tefan Ionescu-Valbudea (Valbudea, pseudonim dup comuna Valea Budei, n. 1856, Bucureti - d. 21 mai 1918), sculptor.

Biografie
A studiat la Bucureti cu Karl Storck, apoi a terminat coala de Belle-Arte la Paris cu sculptorii Fremiet i Falguiere. Tot acolo a audiat i lecii de anatomie la Facultatea de Medicin. De la Paris a plecat cu o burs timp de un an la Roma (1885 - 1886) i un alt an la Florena. Primele lucrri pe care le-a expus la Paris, Mihai Nebunul (1885) i nvingtorul (1889), astzi distruse, vdeau temperamentul su frmntat, romantic, nclinaia spre o art care exprim sentimente i pasiuni puternice. La expoziia universal de la Paris din 1889 a obinut medalia de clasa a III-a pentru statuia nvingtorul. Dup ce s-a consacrat ca sculptor, a fost numit profesor la coala normal superioar, sub direcia lui Odobescu, apoi la coala de arhitectur i de aici la coala Superioar de Meserii, cu funcie de inspector de desen i caligrafie. Spre finalul vieii a fost director la Muzeul Grigorescu, ulterior desfiinat, care-i avea sediul n Parcul Carol din Bucureti.

Opera
Ionescu-Valbudea a fcut sculptur monumental: Vulcan i Mercur de pe faada Bncii Naionale din Bucureti, relieful tiina de pe frontul palatului Universitii Alexandru Ioan-Cuza din Iai. A lsat i o serie de portrete i compoziii care se caracterizeaz prin fineea modelajului i prin adncimea analizei psihologice: Ionescu-Gion, Poetul E. Voinescu, Bust de feti, Copil dormind, Femeie odihnindu-se, Speriatul. Alte scupturi: Flora, (1881), Frica de ap, Copilul care face bine i Prima lecie (la Florena), Portretul lui M.J. (basorelief), Fetia lui P. Grditeanu, Zoe Sturza, Veronica Micle, Teodor tefnescu, Bustul lui Mihai Koglniceanu, Mercur (alt versiune), Mecanica, Cafegiul de la Ministerul de Finane, busturile lui Titus Alexandrescu, Nicolae Kalinderu, Ion Zottu, Polixenia I. Zottu, basorelieful Adam i Eva, Vittelius i alte opere.

Bibliografie
Academia Republicii Populare Romne - Dicionar Enciclopedic Romn (Ed. Politic, Bucureti, 1962-1964) Lucian Predescu - Enciclopedia Romniei. Cugetarea (Ed. Saeculum, Bucureti, 1999)

UN PORTRET INEDIT AL VERONICI MICLE

Elena VULCNESCU

Terminologia artelor plastice, n cazul de fat sculptura, continu s foloseasc paralelismul, n sens sinonimic, bust portret. Cnd acad. George Oprescu informeaz c sculptorului Stefan Ionescu Valbudea i se comand portrete, dintre care unul este cel al Veronici Micle, cu un aer de mprteas roman, ...este vorba, indubitabil, de bustul din 1890, executat n marmur la cererea Smarandei Gheorghiu si a crui imagine a fost publicat de Augustin Z.N. Pop. Despre aceeasi lucrare, intitulat Bustul poetei Veronica Micle, specialistul n Valbudea, regretatul istoric de art si muzeograf Petre Oprea, cu care am avut privilegiul s vorbesc n aceast var, adaug c s-a aflat alturi de Bustul dr. Davilla, Bustul pictorului Eugen Voinescu, dar, ca o noutate, si de Bustul poetului Iuliu Rosca printre cele paisprezece creatii cu care sculptorul particip la expozitia Cercului artistic din dec. 1890 (Preciziuni asupra primei perioade din activitatea sculptorului Stefan Ionescu Valbudea, 1954, p. 4). Monografia Ateneul Romn (I. Zamfirescu, V. Cndea, V. Moga, 1976, p. 228) confirm donatia bustului n marmur al poetei Veronica Micle din 1890, a Smarei ctre Ateneu, de unde am si nceput cutarea, ca s ajung la Muzeul National de Art al Romniei. * n curtea Palatului Regal Muzeul National de Art al Romniei, un veritabil podium expozitional ofer bronzuri ale nceputurilor sculpturii romnesti din a doua jumtate a sec. al XIX-lea. Central, din iarba lui mai de un verde pasnic si luminos, compensator artificiului urban, din verdele religiilor semntoare de sperant, zvcneste un Prometeu rzvrtit, nietzscheean spus, o suprematie nlntuit pentru darul su. Este Michael Nebunul, cum si nscrie lucrarea Stefan Ionescu Valbudea (1856-1918) n Catalogul Salonului de la Paris, din 1885. Stefan sin Ion Stng, podgoreanul din Valea-Budei, com. Tohani, jud. Buzu, este nfiat de sora tatlui, mritat Ionescu, la care adaosul obrsiei dobndeste sonorittile celui mai nedrepttit artist, ct a trit, si a celui mai uitat, dup moarte (acad. G. Oprescu, 1954).

Elevul lui Karl Storck, de la care nvat tehnica basoreliefului, obtine n 1882, sustinut publicistic de Iuliu I. Rosca, bursa pentru Paris, unde este atras mai ales de celebrul statuar Frmiet, recunoscut pentru noutatea stilului conferit de forta expresiei, de bruschetea gestului, de dramatismul sentimentelor pn la subjugarea fiintei surprins n atitudini-limit. Sftuit de maestru, sculptorul romn frecventeaz Scoala de medicin din Paris, nct arta formelor musculare surprinse n nelinistea tririi l apropie de marii florentini. Dup nc doi ani la Florenta si la Roma, Valbudea revine acas n iarna lui 1887. Lucreaz lacom, iar misterioasa aparitie a Muzei nefericitului Poet, ea nssi autoarea unui volum de Poesii, devine pentru ambitiosul sculptor un subiect extrem de tentant. * n toamna lui 1885, familia vduvei lui Stefan Micle se instala n Calea Victoriei la nr. 73, dintre Piata Teatrului si Biserica Cretulescu, vis--vis de celebra bcnie cu delicatese a lui Dragomir Niculescu (apoi blocurile Romarta) si lng Magazinul Muzica al impresarului C. Gebauer, amic al lui Eminescu, gazd a boemei bucurestene si codirector, alturi de C. Brcnescu, al Revistei artistice si literare Muzic Teatru Arte Frumoase, Doina. Sustinut de lumea artistic iesean coagulat n Societatea Amicii Artelor (13 febr. 1885), la care Veronica aderase, ncurajat de transferul din var al lui Iacob Negruzzi, membru al Academiei Romne din martie 1881, si al Convorbirilor reasezate sub auspicii garantate de noul editor I. V. Socec, dar mai ales, plin de sperant pentru fiicele sale, dup alegerile din noiembrie 1884 care propulsau pe vechii junimisti, Veronica Micle hotrste schimbarea. Usorul ei snobism degajat din scrisorile ctre Elisa Conta, n legtur cu asezarea n chiar Centrul regal de unde pornesc si n care se ntorc toate cele importante pentru tar, se justific prin vecintatea care i aduce bucuria copilului druit cu cilindrul caleidoscopic. Extinderea Palatului Domnesc dup 10 Mai 1881 degajase, n apropiere, o nou cale de acces ntre Calea Victoriei si Stirbei Vod, pe lng grdinile Palatului, pn aproape de Cismigiu. n ziua de duminic, 20 Decembrie 1885, Regele Carol I si tinea audientele n noua resedint. La 26 oct. 1886, Grdina Episcopiei primea fastuoasa piatr fundamental a celui mai frumos palat bucurestean, templul nchinat numai si numai inteligentei romnesti, cum l definea Al.I. Odobescu, n Conferinta din 14 februarie 1888. Emblematica invocatie Dati un leu pentru Ateneu!, scptat, ce-i drept, n desuet stereotipie, si-a dovedit vreme de ctiva ani rostul limpede al unei datorii nationale de epoc.

Era timpul luminoaselor prefaceri pe care Veronica l tria cu toat intensitatea sufletului ei ncreztor. Valeria devenise student la Conservator, Virginia se pregtea s ncheie studiile Universittii iesene, iar ea deschide la Iasi procesul iesirii din indiviziune, n vederea vinderii nepretuitului imobil din str. Butu nr. 17 (A. N. Iasi, Fond Tribunalul Iasi, Dos. 3/ oct. 1885), ceea ce nu i se permite dect dup majoratul Virginiei, din 5 martie 1888, reusind abia n 4 ian. 1889, destul timp n care Primria, stimulat de naltele influente de la Centru, ar fi trebuit s-si asume neasemuita cas cu cerdacul scldat n flori de umbr... * n toamna lui 1888, Stefan Ionescu-Valbudea expune alturi de amicii beleartelor din Bucuresti, la primul Salon oficial din sala noului Palat al Ateneului, si gipsul Portret Veronica Micle, un subiect evitat, mai ales pentru situatia delicat a Poetului Eminescu. Presa se ocup, mai ales, de statuile expuse deja la Paris, premiate si elogiate si de jurnalele Italiei. Cronica lui Delavrancea din Revista Nou (nr. 3, 15 martie 1889, p. 100-101) are harul consacrrii si rmne paragraful de referint al ntregii critici destinate sculptorului. n fata lui Michael Nebunul, Delavrancea avanseaz cteva excentricitti cel putin pe msura ndrznelii tematice si stilistice ale artistului n contextul celui mai blajin neoclasicism romnesc: ...de la Mihai Nebunul ncepe sculptura romneasc. Ceea ce este Eminescu n poezie este Valbudea cu aceast oper, n sculptur... Poema durerii ntr-un bloc de gips Cu tot zbuciumul, cu toat privirea lui disperat, ... noi iubim pe acest tip al nefericirii si am fi gata s-i dezlegm minile... n 1937, Mihai Nebunul era nc la Ateneul Romn, dup cum consemneaz Victor Bilciurescu ntr-un document aflat la Muzeul National de Art al Romniei. Dintre operele lui Valbudea, Ateneul mai pstra atunci Zoe Sturdza, Veronica Micle (marmura), Fetita lui Petre Grdisteanu, Femeia odihnindu-se si Speriatul (Fondul Al. SaintGeorges, Inv. Nr. 1709). Cnd Franta celei de a doua jumtti a sec. al XIX-lea era un conglomerat de contradictii estetice, n 1940, Ion Frunzetti mai aplica operei lui Valbudea tiparul tipologiei lui Rodin si cnd nici un personaj nu corespunde simetriei unduitoare antice si snt toate, prin contorsionarea excesiv de tip michelangiolesc, tulburat de gigantismul miscrii lui Mihai Nebunul, frumos de oriunde l-ai privi, accept c ne aflm n fata unei capodopere (monografia Stefan Ionescu Valbudea, p. 18-19 ). Tot aici, Ion Frunzetti ne asigur c la 1940, gipsul Mihai Nebunul se afla nc la Ateneul Romn. Iat si lista lucrrilor sculptorului Valbudea, prezentat de I. Frunzetti n aceeasi monografie: La Ateneul Romn: 1 Mihai Nebunul (gips). 2 Copilul dormind (marmur). 3 Femeie odihnindu-se (gips). 4 Fetita lui P. Grdisteanu (bust marmur). 5 Speriatul

(gips). 6 nvingtorul (gips patinat), urmate de dou stranii substituiri, la rubrica Neidentificate: 7 Zoe Sturdza, cu nota de subsol 1): Dac exemplarul de la Ateneu are o soart necunoscut, stim c o replic n bronz se gseste la Dr. Al. Sturdza (nepotul sotilor Dimitrie si Zoe Sturdza); si 8 Veronica Micle, cu nota 2): Ni s-a prut a putea deosebi ntr-un bust de gips trsturile Veronici Micle (Cota 4, alturi cu creionul 33). N-avem ns nici o prob definitiv pentru aceast afirmare (p. 15). Este limpede c ntre 1937 si 1940, bustul n marmur din 1890, al Veronici Micle dispruse, fr s se mentioneze, ca n cazul lui Zoe Sturdza, si c n locul lui se intervenea cu gipsul portret din 1888, de nerecunoscut!, desi fizionomia si mai ales detaliile pieptnturii snt identice. S fie numai arta restauratorilor? Avem dreptul s ne ntrebm... Astfel si face intrarea n istoria artei Portretul n gips al poetei Veronica Micle, din 1888. Pare s fie gsit n Fondul Muzeal Elena Simu (sotia lui Anastase Simu), din care Academia Romn, prin Ion Frunzetti, se afla n 1940 la a VI-a Publicatiune. Celebrul colectionar de art Anastase Simu (1854-1935), fondatorul Muzeului Simu din 1910, si dona statului, n 1927, bogata colectie si devenea n 1933, membru onorific al Academiei Romne. n 1953, gipsul parvenea Muzeului de Art al R.P.R. sub bizara identitate de Doamna Elena Cuza. n aceleasi conditii necunoscute, odat cu bustul Veronici Micle din 1890, dispar si acelea, tot marmuri, care nftiseaz pe Zoe D. Sturdza si pe Maria Ioana P. Grdisteanu, fetita reputatului avocat si politician. n 1954, acad. G. Oprescu ne nstiinteaz c Mihai Nebunul ajunge la Muzeul R.P.R. numai sub forma unui numr de bucti informe (Stefan Ionescu Valbudea, p. 11). Ceea ce nu i se iart lui Valbudea este ndrzneala ca element imanent al liberttii . Alegoria nebuniei are evidenta inducerii dramaticei stri, de vreme ce fiecare fibr a fiintei este antrenat n efortul halucinant al desctusrii. Nici gura nu pare deschis a urlet mpietrit, c njur, poate, dar deodat cu ochiul, cere ajutor. Privindu-l, nu poti rmne senin...

Din iunie 2011, gipsul Portret Veronica Micle, poeta Convorbirilor, si regseste n Muzeul National de Art al Romniei, identitatea druit cu anul prezumtiv al desvrsirii artistice, 1888. Academicianului Ion Jalea i datorm o inspirat descriere a tehnicii de exceptie a modelajului la acest maestru al transfigurrii portretistice, deplin armonizate cu afectele si tipologia personajului. Fostul elev al lui Valbudea observ acea usoar si tremurtoareatingere care face cutele mtsoase ale marmurii s reverbereze scnteierile vietii, evocnd linistea aparent din timpul executiei, distinctia genuin a chipului frumos, demnitatea fr fisur care si-a ferit dalta din calea politicii, vorba msurat, politetea impecabil, toate sub semnul uimirii c din amalgamul tendintelor estetice ale Parisului crepuscular, Valbudea singura stiut s aleag ceea ce era nou si abia mijind atunci (Sculptorul Valbudea, S.C.I.A., 1957, nr. 2, p. 209). nsrcinat de Ministerul Instructiunii Publice cu executarea sculpturilor noului palat al Universittii ce se construia la Iasi, Valbudea anunta la nceputul lui august 1895, c tocmai terminase grupul matematicii (Stiinta) si cele sase medalioane n marmur, reprezentnd pe Asachi, Miron Costin, Vasile Lupu, Matei Basarab, M. Coglniceanu si Vasile Alecsandri (Timpul, nr. 172, 3 aug. 1895; Familia, nr. 23, 13/ 26 aug. 1895), mrturii refuzate viitorimii. * n prima miercuri a fiecrei luni, Muzeul National de Art al Romniei invit marele public. La Art romneasc modern, chiar din usa Slii 2 privesti n plin Portretul Veronici Micle, ntre amicii belelor-arte, ca odinioar, de zgomot plin, de-nflorire... De sub povara blond a cununei capilare, la mod atunci, se las o senzualitate difuz, un abia perceptibil surs, n desenul gurii subtiri, n hogasul brbiei ngustate. Profilul plin de gratie pierde sursul, oferind delicatetea fragil a ngndurrii. nsotit de bustul Pictorului Eugen Voinescu (tot Valbudea), n tog si frizur ciceronian, dau impresia unei romane perechi aristocratice. Alturi de Valbudea, Ioan Georgescu prezint Arunctorul de lance, Nud de btrn, Irina Dendrino, Iulia Hasdeu, ...n timp ce panourile laterale ofer un festin al picturii aceleiasi jumtti de secol al XIX-lea. La stnga, din margini de lume urgisit, Ion Andreescu, n patos calmat de griuri opalescente, contracareaz dreapta exuberantei grigoresciene, iubind tot ce picteaz: Turci, Can cu bere, Cioban, Italieni, Evreul cu gsca, Flori, ...inegalabile cresteri cromatice, de la clopoteii albi, azurii, oliv si macii ndrzneti pn n mnunchiul de pansele albastre-violet, clipe de ziu, gata de somn n spulberul luminii. n apropierea Veronici, un peisaj breton (1881-1882), Femeie n grdin, cu Charlotta Leria, ieseanca sopran a Operei italiene din Bucuresti, iubita lui Grigorescu, transcenderea fiintei pn la

disiparea verde a feminittii n crengile grele de cntec, rugciunea serii cu ecouri de oratoriu biblic, o ndumnezeire a muzei,...cum Portretul Veronici Micle din 1888 ofer imaginea transfigurat a Muzei Eminesciene, frumusetea iubirii sublimate de geniul cuvntului poetic. Valbudea transpune n platru chipul frumos si fragil al iubirii. ntre Portretul din 1888 si marmura din 1890, un chip sever, impasibil, privind fr s vad, parc stelele-au pierit; Timpul mort si-ntinde trupul si devine vesnicie...