. Peste tot 11 (Vec,li anexa 119.)
Vedl anexa 120 ei Cod. LVI, fila 40.
www.dacoromanica.ro
In 23 Septembre 1812, Divanul ordonA inchiderea uneY farmaciT pentru

a a dat alte doctoriI decat cele ordonantate de medic (1).
Pe la inceputul anuluT 1808 se ivesce o epidemia in judetul Teleorman.

Divanul trimete pe un doctor Panaiotache, sA va 4A ce epidemie este? Acesta
intors la Bucuresci, spune simptomele béleY la un consit adicA consult din
5 dociorI aY capitaleY. AcéstA comisiune de doctorY, la 25 Aprilie, declarA
d. epidemia este scorbutul i propune mèsurile igienice §i de combate-
rea bólel. Panaiotache e trimes iarA§I cu doctoriY, dar Divanul maY re-
curge §i la alt mijloc de vindecare, cAcY mal trimete §i un arheretl cu un
cleric §i °u m6§tele sf. Mihail Sinadot, «ca 85, se inconjeore prin tcíte satele
judetuluI unde pAtimesc locuitoriY, O. faca osfe§tanie litanii §i rugAciunI
catre milostivul Dumne4en, pentru contenirea acestel cumplite Mole §i pen-
tru mantuirea color bolnavI, decl sO avetI purtare de grijA a le intesni tre-
buintele ce vor avea ca sA p6tO âmbla prin sate» (2).
MaY gravA scire se rëspindesce in Februarie 1809, acea a isbucnireY
duma peste DunAre. La inceputul luY Martie scirea vine oficiala de la co-
mandantut §ef al o§tireI rusescI. AtunaT, la 12 Martie, intaiul Divan serie
catre marele SpAtar, pitacul urmAtor:
De la intellu/ Divan cálre marele Spalar.

Excelenta sa general comandir, a fAcut arètare la Divan, eh de acea parte,
In Ora turcéscA s'a ivit la multe locurY nAprasnica 1361A a ciumeY §i dupA
ingrijirea ce are Divanul, ca sA nu se intimple din ceI smrAduitl de din-
colo, nefiind sciutT, sA trécA aicY in térA la vre-un sat, sA se intimple, fe-
róseA vre-o smreduire la vre-un sat, care este col mal mare rèti
al tèrel §i mAcar cA acésta stA in mana hit' Dumnelletl, dar §i firea orne-
néseA dupA datoria sa urmézA a face paza ce se cuvine, pe cat este putintá
la omenire, de la Divan se face arètare i se serie dumi-tale, cat maY in
grabA sA proftacsescY poruncile spAthrieI cAtre cApitaniY §i polcovnia de pe
la margine, ca pro nimenT din acea parte sA nu cuteze a lAsa sA tréca din-
c6ce in pAmintul tèril, niel pentru vre-un hatir, niel pentru vre-un interes,
pana nu §I va face lazaretul de §i apoI fAcòndu se §i cAutarea ce
se cacle, sA se vac,IA de este sAnOtos §i sA se afume, sA se aeriséscA §i cand
se va sloboli sO vie, de va avea trebuintA, aicl in térk sA fie curat, lar panA
Vell anexa 421.

Vellf anexa 122.
www.dacoromanica.ro
616 V. A. tfRECIIII
nu se va face urmarea acésta cu paza lazaretuluT, sa nu se amestece nimenT

cu
Acest fel de poruncT trimiténd cu mare strAsnicie cAtre cApitanT sA facA
urmare intocmaY, cAcT orT-carele se va dovedi cu vre-o impotrivire, ca un
vrAjmas tèriT si al omeniriT, se va osAndi cu osinda pedepseT color uciga-
torT de ComenT. Iar de urmarea ce veT face dumné-ta, sA insciintezT Diva-
nuluT, cu citt mal virtos . . . . audit curat si cA s'a scris si de cAtre
Excelenta Sa general Kusnikov, cA s'a ivit nAprasnica b6IA a ciumeT, si de
aceea trebue ca sA se cerceteze cu scumpAtate trecr3tori1 la margine.-1809,
Martie 12 (1).
Nu numaT in émenT aduce resboiul epidemia si mérte, ci si in vite, cum
se péte constata din anexA (2).
In Februarie 1810 se incinge si in BucurescY o 1361A, care nu scim de
nu era chiar ciuma. Primul Divan rinduesce o comisiune de medicT
G. Schina, Silvestru Filitis, C. Darvaris, Emanoil Rizu si Panaiotache (?) si
le serie sa cerceteze b6la acésta : ce «simptomata» are? §i sA se siléscA in
tot chipul sA o curme, indicand miisurile de luat. Divanul numesce b6la
«11nOre» (3).
In interesul igienic al orasuluT se scot afarA, ca in alte dAtT, child a fost
bóla epidemieT, totT cersetoriT. Se serie luT Aga si SpAtaruluT sA facA cu acesti
cersetorT un prealabil recensiment (4).
Cod. LVI. fila 53 verso.

Vecp anexa 123.
De la lintel ila Divan i Co»titet.
Dumné-v6strA doctorilor al politieT, d-ta kir Gheorghe Schina, d-ta kir
Silvestre, d-ta kir Constantine Darvaris si d-ta kir Emanoil Rizu i d-ta kir
Panaiotache ; fiind-cA intre locuitoriT acestuT ora § BucurescI incins
b61A de linzére, care MA mAcar de si nu este mult gréznicA, dar din
intimplare péte cu vreme sA se facA asa; pentru curmarea dar a acesteT
béle, duph predlojenia Exc. Sale a GeneraluluT Engelhard, vice-prezident
DivanuluT, vè orinduesce Divanul pro d-véstrA indatA dupA primirea acestuY
pitac sA cercetatT b6la acésta, ce simtomata are? si sA v6 snip in tot chi-
pul sA o curmatT, nelAsAndu-o sa se maT inmultéscA; de este sfAtuire a se
deosebi eel bolnavT de cAtre ceT sAnAtosT, ajutând pro ceT sZiracT si arëtând
DivanuluT i alte mijléce ce vetT gAsi d-v6strA, spre imputinarea si tre-
cerea acesteT Februarie 8.
De la inidiul Divan.
Cinstite dumné-ta Vel Aga, primind acest pitac, numaT decAt sA orin-
duescT zapcil a Ambla t6tA politia Bucurescilor, ca sa tad. catagrafie de verT
www.dacoromanica.ro
*
Cestiunea infiintAril de cimitire atarA din ora § preocupA Divanul. Din
ordinea Pre§edinteluT.DivanuluT este sä, se alégA 4 locurY la cAte 4 podurI
marY. Acele locurT se vor incunjura Cu hindilehni.
CV tre mitropo lit. De la intdiul Divan.

Dintfacéstri copie de predlojenia Excelentel sale generaluluT, veT lua prea
sfintia ta pliroforie de orinduiala ce s'a filcut, din poruncA, pentru ingro-
parea 6menilor celor ce vor muri de acum inainte aicT in politia Bucu-
rescilor la locurile ce s'ail orinduit, pentru care Divanul poftesce pe Prea
Sfintia Ta, ca scotênd copie de pe acéstA predlojenie, sà orinduiascA a se citi
pe la tóte bisericile intru audul tuturor.-1810, lunie 8 (1).
Cu greti admite romAnul scóterea cimitirelor afarA din ora.
LocuitoriT din BucurescT att reclamat la Divan contra scótereT cimitirc-
lor din ora § afarA. Divanul, la Iulie 1810, aduce jaiba locuitorilor la cu-
noscinta luT Engelhard, 4icéndu-T, cA mare turburare se pricinuesce din-
teacestA intre locuitoriT politieT. Divanul crede, cA in atarea de fatA a minteT
prostimeY, §i lucrul privind «la credinta legeb cu anevoie §i fArA de nA-
dejde este a se induplica deodatA. . . . Si osebit de acésta, trebue mal in-
tAiti sA se facA la locurile cele orinduite o bisericA cu precitY, §i ingrAdirea
locurilor §i orincluire de pazA §i atuncY iarA§T cu incetul sA se incépA a
se pune in lucrare, dupA porunca datA. InteacéstA diastemA de cAnd s'a dat
poruncA, ingropAndu-se cAtT-va mortY afarA, s'aù gAsit a doua qi sco§T mortiT
din morminte §i desbrAcatT de cele ce aii fost asuprA-le le-att lAsat trupu-
rile lor rämilnénd afarA pAnA ce s'ati fAcut mancare jigAniilor §i pagrilor.
A se face dar acum inteacéstA v.reme bisericile §i imprejmuirile la orin-
duitele locurl pentru ingroparea mortilor, dura pr6stA starea intru care se
aflä. téra §i Vistoria, este cu neputintA; decT ne rugAm, sA se fac5. artitare
unde se cuvine spre a r6mAnea neenerghisit acest nizam intr'acéstA vreme,
care pe lAngä firésca jale ce incércA rudele mortulul le maY adaugä. §i altä.
simtit6re tinguire . . . Mal cu vreme fAcéndu-se cele trebuinci6se, pre-
.
cum mal sus arätAm, Oto cu incetul sA se pue §i urmare. De care O. avem
§i cinstit räspuns.-1810, Iulie (2).
cAtT orbI, §chiopT, ciuntY, ologi §i verT ce altI cer§etorY se aflA cer§ind prin
politie, care mult pAnä in treT patru (lile, sa ne aducT negre§it acéstA ca-
tagrafie. 1811, Maiii 6. (Cod. LXV, fila 80)
Isaac Ralet, Mihaiil Manu vornic, ITel Logoftit.
Cod. LXV, fila 40.
Cod. LXVI, fila 17.
www.dacoromanica.ro
618 V. A. IIRECHIX
O notiA notA a intilluluY Divan cAtre Mitrop. dupA ordinea renoitA a luT
Engelhard, cero ca sA se facA negresit cimitire Mara din ores (1).
Contra mesureT igienice a sc6tereI cimitirelor din tóte orasele ail urmat
protestArY si miscArT numer6se nu numaT in BucurescT. Si niel a putu
dAinui acest bun inceput, dupA *rea Muscalilor din Principate !
Vorbind de cimitire e locul sA amintim, cA atilt de numerosT eraii ostenil
rusT earl murirA prin spitale si ores, cl in 14 Februarie 1810 primul Di-
van seria lul Vel SpAtar, cA Excelenta Sa Gheneral Maior vit-prezident al
DivanuluT, de la 10 ale luneY acesteia, sub No. 344, at' Wilt aretare Diva-
nuluT, cum ce. dupA insciintarea ce am luat s'a umplut local cel ortnduit pen-
tru ingroparca ostasilor morp, cerend a se gAsi alt loe pentru ingroparea lor,
ca sA se face. cunoscut dumne-luY cinstit comandant. DeeT, dar... porun-
cesce Divanul, sl orinduesd un zapcia a cAuta loo pentru acesta orT mal
prin prejur acolo, see mal la margine, afarA din BucurescT.
NB. La 20 Februarie se (15, pentru acéstA treb5, locul cucdnel Dameirdie1,
de lattg4 mandstirea SpireI (2).
*
Spitale si doctorT filrA vorbA despre ciocli nu se p6te.

In 1808 August. Polcovnicul de ciocli, care era plAtit din veniturile spi-
taluluT de la DudescY, se vede fArA de léra', dupA ce Divanul restitui veni-
turile date spitaluluT la cele treT monastirT. Divanul silit fu sl yea,' de
unde se va putea plAti Ida acestuT important personagiù, factor al morteT ! (3)
Mal aducem aci diverse mesurl interesAnd edilitatea si igiena orasuluT :
a). Divanul hotArasee din not' oprirea a ori-ce alto drumuil de intrare
si de esire din Bucurescl, dectit acele pe unde este caraull. La 28 Martie
Divanul serie Vornicului politieT a peste tot loeul pe unde nu este ca-
raulA sA, se sape an (4).
Cod. LXV, fila 48.

Cod. LXV, fila 8 verso, vecli si Cod. LXV, fila 7.
Vedl anexa 424.
Pitac cAtre Vornicul politiel, prin care iT poruncesee intiliul Divan,
ca negresit si farA de zAbavA O. punA, 6menT si BA se inchidA Vote drumu-
murile prin care se lac transportur1 din BucurescI afar& si de afarA in Bu-
eurescY, si la care nu sunt caraule, Cu santurY, si cAtre acésta sA arete durn-
ne-luT pentru ce !Ana acum nu le-ail fAcut acestea dupA porunca ce i s'a
fost dat pentru inchiderea acelor drumurY ?-1810, Martie 11. (Cod. LXV,
fila 11.)
La 28 Martie 1810, pitac la SpAtarul si la Vornicul politiel, ca orT-chte
drumurT vor fi pe marginT deschise, sA se astupe, cum si locurile ce n'ail
lost ingrAdite si pe unde nu este curaula sA se sape cu sent. (Cod. LXV,
fila 21).
www.dacoromanica.ro
%TOMA ROMAN1LOR 619
b). BucuresciT se intind pe mosia ColentineT a familieT Ghica. In 1810

urméza proces intre locuitoriT, carT si-ail facut case pe mosia ColentineY
Cu marele S'Atar Gheorghe Ghica, proprietarul mosieT, care pretinde de la
locuitorY, de si tirgovetT, ciad, de 12 qile si monopolul vinpreT de vin si
de rachiii. De sigur ca nu locuitoriT castigara procesul (1).
Luminatul stradelor continua a fi aprópe nul, decT brésla masalagiilor
este tot in flóre. Boerimea isT are fie care masalagiii lor, carT insotesc ca-
retele n6ptea, ha si cand merge boierul calare, este luminat de masalale.
MasalagiT oficialT aT DivanuluT si carT insotesc si träsurile sefilor musealT,
ere' sub administratiunea mareluT Armas si aveail un vataf propriii. In
Decembrie 1809, s'a intimplat un inceput de grevel a masalagiilor oficialT,
caff pretinsera lefi mal marT. Intaiul Divan le acorda cate 2 talen T pe luna,
in loe de unul, iar vatafuluT de masalagiT i se sporesce léfa de la 2t/2 ta-
lerT la 4 pe luna (2).
O mèsura /Corte supäraciòsa pentru boerime lua intaitil Divan. Din ordinea
luT Engelhard boeriT l'una opritT de a-sT imbraca ciocoiT in livrele, semänand
a uniforme ostasescT si in haine strimte. Cine nu va asculta de acéstä po-
runca, orT-cat de boer mare, se va neeinsti, iar sluga dupa ce i se vor lua
hainele, se va da in slujba intre recruft.
Se reinoesc tot odata si pitacele anteriéte, oprind alergarea butcelor si
a calaretilor pe strade, sub pedépsa: stapinul butcel se va ridicit la caraula
si se va tine inchis 2 lunT numal pe pttne si apa, iar vizitiul dupa ce se
va bate cumplit, se va da in slujba, intre 'Toril-ti (3).
O mäsura care intereséza nu numal iyiena, ci mal ales ordinea publica,
este acea luata din noil in 26 si 27 Maiil. 5teter insciintéza pre primul Di-
van, ca polif-maistrul din BucurescT, II vestesce, prin raport recent, ca niel
unul din locuitoriT din BucureseT nu dati de scire cand vin órnerff strainT
pe la casele lor de afara., la politie séa la ciasnicT; poruncesce ca sa se faca
sciuta la agie si la spatarie, ca orT-cand vor veni émenT strainT la cinevasT
In gazda, sa. dea de scire, sa la ciasnicT set la politie.-1811, Maitl 26 (4)-
La 20 Februarie 1810, din ordinea luT Engelhard, primul Divan ordona

VorniculuT de politie sa, astupe cu santurT (pHAnKt;p6) tóte drumurile ce
es din oras, afara de cele la capRul chrora sunt strajT, ca alt-fel nu se p6te
sci cine inträ si ese din oras ? cine? de unde sunt si unde merg?
S'a repetit in 26 Martie 1810 (Cod. LXY, fila 20) idem la 28 Martie ca-
tre Spiltar (fila 28). rod. LXV, fila 8 verso.)
Vedi anexa 125.
Vec,IT anexa 128.
Ved)" anexa 127 qi 128.
Cod. LXI1I, fila 51 v. Vecrf qi anexa 129
www.dacoromanica.ro
620 V. A.
A§edarea zalhanalelor la loo nesup6rator sanatatiT publice, era obiect

de ingrijire (1).
Facerea de dulapur1 orT scrincióbe de Pasce nu era permisa orT §i cuT.
In 1811 §i 1812 dulapul devine un monopol in folosul uneT anumite per-
seine, pre care primul Divan voiesce s'o recompenseze 12).
PrimiT hingher1, ueiglAtorT de cânT pribegY, i§Y fac aparitiunea in Bu-
cureseT, in mijlocul huiduelilor publice. Epitropia ob§tirel este silita, de
alt-fel ca §i astalT politia, sa protéga prin zapciT al s6T pro ace0I slujbaf1
de o Ilona speta, in exercitiul functiunif lot. (3).
Ingrijirea de indestularea publica era §i ea o afacere de edilitate. A
protege pre consumator contra negutatoruluT i mal ales contra precupe
tilor a fost tot-d-attna in atributiunea EpitropieT ob§tirilor. In aniT 1810,
din causa lipseT din multe judete, cumpòrat direct de guvern zaherea
prin judete pentru trebuinta orapluT, impedicând precupetirea el (4). Nu-
mer6se narturT se pot vedea la cap. comerciuluT §i se afla indicate in vo-
lumul de suplement.
Suferia mult piata Bucurescilor de lipsa de lemne, carbunT, zaherele
legume, din causa ca se luatt de rechisitiunT de muscall carde piranilor
venite in ora cu de asemenea producte. Divanul interveni in 2 Martie
1811, din nog, sa nu se mal faca asemene abusurT (5).
Nevoia de zaherea pentru o§tire este mare, cu t6te rechisitiunile gr6z-
nice ce se impun in téra. In Decembrie 1807, Divanul ordona macinarea
de fb.ina in de ajuns pentru Wire, ca sa ajunga cel putin pe dou6 lunT,
ca nu cum-va inghetând apele sa nu fie aprovisionate ormele §i o§tirea (6).
Vedi anexa 130.

Cod. LXV, fila 60.
Intâiul Divan autoriza pre Dumitrache Papadopulo sA faca scrinciob de
Pase! in 1811, «a face dulapul dupa obiceitt, la locul cel orinduit, cu a sa
cheltuiala §i venitul ce se va agonisi, string& mal sus numitul pe séma
sa, flindu-T harazit de Divan.»
La 6 Martie 1812: Fiind-ca Dumitru Talmaciul s'a aflat i so MIA slu-
jind DivanuluT, de aceea dar pentru slujba lul 11 harazesce Divanul veni-
tul dulapurilor i a tirguluT ce se face la slintele PascI pe acest urmator
an la dulap. De aceea dar Divanul serie §i dumné-luT Vel Spatar, i Vel
Aga EA. fitT insciintatT de acésta, ca dulapurile harazit mal sus numi-
tultd.-1812, Martie 6. (Cod. LXV, fila 157 verso).
Ignatie mitropolit, Sovetnic Loghinov, Manu, Cretulescu, Isaac Ralet,
Barbu Vacarescu, Vel Vist. Constantin Samurca§.
Ved1 anexele 131 qi 432.
Ve 41 anexa 133, 134, 135.
Vedl anexa 139.
Pitac la Gheorghe ca sa macine o suma de Mina, sa fie pen-
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMAN1LOR 621
Cu acela§ scop, Divanul prin carte deschisa catre totT IspravniciT la 13

Decembre 1807, ordona, oprirea de a se hrani porciT cu porumb sub pe-
(16134 de va fi din trépta de jos, de a fi trimes la °era, iar de va fi din
tr6pta mal' de sus de a perde baniT, pretul porumbuluT (1).
In contra acesteT oprirT de a sT vinde produsele, reclama, Barbu Stirbey.
Divanul la 15 Decembre, 1807, iT permite sa-sT viuda porumbul la téranT (2).
Pentru indestularea orasuluT cu verdeturT, am v64ut ca tot-deauna zar-
zavagil aù fost favoritT, scutitT flind maT ales de narturT. ZarzavagiiT i pre-
cupetiT de verdeturT, asa protejatl, cuprinsera laturile stradelor principale,
in cat fu nevoit guvernul, dupa instigatiunea luT Engelhard in Sept. 1809,
In interesul largiril stradelor, sa destine anumita lecalitate pentru vinda
rea legumelor. Acest loe fu tirgul CuculuT si alt loe din ulita Serban-Voda
In dreptul sfintuluT I6n (3).
In 5 Noembre 1809, intiul Divan a ordonat luT Ve! Aga sa-1 raporteze
pentru felurimea tuturor legumelor i zarzavaturilor, ce se vind in tiirg
de precupetT si de bacanT, cal dail la o para cele ce le vind si cate pa-
rale ocaoa ? (4).
De asta data precupeti1 de legume fura silitT sA primésca nart, cacT prea
abusa6 incArcand peste sérna preturile. Acest nart, promulgat la 20 Noem-
bre 1809, se intinse si la alte articole de indestulare publica. (5).
Cu referinta la macelarT, constatam ca in 1809 exista vatasie de mace-
lar. Acesta acusat ca, nu ingrijesce sa fie carne huna ì cu indestulare, se
aparâ qicénd, ca nu-1 asculta macelariT. Intaiul Divan II da." dreptul de a
pedepsi cu bataTe pre macelariT neascultatorT, in Aprile 1809 (6).
tru hrana ostirilor pentru dou6 lunT inainte, fiind-cä si brutarilor

dat porunca, cacT de acum inainte pede sa inghate apele si sa nu fie vre-o
lipsa. -1808, Decembrie 12. (Cod. LIV, fila 196)
Ved1 anexa 140.
Ved1 anexa 141.
Vedl anexa 142.
Cod. LVI, fila 88.
Ved! anexa 143.
Nartul macelarilor din BucurescT ca sA viuda. carnea de vaca cate 8
parale ocaua, cea de 6ie si miel cate 10 parale i cea de rimator cate 14
parale ocaoa. (Cod. LVI, fila 6.)
De la intaiul Divan.
vataful de macelarT a dat jaiba. DivanuluT, ca pricina
pentru care nu se afla carne huna si cu indestulare in politie de vindare
sunt InsisT (;micSulli) brésla macelarilor, cae! nu-T da supunere si ascultare
la povatuirile lui, care sunt urmat6re spre imbelsugare de a se afla tot deauna
www.dacoromanica.ro
622 V. A. IIRECHIÀ
In volumul supl., dam pitacul DivanuluT de la 10 Martie 1811, fixând

pretul camel pe 1810 si din 1811, "Ana la Pasce (1).
Divanul a publicat ca pe 1811/12 va acorda privilegiul, monopolul yin-
cläriT de carne in 13ucurescI acelor macelarI, earl se vor lega a vinde maT
eftin. MacelariT intelesT intre eT declara, cá nu pot vinde carnea maT jos
.cea de vaca 12 parale si cea de Ciie 14 parale, insä cu acest pret
peste tot anul, iar nu numaT pAna la S-il ApostolT. ET maY cer ca Vornicul
Golescu sa, le imprumute 50.000 talerT i ca sa fie sigur cà vor pláti, acest
boer sà le fie «eforos», ca pre ceI neurmatorT dupä contract sa, I certe
sä-I infrineze i sa-1 i ocrotésca de off-ce supèrare. politiel sa,' nu
aibà vole a priveghia asupra lor, ci numaT eforul lor Golescu. Cu asemenea
conditiunT, Divanul face contract cu macelariT supune aprobare! gene-
raluluT *teter, la 25 Martie 1811 (2).
Contractul incheiat cu macelaril alege maT in urmä pre biv Ve! Logofét
Scarlat Gradisténa ca efor al macelarilor, in loc de Golescu (3).
BrutariT din Bucurescl rechisitionaV flind de MuscalT pentru facerea de
pesmeV pentru ostire, orasul patimesce de lipsa'. de One. Ca sa se inläture
acésta lips& dupa cererea brutarilor, se hotäresce ca brésla jimblarilor
a simigiilor sa se impreune cu acea a brutarilor i apoT intre eT sa hota-
rasca, chte furnurl sA sc6ta One i chte jimble. Divanul incuviintéza, acésta
combinatiune in 28 Octombre 1810 (4).
In 28 Martie, 1810, primul Divan a dispus facerea cisniuluT si a nartu-
luT pentru -vinc,larea pâneT ; i pentru sem4e i covrigT BA pune nart (5).
Sunt insä'rcinatT Stolnicul Dinu i Serdarul Nicolae, sa facä cisniii (6).
Asemenea narturi nu impedica pre brutarT sA sc60, pâ.ne de pr6sta calitate
carne cu indestulare, bunä i grasä, ci pentru ca sa nu maT rèmile cuvint

de indreptarea numituluT vataf, cacT cu acest cuvint de pricinuire, oh brésla
nu-I da supunere i ascultare, iata dar ca Divanul printeacésta carte ce i
s'a dat la mânT, iT da voie si sloboqunie, ca pre orT-carele din brésla ma-
celarilor nu-I va da ascultare i supunere la povatuirile lul pentru imbel-
sugarea carne!, sa, aiba al certa i a-1 pedepsi cu bataie, ca pre un nesupus
neascultator. De care se poruncesce i vou6 macelarilor tuturora sA cu-
n6scet1 pre maT sus numitul de vataf al vostru, dAnduI t6ta supunerea
ascultarea la pov'étuirile sale. 1809, Aprilie 20 (Cod. LVI, fila 63 verso)
VedI anexa 144.
Vecll anexele 145, 146 si 147 In volumul supl.
Vedl anexa 148.
Vedl anexele 149 si 150.
Vedl anexa 149, 151, 162 si 153.
VedI cod. LXV, fila 21 verso.
www.dacoromanica.ro
si lips& la mamma. Pe 1811, un brutar propune 0, vincla panea pe 16 pa-

rale ocaoa (1).
Indestularea orasuluT cu luminärT de set'', a fost tot-deauna ca luminarile
O. fie eftine. Divanul punea nart la vinderea seuluT (2), acésta era preocupatiu-
nea administratorilor tëreT. Asemenea interesa pre domn si pretul, cu care se
vindeah luminarile de céra alba, care serviatl nu numaT pentru biserica, ci
si pentru luminatul de lux al caselor domneseT. De aceea acestea se vin-
deati cu nart de 7 si V, talen T ocaoa. Luminarile de setf, inca erah cerute
sa. fie fabricate din sea curat, neamestecat (3).
La 4 Decembrie 1808 intaiul Divan si Comitet constata, mare scumpete
In BucurescY la vin(Jarea obiectelor de indestulare si in genere a orY
ce marfa., pe nand la Campulung t6te sunt ieftine, din causa ca, acolo ne-
gutatoriT nu platesc niel o vama (accise), decT el hotaresce, ca desi se
face paguba vistierieT, (lar in interesul ajutorariT s'éracilor «ca de acum
inainte O. lipsésca cu totul vama de la tóte zacherelele, legume, p6me,
lemne de foc, peace, ata cele ce vin din partea tariT turcescT, cat si acele
pamintescI si din ori-ce alte felurT de ale mancariT pamintesci, ce se aduc
spre vinqare, atat la oborul TirguluT de afara, cat si aicT in politie, preeum
si rusfeturile, ce pana acum se luah de catre uniT din zapciT, réri naravitT
fiind, atat de la pescariT, carT aduc pesce de vinclare, cat si (le la alp, ce
se negutatoresc cu cele-l-alte felurimi de ale mancariT i vatasia de pescan,
tóte acestea A, lipsesca si sa se ridice cu totul. «Fiind insa ca paguba, ce se
pricinuesce vistierieT din ridicarea acesteT vamT este mare si simtitóre si
maT virtos intr'aceste vremT cand curgatórele cheltueli ale visterieT sunt
grele si necontenite, de aceea, ca A nu cerce visteria o acest fel de mare
paguba, am gasit cu cale, cri drept óre-sl care ajutor pentru acest irat al
visterieT, sa se fad. adaos la vama vitelor, ce se \rind atat la oborul tit.-
guluT de gall, cat si la tóte cele-l-alte tirgurT de prin Ora si la ierbaritul
lor, analogon cu pretul lor ce se politivsesce acum. Pentru care si orin-
duesce Divanul pre vames, Andronic, Stoian si Dumitru carT
improuna cu biv Vel Serdar Nicola si biv Vel Medelnicer Teodor Arcuda,
adunându-se la un loc, sa faca o socotéla, ca cata suma de banT pagubesce
visteria din scaderea acesteT vAml si cata suma póte dobindi din adausul
vamiT vitelor si a ierbarituluT ? si chibzuind ca cat adaos se cuvine a se face
la vama si ierbaritul vitelor? s66 si la vama vre-unor alte felurT de marfa,
VecjI anexa 154.

VOI anexa 150.
Veqi anexele 155, 156 qi 157.
www.dacoromanica.ro
624 V. A. 11RECHII.
din cele parnintescT, apoT sa ar'éte DivanuluI prin anafora, cu vataful de

Divan.-1808, Decembrie 4 (1).
Pentru anil 1807-1812 nu aflam narturI generale, adica pentru,36te
obiectele de vinlare. In 1807 totu§T a fost un moment corespondenta, pen-
tru fixarea unuI nart la marfa de cavafie §i pentru pretul miereI (2).
Targovi§teniI se tânguesc, in Septembre 1812, cä li s'a pus taxe la vin-
Orea lucrurilor de mancare, atuncY cand in Bucuresel chiar sunt desfiin-
Primul Divan, in 23 Septembrie 1812, cere sciin cu ce porunea s'a
fa'cut asemenea apalt? dup5, a 0'11 cerere? dar de nu va avea (intreprin-
Otorul) niel un fel de poruncä, pe datá sa-1 oprésca. IspravniciI a nu mal'
avea niel un amestec la vinglarea lucrurilor de mancare (3).
F6metea care in 1810, bantui o parte din téra romanésca §i care se
intinde §i in anul urmator, impune DivanuluI luarea de mésurl exceptio_
nale. Insu§1 Divanul constata, cá locuitoriI se afla patimind §i chinuindu-se
neavénd niel de el' in§i§1 agonisita' hrana, niel negasind a cump'éra, din
pricina unora §i altora, carI din vreme ari cump6rat inde§tulata suma de
zaherele §i le -tin tainuite. Divanul trimete o carie deschig catre toV Is-
pravniciI de judete ca totul revolutionara, anarhia Acésta carte, ce ordona
sa, fie cetita prin tóte satele, volnicesce pro téranï, ea' orI-care din eI va
avea lipsa de bucate pentru hrana vietil' luI §i va sci pre alt-cineva-§I (fie
macar orI cine §i de orl-ce trépta), ca are bucate de prisos peste trebuinta
caseI sale, pana la bucatele cele noue §i peste trebuinciósa séminta, are vole
de la Divan [le-caro sa m6rga, la cel ce va avea de prisos bucate, §i sa
ara, a-i vinde §i luI pentru trebuinci6sa hrana sa, insa ocaoa de malaia,
de meiti Po parale 7, iar de graunte Po parale 6.
Dór atat nu ingklue circulara, ca téranul sä iea singur produsele acestea
§i l'ara de voia stapinuluI, ci este obligat sa arte ispravnicilor refusul, ca
acela s'A faca' zapt Vote bucatele §i Divanul sà insciinteze acésta rapire a
avutuld omuluI fara de plata, ca de la un vrajma§ al omenireI (4).
Nu ne putem explica acésta energica, dar socialista porunca, decat ca
fiind data din ordinea superiorilor muscall, carI simtind cä Vele de ocu-
patiune rusésca, a Ore sunt pe sfir§it, cauta sa-§T faca, mana huna pe Janga
SemnatI ces'. 5 membri al comitetulut

Cu acésta-§I ocasiune acelea§I perseme sunt insarcinate sá facá, chibzuire
§i pentru luminarile de céra ro§ie ce dare sa se puna pe vinclarea lor §i
cu ce mijloc s'ar putea impedica fal§ilicarea lor. (redt cod. LVI, fila 42 v.
Vedi pronvilgarea desfiinffire1 vtimel oborulin la cap. coinerciulia)
Vedi anexele 158, 459, 160, 164.
Ved)" Cod. LXIV, fila 105 verso.
VedT anexa 462.
www.dacoromanica.ro
Véranul roman, bine sciind, ca pe boerime putin pot conta, ea fiind schimbl-
ciósä si gata tot-deauna a trece in partea celut care are puterea ci1e1. Ca o
consecintä a dispositiuneT de tnal sus, Divanuli orden& facerea de pubiic-
tiunhi de la totf locuitorii informatiunem cine -are bucate,?-eätäsumä?
si de be fel? in ce ioe, sat si judet? Tot °dan, Divanul rinduesce Si Comen
cercettitorT printegscuns. El deeraill incá, el cine; va aréta bunä v.ole ce
bucate are, nu va rémänea pägubas, iar cet cart vor täinui bucatele, aceia
ca nisce Cimera netrebnicl la impreunä vietuire, farä iubire de omenire
färä credintä la stäpánire, sä scie hotärit, ea' pentru pedépsä, vor fi cu
totuI lipsiV de acele buyate ale lor,, macar cle ir vea cea mal mare tre-
buintá de ele. Divanul ordonii inca, sä se facá, catagrafie de t6te bucatele (1).
In Septembre 1811, Comino brdoha sä Se .fach narturl si prin judete
la t6te hicrurile de m'aneare si Mutua. Divanul stä pe gandul:1 i numal
in 21. Decembre, rtspundl geperalulul, ca nu se póte pune nart la vinda-
rea rachiulul si a vinuluT i niel 1a ale mancara pe alar, prin judete, ne-
fiind acésta in obiceiul pämintuluT1 Ceea ce interesa pre Divan era sii nu se
punä nart pe dálciumele boerescI mönästiresci (2).
Nu numai nd se "mine nart in judete, ci inca la Focsard, in 1810, boeriT
Ispravnict constituiserà monepo1 al mciicelärlet. Mb.celarit opriçi, reelam'a la Dii-
van si la Engelhard $.n Mait 181.0, Divanul cero inforrnatiunt iimputä
Ispravnicilot, cá, cel putin nu l'al insciintat cáncl -att luat asemenea mèsurá (3).
Velf anexa 163.

Vetp anexa 164.
Intäiul Divan catre Ispravnicit din Siam-Reimnic.

La 20 Maitt 1810; se trimete o copie predlojenie de la generalul Engel-
hard vice-prezidentul Divantilut de la 18 Maiù, pentru maeelarit «ce atT
oprit dumné-v6strä de a vinde carne in «astil Focsanl, dând Voie numat
la unu sii vinglä; Divanul vá poruncesce, eg, insciintatt pe datä din ce v'atT
Indemnat sil facett urmarea acésta l'AA, a aya poruncä de la Divan? i ur,
mand'o, de ce ineat insciintat Divanul pe datä, precum Se cuvenea ?
Acest rgspuns se cere pe datä.» (Cod. LXV, fila 35)
Excelenta Engelhard.
Ráspunsul la nota Divanuluf cu No. 621, ea sil vindä slugerul Nicolae
Bälticénu carnea in Ploesct.-1810, Iunie 14. (Cod. LXIII, fila 7 v.)
Catre Excelenta sa generalul Engelhard. De la Divan.
Cu cinste facem ar'élare Excelentet Tale, c6 in orasul Ploescilor s'a 4-
1 -
V. A. Urechid.Istoria Rominilor. 10
www.dacoromanica.ro
626 V. A. UREcliii
Monopolul rémane in Focsanil MuntenieT. A.césta se probéza si prin ac-
sit un ipochimen carele prit6sce a se insArcina sa vinc).ä ocaoa de carne

cu dou6 parale mal jos de cat se vinde aid si din cat s'a vindut pana
acum ,acolo, care acésta fiind pentru imbelsugarea si folosul de obste, nu
lipsim a ar6ta Excelente Tale, asteptand si cinstit r6spuns de urmare.
1810, Iunie 8. (Cod. LXVI, Xla 7 v.)
(litre gheneralul Engelhard.

Cu dinste ail primit Divanul predlojenia Excelente! Tale scrisa do la 14
ale acestei inn! sub No. 1968 pentru pricina vinOrel de carne in orasul
Ploestilor, cum cA este primita, si de Excelenta Ta, ca sa vin4A carne acolo
cu dou6 parale mal jos ocaoa, sa fie insa volnicT a vinde si altil acolo tot
cu acest pret, pentru care sciut sa fie ExcelenteT Tale, ca numitul BAlAcénu
nu primescé a se insarcina nu vinlarea camel inteacest chip, ea sa, vin(1à
adicA si altiT, ad sfarsitul pentru care se insarcinéza el a vinde carnea
Cu acest pret este chiar acésta, ca BA nu mal fie altul volnic a vinde, care
se numesce ca un apalt, precum este si aid in politia Bucurescilor de sunt
popritY altil, a vinde carne afara din macelaril ceI sciuti DivanuluT si mal
virtos ca Balaceanu se léga a vinde peste tot anul, iar nu numal &and if
va da mana, adica In vremea verel si a tórnneT; ci dar inteacestasT chip
(lei va fi priimita Excelentel Tale va avea Divanul cinstit rgspuns, ca sa
se dea si BalaceanuluT r6spuns des'évirsit.-1810, Iunie 16. (Cod. L 17/, fila 9 v.)
De la inteiiul Divan isi Candle'.

Fiind-cá la orasul FocsanT de la sud Slam Rämnic din jaiba locuitorilor
de acolo ad luat Divanul plirotorie, cum ca totT de obste patimesc de lipsa
camel din pricina cad nu se pazesce orinduiala ce mal nainte se urma
Cu a fi insarcinat un negutator sigur, sa (lib& Beaune de carne si sa in-
grijasca a fi in tóta vremea carne din destul pentru trebuinta orasulul,
dupa cum se pazesce acésta orinduiala si in acea parte la Moldova, si de
trebuintA (End pentru Indestularea obstieI ca sa se dea acésta Mina orin-
dniala numaI asupra unuia ce se va gasi BA se insarcineze a tinea scaunele
de carne peste tot anul si a avea carne in OM vremea cu indestu-
lare, atat de vaca i de 6ie si mieT, precum si de rimator, la vreme; drept
aceea gasindu-se de catre insusT locuitora negutator, carele se insarci-
nézA ca va pazi in OM vremea scaunele cu indestulare de carne, s'ail dat
acésta carte a DivanuluT, prin care i se da a avea asupra-sT macelariile de
carne din numitul ores cu mahalele luT, pazindu-se si urmandull coprin-
derea ponturilor de mal jos arè"tate :
SA aiba datorie a pune Beaune de thiat carne pe la tóte locurile unde
va fi indernana orasenilor.
In t6tA vremea sa fie ea ingrijire a avea carne nelipsit pe la scaune,
atat de vaca, cat si de 6ie, insa carne buná si destula.
Pretul vin4AriT sa se urmeze in t6tA vremea dupá cum se va fi yin-
www.dacoromanica.ro
!STOMA ROMANILOR 627
tul din 4 Maia 1812, raportulul Divanulul ca.tre generalul Ripniski, prin
care apèra monopolul din FocvanT (1)..
Privigherea ca »a:write de vinqare 8ä fie drepte, o Ohm manifestata prin
documentul anexat sub No 166 (2).
k). In 22 Aprilie 1808, se intimpla o mare primejdie in BucurescT: se
naruesce un plafond vi un zicl din hanul cel vestit al luT Serban-Voda
ucide treT 6menT 0), MaT-mare Bava e porunuit sa inspecteze restul ham.
luT de sine, ba i -tóte zidirile de hanurT, ba chiar çi la case din têmg, vechi
vi noue «86, feet. asemenea perierghie», ca apoT Para de a face cel mal putia
hatir stapinuluT binaleT sa vi arete cu raport DivanuluT cele descoperite (4),
Imprejurarea acésta a trebuit sa enerqhisiscd, cum se licea, nizamurile
antericire Telative la constructiunT. De aceea i vedem, 06, se opresce dura
rea de case in paiante, ba pe unele strade este oprit de a se construi case
numaT cu un cat (5).
Dam in anexe çi alte acte relative la constructiunT, Mai ales este de ob.
servat ca se oprea construirea de pravaliT cu strevine prea evite in strade.
(jénd vi la scatmele de carne ce sunt de .(lea parte ka Moldova in orav,

iar nu maT mult.
Ca sa se p6tá pa,zi acésta buna orinduiala de catre numitul negutator,
poruncesce Divanul ca nimenT din alti verl cu ce chip sa nu se indrAs-
nOsch a face vin4are de oca do carne macar dec6.t numaT negutatorul
tat sa aiba a taia carnea trebuinci6sh.
NicT cojocaril ce obicinuiati a tala pe la Pavte miel, cu cuvint pentru
ca BA le iea peile sa nu aiba vole, de vreme ce uniT ca mijlocul acela faceaa
cea mal multa vinlare de carne de miel, din care se da zaticnire la ceT
insarcinatT cu taierea carniT spre indestularea oravuluT,
Pentru hrana vitelor ce trebue neapèrat sa aiba orinduitul negutator
pe iarna a Oda la Beaune, trebuinta face a i se inlesni finul cel trebuin-
cios, de aceea sa fie d-lor Ispravnicil Indatoratl a-i da fin la locurile unde
va Pt ca indemana cu dijma stapAnului movieT.
MuncitoriT ce vor avea la taiatul vitelor i trebuinta scaunelor GA nu,
se supere de podveql, ca sa nu pricinuiasca zaticnire la datoria orindui-
tuluT negutator.
Si pentru ca sa se pazésca acésta trebuinciós6 orinduiala, ce se intoc-
mesce spre indestularea oravului, d-v6stra Ispravnicilor judetuluT sa luatT
sigurantie de la numitul negutator, pentru pazi nestramutata datoria
sa, dupa coprinderea ponturilor de mal sus.-1812, Fevruarie 29.
Polo. Loghinov, Isaac Ralet, Barbu Vacarescu, Vel Vist. (Cod. LX V, fila 156.)
Vedr anexa 165.
Ved1 anexa 166.
Vedf cronica gr6e5. de la Linea isioriel metropoliel laqI.
Ved1 anexa 167.
Vedi anexa 168.
www.dacoromanica.ro
628 NU A. Muni
La acordarea 1e vol.& de node eonstructiunT; se pazea nizamul lut Alex.

Ipsilant, relativ la largimea stradd (1y.
1) Ca deosebire devenise antipatica, Oaraba» acea esitura din pea' Valle,
care cand era deschisa inainta mult pe stradA, de jena, circulatiunea,
si care era si singura ferésträ a prAvilliet. Inca, eú irra amintesc aspectul
oraselor cu prch Nit pe strade, av8nd tara6o in fata lor, carI cna! tot-deatina
McAlear] asupra, largimeI stradel. Rèsboiul in contra unor asemenea tArAbt
Cu stresinI pe deasupray incepa cam dupA cutremurul de la 1802, si in.
eendiul din anit urmAtort. 14 Februarie 1809, rgsboiul se intinde i in
unele orase de judet, asa bunA-6rA, la Arges, unde din, causa strimtortiret
loculuY, incalcArile asupra stradel sunt i mal marl motivézA reclama-
tiunea Ispravnicilor catre Divan, care da deslegare ordonand largirea strat
delor pitnä. la tret stinjent domnescI (2),
La 19 Octombre 1810, Divanul aratA luI Engelhard, cA Vel Aga cere
deslegare asupra refuzulul prAvAllasilor de a-y! taia «scosurile i tArAbile»
do la prAvAlit, au care se strimtéza, ulitele si sunt primejdi6se la intimplare
de roc. S'a fost dat porunel intru acésta urmeze a si le face tott dupri
forma ce s'a intocmilt tn urma arderel tergululi Acésta, poruncä s'a si pus
In lucrare. Dar fiind-ca multï din marchitanit ce tin prAvAlil in launtrn1
tergulut «nu voesc a fi inteleg'étorT spre a strica acele ,scosurl, dintr'a cAror
impotrivire, 76dénd si eel' Mat m1lt negutatorY ce li se striearA tarAbile
acum aù inceput a le face larAsY la loci Aga cere sá. fie volnic a obliga
pre totl marchitanil sa. fie tott ascultAtorl de poruncal 1810 Septembre 19 (3).
911), Fixarea de piete publice, face un pas inainte, La § stradelor
telor am adus deja scirI despre asemenea alegeri de piete; cum si despre
motivarea acestor constitutiuni de piete. Mal darn aci, diverse acte reteJ
ritòre la acéstA afacere (4).
Actul sub No. 2 este si un nizam de preIc i modul cum pot intra in
BucurescY, pe stradele .principale, care Orrtnescli orl boerescI, incarcate (11*
prOviziunl si la co timp pot esi din oras g6le.
CAP. XXX.
Diverse cestima. Club. Cutia milelor. Ates/ate de boierE
bori fructifer'i. Afacerea Zimnicea.
Inainte de a vorbi de nouele domniT date Vérilor române, dupa pacea de
Vecll anexa 169-178.

Ve41 anexa 179.
Cod. LXVI, fila 43 r.
Ved1 anexele 180 qi 181.
www.dacoromanica.ro
'ESTOMA ROMiNILOR 629
la BucurescY, se cade s dArri loc unor documente inedite din diverso or-
dine de afacerl,
InsemnAm maT întâiü, ch in 20 Martie 1811 clubul bteresc din Bucu-
resol era dat in intreprindere «la cokivéki (1).
In timpul vereI acest club se linea la Herhstrail (2).
0 afacere curiósh urma in 1811 SeptembreOctombre. Ruvit consi-

derand Zimnicea, Giurgiul vi Turnul-MAgurele ca oravo cucerite, ar scos
In vinlare tóte pravAliile turcescT, hanurT marT, morT, din acele orase, pe tanga
arendarea monopolul ul vinlariT de carne, de spirt6se, a bhltilor de pesce.
vanul duph ordine fAcu publicatiunile acestor vinc,Ittrl i arendhrT, dar cu raport
critre *teter arath, cä Zimnicea (lisa vi Novoè Sivtov, de la colonisarea el
Cu Eulgarl) nu este proprietate turc6sch, ci veche proprietate românésca
vi anume acum a tul Const. \roda Ipsilante i ca acésta sunt i alte moviT
i bAltT ce sunt ale spitaluluT Sf. Pantelimon i altele ale spitaluluT
mAnAstireT Coltea. Divanul cere sh nu se vinlh orT arendeze i aceste di-
verso proprieth4T, carT de demult sunt i aù fost românescI (3).
(1) Vedl. Cod. LX1II fila 40 verso, nota lui Steter cgtre Divanul munten.
(2) Encienta peter.

Epistatul clubuluT a cerut voie ca clubul do aici din Bucurescf
faeh afarl de lierestrAil ; ca sh se folosésch din vreme, steter poruncesce
ca sh' se fach tuturor boerilor sciuth i publicatá. 1811, Iunie 8. (Cod.
LXIII, fila 53 verso)
(3) Iach actul
MoviT mhnhstiresd i particulare luate de la Turcl.
Cdtre Excelenta Su d. general-maior i cavaler vice-prezidenl

al Divanului.
De la inidiul Divan i Gomita al principatula, Valahiel. Cu cinste a
primit Divanul predlojenia ExcelenOT Tale de la 12 ale acesteT lunt; cu
No. 5.219, pentru ceT ce vor voi sA lea in vinlare la Giurgiu i Zimnicea
ce se lice Novoe q:ftov §i Turnul pi-avala turcese, i hanurT, morT, vinlare
de carne, bh10 de pesco vi b6uturI de rachiil. Divanul dup. poruncä ur-
mand, indath a vi fAcut publicatil in t6th Ora i aicT in politie, nu lipsim
insit Cu cinste a face ar6tare, cA intr'acestea ce se vid, se vede a fi §i
Zimnicea, caro movia Zimnicea este a Domnulul Constantin Vodh. Ipsilant,
stap&nith de MAria ea tot deauna i ciliar in vremea stApanireT Turcilor,
lar nu este din hazurile Turcilor, nicT raia turcéscä precum este Turnul,
Giurgiul qi BrAila, cì m(*e tinut4 de stApismul eT precum licem vi in vre.
www.dacoromanica.ro
630 V. A. IIRECHIÀ
In curind acésta mosie, Zimnicea, a luT Constantin Voda. Ipsilant, ba si

altele, vor fi sechestrate de catre caimacamia luT Caragea spre indestularea
unor creditorY ai fostuluT Domnitor si aT t6re1, care si ea formula, unele
pretentiunT asupra avereT detronatuluT Domnitor (1).
mea stapanireY Turcilor pana la deschiderea r6sboiuluT cum si dupa veni-

rea prea puternicelor ostirT si le-a stapanit si ca acésta sunt si alte mosiT,
i baltlf, &tic& tóte baltile ZimniceT, ce sunt ale spitaluluT stintuluT Pante-
limon, i mosia Odivoia cu balite O pana in Dunare, ce este tot a acestul
spital, precum si mosia LichirescT, ce este a spitaluluT manastiriT ColtiT,
care aceste mana,stirT s'at si aròtat mi jalbY la Divan si ca acestia pot sa
jasa g;i altY stlipanT, carT, precum 4icem, mosiile- lor nu ail fost in hasurile
turcescT, ci stapanite de-a pururea de catre dinsil dupa cartita si hris6vele
ce are fles-care; de aceea Divanul nu lipsesce pentru acestea a face art5-
tare ExcelenteT tale, de este a se da in vinlare si acest tel de mosiT, adica
Zimnicea si cele-l-alte ce sunt drepte manastiresd si boerescT si stapanite din
vechime si pana acum? si ce rèspuns sa dea Divanul acelorl stapanY cart
si-ati avut stapanirea intriaceste mosil, si care nu s'a stapanit de hasurild tul%
cestT niel odata?-1811, Octombre 9. (Cod. LXV1, fila 120 y.)
Catre generalul $eter.
La intrebarea ce se face DivanuluT de catre Excelenta Ta, prin predio-
jenia cu No. 8.184 de la 14 ale acesteT lunT, pentru mosia Zimnicea cu ce
o numesce cnézul Ipsilant ca este a MarieT Sale? de a cumpèrat'o de la
cine-va sal o are de cand a tost Domn? avem cinste a ar'éla ExcelenteT
Tale, ca acésta mosie cu numirea Zimnicea, a cump6rat'o rèposatul Alexan-
dru Voda Ipsilant, parintele MarieT sale cnézuluT Ipsilant, inca, de la intaia
domnie a Ma.rieT Sale, de la dumné-luT biv Vel banul Manolache Cretulescu
i de la alta, iar pe urma cnézul Ipsilant, in domnia MarieT Sale maT cum-
pérand si de la altiT prin bung tocrnéla alte mosil de acolo dimprejur le-ati
lipit t6te cump6raturile tacèndu-le un trup cu mosia Zimnicea, precum se
alla acum in stare si este t6ta Una si drépta a MarieT Sale cnézulut Ip-
silant si tot venitul ce se agonisesce (lupa dinsa, Mariel Sale se cuvine a-I
lua, dupa, obiceiul pamintuluT, lar Divanul nu a dat voTe nimènuT a vinde
acolo vin séti rachin (afara din stapiniT mosieT), nicT pamint a vinde cine-va
din mosia Zimnicea.-1811 Octombre 19. (Cod LXV1, fila 146 'o)
(1) De la eliiindetintia (eril romelnesci catre consulta rusese.

Cu prietenésca dragoste se face arkare dumi-tale, ca deosebit de o suma,
de banT ce are a lua Ora de la cndzul Constantin Voda Ipsilant si alta
datoriT ce mal eer uniT din locuitoriT de aja, asta4T am primit aceste dou6
jalbl date catre Mafia Sa prea inaltatul nostru Domn§ -ale carora copiT iatti
se trimet dumi-tale una, irisa a dumné-lul Logofaulut Alexandru Manu,
ginerele r6posatuluT lexandru \Toda Ipsilant, prin Qare core datorie de banT
www.dacoromanica.ro
a). Çu tóte difioultatile situatiuneT financiare din Muntenia, cutia milelor

este adesea obligata a tot acorda pensiunT si rèsplatirT. Asemenea se tot
acordati scutelnicT, liulT, la favoritiT zilei, lar vestitiT Varlaam si Dinu Fili-
pescu isT aroga pe rind f3 6. 1 a § e intregT dintre tiganil domnese.
Intre pensionaril putiel milelor, aflana pre cunoscutul frances Gaudin si
pe Belleval si o multime de jupanese v6duve. De sigur, cele mai frumjse
erail sigure de a dobandi maT lesne pensiunea de la Cutie, din ordinea
Muscalilor. Q singura. data refuza generalul musca! 6 pensiune uneT v4,
duve boerescT, clucerésa Ruxandra Greceanca, nefiind cunosoute luT *teter
slujbele aduse ViriT de sotul el réposat (1).
De la Visterie se dadura une-orT s'i proviziunT de mancare, tain de pane
si carne (2).
' Putine pensiuni aflam acordate ca 'recompense de serviciT. Este una din
Aprilie 1811, de acésta natura in favórea UnuT vataf de plash, care a ur-
marit vitejesce pe vestitul hot Patin, cel caruia mal apoi Domnitorul, il va
acorda deplina iertare (3).
insa talerT '226.821 prin zapis cu dobanda i talerT 450.000 Ma de zapis si

alta a luminatieT sale domniteT Ralu Ipsilant, sotia dumné-luT LogorétuluT
prin care core mosia Zimnicea a o lua in stapanire, cu cuvint ca i s'a dat
danie de Maria sa parintele luminatieT sale, dupa cum veT lua dumné-ta
plirotorie pe larg pentru pretentiile amOndorora din copiile jalbilor, prin
care tiind-cA cer a se secfestrarisi mo§iile MarieT sale Domnului Ipsilant de
ajo! din Ora pana se va implini dreptul fies-caruia precum mal sus se arata,
de aceea nu lipsim, dupa datorie, a 9 face dumi-tale cunoscutä cererea, ca
pana se vor teorisi si se vor hotari aceste pricinT prin buna venire a MA-
rieT sale prea inaltatuluT nostru Domn, sa. nu se instraineze vre-una din
mosiile de aid( ale Maria' sale Constantin Voda Ipsilant, cu nici un fel de
chip, §i pe de alta parte poftim pre dumné-ta, ca indatä, sa insciintezT pro
Maria sa, sal! orinduiasca aci WI de zabava vechil desavir§it spre a sta
In judecata, ca sa se precurme si sä. se hotarasca atat pretentiile tè'riT si
ale altora, de aid, cat si ale mal sus ar6tatelor dou'é jalbT.-1812, Octombre 5.
Iosef Arges, Constantin Filipescu, Gheorghe Arghiropol, Radu Golescu,
Grigore Ghica, Barbu Vacarescu, Istrate Cretulescu, Constantin Balacénu.
(Cod LXVI fila 244)
DAin In anexe la acest capitol, diverse acte relative la mesa' pensionan l 0 in ge
nere cu referintb. la cutia milelor.
La 9 Noembre 1809, Divanul ordona luT Vel. Vistier sa, se dea capi-
tanulul Nicolae Horvatu, sg se dea tain pe sli cate 5 OM si 2 oca de carne
si tot pe atata lui Avgi-bap. (Cod. LX, fila 35 verso.)
(3) Catre Excelenfa sa generalul $teter.
Divanul CraioveT a trimes aici la Divan 2 insciintArT ale Ispravnicilor
www.dacoromanica.ro
632 V. A. URECHIÀ
Pensiunile diverse acordate de la cutie o aduce la lipsa. Atuner primul

Divan se silesce a crea noue veniturT si se orinduesc trer noT perceptorl
al noilor veniturr, prin judete (1).
Unja din boierr (col putinT) se mulmiag in lips5, de left de la cutie,
Cu atestate de servicir i cu conaatarea oficia15, a inaiulur Divan, a sunt
((de bun nem, adiect nobilin. (2).
u, 1
de Gorj, cum ca la 19 ale trecutulul Martie, o MA de hotl eglcând pre Un

Ursache Vistier, ser4tor in plaiul Covacilor, iar Costi ce este vataful ace-
stuT plaiü, sarind ca potera luT, dupa mult resboig ce a facet cu hog OPT
dinteacer What.' anume Pgun i Vasile, s'ag omorit, cad acestia aü fost
cApeteniile lor, i zic cä acest 135.un este acela carele in anul trecut a al-
cat i haznaua de banT ce se aducea la Visterie, in care resboig s'ag ra-
nit i dor, treT din poterasT, iar hotir ce ag mar remas, unil rgnitT Hind,
zic cA s'a luat numitul vataf dui-A dinsiT vi-1 gonesce; pentru care aeestea
si nu lipsim a face sciut4 si Excelenter tale, si se cuvine ca acpluT Costi
vAtaf, ca unuia ce se area cu atAta vrednicie i credinta, säi se facA o
cuviinci6sä filodorima intru r6splAtire, ca sa se silésca si de acum inainte
a se areta cu asernenea vitejiT si a se fndemna i altiT.-1811, Aprilie 10.
(Cod LXVI, fila 86.)
(1) De la intcliul Divan ?i Comitet.
Cinstite dumne-ta Vel Vorniee al obstirilor, am vlut aretarea ce ne
facT printr'acestA anafora, la care si rèspundem dumitale, cà at pen tru
strinsul acestor banT de prin judete, remane a ingriji cinstita visterie prin
IspravniciT judetelor, iar pentru cer de aicr, de vreme ce aretT cA epitropia
nu are 6menT destur, da voie dumitale, Divanul, ca pe Tanga aceT címenr
al epitropier mal orinduescr altT trer cu Mfg de la .cutie cate talen r treT-
4ecr pe lunA pina vor isprAvi stringerea acestor bad de aicr din politie,
care acéstA léta sA o implinitr apor din banir acestia co se vor stringe, ca
sa nu se pAgubésc5. cutia.-1811, Februarie 26. (Cod. 1X Vil pag. 484).
Gavriil Mitropolit i Exarch, Ignatie Mitropolit, Isaac Ralet, Manolache
Manu, Vel Vistier.
(2) Jaca un asemenea atestat:
Atestatul paharnieula te fan Belu.
De la fntâiul Divan i Cemitet.Qinstit flumné-lur biv Vel Paharnic
tefan Belu patriot al Principatulur yalahieT tü cerut de la Divan ea sg
i-se dea un atestat pentru orinduiala la care se af1ä familia sa, de care
arata Divanul mai întâiù buna vietuire a acester familil Belu, 6 numitulur
paharnic si de bun ném, &lie& nobila si la orT-ce dregatorie s'ag orinduit
a slujit patria cu credinth, de aceea S'a si cinstit duph vreml de Domnir
Principatulur Valachier pan& la cinul pà'hArnicier, dui-A care rang este si
acésta familie scrisa la al doilea clasis in condica nobilitatir ce are Prin-
www.dacoromanica.ro
5. Erad si de aceT carl ne-avdnd drept la lefT de la butie, visad oioa

namiada mare despre comorT. Credinta popularti ca abole unde a fost in-
gropata o °m'Ara se arata un foc, o vedem conflrmta in urmatorul do-
cument inedit.
Vdtre generalul Engelhard.
Insciintam ExcelenteT Tale, cä. Vel Spatarul a facut in scris arätare Di-
vanuluT, cum ea un Dinu sin . . ., . din satul Gostilile, ad venit do a arätat
la spatarie, cä el fiind strain de parintl de mip se afla acolo in sat ca un
vacar de pazea vacile unor 6menT din sat, si la o preobrazanie din anul
trecut i s'a intimplat, pazind vacile dioa, séra le-a fost dat drumul si el
mal odihnindu se putintel dupa nisce tufe, acolea pe unde pascea vacile, s'ad
sculat de ad mers in sat la un Ion pescar de acola si culeandu-se sub un
porumbar, acesta s'a pomenit peste o jumatate de ceas unde ese o vilvóre
galbena, ca róta carulul si se Malta ca de un om in sus si el de loe pri-
cepénd ca, o sa fie comórä, a sedut acolea ranga valtóre si s'a uitat pana
s'a potolit si asa in urma bulcAndu-se iar acolea, a doua di ar fi vrut ea
sh dea de scire acelul Ión, stapá'nul porumbulut, si n'ar fi vrut si in urmä
de atund vgdénd ca o sa-1 pue satul la bir ar fi fugit si ar fi venit ida
la BucurescI de ar fi slujit pe la uniT altiT si acum mergénd iarasT acolo
la sat ar fi cautat la acel porumb si vèdand ca, n'a amblat nimenT a
venit de a dat de scire la spatarie, pre care fiind-ca '1 vèlum a fi cam
cipatul ValahieT. Drept aceea i s'a dat acest atestat al Divanulul. 1811,
Ianuarie. (Cod. LXVI, fila 73.)
pecetea
Mitropoliei
In ara ro§ie
Al Ungro-VlahieT Ignatie, Josif Arges, Manolache Cretulescu, Grigorie

Chica, Barbii Vaearescu, Vel Spatar, biv Vel Medelnicer.
pecetea I
DivanuluT i
www.dacoromanica.ro
634 V4 A. URECH1L
n'am putut pune temeia la arkArile ; ei dup& datorie ar5tam

ExcelenteT Ta1e.r,-1810, Octombrie 10 (1)..
7). S& inregistram un ultim act propriù a no aréta localitAtT din Mun-
tenia, unde se produceatf fructe alese, atat do alese, c& din Rusia se cereal
cu insistent& pomI tinerT din acele localitatT, spre transplantare.
Mea actul:
hita iul Divan catre Ispravnia de Prahova.

Fiind trebuinta a se trimete de aicT din parnintul t6riT peskes la un obruz
maro (care?) felurimile de porra ce se insérnnA mal jos, si Iiind-ca de aicT
inainte este vreme de a se sc6te porta din pamint i suntem pliroforitT cit
niel inteacest judet, cum la Filipesci, i la BAlliatl si la alte locurl la (161,
se af1á aceste felurimI de pomI, Divanul poruncesce dumné-v6stra, c&
dat& dup& primirea acesteT poruncT, nutgiaT dect4 sa trimetetT pe la locurile
unde se afla acest fel de pomT, i scotènd de tót& felurimea chte 20 de
pomisorT cu rAdacinele lor i cu pamintul lor la radacina, sa se lege p5,-
Mintul cu rAdaoina imprejur cu teY, ea sá nu se usuce i puindu-T in care
sA-T trimeteff aicT la dumn6-10 cinstit -consul l RusieT Sior Kirikov, fiind.c&
dumné-luI are a ingriji sà-T trimita la obrazul unde se cero, puind
ca pfin& la 25 ale lunel acesteia sa Se proftacsésca pernil-1810, Octom-
bre 5 (2).
MerT domneseI i paradisT, PerT folurimT, CiresT de BaltatT, PrunT cu ght.
CAP. XXXI.
Intrevederea de la Erfurt. Politica externa relativa la Principate.

S6rta Principatelor romilne fluctua intre aniT 1806-1812 dup& mersul
vasuluT politiceT Napoleoniane. Necesitatea luT Napoleon de a se apropia
de Rusia, de a si-o alia contra Angliel, orT contra AustrieT, va decide de
anexarea orT de neanexarea titrilor nóstre la Rusia.
Am v6,1ut tractatul public si conventiunea secreta de la Tilsit. In puterea
aceleT conventiunT secrete, Rusia putu un moment s'a' se créd& delinitivA
stAptina pe Moldova si Muntenia. Pretul ce Napoleon I, punea la acésta ce-
siune era: mediatiunea imperatorulta rusesc pe l&ng& Anglia in privinta
conflictelor eT cu Franta, dar mediafiune, care de nu va fi ascultata, va
trebui s& fie urmat& de rumperea de relaVunT futre Rusia si Marea Bri-
Cod. LXVI, fila 39.

Cod. LXV, fila
www.dacoromanica.ro
tanie, ha chilar de inceperea r6sboiuld, in care Rusia va fi alAturea cu

Franta (1).
Ca pret hl acestel aliante, Napoleon se obliga si el a fi mediatorul plice
dititre Rusia si Turcia, incepénd cu un armistititi, care sh permit& A se
trata despre pace in o localitate 6re-care, sub presedentia Franta Napoleon
se lega, cA décli pfinh in 3 lunY de la deschiderea negociatitufilor nu se va
fi ajuns la resultat BatistAcAtor, apoY Franta va face taus& comung cm Rusia
contra Turcief si se vor lila TurcieT tóte provinciile europene, alarA de
Rumelia si Constantinopole (2).
Imp6ratul Alf3xandru se tint' de angajamentul luat la Tilsit (8 lulie 1807);
el NY oferi mediatiunea intre Anglia si Francia. La 29 August, 1807, Ma-
jestatea sa BritanicA Aspunde, ca doresce 0, cunóscA prealabil articofele
secrete ale tractatuluT de la Tilsit (3).
Imp6ratul Tusesc se legas& cAtre Napoleon sl tin& secret& invoirea Spe-
cial& dintre eY, si, decY, mediatiunea sub asemenea oonditiune devenia im,
posibilg.
Anglia intelese cA era vorba de o impgrtire a Turciel si prin acésta de
o slAbire de adus a. tot puternicid maritime a el. De aceea cabinetul de
la St. Jame declarA, in Septembre 1807, cg. Anglia na tva congimti niel o-
datA fa un «aranjament» in care Pórta va fi BacrificatA.
TotusI Anglia, nu voia sa se strice ou Rusia. Wilson, ministrul Englez
ajunge la concesiunea de a declara, cA Anglia nu se va opune ca RusiAL
CUM dmblci sgontotelesA pAstreze pentru Binell Principatele, cacl acésta Wak
putea fi consideratA tocmaT ca o desmembrare a TurcieT, dar la ae6sta pune
conditiune, ca s& se fad, parte si Austriei Si CA «tout se fit d'accord avec die.»
ApoY tome asa ceva nu convenea Imp6ratulut Alexandru. Napoleon pro-
misese decY, la Tilsit, mal mult RusieT decAt promitea Anglia. Prin urmare
Alexandru al RusieY nu avea interes sg Be desfacg de legAturile de la
Tilsit, in vedere cu stringerea de noue legAturi cu Anglia. Urm6zA decl de-
clararea Franciel de r6sboiti Anglicl la 9 Noembre 1807.
Acum Alexandtu, simte a e momentul psicologic: el eere ca pret rum-
pereT RusieT eu Anglia, ca Savary s5, transinitA luT Napoleon formala ce-
rere a Rusiel, A color float Prineipate, incorporarea lor la Rusia, oil eg
,
(1) Corerea lul Napoleon, sprijinitfi de Rusia, era ea Anglia al, recunósci que les pa-
vilions del tinges les puissances doivent jouir d'une dgale et parfaite inddpendance sur les
num.) (Declerq, 1, 214.)
(1) Declerq II, 214.
(3) Raporturile lul Savary de Ja 9 Sept. 1807. Depesile baronuluI Iambi Kloest mini-
strul Prusiel la Londra, 3 si 25 August 1807. Hatsel 342. Memoriile oomiteluY de Stedingt
II, 334-335 si 338.
www.dacoromanica.ro
636 V, A.= IIRECHIÀ
Napoleon ar mal avea in cuget o impArtire a imperiuluT turcesQ, orT

ar fi renuntat la acéstA impArtire (1).
In urma tractatuluT de la Tilsitprecum vèlurAmsosise in Mtintenia
adjutantul-comandant frances Guilleminot cu misiunea de a negocia armi-
stitiul intre RusT si Tura Acel armistiÇiù, semnat la 24 August la Slobo-
dia (Ialomita,), de generalul rus, stipulA evacuarea Principatelor de Rusia.
Am vtidut cum Impératul Alexandru nu primi sA notifice acel armistitM
desgratiA pro generaliT subsemnatarT, imediat ostirea ruséscA, in loc de
a-sT continua miscarea de retragere din Muntenial de evacuare, isT relul
positiunile de résboiii. TotusT se ordonA de a nu se re1ncepe ostilitAtile inainte
de expirarea armistitiuluT.
LuT Napoleon displAcea de sigur procedeul luT Alexandru I, totasT nu
brusa lucrurile, cAcT tinea sA aibl pre MuscalT in contra Anglia Prin
scriseirea sa (No., 13.253) Napoleon declarh: «Je sens la nécessité de termi-
ner quelque chose, et je suis prét à m'entendre à-dessus avec la Russie »
L''apoT nu convenea lul Napoleon sA priméscl sporirea teritorialA a Rtt-
sie1 cu a,nexarea Prinoipatelor, Para de o compensatiune datA FrancieT. La
Tilsit, Francia, in o eventualA impArtire a «plAcintel turcescT» primea in
apusul peninsule1 Balcanice o positiune destul de tare ca sA contrabalan-
teze pe a RusieT stApAnA pe cursul inferior al DunAreT. De la Tilsit inc6ce
Napoleon se maT gfindise . modificase vederile si nu i se pAreail
drepte bucarile fie-cAruia. Rusia 10 intindea imperiul fArá solutiune de con-
tinuitate prin Orile romAne, pe çAnd Francia nu putea BA aihA la apusul
peninsuleT Balcan ice, decAt colonil greti de apèrat.
Napoleon voi atuncT, ca Imperatorele Alexandru sA recun6scA FrancieT
posesiunea SilesieT, in compensatiune pentru incorporarea Principatelor la
Rusia. Cu perderea .SilesieT, Prusia isT perdea t6tA insemnAtatea eT, redo-
venia vechiul electorat de Brandeburg si acé,sta voia Napoleon, si acésta
nu convenea luT Alexandru I.
AcéstA combinatiune Napoleon se decide a o comunica luT Alexandru
prin noul rninistru frances trAmis la Petersburg, d. de Caulaincourt.
Cu acest scop Napoleon declarA, c5. va continua a ocupa militAresce Si,-
lizia pe cat timp i Muscalii vor rémAne in Moldo-Valahia «A moins quo
la cession de la Silésie ne vienne nous conférer une autre garantie» (2).
In instruetiunile luT Caulaincourt este insA prevédut si 'emit cAnd Im-
pèratul Alexandru ne mal inénd mult la Prusia ar propune o definitivA
impArtire a TurcieT, numal cu Napoleon. Ideea uneT asemenea impArtire
Alfred Vandal, Napoleon et Alexandlre vol. 1, pag. 170.

Albert Vandal. Napoleon et Alexandre I, Tome ', pag. 184.
www.dacoromanica.ro
'STOMA ROMINILOR 637
nu o respinge numaT decat Napoleon, dar nu o Triat admite decfi,t «es titre
subsidiaire»,ien dernière analyse et comme supreme, expédient (1).
Iach in ce mod era formulatä instructiunea relativa la impartirea TurcieIr
uAinsi le véritable désir -de l'Empereur, dans le moment est que rempire
ottoman reste dans son intégrité aetuelle (par ce mot, Napoléon excluait
les Principautés, déjà séparées en fait de la domination ottomane), vivant
en paix avec la Russie et la France, ayant pouri limites le Thalveg du
Danube, plus les places que la Turquie a sur ce fleuve., telles qu'Ismel,
si toutefois la Russia consent que la France acquière sur la Prasse une
augmentation pareille. Cependant fi est possible que ridée du partage de r Ent-,
pire ottoman soil décidée Petersburg. Dens ce cas, rintention de l'Empereur ,est
de ne point trop choguev vette puissance sur vet objet, pr4férant faire ce partage
Aule avec elle, de nnanière à donner à la _France le plus d'influence possible dane
le partage, ',lid& que de porter les Busses a y faire intervenir rAutrichel 11 na
faut done point sel refuser è e partage, mais déclaren qu'il faut s'entendre, ver-
balement sur cet objet.»
Napoleon, maT (liceati instructiunile, vede treY inodurI de solutiune
pentru litigiuL oriental:
0 pace asigurand restituirea in posesiunea Turciet a -tuturor provin-
ciilor el, ad. si prineipatele, déca Tarul ar fi consimtit la amanarea
nuluT de la Tilsit,
Rusia sA. pastreze Principatele déca Fran ta conserva Silezia. Acéstä
propunere era cea mal placuta luT _Napoleon.
3, Impartired imperiule otoman, sub conditiunea ca ambiT imperatorT
sa se inteléga intre eT, ca impärtirea sà profite statelor lor (2).
Mal preferabil din t6te era 1111 Napoleon, ca Turcia sa-sT pastreze Prin-
eipatele.
In definitiv, Napoleon povatuia pre representatitul ski sA. menajeze ß&t
mal mult cabinetul de la St. Petersburg, ca BA rui se detaseze Rusia de
Fran ta.
Intreg. restul anulul 1807 trecu in vorhin i pertractarT pe baza instruc-
-tiunilor de mal sus.
TotusT in Decembre 1807, Napolon aflase de la Savary, cA. Alexandru
II refusa. Silezia, (lar revendica PrinciPatele. Déca Caulincourt nu isbu-
tesce maT mult, apoT Napoleon nu vedea alt mijloc dead impartirea Tur-
ciel cu Rusia.
Napoleon era acum la Venetia. Si .aicT continua a se gindi la o so1u-
Vandal, pag. 186.
Vandal. Napoleon et Alexandre I, pag. 187).
www.dacoromanica.ro
A38 v. A. IIRECLIIA
tiune a cestiuneT orientale. In acéstA prevedere Napoleon chutase a lega

relatiunT depArtate, in Asia. Ca §i mariT nootri Domnl, el cugetase, cA Persia
are un rol in deslegarea cestiuneT OrientuluT. Un ambasador persian veni
in Europa sA 1ac. mi Napoleon un tratat. Acel ambasador retrecu indArtit
prin Muntenia (1).
Ambasadorul persan fusese primit de Napoleon,,- inca in iarna anuluT
1807,in tabAra de la Finkelstein, tocmal in viltórea rèsboiuluT cu Muscalil.
Ceea ce urtnArea Napoleon cal legAtura sa cm Persia era tot ingenuobia-
rea AnglieT: el voia sl-I atace in provinohle lor de sud oi decT hsia
Persia Il oferea utt minunat loo de indeplinire a scopului urmarit.
DupA impAcarea cu Alexandru al RusieT, Napoleon sperA cA impreunA
cu acesta tot sA AirmáréscA planul de a ataca in India posesiunile engleze,
La Tilsit pare a i fAcuse vorbA Napoleon despre acésta cu Alexandru
De sigur planul lul Napoleon nu putea suride RusieT, deck décA Impgratul
frénces iT va fi lAsat mAna liberl in Turcia EuropeanA. De aci se niiscu
In capul luT Napoleon cugetarea : «greffer l'expédition aux Indos wur le partage
de 'Empire ottoman»n (2).
Talleyrand nu aprobl acest din urmA plan politic al Imperatorelui gt1 (3).
In lanuarie 1808, Napoleon, care vede cA nu va putea dobandi Silezia,
lucrézä numal ca negocia%iunile cu Rusia sA se trAgAneze, ea aoa i ar-
matele franceze sA nu aibl obligatiunea a evacua Prusia oi de a lua fAtio
partea TurcieT. In acest sens se ordonA luT Caulaincourt, sA trAgAneze,
sA dotige timp. Tarul se declarA energic contra planurilor luT Napoleon
relative la Silezia. AtuncT Napoleon cugetà sh °puna pre Austria la pla-
nurile de cucerire in imperiul turcesc al Rusia A da AustrieT avint- In
spre Orient, estecugetA Napoleona o pune infine in coliziune cu Rusia.
AtuncT Austria nevoitA va fi d. recurgA la alianta FraMeT. In acest sens
negociazA en Meternich, la linea luT Ianuarie 1808.
Fap. ca Imp6ratul Alexandru, acum Napoleon pune pre lambasadorut
sA declare, cA nu are in glnd sA desmembreze Prusia, dar cA décA cere
Silezia, o cere ea compensaOune pentru Moldova oi Valahia, °ad vor r6mtme
Ruoilor. NumaT ca sA tac& plácerea ImperatoreluT Alexandru, va primi Na-
poleon asemenea combinare, de alt fel Imperatorele frances ar preferi sa
1809, Aprilie 18, s'a fAcut poruncA la Ispravnicul de MehedintT pen-

tru o cArup a Elciulul PersieT (11Epciii) ce al rèmas la fosta , ca sA o
trAmitA aicT cu cal de olac i deosibitA porund. la Divanul CraioveT ca
sA se trimitA porunca DivanuluT la IsprAvnicia de MehedintY. (Cod. LVI,
fila 63)
Vandal. T. I, pag. 228.
Nota de la pag. 229, T. I, Vandal. Napoleon et Alexandru I.
www.dacoromanica.ro
se urmeze In totul dupA tractatul (le la Tilsit, care nu pomehesce de des_

membrarea Turcid.
Tot mal mult In decursul anuluT 1808, Napolebn bine la ideea cA Rusia
trebue impinsA spré Asia, ca amenintare pentru Englez1 i cA pro Austria este
trebuintA s'o impingA tpre Turcia, ea o viit6re rival A a RusieT. Cu asemei-
nea Mijloc, Napoleon spera tt-s1 adigura suptematia in Europa ci imperiul
Mediterana
Negociatiunile eu Rusia tot urmézh la Petersburg' si prin tcrisorT intre
Napoleon si Alexandru se agitti din noù 'planurT detpre impArtirea Turcia
Acum Rusia cere pe rang% Principate, Bulgaria si Serbia; Franta sti iea
Moreea, Albania, Arhipelul si o parte din Bosnia. Rumelia i Constanti-
nopol sA rt'manA Turcilor.
La urma urmei, Rusia tenunta la 'Serbia, numai hA se erige in o térA
suveranA i sl se dea ca zestre liner marl ducese rusA, dare s'ar mArita
cti un principe german (d. ex. cu un membru al easel de Coburg), raniurd,
cadetA.
Pretentiunile Muscalilor sunt confdrme Cu testamentul luT Petru ce! Mare
si cu idealul CaterineT I.
Nu ne vom indelunga asupra acestor proiecte, in carede se realisa-

rile nóstre erad sA fie incorporate la
fie planul frances, fie cel rusesc,
Rusia.
Aceste diverse planurT i negocien, preced o noul Intilnire proiectatA
intro Napoleon: 1;ii Alexandru al RusieT.
lntre acestea. armistitiul dintre MuscalT si TurcY, expirase. De t ése lunl
Rusii si Turcii stateari fat& In fatA cu arma la picior, astepttInd ô solutiune
de la Napoleon: orT pace, orï invoirea de a reIncepe r6sboiul.
Sebastian cu tótA neplAcerea luY, din ordinea luT Napoleon ispitia Pórta
sh vadA cum ar primi ea cesiunea Principatelor.
Din causa acesteT propunerT, isbucni o reactitme in Constantinopol con-
tra FrancieT. Divanul pe data' taut& sA se reapropie de Anglia. Totusi Mu-
stafa IV Sultanul scrise in mod fórte moderat luT Napoleon, cerêndu-T sA ga-
ranteze integritatea imperiulul tureen, promiténd sl permit& ca rAsplAtire
debarcarea de trupe lranceze In Albania, ad. EngleziT s'ar ar6ta la Corfu.
Pe Ji si pe orh, insl, se schimba politica DivanuluT, duplt scirl primite,
duph intrigT tesute.
TotusT armata turcl de la Duntire, se inttiria Cu nouT contingente. Se
vorbea de rgsboiii stint, se chiamail masele din Asia.
Napoleon ocupat Cu résboiul in Spania, avea interes sa nu isbucnéscl
incti rilsboiul, de aceea, JAM de a mal consulta pro Alexandru 1, se angajA
www.dacoromanica.ro
640 V. A. URECIEla
la Pérta c Rusia na ya reincope lupta ,intru cat nu se vor termina nego-

ciatiunile ce se urmareaa la Paris pro/orina intre Tolstoi i,Ambasadorql
taro, R,usia primi explicarile luT Napoleon pie bune pentru angajamAntul ce
luase vis-a-vis deyérta otomana, pe motiv ek Napoleon prornitea,,c0,,final-
mente va lasa, ImpèratmluT Alexandra, mama libera in Turcia.
Intemeiatä pe garantia Francia, Pórta sq maT liiiti i pri-mi sa
cépa ea résboiul.
Noua intilnire a monarhilort cebil doT se clue* a, se tape la Erfurt, Pana
ce ac63ta intrevedere sa se realizeze, Alexandra I, bata pre SueOT au'
invoirea i aprobarea luT Napoleoq le uä Finlanda.
Cucerirea Finlandel, fu anuntata de la Divan in judete, ia 4 Maiil 18(4
In modal urmator :
«SO, se faca ,cunoscut gum ca. Ora SfedulA ce se numesce Finlanda, 1.6-
mas a se stapâni de Rusia, si pre. locuitoril aceluT loe estq poruncl sa-L
(WO, la juramintul, prestoluluT ripen; poruncesce dar Divanul dumné
stra sa facetT publica in tot judetul.»-1808, Maiil 3 (1).
Imperatorele- Alexandra se lauda, malt acum ea alianta franpeza si
frunta pre RusiT contrarT acesteT aliante «vous plaindrez vous en-
core de mon alliance avec la France ?..Qu'a produit celle avec votre
chère Angleterre? (2).»
Intre acestea, Francisc I al AustrieT, ridia armate si se pregatia, spe,
rand ea la impartirea Turciel sA aibl lotul eT. De aceea isT aduna cate-va
corpurT la hotarele SerbieY.,, Tot °data prin gazete si publicatiunk se sili
sA revolte opiniunea publica contra Franpes¡lor. In purind se striga la Viena
pretutindenea: mérte Francesilor L (3).
Vestea apesto r faptuirT din Austria supra pre Islapoleon, pare nu se ar
stepta sa aiba un résboiii noti _pa Austria. AtuncT Napoleon cugeta ,ca prin
Rusia sa tina in respect pre Austria. Prin Caulaincourt Napoleon sondä, o-
piniunea la Petersburg in privinta Austria Ca sä atite pre MuspalT contra,
AustrieT, diplomatia francesä, arta pre Austria ajutând insurectiunea Sér-
bilor si silindu-se sA faca pro SérbY a inclina spre Austria. Napoleon pro-
punA luT Alexandra I un demers pomun pe MATO, Francis° I, cerendu-I
explicatiunT pentru inarmärl. Impératul.rusesc, niel astepta, comunicarea luT
Caulaincourt: el desaproba verbal gate ambasadorul frances, din proprie
initiativä, pre Austria, ca faca man& buna pe langa Napoleon, inainte
de noua intilnire de la Erfurt, totusT nu primi sa intervina cu Napoleon
Cod. LIV, fila 341.

Scrisórea lui Caulaincourt catre Napoleon, din 5 Aprilie 1808.
Beer. Zehn Iahre Oesterreichischer Politik. 308-337.
www.dacoromanica.ro
la Viena, licénd, ca nu trebue precipitat nimic, si ch. el crede ch Austria

nu va ataca.
Austria tot armézh inainte, denegänd ins& aceste inarmarT. Napoleon avénd
nevoie de armata in alte partY, in Spania, rechiama ostirea sa din Prusia
si se supra cu regele el. Acésta mèsura, Napoleon o explica lui Alexandru I
ca luata pentru a-T face luT pläcere si a-T proba, ca a renuntat la Silezia.
Cu acésta aparenta concesiune, Imperatorele frances isT asigurh partinirea
RusieT, 110 cu Austria.
Impliratul Alexandru se temea de un not' resbel intro Franta si Austria,
cacT asemenea rèsboiti era de natura a intärilia solutiunea cestiuneT orien-
tuluT si impartirea TurcieT era asa amânata pe cine seie child. Si apoT Au-
stria invinsä de Napoleon si cucerita, Francia devenea limitrofa cu Rusia)
ceea ce nu suridea luT Alexandru I.
Austria si ea cauta sa fie in bune relatiunT cu Rusia. Cu acest scop si
propuse RusieT, ca sa intervinä. la Constantinopole In fav6rea cesiunel Prin-
cipatelor catre Rusia (1).
In asa directiune de afacerl Alexandru I o WA móle cu Austria, totusT
nu refuza FrancieT sh facl observatiunrorT-cât de blilndeguvernuluT de
la Viena, in decursul luneT August 1808.
OrT-cht de domóle, limbagiul Rusiei fact' impresiune la Viena.
Intre aceste, la Constantinopole anarhia sporesce. Mustafa IV ajunsese
o jucarie in mânile Iamacilor, strä.jaril de bateril, adunätura de vagabon4T,
mal mult hotT de cat soldatT, earl insa 11 ridicasera pe tron.
Mustafa Baraictar, pash de Rusciuc, nu färä. sa, fie atitat de Muscall, se
rebeléza contra luT Mustafa IV, in favórea detronatuluT Selim III, care zhcea
inchis in Seraifi, cu 4.000 de ostenT al luT, sub pretext ca. duce la Con-
stantinopol drapelul profetutuT, scos in anul trecut si adus in tabb.ra tur-
césch de la Dunhrea. Mustafa Baraictar merge la Constantinopol, pune sä.
se taie capul sefuluT Iamacilor, earl IamacT atuncT se supusera si cu 1.000
de 6menI devotatT navalesce in Seraiù. Mustafa are insa timpul sh sugrume
pre Selim, cu gaud eh' asa nu va fi detronat. Inselat fu, cad junele Mah-
mud din dinastia Otman este gasit de soldatT si proclamat Sultan. Mustafa
Baraictar devine vizirul nouluT lmperator.
Nu avem a face istoricul nouluT Sultan niel a guvernuluT WI hartuit si
nesuferit de Turcl, al nouluT vizir. Anarhia domnesce la Constantinopol si
acestea nu sunt propriT a inthri pre Turd la Dunare. Baraictar se aréth
doritor de pace. dar óstea turca de la Dunare nu-1 mal asculth si prin par-
tiale incursiunT, nelinistesce pre MuscalT in cantonamentele Ion.
(1) Nlartens, trailds de la Russia aye° I'Autriche, Ill, 20 211.
V. A. Urechirl.Istoria Ronthnilor. 41
www.dacoromanica.ro
642 V. A. MISCHA
Fata cu scirile grave ce vin de la Dunare, Imperatorele Alexandru fixézä

data intilnirel noua cu Napoleon la Erfurt pe slioa de 27 Septembre 1808.
Acésta inthln.ire avu loe In un mod soniptuos. Erfurtul se implu de prin-
cipY i regY germanT, earl venira umilY sà laca curtea lor gloriosulul Im-
peratore Frances. Care de care cu capul mal plecat si mal lingusitor pe
pe Itinga Napoleon! (1).
De 8 lunI de cjile de cánd se pregatea intrevederea de la Erfurt. Cate
negociatiunT pentru impartirea TurcieT ! Napoleon insa vine la Erturt ea
gand sá nu se atinga In desbaterT asemenea cestiune grava, hotarit totusT a
ceda luT Alexandru I Principatele. Imphratul Rusilor, dupa sfatul lui Ro-
mantof, nu fact' opositiune vederilor luT Napoleon, ei se multami numaT
cu Principatele : «L'acquisition de la Moldavie et de la Valachie», Slicea Ro-
mantof, scuts et sans coopération, nous est de beaucoup plus avantageusc» (2).
Singur Impèr. Austriel nu veni la Erfurt.
Austria urmaria innodarea de relatiunI tot mal intime cu Anglia, decT
contrare Id Napoleon. La Constantinopol agentiT austriacT atiWi pro TurcT
la resistenta si sä nu cedeze Principatele.
Napoleon se hothri sá c6rii asistenta luT Alexandru I pe rang& Austria,
ea sá se lepede de Arzlia. Ca sa castige adhesiunea RusieT, Napoleon
va ceda fa ra reserva Principatele romOne.
TotusT Alexandru resistO, nu voi sà iea o situatiune amenit4atóre faVt
Cu Austria. Alexandru sustinea, eh sfaturile vor fi de ajuns, ca Austria sh,
nu faca nebunia de a incepe ea un rèsboill.
Intre acestea ministriT Champigny i Romantof negociel textul tratatuluT
ce avea sA resulte din intrevederea de la Erfurt.
Prin punctele din art. 1-3 se regular" demersurile de facut In cornun
pe lOnga Anglia, in interesul pacel generale. In art. 4 se lua de basa la
trathrile cu Anglia «uti possidetis», baza care convenea mult luI Napoleon,
care poseda acum o bun& parte din Europa.
In art. 5 Napoleon recunoscea, ca «o condifiune sine qua non, a OM cu An-
glia, ca ea sa recundsca ca Finlanda, Valachia i Moldova fac parte din Impe-
riztl
Singura conditiune ce Napoleon, punea pentru a semna art. 5, cu refe-
rinta la Principate, era ca Rusia sa maT astepte pOnh ce se va semna pacea
ca Londra, i apoT valoreze chtre Turcia dreptul de incorporare a
Principatelor. Acésta inthrsliere In recunóscerea incorporareT Principatelor,
Vedí minunata naratiune despre ac,6stA Intrevedere, la Vandal (Napol. et Alexand.)

tom. I, p. 414 et seq.
Arehivele de la St.-Petersburg, serísinva hd noinaritov din 15 (27) Decei»bre 1808.
www.dacoromanica.ro
1ST0RI It 0 011iNILO It 643
o credea Napoleon utilä politiceT sale si vis-à-vis de Austria, pe care se

silia a o disuade de la impreuna fäptuire cu Marea-Britanie.
Imp6ratul Alexandru cerea insa, ca imediat sä se recunósca RusieT dreptul
de incorporare a Principatelor «aimant mieux recevoir les Principautés
tout de suite, que la promesse de Constantinople» (I).
Alexandru tinea sä. iea un capèl afacerea cu Principatele, ea sa aiba apoI
si el man& libera in Europa, ca sa nu maï aib navoie de Napoleon. Cu
acest scop Romantof aborda discutiunea articolelor prin care proiectul de
tratat frames, pregatit dupa vederile luT Napoleou, de catre Talleyrand
sprijinite de Champigny, se incerca de a regula setrta imediata si des-
tinatiunea viit6re a Principatelor (2).
Al 8-lea articol din redactiunea francesa era asa redactat :
«M. S. Impëratul Rusieï, dupa revolutiunile i schimbarile earl agita im-
periul otoman i earl nu lasa niel o posibilitate de a da, si prin urmare
niel o speranta de a obtine garantil suficiente pentru persónele i pentru
avutul locuitorilór ValachieT i aT MoldoveT, flind hotarit a nu le lasa (ez ne
point s'en 'dessaisir), cu atAt maT mult ea posesiunea lor singurä. 'Ate sa dea
imperiulul sü o fruntarie naturala i necesara, M. S. Imperatorele Napo-
leon nu se opune (ne s'oppose point) la determinatiunile imperatoreluT tutu-
ror Rusilor» (3).
Romantov, din ordinea luT Alexandru I, nu primesce asemenea redac-
tiune, ci eere, ca in loe de vorbele «ne s'oppose point» sa se lice consent
ce que rempereur de Russia possède en toute souveraineté la Valachie
et la Moldavia, en prenant le Danube pour frontière, et en reconnaît dès
ce moment la Minion à l'empire de Russie.» Napoleon primi finalmente acésta
redactiune, in numele i intere,sul pacificafiuna
Articolul urmä'tor dede insa ocasiune de noua i grea discutiune. Prin
acest articol Napoleon acorda RusieT dreptul de a negocia direct cu P6rta
färä, intermediarea Francieï. Napoleon tinea maT mult sa-si pastreze acel
drept de intermediare, ca sä, conserve directiunea negocierilor. Final-
mente ar fi primit Napoleon si simpla rese-rva: «Nu se va dqtepta .136rta
asupra inten(iunilor Rusiei, decdt dupa ce se vor cundsce efectele propunerilor ce
ambele puteri vor fi facut Angliei. «TotusT Romantof i Alexandru I refuel,
desbaterea nu se termina decht prin o transactiune. Napoleon consimti
ca articoiul sh nu mentioneze nicT un temeiti, niel o amânare sa nu se im-
puna RusieT pentru luarea in posesiune a Principatelor i prin negocierile
7
(1) Vandal. I, p. 447,

(9) Vandal. Napoleon et Alexandi.e I, p. 478.
(3) Arhivele nationale francese A. F. IV, 1697.
www.dacoromanica.ro
644 Y. A. URECIlli
ei directe cu P6rta, deck Alexandru I primi ca diplomatia francesä' sa nu

sprijine pre fan la Constantinopol pretentiunile rusescT §i sa menajeze
cum i-o veni mal bine susceptibilitatile turcescI §i ca se va desminti
orI-ce intelegere intre cele douè curtT imperiale in paguba TurcieT.
tu§T Alexandru I se lega, dar numaT pe parolä, ca nu va da pe fan pre-
tentiunile luT fan cu Turcia inainte de 1 Ianuarie 1809 §i cà pawl atuncI
o§tirile rusescI din Principate vor rèmánea in nemi§care. Hat la acésta data
Napoleon spera, ca, Anglia va fi dat rtispunsul ski relativ la pacea pro-
pusa, a§a ca Turcia nu va maT afla cu cine sa se alieze contra luT Napo
leon (1).
Definitiva redactiune a art. 9 fu cea urmät6re :
«M. S. Imperatorele RusieI se léga' de a pazi in cel maT mare secret
articolul precedent (cel cu anexarea Principatelor) §i ea va incepe, fie la
Constantinopole, fie orT-unde aiurea, o negociatiune, cu scop de a obtine pe
cale amicalä,, de se p6te, cesiunea color doug Principate. Franta re_
nunta la mediatiune. PlenipotentiariT ambelor puterI se vor intelege asupra
limbagiuluT de tinut, cu scop de a nu compromite amicitia esistenta intre
Francia §i P6rta, cum niel siguranta supuilor francezT locuind in scale §i
spre a se impedica, ca 1216rta sa se arunce in bratele AnglieT.»
Un alt articol urmätor prevede casul cand Austria s'ar mica. INA Au-
stria ar ataca Rusia in Orient §i s'ar alia cu TurciT, ca sa salveze Princi-
patele, Napoleon va tramite Coste contra Austrier i reciproc, déca Austria
ar declara rèsbolii FrancieT, Alexandru I se va da in partea luT Napoleon
udevant considérer ce cas comma un de ceux de l'alliance générale qui
unit les deux empires.»
Prin art. 16 se hotari, ca integritatea mal departe a imperiuluT otoman
(de la Duntire in colo) sa rknana deplin respectata de off-cine. Napoleon
maT pastra aa atuurl in jocul s'éti diplomatic fan cu Rusia §i Austria.
Tractatul de la Erfurt urma sà fie tinut secret i,lece anY. El fu semnat in
12 Octombre, stil noù 1808.
CAP. XXXII.
Istoria maï de apr6pe a r'ésboiului dintre Rufi; fi Tura 1806-1812.
Ne-am indelungat mult in studiul institutiunilor interne §i a situatiuneT

térilor române sub ocupatiunea rusésca 1806-1812. Ail fa.cut altiT istoria
(1) Vandal. Opera eitatA I, p. 480.
www.dacoromanica.ro
Romhnilor de la acéstA datA mArginind'o la istoria maT mult orY maT putin
documentatA a politicel rusescl si a rèsboiuluI contra Turcilor, terminat
Cu pacea de Bucurescl din 1812. Noi intelegem alt-fel a face istoria Ro-
mânilor i ciedem, °A maT de mare interes decht a sci cat! MuscalT aü cA-
dut la Turtucaia si cht! Turd la BrAila, este pentru un Romhn 8it scie cum
era administratA Ora luY, cum se fAcea dreptatea, cari erati asedAmintele
existente, in bisericA, finance, higienA, scolT, cultura publicl?
Adevérat cA ni se péte imputa de ceï deprins! a ceti romanurT si descrieri
de bAtAlil, a lectura opero! néstre este Mute penibilA, innecatA fiind in
documente. N'avem pretentiunea sit placem la totT cascA-gurA î perde-vérA;
ne multAmim a rivni dupA aprobarea bArbatilor, cari vor esauri in volu-
mele néstre, inedite §i indispensabile informatiun!, cari s6.4 lumineze in ju-
decarea lor asupra evolutiunel natiunei romAne in trecut i O. le dea sfat
bun la nouele croell ce vor fi chiAmatl a da viitoruluT patrie! romhne.
FAcurAm totusi i nol putinA istorie §i ceva ma! Cu adincime decht cele
de phnA aci. Ne ocuparAm de desfAsurarea evenimentelor politice! externe-
intru cht no privescesi de mersul résboiuluT ce avea sA, resulte din fap-
tul invasiunei muscAlescY, de la aniT 1806, de la pacea de la Tilsit la pacea
de la Erfurt.
Am urmArit mal indArAt mersul politice! externe, cht privesce relatiunile
Rusid cu Turcia i Principatele panA la inceputul intrevedereY de la Erfurt,
adich maT mult timp dupA nAvAlirea Muscalilor in Moldova si Muntenia.
E timpul sit urmArim mal de aprépe ostirile din Principate. Am védut ca
numaT cAtre finea anulu! 1806, Turcia miscit ceva ma! serios trupele sale
contra Muscalilor In urma declaratiunei tardive de résboiù a Turcie!, de
la linea luT Decembre 1806. Am narat cele intimplate la intrarea Turcilor
in Muntenia si in BucurescY (30 Noembre 1806) si apol cum Tuna aban-
donA Bucuresci'l sub amenintarea Muscalilor, in Decembre acelasT an. Am
povestit maT sus despre reintrarea luY Const. Ipsilant si a Muscalilor in
BucuresciT, desertatT de Turd si cum, la 8 Ianuarie 1807, Const. Ipsilante
supune téra la jurAmint de credintA cAtre impératul rusesc i cAtre el.
Am urmArit diversele peripetiT ale résboiuIuT dintre Rusia si Napoleon I.
Victoria luT Napoleon asupra Muscalilor la Eilau (8 Februarie 1807), apol
cea de la Friedland (14 Iunie 1807), luarea KtinigsberguluT, intrevederea
de la Niemen si tractatele de la Tilsit intre Napoleon, Rusia si Prusia, de
la 8 Iulie s. n. 1807.
In urma incheereT tractatelor de la Tilsit, RusiT devin stAphnl pe situa-
tiune in Principate i fiberi in miseArile lor ròsboinice contra Turcilor.
Evenimentele din Gonstantinopole cu detronarea lu! Salim III si eu venirea
www.dacoromanica.ro
646 V. A. IIRECHIK
la tron a luT Mustafa IV, nu Bunt de natura a impeclica miscarile Musca-

lilor, cu atat mal mult ca el sunt intelasT cu EngleziT, carT ail de obiectiv
Egiptul, unde, la 20 Martie 1807, eT luasera deja Alexandria, dupa ce in
Februarie amiralul Englez Duckwort fortase Dardanelele, la 'mama spaima
a Constantinopolel.
Dupa acestea, lasand a ne ocupa in mod amanuntit de evenimentele ex-
terne si chiar si de mersul rësboiuluT, am urmarit faptuirile si evolutiunea
interna, in t6te directiunile eT, fie sub domnia reinnoita a luT Constantin
Ipsilant, fie sub ocupatiunea Muscalilor. Acum reluam studiul nostru din
punctul de vedere al faptuirilor externe, ale politiceT generale si vom avea
egalmente a ne ocupa, pe cat comporta cadrul lucrare'l n6stre, si de marile
peripeta ale résboiuluT, pang la incheerea paceT din 1812.
*
Am vèlut ca ostirile rusescY trecura in num6r cu totul insuficient in
1806 in Moldova. RusiT provocati mere' manifestatiunT din partea boerilor
MoldovenT in fav6rea lor, dar acestia incepusera a se ingriji vèpnd puti-
natatea ostirilor intrate in téra. Er solicitad mend pre Apraxin, care statea
cu grosul ostireT la Nistru, sa grabésca" a intra in Moldova, cu atat maT mult
di Mikelson era mereti batut de TurcI in Muntenia. Apraxin explica in-
tarOierea sosireT luY, prin o scris6re din 25 August 1807, adresata Mitropo-
lituluT si boerilor MoldovenT, motivand-o pe faptul, ea, precum am vtilut
mal sus, se incheiase armistitiul cu TurciT (1).
(1) liëspunsul lui Apraxin relativ la intaNierea armatei rusesci de a

infra in Principate, din causa armistifiului provocat de bdla epidemica.
Inalt Prea Sc2ntite, milostive Archiplistor fi nobil1 boerI l
Cu multamire simtit6re primesc salutarea adusa mie de I. P. S. V. si

altY membriT al DivanuluT, prin trimeterea functionaruluT Alecu Ianculea
inaintea mea. Eil veniam cu armata ca nod semn de protectiune prea
Malta a SuveranuluT med catre poporul vostru ; dar imprejurarile armisti-
tiuluT l'a motivat pre generalul Michelson sa-mi ordene sa in ti opresc la Nistru
panii la un timp; acum eti a§tept ordinul de .la Suveran prin curierul tri-
mes, neindicand Inca termenul; ea, se intelege, am de datorie a mea EA v6,
multamesc in persòna, la IasT, pentru amabilitatea arètata mie.
Ca A pastrez legiuirile acute in t6ta Rusia pentru reinfiintarea caran-
tinelor, functionarul trimes trebui sa stea vre-o cate-va qile in carantina
inainte de a m6 putea vedea. Dar eil, sciind ca si peste Dunare nu sunt
semne deosebite ale Mel, am venit la malul moldovenesc, pentru a trans-
mite luT (functionaruluT) acest réspuns al metí si in persóna sa-T confirm
respectul metí catre Inalt Prea Sfintia V6stra §i devotarea catre nobilimea
moldovenésca si poporul de aceeasT credinta cu mine si care area atAta
www.dacoromanica.ro
Boeril MuntenT i MoldovenT adreséza din nor' luT Apraxin un act, ce

rendu-T intrarea in Ora cu grosul armateT i manifestand in contra Tur-
cilor. Am artitat, cä asemenea cererT i manifestarT eraa provocate chiar de
Museall, pentru a putea proba lul Napoleon I, ca Moldovenil i MunteniT
stint doritorT de a fi incorporatT la Rusia (1).
Actul boerilor MoldovenT si MuntenT e urmat de un scurt re'spuns do la
Apraxin, prin care spune boerilor, ca el a fost atasat cu armata la co-
manda riiposatuluT comandant suprem; neavênd insa niel o instructiune
relativa la proectele lath cu Pòrta, tot ce a putut lace Apraxin, mal lice
el in rèspunsul lul catre boerT, din 30 August 1807, este A. transmita scri-
sórea originala la impòratul Alexandru.
In adevèr, Apraxin tramite impratuluT actul boerilor romani, insotindu-1
cu un raport al sa, in care face sa reiasa aplecarea Moldovenilor catre
Rusia si posibilitatea alipiril OriT lor de imperiul rusesc (2).
Po cand boeriT MoldovenT si MuntenT negociaza cu Apraxin, ostirea ru-

sésca din Muntenia, unita cu cea reorganisata de Ipsilant, nu star' cu totul
nelucrat6re.
In decursul lunel Moir" 1807, TurciT din Oltenia perd neasteptat terenul.
Principele Sutu perdea timpul intro Sistov i Rusciuc, ci lucra spre
a sc6te pre Mustaia din inacOune,Mustafa care era banuit de a fi vindut
Muscalilor, dar nu putea sa lea in posesiune Oltenia. Acum mal multe cete
de ostire romfinésca ale luI Ipsilant, catre jum6tate 1-a tune Maiú, cete con-
duse de un agent al luT Voda Ipsilant, reluara Craiova. Curind Oltenia re-
infra in posesiunea luY Ipsilant, de si el era fugar, la FocsanT i aiurea.
TurciT, miratT de aceste succese neasteptate ale Romanilor, sc6sera vorba
ca nu erati ostirT de ale luT Ipsilante, ci ostirl deghizate pogorlte din Aria
Acésta afirmatiune o aflam in raporturile luT Mériage, in raporturile lui
din 1 lunie 1807. In aceste raporturl Mériage serie lul Talleyrand, care e
planul de resbel adoptat acum de TurcT, plan ce i-a comunicat Principele
Stitt' din Rusciue, apol pomenind de Memo. de RusT i RomanT aqui a
pénétré dans la petite Valachie» apune, cA aceasta a descins neasteptat la Du-
zel càtre tronul rusesc. Dupa aceea indreptez pre functionar catre I. P. S. V.
Cu respect si devotament r6man prea zelos i plecat serv.
S. Apraxin
Anul 1807, August In 25 dile.
A se vedea jaiba Moldovenilor si Muntenilor la pag. 82 Istoria Mitropoliei din Iasi,

de Erbiceanu.
Ve41 raportul lui Apraxin cAlre împratul, la pag. 84 din Istoria Milropoliei din Iasi.
www.dacoromanica.ro
648 v. L. DRECHIX
flare in fata KladoveT i adaoga, ca TurciT cred ca «ces Russes ou Valaques

sont en grande partie des Autrichiens, des milices frontières» i cä acestia se
gatesc sa tréca, peste Dunare pre térmul drept (1).
In al douilea raport, cu aceeasT data 1 Iunie 1807, Mériage da luT Talley-
rand lämurirl mal multe despre colina ruso-valaca intrata in Oltenia. 0
afla, de vr'o 4.000 Coment din carl 2.000 RusY si 7 tunurT. Din acestia 150
de 6menT si 1 tun ail rémas la Craiova cu un not! Caimacam al luT Ipsi-
lante (Samurcas ?) i altI 400 de RomanT aa fost tramisT in observatiune
spre Oreava i aiurea ! Cea-l-alta éste cu 6 tunurT merge spre Dunarea
cu dol boieri al luT Ipsilante «nomniés Cernita et Ardeleanu.» La 27 Maia ait ajuns
la Isvérele «en face de Raova» Aci ait batut o céta. de Arnä.utT turcescI
«L'ennemi se trouve donc maitre de la petite Valachie et de toute la
rive gauche.»
In fine, surprins de atatea scirl nefavorabile, la 1 Iunie 1807, Mustafa
trece Dui-Area, la Giurgiu, cu 20.000 de 6menT, Sutu este cu el. Aga Eni-
cerilor a trecut si el Dunarea la Silistra cu 20.000 ostenT si 30 tunurY. Se
astepta ca indata apoT sà tréca i Marele Vizir cu restul ostireT turcescT (2)
Tat& ce cifre se dadea ostirilor turcescI, la data acésta, in miscare spre

diverse puncte ale térilor românescI :
Contre les Serviens . . 40.000 h. Ismail Bey, les Paellas de Bosnie et Vidin.
.
CraYova 8.000 » détachés du corps de Mustapha-Pacha,

Giurgewo 25.000 » Mustapha-Pacha.
Camp de Silistra . . . 22.000 » Le G. V., le KiaTabey.
Ibrail 15.000 » Djelal-Pacha.
Ismail 30.000 » Pehlivan-Pacha (3).
140.000 h.
Hurra. pag. 423, tomul citat.
VecIl Hurm. p. 425 Doc, DLXXIX.
Ilurm. vol. cit. pag. 426, Doc. DLXXX.
L'armée a une artillerie assez nombreuse et en bon état. Les canonniers
sont braves et entendent assez bien leur métier.
Quoique l'arrnée turque diffère beaucoup des autres par sa manière de
marcher et do camper, il y a cependant de l'ordre, et, dans l'espace de
deux mois, il n'y a eu que deux tétes boupées ; encore n'appartenaient elles
pas à des militaires. Les troupes sont dans he meilleur esprit ; tous In-Cl-
ient de combattre. Dans peu de jours, toute l'armée sera sur la rive gauche.
Comme on laisse ici presque toutes les tentes et les bagages, on mar-
chera. Nous avons fait pendant trois jours de suite 7 à 8 lieues par jour,
par des chemins affreux et un fort mauvars temps Tout présage des succès
encore plus décisifs que ceux qu'on a obtenus jusqu'a présent, et sans
doute il n'y aura bientôt plus de Russes en Valachie et en Moldavie,
www.dacoromanica.ro
In presenta aceste marl miscarl a ostirilor turcescl, ostirile slabe ruseseT

nu puteati sä intargie a se replia spre Moldova. Mustafa-Pasa, guvernatorul
Silistrel i general-sef al armateT turce, scriind generaluluT frances Man-
noit, in 9 Iunie 1807, ii 4icea: «nous nous préparons ces jours-ci par l'aide
du très Haut it marcher sur Bucarest et a pousser plus loin encore notre
marche» (1).
Inca de la 30 a luneT din urma, stil n., RusiY incepusera a evacua Bu-
curescii (2).
Voda Alex. Sutu si el scrie lul Mériage, in 10 Iunie 1807, din tabara de
lângä Giurgiu, ca. «les Russes ont &Qua Bucarest. Le Pacha (Mustaplia) qui
est it la fin de ses préparatifs se dispose ei les suivre partout. Notre entrée dans la
capitale de la Valachie ne souffre pas la moindre difficulté. Cette campagne s'an-
11071Ce sous les auspices les plus favorables, et nous espérons qu'elle sera commencée
par les plus brillants succès »
Planul de campanie al Turcilor este aratat in raportul generaluluT Se-

bastiani catre Talleyrand, din 15 Iunie 1807, st. n.
«J'ai instruit V. E. que, dans le plan de campagne, arrêté lors du (16-
part du Grand Vizir, nous étions convenus, que l'armée visirielle débouche-
rait par Silistrie et 'meal pour marcher sur le Siret et sur le Pruth, afin de
se porter sur loqani, couper toute conimunication avec le Dniester el Pam& de
Michelson et l'attaquer sur ses derrières, pendant que Mustapha-Pacha agirait contre
Bucarest. 11 n'a été apporté aucun changement à ce plan d'opération, et le nou-
veau Ministère dent d'en prescrire l'exécution.»
RusiT nu se retrageatl farà de a-sT asigura ariergarda, cacT cu tóte aser-
tiunile luT Mériage (asertiunT pre care el insusT nu intarqie sa le desminta)
IIurm. pag. 427.

II résulte d'une dépêche de Mustapha-Pacha, d'une d'Ismail et de dif-
férents rapports particuliers :
Que Mustapha-Pacha a passé le Danube à Roustchouli avec 30.000 hom-
mes, s'est établi a, 5 lieues en avant et a envoyé jusqu'a 3 lieues de Bu-
carest des parties de cavalerie qui n'ont pas rencontré un seul ennemi ;
Que les Russes ont évacué les environs de Tulcea et l'ile en face, et
qu'ainsi ils sont tous au-delit du Danube ;
Que le 30 du mois dernier, l'ennemi a commencé d'évacuer Bucarest,
menaçant de toute sa colère les habitants qui ne les suivraient pas. Un pri-
sonnier pris dans les environs de Sloboqia confirme ce rapport sur lequel
on n'a encore rien d'officiel.
Hurmuzache pag. 426.
www.dacoromanica.ro
650 V. A. IIRECHIÀ
Ru§il §i RomâniT tot ocupà Oltenia. In planul Muscalilor era sä se tinA

lant cu SérbiT rebelT aT luT Cerni Georgi.
Totu§iT Ru§iT abandonând Bucurescil, putiniT locuitorT rilma§T, tramit treT
boerT (pOcat a, nu le scim numele), la tab6ra luT Mustafa, la Giurgiu, unde
era §i SuO, sh' aduc5, capitularea ora§uluT §i s6, obtin5, crutarea luT (1).
Langä, Mustafa-Pa§a era i Angerlitl, care, ca §i Stitt], spera sá fie introdus

la tron, cu f5stea turcéscrl. Noul Sultan Onea mult la Mustafa, decT §i Dom-
niT
Intre acestea, Cerni George in fruntea unor osta§T voinicT, la 20.000 el-
menT, line o campanie norocit5, intre Orvova i Vidin.
Nu maï putin RuiT stint silitT, orl-cAte micT incercArT maï rácur6, in 01-
tenia, A' abandone Valachia. O spune acésta Generalul Sebastiani in ra-
portul séü cAtre Talleyrand in 17 Junio, 1807 (2).
Hum. p. 431, Doc. DIAXXV.

lac& ce scire: Mériage cb.,tre Talleyrand, despre lup tele
armatelor turcescY, rusescT §i sérbescl.
Monseigneur,
Widdin, le 16 Ali11, 1807.
Je repis l'avis que le Grand Vizir aurait eu la téte tranchée en se ren-
dant 6, Constantinople, où il aurait été appelé avec plusieurs autres person-
nages marquants, à la suitn de son affaire avec le Janissaire-Aga.
Trois boyards sont venus au camp de Mustapha-Pacha où se trouve le
Prince Sutzo, pour stipuler des arrangements relatifs 6, la capitulation de
Bucarest et à la santé des habitants ; mais alors les événements de Con-
stantinople n'étaient point encore connus en Valachie.
Hidris-Pacha conserve la méme position devant les Serviens ; mais
lui sera difficile de conserver ces avantages, si on continue 6, laisser peser
sur lui seul le fardeau de cette g-uerre des Serviens. Ceux-ci se sont beau-
coup accrus en force depuis l'arrivée de Czerni Georges et l'éc,hec qu'il
a essuyé le 6 et le 7.
L'insurrection de la Servie a gagné tout le pays qui borde la Save, de-
puis la Drina jusqu'au Bosna. Les Serviens occupent Bellina. Les troupes
du Pacha de Trawnik, au nombre de 7 à 8.000 hommes au plus, sont pos-
tées sur la Spretscha. Tel est le rapport d'un exprès que j'avais envoyé
au général Marmont et qui revient de la Dalmatie. Cette diversion, occu-
pant les Turcs de Bosnie, laisse à Czerni Georges la disposition de tous
ses moyens de ce c'été ci.
Je recois à l'instant une lettre du Prince Sutzo et une autre de Mus-
tapha-Pacha. J'en joins copie ici ; elles m'annoncent l'évacuation de Bu-
carest et la retraite des Russes ; mais j'ai lieu de croire cette nouvelle pré-
maturée et fondée sur des espérances non réalisées encore.
www.dacoromanica.ro
Ca 85, impintineze pre Mustafa Pasa, Mériage iT scrie in 17 Iunie 1807, din
Vidin numar laude in numele imp6ratulul Napoleon si aflA si ocasiune do
a bine recomanda pre Sutu, amicul FrancieY (1).
Si Cu téte aceste laude, Oltenia sprijinitA pe miscarea combinatA a luY
Cerni George, era pe fie-ce 4i mal putin asiguratA luY Mustafa. Mériage, care
se grAbise a vesti, cA, RusiY s'ail repliat din Valachia, recumisce, in 22 Iunie,
cAtre Talleyrand, cit col6na ruséscA-romAnA, ce sosi la 17 de la Craiova, a
mers iute spre Ostrov si l'a coprins, bAtAnd TurciI earl il apgrarA. Cu acest
J'ai rendu compte A, V. E. du succès des démarches des Princes Sutzo

et Hangerli près de Mustapha-Pasa, pour detruire l'effet des intrigues de
l'ennemi qui parait avoir eu, il y a un mois, l'espéranee d'ouvrir par cette
voie des négociations avec la Porte et de paralyser les forces ottomanes
du Danube. Les deux Princes mettent touts leurs soins A cultiver Mus-
tapha-Pacha, lequel doit avoir acquis un grand crédit A Constantinople,
puisque le nouveau Sultan l'a comblé de présents comme son prédéces-
seur, et lui a méme, dit-on, envoyé des pistolets, destiné d'abord A S. Ma-
jest6 par le Sultan Selim. J'ai répondu A, ce Pacha une lettre fiatteuse,
conforme A la marche suivie A son égard par les deux Princes de Mol-
davie et de Valachie.
Au moment où je recevais par les lettres du Prince Sutzo et de Mus-
tapha l'annonce de la retraite des Russes, on me donnait avis ici qu'une
colonne d'environ 3.000 hommes, dont moitié Russes, l'autre moitié Va-
laques et Cosaques, avec six pikes d'artillerie venait de CraYova sur Ca-
lafate en face de Widin, tandis qu'un détachement de 400 Cosaques était
arrive en observation A Sadova et d'autres parties sur divers points.»
(1) Widdin, le 17 Juin, 1807.
S. M. le victorieux Empereur Napoléon a une estime toute particulière
pour votre personne. C'est pour cela qu'il a ordonné A ses ambassadeurs
et généraux de mettre A votre disposition tout ce que vous pourriez dé-
siren Tous les militaires français seraient tlattés de combattre près de vous;
mais S. M. sait que vous avez abondamment tout ce qu'il faut; il connait
l'étendue de vos moyens, et tandis que ses armées triomphantes au Nord
dispersent les ennemis, vous seul les avez arrétés sur le Danube. Vous
allez reconquérir la Valachie et la Moldovie, et malgré lours artifices, les
Russes, vaincus par la gloire de vos armes, fuiront bient6t aussi de la
Crimée.
J'envoie It S. A. le Prince de Bénevent la lettre de V. A., afin que S.
M. connaise promptement que Bucarest et la Valachie vont 'are délivrés
de l'ennemi par votre valeur. Je n'ai pas manqué de lui dire depuis long-
temps que l'Empire ottoman ne pouvait mieux placer que dans vos mains
l'épeé de la victoire. Telles son t aussi les paroles du Prince Sutzo dont
la sagesse et connue de tous.
www.dacoromanica.ro
652 V. A. URECHIA
fapt de arme RusiT ail dat mana cu Cerni George: «La communication
avec Orsova est absolument fermée par cet événement.»
Impreuna co MuscaliY de la Ostrov Mériage spune, ea era si un boer, Sam-
burcaki, (Samurcaq) caimacam al luY Ipsilant la Craiova. Acésta prob6za, ca
In col6na ce inaintase la Palanca si la Ostrov ere' si ostenT al lui Ipsilante.
Acesta desi departat din BucurescI, nu inceta a sprijini agitattunea si rés-
c6la Sérbilor, earl ii promisesera tronul lor.
Lucrul merge asa de rérz Turcilor in Oltenia, ca Mériage serie lui Tal-
leyrand in 22 Iunie:
«Je fais connaitre au général Sébastiani, que, si on n'envoie point ici une
forte division d'infanterie, il faut renoncer a tout le pays jusqu'à Orsova.
Tel est le résultat de l'inactivité de l'armée ottomane qui n'a fait aucun
mouvement et a laissé l'ennemi arriver dans la petite Valachie, lorsqu'il
était si aisé de l'en éloigner. Depuis trois mois, le Pacha de Widdin sup-
porte seul le fardeau de la guerre ; les autres restent sur la défensive.
Celui de Nissa ne bouge pas. Près de 1.000 hommes de Widdin sont bles-
sés ou tués depuis qu'on se bat. Les habitants viennent d'envoyer une dé-
putation a Constantinople pour réclamer des troupes.
J'ai expédié hier un Tartare au Prince Sutzo a Roustchouck, avec une
dépêche très-pressante, afin qu'il engage le nouveau Grand Visir Moustapha
a faire mouvement el a menacer par un détachement de prendre a dos
l'ennemi dans la petite Valachie. Ce mouvement aurait da se faire avec 7
mille hommes. Je ne sais pourquoi il n'a pas eu lieu.
Soyez assuré, Monseigneur, que je négligerai rien pour encourager les
TurCs a repousser l'ennemi. Mais V. E. doit connaitre toute la difficulté
de ma position.
J'ai envoyé a Orsova un Valaque pour prévenir le commandant Tura,
de ne pas exposer nos courriers jusqu'à ce que la route soit dégagée.
J'apprends qu'il n'est pas vrai que l'ennemi ait évacué Bucarest, mais il
a fait prendre i ses gros bagages la route de Moldavie, et une partie des
habitants se sont retirés vers Cronstadt en Transilvanie.
Le général Michelson est allé devant Ismail. Environ 8.000 homilies sont
disposés, l'avant-garde iv Vacarest, près Bucarest, une autre partie a . . et
.
un corps retranché A Buzéo.»

Din acésta coresponden0 a luY Mériage se inOlege miscarea Rusilor. El
se indreptati spre Moldova, dar ineati Oltenia acupata cu 6stea WY Ipsilante,
si impreuna pastraa unja muntilor de la Orsova, cu Sérbii, la FocsanT, pe
cand Michelson mergea WA cerce a da o bataie decisiva la Ismail.
www.dacoromanica.ro
Ipsilante nu renuntase la domnie, ci lucra din tabAra rusésch, care apéra

unja de la Foc§an'f-NAmolósa-GalaV.
Nu maT pOn insA erairea situatiunea Ru§ilor, cad nu puteaii primi noue
contingente de peste Nistru, din causl cá t6tA 6stea ce acolo era disponi-
bilA, fusese pusA in micare contra tut' Napoleon. Marea invingere ce Na-
poleon dase RuiIor la Friedland, in 14 Iunie, nu era de naturA, a intAri
pre MuscalT in Principate.
In urma acelel victorif Ruii simt nevoia a termina cu résboiul turcesc,
spre a'§i' aduna t6te puterile contra lui Napoleon. De aceea, prin principele
Pozzo di Borgo, Rusia incepe a negocia pacea (1).
(1) IatA rèspunsul ce P6rta dA luT Pozzo di Borgo in 28 Iunie 1807.

Le 28 Juin 1807.
L'invasion de la Valachie et de la Moldavie, la prise des places de Chokzin
et de Bender, la violation la plus outrageante du droit des gens, ont fait
recourir la S. P. au parti des armes. Que le cabinet de Pétersbourg, que
son négociateur se retracent tous les sacrifices que la S. P. avait faits Lu
maintien de la paix et ils seront fore& d'avouer qu'elle n'a fait que repous-
ser une injuste agression. Puisque M. le négociateur a voulu aborder la
question des griefs réciproques des deux Cours et par l'exposé de la force
et de la puissance de la Cour de Russie, faire prévoir l'infinité des per-
tes et dommages politiques qu'entrainerait pour la S. P. la prolongatiou
d'inimitié et d'hostilité, qu'il permette de lui retracer succintement dans
quelle situation mutuelle se trouvaient les deux Cours au moment de la
rupture.
Les Provinces de Valachie et de Moldavie sont-elles sous la domination
de la Turquie ou sous celle de la Russie? II est dificile d'élever sur cet
objet le plus léger doute. Pourqui donc contester à S. H. le droit de nom-
mer et de révoquer ses gouverneurs, d'adopter toile mesure d'administra-
tion qui lui parait propre à assurer la prospérité de ces deux Provinces ?
Toute prétention sur l'administration intérieure d'un Etat, attaque sa sou-
veraineté, et la S. P. ne doute point que l'Empereur Alexandre, dans la
vérité de son cceur et dans la justice de ses intentions, n'en convienne.
La S. P. ne réclame ici que l'exécution d'un principe de droit naturel re-
connu de tous les peuples: «ne faire point aux autres ce qu'on ne vou-
drait point qu'il nous Mt fait.» La cour de Russie permettrait-elle b. une
puissance étrangère de se, mêler de l'administration de ses Provinces?
La S. P. ne balance point à répondre 6, M. le Négociateur russe, Pozzo
di Borgo, qu'elle &sire sincèrement la paix, mais qu'elle est clécidée A no
point en conclure qu'il ne lui assure son indépendance la plus absolue.
La S. P. aimerait mieux s'ensevelir sous les ruines de la Patric), que de
www.dacoromanica.ro
654 V. A. EIRECHIA
Veo done sèpt'émAnT dup& raportul lui Mériage, comunicAnd r6spunsul

PorteT la propunerile luT Pozzo di Borgo, Rusia se v6glu snit& a incheia
cu Napoleon pacea de la Tilsit, impreun& cu Rusia, la 8 Iulie st. n. dupti
ce Koenigsberg fu luat de maresalul SouIt si se' Men intrevederea de la
Niemen.
In Paris se publicail brosurI probAnd politica rusésa. In Orient (1) bro-

surT tinc,lend a demonstra, c& Austria are interes s& nu tase pre RusT a se in-
tinde in Principate.
Prin tratatul secret de la Tilsit, Napoleon abandon& pro Turcia, desi
prin tratatul public stipula, ca Rusia s& restitue Turciei Principatele i sa
le evacueze (2). Imediat dupi1 semnarea pAcei, Napoleon trámite pre Guil-
leminot la Constantinople, s& vestésch conditiunile pAcel. Guilleminot pri-
mesce misiunea a trece prin Principate, a duce lift Michelson o scrisère
vestindu-I, ca r6sboiul urmézI sA, Inceteze §i tot in asemenea sens duce in-
strucOunl mareluT Vizir, IndemnAndu4 sa inceteze a merge inainte.
La Constantinopole prima impresiune despre pacea de la Tilsit fu i-

mensà. Pomenesce de acést& impresiune Generalul Sebastiani, in 9 Au-
gust 1807 (3). Turcia e férte nemuliAmit& i ingrijatà.
conclure encore des traités semblables à ceux qui lui ont été jusqu'ici ex-
torqués par la violence. Que la Cour de Russie prenne rencragement for-
mel de ne plus se méler en aucune manière des affaires de la Moldavie
et de la Valachie, de ne plus s'immiscer dans ses affaires de commercei
ni dans celles de ses sujets ou Rayas, qu'elle restitue la portion de la Geor-
gie qu'elle a usurpée et les forts d'Anacra, et la paix sera promptement con-
clue avec le concours des allies de la S. P., dont elle no séparera
les intéréts.»
Ve41 ITurrauz. volumul citat, pag. 436 438.
Ve4T articolele tratatuluT relative la acégta.
Ilurmuz. p. 446-447.
Monseigneur,
Péra, le 9 Aoùt, 1807.
La Porte est tourmentée par les inquiétudes les plus vives sur le sort
de cet Empire. Le Grand Vizir écrit du camp :
«L'Empereur des Franois vient de conclure la paix et de retourner
«Paris. Dans le traité qui a été signé, ii n'est pas question de la Turquie,
«et il nous livre A la merci des Russes. Deux oficiers de l'armée du gé-
«n6ral Michelson viennent de me donner ces nouvelles. Vous voyez jus-
«qu'à quel point vous avez été imprudents, en pla(:',ant toute votre con-
www.dacoromanica.ro
Intre acestea 6stea ruséscA se intArise, fie prin spornica rebeliune a Sêr-
«fiance dans la Erance et en prenant l'engagement de ne traiter que de

«son consentement avec la Russie et l'Angleterre.»
Cette lettre a répandu la terreur dans le Ministère, et il parait que le
Grand Vizir, partisan des Russes, a voulu, de concert avec Galib-Elfendi
et le Prince Ancherli, renverser d'abord le Ministòre actuel de Constan-
tinople, qui est dévoué à la France, et conclure avec la Russie un traité
qui nous fat désavantageux. Galib-Effendi a recu du Grand Vizir l'ordre
de se rendre en Valachie, pour entamer les négociations et il s'y est dep.
rendu. Le Reis-Effendi, Halet, menacé lui-même par cette lettre m'en a
informé aussitêt, me prévenant que le Grand Serdar était incertain et qu'il
fallait détruire l'effet de la dépèche visirielle.
Je n'ai pas balancé a assurer la Porte que la France ne l'abandonnait
point, que l'indépendance et l'intégrité de l'Empire Ottoman était stlrement
assurées, et qu'il fallait, avant de prendre un parti décisif, attendre de
connattre les articles du traité et les instructions que la Cour de France
me transmettrait. Le Grand Serdar a été satisfait de ma réponse. Le Calmacam,
appuyait ici les opinions du Grand Vizir. 11 a été déposé et remplacé par
Mussa-Pacha, homme énergique et attaché a la France. Le Prince Ancherli,
devenu l'agent du Grand Visir et le conseil de toutes les intrigues tavo-
rables b. la Russie, a été déposé et remplacé par le Prince Callimaki. 11
faut peu compter sur les Grecs. Ils sont naturellement dévoués à la Russie.
Ils servent la France pour être Princes, et, dès qu'ils le sont devenu, ils
la trahissent. Tout ce qu'ils emploient d'intrigues, de mensonges, de ca-
lomnies et de corruption est au-delà de toute expression. Je crois, pourtant
qu'on peut compter sur Suzzo, et qu'on a de fortes probabilités en faveur
de Callimaki.
L'Empire turc me paratt plus près de sa ruine que jamais. Tous les
Pachas se rendent indépendants. Le Gouvernement est sans force et les
revenus de l'Etat ne couvrent point les dépenses journalières. L'armée du
Grand Vizir s'est dispersée. 11 ne reste pas 10.000 hommes dans son camp.
Les Ministres eux-mêmes, le chefs des Uhlémas, désespèrent presque du
salut de leur patrie. Cette inquiétude générale, ce manque de confiance
et, plus que toute autre chose, l'indépendance presqu'absolue des Pachas,
me paraissent étre les avant-coureurs du renversement de cette monarchic.
La paix petit lui donner un moment d'existence, mais je ne pense pas
qu'elle se prolonge au-dela de 18 mois ou 2 ans.
J'ai voulu montrer aux Ministres combien la Turquie avait eu part a
la sollicitude de S. M. l'Empereur des Francais, puisqu'il envoyait à leur
camp un olicier chargé de sa médiation, et puisqu'il avait stipulé dans
son t aité l'évacuation de leurs provinces grecques. Je n'ai pu les per-
suader. Ils ont prétendu trouver au contraire dans cette clause un nou-
veau motif de chagrin. Ils pensent que ces provinces attribueront aux
Russes l'avantage dont elles jouiront de n'être point occupées par les 'runts,
www.dacoromanica.ro
656 V. A. LIRECHIA
bilor, fie prin faptul, c5. din 60.000 de o§tenT catI avé in Iulie 1807, la 40.000
erati Moldoveni gi Munteni (1).
6stea acésta era in urmatérele positiunT:
L'armée russe est forte d'environ 60.000 hommes, dont presque les deux
tiers sont des Valaques etc.
Devant 'Orsova . . . 3.000
Bucarest et environs . 15.000 General Milloradovitcb.
Slobosia 2.000 Meschuri. (?)
Foxani 6.000 (on n'est pas sur gulls y soientdansce moment.)
Devant Ibraila 18.000 Michelson.
Jassy 2.000 (Dépbts) Méjendorf.
56.000 h.
*
In tabAra de la Foc§anT se afla Ipsilante. De odatà insa, el disphru. Ce
se fi1cuse? Boutin pune acéstà disparitiune pe séma temereT luT d'a nu fi
prins de TurcT, earl se pregatiati sa atace tabara rusésca.
De alt-fel Boutin arata, ea nicT Ru§iT nu'l maT regreta §i cti, il cred dus
la Camenita (2).
In mijlocul scarmanarilor (3) midi dintre trupe, se negocia armistitiul.
Generalul Sebastiani indemna sli céra Turcia, ca conditiune a acestuT ar-
mistitiil
et que cette opinion les attachera plus que jamais à la Russia. lis remar-
quent d'ailleurs, qu'il n'a rien &A; stipulé pour leurs places fortes des herds
du Dniester, qui ne font point partie des provinces grecque, et qui, par
conséquent, ne seront point évacuées. Ils se sont plaints avec beaucoup
d'amertume de s'étre confiés aussi aveuglement dans la France qui, disent-
ils, les abandonne et les trahit. J'ai lait de vains efforts pour les calmer
et leur faire c,hanger de sentiments. J'ai été obligé de changer de ton, arm
de leur imposer silence et de rompre une conlérence qui, si elle so fut
prolongée, serait devenue injurieuse a mes fonctions et a mon caractè,re.
Ce qui a augmenté la mauvaise impression qu'ont produit ici ces événe-
ments, c'est le tour que Galib-Effendi et le Prince Ancherli ont cherché
à leur donner dans leurs lettres. lis ont déclaré que la Turquie était aban-
donnée, sacrifiée et livrée a la Russie.»
Ve41 raportul luI Boutin capitan de genia frances tramis la tablra turca de la Si-
listra, din 26 Iulie 1807 in Ilurm. pag. 442.
J'ai su aussi, par les officiers russes envoyés en parlementaires pour l'ar-
mistice, que le prince Ipsilanti était parti presque furtivement de leur guar-
tier général, au bruit qui s'était répandu que nous allions attaquer. It pa-
raft qu'on est peu disposé à le regretter et on le suppose retiré a Kaminiecli.»
In tabara turc6sca de la Silistra si de pe aiurea, intriga rusésca era putinte. Enicer
Agasi fu macelarit de trupele sale. Hum. pag. 443 si 444.
www.dacoromanica.ro
Neutralitatea ValachieT, care va r6mane sub administrarea Divan uluT din

BucurescT si evacuatiunea éril. de Rusl.
Turcil sil conserve 5 leghe de raza in jurul cetaVlor ce ocupail pe
terenul romanesc (1).
Ceea ce Impedica mal ales Incheerea armistitiuluT era conditia ce cereati

RusiT, ca sa privésca armistitiul si pre SérbT.
Tot °data Sorbier, colonelul adjutant al principeluT Eugeniil, tramis de
Sebastiani la Silistra, ;A insinueze mareluT Vizir con4unile armistitiulur,
1ndémna pre acesta sa continue a lucra contra rebeliuneT sérbe, cAcT acésta
(1) Din contrl, ved! dup5. Hurra. propunerile pentru armistitiul ce le punea4 RuqiI.
Mériage catre Talleyrand, despre Incercarea d'a se incheia un armistiVil
si despre lagarile turcescT.
Monseigneur,
Widin, la 13 Aofit, 1807.
Le Général Gardanne est passé ici avec un parlementaire russe ; Mr.

de Sennery, aide de camp du général Savary, un de vos courriers, et Mi..
Timoni venant de Dresde ont passé avec le Général et sont partis pour
Constantinopla.
Je joins ici une lettre du général Gardanne pour S. M. et une autre pour
vous. J'ai conduit le Général au camp du Pacha, et nous avons conférd
sur les moyens de conclure une suspension d'armes. Mr. de Rodofinikin
avait témoigné le désir de s'entendre avec moi pour cet objet. Je lui ai
écrit que j'aurais volontiers une conférence aveo lui; déja il était parti.
Le général Isaeff avait ordre de faire une suspension d'armes, et avait écrit
Ismail-Bey deux lettres pour la proposer; mais le point de diffieulté est
qu'il désirait comprendre 'les troupes serviennes campées avec lui devant
Négotin, ce que les Généraux ottomans ne peuvent consentir. Voici les
points dont le Général russe est tombé d'accord:
Suspension d'armes avec les troupes russes.
Il n'y aura point de postes serviens 6. l'He d'Ostroff, ni sur le bord
du Danube.
Un poste turc sera placé a l'He d'Ostroff pour en prendre possession
si les troupes russes se retirent.
La navigation du Danube sera libre dès ce moment pour les mar-
chands.
Cessation de toutes les hostilités en petite Valachie.
Le Général russe a témoigné le désir de s'aboucher avec une commis-
saire turc pour terminer cet armistice. Ne pouvant pousser les choses plus
loin, je suis reparti pour Widdin, laissant au Paella 6. finir cette suspen-
sion d'armes, qui existe de fait, puisqu'on ne se bat point et qu'il n'y a
que des escarmouches insignifiantes.»
I: A. Urechia. Isioria Rominilor. 42
www.dacoromanica.ro
658 V. A. URECHli
lucrare nu o putea impedica armistitiul. Sorbier iT demonstra, cum perde-

rea BelgraduluT compromite pre Turcia despre Austria. Marele Vizir yin-
dut luT Michelsonrefuza, pretestAnd cä cel maY bun rempart al TurcieT
este amicia luT Napoleon si cä in mânile acestuia depun TurciT interesele
lor, cu deplina incredere (1). Asemenea rnspuns i présta orinduiala ce Sor-
bier gasi in tabnra turca, it fac a nu augura bine de Turcia si sa exclame:
«Ainsi la porte va faire la paix, sans avoir fait la guerre ou l'avoir mal
faite!))
Negociatiunile armistitiuluT merg gren si intro aceste, haquirY Intre TurcT

RusY se mal urmara, multe provocate de TurcT chiar; dar maT ales difi-
cultatile le provocan DomniT grecT, cad se temean sa nu fie sacrificaV.
Dificultatile diverse ce intardie armistitiul sunt arntate de Guilleminot,
din tabèra rusésca de la Slobodia, unde numaT la 12 August st. n.
adunat plenipotentiariY ambelor puterT beligerante, pentru a stabili punc-
tele acestuT armistitin.
Aceste dificult4 arntate in raportul ski de la 16 August st. n. catre
Talleyrand se pot vedea In nota (1).
(1) Hurm. loc. cit. pag. 446.
(1) «La Porte acceptant la médiation de la France, je me serais rendu sur
le champ A Constantinople, si, dès mon arrivée en Moldavie, je n'avais craint
de voir rompre l'armistice tacite qui existait entre les deux armées.
En effet, j'avais trouvé le Général Michelson en marche avec un corps
de troupes, pour s'opposer à l'armée avec laquelle le G. V. venait de passer
le Danube à Silistra et semblait vouloir se porter sur Bucarest. D'un autre
côté, les Turcs avaient fait des prisonniers et déclaraient ne vouloir point
entendre parler d'armistice avec le corps russe réuni aux Serviens, du eta)
de Widdin.
Pour fixer cet état d'incertitude et répondre aussi aux instances du G. V.,
je crus devoir me rendre à Rustchuck, oil se trouvait déjà Galib-Effendi,
chargé de pleins pouvoirs pour signer un armistice. J'y attendis vainement
pendant plusieurs jours l'arrivée de M. le Général russe, Lascaroff, quoique
ses lettres et celles du Général Michelson annongassent son arrivée comme
très-prochaine.
Enfin, les conférences ayant commencé, je m'apercus, dès la I-ère, que
les discussions pourraient me retenir encore du temps sur le Danube, et
je me décidai à envoyer à ma place à Constantinople le lieutenant-colonel
Simmer, pour remettre à S. E le Général Sébastiani les dépêches que V. A.
m'avait remises pour cet ambassadeur.
Je ne dois point dissimuler à V. A. les difficultés que j'entrevois pour
la prompte conclusion d'un armistice, et des arrangements relatifs à l'éva-
cuation de la Moldavie et de la Valachie. L'on était déjà à peu près d'ac-
cord sur les articles essentiels; les hostilités devaient cesser tout à fait.
www.dacoromanica.ro
*
Gratie stitruiMeI diplomatieI francese armistitiul se semn5. In 12 August (1).
(On vient de se battre récemment encore du c5té de Widdin, où les Turcs

ont été les agresseurs). La Moldavie et la Valachie, ainsi que les forteres-
ses de Chokzin, Bender, Akerman et Kilia, devaient étre évacuées par
les Russes, et, par contre, /es Turcs s'engageaient A quitter ces provinces
et ne tenir que les garnisons ordinaires dans les places d'IsmaY1, Brailoss
(ou Ibrail) et Georgeavo etc. Mais l'intérét personnel est venu bientk mettre
des entraves b. ces heureuses dispositions. Les Grecs, empress& de retour-
ner en Moldavie et Valachie, emploient mille moyens astucieux pour faire
tout plier il. cette idée, ce qui retarde la conclusion.
Avant-hier, au moment où l'on espérait n'avoir plus que très-peu de
difficult& A vaincre, le Drogman du Plénipotentiaire turc, qui est neveu
du Prince actuel de Valachie, a présenté une rédaction d'armistice dans
lequel, non seulement les articles convenus étaient tronqués, mais où il
s'en trouvait encore plusieurs autres, dont il n'avait pas été question, et
qui même ne peuvent se traiter que dans un congrès pour la paix.
Je m'élevai fortement contre cette manière de traiter les affaires, et je
me crus d'autant plus fondé A le faire que, tout en ménageant les Russes
dans les cboses et dans les formes, ainsi que le portent mes instructions,
j'avais chaudement soutenu les Turcs dans toutes leurs prétentions justes.
Hier, on en est cependant revenu, non sans beaucoup de discussions
futiles, aux articles précédemment arrétés, mais il reste A traiter:
L'article du corps russe réuni aux Serviens, pour lequel des deux
ctités on met de l'opiniatreté et pour lequel, si les biais que je proposo
ne sont poit acceptés, il faudra demander de nouvelles instructions aux
Chefs des deux armées.
Le retour des Princes dans la Moldavie et la Valachie avant la con-
clusion de la paix, contre lequel les Russes s'élèvent fortement.
Malgré ces difficultés, je crois pouvoir me flatter encore qu'avec de la
patience et de la fermeté, je parviendrai A obtenir l'accord que veut S. M.
l'Empereur. Cependant, si d'ici A 4 ou 5 jours l'on ne termine pas, je de-
manderai positivement si la Porte adhère ou non au traité de Tilsit, et
j'aurai l'honneur de faire connaltre sur le champ A V. A. la réponse de
Galib-Effendi.
M. de Lascour, aide de Camp du Général Sébastiani, qui passe ici pour
se rendre A Paris, sera porteur de cette dépêche et en remettra une
au Général Andréassi, A qui j'écris pour donner de la faire passer a
S. A. le Major Général.
J'ai l'honneur d'être, etc.
A Slobozia, pt.& Roustchuck, le 16 Août, 1807.
Signé: Guilleminot.
(1) Grepsce Laurian clicénd di arniistitiul fu semnat in 9 August, pag. 571, Ist. Rom
editia din 1873.
www.dacoromanica.ro
660 V. A. "Minna
IatA conditiunile principale cu referintA la Principate:

IndatA dupA semnAtura armistiliului, trupele rusesci vor incepe a evacua
Valachia si Moldova, cum si tacit provinciile, cetAtile si alte t6r1 ce vor fi
fost ocupate in timpul rAsboiuluT. AcéstA evacu4iune va fi terminatA in 30
qile de la data armistitiuluT.
Trupele otomane vor esi si ele din Moldova si Valahia in 35 de 4ile si
vor retrece DunArea, nellsAnd in cetAtile de la Ismail, BrAila si Giurgiu,
decht garniséne suficiente de pazA.
Ambele puteri nu se vor amesteca de loo in administratiunea principa-
telor pang la sosirea plenipotentiarilor insArcinati a trata despre pace (1).
(1) Le 24 Aotlt, 1807.
Art. 1-er. Aussitôt après la signature de l'armistice, les généraux en
chef des deux armées impériales, savoir, S. A. le G. V. et S. E. le géné-
ral en chef Mihelson, enverront des courriers pour que les hostilités ces-
sent tout A fait de part et d'autre, tant sur terre que sur mer, dans les
rivières, etc., en un mot, partout où il se trouve des troupes des deux
puissances.
Art. 3. Aussitôt après la signature du présent armistice, les troupes rus-
ses commenceront A évacuer la Valachie et la Moldavie, ainsi que toutes
les provinces, forteresses et autres pays qu'elles ont occupés pendant cette
guerre et A se retirer A leurs anciennes frontières, de manière que l'éva-
cuation soit entièrement terminée dans l'espace de 30 jours, A compter
de la date du présent armistice.
Les troupes russes laisseront, dans les pays et forteresses qui doivent
être évacués par elles, tous les effets, canons et munitions qui s'y trou-
vaient avant l'occupation.
La S. P. nommera des commissaires qui recevront les dites torteresses
des officiers russes désignés A cet effet.
Les troupes ottomanes sortiront de méme de la Moldavie et de la Va-
lachie en dedans les 30 jours pour repasser le Danube. Elles ne laisse-
ront dans les forteresses d'Ismail, Brailow et Giurgevo que les garnisons
suffisantes pour les garder.
Les troupes russes correspondront avec les troupes ottomanes, afin que
les deux armées commencent A se retirer en méme temps de la Moldavie
et de la Valachie.
Les deux parties contractantes ne se méleront nullement de l'adminis-
tration des deux Principautés de la Moldavie et de la Valachie, jusqu'A
l'arrivée des plénipotentiaires chargés de traiter de la paix.
Jusqu'à la conclusion de la paix, les troupes ottomanes ne pourront
occuper aucune des forteresses qui seront, en conséquence du présent ar-
mistice, évacuées par les troupes russes. Les habitants seuls pourront y
entrer.
www.dacoromanica.ro
MORI!. 1101KANILOR 661
*
Chiar in 4ioa in care se subsemna armistitiul, Scarlat Calimah se gra-
Slobozia, près de Giurgevo, le 20 de la lune de Dgimaziul ahir, l'an de

l'Hégire 1222, et le 12 Aoilt, V. S. ou le 24 Aoilt N. S. 1807.
Signés : Galib-Effendi, Sergio Lascarow, Guilleminot (adjt. commdt.)
Art. partieulier. Comme il faut que, conformément A l'armistice signé
en date d'aujourd'hui, les hostilités cessent partout, les troupes ottomanes,
jusques A l'arrivée des plénipotentiaires, chargés de traiter de la paix, ne
commettront aucun acte d'hostilité dans les environs de Widdin et de
Feth-Islam, où il y a des troupes russes réunies aux Serviens
Jata un raport din cliva chiar a semnarel armistitiuluI.
Guilleminot catre Talleyrand, despre difficultatile intimpinate la inche-
iarea armistitiuluT.
Monseigneur,
Slobozia, le 24 Aoiit, 1807.
J'ai l'honneur d'adresser A V. E. copie de l'armistice qui vient enfin
d'étre-4onclu.
Obligé de soutenir la Porte ottomane, tout en ménageant extrèmement
la Russie, mon róle devenait très-difficile, d'autant plus que Galib-Effendi,
connu pour ne pas étre partisan des Franais, avait cherché A jeter la
plus grande défaveur sur la mission, dont S. Majesté a daigné m'honorer.
Avant mon arrivée A Roustchouck, ce négociateur avait écrit au Mi-
n istère turc, que la France avait sacrifié la Porte ottomane, dans son traité
de paix avec la Russie. Lorsque je l'eus rejoint, il manda de plus A Con-
stantinople que je refusais de l'appuger pour l'évacuation de la Moldavie et de
la Valachie, mais les démarches du Général Sébastiani, et, j'ose le dire, la
conduite mesurée que je tins ici, parvinrent A détruire l'effet qu'avait pro-
duit cette absurde calomnie.
Les deux points sur lesquels on s'est longtemps débattu dans les con-
férences, sont ceux de la Servie et du gouvernement à établir dans la
Moldavie et de Valachie, jusques 6, l'arrivée des plénipotentiaires pour la
paix. Les discussions, qui ont duró A ce sujet plusieurs jours, ont produit
l'article assez vague que l'on a signé, sans le comprendre dans l'armistice,
et le paragraghe du 3 e article, dans lequel il est dit qu'aucune des deux
parties contractantes he se mélera de l'administration du pays jusques A.
l'arrivée des dits plénipotentiaires ; n'ayant A cet égard aucune instruction,
j'ai d il n'employer que des moyens conciliatoires, dont la réussite ne pou-
vait qu'étre difficile.
Je crois qu'il sera utile que Vattende A Roustehouk le retour des ratifi-
cations de l'armistice, et le commencement de l'évacuation de la Valachie
et de la Moldavie, dont j'aura l'honneur de rendre compte a V. A. au cha-
teau de Slobozia près Roustchouk, le 24 Aoíit, 1807.
www.dacoromanica.ro
662 V. A. MUCHA
bia sa serie luT Talleyrand spre a-T spune, cà a fost reintegrat in domnia
Moldover i IT manifest& marea recunoscint& c&tre Francia i cAtre «Le
grand Napoleon» (1).
Po la Linea tuner August, móre Michelson. Acêsta va da RusieT un pre-

text de a intardia derrtarea Valachier, citcr, qice generalul Lascarof cAtre
Galib Etendi, in o scris6re ce-r trimete, din Bucurescr, in 5 Septembre 1807,
(st. n.) «l'évacuation ne pouvant commencer qu'après l'arrivée du nouveau
commandant en chef, le Baron de Mayendorff.»
Rusia prin Lascarof, maT reclama contra abuzurilor ce bandele de Turd
fac, venind pe urma Ruvitor, earl se retrag. Un noil motiv Il an& Rusia in
arestarea de Turcr a unor zapcil romilnr. Dui-A conditiunile armistitiulur nu
e permis niel Rusier, niel TurcieT, a se amesteca in administratiunealor
romiine. Cum dar vi-a permis TurciT sA ridice impiegaff numitr de guvernul
local vi sA-T exportezc? «il est clair qu'on ne peut pas abandonner ces pays
sans les exposer au danger d'être entièrement pillés et ruinês» (2).
Ilurm. p. 450-451 supl. I, Vol. II.

Ilurrn. pag. 456, supl. I, vol. IL
Generalul Lascaroff atre Galib-Efendi, despre neobservarea armistitiulur
de atre trupele turcescr, cu privire la Principatele romilne.
Bucarest, le 5 7-bre 1807.
Mon intilne et respectable ami,
Sur la lettre que j'ai eu l'honneur d'écrire b. V. E. au moment de mon

départ pour Bucarest, vous me répondez que vous vous étes adressé au
Séraskier-Pacha., & l'effet de faire cesser les abus que les Musulmans com
metent dans les districts de la Valachie, que le Séraskier-Pacha vous a
répondu que, sur la demande des habitants de ces districts, faite avant
l'armistice, il y avait envoyé deux personnes, chargées de protéger ces
villages contre les vexations et les pillages. Ce n'est pas dans les villages
mêmes qu'on doit envoyer les personnes, chargées de veiller it ce qu'il
n'y vienne des gens de mauvaise volonté. C'est les frontières de la Prin-
pauté qu'il fallait garder, afin d'empêcher que toute sorte de malfaiteurs
ne les passe, qui, au lieu de faire le commerce, prennent par force et sans
paiement quelconque tout ce qu'ils trouvent, en annoncant partout que la
paix a 60 faite, que la Principauté est revenue sous la domination de S. H.
Vous jugerez vous-méme, mon digne ami, que ce n'est pas à ces gens-la
www.dacoromanica.ro
ISTOBIA ROMINILOR 663
Ceea ce indemna pre Lascarof sA scrie ast-fel i impingea pro MuscalT

sub vre-un pretext sa nu evacueze Principatele, era gre§ala ce fAcea Turcia de
a trata de pace eu Anglia, contra vointel luT Napoleon. Rusia simti cA acéstA
faptA va atrage Turciel abandonul luI Napoleon, §i decT, indatA dupA pacea
de la Tilsit sugerA Francid o impArtire a imp6rAtieI turcesci. De acéstA
en parler, et que c'est entre nous que cela doit ètre discuté, ceci n'étant
qu'une trève.
II est très-juste que dans l'armistice le temps de commencer l'évacuation
était fixé; mais il est connu 5, V. E. que la maladie et la mort subite de
S. E. le général Michelson ont été cause de ce retard ; par conséquent,
l'évacuation ne pouvait commencer qu'après l'arrivée du nouveau com-
mandant en chef, la Baron de Mayendorff, et ses ratifications ; aussi,
tout de suite après ses ratifications, plusieurs de nos régiments se sont mis
en marche et se sont retirés de leurs camps ; mais à peine ont ils quitté
leurs positions, les Turcs sont venu en bandes dans plusieurs de ces en-
droits, feignant de les protéger ; mais au lieu de cela, ils les pillaient et
défendaient aux habitants, sous punition, de délivrer les approvisionnements
et les fourrages à nos troupes, en y ajoutant que la paix a été conclue
et que ces pays sont revenus à la Turquie, et même dans les environs de
Likerechty, ils ont enlevé trois Zaptchis qui y étaient venu par leurs or-
dres, dont l'un s'est sauvé de leurs mains, et les ont menés à Hirsom,
comme on dit, chez le Pegleven-Aga, auquel j'ai envoyé un de mes officiers en
le priant amicalement de les rendre. Il ne vous est pas inconnu que, selon
l'art ni l'une ni l'autre des parties contractantes ne devait se méler
des deux Principautés, et que c'est aux autorités locales à les gouverner.
Mais si on enlève les employ& du Gouvernement et qu'on les exporte, il
est clair que c'est contre les stipulations de l'armistice, et qu'on ne peut
pas abandontier ces pays sans les exposer au danger d'être entièrement
pillés et ruinés.
Voila les raisons, mon digne ami, qui sont cause que le Général com-
mandant en chef a été obligó de donner ordre à nos troupes, qui étaient
déjà en pleine marche, de s'arrêter. Il s'y joint encore une autre qui n'est
pas moins juste. A peine le Lieutenant-Générel Kamenski a quitté Galatz,
que les troupes venues de Brailow y sont entrées. Ce général s'est trouvé
dans la nécessité de s'arrêter, et le Général en chef croit de son devoir
d'en faire part à notre Auguste Maitre et d'arréter l'entière évacuation,
jusqu'à la réception de l'ordre de de S. M. I-le. Cette affaire étant entiè-
rement contraire aux stipulations de l'armistice, Galatz apartenant à la Prin-
cipauté de Moldavie, j'ai fait mon rapport aussi à l'Empereur, mon Au-
guste Maitre, et, agissant toujours d'une manière franche et loyale envers
vous, mon respectable ami, je crois juste de vous en faire part.
Je suis, avec la considération, etc.
Signé: Général Lascaroff.
www.dacoromanica.ro
664 V. A. IIRECHIÀ
noug combinare politicA se face mentiune, cum vèqurAm, in instructiunile

date de ministrul Talleyrand luT Sebastiani in 7 Septembre 1807. Turcia
este acusatA, ca ea nu se tine de armistitiii, decT Napoleon serie, sA i se
spunA PorteT, c5. dad. ea n'are incredere in el si face :alianta ea Anglia,
ea e perdutl.
Abia armistitiul este semnat si se ivesc dificultAtI asupra loculuT unde

se va tine congresal pentru semnarea pAceT. Napoleon vrea sh se facA la
Paris. Rusia, prin Sergitt Lascaroff cere sa se ting la BucureseY. Galib-E-
fendi §i el voesce acésta, Ole() generalul Sebastiani in raportul BM la Tal-
leyrand, din Pera, 13 Septembrie 1807: «ils espèrent l'un et l'autre étre
chargés des négociations, si on les place (negociatiunile) dans cette ville.»
RusiT in loo de a esi din Principate, grArnAdean trupe. Generalul Seba-

stiani serie, cA 60.000 do Ru0 (1) inaintézA spre fruntariile MoldoviT
ValachieT.
Ce-T mal malt, Lascaroff afirmA, ceca ce cam este asa, cO asemenea miscArT
de trupe sent fAcute de acord cu Francia, dupii aranjamentul de la Tilsit.
In 2 rindurT se tinguesce Gallib despre modal cum RusiT aa inteles

TurciT ari evacuat Valachia, iar MuscaliT continuaa administra
(éra, fi ai reintrat in BucurescI, la cererea coltor-va boerZ de at luf ipsilante, ocupA
Craiova (prin generalul Isaef) si adunA provisiuni cu gAnd sA petrécA iarna
In Principate (2).
NegociArile dintre Rusia i Turcia nu mergeati bine. CandidatiT la dom-
nie nu incetail i el a stArui pe lAngA puterile 4ileT in favesrea ior. Asa
Alexandra Sutu serie dtre impi5ratul Napoleon, implorAndu-T protectiunea
acum cAnd sórta TurcieT are sA se hotArascA de impëratul Franciei (3).
De peste Nistru, cadi In 6stea din Wra eraa i Rorn'ani, Rrhi si Greet
La division russe occupe d'Ostroff el la gauche du Danube, dans
la Petite Valachie, à l'exception du voisinage de Widin. Les bandes du
Prince Ipsilanti et les Grecs, ainsi que quelques Serviens qui ont suivi
les Russes, sont compris dans cette division gal, jusqu'A ce moment, n'a
pas d'ordres de se retirer. (11Urnt. pay. 454, supl. I, vol. I1).
VedI Hum. II, supl. I.
Roustchouck, le 19 7-bre (n. st.) 1807,
Sire,
Les travaux glorieux de V. Majestd Impériale et Royale ont épuisé Fad-
miration de tout le monde.
www.dacoromanica.ro
1STORIA ROMiNILOR 665
*
Turcia simtia nevoie sA grabésc5, intrarea Domnitorilor Sutu si Calimah
in térile lor respective. Dupa condiOunile armistitiuluI acésta urma a se
OM face din momentul numireI plenipotentiarilor pentru congres. Pérta
se grAbi a numi pre al s55, desi era la Paris, in pers6na lul Muhib-Effendi
si atuncI cera GeneraluluI Sebastiani, sh mijlocésa in favérea mergereI la
scaunele lor a disilor DomnitorI (1).
Qu'elle me permette de lui offrir mes hommages et mes félicitations res-

pectueuses et de me recommander de nouveau 5. ses bontés paternelles,
dans ce moment où son sublime génie va fixer les destinées de l'Empire
du Croissant.
Je suis, avec le respect le plus profond, de V. M. I. et R. les très-humble
et très-obéissant serviteur.
Signé, Alexandre Sutze.
A. Sutu mal face cinste si lul Champagny in o scris6re pe liInga care
alatura pe a sa cAtre Napoleon.
Le 1-er Octobre 1807.
(1) L'armistice conclu en dernier lieu entre la S. Porte et la Cour de Russiei
porte explicitement l'évacuation des Prineipautés de Valachie et de Mol-
davie, par les troupes russes et la non entrée des Vaivodes (cat hospodars)
dans ces Principautés, jusqu'a la nomination des Plénipotentiaires pour la
négoeiation de la paix. Mais il importe que les Vaivodes ne tardent point
a 'are introduits dans les deux Principautés, et déja Mouhib-Effendi, qui
est acta a Paris, a été nommé Plénipotentiaire. Il est done évident que
le terme fixé pour l'introduction des Va'Nodes est échu. IL n'est fait . au-
cune mention de chose quelconque qui ait trait au rassemblement des
Plénipotentiaires dans les conditions et articles de j'armistice, tandis que
la nomination des Plénipotentiaires -y est formellement exprimée. Qr, la
S. Porte ayant nommé le sien, S. H. demande expressément a la Cour de
France qui est mécliatrice, que les Vs:Nodes entrent immédiatement et
sans éprouver aucune difficulté a cet égard, dans la Valachie et dans la
Moldavie, et qu'ils s'y occupent de l'administration des affaires du Gou-
vernement.
C'est done pour que le tri.»s-illustre général Sébastiani, ambassadeur de
France, notre ami, écrive et expose dans le plus grand détail de la part
de S. H. la dite demande a S. M. l'Auguste l'Empereur de France, et a
Mr. Guilleminot, agent francais, qui, en sa qualité de plénipotentiaire mé-
diateur, avait été présent a la conclusion de l'armistice a Routschuek et
s'y trouve encore aujourd'hui ; c'est, disons-nous, h. cette fin, que la pré-
Bents note a été dressée, mise au net et oficiellement remise au dit Gé-
néral Ambassadeur, notre ami, le 28 de la lune de Redjeb, an de l'Hégire
1222.
Traduit par Ruffin.
www.dacoromanica.ro
666 V. A. MISCHA
Venirea in fruntea armateY de la Dunare a luT Prozorovski da pe fata

in mod mal franc hotarirea RusieT, de a nu sine séma de armistitia in
conditiunile admise de Meyndorff. Printul Prozorovski la 21 Octombre, din
Foc§anT, adreséza generaluluT Sebastiani o nota, prin care declara, ca niel
o data Impèratul RusioT nu va putea aocepta articolele din armistitiù
semnate de Lascaroff, carl nu corespund cu demnitatea imperiulul §i ail
fost semnate de Meyendorff Mr& sa fie avut imputernicirea cuvenita.
Din acésta nota resulta limpede alte veden l deck armistitiul §i pacea
Cu orT-ce pret.
Prozorovski tramise pre Meyndorff in Basarabia, fiind disgratiat impreuna
cu Laskaroff din causa subscriereT armistitinluT. *i din acésta se vede, a
Prozorovski era insarcinat sa urmarésca allá directiva politica, deck a
luT Mcyndorff §i Laskaroff.
La scris6rea amintita mal sus a luT Prozorovski catre Sebastiani, acesta
r6spunde, a P6rta a vèslut cu surprindere §i regret, a Curtea RusieT n'a
voit sa ratifice armistitiul i¡i n'a evacuat inca Principatele, dupä angaja-
mentele luate fat.a cu colonelul Guilleminot, conform stipulatiunilor trata-
tuluT de la Tilsit. A reveni asupra acelor angajamente este a ofensa Francia.
Turcia va executa in totul, ba §i mal mult deck ceea la care s'a anga-
jat. Sebastiani cere in numele FrancieTputere mediateire ca Rusia sa
evacueze indata Principatele (1),
Principil Sutu §i Calimah a§teptail mere' la Rusciuc, ca pacea sa le per
mita a intra in Ora respectiva, spre a domni, pe and in Constantinopol
un curent contra FrancieT c4tiga teren. Halet Efendi, in Divanul PorteT,
scrie Sebastiani, in 18 Noembre 1807, guvernuluT sn, declama contra Fran-
cieT, designând pre Napoleon, ca e gata a invade Turcia §i da, ca o proba,
neinfrinta a asertiuneT sale, presenta Ru§ilor in Valahia qi Moldova. «Il ne
cesse de répker que les Russes ne restent dans ces Provinces que par la
volonté de la France et pour l'exécution de projets ultérieurs.» Halet Efendi,
care fusese in Francia §i graisa adese cu Napoleon, Pam mare impresiune
In Constantinopol cu vorbele lur, ales asupra fanatihmulul ulemalelor §i a
ianicerilor. Ura acestuia contra Grecilor e mare §i a faeut sa cada capul
dragomanulul Sutu, pentru a era devotat FrancieT... TotT SutesciT cad in
disgratia luT...
Moruzi afla acum in acest personagiù turc un nor' protector (2) gratie
Vecil Hurrn. loo. oltat. pag. 481.

Moruzi cauta a se implca §i cu Francia. VegIT raportul despre conver-
satia cu Moruzi in vol. II, supl. I, Hurm. pag. 488-489.
www.dacoromanica.ro
sumet fórte importante ce-T dede. Sebastiani (Tecle chiar, ca Englezit l'ad
fost cumpérat.
"
Intre aceste Rusil se intariari in Principate. Langeron (1) afirma di la

inceputul multa 1808 cima 80.000 de Muscall in tèrile romine, in loe de
a le ii evacuat (2).
Ceva nelAmurit pare cä era in purtarea Franciet. Sebastiani numaT este
nemultamit de acésta si nu scie sala explice necorectitudinea luT Na-
poleon sill exprima mirarea sa catre guvernul frances, in N-bre 1807 (3).
*
Prozorovski cilstiga timp. In 14 Noembre 1807, el declaré., din Iast, ca-
tegoric generalulul Sebastiani, ca Impératul Rusiel refuta a ratifica ar-
mistitiul, pe motivul slab, ca dupa m6rtea lut Michelson, care singur era
autorizat a-1 ratifick Generalul Meyendorf si-a permis Para A fie investit
de putert, sa procéda, din propria sa autoritate privata, la ratificarea ar-
mistitiuluT. D'aceea M. S. Impératul l'a departat din slujba si a esilat si
pre Lascaroff la mosiile sale.
Prozorovski, adauga irisa strania promisiune, ca totust treva de arme nu
va fi calma 011a la incheerea pacel (4).
In tot casul iarna supravenita nu este proprie a permite Rusilor sill
urmarésca esecutiunea planurilor lor, ci obliga sa le afame pAnii la
t'Y
prima-véra, pastrând de-ocam-data guvernul tèrilor romano si intretinénd in

aparenta raporturT bune cu pasalele din Widin si din Rusciuc.
De si iarna sosia cu past marT (era inceputul luT Noembre 1807), Pro-
zorovski, cu o activitate surprinlètóre pentru ceT 80 de anT al sèl, inspecta
tóte trupele respândite de-alungul térilor române. Mériage, din Vidin, serie
Ministeruld frances, in 10 Noembre 1807, ca Prozorovski era asteptat la
Calafat, avénd a vizita Oltenia. Acésta calkorie pana la Calafat si la ho-;
tarul Serbiet nu se realiza, cacT Prozorovski se opri la Craiova, póte din
causa lema sosite.
Comitele de Langeron era locotenent general in 1808 si avea car-

tierul general la Frumoasa, adeca la Cahul, unde comanda o armata de 12
batalióne cu 12 tunurT de calibru 12 si 3 regimente de cazad. In acelast
timp la Iast comanda locotenentul general Principele Ghica 7 batalieme, cu
12 tunurT de don, si 6 regimente de cazad.
Veill Doc. DCXXXV, General Sebastiani crede ca RusiT departe de a
esi din Principate, ail de scop sa trillo& iar Dunarea. Turcit sunt cu atht
mal ingrijitl, eh li se spune ca Rusit fac acésta intelest cu Francia.
131 Vecil Hurm. Vol. oi locul cilat.
(4) Hurm. Vol. II, supl. I, pag. 485, 486.
www.dacoromanica.ro
668 V. A. URECHIÀ
Intre aceste sgomotul despre intelegerea RusieT au Napoleon, ca Princi-

patele s1 ramana Muscalilor, se inmultesc. Persónele earl Bosh% in Vidin
din Paris, impreuna cu Ministrul Emini Efendi, serie Mériage in 16 N-bre,
aü acreditat sgomotele relative la Principate (1).
Pe cand MoruzesciT lucréza energio 'la Constantinople in fav6rea lor,
Sutu i Calimah din BucurescI sunt f6rte ingrijatT ai cant& s afle de la
Mériage, de este séti nu ceva adevarat in asemenea sgomote? Dar ce le
puté spune Mériage, cand niel Sebastiani nu scia inca nimio! InsuaT Se-
bastiani serie, cum vac,luram, MinistruluT Champagny (18 Noembre 1807)
tanguindu-se contra luT Halet-Effendi, ea acesta «déclante contre l'ambition
de la France» ai ca aräta pre Iinpèratul Napoleor4 ca este gata a invade
Turcia «et il donne cowrie une preuve irrifragable- de son assertion, la présence
des Busses en Valachie e1 en Moldavie....»
Cum c5. o intelegere exista fntre Curtea de la Tuillerie ai cea de la Neva,

e lucru acum cunoscut Am valut. cum Francia tramise ambasador la Pen
tersburg pre Caulincourt. Turoia doria §i nu cerea mum alta, decat ca
Rusia sa se Vila de armistitia ai ea Moldova ai Valahia sa i se reint6ra.
Acéstä dorinta o comunica. luT Champagny, Generalul Sebastiani la 3 Ia.
nuarie 1808 (2).
lama, 1807/8 se petrecu la IaaT i BucurescT in «festins el bals», pe cand
trupe rusescI inaintaa merea catre Dunare, unde se aae4atl Mrä sa intim
pine cea mal mica impotrivire de la TurcI, carT se tineaa de un armistititi
ce Rusia, va4uram, declarase ca nu-1 primesce. Boeril din BucurescT, la in-
demnul luT Filipescu C. se apropiati de Voda Sutu. Mériage spune acésta
guvernuluT frances, inca in 23 Noembre 1807 (3).
Francia, impacata la Tilsit cu RuaiT, IÏ retrimesese consulii in Princi-
pate. Lamare, din BucureseT, in raporturile sale catre Champagny nu se
Hum. pag. 482 supl. I. Vol. II.
Les drogmans Grecs de ce Ministre ont débité ici des propos in-
quiétants pour les Turcs, et dont il résulterait, que la Valachie et la Mol-
davie resteraient entre les mains de la Russie. Les agents des Princes
Sutzo et Callimaki, auxquels ils ont dit ces nouvelles, sont venus me té-
moigner leur inquiétude et me demander des renseignements. Je les ai
rassurés en leur observant la parfaite ignorance de ces drogmans, sur lea
résultats de négociations politiques et sur les desseins de S. M.
Les Princes Sutzo et Callimaki sont toujours à Roustchiuck, attendant
que la paix leur permette de se rendre aux postes qui leur sont assignés.
Pag. 487, supl. I, Vol. Il. Les Boyards valaques ont commencé de
s'aboucher secrètement avec le Prince Sutzo, et lui ont envoyé quelques
fonds pour sa d6pense à Rustchiuk, où se trouve aussi le Prince Callimaki,
hospodar de Moldavie.
www.dacoromanica.ro
pare, ce-T drept, informat de secretele intelegerT ale hit Napoleon cu Mas-
can, dar nici se revoltà. ca Sebastiani contra impotriviriT Rusilor de a a-
bandona Principatele. Intr'o scrisére a sa, din 11 'anuario), 1808, Lamare
vestea, cA la Bucureser se lAtise vorba de sosirea curindl a impèratuluT
Alexandru si ca t'asta veste «a causé ici une grande joie parmi certaines gens»,
dar in urmit actSstA 'geste fu desmintitA de oficeriY rusT.
In 14 Ianuarie 1808, Champagny incepe a destAinui in cfit-va situatiunea
insArcinAnd din partea luY Napolaon pre generalul Sebastiani, A afle ce ar
face Turcia, (1) décA RusiT ar conserva Principatele?
Face-va ea r6sboiil? Este in stare sA. readune o nouà 6ste?
Sebastiani tot nu pricepu, orT nu voi a pricepe cA la Paris, Turcia este
abandonatA. El declarase DivanuluT, cl Napoleon va impedica pre Muscall
de la pretentiunT «prdjudiciables sur la Moldavie et la Valachie.» Asemenea
declarare era negresit neconformà cu faptele.
Turcia intelese, cA trebue sA se prepare de un noù résboiii (2). Aasta
mal ales, dupA ce, in 22 Ianuarie 1808, Champagny dete luT Sebastiani ins-
tructiunT at privesce negociatiunile de pace. Din acele instructiunT se v6lu
eh Francia abandonA pre Turcia la voia RusieT, sub pretext cA, ca media-
tor, Napoleon «ne peut avoir la prétention ni le droit de régler entre les deux
puissances leurs conditions de paix» si A ad paralt nécessaire, que les négociateurs
des deux puissances baligerantes (Rusia si Turcia) discutent eux niemes leurs pre-
tentions et leurs intérets» (3).
Revolutiunca supravenità la Constantinopole in 1807 si care aduse de-

tronarea luT Selim III si revenirea la tron a luT Mustafa al IV-lea era de
natura a ar6ta, ca Francia a perdut din noil terenul politic in Constanti-
nopole. Selim operase reforme in armatA dupl planurile luT Sebastiani. Ar-
mata il rAsturnA din causa reformelor. P6te cA si asemenea revoltA a im-
pins pre Napoleon s'A abandone pre Turcia.
INcit avenimentul la tron a luT Mustafa IV se latirme un moment ca
va aduce deslipirea TurcieT de politica francesl, acéstA nu se intimplA. Fa-
milia Sutu isT atribue marital d'a fi mentinut pre Mustafa in relatiunT
cu Sebastiani. Partida rusésca din Constantinopol, infra care si familiile
Moruzi si Ipsilanti, puneail grele pedid l familieT Sutu, ba chiar, in Sep-
11) Hurm. pag. 493, supl. 1, vol. II.

11h1riage, din Vidin in 4 Febr. 1808,1n nota catre Champagny. Hurta vol. II, supl. I.
'turna. vol. II, supl. I, pag. 495.
www.dacoromanica.ro
670 y. A. UREMIA
tembre 1807, isbutirh sh fach a chdea capul Dragomanulul Alecu Stitt], a-

cuzat ch intretine relaVunT secrete cu Napoleon (1).
Piphith, de Sebastiani despre intentiunile sale, Pérta respinge, cu riscul
de a peri, orT-ce pace ar avé de scop deslipirea de la ea a Principatelor.
Acésta vestesce Sebastiani lui Champagny, in 18 Februarie 1808.
Sebastiani crede, a atrAgénd atentiunea guvernuluT WI asupra deci-
siuneY TurcieT, va provoca un revirement in favérea acesteT thT.
La 5 Martie 1808, Sebastiani repeth aceeaqT informatiune chtre Cham-
pagny (2).
*
0§tile rusescT luarh pAnh in primh.vérh, positiunT strategice i era' gata
de a intra in campanie. Ipsilanti spera mal mult cleat orT-când sh revinh
la tron, maT ales a Caimacamul sèti Samurca§, din Craiova, §i alt1 boerT
din partida rusésch fuseserA decoratT de impèrat. Intrigile luT MiloradovicT,
influentat de C. Filipescu, dar mal ales cu scop d'a semnala intentiunea
Rusiel d'a alipi direct tèrile romane la sine, adusa nota Feldmarep.luluT
Principe Prozorovski chtre Divanurile Virilor române, din 23 Martie, 1808
Prin acest act se vestesce Orilor incetarea domnieT luT Ipsilante §i trime-
rea luT la Moscova. In fruntea guvernuluT tilrilor se pune ca presedinte
Divanurilor pre «tainia sovetnic Cu§nicov.» Acesta deja la .17 Februarie,
sosise in IW (3).
In luna Maiii 1808, Sebastiani se absentézh din Constantinopol sub pre-
text de a negocia la IavT, pe lángh feldmare§alui Prozorovski, trecerea prin
tèrile romine a nisce bumbac de Smirna, destinat a fi trh,m is pe uscat in
Francia. La 5 Maiti generalul Sebastiani era in BucurescT.
Un act de consignat este urmhtorul :
Austria convinge pre Turcia, (4) in cursul luneT Martie 1808, sh cedeze
chtre ea cetatea Orqova-Nouh, sub cuvint ch acésta cetate n'a apartinut niel
o data ValabieT gi ch. avénd'o Austria se va putea opri impreunarea fortelor
rusescl cu ale Serbilor luT Cerni George (5).
Generalul Sebastiani nu se int6rce la postul or' in Constantinopol. Cum
el singar mal Intretinea acolo sperantele ch Francia nu va abandona pre
Turcia, plecarea WY fu semnalul uneT adeVérate panice.
Voll scris6rea lung% ce Mihaid Manu adreséz5. luI Napoleon, din Constantinopol, la
5 Februarie 1808, In favórea familieI Stitu. IIurm. supl. I, vol. II, pag. 496, 497, 498, 499.
Hurm. II, supl. I, pag. 502.
Condica Itif Naum, pag. 76, No. 322 de la Academie.
*.i cu t6te acestea adeviiratiT resculatorI primI aI serbilor furiS. Austriacil. Mériage
In un raport al sad dare Champagni, In 20 Aprilie 1808.
Ve4I jurnalul german din Itaireutb, de la 28 Martie 1808.
www.dacoromanica.ro
La panica succede o decisiune r'ésboinica.

Mériage, in raportul sèii catre Champagny, din 14 Iulie 1808, spune, ci
«immédiatement après le départ du °Jaral Sebastiani de Constantinople, un fir-
man expédié dans les provinces avait appele au camp du vizir tous les Zaims,
militaires possédant fiefs à charge de marcher le la guerre.»
La Iulie incepura a sosi trupe turcescI din Asia la Rusciuc si (lice Mé-
riage in raportul gil de la 27 Iulie 1808 catre Champagny) Turca ati sta-
bilit tabara la Daia, in l'ata tabereT rusescI de la CalugarenT, la 2 leghe
departare.
Acum t6te sgomotele publice «sont ei la queme. On fait circuler en Turquie
une foule de nouvelles venant des pays autrichiens, de Valachie et de S'alonique,
tendant a persuader aux Turcs, que les Français les trompeta. On ajoute qu'une
coalition nouvelle va se former contre S. M. I. et R. (Napoleon) et que si les Turcs
veulent abandonner l'alliance française, on leur rendra de suite les provinces en-
vahies et la paix (1).
Rusia nu Incetii d'a intriga ca sa inlature, in orT-ce cas, mediatiunea
FrancieT, si prin agentiT s'él secretT, Popov Sebastian si Maulle, care tina
venitul ocnelor in Valahia, se facura tainice tratative pe Ring& Mustafa Pasa.
Acesta, sub influenta RusieT, ajunse la finele luT Iulie 1808, mare vizir si
manifesta dorinte de pace cu Rusia (2).
RusiT mergeati si mal departe. El indemnail pro noul vizir Mustafa sa
rgstórne pre Sultan si sa se proclame el, cacT Rusia il va recunósce, nu-
maT dinsul sa abandone RusieT Virile române (3).
De ambele partI lusa se pregatesc de r6sboiti. Mustafa Pava nu se pare
o data ajuns vizir decis a cedA Principatele. Acésta o spune Illibseh
ministrul DanemarceT, In un act al gil, din 17 August 1808 (4).
AcelasT lucru spune si Latour-Maubourg catre Champagny, In 25 August
1808 (5).
Cu t6te aceste rèsboiul nu isbucnesce nicT de o parte niel de alta. Con-
scrierea uneT armate In Francia, de 160.000 recrutT, la 4 Septembre, cum si
tratatul dintre Francia si Prusia de la 6 Septembre, fura de natura a nu
precipita evenimentele la Dunare. ApoT cele supravenite la Constantinopole,
la inceputul luT August (stil noil) opreso pre TurcI de a incepe résboiul.
Acolo Baraictar-Pasa, amic al detronatuluT Selim al III cerca a resturnà
pro Mustafa IV si a readuce pre Selim. Mustafa IV ucide pro unchiul s65
Hum. pag. 617, supI. I, vol. II.
Ve 4I Hum. II, supl. I, Doc. DCLXXV, pag. 519.
Hum. II, supl. I, pag. 521.
Hurm. Supl. I, vol. II, Doc. DCLXXVI.
(6) Ve4I Hum. II, supl. I, Docum. DCLXXVIII.
www.dacoromanica.ro
672 V. A. 'flagella
Sclim in Seraiti, unde era relegat. Atunct Ilaraictar-Pa¢a detronézh pre

Mustafa ¢i inaltA pre fratele aceluia, pre Mahmud II, care ¢i el ucide pre
Mustafa IV ¢i lace vizir pre Baraictar-Pa¢a, la fines. tut Iulie st. n. 1808.
Asemenea revoluOunT, nu erati insh propriT a inthri pre Turcia. Napo-
leon mal mult ca ort qi cand simte, a nu póte a se folosi de serviciile
Portet. Am v6slut la cap. din urml intrevederea lut Napoleon cu imp6ratul
Alexandru la Erfurt, in Septembre. Acésta dh mAna liberti Franciet, spre
a se ocupa de rèsboiul Spaniel, iar RusieT d'a¢1 consacra cucerirea Finlandet
¢i de a continua sa ocupe Principatele, gata a le disputa Turciet cu ar-
mele a mAna.
In urma intrevederel de la Erfurt, Turcia se crede perduth. Serie des-
pre spiritul public din Turcia, Latour Mauburg cAtre Champagny, in 29
Octombrie 1808 (st. nott), eh: Les lures ont pei.du par degris la confiance
qu'ils avaient en nous (in Francesi).... L'union de la France el de la Russie est
regard& par les Tares, comme le malheur le plus grand gu'ils aient a redouter
Aujourd'hui que cette intimité fatale est établie..., le signe de leur mine leur pa-
raft certaine (1).
In adev6r, in urma intrevedereY tul Napoleon cu Alexandru al Rusiel la Er-
furt, Champagny da pe fath catre Latour Maubourg, decisiunea Frantet de a nu
impedica pre Rusia de a anexa Principatele. Sub-cuvint ca anarchia domnesce
In Constantinopole, Imp6ratul rusesc, declarh, eh este cu neputinti5. sh eva-
cueze Principatele qi le-ar expune la rèsbunArt greanice din partea Tur-
cilor ¢i apoT ¢i poporul din aceste t6rt cere insu¢T anexarea tul la Rusia.
Latear Maubourg slice, c1 Franta n'a consimtit la acésta in conferinte
qi ca probabil aceste cestiunt nu se vor decide dectlt la pacea generala.
dar ch e de a¢teptat, ch Turcia nu va putea obOne alte conditiunt de
pace mat favorabile. aacetT sh intelégh guvernul turcesc», lice ministrul
relatiunilor externe al lut Napoleon catre Latear Maubourg in acésth-¢1
nota, ce analishm, «ca Imperiul otoman nu va perde in realitate nimio, nu
va fi slabit prin perderea Moldovel ¢i a ValahieY, de undo nu adun& ar-
mate qi de la care nu primesce decat un mic subsidifi anual. i apot Pórta
n'a putut conta niel odat& pe fidelitatea lor ¢i va dobfindi o limitA natu-
fal5. mat u¢or de pazit, cAct Turcia incepe ea adev6rat la Dunttrea » Mi-
nistrul relMiunilor striline terminh, indemntlnd pre representantul FraWl
din Constantinopole Latour Maubourg, sA caute t6te mijkicele proprit de
a indupleda pro Turcia sh cedeze Principatelc : «voila le but !» (2).
(11 Hum, pg. 523, vol. II, supl. I.

12) Ilunn. II, supl. I, p. 523.
www.dacoromanica.ro
CAP. XXXIII.
Evenimentele din Principate. Congresul de la 144. Negocierl diverse.
lartisi rsboiii.
In Principate, nimenl nu se indoia ca resboiul va incepe in curind §i
spaima era mal grozavA in judetele vecine cu DunArea. Acésth spaimA, mo-
tivézA urmAtorul manifest de la 20 Septembre 1808:
«Publicatiunile ce s'ati fAcut la opt judete, carl sunt cu marginea spre
DunAre, sä nu aibA niel o fricA despre vecinT:
De la intdiul Divan.
Voile pAreAlabilor §i tuturor locuitorilor de pe la satele ot sud.... sAnAtate
§i tot binele ve poftim de la Milostivul Dumnecleti, flind-eA Divanul a luat
insciintare, a miff din cel fArA de minte, earl sunt iubitorT de turburkrI §i
rAsvrAtirI IA obicinuesc sa vorbescA minciuni, afi presArat prin sate vorbe ne-
adeverate despre partea vecinilor de peste DunAre, de cad v'ati intrat in
inimile vástre grijA de spaiml §i fricA §i nu ve cAutatT de /ucrul pAmIn-
tuluT qi de strinsura bucatelor celor trebuinci6se peste an, pentru hrana
vástrii §i a dobit6celor vástre; de aceea dar, iatA nu lipsim inteadins a ve
serie qi a ve ineredinta, cu t6tA adeverirea, el vorbele acelea ce ati presArat
peste vol aceT III% de minte ómenT, aunt t6te barren mincin6se qii neade-
Orate, la care niel o credintA sA nu datY, ci lephdAnd voT orl-ce grijA
de spaimA t¡i de fricA vetl fi avend in inimile véstre, BA statT pe loe fArA
niel o grip., BA ve cAutatT de arAtura §i de semeratura cea de acum de cu
támnA, sä ve facetl strinsura cea trebuinci6sA peste an a vástre. §i a do-
bit6celor vástre, ch iatA pArintesce ve incredintam, asupra sufletelor néstre,
cA nu vetT petrece niel un ree despre partea vecinA de peste Dunttre, ci vetT
avea tátit lini§tea §i odihna vástrA, §i fitT sAnAto§Y.»-1808, Septembre 20 (1).
Cu táte pregAtirile dintr'o parte §i din alta, ceT 60.000 o§tenT al RusieT
nu incepurA resboiul, dupe. intrevederea pe la Erfurt, chcl stagiunea era
prea inaintatl, ci luarA cantonamentele de iarnA. Pentru ca sA impedice
pre Turcl a se mica el in timpul ierniT, Prozorovski fu autorisat de im-
peratul Alexandru, sA incépA negociatiunl de pace direct°, §i sh se adune
congresul pentru pace la Ia§Y. Aceste tratative sunt din Noembre 1808.
AcéstA reincepere de negociatiunI directe, este vestitA luT Latour Maubourg
de cAtre Champagny, in 2 Noembre 1808, dovadh °A se face lucrul cu sci-
rea gi invoirea lul Napoleon (2).
Cod. LV, lila 141.

Supl. I, vol. 11, pag. 529 qi 530.
V. A. Urtchhi. Morin Romanilor. 48
www.dacoromanica.ro
674 V. A. IMECHII
Asemenea stare de lucrurT incepe a ingriji pre Gred de la olaltA, cAcT

décA Principatele vor rémane Ru§ilor s'a sfir§it cu ctt§tigul lor ca Domni!..
Atunci MoruzesciT earl tineah cu Rusia, incep a coqueta pe IângA Francia,
ca §i Sutescii. Prin un agent al lor le Sieur Ghyca, MoruzesciT lucrézA, cérea
a lucra in favórea lor (1).
In decursul ierneT 1808/9 Prozorovski, care (legintase 6stea luT 1psilanti,
ordonA BA se reinflinteze cate-va mil de pandurT români. Acuna acést6. 6ste
nu mai avea IBA lucreze in favórea l'érii, ci dup& ordinele rusescT, decT nu
mal era periculósA reinfiintarea acestei o§tirl!
Intre acestea, atat se agravéztí situatiunea Turcilor, in cat 0[16 §i opti-
mistul Mériage, scrie lui Champagny in 14 Octombre 1808, din Craiova,
cA Turcia nu p6te spera victoriT §i a la Ia§i se va deschide congresul de
pace ca Rusia intro Prozorowski §i Reis Elendi in pers6nO.
Congresul nod urméza a§a dar a se aduni la Ia§T. Tura', cu OM réua
lor situatiune sunt irevocabil deci§T a nu ceda Principatele §i a nu con-
simti la independenta SerbieT. De altA parte niel MuscaliT nu se par ho-
tOritY a renunta la pretentia lor, In vreme co Galib-Efendi, Reis-Efendi
plécA la BucureseT cu insArcinarea de a trata de pace cu plenipotentiariT
ru§T, anume generalul Miloradovici, comandantul din BucureseT, generalul
Harting, senatorul Ku§nicow pre§edintele Divanurilor romAnesel §i Besak.
Pe lfingO plenipotentiarii tun' se maT afla §i dragomanul Dumitrache Moruz
§i o suitA de 300 pers6ne. Moruz e considerat de Latour-Maubourg ca cel
mal mare neamic al FranteT (2).
Numirea luT Demetru Moruzi (3) ca dragoman la congresul de pace de
la Ia§Y, descurajazA pre Sutu Alexandra. El adresézA 10 Champagny, in 30
Noembre 1808, o scrisóre in care 41 manifestA asemenea descuragiare.
Moruzi nu era numaT de Rusia bine *Tut, ci §i de Anglia. Mériage serie,
In 30 Noembre 1808, ministruluT de externe frances, despre numirea luT
Moruzi ca dragoman, cele urmAtóre : «Une nomination qui vient d'avoir
lieu indique dans quel sens la politique du Divan veut marcher. Cette no-
mination est celle du Prince D. Moruzi comme Drogman de la Porte. Démé-
trius était un des conseillers du ministère ottoman, au commencement de
la guerre avec la Russie.., Les Moruzi passent pour être entièrement du
parti anglais.» Cum Bohai de bine fatiariotiT in§ela Vote patente asupra
sentimentelor lor !
Anglia se agitA, ea promite Turcilor, ca 86. 'T rumpA definitiv de Napo-
(1) Supl. I, vol. II, pag. 527-628.

12) Ve4i Hurna. supl. I, vol. II, pag. 535.
(3) Vecii pag. 632, Doc. DCXCV.
www.dacoromanica.ro
ISTOBIA ROMANILOB 675
leon, sa faca pre RusT a le restitui Valahia si Moldova, orT de unde nu, ca
Anglia va tramite o flota si va relua Crimea de la MuscalT (1).
Pe cand se pregateati plenipotenOarii turcI a veni la IasT la congres,
RusiT isbutira a mal da de fuma DivanuluT turcesc, impingénd si incura-
jand rcbeliunea a câtor-va pasale, intre cari cel de la Rusciuc si Pehlivan
aga de la Ismail.
Pérta se vu silita, la linea luT Ianuarie 1809, sa recun6sca, prin firman
In pasalicul s'a pre rebelul din Rusciuc Hussein-Efendi, carele schimba
presenturT Cu Prozorovski, prin Kirico consul rusesc din Bucuresci, clice
Mériage, in scrigrea luT din Craiova, catre Champagny, din 28 Ian. 1809.
PlenipotentiariT turcT veniaa la congres férte negrabitT. De ce? Se apera la
Constantinopole in o schimbare a politiceT luT Napoleon, dupa ce va fi ter-
minat résboiul din Spania, in urma marsulul victorios al armateT francese
asupra MadriduluT, si a intrarei luT in 4 Decembre acolo, apoT a diverselor
victoriT in urma carora Impératul Napoleon plecase din Madrid in 22 Oc-
tombre, 1808.
Latour Maubourg serie luT Champagny, in 29 ranuarie 1808, in acest satis
si adaoge, ca Moruzescil intriga Inca energic contra FrancieT kii ca de aceea
plenipotentiariT turoT nu se prea graben sa mérga la Congres (2).
*
La inceputul anuluT 1809, Valachia &idea cate 4.000 galbenT, pe luna,

lui Miloradovicl, din venitul téreT, pentru urmeirtrea intereselor cre:itine contra
Turca Pentru a se putea aduna ace$1 bant, se puse o dare mare de 30
leT pe casa, qice Mériage.
Prozorovski activéza acum campania contra MitropolituluT, ordonandu-I
sa inceteze de a avea vre-o corespondenta cu patriarhul grecesc din Con-
stantinopol (3).
NumaT in 2 Februarie .1809 (st. n.) trecura prin Vidin spre Valachia ple-
nipotentiariT turcT cu o aula care Meca in total 250 perseme si 80. cal de
calarie. Plenipoten0aiiI turcT Reis-Efendi (cu o suita de 80 6menT), Bei.
licci-Efendi, personagig ministerial, cu 35 6menT, Mollah-Effendi, lis Pré
invétatul membru de la Ulema, cu 50 6menT, apoT Dragomanul D. Moruzi
cu 45 szimenT si un calaa urmat si el de 20 valeti, total 250 6menT, ves-
tesc generaluluT rus, comandand in Valahia, ca sosesc si cer, sa li se tra-
mite 12 butce, 9 ordinare si 39 care.
Generalul muscal ne avénd deslegare, a expediat de 10 pe treT curen
Supl. I, vol. TI, pag. 535.
Hurm. H, supl. I, pag. 536-537.
Mériage catre Champagny, din iridin 13 l'anuario 1809.
www.dacoromanica.ro
676 Y. A. URECIrli
la Iasi s iea deslegare si a 4is plenipotentiarilor turd, sA nu trécA Du-

nArea panA ce nu se vor ti intors curieriT de la Iasi, cu ordinele MT Pro-
zorovski (1).
In 3 Februarie 1809, Latour Maubourg aratA luT Champagny, care este
hotArirea Porte, acea de a nu ceda Principatele si cum Franta i amba-
sadorele eT perdut trecerea la P6rtA, pentru cAari sfAtuit'o sA cedeze
si cum, din contrA, ail castigat influentA mare Moruzi i EngleziT promi-
t6nd a negocia la Iasi in sensul vederilor el.
Cu ti5te acestea ambasadoriT turcT vèglénd intarrperea curierilor din Iasi,
merserA la Craiova unde furA primiti de generalul muscat si de Divanul
local. In gasdA la Samurcas, fostul Caimacarn al 10 Ipsilanti, fu dat drago-
manul Moruzi. Sunt interesante raporturile ILA Mdriage din Craiova, cAtre
ministrul Champagny, din luna lui Februarie 1809, aducénd conversatiunile
luY cu Moruzi, atát despre familia Moruzi, cat i despre vederile DivanuluI
in privinta FrancieT.
Din una din aceste corespondente, ce se pot consulta In Hurmuzache,
se vede a generalul rus din Craiova nu permise boierilor muntenT sA dea
vizitA plenipotentiarilor turci.
La Craiova sositi acestia, Reis-Efendi amenintA, cA décA pang, la 14 Fe-
bruarie stil nob', nu va sosi r`éspunsul de la Prozorovski, ambasada se va
reint6rce spre Vidin. in 43 Februarie, sosi din Iasi Principele Mencicoff
adjutant al maresalului. Era insotit de un grec dragoman. Acest oficer avé
ordine sA invite pre ambasadorT a adAsta, orl unde-T va intilni, sosirea ofi-
cerilor superiorT rusi destinati a T acompania.
Acestia sosirA la 15 Februarie i furA urmAtorii; Colonel Hitrovo adjutant
al impratuluT Rusiet, ginere lui Cutuzof si impiegat pe Fang& acest ge-
neral la Iasi; Colonelul Cusnicov fratele presedintelui Divanurilor t6rilor
romane; Locot. colonel Uciacov i vre-o 6-6 oficeri de stat major. Hitrov
primi 3.000 # pentru spesele cAlRorieT ambasadei din 20.000 # destinati
de impèratul rusesc pentru acéstA misiune. Hitrov avé orrlin sA lungéscl
mult drumul, in cat sit nu ajungA la Iasi, decat peste vre-o douti 640.-
man!. De ce ? pentru eh Rusia tinea sA castige aceste 4ile pentru ultimele
preparative de rèsboiti in primA-yérA, hotAritA fiind a nu ceda nimio la
congresul de la lasT, asa cA rèsboiul era inevitabil.
Ambasada turcésscA cAlétori de la Çraiova prin Bucuresci spra lasT (2).
Hurm. supl 1, vol. II, .p. 537.

Pentru trebuinta plenipotentiarilor li s'a dat din Bucuresci carete si
butcT, luate unele de pe la M6nAstiri, altele de la boerl si negutatorii IncA
www.dacoromanica.ro
La Erfurt Napoleon stipulase, cum am varlut, cu Alexandru al RusieY, ca

acesta sa nu atace integritatea TurcieY, inceptind de la Dunarea ; deci
cedase principatele. D'aceea Rusia gramadi in ele Vita ostirea de peste
Nistru, pe cand Turcia avea la Dunare numai Pasale rebeli 4i abia vr'o
40.000 de ostire impra.stiata ca garnizóne in cetatile de pe Dunare. Rusii
fur& obligati', sa dea, prin cotisatiune, 2 carete, pe care el le inchiriara de

la caretasul din Bucuresci, Timpel. Una din aceste carete se strica. Urma
proces cu starostea de negutatori, care proces se termina in Aprilie 1810
tocmai, precum se vede in actul urmator:
De la intdiul Divan edtre neguidtorii: din politia Bueuresa

La trecerea murahazilor pe aid aú facut trebuinta, dupa porunca mal
marilor comandiri ai armieT, ca sa, li se dea din Valachia carete i batee
pentru trecerea lor in Moldova. Dupa care porunca pe liinga alte carete
butcY, ce s'ad luat, unele de dui:A la lanastirl i altele dupa la boerI vi
s'ati dat pentru trecerea lor, poruncit i starostel de negutatori, ca sa
faca ca graba de la tagma neguta,torésca, din Bucuresci, doua carete i sa
le dea, pe care carete le-ad %cut si le-ad dat, unde ad fost poruncit. Din
acole carete s'ad intimplat de s'ati rapus una in Moldova. Acum loan Tim-
pel, caretasul, carele aù dat cu chirie acele carete, apuch pre starostea sin-
gur sa platésel pe cea rèpusa. ; i fiind-cä starostea, precum seiti,
nu este vinovat, ca.cY careta nu s'a luat, niel s'a r6pus in trebuinta luI,
flind-ea niel visteria nu e in stare a plati i acesti bani, fiind insarcinatä
cu atatea cheltueli, incá i ca datorii, asemenea boerimea fiind dupa
férani, starea de órneni cea care a patimit mai mult acum in
vremea rasboiului, pentru ca ad jertfit pentru obstescul bine, a intimpinat
trebuintele ostasesci chiar din privileghiurile sale pre poslutinici si pre scu-
telnici, cuartirul aü avut prin case nelipsit, finurile i alte lucrurY dupa la
mosie li s'ad luat in trebuinta ostasésca, slujbe aü facut i fac nelipsit
ostasilor la multe trebuinte, iarasi nu se p6te inearea si cu adista raspun-
dere i mal ales cand atunci la trebuinta ce at fost, aù' dat unii din boeri
carete i butcY de ale lor, din care cele mal multe ail venit inapoi stri-
cate vi prapadite ; iar partea negutatorésea este dintre toi locuitorii, care
a patimit mal putin si careia i-a mers mai bine, pentru ca '0-ad fault
tot una negotul sad si nu ati avut atâtea dad, niel ad jertfit atb.tea lucruri
ca cele-l-alte stall ale locuitorilor acestui principat, i deosebit att fost
ceid tot-de-auna, ca aici la venirea de asa musafiri marY, de se lua de la
negutatorY cele trebuincióse si se da mosafirilor; De aceea va sería Divanul,
ca sa facetl cu totii o cisla i sa implinitY banii ce-i cere caretasul i sa
scapati pre staroste.
Acésta rèspundere se cere cu mare zor ,de catre d-lui comandantul.
1810, Aprilie, 13.
(as) Gregorie Ghica, Istrate Kretulescu, Const. Balaceanu i Ve! Viet.
(Cod. LXV, fila 26 verso.
www.dacoromanica.ro
678 V. A. URECHIÀ
cá§tigarA de la Napoleon conditiunile favorabile de la Erfurt, hotArindu-se a

se despArti de Anglia. De aci urmA o nou& politic& in Orient, intro Ru§1
§i EnglezT. Austria, EngleziT promiteati TurcieT O. le conserve Principatele
§i cA§tigar& pre §efiT Ienicerilor, carT impuserA Portel pacea §i alianta cu
EngleziT, de §i acésta sup'érit pre Francia. TurciT pretindeail °A exist& un
tratat secret intro Rusia §i Anglia §i c& numaT de ochii FrancieT se arètail
indu§nanite (1).
Noua fas& in care intraser& relatiunile Rusiel cu Anglia, se manifest&
ciar in conferintele dintre TurcT §i Ru§1 la 1a0. Aci, in Martie 1809, Rusia
pune conditiunea, ca P6rta sá isgonescA din Constantinopole pre ambasa-
doriT englezT (2). Ast-fel Rusia se fAcea agreatA de Napoleon, §i-§T asigura
impunitate pentru anexarea Principatelor.
*
Evenimentele inceputuluT anului 1809 nu sunt de natur& a impedica pre
Rusia a-§1 urmAri scopurile sale in Orient. Francia este in r6sboili cu An-
gla. La 19 lanuarie, stil not'', Soult bate pre Englezl la Corogna. ApoT ur-
rnézA victoria lui Victor de Gouvion St. Syr la Tarragona, care are de
consecinth reintrarea luT losif Bonaparte la Madrid, la 22 Ianuarie 1809.
Intre acestea, Austria qi Prusia, facuser& InarmArT considerabile. Se intro-
duserA Landwhera, Landsturnr_ul in decursul anuluT 1808 §i se negociase
a 5-a coalitiune contra luT Napoleon. Rusia, in dosul tuturor acestor fapte
§i nevoind a perde ocasiunea ce-1 oferia revolutiunile din Constantinopol,
d6r cA numaY primA-véra anuluT 1809 o aqteptase, ca sA reincépA rèsboiul
contra Turcilor.
Venirea §i primirea de Prozorovski, la Iasi, a plenipotentiarilor turcT la
congres, fu, cum vèlurAm, numaT un mijloc de temporizare. Nereu§ita a-
cestui congres ne dispensézA de a maT detalia lucrArile luT inutile pAcei.
Pe c&nd Ru§il negociail cu Turcil, Anglia reu§ise a convinge pre Austria
s& reincép& lupta contra luT Napoleon. Rusia, am vèlut mal sus, se anga-
jase la Erfurt, s& fie in partea FrancieT in un rgsboiti cu Austria. Repe-
diciunea cu care Napoleon concentrA oqtirile sale, iT dete victoriile de la
Abensberg. Luarea LandshutuluT, victoria de la Eckrrail, coprinderea Ra-
tisboneT uimirl lumea.
Rusia aft& cel mal propice moment de a merge inainte in Orient, cAcT
Austria este in rèsboiti cu Francia §i Napoleon nu desaprobA r6sboiul Ru-
Biel contra TurcieT, care a refusat d'a isgoni ambasadorul englez. Ca sa
Vedi Doc. DCCIX, supl. I, vol. II, flurm. pag. 544.
Veill serisòrea luI Mériage din 30 Aprilie 1809 de la Burghausen (eAtre Champagny).
Hurm. pag. 646, supl. I, vol. II.
www.dacoromanica.ro
complaca luT Napoleon, Rusia curma relatiunile cu Austria si inehide /run-

tariile te'rilor romane despre Austria, cum deja Oduram in urma.
De la Martie la Iunie, cabinetul frances pare a se desinteresa de mersul
trebilor in Turcia, ocupat fiind imp6ratul Napoleon in Mai, cu asediul
VieneT. Victoria de la Essling recla la finea luT Maiti 1809, FrancieT, 6re-
care ragaz si atuneT reincepe a se interesa de situatiunea TurcieT. Napoleon
nu voia, in lundul eugetuluT luY, ca Turcia sa ca d& sub MusealT; el nu ad-
mitea in tot casul intinderea RusieT peste Dunare, sub pretext ea la Erfurt
s'a stipulat integritatea turca. In acest setts (scrie de Champagny) din Viena
In 8 Junio 1809, luT Latour Maubourg (1),
Douti lunT intregf, tinura tratativele de pace de la IasT. Aeum sosi si
prima-véra. Maresalul Prozorovski era gata de r5sboitt si decT isT rosti al
WI non po.ssumus, dupa care in primele dile din Martie 1809, Prozorovski
veni la BueureseT, de unde expedui pre MiloradovicT sa asedieze Giurgiul.
In 1809, Martie 13, serie Cronica gréca (2), Rusia declara r6sboiti TurcieT. A
doua di Prozorovski numi pre Engelhard viee-prcsedinte al DivanuluT
muntenese.
Pe (land Napoleon urmaria succesele sale in contra AustrieT, in Prinei-
pate reincepe rèsboiul Muscalilor contra TureieT. Congresul de la IasT, ca
si incercarile anterióre de la Rusciuc, nu servira, repetim, decat a da timp
ostirilor ruseseT a iea positiunT strategice.
MiloradovicY trimes fiind de catre Prozorovski sa lea Giurgiul, gene-
ralul enchef merge si el contra BraileT. Langeron da detaliile acestel noue
campanil (3).
In locul luT MiloradovicT, in BucureseY, am spus, numit fu vice-presedinte
D ivanu luT, Enghelhard.
*
La 29 Martie 1809, generalul Leitenant Miloradoviel da s6m5 din satul
CopacenT, despre asaltul dat GiurgiuluT in 24 Martie (4).
Langeron da vina nereusireT la Giurgiu a luT MiloradovicY pe Prozorovski,
cacT acesta trebuia sa-T cunóseit sa légéreté, son inconséquenee, son étourderie,
sa sotte et ridicule jactance et les funestes liens que Pattachaient el des traitres (5).
Alude la C. Filipeseu. Spune Langeron lamurit, ca Filipeseu afla tot
de la MiloradovieT, cad iT ambla prin hartiT (sedea la Filipescu) si impreuna
Cu Ledoulx consul de Francia, vestea OW Turcilor.
Vag Hurm. II, supl. I, pag. 547.
De la alcaiul istoriel Mitrop. din Iasi. pag 529.
Vali Langerov.
Veep fila 86, cod. 322 la Academia RomArA.
Hurm. pag. 158.
www.dacoromanica.ro
680 V. A. tIRECIIII
In Martie, 1809, Prozorovski comunica Divanurilor tòreT, declararea de

rèsboiii contra Turcilor si instructiunile catre téra, cum are a se purtit
fie-cine in timpul rtisboiuluT.
In 24 Martie, 1809, din Ia§T serie Divanulul Presedintele Cusnicov, ca
r6sboiul a fost deschis din pricina Turcilor (?) «nevr(Ind sit implinésca drépta
cerere a tot milostivulul imprat» si dispune sa se publice ordinul co
s'aì dat, dupa cererea de la cel intAiti comandir D. Gheneral Feldmaresal,
cavaler Cneaz Prozorovski, dat din Tecurill la 21 Martie, 1809 cu No.....
Acésta proclamatiune e urmat6rea
Porunca ce s'a dat la teda armia de la acel d'intciiii comandir domn

general feldmarepl i cavaler ma Prozorovski.
In t6ta vremea cand eil volt' lipsi din FocsanT sat' de la alt loe, de unde
se af1t corposul cel mare al ArmieT, unde se va afla si cuartira cea mare
a mea, totT comandiriT, atilt ceT ce sunt cuartirmeisterT, cum si totl gene-
raliT, ce comanduesc artileria, ingineril Impreuna si totT ceT ce sunt sub
comande, sa cun6sca de comandir pre Excelenta Sa general de infanterie
Golisnikof Kutuzof.
Dupa malta poruncl imp'érAtésca, am trimis di la Tarigrad pre Higel, ad-
jutantul a el impArAtesteT marirT, capitanul vardieT, anume PaskievicT cu
hotarita insciintare impgratésca catre pérta Otomanicésca, intru care se
arata, ca de nu va scéte din Tarigrad pre ministrul EnglitereT, ce Vag fost
primit, ca pre ministru al uneT curtT dusmane a impèratieT RusieT, am po-
run* &IA intiacea vreme, ce voiii lua rèspuns hotarit, sa nu intru in
vorba de pace si de voiti primi vr'un r6spuns impotriva, rèspuns sa fac
urmare de r6sboiii. La 20 a acesteT lunT Martie, am primit raport de la
Higel, adjutantul PaskievicT, intru care irrif arata, ca nota mea a ar6tat'o
la 136rta si P6rta Otomanicésca in loe sa implinésca drépta cerere a Prea
InAltatuluT imp6rat, ail deschis rèsboiii curtiT RusieT si indata ail si pornit
firmanurT in OW partile, ca sa stringa ostirT turcescT. DecT armistitia, ce
pAn'acum a fost, s'a curmat; insciintAnd dar pentru acésta telta armia, ce
sub ocArmuirea mea sa alla si-mT este incredintata, il poruncesc, ca pre totT
supusiT PortiT Otomanicesd sA-1 cun6scA de neprietenT si ostile turcesd
orT unde si In ce loo se vor arèta BA le bata si sa le sparga, si intr'un
euvint sa se p6rte cu dinsele ca cu nisce ostirT neprietine si vrajmase, iar
pre chrestinil ce nu se vor inarma impotriva nóstra, cum si TurciT, ce nu
vor fi inarmatT si se vor afla in locurile, unde armia nóstra se allá, nicT
un rai sa nu li se pricinuiasca; strajile ce se allá Inaintea ArmieT, strasnic
li se poruncesce, ca intocmaT dupre cum s'a çlis maT sus sa urmeze, ca
OM comiunica(ia din asta parte si cu partea turcésca, si orT-ce alisveris att
avut cu locuitoril tèrilor acestora, sa se curmeze. Pentru care s'a facut
insciintare din partea mea si tramisilor aT Frantel si al Austrid, nehotarIta
nóstra orAnduiala cu Pérta otomanicésca, cae! In OM vremea ce s'a prelun-
git armistitia n'a fost alta decat numaT o greutate nesuferita la Vote arta
www.dacoromanica.ro
rile §i cererile nóstre, -OW chipurile cele Cu milostivire, ce ail imbrAti§at

prea milostivul nostru monarch, ca sa OM aduce lucrul la o pace §i odihna
tuturor de ob§te, ail fost in zadar, pentru-cA respunsurile PortiT otomani-
cescY ail fost pline de vicle§ug §i amAgire, ce s'ail descoperit scum curat
nedrepta el orinduialA.
Cu tóte acestea n'aA putut cu chipurY in§elAtóre §i pAgubitóre sA-§Y im-
plinéscA relele socotinte ale el, ce ail avut §i. are impotriva chre§tinilor §i
a pravoslavniceY nóstre credinte, cu pravilele credinteI Mahometacesd, cu
puterea cArora ne numesc pre no! ghiaurY §i necredincio§I, §i abia ne cu-
nos° de 6menT. Prea puternicul nostru imperat, dupâ ce ail sfir§it tóte
chipurile cele iubitóre de pace, ce imbrAti§ase, se velù silit a ridica ar-
mele in potriva PorteY, prin care sA-o facA sri cunóscA drepta.tea §i adeverul,
incheiAnd pacea cu slava §i vrednicia imperid nóstre. Drept aceea, chiA-
mAnd pre Domnul Dumnec,leil inteajutor, adunAndu-ne cu totiY, no pornim
asupra du§manuluY pravoslavid §i a credinteY nóstre, in potriva neprietinuluT
milostivuluI Monarch §i a scumpeI nóstre patriI §i rAzemAnd tótA nildejdea
nóstrA la bogata mila luY Dumnegleti, adunAndu ne cu totiY, dupe tótA drep-
tatea ne pornim impotriva nedreptel deschiderI a resboiuluI Mahometanilor
§i ne putem incredinta cu trine asupra credinteI nóstre §i sri a§teptAm de
la cel InaIt §i prea milostiv Dumnegeil, carele va blagoslovi armele impe-
ratuluY nostru, ca sA OM apera pre nevinovatiT cre§tinl, ce sufere geménd
§i suspinAnd sub jugul varvarel stApAnirY a Mahometanilor. Venitl sA chi-
cAm pe urmele strAmo§ilor §i a celor ce maT inainte ail fAcut biruintA
impotriva o§tilor Otomanicesd, ce Bunt far de orenduialA! sa cA§tigAm cin-
stea o§tirilor RusieY de la tótri lumea! sri interim pentru o vreme vednicA
slava numelul rusesc §i cu aceste chipurl sA implinim voia milostivuluT
nostru monarch, aperAnd folosul patrid nóstre, ce ne-aii ales pre noI
pentru ca sA le implinim tóte. Dar pentru ca sa se implinéscA §i sA se
pue in bunA orinduialA aceste mAngAitóre chipurT, trebuinte este sri se pa-
zéscA de totY o stra§nice. supunere §i bun& orinduiale., ce trebuesce ne-
gre§it se, se pAzésch, inthia de cd mal marY. Pentru aceea, pentru ca A
nu mal remAe cuvint de impotrivire, li se aratA tuturor, ca se urmeze pra-
vilelor celor ce de mine s'ail dat mal d'inainte §i acum de isnóva intAresc
cu poruncli, ca BA se faca sciutri tuturor de ob§te o§tenI, ce se OA in
armie. Tecuciil, Martie 21, 1809.
Intliul divan §i comitet al principatuluY ValachieT, la 10 Aprilie, 1809,
comunica proclamatia la ispravnid, cu un pitac, prin care stra§nic «se porun-
cesce d-v6strA, sri publicuitI acésta la top locuitoril de ob§te aceluY judet,
marl §i miel, spre a fi urmAtorT intocmaY §i de urmarea §i sAvir§irea po-
runceI sA aibA Divanul respunsul d-v6strA.» (Cod. LV1, fila 54.)
DificultAtile resboiuluY reincep. Judetele mal apropiate de DunAre i§T

ved compromisl recolta. IntAiul Divan mijlocesce, in 5 Iulie 1809, cA de
óre-ce avant-posturile rusesd sunt depArtate de DunAre la 80 verste, co-
www.dacoromanica.ro
682 V. A. URECHIL
mandantul armateT rusescI s5. iea m5surl de protegere a agricultorilor intro

unja avantposturilor si Dunare (1)
La mijlocul luT Aprilie 1809, MusealiT num6rati 120.000 6menI, gata de
a incepe rtisboiul la Dunare, déca Pérta nu primesce conditiunile impuse
la IasT. Mériage, la 30 Aprilie st. n. 1809, nu Oa decat cel mult 40.000 de
Turd in cetatile de la Dunare (2).
In asemenea situatiune fiind TurciT, cu t6te amenintarile Rusilor si de-
(1) Intdiul Divan edtre Engelhard.

Cu cinste 8'8.6 primit predlojenia Exc. Tale scrisa de la 3 ale lunil acesteia
Julie, cu No. 913, cuprinqtaére, ca sh poruncésea Divanul tuturor
sa dea sO se inteléga locuitorilor, cum-ca din partea dusmanilor 'spraynicilor
nu pot avé niel o temere, caul Maria Sa, Proa Inaltatul Feldmarsal ati fa-
cut asa orinduiala, ca neprietenul niel inteun chip sa nu OM face na-
padenie si a orI-ce miscare a ostirilor se gatesee numaT spre perderea
neprietenilor; pentru care si nu lipsim cu cinste a ròspunde Exc. Tale, ea
Divanul indata att facut poruncT la IspravnicT dupa la OW judetele a da in
scire la totT locuitoriT de obste pentru acésta buna vestire. Insa sciut este
Fi'xc. Tale, ca de la unja, unde se afta aseqate avant-posturile ale imp5ra-
tescilor ostir1 si pana la marginea Dunarii este diastima de 30 versturT si
mal bine, pe care aceea nestrAjuita departare de loo, se afla cele mal huno
si mal temeinice semènaturT ale locuitorilor si finete, al carora seceris si
cosa ¡ata c'atl sosit, de la care se nadajduesee cea mal mull& hrana a ti-
calosilor locuitorY si intimpinarea cea mal cu imbelsugare a zachereleY,
col trebuinciése pentru imp5r5Aescile ostirY. ,$i fiind, precum s'ail Ois, acele
sem5nAturT si fénete afara din avant-posturT, incredintam pe Exc. Ta ca
niel unul din locuitorT nu va putea indrasni ca sa mérga sa si le string5,
fara de a fi ocrotitl si feritl cu paza ostasésca, iar mal virtos la acole lo-
curl in dreptul caror este si urdina drumul neprietenilor si cand nu vor
avea ajutor de ostasésea strajuire, téte acele sem5naturY si fin*, urméza
invederat orl a se pr5padi pe camp, ski a se hrApi de catre neprietenl si
atuncI ticalosil locuitorT, pe de o parte vor privi cu mare durere de mima
si suspinurY, hrApindu-se rodurile ostenelelor si sudorilor lor, si pe de altA
parte isT vor tangui nemarginita ticalosie, intru care ati a ajunge negresit,
rémaind lipsitT si de chiar hrana vietiT lor, care aceste de se va intimpla,
nu rémane indoiala, ea si impèratescile ostirT vor cerca o simtitére lips&
a trebuinciésel hraneT lor. De aceea dar Divanul, dupa a sa neapérata da-
torie, nu lipsesce a face acésta cunoscut Exc. Tale, rugandu-ne a se chibzui
fara de zAbava mijlocul, cu carele se va putea ocroti si a se stringe fara
de sfiala si temere de primejdie, acele sem5natur1 si linee de eatre locui-
toril t'éranY, cad ca uniT ce apururea s'ati aflat si se afla implinind bite
cele trebuinciése ale prea puternicelor imp5rateseT °still, de la ele iarasT
astépta fi nadajduesc si el ajutor, ocrotire si mantuire.---5 Iulie 1809. (Cod.
LXI, fila 18.)
(2) Hurra. pag. 646.
www.dacoromanica.ro
clararea de rgshoih, plenipotentiariT Turcilor la congresul din Ia§T declarh

eh el nu consider& negociatiunile intrerupte.
De altmintrelea Turcil tot nu cedah Principatele (1).
CAP. XXXIV.
Re'sboiul. Panicei la Bucuresd. Bet' taia la Slobq ia. Asediul Giur-
giului fi al Breiiler. Trecerea in Dobrogea. Panicd la Buza.
Prozorovski mdre. Campania sub Bagration. Succese la Is-
mail. Perdere la Silistra. Miloradovia en-chef. Luarea
Politica externei.
OrT-cht de sdruncinath Pórta de revolutiunile si anarhia din Constanti-
nopole, orT-cht de slabe ostirT putuse concentra la Durare, Sultanul, duph
ce in Februarie 1809 primi in audientii Pro representantul AnglieT, mal
capètä curagia. Ba inteathta preghtirile de rèsboiti ale TurcieT furä energic,e,
ch in BucurescT se Ihti spaima neasteptatil, asa ch incì. inainte de decla-
rarea de r6sboiii din partea TurcieT, (declarare din 13 Martie 1809), inch
la primele dile din Maih, se ghndiail BucuresceniT s'a' fugh, sh abandone
orasul.
Acésta decisiune motiva urmhtorul pitac al primuluT Divan catre Aga
si chtre SpAtar:
«Cinstit dumné-ta frate epistatule al AgieT, Excelcnta Sa general maior i
cavaler Enghelhard, *vice-president al Divan uluT, a trimes predlojenie la Divan,
cum ch locuitoriT de aicT din orasul BucurescT, duph multele pr6ste vorbe
ce se vorbesc in tirg, a audit Excelenta Sa cum ca vor sh se duch pe la
alte locurT, sh tase tirgul, pentru care urmare mult se minunézh si arath
Divanului, ca sh tach pro totT traitoriT orasuluT acestuia a iMelege de a nu
mal gräi vorbe desearte, cum ch ar fi primejdie tirguluT, ci sh trhiasch in
pace, in vreme ce sunt ocrotitT de indestulh putere osthsésch, iar cine este
vinovat la acésth Mr& de pricepere pricinh, sh se silésch a I descoperi, ca
sä se pedepsésch cu strasnich pedépsä, choT de se va intimpla si duph a-
césta asemenea urmare i nesupunere, silit este Excelenta Sa a face are-
tare pentru uniT ca aceia, atht prea inhltatuluT feldmaresal, cht i ExcelenteT
Sale senatoruluT Kusnicoff; ci dar primind dumné-ta nest pitac al Diva-
nuluT, numal deck sh publicarisescI de acésta in tot poporul AgieT la totT
acel ce presera vorbe de spaima, care aduce norodulul pricinh de strArnu-
tare, ca totT sh sédh pe loo sh-sl mute de agonisith i ali§ verisul lor fhrh
de nicT o grijk chef orT-carele se va dovedi preshrhtor de vorbe sphiman-
tht6re, séh se va prinde fughtor din oras, unul ca acela are a cerca pe-
dépsa aceea ce se arath maT sus.»-1809, Malt' 7 (2).
Vell Hurm. JE, supl. L. Doc. DCCXV, actul din 29 Iunie 1809.
Cod. LXI, fila 67 verso.
Un asemenea pitac s'a Mart si la Sphthrie.
www.dacoromanica.ro
684 V. A. IIRECHIÀ
Chiar in néptea Simbetel luT Lazar, la 20 Martie 1809, se mica grab-

nic din BucurescI o§tirea ruses* cu téta artileria, cu ponténe, cu scarï
si unelte de asediri (1).
0§tirea acésta, sub comanda 1nT MiloradovicT se ducea, cum am arkat,
sa asedieze Giurgiul.
Patru qile apoT, la 24 Martie, in Mercurea gptèmâneT marT, se dete o
batalie. RusiT Nara Slobolia, dar Giurgiul resista atacurilor muscalesa
Prozorovski sosi si el, dar prea tarlid ca sa péta indrepta sérta luptel.
Ru§iT fura invinsT si obligatT a ridica asediul. El se intérsera §i tabarira
la Copacenl, pe cfind Prozorovski WA calea Foc§anilor In acela§ timp Cu-
tuzot primise ordin sa atace Braila.
La BucurescI se cfinta tedeum pentru isbanda de la Sloboglia. Cu acest
mijloc se mal potoli spaima tirgovetilor.
In Aprilie 1809, incepura MuscaliT a bate Braila. Pána in 17 Maitl 1809,
continua asediul BraileT. MuscaliT desperAnd de a o puté lua, abandonará
asediul, nu far& a arde si pustii numer6se sate române din raiaoa BraileT (2).
Acum MuscaliT schimba planul de campanie; el trec téta armata Dunarea
la GalatT in Dobrogea (3).
Concentrarea ostireI rusescY la Dunare §i peste Dunare o favoriséza im-
prejurarea, c5. se impaca Rusia cu Austria, tocmát in lunile aceste din iarna
anuluT 1809.
De§ertarea BuzklluT de ostirea rusésca a causat acolo o mare wick
Iiind in apropiere TurciT de la Braila. Se documentéza acésta in urma-
torul act:
Vedl cronica grdca de la alcaiul istoriel metrop. din Ia§T, pag. 630.
Langeron, pag. 166.
Se constata acésta qi din actul de la 4 Septembre 1809, In care Divanul muntenesc
spune a dstea rusésca nu maI e In ¡dra.
«Aflfindu-se acum ostirile impkatescil sale marirT, departate de acest prin-
cipat si ostenelele rgsboluluT, face socotéla Divanul, ca indestulate cele
trebuinciése; de aceea Divanul, carele de-a pururea a arkat, catre ostasil
impèratesci neadormita rivna, spre a le implini pe ck este prin putintat
cele trcbuinciése, am cinste sa prosferisesc prin E. Ta a le arka Inal-
timiT Sale, CnézuluT Bangration, cu rugaciune despre partea d-luT, ca sa
chibzuésca a porunci, sa se imparta la Wire, carora a tot puternicul Dum-
nelert sg le dea cele mar frum6se isb'ande impotriva vrajmasuluT. 4 Sep-
tembre 1809.
DarurT oferite: 10 bup vin, 2 butT rachiti si 10.000 de pb.nY. (Cod. LVI,
fila Si).
www.dacoromanica.ro
De la intdiul Divan edtre ispravniai de Buza.

Insciintarea d-v6strA scrisA de la 12 ale acesteT lunT, ce ni s'a trimis
s'a primit la Divan, si am vgdut cele ce insciintatI pentru cea cu grabA
1Art de veste ridicare a ostasilor si a spitalurilor, ce se aflatt prin cuar-
tirurT aice in oras i inchiderea lor in SI. Epispopie, cAt i spaima, ce a
pricinuit dinteacésta, atAt locuitorilor orAsenT cAt si d-v6strA si in cele de
pe urml cererea ce facetf a vi se da voTe, ca sA v5 mutatT la Chindesd,
fiind-cA v5 aflatT in mare grijA, pentru vreo nenAdAjduitA, feréscA Dum-
nede5, intêmplare. Divanul la acésta rèspunde d-v6strA, cä nu este vr'un
lucru sup6rAtor, ci mal vértos de folosul si al d-v6strA si al orasuluT, ci a
vi se da. vole sA v mutatT la ChindescT, acésta nu se póte, fiind-cl urtnézA
cu ridicarea d-v6strA a se pricinui spaimA j spargere orasuluT, care acéstA
intimplare sA cAutatT d-v6strA a o intêmpina cu tot felul de mijlóce si mal
v'èrtos c5. 'Ind, de la 15 ale acestel lunT s'att poruncit Ex. Sa gener. Maior
Zelenskit, ce se af15, la Slobolia, ca impreunA cu corposul Ex. Sale sA
plece si sA mérgA spre BrAila, ca sA impAneze drum urile cele desarte
de acolo, ce cad impotriva Buz6uluT, spre a lipsi bAnuelile i spaimele, ce
presArat intro locuitoriT orasulul ; de aceea dar, precum am qis mal
sus, d-v6strA sA economisitT in tot chipul, ca sA nu se facA vre-o nApAstuire
intre orAsenT, ci nAdAjduim la mila luT Dumneciett cA nu va fi nimic.-1809,
Sept. 18. (Cod. LVM, fila 58)
Mórtea luT Prozorovski inceterézA din noti mersul camphnieT çi póte
faptul °A in 6 Aprilie, Austria declarase si ea rèsboiti luT Napoleon, in-
trAnd in a 5 coalitiune contra mareluT cuceritor ci r5sboinic.
Cnézul Bagration iea comanda in locul luT Prozorovski. Acesta coprinde
MAcinul, Isaccea, Tulcea si Rahova (1-firsova) et incepu sg, tacä pod mare
pe DunAre. Armata inaintézA spre Silistra, intAritA de un nog contingent
adus de MiloradovicT in August 1809.
Aripa stingl a ostireT rusescI era ocupatA cu baterea IsmailuluT, care-cl
deschise portile, constrins prin fórne.
Aripa dréptA, mal putin noroc6sA, e bAtutA rèt1 de Turd, lingh zidurile
SilistreT, In 4ilele de 9 14 Octobre 1809. MuscaliT se vtIdurA cons"trinsT a
ridica asediul si se retraserA la Hirsova.
Miloradovid primi acum comendamentul en-chef al ostireT rusescI. El
avu norocul sA vadA didênd, in fine, BrAila prin capitulare, din causA de
f6mete, in a doua jumAtate a luneT Noembre 1809. La 28 Noembro, Dural-
nicA, se serbil la BucurescT, ca mare pompA un no5 te-deum pentru cAderea
BrAileT.
Intre acestea, in centrul EuropeT se intimplA noul rtisboitt al luT Napo-
leon contra AustrieT. Rusia, conform angajamentulul de la Erfurt, concen-
trase un corp de armatA, sub comanda PrincipeluT Galitzin, pe truntaria
www.dacoromanica.ro
686 V. A. UREMIA.
GalitieT austriaca, pe care o rivnia in cas de intrare In rèsboiti cu Austria.

Caulaincourt insista mult, ca acest corp de armata sa si invada Galitia, pe
data ce AustriaciT vor 11 trecut truntariile contra luT Napoleon. Imp6ratul
Alexandru refuza, sub pretext ea nu p6te sa se inereda de ajuns In gene-
rail! s61, eacT ar face «trop ou trop peu.» TotusT promise, ca pe data. ce
AustriaciT vor lua ofensilia, va inainta si corpul rusesc de armata; «ils pay-
eront cher teur folie et leur jactance» qicea, Alexandra I, desi nu mutt inainte
scrisese luI Napoleon, ea «la destruction de l'Awriche serail une calamité pour
l'Europ., un malheur meme pour notre alliance» (1).
Evident ca si numaT cu faptul intrunireT unuT corp de armata ruséscri
la fruntaria nord-estiea a AustrieT, puterile AustrieT in noul resbel cu Na.
poleon, aveart A fie impartite si decT slabite. Prin urmare, manifestarea
acésta a luT Alexandru I servi luT Napoleon.
Primate intilnirT tntre AustriacT 'si FrancesT se intimplara In Bavaria.
Pe data ce la Petersburg veni scirt despre acestea, cam pe la mijlocul luT
Mairt 1809, Alexandru dete pasporturile representantuluT AustrieT, Princi-
peluT de Schwarzenberg, si-sT rechiama ambasada din Viena. Armata de sub
Galitzin primi ordin sa intre in Galitia. Acésta miscare a armateT nu se
Mau insa cu acea energie ce o doria Napoleon.
Succesele luT Napoleon contra Austriacilor la Abensberg, luarea Lands-
hutuluY, victoria de la Eckmitl, luarea RatisboneT, tóte acestea In maT putin
de una tuna, aduc pre Napoleon sub zidurile Viene!, care, la 13 Maiti 1809,
capituleza. FelieitarT, admiratiune, Alexandru nu cruta nimio de acestea la
a(lresa luT Napoleon, dar Galitzin nu inainta energic, dupa dorinta luT Na-
poleon t2). Alexandru I, se deseulprt pe faptul, ca. o buna ostire a sa este
Inca inactiva In Principate, din causa ea Napoleon a exprimat dorinta, sa
nu reincéph r6sboiu1 eu Turcia "Ana ce nu-I va veni bine imperatorelur
trances.
Batalia de la Wagram asupra arhiduceluT Carol, la 6 Iulie 1809, termina
rèsboiul ca Austria, care primi sa negocieze de pace, profitand de armis-
titiul aeordat de Napoleon, la 12 Julie. Aceste ultime succese indémna pre
Muscall la o eampanie mal activa in Galitia si Galitzin iea Cracovia.
In 14 Octombre, 1809 se semna, tratatul de la Viena intre Francisc I si
(1) Alexandre I-er et NapoMon par Serge l'atischeff, 1 vol. 80, Paris, 1891, pagl. 473.
,(2) Imperatorele rusesc se temea si de alta imprejurare. Se cam vorbia
de intelegere stabilita Intro Napoleon si Poniatowski, care, aliat al Fran-
cesilor, spera, In cas de invingere a AustrieT, sa ineorporeze Galitia la ma-
rate ducat al Varsaviel. Asa cava, ca reInchegarea uneT par! de Polonia
independenta, nu putea place luY Alexandru I.
De aci hezitare, AMA si corespondenta cu Napoleon.
www.dacoromanica.ro
ISTOBIk ROMINILOR 687
Napoleon. Prin acest tractat se lua o populatiune de 150.000 locuitorT din

Galitia §i Napoleon o 1ncorporA la marele ducat polon al VaqavieT. Acésta
displAcu férte luT Alexandru I, mhear ch. Napoleon dete i RusieT.districtul
Tarnopol Cu 500.000 locuitorT, din Galitia orientalA.
De aci incepe a se Intinde récélA Intre Rusia §i Francia. Alexandru I,
imputA acest act luT Napoleon vi-T declarA, cit «il était mal récompensé de
sa loyauté..., en pesant de tout son poids sur l'Autriche», ca s'o aducA a face
pace cu Francia.
Napoleon voi sA, lini§téscA temerile luT Alexandru I despre o reinviere
a PolonieT Cu ajutorul FrancieT §i nu va intAr4ia, decT, sA acorde luT Ale-
xandru I, promisiunea de o nouA conventiune, la 4 Ianuarie 1810, prin care
In articolul I se hotAresce: «Le royaume de Pologne ne sera jamais réta
bli» §i la art. 2 se lice cA: «Les hautes parties contractantes s'engagent
veiller A ce que les dénominations de Pologne et de Polonais ne s'appliquent
jamais à aucune des parties qui ont précédemment constitué ce royaume
ni A leurs habitants, ni à leurs troupes et disparaissent pour toujours de
tout acte offciel ou public, de quelque nature qu'il soit.»
Napoleon era gata sit ratifice acéstA conventiune, de *i rémase
convins intimamente, cA armata ruséscA de sub Galitzin nu-T fu de ajutor,
din causA ca exista «une secrète connivence des militaires russes avec les
militaires autrichiens.» NumaT din motiv cA Napoleon despArtindu-se de
impArAtésa Iosefina, aspira sA iea pre o mare duces1 rusA, de aceea se artitA
atAt de concesiv. Se scie InsA cum nu reu§i acest plan al luT Napoleon
cum §i acéstA nereu§ire inAspri relatiunile dintre Napoleon §i Alexandru L
Pe datA ce Napoleon nu isbuti sit capete de sotie pre marea ducesA rusA,
el refuzA de a ratifica i oribila conventiune asupra PolonieT.
De aci inainte relatiunile dintre aliatiT de la Tilsit i Erfurt se inr6esc
tot maT mult. Dar despre aceste aiurea e de vorbit deal in o istorie spe-
cialA a RomAnilor.
Rusia face §i ea pace cu Austria. In 12 Octombre 1809, se serbA tedeum
la BucurescI pentra inchieirea acesteT pAcT (1).
(11 Cronica anonimA grécA, de la cAlciliul Istor. Metrop. din Ia4T, pag. 533.
Ca o consequentA acesteT OA se restabilesce In Bucurescr agentia Austriacl
Cu actul urmAtor
Generalul major vicepresident §i caveler Enghelhardt.

Cinstituluï Divan al Knejia Valahieï, predlojenie.MaY marele co-
mandir al armieT §i cavaler Graf Kamenski, prin porunca ce ast4 mi-a
dato, eu No. 40, tinT poruncesce, ca pre Domnul Von der Rener, secretarul
www.dacoromanica.ro
688 V. A. IIRECHII
Acum Rusil aunt mal mult de cat orl-cand In situatiune de a urmAri

energic rhboiul contra TurcieT.
CAP. XXXV.
Evenimentele din 1810.

In Ianuarie anul 1810, Cneazul Bagration precedat cu o sli de Exareul
Gavril sosesce in Bucureser, unde e primit la 9 Ianuarie (DuminicA) cu
mare alaiù, organisat de Divan (1).
agentiel AustrieT acesta sh fie cunoscut cu acésth numire a secrethrieT si

sh aib5. corispondentie, precum a avut si mal 'nainte Rusia cu Austria si
suditiI austriaeY sh fie tot cu acele privileghiur1 precum ail fost pan la ve-
nirea armiel ruseseY pe phmintul acesta. De aceea insciintez Divanul, ca
sh. fach cuviinciósa implinire despre partea sa, fac'ènd de Beira si DivanuluI
CraioveY.-1810, Aprilie 9.
Intaiul Divan la 13 Aprilie, 1810, comunich copiT duph acest act la totY
ispravnieiT. Cod. LXV, fila 26.
(1) lath acest alaia :
Orinduirea Alaiuluï cu care a se primi strdlucirea sa Cnézut
Pangration In Bucuresci. 1810, Ianuarie 9.
D-luI Aga cu brésla d-sale i baiarace si trimbite.
D-luT Sphtarul asemenea.
Starostea cu totI negut.itoril.
ZapciiI DivanuluY cu tretil logofetY sh se afle la podul ColentineY, Dumi-
nich des de diminétA.
TotT boeriI sh se afle iarAsY la Colentina si de acolo duph strhlucirea sa
Cnézul sh vie panh la mitocul Rimnic, unde sh se afle P. S. S. Mitrop.
Episcopii si cu tot clirosul, ea sh primésch pre strhlucirea sa duph obiceiul
d lor la biserich si de acolo iarAsT cu acest alaiii sh-1 duch panh la conacul
strAlucireY sale.
La intrarea strAlucireI sale in BucurescY, de cum va intra la capul po-
duluI Mogos6eY, sh se tragh clopotele pe la tete bisericele.-1810, Ghenar 6.
NB S'ati fAcut pitace ehtre Mitropolitul, &lire Vel Spht. si Vel Aga, iar
vhtaful de curte a fost fAcut zapcia peste ON:). (Col LVIL, fila 43 v)
Ceremonia intimpinhreI (il intaiul comanclir al armeY Cnéz Petru Iva-
noviel Bancration, la intrarea in tirgul 13ucurescilor la 9 Ghenarie 1810.
Mari din oral ca la dou6 verste, luminarea sa va El intimpinat cu
detasamente din felurimY de comande si dou6 escadr6ne de chlarime regu-
lath, din care unul va merge inainte si altul in urma cartel luminareT
Sale.
La intrarea in oras va 11 intlmpinat de tot generaliatul afhitor In Bu-
en resol, sub ociirmuirea comAnduireY corposului comandant Platz-Major,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA. 110MiNILOR 689
Cu t3osirea luT Bagration, Rusia, acum fiber& de r6sboiul Cu Austria i§l
Platz-Adjutant cu top cinovniciT aT politieT, Spat. Cu tótá 6stea tirguluT,

Aga cu oinovniciT politieT §i cu slujitoriT agiescI pamintenT §i doT deputatl
al Divanulut, din eel mal mad boerT. DeputatiT, Spat. §i Aga, descalecand
de pre cal iT vor face hiritismos din partea DivanuluT §i a ora§enilor de
bun& venire a luminarel sale,
Intrarea in ora § iT va fi inteacest chip: douT cinovnicT aY politieT, MU-
sica oregulla i ca totT cinovnicil al politieT, 6stea spat. ca stégurile, Aga §i
Spat. va merge in urma acestora. Platz-Major, Platz-Adjutant §i coman-
dant, dupá dinsul- va urma, un escadron de cavalerie, dupa dinsul va
fi eel inthifi comandir al armiel cu generalireturl §i cu suita luminareT sale
§i ace dol deputatT al Divanulul qi in urma acestora alt escadron va in-
theia. alaiul §i in urma echipagiul.
6stea pedestrimeT regulata se va in§ira pe ulitele pe ande are sa tréca,
de la capul poduluI pan& la quartir, iar cavaleria va merge inaintea in-
trareT capulul podulul.
Artileria se va pune la loo deschis in ora § §i câncl va intra In ora§
luminatul Cnéz, dupa semnul ce se va da cu racheta, va incepe darea tu-
nurilor. lar tragerea clopotelor dupá obiceiul de aicea se va incepe cand
va intra in Virg, OM va ajunge la biserica. Mid se va savIr§i rugaciunea
de multamita, iara§T semn de racheta tunuri §i clopote 'Ana ce luminatul
Domn merge la quartir.
La pórta bisericeI întâiul comandir al armiel va El intimpinat cu
cinovnicil de catre slavitul Divan, fiind tata. §i vice-pre§edintele DivanuluT,
lar la u§a bisericeT simbolulul Il va intimpina partea bisericésca cu cru-
cele §i cu agh6sma;
In vreme ce va canta multimea auilor se va slobqi 51 tunurT.
Dupa sfir§irea multamireT catre Durnnec,leil, Domnul, cel Intaia comandir
al armieT, va merge la locul Art tot cu alaiul cu care a intrat in ora.
ApoT primirea, de fata cu totT generaliT §i stab-oficeriT, a parteT bi-
sericescT cu tótá ob§tea boerésca, a divanuluT §i totT boerit ceT-1-alt1
ce se alb. in BucurescI §i va primi raporturile generarilor §i comandantilor
o§tireT. Mitrop. va recomänddlui partea bisericésca, iar vice pre§edintele Di-
vanuluT pre boeriT DivanuluT, &and In mana celuT intaiti comandir al armieT
§i isvod de totT boeriT
Primirea va -fi de jumatate de ora §i ora§ul va face luminatie.
Comandantul en §ef primesce raport de la generalet.
Cinstea se va da de la Vote bataili6nele de comandiriT lor, unul dupä
altul din mana sting&
NimenT din locuitoriT ora§uluT sa nu dea puscl §1 pist6le dupa obi-
ceiul pamintesc.
Mild primul comandant al armieT va trece pe dinaintea bisericilor sa
nu indrasnésca preotil a e§i dupa obiceiul lor sa boteze pe drum.
Polilla sA oranduiasca 6menT pe ulita cea mare §i pe t6te ulitele cele
miel ce ies in ulita cea mare §i sa aibb. deosebita priveghere ca nu cum-va
norodul sa .dea peste o§tenT §i sa faca impedicare alaiuluT (1).
(1) La cod. LVII, fila 46, Incep. acte din 1810, Tanuarie 7.
P. A. Urechicl. /starlit Romani/a?. 44
www.dacoromanica.ro
690 V. A. tirRECHIX
afirma stäpfinirea in Principate, punênd definitiv m'Ana pe biserica.

La 1810 Ianuarie 14, a sosit predlojenie de la generalul Enghelhard,
ca a primit in numele DivanuluT de la domnul sfetnic de taina, senatorul
i cavalerul Cu§nicov i lángb.` dinsa, alaturata copie dupa, ucazul sfintuluT
§i obladuitorulul sinod, dup5, malta confirmatie (KOHZISEHAARIE) ca sa se de-
parteze din obladuirea bisericésca mitropolitul Dositeiti, pentru neisprávile
poruncilor ce i s'a dat i s'a rinduit in locul seri mitropolit al Valahiel pe
Artis Ignatie, de care insciintéza DivanuluT ca sa se faca §i implinirea.
Am v6dut la capitolul bisericeT, intre anir 1806 1812, cele petrecute cu
ocasiunea destituirel mitropolituluÌ Dositeiti Filiti. Nu vom reveni asupra
acestuT eveniment.
La plecarea spre Paris a consululuT frances Ledoulx din BucurescT, la 13
Ianuarie (1) prevedea acel eveniment. Era ca o manifestare temuta aprobat6re
a luareT in stálánire a MuntenieT de catre MuscalT.
In cursul lunel ¡anuario, urmézacum vNuram aiureaprefacerile in
personalul DivanuluT cu isbAnda VistieruluT Varlaam contra' luT Dinu Fi-
lipescu §i a partizanilor luT.
Scurt timp r6mase Bagration in fruntea Orilor románe; el fu inlocuit prin
generalul de infanterie graf Camenski la comanda en chef a o§tireT rusescI,
La 4 Martie 1810, s'a cetit in Divan nota cnézuluT §i in urma vice-pre§e-
dintele Enghelhard a vestit acésta in audul tuturor, ca din ordin impèra-
tesc cnézul Bagration a tost impedicat de la comanda luT qi ca in locul
luT a fost numit generalul Camenski (2).
In 5 Martie, întâiul Divanul adreséza generaluluT Camenski urmatórea
felicitare:
Catre lurninàíia sa general de infanlerie Fi cavaler graf Camenski,

glavnoi comandir al armiaz.
De la intdiul Divan i Comitet. AstalT la 5 ale urmatóreI de Excelenta
Sa general maior §i cavaler Enghelhard, vice-president al DivanuluT, luánd
ob§tea acestuT Divan insciintare, cum cA proa puternicul §i prea milostivul
nostru impérat (a careia stapânire §i putero sh o latésca §i s'o pazésca a
tot puternicul Dumneded in vecT) a orinduit pe Luminarea Ta glavnoi co-
mandir asupra acesteT impèratescT armiT, nu putina bucurie a resbatut in
inimele n6stre, vestite fiindu-ne iMeleptele mij16ce, i vitejescile ispravi ale
LuminareT Tale, insotit l cu firésca bunatate i creOinésca rivna ce aT Lu-
minarea Ta spre ocrotirea gi mángilerea nor6delor color incredintate sub
ocrotirea §i obladuirea Luminarei Tale, care acestea cu mare bucurie le
Vall cronica anoniml. Istoria metrop. MoldoveI, pag. 634.
Istoria metrop. MoldoveI, pag. 635.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMiNItOR 691
nAdAjduesce si le astépt& de la Luminarea Ta si acest ticalos norod al Va-

lachieY. Pentru care çi spre dovada semnuluT acesteT marT bucuriT, ce cu
totiT de obste am primit, iat& intru intimpinarea LuminAreT Tale se trimet
boeri din insiI cileniT comitetuluT, dumné-lul Vel SpAtar Gr. Ghica, cu ca-
rele çi aducem catre Luminarea Ta cele dup5. datorie, plecatele. neistre in-
chinAciunT, asteptand cu nerAbdare si huna sosire a lumingreT Tale, aicT
In pAmintul nostru, ca sá ne invrednicirn si de fatA a ne inchina Lumi-
nAreT Tale si a castiga in ffint& de la isvorul darurilor intelepciuneT Lu-
minare Tale si nadb.jduitele rodurT ale cei de obste bucuriT ale n6stre.
1810, Martie 5. (Cod. LX1, fila 63 verso)
In acest timp, principala tabarA ruséscii continua a fi la Rahova (Hirsova).

In 23 Ap.rilie (urrnAt6rea lunA) 1810, plécA çi armatele din BucurescI cu
generalul si-sT aselA tabAra la VACArescT, stabilind cartierul general in via
lul Golescu.
In aceeasT i de 20 Aprilie 1810, inthiul Divan vestesce, crt in locul ge_
neraluluT Cusnicov, imperatorele Alexandru I a numit presedinté Divanu_
rilor romano, pre senatorul Crasno MilosevicT çi el nu va intarlie a sosi
In Bucuresci (1). La sosire a tras in casele n'éposatuluT Ban Ghica b6tranul.
In 5 Maiti 1810, vine in fine noul Mitropolit Ignatie, grecul cel impus
de, MuscalT in locul lul DositeT si este ca parada instalat la Mitropolie.
Luarea BrAileTde care amintiram maT sus,va ocasiona multa cores-
pondent& in 1810 intre 1-ul Divan çi generaliT rusT. Divanul VéreT cere, ca
BrAila ca tot teritoriul din vechea raea, sa fie administrate ca parte intre-
git6re a tèreT, de ispravnicT numitT de el, iar sa nu stea inteo osebit&
duialA (2).
Istoria metrop. Mold. pag. 536.

Intaiul Divan catre bpistatul armAsieT ordonandu-T dupl porunca gene-
raluluT Enghelhard, vestit6re ca in local senatoruluT Cusnicov, impèratul
orindUit pre senatorul Crasno Milosevicl tnt4ii edator la divanurile MoldoviT
si ValachieT, çi fiind-ca peste. putine (Ale se astépt& a veni aicT (MilosevicI),
Enghelhard cere, ca pe la t6te departamentele trebile sa fie aseqate duph
cuviinci6sa orinduialA çi téte condicele O. fie ispravite. Drept aceea, porun-
cesce Divanul, ca si la acel departament al critninalionuluT, asemenea ur-
mare sA se faca si la fite ce 10 (Ale sl se trimit& la Divan catastih de la
acest departament, sub iscAlitura dumi-tale si a judecAtorilor, de numele
celor vinovatT ca ar'étare: cine? din ce vreme ? pentru ce vinovAtie este
inchis? çi pricina fie-cAruia pentru ce n'a luat stirsit? 1810, Aprilie 20.
laca un act important de revendicare a tin. BrAileT pentru Rumania:
Cdtre senatorul Crasno-Miloovici.
Cu cAzuta chiste facem ar'étare Ex. Tale, eh intre alte curg6tóre trebT si
www.dacoromanica.ro
692 V. A. VRECHli
Generalil muscalI continuari a considera judetul Braila, luat de la Tura
pricini, care se cuvin a CI sciute lua cAduta indreptare de cAtre in-

teleptiunea Ex. Tale, este una si tnadeaoa (inutulta &Met, care ca unul ce
este din plmintul acestel enejil a Valahiei, pe mosiT ménIstiresci qi boe-
resci, ale cArora hotare se intind pfinA chiar in zidul cetAteT; de aceea si
la trecuta cea-l-altA resmeritA ce a lost intre pré puternica impérAtie a Ru-
Biel cu P6rta otomanicéscri, in dilele prea fericiter Impèratesel Ecaterinei-
cei-MAri, luandu se si atund cetatea BrAileT, cu tot tinutul el', pe care ciltevas
sate se at% locuind, s'ati fost dat sub oblAduirea qi ocirmuirea Divanului
ca un citen (tIMFI) ce este din pAmintut sè. lar acum nu scim pentru care
pricinA, dupA ce s'ati luat numita cetate de cAtre prea puternicile imp5rA-
tesci ostirI. Ex. Sa senatorul Cusnicov a asedat tinutul BrAileT intru osebitA
orinduialA despArtindu-1 de piimintul tèreI si depArtindu-1 de otearmuirea
Divanului, orinduind acolo purtAtor de grijA pro d luT Revizorul Savinske.
cu téte cA acolo se aflA trAmisl din partea Divanulul dol ispravnicT, dar
intru nimic nu sunt socotiti si nicI o ispravA nu pot face, precum vel lua
Ex. Ta pliroforie din embericlisita copie a insciintArilor, ce el trimis aiel;
de s'a fAcut dar acéstA osebire a tinutului BrAilei de tinutul tèrei cu euvint
eA locuitoriI de acolo ail pAtimit si ail cercat multe pagube qi jaturT din
partea neprietenilor; intru acésta putem dice, a si locuitorI al térel
dupA la mArginI suferit ma"( putine ql mal usére patimi ql pagube,
strImutându-se in multe rindurY si chiar din locasurile lor, si cu téte aceste
nu contenesc ticAlosil r5spunde datoriile lor spre ajutorul t'éreT, cat le
este prin putint,A. Si deosebit de acésta, cA de va r5rnb.nea acest tinut al
BrAileI 'Mtn' acéstA osebire, vom putea dice, cA multi din locuitoril Orel
vor nAzui acolo, fugind din satele uncle se aflA locuind, precum multi pAnA
acum ati qi fugit. i dinteacésta socotéscA intelopciunea Ex. Tale, chtA scA-
dere urnnézA a se face din suma lecuitorifor si cat de simtitére zAticnire
la implinirea eurgAtérelor trebuinte. Drept aceea ne rugAm cu cAduta cinste,
sA bine voescl Ex. Ta a se face si pentru acésta cuviinci6sa indreptare, ca
s5. r6m6.43 adicA acel tinut al BrAilel sub ocirmuirea Divanului stA-
pani fies-care mosnén mosia ce va fi fost a sa din tinutul BrAileT, precum
fost ql In trecuta r5smeritA, ql precum ql tinutul Hotinului s'a dat sub.
otcb.rmuirea Divanulul Moldovei si sa-a5 stApinit tot"( mosnenii MoldovenT
mosiile ce le-ail avut acolo ; iar ma"( virtos cA acel limit al BrAilei are
câte-va iraturl sciute, din care péte O. se foloséscA qi sl se ajutoreze visteria
Orel; precum se ajutorézA si visteria MoldoveT, din iraturile Orel Basara-
bieT, qi divanul va avea caviinciésele ingrijirT de a nu se invita locuitoriT
de acolo mal mult peste a lor putere qi stare, dupA m5sura patimilor ce
aü cercat, care acéstA rugAciune a néstrA suntem bine nAdAjduiti cA. va fi
primitA Ex. Tale.-1810, Mai5 8.
Asemenea notA s'a fAcut cAtre LuminAtia Sa Graf Camenski, care aa
rèmas de nu s'ati dat. Acest act mal e trecut odatA la cod. LXI, fila 84,
verso si 85.
www.dacoromanica.ro
ISTOBIA RONANILOR 693
ea o téra straina Munteniel. LocuitoriT din acésta nu pot merge la Braila

pentru interesele lor deck cu pasport (1).
Campania anuluT 1810 incepe cu un mic succes. La 21 Maid, 1810, in-
tAiul Divan ordona luT Aga gi SpAtaruluT, ca sa publicuiascä tuturor
torilor din Bucurese, ca s'a luat Turtucaia, sA faca luminatie de séra pe
la pravAliT §i pe la ferestrele caselor. S'at omorit 100 Turd, 350 s'ail luat
robT qi 38 tuning qi ierbAria cu totul. Cine nu va fi urmator (a face lumi-
natie) se va cuti6sce nelpristan gi, se va pedepsi (2).
Dupa 4 (pie, Muscalil at alt suecos la Bazargic, unde Pehlivan Cu 1.656
de Turd cad prizonierT in mAnile Muscalilor. Not motiv de te-deutn, de
salve de tunurT qi de iluminatiT cu deasila, la 26 Maiù, 1810.
Un not succes aü MuscaliT la Rasgrad, unde, in 3 Iunie, 1810, bat pre
TurcT .din nob, prind pe un pa qa §i pre Scarlat Calimach, care urma cu
tabAra ruséscA, a§teptind momentul sa fie instalat in domnia la care fusese
numit, cum maT sus valuram.
In urma acestor victoriT, TurciT cer i dobAndesc un armistitit de 9 ile.
In cursul veril, TurciT se hotaresc sA faca o diversiune trimiténd o flota
ca sA debarce o§tire turcésca in Crimea, cu gAnd sA rdsc6le pre TataiiI de
acolo contra Muscalilor §i a§a sA fie snip MuscaliT a mal distrage de la
DunAre ceva Will. Tot °data Sultanul cel not Mahmud, se dispune a e§i
din Constantinopol, ca sa vina sa se puna in fruntea o§tireT turce§cT de la
Dunare.
Se pregateat decT §i MuscahT a lucra cu maT multa energie cleat orT
cAnd. In 22 funk) 1810, generalul Camenski da asalt RusciuculuT, dar nu1
putu lua decAt la 15 Septembre, in urma cadereT *i§tovuluT la 30 Aug. 1810.
'Hite aceste VictoriT erat celebrate la BucurescY cu mare sgomot, ba in
21 Septembre 1810 Mitropolitul cu o delegatiune a DivanuluT merg la Ru-
sciuc, sa ducA felicitArile tank (?).grafuluT Camenski pentru neintreruptele
luT isbAnde contra Turcilor.
ProfitAnd de victoriile din Mait Iulie 1810, imperatorele Alexandru no-
title& curteT vieneze «l'incorporation des deux provinces grecques (?) ê l'Em-
pire russe.» Austria vestesce PorteT otomane acésta i la inceputul lul
La 10 Maiil 1810, intAiul Divan serie luT Engelhardt, cA un Ghinea

Ceaulu i Mateit SpAteanu, locuitorT aT acesteT tdrY, at cerut prin jaiba
DivanuluT «cal flind-ca acum din mila luY Dumneleil, Braila se afla sub
stApinirea prea puternicelor oOirT», sA li se dea pasport catre comandirul
BrAileT, ca sa mérga afle acolo nisce tiganT, care de mal mult timp
ail fost fugit in tinutul BrAileT. Divanul intervine in favdrea acesteT cererT.
(Cod. LX11, fila 84 verso).
Cod. LXV, fila 35.
www.dacoromanica.ro
694 V. A. URECHIX
August (stil floe) 1810 se arata spre marea bucurie a TurcieT dispusa
sa nu aprobe acésta incorporare la Rusia a terilor romane (1).
Intreg restul anuluT 1810, se petreeu in resboia mal peste tot cu isbanda
pentru Muscall. In .iarna anuluT 1810/1811, Camenski petrecu la Bucurescl.
El intra in capitala munténa la 11 Noembro 1810, primit eu mare triumf
si a tras la casele luT Faca, unde, giee cronica gréca anonimb. (de la cal-
eaiul IstorieT mitrop. MoldoveT pag. 539) s'a dus Mitropolitul i totT boeriT
sa i se inehine. Mitropolitul Ignatie rosti un diseurs in limba francesa.
Generalul Camenski petreeu lunile de iamä in joeurl i veseliT neintre-
rupte, (lice biotin° (2), cu generaliT i eu bieril pdmintep.i. MaT inainte de so-
airea luI in ter& afirma Fanuta (Zilot Romanul), se areta Camenski cu o
pornire ciudata ferte: Weal neeinstea i vatama pre multI si marl mici
si din pamintenT si din ostasT, in cat se sphimintara toff aria pentru
varvaricescul see mijloc. Fanuta insa, ca i Fotino, afirma cà putin apoT
s'a mal imblinlit, fiind-ca s'a mal stapinit, Rind om invetat. In iarna anu-
luT 1810/1811 se areta chiar cu totul alt om de cum era la inceput, ca de
unde era atuncl leg', se Men acum
«Ve qic ca din douà una:
OH a isbindeT cununa
See tr'un chip frnmos ca luna
Ast-fel l'a imblinlit (3).
Ercul la picierele OmfaleT. Vre-o coconita romana Men in iarna anuluT
1810 minunea OmfaleT.
NumaY nu cum-va in legatura cu acésta pasiune este a se pune i
i mertea luT din primavéra anulul 1801? Cronicele dal vina otra-otravirea
vireT pe 6E11 vestituluT Suvarov, «carele era un om plin de Teutate, ca un

urs neimblan4it», dice Fotino. Cronograful luT Dionisie eclesiarcul nu scie
nimio de acésta otravire, ci scrie ca a murit Camenski de lingere. De a
fost otravit: cherchez la femme.
In locul luT Camenski veni comandant en chef al armatel rusesel Cutu-
zof, in luna luT Martie 1811 sosind in éra romanésel. Sub acesta, Cusnicof
îÏ dete demisiunea. Fanuta lauda mult pre Cutuzof ca administrator onest
energic.
Hurm. Tom cita, pag. 665, Doc. DOCLI.

II, pag. 250.
Pag. 96, Fanuti.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMAN1LOR 695
CAP. XXXVI.
Evenimentele din ang 1811.

Victoriite din 1810 si sfatuirile lut Napoleon I, care se lega dead. Turcia
va ceda RusieT Principatele, sa 'T garanteze teritoriul rètnas, indemnara
Pérta otomana sä mal primésca negotierile de pace.
Acéstä, pace nu se prea parea posibila in Ianuarie 1811. Latour-Mau-
bourg serie, in adev6r, la 11 Februarie (st. nott) 1881, catre ambasadorul
frances din Viena, ca «la paix sur laquelle vous paraissiez compter est loin
d'être prockaine» (1).
In lunie 1811, totusl negociaza de pace la Bucuresct Hamid Efendi
Italinski (2).
Pina la 17 August 1811, stete Hamid fixa resultat la BucurescT (3).
Obiectut campaniet flout ruseset din 1811, fu Serbia si in special Bel-.
gradul. Era indispensabil, ca sa curme acolo ort-ce legaturl dintre Sòrbt cu
Austria. Acésta promitea la Constantinopol pacificarea Serbiet. cu condi-
tiunea BA se acorde Sirbilor acea umbra, de autonomie de care se bucu-
rasera Principatele pana aci.
Totust campania din primavéra anulut 1811 (4) se resimte de inedirea
relatiunilor dintre Alexandru si Napoleon. Acesta, care nu putea sá uite
refuzul manet Ducesel rusesct, mal era acum nemultamit si de urcarea
tarifuluT vamal rusesc, asupra mallet francese si de scirile ce avei ca Rusia
1s1 cam dadea iarasT c6te cu Anglia... (5).
Corespondenta intre eel dot imperatort se inacresce pe URA clioa si in
raport cu stricarea relatiunilor, fie-care isT pregatesce Wirt
Asemenea imprejurart nu favoriséza sporirea, intarirea ostirilor rusescl
din Bulgaria si Serbia.
Pe cand in 29 Iulie, 1811, *teter ordona te-deum, la 30 Iulie, pentru is-
bindele nout ale generalulut Leitenant Zas (6), Napoleon I, tot maT mult ma-
Hurm. Tom, II, supl. I, pag. 582.

Hurm. Tom., pag. 614.
Hurm. pag. 620.
In primavara anuluT 1811, comanda armiet rusescI o iea generalul Cu-
tuzoff. La 6 Aprilie, 1811, Stater ordona Divanului Muntean sä se publiee
acésta scire. (Cod. LX111, fila 44 verso)
Vedl Alexandre 1-er et Napoléon de Gerge Tatischef, pag. 542 et seq.
On est aujourd'hui a Bucarest dans de bien cruelles incertitudes : on
n'ose plus faire de conjectures pour la paix. On °mint que le départ d'ici
www.dacoromanica.ro
696 v.. A. 13}IECIla
nifesta r6céla luT de Alexandru I (1). La 15 August (stil flor') 1810, la oca-
siunea grbatoreT sale Imperatorele Francesilor primind pre ambasadoriT
strainT, se exprima in mod fórte neplacut t'ata cu cel rusesc. De altmin-
trelea Alexandru I niel astepta acésta nota manifestare de initiata du§manie
a mareluT Eroti frances, ca sa se pregat6scA, de r6sboiti. De aceea §i or
dona ostireT de la Dunare, ea pe cilt posibil sa se reconcentreze pe terenul
sting al mareluT lluvia (2). Perderea RusciuculuT, reluat, de TurcI, in Julie
d'Hamid-Effendi el son arrivée au camp turc ne décide le G. V. A attaquer,

et l'on ne voit arriver aucun renfort à l'armée du Pénéral Koutouzoff.
IsmaYl-Bey de Sérés-, la téte de 10.000 hommes, a déjà essayé d'atta-
quer les Russes dans la Petite Valachie. Le 5 ou le 6 de ce mois, il a
pass6 le Danube entre Lom et Widdin. Après s'étre jet6 dans une petite
ile qui est sur le Danube, il a fait embarquer 1500 hommes qui sont para
venus 6, mettre pied sur la rive gauche. Un détachement de Kosaks de
150 Hommes qui se trouvait 14, a (Re taillé en pièces. Sur l'avis qu'en a
eu le Général Zas, il a de suite marché avec toutes ses forces qui sont de
3 à 4 mille hommes, a repoussé les Turcs, tour a fait quelques prisonniers
et les a forcés à se rembarquer. Le général Zas, voulant obliger IsmaYI-
Bey 6. quitter l'He, a établi une batterie sur le rivage, il la bombarde.
Le 11 de ce mois, un Te-Dewn pour cette victoire a été chanté à J'ar-
chevéché de Bucarest, 'et, le soir, la ville a été illuminée.
O notita de m'Ana, scrisa in 27 lunie 1811, pe o Me de hirtie acoperita de
multe cereArT de condee, amintesce despre o victorie repurtata de Muscall
asupra Turcilor, la 21 Iunie (stil v.) 1811:
«La leal 1811, Iunie 21, s'a lovit M. Sa Domnul Gheneral ci mal marele
comandir al armieT Cutuzof cu Vizirul, inaintea RusciuculuT, fiind fost Vi-
zirul cu 60.000 de pedestrime i calarime. Si r6sboiu1 a tinut ca la cineT
césurf i att perit din vrajmasT 1.500 si s'a gonit Vizirul ea de qece civer-
turi de loc, impreuna cu ostirile luT si i aù biruit María Sa Domnul Ghe-
neral Crasno-MiloradovicY Cutuzof». (Originalul la arhiva bibl. Urechia din
GalatT).
Eseelenfa ,5teter
Ca cel mal ma:re comandir al armieT inseiintéza, cum ca ghenerar Lei-
tenant Zas pentru isbinda ce s'a lacia la Turet, poruncesee, ca la 30 ale
acesteT lunT sa se stringa totT boeriT la sillita Mitropolie i Esa se faca pu-
blicatiT in tot tinutul tèreT.-1811, Iulie 29. (Cod. LXIII, fila 60 verso).
VedI Hurra II, supl. I, dos. DCCCIII.
Ministerul de externe francos serie luT Maubourg in 4 Septembre 1811.
Compiègne, le 14 7-bre, 1811.
Monsieur,
«L'Empereur ne veut point ld guerre; il fait tout pour l'éviter; mais

a (111 se mettre en état de ne point la craindre.
www.dacoromanica.ro
1ST0RIA ROMANILOR 697
1811, determina i mal repede retragerea Muscalilor pe %effete opus al

DunareI, unde se fortificara mil ales in Giurgiu.
Intre acestea se intimpla ridicarea din tell romanéscA a corpulul gra-
fuluI Suvarov Rimninski spre a fi dus in Rusia si ingropat la manastirea
Novoe Erusalim in Gubernia MoscoveT (1).
In urma retragereT Rusilor de pe termul drept, TurciI decid sa iea el
ofensiva i BA treat, in termul st'ang, in Romania. El trecurl in Sept. 1811,
la Slobodia, undo se si intArirA, totusT nu isbutira sA se mentinA (2).
Situatiunea Rusilor in Valahia deveni férte rea i adesea critica intre
Iulie i Noembre, 1811.
Nu putem urmari fasele diverse ale acesteT campanil.
Destul ca RusiT recapath ceva curaj, cand la 11, orT 12 Octombrie stil
nog, intre Giurgiu i Turnullagurele generalul Cutuzoff, aruncl pod pe
Dunare, trece si urprinde &tea turcéscA, isbutind abia marele Vizir sa
scape, la 14 Octombrie st. n, i s fugA la Rusciuc, unde sa se inchidA..
La 15 Oct. in urma succesuluT, 'generalul rus Cutuzoff tramise la Rus-
Si toutefois le Divan était persuade que la guerre aura lieu, et s'il faisait
ti'après cette opinion de nouveaux efforts pour la continuer lui-rileme avec
vigueur, ne detruisez point ces dispositions et laissez-lui penser tout ce
qui pourra donner plus d'énergie a ses operations militaires. La Russie
ayant fait la fauto de retirer du Danube une partie de ses armées pour les
porter sur d'autres points, c'est a la Porte Ottomane à j3rofiter des avan-
twos que lui donne cette fausse mesure.
In 8 Septembre 1811, Steter ordona Divanulul, ash faca cuviinciesa orin-
duiala la ridicarea trupulul reposatuluT Suvarof pana la granita MoldoveT.
(Cod. LXVII, fila 6 t%)
Intaiul Divan si Comitet al Principatului ValahieT, scrie catre Ispravnicil
de sud Slam-Ramnic.
Fiind-ca prea puternicul imperat, dupa jaiba ce a primit de la rudele
reposatuluT general Leitenant en& Italinscki graf Suvarov Rimnischi, a
dat vote a se aduce trupul acestul general de la Rimnic la manastirea Sta-
vropigali, Nascerea DomnuluT Christos, ce se numesce Novoe Erusalim,
dare este in gubernia MoscoveT; de aceea dar, dupa predlojenia ce a pri-
mit'o Divanul de la Excelenta Sa domnul general si cavaler Steter, Divanul
poruncesce dumne-vestra, ca cand vor veni emenil ce se vor trimete de ru-
dele reposatuluI general spre a-T ridica trupul de la Rimnic, sa avetl a
ingriji a i se face parastasis, dupa cum se cuvine i cu alajú sa se petréca
pana la granita MoldoviT, care acel alaid sa fie intocmit de boerinasT do
al judetuluT si de slujitoriT isprAvnicatulut 1811, Septembre 12. (ad. LXV
fila 120 verso.)
Radu Golescu, Isaac Ralet, Milialache Mani] Vel Vist.
V&A' Hurm., Tom. pag. 695.
www.dacoromanica.ro
698 V. A. URECHIA
ciuc pe Antonie Fonton, ca tsarlamentar, cu propunerea de armistitiù.. Ma-

rele Vizir refusa armistitiul (1).
Armata rusa cerea, dorea pacea cu orl-ce pret din causa ca se prevedea
résboiul cu Napoleon si, serie Ledoulx, in 10 Octombrie 1811 (2), acum
TurciT incurajatT nu vor el pacea. MuscaliT nu mal cet acum ambele prin-
cipate, ci se mul(amesc numaT cu Basarabia si Moldova (3).
Pe cind urmait asemenea negociatiunT, se intimpla la BuourescT inlo-
cuirea Generalulut Major i Cavaler Stetter, ca vice-presedinte al DivanuluT
ValahieT prin General Maior i Cavaler Commino (41.
Doc. DCCCXXIV, pag. 631, Hurra. Raportul consululul franses Ledoubc din Bucu-
resol, de la 20 Oct. 1811.
Hurm. Tom. pag. 633 Doc. 826.
CondiOunile propuse de RusT acum se reduc la cele urmatére :
Latour-Mauburg catre relatiunile externe, despre conditiunile de pace
impuse de Rust, si despre atitudinea SultanuluT.
Monseigneur,
Constantinople, le 11 Novembre, 1811.
Les conditions imposées par la Russie sont ainsi qu'il suit ;
La cession- de la Moldavie et de la Bessarabie, jusqu'au cours de la ri-
vière appelé Sireth, qui se jette dans le Danube, un peu au-dessous d'lbrall.
L'indépendance de la Valachie.
L'indépendance des Serviens, oil du moins, un état de choses qui in-
terdise aux Turca l'entrée de leur pays, si ce n'est (selle d'un offIcier qui
s'y rendra une fois par an pour percevoir l'impa.
La cession du territoire turc de l'Est de la Mer Noire, jusqu'au cours
du Phase.
Enfin, le paiement d'une somme de 20 millions de piastres.
Le G. S. a rejeté ces demandes, mais il n'a pas refuses de négocier. Les
conditions auxquelles il parait consentir sont le paiement d'une somme
d'argent et la cession de la Moldavie, quoiqu'on ait mis en avant, quant
A ce point, la proposition de ne céder opte jusqu'au cours du Pruth.
Les ordres que le G. S. envoie dans les provinces sont, pour la plu-
part, autographes et congus en des termes où il fait valoir tout ce que
la religion a de persuasif et de terrible pou des Musulmana. (flurni. pag.
600-601).
L J ,.
Se da d-v6stra in scire, ca Excelenta Sa domnul Glavnoe comandir

Cutuzoff dupa porunca prea puterniculuT Impérat, an orinduit in locul Ex-
celenteT Sale domnulul General Maior i Cavaler Stetter vi% prezident al
DivanuluT Valahiel pre Excelenta Sa domnul General Maior i Cavaler Com-
mino, carele are a cauta trebile intocmaT ca si Excelenta Sa domnul Gene-
ral Maior i Cavaler Steter. Pentru care se face 4 véstra. sciut. 1811, Oc-
tombre 28. (Cod. LXV, fila 133.)
www.dacoromanica.ro
Acum, repet, interesele Francia °email ea Turcia sa nu faca pace cu

Ru§iI (1). Latour Maubourg impinge pre Divan in acest Bens.
Prusia intra ea mediatore a paceI intre Rusia ni Turcia. Baronul de
Werter,.chargé da/aires al Prusia negociaza pe laugh', marele Vizir. Pórta
otomana, uii t6te recentele eI perderI, nu voiesce totu§i s5', au45, de eesiunea
Principatelor (2) ocupand taberile de la CiupercenI §i Calafat.
Nea§teptata isbind5, repurtata in o a doua bathlie la Slobo4ia contra ma-
reluI Vizir, tot in prima jurnatate din Oetombre 1811, ma domolesce pro
Tura, orI-cat intetitl de Francia. Totua Rusia( declara a se rnultami nu-
maT cu Moldova. Italinski a §i scris la Petersburg in finea Jul Octombre,
1811, ca' numaT cu asemenea mijloc se p6tespera pacea eu Turcia (3).
Planul hatälieT a doua de la Slobodia, l'a trämis consulul Ledoux catre,
guvernul s65irt 24 Octombre 1811 (4).
Cutuzot primi ordin grabnic ca cu orI-ce pret sà fad, pace cu Turcil
§i sa int6rca o parte din 6stea rusésca spre Polonia, din causa ameninta-
rilor francese.
La Bucuresci numaI Mitropolitul §i doI boerI din Divan mal credeail in
posibilitatea, ca, ri1e romane sa, r'émana ale Muscalilor, pe °and la majorité
et tous les homnzes un peu éclairés croient que la. Russie, très-pressée de conclure
la paix s'est erafin Wad& a rewire la Valachie et la Muldavie pour avoir quelque
chose: la Bessarabie (5).
In urma isbandilor o§tirilor rusescI la Slobodia, Turcil primesc un ar-
mistitia de 51/4 lunT, cu inceperea de la finea luT NoeMbre 1811.
Plenipotentiaril Rua se aduna la Giurgiu: Ace§tia fura Italinski, gene-
ralul Lebaneuf §i Fonton.
Turcia e representata de Kiaia Bey, Galib Efendi, Abdular Kadeisei
Hamid Efendi. Ca dragomanT, el ail pre Principele Moruzi §i Apostolachi.t
Divanurile románeseI aù primit ordin s'a', duca la Giurgiu t6te
earl servisera la negociatiunile incepute la Iaa, cu putin in urma.
Cu multa traganare merg negoeiatiunile acestea de la Giurgiu.
T6t5, luna Noembre durara fax.5, sa transpire niel o informatiune sigura
despre conditiunile convenite. Numai la 5 Decembrie (stil nor') 1811, Le-
doulx póte vesti; ca pacea se face cu restituirea Principatelor, afarti d ,J3a-
sarabia.
VedI Doc. DCCXUI din 21 Noembre 1811 in Hurm. II, upl. I.

Hurm. Tom II, supl. I, pag. 604-605.
Doc. 829, pag. 636.
Ved'I la. (turn" 1. v. pag. 637.
Hurrn. Tom. II, supl. I, pag. 638.
www.dacoromanica.ro
700 V. A. IIRECHIL
NumaT cat se imprastia vestea semnareT pacd i BucuresconiT _aunt voioe

si-sT Manifestaii bucuria cu serbarT i iluminatiunT (1).
Pacea totue nu era Inca semnata, desi Rusil acum o doriat mult (21 in
vedere cu evenimentele ce prevedeail contra lor.
Congresul se transporta de la Giurgiu la Bucuresd. Ad i se va trata de-
finitiv de pace (2).
Nu in asemenea circumstante putea sA fie. in scadere influenta rusésca
la BucurescT. De aceea la 11 Octombre se serbéza aid cu solemnitate cjiva
nascerel imp'ératuluT Alexandru (3).
La 15 Octombre 1811 stil nob', sosira plenipotenpariT turd la Bucuresd
Cu o suita de 70 pers6ne. Pe data se deschise fruntaria despre Turcia
stabilindu-se o yam& la Zimnicea, arendata au 2.500 galbenT pe tuna.
MaT mult de 2 sZiptèmanT trecura i congresul nu fu deschis, sub pretext
ca sala nu era gata, dar in realitate, pentru ca Cutuzoff astepta noue ins-
tructiunT. Ba circula si o alta versiune, cea indicata de fostul mare Vistier
Varlaam si pre care o raportéza Ledoulx, (land ministruluT trances a banui,
cA in congres se planuesce o alianta intro Rue, TurcT §i EnglezT contra
FrancieT (4).
La.desus, le bruit s'est répandu à Bucarest, que le tI. V. a 'To l'heu-

reuse ratification et qu'il y a eu un grand repas à Giurgeowo pour les Plé-
nipotentiaires. L'ivresse du public ici va plus loin encore. Déja, des arcs
de triomphe, des illuminations avec des transparents se préparent. Un de
ces transparents représente le Dieu Mars, monté sur l'aigle de Russie qui
tient dans son bec le Croissant. Mars, d'une main, présente un olivier, de
l'autre une corne d'abondance. Ce dessin a été exécuté par un officier russe-
d'ordre, dit-on, du Général Cutuzoff. De pareils préparatifs ne laissent
plus de doutes sur la paix, et les pauvres Valaques qui bralent du désir
de voir l'armée russe loin de leur malheureux pays, regardent ces pré-
paratifs comme une preuve non équivoque de la paix. M. de Fleishhall,
qui a toujours été prudent dans toutes ses opinions, y croit aussi, et l'an-
nonce, je crois, a sa Cour. (Hurm. 1I, sup1.1, p. 648.)
Cutuzof primi ordin positiv s. Incheie paoea cu Tarda, fie ei Cu renuntarea la do-
bindirea Principatelor.
Intaiul Divan la 11 Octombre 1811, ordona epistatulul AgieT ca «mane,
MartY, la 12 ale acesteT lunI este liva nascere prea inaltuluT impérat. Po-.
runcesce Divanul ca sa dal in scire tuturor, a face matie séra luminatie
pe la casele i pravaliile fle-caruia.» 1811, Decembre 11. (Cod LXV, fila 142).
Scrisèrea luI Ledoux cAtre ambasadorul frances Otto din 6 Octombre 1811. (Hurm.
pag. 650, Doc. 844.
www.dacoromanica.ro
CAP. XXXVII.
Evenimentele din 1812 pcina la incheierea pdea, de la Bucuresa.

Intar4ierea incheiereT paciT apasa tot asupra Orilor române: ele platiaù'
135 galbenT pe 4i numaT pentru masa plenipotentiarilor TurcT, carT conti-
nua6 a se preambla, a petrece §i a nu tiné niel o conferinta.
In fine, in séra de 13 lanuarie 1812 se Virtu o prima conferinta. Era ea
etectul sosireT la Constantinopol din nort a generaluluT Sebastiani? Turcil
nu vor sa cedeze nicT o bucata de pamint. Se latise vestea, ca plenipoten-
tiariT turcT vor O. piece din BucurescT, veste care imple din nori de gr6zA
pre locuitoriT ormuluT. Causa plecareT se dadea a fi, cad impèratul Ale-
xandru nu se mal multamesce nicT cu Basarabia qi Moldova Ora in Siret (1).
La Constantinopol se credea ins& in pace, precum serie in 25 Ianuarie,
1812, Latour Maubourg, din Constantinopol §i totu§T Turcia se pregatea de
o noua campanie in primavdra nouluT an (2).,
Pe cand un milion de o§tenT francesT se indrumad spre fruntariile RusieT,
GeneraliT ru§I de la Dunare maT gaseari mijlocul sa impuna Turcilor! TM-
darea numaT explica succesul Ru§ilor. La acésta era!" mult ajutatT Ru§il de
tradatoriT grecT MoruzescY, earl tineari in curent pro MuscalT de tot ce se pia-
nuia de catre Turd, lar Turcilor nu le dedeati scirT exacte de amenintarile
ce primeari Ru§iT din partea luT Napoleon I. In a doua jumatate a lunel lanuarie
1812, chlar t6ta lumea in Principate se a§tepta la reinceperea rèsboiuluT,
de ére-ce, dupa conferinta de la 13 Ianuarie, alta nu se maT putu tine.
Cutuzof chiar ordonase, ca o§tirea intréga sa fie gata a se pune in mi§-
care la primul semnal. Adev6rat 05. t6te aceste ordine eraa maT mult spre
a inspaiminta pre Turd, carl insa nu lipseati §i el a desfa§ura multa fer-
mitate (3).
Ce se petrecuse in prima conferinta?
0 spune insu§T Galib Efendi In o conversatiune cu Ledoulx. Rusia ce-
ruse Basarabia §i din Moldova pina in Siret. Turcia nu voi sa cedeze de
c5.t o parte din Basarabia. «Les Russes ont jeté feu et flames ; ils persistent 4
avoir le Sereth pour frontière»; eT cred prin amenintarl sa intimideze pre
Turd.
Dupa conferinta de la 13 lanuarie, 1812, Principele Wolhovski fu ex-
pediat la Petersburg, sa comunice refusul Turcilor de a ceda Moldova pina
Veep Minn., Doc. DCCOLXI, Tom. II, supl. I.
Vail' Hum. II, supl. I, Doc. DCCCIAII.
Hurrn. doc. DCCCLXIII, pag. 663, Tom. II, supl. H.
www.dacoromanica.ro
702 V. A. IIRECRIX
In Siret. La 29 Ianuarie, 1812 se reintórse Wolhovski Cu uliimatul rusesc,

care persistA a cere Moldova pin& ill Siret. Acum se a0epta i rèspunsul
noil al Porter.
Scirl ins& primal MuscaliT, eh Austriacir §i FrancesiT acum erati intelee
i ca lucraa impreunA la Constantinopol, indemnând pre Divan sh nu ce-
deze la cererile Rusier.
Ca sA mal ridice moralul trupelor rusescr §i chiar §i ale RomAnilor,
Muscalir, in Februarie 1812, imprAqtie scornita.scire, a Francia s'a impAcat
Cu Rusia §i ca deer, ca consecintA a impAcArer, tóte fortele Rusescr vor fi
indreptate acum spre DunAre, ast-Idl cA Pórta va avea sA indure «une loi
fort dure» (1).
AcéstA manoperA influent& mult asupra unora din mini§trir turcescr, dar
de sigur banir muscAlescr influentaril maT mult pre Vizirul.
Pe cAnd TurciT se credeail in armistitiù, chte-va regimente rusescr, tree
rApede DunArea §i coprind Sistovul, pretindind cA a expirat armistithil §i
nu mar putin, eV declarA, cA nu ail incetat negociatiunile pentru pace!
Mar mult decát orT ctind sgomotul de continuarea r6sboiuluT intre Rusia
§i Turcia iea consistentl, fatA cu noile contingente de o§tenT, earl se mi§cIt
spre a intAri pre Turd (2). RomAniT doreail un cap6t nenorocirilor t6rer
lor, (3) dar mar vie deck oil clind, era dorinta R4ilor de a incheia pacea
0 se par sigurr di o vor avea, de óre-ce o a treia parte din o§tire a i
plecat din Principate spre a inthri apArarea Polonier contra luT Napoleon I.
NicT o datA clubul boeresc de la Bucurescr (4) n'a fost fabricA mal activit
de nuvele contradictoriT despre cele ce se petrec la curtile FrancieT, Aus-
trier qi Rusier.
*
Intre aceste, la 18 Aprilie (st. noil) 1812, Comitele Andréossi noul am-
basador la Constantinople primesce instructiunT de la Napoleon 1, pentru
a incheia un tratat de aliantA cu Turcia, deja negociat de Latonr-Mauburg
§i Ruffin.
Hurna. Doc. DCCCLVII, pag. 667, tom. citat.

IIurm. Tom. cit. pag. 632, Doc. DCCCXXV,
Quoique tout le monde redoute ici le moment de crise, il n'y a pas un
individu qui ne le désire. La nation valaque, exténuée, et par les craintes
continuelles et par les sacrifices qu'elle se voit obligée de faire chaque
jour, attend avec anxi6t6 une fin quelconque A ses maux.
Clubul evqhenist la 1811 in Bucurescr.
La 8 Iunie, Epistatul clubuluT cere voe sA-I facA la lIerAstrAil in timpul
verer. Steter aprobA §i poruncesce, «ca sA se facA tuturor boerilor sciintA §i
publicatie.» (Cod. LXIII, fila 53 verso).
www.dacoromanica.ro
Prin acest tratat Francia si Turcia î1 garantéza mutual posesiunile lor

concursul fortelor ior contra Rusilor Restituiroa Principatelor catre
Turcia inch este stipulata in tratat. TurciT se obliga sh tréca Dunarea si
sa mérga la lasT, unde se vor impreuna cu o eavalerie francesa de 40.000
ostenY, ca sA atace pre MuscalT (1).
La 21 Aprilie (st. n.) 1812, Plenipotentiaril turd duptt nouele lor in-
structiunT declara luT Cutuzoff, ca déca Rusia starue in pretentiunile el,
apoT eT nu mal aü ce cata. la BucurescI.
Cutuzoff intelege bine, cA nu are sa maT pótá sta mult in Principate.
Se vede acésta din curiosul ordin ce da DivanuluT de a grabi cu presen-
tarea darulul ce acela, II destinase.
Ce era acest dar? O tabachere de val6re de 80.000 leT (2).
La 2 Maiii (st. noti) 1812 se readuna conferinla ca sa comunice luT Cu-
tuzoff ultimatum al Porte. Acésta cere statu quo arate helium.
Réspunsul Turcilor impresiona cu atat mal mult pre Cutuzoff, ca' in
aceiasT di venira scirT de la CânenT, ca la truntaria ArdealuluT Austria in-
gramadesce trupe (3).
Doc. DCCCLXXXIX, Ilurm. pag. 683 Tom. II, supl. I.

Bucuresd, Ledoulx catre Otto, de la Bucuresd, 26 Aprilie 1812,
pag. 684. Le Divan actuel devait offrir au Général Cutuzoff, à la fin de la
dernière campagne, une tabatière de la valeur de 80.000 piastres, en té-
moignage de je ne sais quelle reconnaissance. Elle représente sur un des
cétés la Valachie sous la forme d'une nymphe, offrant une palme au Gé-
néral Cutuzoff ; sur l'autre, Marcoff passant le Danube à la vue de touts
l'armée ottomane. Ce riche bijou est encore chez l'ouvrier; le travail s'en
faisait avec beaucoup de lenteur. Qui croirait que le Divan vient de re-
cevoir l'ordre de faire.achever cette tabatière sans délai, afin que la 'Ga.
lachie reconnaissante puisse l'offrir au Général Cutuzoff dans 15 jours au
plus tard ?
. .
La boite que le Divan devait offrir à Mr. le Comte de Cutuzoli a été
présentée le 10. Les membres de ce Divan, suivis d'une députation de
boyards, ont porté, avec un très-grand appareil, ce riche témoignage de
la reconnaissance de cello province. 11 y a eu à cette occasion grande illumi-
nation, grand feu d'artifice, b. une maison de plaisance nommée Hérestreo.
Une nouvelle contribution malheureusement vient d'étre imposée sur les
pauvres paysans pour payer tout cela. Les Plénipotentiaires turcs ont
invités à cette brillante fète, ce qui a beaucoup étonné le public qui a re-
marqué tout le mécontentement qu'ils devaient en ressentir.
Signé : Ledoulx.
(3) Ve(11 Doc. DCCCXCV, Harm. Vol. citat p. 688.
www.dacoromanica.ro
704 V. L. DRECHIi
Intre aceste se intimpla inlocuirea lui Cutuzoff prin amiralul Ciciacoff.

BucuresceniT se intrebati en misiune peote avea un amiral pe uscat?
O misiune avea Cioiacoff, dar aceea era de a declara, c Rusia se mul-
tItmesce acum num..T ca Basarabia pina in Prut i 'ä nu mal cere inde-
pendenta Serbier, ci numar reducerea autoritatilor tureescr acolo la un
singur Hodgea-Ba§a, care sa adune tontributiunile anuale §i sa le ddea
insuvr la Constantinopol.
Mar oferia Ciciacoff Porter i alianta sa, dar acésta nu suridea DivanuluT
turcesc de loc.
La 30 Maia (stil non) 1812, se Impra§tie la Bucurescr scirea, ca a sosit
un Tatar de la Marele Vizir, care jata a wins lur Galib Efendi, instruni
tiunT in virtutea ,carora, la 28 Maia (stil non), s'a fol tinut o noua conferinta,
In care s'a semnat tratatul de pace çi ca imediat Galib-Efendi l'a §i ex-
pediat la Constantinopol spre ratificare (1).
In 3 Tunie (stil not]) 1812, Cutuzoff pleca din Bucurescr §i o parte din
&tea rusésca iè positiune grabnic in muntir despre Ardeal, abea lastind o
mica garnis6na la Giurgiu; Dunarea r6m5ne ca totul libera de o§tire ru-
sésca.
Scirea oficiala despre semnarea pacer o aduce la Bucurescr generalul
Harting.
CAP. XXXVIII.
Tratalul de pace de la Bucurescil
Defectiunea Turcier de la alianta ca Napoleon, o dobindira Muscalir prin

abilitatea negotiatorilor lor din Bucurescr, §i me ales prin credinta inspi-
rat& Divanulur turcesc, ca Franta a abandonat-o... Asemenea insinuar fu
Cu atit mar lesne sa se bage in mintea guvernantilor turd, ca tocmar in
asemenea timp decisiv lipsea de la Constantinopol ambasadorul FrancieT.
Napoleon simti gre§ala f}i se grabi a tramite acolo pro noul ambasadore
In persóna Generalulur Andréossy. Acesta întîriä in cale, la Laybach,
a§teptand sa i se dea presentele ce obidnuit ducea un ambasador la P6rta
Otomana. In timpul acesta perdut de Andréossy, diplomatia moscovita
statu neadormita : intrigT, coruptiune, total fu pus in joc, ca sa ch§tige
teren cu paguba influenter francese. Napoleon, Inca din Iunie 1811, nu
inceta de a ordona sa se tramita scirr la Constantinopol de plecarea o§tireT
10 contra Ruqiior, ca d6ra se vor incuragia Turcil §i vor continua r6s-
(1) Hurrn. pag. 692, Doc. CM.
www.dacoromanica.ro
!STOMA ROMiNILOR 705
boiul ta, DunAre./ Asemenea scirT, orl nu vene8.6, orT erail trAmise in mod
fals de cAtre ceT interesatT, intre carT i insusT Dragomanul Moruzi.
OrT cat se grAbi Andréossy, el nu ajunse la Terapia decAt la 13 Mlle.
Acum afacerea pra terminatA dui:A placul RusieT. Diplomatia muscAléscA,
ca O. determine pre TurcX la pace, ar6t1 mareluT Vizir o scrisóre ce altA-
datA, Napoleon adresase ImpératuluX Alexandru, prin care primia impArtirea
TurcieT, Josif Fonton., d.ragoman platit de Anglia, consultat de Galib-Efendi,
atestA autenticitatea AceleT .scrisorT. AcéstA stratagemA Wu pre Sultanut
Ea nu mal intirlie Sc ratifica tratatui de pace convenit la BucurescL Mat
multe, 4i1Q Sultanul refuzase acéstA ratificare si se araase Mae sup6rat de
cesiunile de teritoria, ce in Europa (Basarabia) i in Asia se fAceatt RusieI
prin trataL TratatuI fu rev6c,lut la Constantinopole in 6 Iunie si Sultanul it
refuzA mereti pinA la 14 Iulie. Numal cjece cjile apoT sosi la Constantino_
poi Andréossy (1).
IntAr4ierea pusA de Sultanul a da ratificarea la tratatul convenit la Bu-
curescl'i de sigur neliniti mult pro Imp6ratul Alexandru I. El acusA de
acést6, inthr4iere pro Cutuzoff destituii inlocuindu-1 cu amiralul Ci-
ciaeoff. Acesta narézA insusT In memoriile sale (2), conversatiunea ce avu
cu Imp6ratul Alexandru Vi instructiunile ce i dat, ea sA grAbésch, pacea
cu orT-ce pret, pentru ca x5stea rus6scA. - aliatA Cu TurcilsA, p6th intra in
nohl r6sboiti cu Napoleon L
eutuzoff, 4ice Fotino. (3) amArit tare de insulta ce i se fAcea (co desti-,
tuirea) n'a lAsat ca un altul (Ciciacoff) sA culégA fructul glorieT sale. El
isbuti sa (acá pre Marcie Vizir, la Sumla, prin generalul Baroti, BA. sub-
semne tratatul de la BucurescL CAnd Ciciacoff sosi la BucurescY, actul de
pace sosise si el si era in mânile luT Cutuzoff.
Ce dispositiunl cuprindea acest tratat cu referintA la t6rile romAne?
Mai intAiii de t6te, cum bine observa DrAghicT, Rusia rupse Basa-
rabia de la Moldovai «care nicT a avut pricinA' sA intre in acéstA rAtuialti,
fiind strAinit de confiictul urmat intre Rusia cu Turcia» (4). De unde RusiT
amenintatl de Napoleon I, ar fi fost p6te gata Ed se impace cu Turcia, chiar
Confr. Méneval. Mémoires pour servir à l'histoire de Napoleon L (Paris 1894, 2 vol.
in 3° pag. 530, Tom. II. Vag si Hiatoire de Napoleon de M. de Norvins. (Bruxelles-1836),
Tom. 3.
Memoires inédits de l'amiral Tchitchagoft, campagnes de la Russie
en 1812, contre la Turquie, l'Autriche et la France.Vol. in 8°, Berlin, 1855.
Acest memoriti .aratA gresnicele abusurT ale generalilor muscall in t6rile
române, precum deja aiurea o spuserAm.
Istoria Daciei partea IV, epoca IV, cap. I, pag. 255.
1st. Mold., T. II pag. 77.
V. A. Urerkia. Isloria Romanilor. 46
www.dacoromanica.ro
706 V. A. MICE'
si cu pagube marl pentru Muscall, iat'o incorporand cea mal frum6s1 ju-
matate din Moldova.
Restul MoldoveY cu Ora Romanésca, rémasera in situatiunea ce le creasera
tratatele anteriére, incepénd cu cel de la Cuciuk Kainardji.
Protectoratul rusesc asupra Principatelor capta o noul afirmare.
Domnia rémane tot pe 7 anT si urmé7.5. ca DomnitoriT sa nu fie mazilitT
Mr& vina recunoscuta. Zilot Romanul tanguesce téra românéscä din acest
punct de vedere, ca «saran, cu titlul DomnuluT el ca sa fie de ad qi cu
primirea Rusiel, care acésta mal inainte lipsia; din care vgçluram la urma
o putere a consululuT ruses° in Ora de opotriva cu a MT Voda; in sfirqit
o darapanare §i o stingere a Orel desavirsit« (1).
0 alta dispositiune a tratatulul prevede scutirea tèrilor de dare catre
Port/ pe dol anT (2).
De cat ce fotos! tot ca o consecinta a tratatulul era §i dispositiunea, ca
pana in 2 Octombre sa mal fie administrate Wile romane tot de MuscalT,
sub pretext ca «Rusil A desfaca orl-ce socotéla vor avé cu Ora (3), apoT
cu téta dorinta tul Ciciacoff de a imputina abusurile qi hotiile de tot felul,
Wile romane mal avura de suferit inca alte grésnice cate-va lunT, de ase-
menea regim, de la 2 Wile la 26 Octombre 1812.
Adev6rat ca. Ciciacof desiiinta, cum deja vègurlim, ofiterul rus de langl
IspravniciT de la fie- ce judet ; asemenea suprima ei pre acel muscat, asa 4is,
Presedinte al Visteriel, ba ce e mal mult, redete DivanuluT un prmedinte
roman, pre Banul C. Ghica, general maior rusesc.
Ciciacoff nu putu totml scuti Ora de marT ei grele podve4T si rechisi-
tiunT. El planuia, ca °data pacea cu TurciT facuta gi aliata Turcia cu Rusia,
sa tréca cu ostirea rusésca in Turcia, spre Dalmatia, contra posesiunilor luT
Napoleon, ca ma sa faca o diversiune utila. apèrarel Rusiel in partea Po-
lonieT. Cu acest scop, Ciciacoff hotari, sa se reinfiinteze ei o mtire roma-
nésca. «On se propose de lever un lomme sur 20 feux et les chefs des
districts avaient rect.] les sommes nécessaires pour l'équipement de cette
force (4). Imperatorele Alexandru nu admite acest plan indrasnet, cu a ca-
ruia executiune Ciciacoff era gata a se insarcina, chiar déca Turcia nu s'ar
fi invoit la trecerea ostireY rusescT peste Dunare (5). Impératul Alexandru
rechiama in Septembre pre Ciciacoff cu ostirile rusescY, ca sa sprijine ar-
Pag, 102 0 103.

Dm In anexA la linea volumulut extrase articolele din tratat privit6re la Principate.
Pag. 101. Zilot.
Hurm. Doc. 954, pag. 730.
(b) Vedl Mdmoires inats de l'amiral Tchitchiagoff, Berlin 1855, pag. 26 et seq.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMABILOR 707
mata ruséscl intratA in luptA cu Napoleon I (1). Atund in locul luT la Bu.
curescI veni, pe scurt timp, cunoscutul Italinski, care la 2 Octombre ridicA
arier-garda ostirel rusescI si trecu indArAt Pruful. Val! acum nu mal pu-
tem dice Nistrul !
La un fir de Or a tinut cA, dupA intrevederea de la Erfurt, térile ro,
mine sl nu fie incorporate definitiv la Rusia. Din cercetarea evenimen-
telor anilor acestora 1808-1812 putem lua durer6sa convingere, cit in niel
un stat european nu putem purie speranta ajutorAreT néstre la ora de cum-
pénA Ili eh tot ce ne rèmâne de fAcut este, cA insi-ne sA cAutAm, intArindu-ne
si cultivandu-ne, sA ne impunem EuropeT, fAcénd-o ca sA simtA, cA na-
tiunea romanA nu mal este o cantitate neglijabild.
CAP. XXXIX.
Nouele Doning.
Incheierea pAceT la BucurescI a putut un moment A dea mail sperante

la multe familil fanariote, dar mal ales familieI Moruzi, de a pune iar mana
décA nu pre ambele, harem pre unul din tronurile térilor romane. Speran-
tele acestea nu se realizarA. Sultanul se convinse, cA Moruzescil si d6rA si
marele Vizir, faptuiserli la Bucuresd in contra intereselor Turciel si nu
intardia de a da Moruzescilor, nu tronurT române, ci mérte. Dumitrache
si Panaiotache Moruzi avurA amArAciunea de a veclea datA domnia Mun-
tenief luT Iancu Caragea si acea a MoldoveT luT Scarlat Al. Calimach, inch
la linea ILA August 1812. Adev6rat, clt si familia Stitt], protejaa de Francia,
niel ea nu isbuti sA recapetO un tren romanesc, dar MoruzesciT, factoriT
principalil ai pAceT de BucurescI, nu puteag 0it intelégA, cum de le scape
ambele tronurI. Este cA din primul moment °and fu presentat SultanuluT
tratatul de la Bucuresul spre ratificare, el intelese, cl atat Galib-Effendi
cat si Dumitru si Panaiotache Moruzi nu lucraserit cu inimA curatA in
conferintele pregAtitére tratatuluT. Evident cA si diplomatia francesA si Su-
tulescil denuntarA pre Moruzescl ca viclenT si trAdAtorT. Deja la 28 Sep-
(1) L'empereur Alexandre n'avait pas l'ambition de l'amiral. Préocupé

avant tout de l'invasion frangaise, il manquait de l'audace nécessaire pour
approuver un horn-me qui, au moment ou l'ennemi était au coeur de la Russie,
osait aller, l'attaquer jusque chez lui et voulait jeter en passant les fonde-
manta d'un nouvel empire. Il craignait un échec, le courroux de l'Autriche,
et ne voulut pas se priver du secours de l'armée de Moldavie. Il écrivit
le 18 Juillet... (page 32, Memoir& innedits de l'amiral Ciciagoff.
www.dacoromanica.ro
708 VI IIRECHIÀ
tembrie 1812 Andréossy scriea ministrulul relatiunilor_externe al FrancieT

despre Moruzese §i despre Galib-Effendi, ct niel avutul, niel numero01 lor
partisanT n'o sa-1 scape de pedépsl (1),
In Noembre ambiT fratT Dumitru t¿i Panaiotake Moruzi furA, in adevérl
decapitall din ordinul SultanuluT. (2).
Damitrake Moruzi §i amicul séti Galib-Effendi ~sera mal mult timp
In BucurescT. Aci cbiar i dupä ce era eunoaeuta houa domnie I luT
ragea, ace§tY doT puternicl amicT at Ru§ifor I§T permiserl, cu téte prof
testArile CaimacarnuluT trAmis de noul Domn, sA iea in stApanire éraj dq
a face acta de administratiune, ca sA adune cava parale (3).
Cutn cA Calimach a isbutit sA capete domnia MoldoveY, lucrul este ex-

plicabil. El era unul din candidatiT bine véclutT §i de Francia §icredincios
Turcielfusese luat prizonier de.MuscalY in résboitt.
Nu tot a§a de lesne se péte explica venirea la tron a luT I. Caragea. La
13 August 1812 (st. n.). Latour-Maubourg serie MinistruluT de externe, Du:
celuT de Bassano, cA
(1) Andréossy cAtre relatiunile externo, despre principiT Moruzzi, Sutil

Caragea.
Thdrapia, le 28- 7-bre, 1810.
«On annonce comme très-prochaine la dilate du Reis-Effendi. GalibiEf-,

fendi et le Prince Moruzzi sont tpujours à Bucarest,e ne paraissent pas
très-pressés de rentrer. On dit également qu'ils seronl éloignés des affairesf
Quant aux Princes Moruzzi, leur influence doit finir avec celle de la Russie.
Leurs richesses, leurs nombreux partisans et leurd mloyens de Òòrruptiont
qui sont si puissants dans ce pays-ci et qu'ils savent employer avec tant
d'habilité, n'empécheronf pas qu'ils ne portent la peine de leur coupable
conduite.»
Despre Sutzu, in acela0 raport A,ndréossy qicea
Le Prince Suzzo; malgré sa pénible position-, jouit d'assez d'estime pour
que le Gouvernement s'exprime dans le firman même de son rappel d'une
manière distinguée ; et on lui donne- pour raison de son malheur que ce
n'est qu'un jeu de circonstances actuelles..»
VedI IIurm. II, supl. I, nota lusi Latour-Maubourg din 28 Noembret 1812,
«Galib-Effendi avait mis le désordre à Bucarest. 11 avait revétu de
caftans plusieurs boyards partisans des Russes et des Moruzzi, en leur
donnant des charges de la Principautéy sans la partioipation du Caimacam.
du Prince.» (Hurnt. Tont. Il, supl. I, puy. 737, Doc. anxrv).
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ItOMANILOR 709
((Les Princes Sutzo et Callimaki père ou fils, seront nommés par la

Porte Princes de Moldavie et de Valachie.»
Cum de e numit dar Caragea si nu Sutu? Halet-Effendi, omul /HO, fa-
vorit al SultanuluI Men pre I. Caragea Dragoman si dupa putine lile II
mijloci i domnia (1).
Andréossy nu intirdie a da, la finele anuluT 1812, adev6rata explicatiune
a isbindeT luI I. Caragia. La 4 Ianuarie (stil noti) 1813, din Pera, in nota
sa cAtre Ducele d'e Bassano, *h. spune:
«Il est aujourd'hui reconnu que la Principautd de Valachie coilte 8.000 bourses
ou 4 millions donnis par Caradja a Halet-Effendi. Les collkques de ce ministre
le disent hautenient et il est plus que probable, que le Gr. Sergueur en est instruit.
Aussi l'on assure qu'il est déchu dans l'esprit de S. 11. el que son crédit baisse
visiblement » (2).
In asemenea conditiunI se face numirea noilor DomnI al térilor române.
Rémane ca in volumul nostru urmAtor sä cercetam faptUirile lor in dom-
niile ce li s'ati acordat dupä pacea de la $ucurescI, atat de desastrésa
pentru Moldova.
Vedl Doc. DCCCINI de Hurm. Ii, supl. I. Andreossy catre Ducele de Bassano, din
9 Septembre 1812.
Doc. CMLXVH, pag. 739, Hurm. Tom. H, supl. I.
www.dacoromanica.ro
710 Y. A. UREMIA
ANEXA
Tratatul de pace din 1812.
PreA inaltul §i prea puternicul aftocrator a URA Rusia §i prea malta PértA
turcéseA, pottind sA dea stir§it résboiuluT, ce de mutt& vreme era intriaceste
2 impérAtit §i s4 intemeieze o pace, priete§ug §i stra§nicA unire, a bine-
voit BA incredinteze acéstA bun& §i sfintA pricinA la sirguinta §i cugetul
acelor cu deplinA putere supu§ilor lor, orinduind prea puternicul aftocrator
al RusieI, pre luminatul Ilihail Comte Golini§ef Cutuzoff, ocArmuitor (1-
tire! pedestre, mal marele ocArmuitor al o§tirilor §i cavaler a tuturor trep-
telor celor de bun ném, §. c. I. lar malta PértA pre Ahmet Pa§a, mirele
Vizir §i ocArmuitor al o§tirilor inalteT PortY; ca ace§tI 2 BA orinduiascA dupA
ArebuintA spre a se sAvir§i §i a se iseAli acest stint lucru al pAceT, de aceT
ce se vor alege de amindoué phrtile. A§a dar din partea aftoeratorisesciT
rusescl curtY s'ail ales cu deplinA putere dumnéluT Andrel Italinski, sfetnic
de Lain& al curo! rusesd §i c. I. §i dumné-luT Sabanef, general maior §i c. I.
§i Fonton sfetnic de tainA al impérAtescil mArirT §i c. L, iar despre partea
inalteI PortT, s'ail orinduit prea luminatul Seid-Mehmed-Galib-Efendi, Kehli
Kehaia-Bei al InalteT Portl §i Mastar-Zadi-lbraim-Ali-Efendi, seraschier §i
mal mare judecAtor al turcescilor o§tirY de la Anadol §i Abdul-Halib-Efendi,
cancelarul fenicerilor; care ace§tY totT dupA a lor vorbA §i deopotrivA schim-
bare a celor de piing putere scrisorT, s'a intocmit pentru cele mal de la
vale capete.
Cap. 2. ImpAciuitoriT impèratT, dup5, sAvir§irea pAciT qi a priete§uguld, fa-
gAduesc o desAvir§itA neaducere aminte §i ob§téscä iertare tuturor supu-
§ilor cAti in vremea resboiuluT ati intrat in slujbA ostA§éscA, séti cu orT-
ce chip vor fi urmat impotriva folosuluT impérAtil, sa impotriva tinuturi-
lor lor. A§a dar ace§tia nu numaT nu stint datorT a da cuvint pentru orT-
care mi§care impotrivitére, ce vor fi fAcut, ci fieq-care intorandu-se la ale
www.dacoromanica.ro
ISTORIk ROMAS1LOR 7 11.
sale, sfi-v1 primeascA Me d'intairt dreptAtT, ocrotindu-se de prAIT cum vi

ceT-1-alt1 totT.
Cap. 3. 'Feote intoemirile, ce de multe oil la s6v1rvirea plciuirilor s'ad
sévirvit vi s'ad cunoscut de curtea ruséseA vi de Pérta turcéscA, acum s'ad
intArit vi rémán in cea mal dinainte putere, bez acele, carl dupA vremI
s'ad schimbat cu eirev-ce prefacere. Ava dar amindouè curtile se fAgAduese
sA phzésa necAlcate vi sfinte, vi cele de acum vi cele mal dinainte in-
tocmirT.
Cap. 4. Prin hotAririle capuluT 1, s'ad aveçlat hotar futre aceste 2 puterT
apa Prut, de unde intrA in tinutul MoldavieT vi !Ana unde dA In DunAre,
vi de acolo malurile ceT mal de sus numite gárll pilnA la Chilia vi pinA
unde intrA in Marea NégrA vi ostroavele cele micT ale DunAreT, care pfinA
la inceperea resboiulul erad nelocuite vi incep dincolo de Ismail vi se im-
preunA la Chilia, aceste rémAn la Rusia, cAel sunt eu mal multA apropiere
la marginea din stemga, dar nu se vor ocArmui de niel o stApinire, niel
trebue sa se intemeieze su cu zidurT ; séd sA se impres6re cu niel un
mijloc, ci ah rémánA pustil. lar supuvil acestor 2 puterT, ad voie de a pes-
cui vi de a taia lemne; cum vi ostroavele cele prea marT, ce sunt impo-
triva IsmailuluT vi ChilieT, Incepénduse cu depArtare de un cés, de eel mal
aprépe mal alDunArel, réman vi acestea pustiT, pentru care mal in urmA se
va hotAri vi mal bine se va insemna. lar cele-l-alte cetAtT, carl vi inaintea
resboiuluT eral sub stApanirea ruséscl, cum Chilia cea veche, nu se cu-
prind inteacésta linie a hotarelor. lar ce1-1-alt loe al acestuT cap de invoire
il lasA Pérta sub stápánirea prea puternicel RusiT tot, carele este despre
m'Ana ganga a PrutuluT, d'impreunl vi cu téte cetAtile, oravele vi cu Vote
locuintele ce se vor afla pe acest loe ; avivderea lash pi Prutul jumAtate,
careta hotArAsce mesto impratil. CorAbiile cele negustorescI ale amindoror
puterT, sA luntreze vi in sus vi in jos pe timba DunAreT, ce este cAtre Chilia
vi pe t6tA DunArea. lar corá.biile. rusesd cele ostAvescI pot sA luntreze
suindu-se pe DunAre numaI pana unde dA Prutul in DunAre.
Cap. 5. Attocratorul a tal Rusia dl inapoT la prea malta Pérti acea
parte de loe a Moldavie ce se afl.l pre malul PrutuluT de a drépta ; aviv-
derea vi Valahia cea mare vi micA Cu Oto cetAtile in starea ce acum se
aflA vi cu VA() oravele, satele; vi in scurt cu Oto d.to se cuvin la capul
de al 2-lea acestel implciuirT. Téte intocmiriie ce se cuvin la privileghiu-
rile MoldavieT vi ValahieT sAll aibA intoomaT urmarea, cum vi mal nainte
de résboid dup5. puterea articolulul al 5-lea al capetelor celor mal dinainte.
lar cele-1 alte deosebite intocmirT vi cele ce se cuprind in capul I, de la
pacea din lavl fácutA, s6.11 aibI incA téte deplin puterea lor, care hotArAse
de a nu cere P6rta niel o despAgubire pentru perdutele veniturT ; sA nu
cérA niel un bir pentru tétá vremea rtisboiulul ; locuitoriT amindoror prin-
cipaturilor sA rém'aie In soroc de 2 ani sloboey de bir vi incA socotindu-
se din qioa faceriT tractaturilor; vi fiev-care din locuitorT fárA deosebire
pentru orT-care trebuintA va avea sá mérgA in térT strAine, sA fie slobod
ea soroc de 4 lunT ; vi in scurt in principatul MotdoveT se va milostivi
malta InirtA de a intocmi birul dupA mArimea el vi starea cm do acum.
Cap. 7. AceT supuvT al PorteT, carT dupA inceperea rilsboiuluT ad rgmas
intr'acéstA parte de loe, séil in vremea r6sboiuluI ad venit Inteacest loe,
www.dacoromanica.ro
712 V. A. URECHli
care aii ramas in stApAnirea RusieT, pot sa tr(Sca in tinuturile InalteT

PortT ramAind acolo Para de a le propri nimenT nimio, av(Ind voie .sa-gi
vinga lucrurile lor la orT-care din locuitorT, gi luAnd cu eT orr-ce vor
vrea, pot sit se mute in tinutul lnalteT PortI. Acésta sloboqenie se da gi
la aceT pamintenT aT acestuT loe, carT ati pe acest loe averT, iar acurn lo-
cuesc in tinutul PortiT, gi la acegtia gi la cel mal inainte q i § I , spre a-gl
pune in orinduiala pricinile lor, li se da soroo de 18 lunr de la lioa schim-
barilor capetelor de pace. Agigderea ad slobozenie gi Mari!, catT intea-
césta vreme a rasboiuluT s'ad mutat din Basarabia in Rusia, de a se in-
Orce orT-cAnd vor voi in tinutul PortiT, dar cu tooméla: de a piad inalta
P6rta la curtea rusésca cheltuelele, ce ad facut la .mutarea gi locuinta a.
cestor Tatart Agigderea gi cregtiniT aceT, carT ad averT inteacest loe, ce
ad ramas la imparatia RusieT, gi aceia ce s'ad nascut inteacest loc, iar acum
se Mi& in alte partY din tinutul inalteT PortI, gi acegtia pot, cand vor voi
sa se intórca intr'acest loe, gi A locuiasca cu t6te ale lor familiT nepoprill
de nimenT, avénd gi acegtia voie sa vin4A, orT-ce fel gi orl-cAta- stare vor
avea, la supugiT InalteT Poni, gi tot avutul ce vor cuprinde sa gi-1 aduca
In tinutul RusieT; la care va da iaragl soroc de 18 lunT. din lioa intarireT
paciuireT.
Cap. 10. T6te cele prin juclecatT urmate pricinT ale supugilor de amin-
douè puterilee ce nu ad luat savirgire din pricina rasb6ielor, aceste nu
trebue sa se socotésca intemeiate, ci dupa pace sit se cerceteze, gi 85, se
sévirgasca dupa pravilT. Thte datoriile supugilor, ce ad unil catre alta, cum
gi ale fisculul, adica a stapinireT, trebue sit se platésca.
Cap. 11. Agigderea dupa intocmirile paciT, ce s'ad facut futre acega im-
paratl, a carora schimbare s'ad gi savirgit dupa intarirea legAturilor, tre-
bue ogtirile ale imparatesciT curtí, ce vor el pe uscat gi pe mare, sa iasa
din tinuturile PortiT turcesd. lar fiind-ca acest- lucru nu se p6te a se sal
virgi a.ga lesne, pentru multa departare a loculuT, gi pentru alte impede-
carT, pentru aceea s'a facut tocméla filtre acegtI 2 monarchl, de a se ho-
tari spre gvirgirea acestuY lucru soroc de 3 lunT, socotindu-se din c,liva,
ce se va lace schimbarea invoirilor de pace. Si in vremea acestuT soroc,
trebue ogtirile imparAtesciT curtT rusescI, ce vor ti pe uscat gi pe mare,
sa degarte cu totul acole locuri EuropenescT, Asiaticesci, gi inarile ce s'ad
dat inapoT la malta Inirta. Lar acele locurT gi cetatT ale InalteT PortT, pe
carl inca vor fi ogtirile rusesd Orla la implinirea celuT mal sus lis soroc,
lana atund l'Aman sub stApAnirea gi sub ocArmuirea rusesciT Curti, l'Ara
de a se amesteca cAtu-gT de putin P6rta turcésca in stapanire, pana la im-
plinirea acestuT numit soroc, gi panit la calatoria téteT ogtirT, care (Mire,
pana la acel soroc trebue sall prim6sca cele spre hrana trebuinci6se lu-
crurT dintr'acest tinut.
lar cele mal de la vale insemnate capete 1, 6, 8, 9, 12, 13, 14, 15, 16
ne-avénd nid o cuprindere pentru fol6sele principatuluT ValahieT gi Mol-
davieT, nu s'ad seria. S'ad dat aceste intocmirT de pace sub iscalatura lui
Andreid Italinski, Andrein Savanief gi Iosif Fonton, in anul 1812 Mairi 16,
In BucurescT.
Din cartea «Adunare de Tractatutile ce s'ail urmat filtre prea puternica lm-
p'erqie a Rusiet i ¡nafta Birla de Const. Radovict din Goleeri. Buda, 1826.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
Cap. I. ConsideratiunI generale. Intrigile Moruzescilor vi ale luI C. Ipsilante. De-
stituirea lor. Climticamie . . . i 5
Publicare la bite judetele de vestire de Domnie noua, 25 August 1806. . 46
II. In Moldova. In IavI 57
III. In Ardeal. Familia Aron. Dr. Minar. Alexie Nopcea. Radu Tempea Mol-
dovat Dr. Vasile Pop. Aron Budal vi N. Penciu . . . . . . . 61
IV. C. Ipsilant dup. fugO. Napoleon vi Orientul . . . r o 61
a V. Noul Domo Al. Sutu. Explica.rea revocAreI datO de Turcia. Nona cAima-
cOmie a lui C. Ipsilant ..... .. . . 4
. 65
VI. C. Ipsilant In a doua domnie , 76
VII. Moldova. Calimach. Iaräi Moruzi. Caimaelmie. Invaqia ruséscl. C. Ipsilante
Domo vi al Moldova 81
a VIII. Lupta diplomaticA
a IX. C. Ipsilante domn peste ambele tërI. Primele ciocniri intro RuvI vi Turd 97
X. Michelson. Proclam. Imper. rusesc. C. Ipsilante la Bucuresci. Jurilmintul. 100
a XI. Nona domnie a luI Ipsilante 106
Diserica sub C. Ipsilante , 115
.1ustitia sub C. Ipsilante , 1 O. 118
Comercia. Industrie. Bresle 125
Edilitate publicA. Pavele. Incendit Spitale 116
XII. Mimi rol al NI C. Ipsilante dupO reintúrcerea la Domnie 142
0. XIII. Napoleon. Rusia. Turcia i Principatele 156
XIV. lIangeri i Moldovenit ChiImarea Muscalilor de Divanurile romAne. Co-
respondenta. cu generalul Apraxin 171
a XV. Din istoria speciall a Moldovei vi MuntenieI . - 181
a XVI. fi4efii muscall in Principate. Administratiunea.ttlrilor sub et Miveare la Bu-
cureset in 1808 contra cilimIcAmiel lasatA de C. Ipsilante. Nona era-
mAcOmie. C. Filipescu. Anchetit . . . 185
XVII. PrevedintiI Divanurilor . . . . . 223
XVIII. Istoricul modificOrilor din Divan. C. Filipescu Vistier. Lupte pentru Vis-
terie. Varlaam.Nlúrtea lui Prozorovski. Bagration, Exarcul Gavril. Mi-
loradovicl c,ade cu Filipescu. Reformaren Divanulul 1810. Al doilea
Vistier (dicer rus. Reforme. Instructiunile lul Bagration pentru Divan 230
a XIX. Organizarea politiet in Bucurescl. Bir pe cArciume. Conflicte intre politie
vi 252
www.dacoromanica.ro
714 V. A. IIRECIIIi
Pag.
Cap. XX. Organele de administrare 1810-1812 267
Anexe la cap. XX 286
Adaos de anexe 302
a XXI. Biserica romana tntre 1807-1812 324
Biserica din Arddl 387
a XXI bis. (Din erOre de tipar cu acelas1 numèr.) Cultura publica romana.. . 389
XXII. Justitia 428
Justitia In Moldova, , V
bre o. 487
XXIII. Finance 489
a XXIV. Havaeturile 534
6 XXV. Taranul filtre 1806-1812. Maza Tigant ColoniT de &t'Uf si Bulgart. . . 541
a XXVI. (5ste pamintdna. Polcovnic de volintirI romant Fapte rete. Pedepse.Des-
fiintarea 6steT de catre Musca 548
a XXVII. Ostirea ruséscit. RechisitiunT 655
SpitalurT militáreseT . , 565
Moldova. RechisitiunI 671
a XXVIII. Comerciul 573
Prima posta de scrisorT 593
a XXIX. Edilitatea publica. Epitropia obstirilor. Curatirea stradelor. Poduri.Apa.
Vaduri. Imana. Cosart Tulumbe. Higiena publica. Spitale. Personal
medical. Bola In vite. CersetoriI isgonitT din Bucuresct Cimitirile scòse
Mara. Ciocli. CM de esire din Bucuresct Masalagil. Ciocoil boereseT
opriti de a purta uniforme. Siguranti publica,. Salhanale. Monopolul
scranciábelor. Hingherit Indestularea publica. F6mete. Narturt Con-
trolul mèsurilor .Nizamul no ilor co nstructi u ni. DeShiii tarea tarabelor, etc.
Piete publica 694
It XXX. Diverse cestiunt Club. Cutia milelor. Atestate de bolea. Comort Arborl
fructifert Afacerea Zimnicei 628
a XXXI. Intrevederea de la Erfurt. Politica externa relativa la Principate. . . 638
XXXII. Istoria maT de apròpe a rasboiului dintre RusT si Turct 644
Rèspunsul luI Apraxin relativ la intardierea armateI rusescI de a intra in
Prineipate, din causa armistitiuluT provocat de bOla epidemicá 646
Negociarile armistitiuluT merg grea 658
Armistitiul e semnat, 12 August 1811 659
Searlat Calimach serie luT Talleyrand 662
MOrtea luT Michelson 662
Rusil persista in principate. Noue dificultlitt 66
Prozorovski si Sebastiani 666
Refuzul de ratificare al armistitiulul 667
lama, din 1807/8 la BucurescI 668
P6rta refuza a ceda Principatele 670
Orsova novia cedatá Austrier 670
Sebastiani abandona Constantinopole. Panica 670
XXXIII. Evenimentele din Principate. Congres la Iast. Negocien T diverse. lar
raboiul . 673
i XXXIV. Resboiul. Palita la BucurescT. Batalle la Slobociia. Asediul GiurgiuluI
si al Brailet Trecerea in Dobrogea. Panica la Buzar'. Prozorovski 'mire.
www.dacoromanica.ro
Pag.
Campanie sub Bagration. Succese rusescI la Ismail. Invingerea lor la
Silistra. Miloradovicl en-chef. Luarea BrAild. Politica europtka . 683
Cap. XXXV. Evenimentele din 1810 688
Judetul Brrtila reclamat de Divan 692
Campania anului 1810 693
Generalul Camenski 694
a XXXVI. Evenimentele din 1811 s. +. k 695
Congresul la Bucuresd 700
a XXXVII. Evenimentele din 1812 p5n5. la 1ncheerea p5.cd de la Bucuresd .. 701
a XXXVIII. Tratatul de pace de la Bucuresd 704
a XXXIX. Nouele domnil ale luí I. Caragea si Scarlat Calimach 707
Anex5. Tratatul de pace din 1812 710
ILUSTRATIUNI
Napoleon ,1 pupa Parent,
Alexandru 1 dup. Isabey.
CAltitorie de boierT, dup5. Demidoff.
Boierul Constantin Billacénu, depa un tabel de la pinacoteca din BucurescIr
Dorobantl de RomanatI.
Mormintul luí PaavantogItt.
www.dacoromanica.ro
Ca' te-va eror't din cele mulle, carr se vor indrepla de bunul
simt al iubifilor lector.
Pagina Er6rea Corige
5 Cap. Cap. I
9 Augwig Augwitz
156. Cap. Cap. XIII
267 Spitu lul Spitalul
389 Cap. XXI Cap. XXII mal multe ca-
[pete urmAtöre p6rtli numèrul re§it
629 (rindul al 6-lea) 1822 1812
Numele propriT sunt adesea serse in diferite modurT. Ap Kutuzof orT
Cutuzoff. Lectorele sciind ea corectura volumuluT 4 Lost fActitil de intuit
diverse, va scuza asemenea neconsequenkl, carl nu ating de loc istoria faptelor.
www.dacoromanica.ro
lsk. RomEnilon V A.LIrechia .
B 0 E RI UL C ON S TAN TIN BÄLÄC EANIT
www.dacoromanica.ro
:t1
IST. ROOIAN. URECHIA

IDOROBANTZ. ( DISTRICT DE ROMANATZ )
www.dacoromanica.ro
1ST. ROIVlA 111LOR V. A. LIRECHIA
IVIORMEINITUL LUI PAS'S/AN 0 G-L U
www.dacoromanica.ro

VA URECHIA Istoria Romanilor

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

VA URECHIA Istoria Romanilor

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

VA URECHIA Istoria Romanilor

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

ISTORIA ROMANILOR

SUB DIRECTIUNEA PROFESORELUI,

UN COMITET DE STUDENTI AI FACULWEI DE LITERE DIN BUCURESCI,

SERIA 1800 1830.

_______z_a,.,0,4E)E:13 -...'4 -. 7_i--.s---_

ALE XAND RE I"

!Sr. Rom A^N. I. A.LIRCHIP,

Considerafluni generate. Intrigile Moruzescilor qi ale lul Ipsilante.

(1) Tom. t, supl. I, pag. 324, Ifurni,

Ruffin catre Relatiunile esterne, despre efectul bAtAlieT de la Austerlitz

«La relation de la bataille du 11 Frimaire A Austerlitz circule dans Unites

In urma acesteT convingerT, care o are societatea romAnA din BucurescI

In Bucurese continuA domnia WY C. A. Ipsilant.

Hurea. Langeron pag. 109.

deplin documentatA polla ce Rusia nutria de a pune milna pe ambele Prin-

(1) Traductiunea unel note date de Dimitrie Moruzzi, fratele principeluT

Le soussigné, frére de l'Hospodar actuel de Moldavie, prend la liberté

près son zèle connu et de la manière la plus convenable et la plus avan-

Aà flind fhptuirile ambilor DomnI roman!, Ruffin ne adormit iT sapa, ba

Domitoril Ipsilanti çi Moruzi lucre' cu neadormire la planul lor politic

Hurm. T. II, supl. I, p. 326.

anteri6re tratate, urmateirele articule: Primal se refera la casal cAnd un

Aprovisionarea ConstantinopoleT cu °I se va face prin gelepT, sub privegherea Dom-

BoenT vor fi intrebuintaV In functiunile -t6ri1, dar Domnitorul va avé

(1) lad, traducerea actuluT in limba francesa dupA Hurmuzache : Traduc-

Acest hatihumaium recunoscea w dar din noti protectoratul RusieT

était absolument ruinée, et les habitants réduits à la plus affreuse misère,

asupra principatelor, amestecul eT in administratiune, inalcarea autono-

berait encore à la charge des pauvres Rayas, il est défendu it l'avenir b.

50. Les négociants mahometans ne pourront être possesseurs ni de biens

miel principatelor, redobindità de muscall prin pacea de la 1774 (1). Ase-

province, ne seront pas recherchés ni molestés pour les formes de leur

virons du Danube et aucun Yamak, ou du dépôt des élèves janissaires ne

un ordre imperial qui se trouve enrégistré dans nos bureaux. En cons&

ritorI de a vedé anulându.se asemenea acte st6rse de la Pérta de cAtre

Ru§T. Reis-Effendi chiar, cum in documentul din nota se vede, exprima

Moruzi cA§tig6, tot mai mare influen0. la Constantinopol mal ales pe

Par la suite, pour toute contribution annuelle, il ne sera pas exigé

langb. Vizir 1) gratie mare inriurirT de care se bucur6, pe langa el fratele

sétl Dumitrascu Moruz; nu maT putin Ipsilante are trecere si Kapukihaia

Impériel et A notre auguste volonté. A la réception de cet ordre, vous,

J'ai l'honneur d'envoyer A V. E. la traduction du Diploma de S. H. con-

De aceea Ruffin, in 30 Martie 1806 (1) serie lulTalleyrand: «Ce ne sera

T. II, supl. I, pag. 335.

Nota trAmisuluT RusieT adresata PortiT, cu privire la Valachia si Mol-

«Pour completer les comunications que le soussigné a eu l'ordre de faire

In acésta-sT nota ambasadorul rusesc reinnoind catre Pórta, declaratiunile

0 -non& nota a ElciuluT (Rusiel) catre Pórta o silesce ca sa esplice

nier, lorsqu'en procédant avec S. A. le Grand Vizir à l'échange des rati-

«On prétend que dès le 28 il avait eté présent6 b, la Porte un nouvel

Era u§or de a convinge pro muscall contra TurcieT.

o cia dste cre,tind de 250.000 nu va fi antegarda pravoslavnice1 Rusii.

et de serviens, ce corps, disons nous, sous la conduite et la discipline russe,

(1) Extras din instructiunile date generaluluI Sebastiani, ambasadorul Eran-

Ferte importante sunt instructiunile, ce, in 21 luniii 1806, da Napoleon

(1) Relatiunile esterne catre Sebastiani, despre scopul ce trebue

Le but des négociations doit étre de

Vec),I Hurm. tom II, supl. I, pag. 341-344).

le long de la branche septentrionale dtz Danube, A Ibrail, A Ismail, a Kilia-

Talleyrand cAtre generalul Sebastiani, despre titlul ce trebue si 'Arta