Alege Fericirea. Cum să îți schimbi viața

Oana Pustiu, Carmen Neațu

Alege fericirea.

Cum să îți schimbi viața

Ieșirea din puterea rutinei cotidiene.

Practici spirituale zilnice

One Book

2022

Copyright

Alege fericirea. Cum să îți schimbi viața. Ieșirea din puterea rutinei cotidiene. Practici spirituale zilnice

Copyright ©2023 One Book

EDITURA ONE BOOK

www.onebook.ro

Facebook.com/oneb00k

E-mail: [email protected]

ISBN EPUB: 978-606-94915-6-0

Digitizare asigurată de Editura Virtuală

www.edituravirtuala.ro

Ediție digitală realizată de Adrian Petcu

Published by Oana Pustiu at Smashwords

This ebook is licensed for your personal enjoyment only. This ebook may not be re-sold or given away to other people. If you would like to share this book with another person, please purchase an additional copy for each recipient. If you’re reading this book and did not purchase it, or it was not purchased for your use only, then please return to Smashwords.com and purchase your own copy. Thank you for respecting the hard work of the author.

Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această publicație nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă sub orice formă şi prin orice mijloace, electronice, mecanice, fotocopiere, înregistrare sau altfel, fără aprobarea prealabilă scrisă de deținătorul de copyright.

INTRODUCERE

Oana

..............

Omul își caută fericirea de când a decis să se separe de Dumnezeu. Lung și anevoios a fost drumul lui, ani mulți au trecut și înlăuntrul lui este prezent același gol neînțeles. Durerea, suferința, neliniștea precum și miile de întrebări la care încă nu a găsit răspuns sunt doar o confirmare a acestui lucru. Până în ziua de astăzi omul își continuă căutările în speranța că într-o bună zi drumul lui obositor se va sfârși.

O vreme îndelungată am căutat și eu drumul înapoi spre sine folosind nenumărate metode, tehnici sau ritualuri. Ele au fost întotdeauna un subiect de interes, datorită nu atât diversității lor, cât și a faptului că ele reprezintă punți care ne apropie de dorințele noastre. De-a lungul timpului, am descoperit multe tehnici; cu unele am rezonat mai mult, cu altele mai puțin sau chiar deloc. Unele și-au găsit aplicare, altele au rămas doar la nivel teoretic. În urma experimentărilor proprii, vreau să cred că am ajuns la câteva elemente de esență pe care urmează să le prezint în cele ce urmează.

Pentru început, îmi place să cred că lectura acestor pagini va fi percepută de fiecare persoană ca un dialog cu noi, autoarele, dialog din care fiecare își va alege și extrage părțile pe care le consideră utile și cu care simte că se află în rezonanță. Prin urmare, adresarea cu tu nu este o impolitețe, ci o modalitate de a înlesni dialogul și de a-l face mai personal și profund. De asemenea, deși am senzația că majoritatea celor care vor citi, învăța și practica metodele propuse în această carte vor fi femei, voi folosi forma de masculin a adjectivelor, evitând să folosesc de fiecare dată alternanțe de tip fericit/fericită sau împlinit/împlinită. Am luat decizia aceasta pentru o mai mare ușurință în exprimare și pentru că eu consider că feminitatea manifestă mai multă înțelegere.

Toate acțiunile pe care le întreprinzi zilnic te aduc mai aproape de conștiență sau, dimpotrivă, te îndepărtează constant de ea, scufundându-te și mai mult în prăpastia inconștienței. Când începi să devii conștient de sine, de gândurile, sentimentele, atitudinea și comportamentul tău, când vrei cu adevărat să îți îmbunătățești viața, poți ajunge să iei contact cu cărți precum este cea pe care o parcurgi acum.

Tehnicile ce îți vor fi împărtășite în continuare sunt instrumente în drumul transformării de sine. Transformarea este singura modalitate care determină îmbunătățirea calității vieții – a ta, a celor dragi ție și, prin extindere, a oamenilor cu care intri în contact. Sunt metode clare, simple și concrete care se pot aplica de fiecare în parte, în deplină siguranță.

Aceste unelte nu sunt noi; ele au existat din cele mai vechi timpuri și au fost aplicate și de alții înaintea noastră. Doar că timpul s-a scurs, omul s-a schimbat și, treptat, a intervenit uitarea. Cu unele vei rezona, altele ți se vor părea mult prea simple pentru a fi luate în seamă. Dar nu uita că simplitatea este cheia multor lucruri mărețe. Le poți aplica pe cele cu care rezonezi, într-un mod disciplinat și de-a lungul unei perioade constante, și rezultatele vor fi surprinzătoare. Încearcă să nu le aplici în mod stereotipic, ci conștient, aşa cum îți dictează instinctul în acele momente. Până la urmă, tehnicile sunt menite pentru a-ți convinge mintea că obiectivul propus este posibil.

De ce am simțit nevoia să am o coautoare și de ce tocmai Carmen? Simplu: am considerat că bagajul nostru informațional și viziunile, poate diferite pe alocuri, s-ar putea completa foarte bine, astfel încât să contureze mai bine subiectul cărții. Cunoașterea pe care ea o deține, deschiderea și responsabilitatea cu care tratează orice subiect au fost pilonii care m-am ghidat s-o aleg coautor.

Pe Carmen am întâlnit-o acum nouă ani, pe vremea când frecventam aceleași seminarii de dezvoltare personală și spirituală. Am apreciat întotdeauna doza ei de verticalitate, echilibrul pe care-l deține într-o lume în care domeniul dezvoltării personale și spirituale este tratat destul de superficial de unii terapeuți, a căror nevoie de vindecare este cu mult mai mare decât a propriilor clienți. În această lume confuză, Carmen a rămas aceeași persoană plăcută pe care am cunoscut-o, cu o abordare simplă a unei cunoașteri diversificate, pe care o prezintă cu drag și cu multă răbdare. Este fascinată de studiu și sinteză, și atât de dedicată încât de cele mai multe ori prioritizează nevoile celorlalți în detrimentul ei. Am colaborat cu Carmen și în alte proiecte, iar rezultatele obținute m-au condus la propunerea de a scrie împreună această carte, care sperăm să îți aducă bucurie.

Carmen

..................

De ce este important să ne bucurăm? De ce ajungem nefericiți când ne comportăm automat, ca niște roboți? De ce avem nevoie să ne înțelegem, să găsim înțelegere pentru alții și pentru lumea în care trăim? Am un singur răspuns, și anume: pentru a putea crea lucruri care ne plac și pentru a putea fi conștienți de puterea noastră creatoare.

Dintre emoțiile de bază umane, bucuria este singura emoție care are lumină. Nici frica, nici furia, nici dezgustul și nici teama nu au lumină proprie, pentru că acestea nu sunt divine, sunt învățate de noi în urma experiențelor neplăcute prin care am trecut. Marea artă este să reușim să le împletim, astfel încât să le putem integra în tot ce facem sub formă de echilibru, stare de bine, înțelegere și putere. Din aceste cauze, modul în care trăim ne creează realitatea personală.

Dacă ar fi să întrebăm pe cineva „Cum trăiești? sau „Cum reușești să trăiești așa cum o faci? s-ar putea să nu răspundă imediat, deoarece automatismele, ignoranța față de cunoaștere și obiceiurile preluate fără a fi înțelese sunt cele care formează calitatea vieții. Și, mult prea frecvent, dacă omul nu e mulțumit de viața sa, nu încearcă să facă nimic pentru a schimba ceva. Preferă doar să fie nemulțumit și, eventual să se lamenteze, ulterior ajungând la resemnare – „Asta e!, „Viața este grea!, „Nu le poți avea pe toate!" –, iar mâine se va trezi și va face totul exact la fel.

Te-ai întrebat ce ai putea schimba în ceea ce faci zilnic pentru a-ți îmbunătăți calitatea vieții? Știi, se zice că „fața spune cum ți-e viața. Și dacă ne uităm în jur vedem oameni triști, apăsați de griji, de gânduri, de ambiții neîmplinite dar, nu prea vedem oameni „vii, curioși, prezenți, gata să accepte și să integreze ceva nou. Motivul este acela că orice schimbare cere un minim de efort, iar oamenii au cea mai mare rezistență la schimbare.

Einstein Albert afirma că „nebunia este să faci iar și iar același lucru și să te aștepți la rezultate diferite".

În paginile următoare am să fac câteva sugestii care, desigur, pot fi completate și adaptate în funcție de rezonanța fiecărui cititor.

Tot ce vei citi în continuare sunt lucruri trăite și experimentate de mine și de prieteni apropiați – oameni care au avut la început nevoia, iar ulterior plăcerea, de a face schimbări pozitive în viețile lor. Și acesta este doar începutul. Odată ce te vei convinge că lucrurile funcționează după reguli simple, sunt sigură că vei dori să înțelegi și legile care le guvernează, însă acesta va fi, desigur, nivelul următor.

Pentru început, voi analiza o zi din viața fiecăruia dintre noi, cu toate părțile, elementele și miracolele care se petrec de-a lungul ei. Trecem pe lângă ele fără măcar să le vedem, căci „e orb cel care nu vrea să vadă și surd cel ce nu vrea să audă", cum spune clar Iisus Hristos în Noul Testament.

ÎNȚELEPCIUNEA RITUALURILOR

Oana

..............

Ritualurile sunt creații ale lumilor universului. De-a lungul vremii, omenirea a creat ritualuri în sprijinul vieții, al iubirii. Oamenii s-au folosit de înțelepciunea dobândită pentru a obține fericire. La început nu existau ritualuri oculte ca în vremurile noastre. Au existat ritualuri antice în care nu erau cuprinse niciun fel de ocultism sau superstițiozitate. Erau extrem de raționale și precise pentru a naște din ele iubirea.

Vechile culturi împărtășeau un element comun, cel al ritualurilor. Omul modern crede că nu mai are nevoie de ele şi le consideră superstiții depăşite. Cu toate acestea, câteva ritualuri s-au păstrat până în vremurile noastre. Dintre cele păstrate cu bună știință se remarcă botezul, căsătoria şi înmormântarea. Începutul vieţii a fost sărbătorit în toate timpurile cu un ritual al naşterii, sfârşitul ei cu un ritual al morții.

Caracterul specific al ritualurilor este dat de acțiunile lor – gesturi care nu au un sens ce poate fi sesizat logic, însoțite sau nu de sprijin verbal. Pe lângă cele corelate cu un eveniment anume, sunt și ritualuri ce țin de viața de zi cu zi, aparent secundare, dar care capătă importanță pe măsura gradului de conștiență implicat.

Ritualuri în societatea modernă

Medicul german Ruediger Dahlke, a cărei pasiune este îndreptată către psihosomatică și filosofie spirituală, relatează despre faptul că ritualurile din societatea noastră nu se întâlnesc doar în sistemul religios, ci ele abundă în orice domeniu – pornind, de exemplu, de la sistemul medical, unde există reguli vestimentare și de conduită stricte, și ajungând până la cel judiciar, în care regulamentul tribunalelor impune folosirea unui ritual prin robele, veșmintele pline de semnificație ale judecătorilor, procurorilor şi apărătorilor. Orice încheiere a unui act juridic, a unui contract, și orice recunoaştere conştientă a unor condiții prin punerea semnăturii proprii presupun îndeplinirea unui ritual stabilit.

Până și relațiile obişnuite ale oamenilor sunt supuse unor reguli ritualice, care altfel par lipsite de sens. Un exemplu: semnul de salut făcut cu mâna dreapta deschisă, şi nu altfel. Viața umană este determinată de simboluri și semne – de la culorile hainelor sau numerele existente în orice segment al vieții și până la semnele de circulație. Ritualurile trăiesc dacă sunt urmate, recunoscute și, chiar dacă nu sunt logice și rolul lor pare simbolic, sunt modelele care acționează.

Ritualurile inconștiente nu funcționează la fel de bine. Lipsa de conștiență face ca ritualurile să se transforme în obișnuințe, obiceiuri. Chiar dacă sensul lor original a fost dat uitării, ele încă supraviețuiesc. Fără să le cunoaștem rădăcinile sau sensul, ele par ilogice și își pierd din importanță prin faptul că nu le mai interpretăm. Totuși, le urmăm, dar atât timp cât sunt efectuate doar mecanic, în lipsa conștienței, ele se disipează, își pierd din valoare și din eficiență.

În domeniul medical, veșmintele albe, banalele acțiuni de dezinfectare, scrisul ilizibil al rețetei folosind cuvinte și semne venite parcă din altă lume constituie fiecare un fel de ritual. Astfel, rețeta, pe care doar un farmacist, asemeni unui inițiat o înțelege, îi permite să îți ofere picăturile sau pilulele „magice" prescrise.

Întâlnirea cu doctorul și teama de el te duc uneori cu gândul la întâlnirile din vechime cu zeul vindecător. Este și acesta un model vechi, care își păstrează urmele în societatea modernă. Vracii și tămăduitorii din trecut purtau talismane și foloseau incantații doar de ei știute, ciudate pentru neinițiați; medicii de azi poartă stetoscoape și au un limbaj adesea neînțeles de pacienți.

Cu adevărat important este faptul că, în urma efectuării ritualurilor, se formează un câmp subtil care ajută. În conformitate cu teoria lui Rupert Sheldrake, ritualurile sunt calea cea mai directă de a realiza câmpuri unitare, morfice și de a le ancora în realitate. În experimentele lui, Sheldrake a observat că între diferite viețuitoare există relații care se sustrag explicațiilor logice. Aceste câmpuri morfologice (sau morfice) mijlocesc aceste legături, fără a necesita materie sau trasmitere de informații. Într-un mod inexplicabil, viețuitoarele sunt legate prin intermediul unui câmp comun. Ele vibrează în același moment, pe același plan de vibrații și se comportă ca o singură ființă. Un experiment, în care unei iepuroaice de casă i-au fost luați puii și i-au fost duși pe un submarin atomic aflat la mii de kilometri, a dovedit că ea a fost în stare să reacționeze, lucru dovedit prin măsurătorile efectuate, când aceștia au fost omorâți în diferite momente stabilite. Concluzia la care s-a ajuns: iepuroaica era legată de puii ei printr-un câmp.

Grupurile mari aflate la unison produc un câmp perceptibil, care este asemeni unei forțe enorme. Spre exemplu, o orchestră dă naștere unei simfonii – o armonie ce apare în locul haosului care ar fi fost de așteptat dacă s-ar fi luat în considerare faptul că toți componenții ei sunt diferiți, cu instrumente diverse și timpi de reacție distincți. Dar ei se unesc conștient prin muzică și devin un tot cu dirijorul și ascultătorii. Chiar dacă omul nu