Curs 5 Tulburri funcionale 1.9. Afeciuni de etiologie psihogen I. Tulburri psihosomatice digestive 1.

Boala ulceroas
Boala ulceroasa este o afectiune complexa caracterizata prin aparitia unor ulceratii ale mucoasei stomacale sau duodenale, care evolueaza sub forma de crize dureroase periodic acutizate primavara si toamna. Ele se pot complica cu hemoragii digestive sau cu scaune ,melenice. In etiologia bolii ulceroase un rol important revine terenului constitutional si factorilor ereditar- genetici, notandu-se o anumita predispozitie morbida cu caracter familial in acest sens. Specialistii in domeniu noteaza existenta a 3 grupe de factori etiologici incriminati in producerea bolii ulceroase: - factori fiziologici - factori psihogeni - factori socio-culturali S-a cautat sa se descifreze personalitatea ulcerosului si sa se formuleze o teorie in acest sens. Astfel s-a pus in evidenta situatia de dependenta a ulcerosului. Profilul de personalitate al bolnavului ulceros : ambitiosi, competitivi, hiperactivi, tensionati.din punct de vedere psihodinamic, bolnavii ulcerosi se situeaza la nivelul de ,,dependenta/independenta de comportament.

2. Rectocolita ulcero-hemoragic
Este o afectiune psihosomatica grava, declanata de un eveniment emoional cu actiune prelungita (pierderea unei persoane dragi, ranirea orgoliului personal,etc). Bolnavii sunt, de regula, imaturi emotional- afectiv, incapabili de a face fata agresiunilor reale sau imaginare. Agresivitate acestor bolnavi este refulata, afisand o atitudine de pasivitate si dependenta ca un substitut al unei nevoi de iubire, simpatie si protectie. Aceasta categorie de bolnavi traiesc intr-o permanenta stare de tensiune mascata, ca un mecanism de retragereaparare in relatie cu lumea externa. In profilul psihologic al acestei categorii de bolnavi se mai remarca o relatie patologica cu mama : o mama ostil, sau dimpotriva, dominatoare si hiperprotectiva.

II. Patologia psihosomatica respiratorie

In patogeneza psihosomatica a tulburarilor respiratorii sunt implicate doua categorii de factori : - anxietatea, care determina o tahipnee intrerupta de pauze de respiratie profunda, ca un fel de suspin - stari emotionale diferite, asociate cu situatii fobice care pot produce fie tahipnee, fie apnee Majoritatea autorilor sunt de acord in a recunoaste 4 categorii principale de sindroame clinice respiratorii de natura psihosomatica : 1. Sindromul de hiperventilatie si pseudotetanie 2. Dispneea de claustrofobie 3. Astmul bronsic 4. Tuberculoza pulmonara 1

3. Astmul bronsic
Este o tulburare respiratorie destul de frecventa, severa si cu un aspect dramatic ca manifestare clinica. Se manifesta prin crize de dispnee, raluri sibilante datorita unei bronhoconstrictii. Etiologic, implineste rolul unor factori emotionali care actioneaza pe un teren adesea alergic. Din punct de vedere psihanalitic, un rol esential se pare ca i revine relatiei ,,mamacopil si, legat de aceasta, fricii inconstiente (a copilului) de a nu pierde imaginea mamei. Criza de astm ar reprezenta o criza de plns inhibata.

4. Tuberculoza pulmonara
Cercetarile moderne au regasit intuiii foarte vechi asupra participarii factorilor emotionali in viata tuberculosului. Orientarea psihosomatica insista asupra faptelor de frustratie in primii ani de viata. Tuberculosul este un ,,infometat de dragoste, abandonandu-se protectiei, dependentei, acesta se va vindeca medicamentos atunci cand se va vindeca ,,rana afectiva.

III. Patologia psihosomatica cardiovasculara

Principalele tulburari de natura psihosomatica sunt : 1. Tulburarile functionale cardiovasculare se manifesta sub forma de tahicardii neurogene, extrasistole, precordalgii si astenie neurocirculatorie. In toate aceste cazuri avem de-a face cu persoane timide, cu un grad crescut de inhibitie si o dominana neurovegetativ de tip vagal. 2. Ttulburarile psihosomatice cardiovasculaer. In aceasta categorie sunt incluse : - Insuficienta coronariana - HTA Un rol important il are stresul care actioneaza pe doua cai: fie prin sporirea apetitului alimentar, in special prin cresterea consumului de alimente si grasimi de origine animala, fie prin diminuarea apetitului alimentar care antreneaza o scadere corporala cu epuizare fizica, greata, stari de anxietate. Se disting in sensul acesta doua grupe de afectiuni : boala coronariana si HTA esentiala. HTA esenial este o afectiune psihosomatica caracterizata prin cresterea valorilor tensiunii arteriale. Pacientii pot avea tipuri de personalitate foarte diferite, dar au in comun,,incapacitatea de a-si exprima liber agresivitatea. De frica consecintelor acestei exprimari, ei isi ascund dorinta de competivitate indaratul unei atitudini de pasivitate. Ei isi stapinesc nervii vietii lor interioare, dar platesc tribut acestei dominatii prin reactii cardiace si vasomotorii intense. Coronarienii sunt descrisi ca avand un caracter compulsiv al nevoii lor de autoritate si asupra ardoarei la lucru.

IV Afectiunile dermatologice
Afectiunile dermatologice ocupa un loc aparte in psihosomatica si ele sunt frecvent intilnite in practica curenta. Pielea are, dincolo de functiile sale biologice, o semnificatie psihologica multipla si complexa. Pielea, ca ,,limita a trupului, reprezinta zona de contact a trupului persoanei cu mediul fizic extern, fiind prin aceasta sediul primar al actiunii factorilor fizici, dar si a emotiilor.este cunoscut faptul ca pielea roseste de placere sau de rusine, se albeste in situatiile de frica sau de mnie, in cursul starilor anxioase apar transpiratii reci si/sau se ,,face pielea de gaina.

Fiind situata la suprafata trupului, pielea constituie o parte importanta a imaginii de sine. Afectiunile dermatologice recunosc cauze multiple : genetice, infectioase, chimice, alergice si psihogene. Se disting 3 grupe de afectiuni dermatologice de natura psihosomatica : - dermatitele psihogene,se manifesta ca eritoze sau hiprehidroze dermatozele functionale se manifesta prin prurit simplu, complicat cu leziuni de grataj. O forma particulara a acestei tulburari psihosomatice o reprezinta pruritul anal si pruritul vulvar. - dermatozele psihosomatice propriu-zise se prezinta ca eczeme, psoriazis, urticarie si pelada In cazul eczemelor sunt incriminati factori emotionali, precum si o importanta agresivitate refulata. Psoriazisul este frecvent semnalat la persoane cu o constitutie psihastenica. Urticaria este asociata cu stari emotionale negative de mare intensitate, carene si frustrari afective.

V. Patologia psihosomatica sexuala

Cuprinde mai multe grupe de tulburari :

1. Tulburarile menstrule
Se cunosc amenoreele psihogene, dintre care unele sunt interpretate ca un refuz nevrotic sau reactional de a accepta ,,rolul feminin si matern. In mod analog, metroragiile sau unele meioragii au fost interpretate ca o exagerare a sexualitatii feminine. 2. Sindromul algic genital este foarte frecvent intilnit, se caracterizeaza prin dureri pelviene sau/si lombare.aceste tulburari se asociaza cu dismenoreea si sunt legate de situatii tensionate sau de conflicte deschise in viata de cuplu. Dismenoreea ar exprima o ,,aparare spasmodica si anxioasa impotriva feminitatii.

3. Sterilitatea si avortul spontan 4. Tulbutrarile psihosexuale specifice femeii, sunt intilnite urmatoarele forme
de manifestari clinice: - pseudofrigiditatea sau frigiditatea, caracterizata prin scaderea sau chiar pierderea completa a libidoului in relatiile sexuale cu partenerii cu care este in conflict - dispareunia, caracterizata prin aparitia unor dureri vaginale care prin intensitatea lor impiedica desfasurarea actului sexual - vaginismul, caracterizat prin aparitia unor spasme, ca expresie a unui refuz inconstient din partea femeii fata de un partener sexual nedorit, violent, etc.

5. Tulburarile psihosexuale specifice barbatului

In aceasta categorie de tulburari psihosexuale ale barbatilor sunt semnalate urmatoarele manifestari clinice: - uretrita banala, este de cele mai multe ori asociata cu fobii - impotenta si ejacularea precoce sunt tulburari legate de situatii conflictuale, stari de inhibitie consecutive unor tensiuni fobic-anxioase prelungite. Tot aici sunt semnalate complexe de inferioritate, culpabilitate si castrare. In ceea ce priveste ejacularea precoce sunt incriminate teama, agresivitatea si culpabilitatea. Aceasta categorie de bolnavi sunt timizi, inhibati, nevrotici.

6. Tulburarile psihosomatice osteoarticulare

Cele mai frecvente tulburari din aceasta categorie sunt dorsalgiile si/sau lombalgiile functionale. Ele sunt intilnite la bolnavii nevrotici anxiosi, cu multiple si grave tulburari de adaptare/dinamica sexuala. Lombalgiile esentiale, sine materia, sunt tulburari functionale de tip cenesteopat. 3

Psihologia pacientului infirm

Psihologia infirmului a fost obiectul multor cercetari speciale. Pacientul infirm este susceptibil, irascibil, invidios, neincrezator, cu o exagerata tendinta de a se autoexamina, si cu exagerat simt al demnitatii. Infirmii nu alcatuiesc un ,,tip unitardin punct de vedere psihologic, pentru ca psihologia lor depinde si de structura personalitatii. Si in aceste cazuri este importanta atitudinea infirmului, adaptarea la situatia morbida. Compatimirea lipsita de tact si de delicatete este o ,,traumasociala, traume mai grele sunt cele care ii fac sa se simta ca o povara sau ca paraziti ai vietii altora. La copii, dificultatile ivite in calea dorintei de a se juca, perturba dezvoltarea personalitatii.principiul fundamental psihoterapic este ,,de a face din nevoie- intelepciune

Psihologia convalescentei
Convalescenta este o stare in care bolnavul a trecut de momentele critice ale bolii, dar nu este complet vindecat si integrat in viata sociala, familiala, profesionala; starea de echilibru este fragila, se pot ivi recaderi si complicatii sau pot persista sechele fizice si psihice. Convalescentul nu este inca un om sanatos, perioada de convalescenta fiind una ,,plina de nesiguranta, in care psihicul comporta schimbari si prezinta o mare instabilitate. Externarea pacientului este o ocazie de a lamuri si de a incuraja bolnavul, de a-i da sfaturi nestereotipate, de a-l pregati sufleteste.