Geografie

Geografia (din grecescul γεωγραφία—geographia, însemnând „a descrie pământul”)^[1] este știința care studiază relieful, terenurile, trăsăturile, locuitorii și fenomenele Pământului.^[2] O traducere literală ar fi „să descrii sau să scrii despre Pământ”. Prima persoană care a folosit cuvântul „geografie” a fost Eratosthenes (276—194 î.Hr.). Patru direcții tradiționale ale cercetării în domeniul geografiei sunt analiza spațială a fenomenelor naturale și umane (geografia ca un studiu al distribuției), studiul fizic (al locurilor și regiunilor), studiul relației dintre om și uscat și cercetarea în domeniul științelor Pământului.^[3] Cu toate acestea, geografia modernă este o disciplină cuprinzătoare care încearcă să înțeleagă Pământul cu toate complexitățile sale naturale și artificiale — nu doar unde sunt obiectele, dar și cum au fost create și cum vor fi. Ca „legătură dintre om și științele fizice”, geografia este divizată în două mari ramuri, geografia umană și geografia fizică.^[4]^[5]Geografia umană se ocupă cu studiul oamenilor, comunităților, culturilor, economiei, precum și studiul interacțiunilor oamenilor cu mediul.

Istoric

Anaximandru din Milet (cca. 610 î.Hr. – cca. 545 î.Hr.), se pare că este menționat de către istoricii greci ca fiind adevăratul fondator al geografiei. Se consideră că Anaximandru este inventatorul unui instrument, cu care grecii puteau să măsoare latitudinea. De asemenea se crede că Anaximandru este primul om care a prezis eclipsa de soare.

Tot grecii au fost cei care pentru prima oară au explorat geografia atât ca știință cât și ca artă, acest lucru realizându-se prin intermediul cartografiei, filosofiei, literaturii sau chiar al matematicii. În privința primei persoane care a afirmat că forma Pământului este sferică există semne de întrebare, crezându-se că primul care a făcut-o ar fi Parmenides sau Pitagora. Primul om care a demonstrat într-adevăr că Pământul este sferic a fost Anaxagoras, demonstrând acest lucru prin intermediul fenomenului de eclipsă. Totuși el încă a continuat să creadă că Pământul este doar un disc plat, ca mulți dintre contemporanii săi. Prima estimare a mărimii razei Pământului a fost făcută de către filozoful grec Eratostene.

Primul sistem riguros de linii latitudinale și longitudinale a fost facută de catre Hipparchus. El a creat un sistem sexazecimal derivat din matematica babiloniană. Paralelele și meridianele erau divizate în 360°, fiecare grad având distanța de 60′ (minute). Din secolul al treilea, metodele chinezești de studiere și scriere a geografiei literare au devenit mult mai complexe decât cele europene mult mai târziu scrise (de prin secolul 13). Geografii chinezi ca Liu An, Pei Xiu, Jia Dan, Shen Kuo, Fan Chengda și Xu Xiake au scris pagini importante. Perioada evului mediu a fost de asemenea importantă, cele mai însemnate dezvoltări și de mare impact făcându-se în secolele 16 și 17, atunci când exploratori precum Cristofor Columb, Marco Polo și James Cook au descoperit multe teritorii noi (Lumea Nouă). În secolele 18 și 19 geografia a fost recunoscută ca disciplina academică și a devenit una dintre disciplinele de bază ale curicumurilor universităților. De asemenea în secolul 19 au apărut multe societăți geografice ca "Société de Géographie" în 1821, "The Royal Geographical Society" în 1830, "Russian Geographical Society" în 1845, "American Geographical Society" în 1851 și "National Geographic Society" în 1888. Influența lui Immanuel Kant, Alexander von Humboldt, Carl Ritter și Paul Vidal de la Blache poate fi vüzută ca un punct plecare al geografiei de la filozofie la un subiect academic. Odată cu modernizarea tehnologiilor, geografia s-a dezvoltat, divizându-se în mai multe categorii, încercând să înțeleagă și să cuprindă totalitatea fenomenelor întâlnite în natură sau produse de activitatea omului.

Introducere

Geografia ca disciplină poate fi împărțită în două mari ramuri: geografia umană și geografia fizică. Prima se concentrează asupra influenței omului asupra mediului și a spațiului în care locuiește. Cea de a doua studiază mediul natural și cum clima, vegetația, solurile, apa și formele de relief există sau/și sunt produse. Ca un rezultat al relațiilor dintre geografia fizică și geografia umană a rezultat o a treia ramură a geografiei, care se numește geografia mediului. Geografia mediului combină geografia fizică cu cea umană studiind interacțiunile dintre om și mediu.

Ramuri

Geografie fizică

Geografia fizică este o Știință a Pământului care se ocupă cu studiul Pământului și a mediului său natural folosind metode fizice și biologice. Ea încearcă să înțeleagă litosfera, hidrosfera, atmosfera, geosfera și flora și fauna pământului (biosfera).

atmosferă -- arhipelag -- continent -- deșert -- insulă -- ocean -- mare -- fluviu -- râu -- pârâu -- ecologie -- climat -- sol

Geografia matematică

Geografia matematică este o ramură a geografiei ce studiază reprezentare matematică a suprafeței pământului și relația sa cu luna și soarele.

Geografie umană

Geografia umană este o ramură a geografiei ce studiază procesele ce au loc atunci când omul interacționează cu mediul inconjurător. Ea studiază îndeosebi aspectele umane, politice, culturale, sociale și economice.

geografia populației
geografia așezărilor umane
geografia economică
geografie politică
geografie istorică
geografie socială
geografia culturală
geografia turismului
geografia timpului

Țări ale lumii -- țară -- oraș -- ecologie -- toponimie

Note

^ Definiția cuvântului în DEX online
^ „Geografie”. The American Heritage Dictionary of the English Language, ediția a patra. Houghton Mifflin Company. Accesat în 9 martie 2009.
^ Pattison, W.D. (1990). „The Four Traditions of Geography” (PDF). Journal of Geography. 89 (5): pp. 202–6. doi:10.1080/00221349008979196. ISSN 0022-1341. ISSN 0022-1341. Mentenanță CS1: Text în plus (link) Reprintarea a unui articol din 1964.
^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 3 octombrie 2008. Accesat în 3 martie 2009.
^ 1(b). Elements of Geography

Lectură suplimentară

Dicționar geografic universal, Anatol Eremia, Editura Litera, 2007

Vezi și

Legături externe

50 de curiozități și superlative geografice Arhivat în 20 aprilie 2013, la Wayback Machine., 11 aprilie 2013, Claudia Moșoarcă, Descoperă - Travel

Portal Geografie

Materiale media legate de geografie la Wikimedia Commons

[1] Definiția cuvântului în DEX online

[2] „Geografie”. The American Heritage Dictionary of the English Language, ediția a patra. Houghton Mifflin Company. Accesat în 9 martie 2009.

[3] Pattison, W.D. (1990). „The Four Traditions of Geography” (PDF). Journal of Geography. 89 (5): pp. 202–6. doi:10.1080/00221349008979196. ISSN 0022-1341. ISSN 0022-1341. Mentenanță CS1: Text în plus (link) Reprintarea a unui articol din 1964.

[4] „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 3 octombrie 2008. Accesat în 3 martie 2009.

[5] 1(b). Elements of Geography

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]