Constantin Brâncuși – 140 de ani de la nașterea

marelui sculptor

''Nu uita că ești artist!

Nu-ți pierde curajul, nu te teme de nimic, vei ruși!''
Constantin Brâncuși

Aflată între munții Carpați și fluviul Dunărea, Oltenia este unul dintre ținuturile ce au
contribuit la cultura României. Mari personalități ale României s-au născut, s-au format sau locuit o
viață întreagă în această regiune. Literatura, teatrul, filmul, muzica, politica, artele plastice sau pur
și simplu familiile importante -boieri ce au influențat viața socio-culturală a vremurilor vechi - au
fost pe rând ambasadori ai culturii românești peste hotare.

Foto 1. Sculptorul Constantin Brâncuși1

Un astfel de ambasador este Constantin Brâncuși personalitate complexă a artei plastice

românești2. Născut în satul Hobița din județul Gorj, la 21 februarie 1876 – acum 140 de ani –
Constantin Brâncuși a fost al cincelea fiul al unei familii de țărani săraci 3 – Nicolae-Radu și Maria
Brâncuși. Asemenea copiiilor de la sate, mai ales din acele vremuri, Brâncuși devine păstor la o
vârstă fragedă. Imaginațiași creativitatea își face simțită prezența în peronalitatea lui Constantin,
care sculptează diferite forme în gheată, iarna, spre bucuria celor din sat.
Primele clase le urmează la școala din Peștișani4, începând cu anul 1883. Anul 1885 îl
găsește ca elev al școlii primare din Brediceni.5

1 Sursa fotografiei: https://ro.pinterest.com/pin/512284526337777036

2 Constantin Brâncuși este sculptor, însă, este foarte puțin cunoscut faptl că el a fost și: fotograf – în anul 2016,
Muzeul Național de Artă al României a marcat împlinirea a 140 de ani de la nașterea sa, printr-o expoziție de
fotografie, imaginile din expoziție au fost reproduse după clișee realizate de sculptor – designer și pictor – realizând
în tehnica guașei numeroase studii pentru sculpturile sale.
3 Ionel Jianu, Brâncuși, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, p. 28
4 Mariana Leferman și Gabriela Braun, coordonatori, Dicționarul personalităților doljene, Editura Aius, Craiova,
1999, p. 35.
5 Dan Grigorescu, Brâncuși, Editura Meridiane, București, 1980, p. 43.

1
 Foto 2. Casa memorială Constantin Brâncuși, Hobița, județul Gorj 6

Mai târziu, el se angajează ca boiangiu în orașul Târgu-Jiu la magazinul lui Ion Mosculescu 7.
Pleacă apoi la Slatina – unde fusese ucenic într-o băcănie – apoi la Craiova – capitala Olteniei –
unde se angajează într-o cafenea de la periferia orașului8. În această cafenea, Brâncuși realizează din
lemn prima vioară – în urma unui pariu - , vioară la care un lăutar reușește să cânte. Unul dintre cei
de față, un anume Grecescu, consilier general la minister, îl înscrie pe Brâncuși la Școala de Arte și
Meserii9 din Craiova, în anul 1894.10
În 1896, ajunge la Viena, în timpul unei vacanțe școlare, aici își câștigă banii muncind în
tâmplăria lui Herr Roth care lucra pentru firma Thonet.11
În 1898 devine absolvent al cursurilor teoretico-practice ale Școlii de Arte și Meserii din
Craiova.

6 Sursa fotografiei: http://drumliber.ro/casa-memoriala-brancusi-din-hobita-si-istoria-unui-geniu/

7 Ibidem
8 Ionel Jianu, op. cit., p. 29.
9 Școala de Arte și Meserii există și astăzi, denumirea sa fiind schimbată în Colegiul Tehnic de Arte și Meserii
Constantin Brâncuși''. În curtea acestei instituții se află patru bârne aduse din atelierul lui Brâncuși, de la Paris. De
asemenea instituția are și un muzeu, cu circuit închis, în care se află unele dintre obiectele de mobilier sculptate de
Brâncuși pe vremea când era elev al acestei școli.
10 Ionel Jianu, op. cit., p. 29.
11 Marielle Tabart, Brâncuși inventatorul sculpturii moderne, traducere de Emilia Munteanu, Editura Univers,
București, 2007, p. 14.

2
 Foto 3. Scaun realizat de Brâncuși în perioada studiilor sale de la Craiova.12

După terminarea studiilor la Școala de Arte și Meserii, Brâncuși este îndemnat să se prezințe
la concursul organizat de Școala de Arte Frumoase 13 din București. La 30 septembrie 1898
Constantin devine student al acestei instituții, la clasa sculptorului Ion Georgescu (1856 – 1898). În
urma decesului artistului Ion Georgescu, catedra de sculptură este ocupată de plasticianul Wladimir
Hegel (1838 – 1917). De la acesta Brâncuși va învăța temeinic anatomia, tehnica și secretele
meseriei de sculptor.14
Încă din primul an de studiu la București, Brâncuși câștigă două mențiuni speciale cu bustul
antic al lui Vitellius15. Această sculptură se află în posesia Muzeului de Artă din Craiova. Este
realizat în ghips și demonstrează ''capacitatea lui Brâncuși de a reda plastic chipul uman, de a
realiza lucrări în stil tradițional, realist.''16
Între 1898 și 1904, sculptorul va câștica premii la concursuri de artă.
În anul 1902, tânărul profesor de anatomie al Școlii de Arte Frumoase din București,
doctorul Dimitrie Gerota17, îl remarcă pe Constantin Brâncuși, căruia îi înlesnește practica în sălile
de disecție ale Facultății de Medicină din București, dându-i drept sarcină executarea unui

12 Sursa fotografiei: http://muzeuldeartacraiova.ro/index.php/cabinetul-brancusi/99-scaun-coltar

13 Această școala nu este alta decât Universitatea Națională de Artă, fostul Instiut de Arte Plastice ''Nicolae
Grigorescu''.
14 Ionel Jianu, op. cit., p. 32.
15 Această sculptură este cea mai veche lucrare muzeală păstrată de la Constantin Brâncuși și a aparținut Prefecturii
județului Dolj, până la intrarea sa în patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova.
16 Paul Rezeanu, Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova, ghid, ediție revăzută și adăugită, Editura Arc 2000,
București, 2001, pp. 33, 34.
17 Doctorul Dimitrie Gerota se naște în 1867 la Craiova. Este unul dintre cei mai cunoscuți medici chirurgi români ai
secolului al XIX-lea. Membru titular al Academiei Române, din 1935. A fost primul radiolog român, iar cea mai
importantă lucrare a sa este dedicată apendicitei – ''Apendicita și celelalte maladii ale apendicului vermiform'', 1929.
Vezi: Mariana Leferman și Gabriela Braun, coordonatori, Dicționarul personalităților doljene, Editura Aius,
Craiova, 1999, pp. 99, 100.

3
Ecorșeu18, după sculptura antică ce-l reprezenta pe tânărul Antinous.
Ecorșeul19 lui Brâncuși este realizat cu o mare precizie științifică, fiind achiziționat de
Asociația Studenților Școlii de Arte Frumoase și servind studiului anatomic al multor generații de
studenți aspiranți la titlul de sculptor.

Foto 4. Ecorșeul sculptat de Constantin Brâncuși, în partea stângă.

În partea dreaptă se află mulajul statuii antice după care a fost realizat Ecorșeul20

18 Ecorșeu = reprezentare a corpului omenesc sau a unui animal fără piele, servind sculptorilor și pictorilor pentru
studiul anatomic al musculaturii. Provine din frațuzescul écorché = jupuit
19 Mai multe copii ale Ecorșeului se află la Craiova, București, Iași și Cluj, conform cronologiei alcătuită de Barbu
Brezianu în lucrarea sa Brâncuși în România, lucrare apărută în 1976.
20 Sursa fotografiei: http://albumdefamilie.bucuresti2021.ro/memory/lucrarea-de-licenta-a-lui-constantin-brancusi-
ecorseul-3.

4
 Foto 5. Brâncuși (cel din partea inferioară, purând pălărie)
alături de colegii din Școala de Arte Frumoase din București. Detaliu21

În 1903, Brâncuși obține diploma de absolvire a Școlii de Arte Frumoase din București, și
tot în acest an, doctorul Gerota îi face rost de comanda pentru sculptarea bustului doctorului Carol
Davila.22 Cu banii obținuți din această comandă și din vânzarea Ecorșeului, sculptorul pleacă la
Viena. Aici îl întâlnește pe prietenul său, sculptorul Frederic Storck care îl introduce în lumea
artiștilor din München.
În 1904, Brâncuși părăsește München-ul plecând spre Paris. Neajungându-i banii, sculptorul
merge pe jos spre capitala Franței, după cum el însuși avea să mărturisească mai târziu: ''Am pornit
pe jos spre Paris...''23 Pe drumul său spre Franța, Brâncuși se îmbolnăvește nesperând la vreo șansă
să ajungă la Paris. Cu ajutorul unui prieten, care îi trimite suma necesară călătoriei, artistul continuă
călătoria cu trenul, din Langres până în capitala Franței, unde ajunge în iulie 1904.
Parisul i-a oferit, în primii ani, aceeși viață lipsită de confort. Sculptorul lipsit de hrană,
muncește într-un restaurant, apoi ca parclisier al Bisericii Ortodoxe de pe strada Jean-de-Beauvais.
În tot acest timp, nu renunță la sculptură și la studii – din 1904 până în 1906 urmează École des
Beaux-Arts, la atelierul lui Antonin Mercié. În atelierul acestui sculptor îl cunoaște pe artistul
Amedeo Modigliani, de care îl va lega o adevărată prietenie.
21 Sursa fotografiei: Marielle Tabart, op. cit., p. 15
22 Adriana Botez-Crainic, Arta românească modernă și contemporană. Manual de istoria artelor plastice, Editura
Sigma, București, 2000, p. 58.
23 Marielle Tabart, op. cit., p. 18.

5
 În 1906 expune pentru prima dată la Paris în cadrul Salonului de la Société Nationale des
Beaux-Arts. Sculpturile prezente la acest salon au fost: Orgoliul, Copilul și Portretul lui M. G.
Lupașcu.
În 1907, este angajat de Rodin. La 27 martie părăsește atelierul lui Rodin. Tot în acest an
realizează sculpturile: Sărutul, Cumințenia pământului și Rugăciunea.
În 1909 expune trei lucrări la manifestarea organizată de ''Tinerimea artistică''. În același an
este premiat, la București, în cadrul Expoziției oficiale de pictură, sculptură și arhitectură.
Între 1909 și 1912, Brâncuși expune în: Paris și București.

A B

Foto 6. Domnișoara Pogany.

A. Studiu în culoare, tehnica guașe24
B. Desen. Studiu pentru Domnișoara Pogany.25

24 Sursa fotografiei: https://ro.pinterest.com/pin/158189005634199576

25 Sursa fotografiei: https://ro.pinterest.com/pin/310185493068664668

6
 Foto 7. Domnișoara Pogany, sculptură în bronz.26

În 1913, expune la New York, București, Boston. În același an, sculptorul reprezintă
România la expoziția de la München, alături de Grigorescu, Luchian, Paciurea și Steriadi.
În 1914, sculptează piatra funerară a artistului Henri Rousseau și deschide prima expoziție
personală, la New York în cadrul Photo Secession Gallery.27
Între 1914 și 1920, Brâncuși sculptează lucrări ca: Doi pinguini, Fiul risipitor, Principesa
X28, Himera, Adam etc. De asemenea participă la numeroase expoziții.
În 1921, crează costumul dansatoarei Lizica Codreanu, pentru baletul ''Gymonopediile'' lui
Erik Satie.29

26 Sursa fotografiei: Paul Rezeanu, op. cit., ilustrația nr. 150

27 Dan Grigorescu, op. cit., p. 45.
28 Această lucrare, realizată în 1920, a fost expusă la Grand Palais, în cadrul Salonului Independenților și a fost
subiectul unui scandal, în urma căruia Brâncuși a fost obligat de poliție să-și retragă lucrarea din expoziție.
29 Dan Grigorescu, op. cit., p. 46.

7
 Foto 8. Dansatoarea româncă, Lizica Codreanu, purtând un costum conceput și realizat de Brâncuși.
Fotografia a fost realizată de sculptor în atelierul său din Paris.30

În 1923 primește decorația „Steaua României”.31

În 1924 expune alături de Cornel Medrea și Frederic Storck la bienala de la Veneția. Expune
și la București, tot în aclași an, alături de gruparea ''Contimporanul''
În 1927 are loc, la New York o expoziție personală a lui Brâncuși. Participă, în același anu,
la Expoziția de artă contemporană franceză, de la Moscova, cu șase sculpturi și două desene.32
În 1931, expune la Philadelphia și la Chicago, iar în țară este decorat cu ordinul ''Meritul
Cultural pentru arta plastică''

30 Sursa fotografiei: Doina Lemny, Lizica Codreanu, o dansatoare româncă în avangarda pariziană, Editura Vellant,
București, p. 7.
31 Ibidem
32 Idem, p. 47.

8
 În 1935, la propunerea Ligii Naționale a Femeilor din județul Gorj, primește comanda unui
monument (Coloana infinitului) dedicat eroilor căzuți pe frontul Primului Război Mondial. Doi ani
mai târziu, Brâncuși este prezent la Târgu-Jiu pentru lucrările ansamblului operelor din capitala
Gorjului. La 2 noiembrie, arhitectul peisagist, Frederic Rebhuhn reamenajează spațiul parcului din
Târgu-Jiu, trasând aleea care leagă cele două monumente: Masa tăcerii și Poarta Sărutului, aflate în
prelungirea Căii eroilor, care are ca prim monument Coloana infinitului, aflată în fostul Târg al
fânului. Finalizarea lucrărilor și inaugurarea ansamblului au loc la 27 octombrie 1938, în prezența
lui Brâncuși.33

B C
Foto 9. Ansamblul monumentelor realizate de Brâncuși, în orașul Târgu-Jiu.
A. Coloana Infinitului34
B. Masa Tăcerii35
C. Poarta Sărutului36

Între 1939 și 1956 participă la numeroase expoziții internaționale.

În 1952 Brâncuși obține cetățenia franceză.
În 1956 sculptorul își fracturează un picior și va fi internat la spitalul Foch din Sursenes.

33 Ibidem
34 Sursa fotografiei: http://www.monumenteoltenia.ro/76-de-ani-de-ansamblu-monumental-calea-eroilor/
35 Sursa fotografiei: http://basilica.ro/ansamblul-monumental-brancusian-de-la-targu-jiu-o-marturie-a-generozitatii-
ligii-nationale-a-femeilor-gorjene
36 Sursa fotografiei: http://www.infopensiuni.ro/cazare-targu-jiu/obiective-turistice-targu-jiu/poarta-sarutului-din-
targu-jiu_176

9
Aici va fi vegeat în permanență de artiștii români Natalia Dumitrescu și Alexandru Istrati. În același
an, la 12 aprilie, își redactează testamentul, lăsând moștenire statului francez atelierul său împreună
cu toate obiectele ce se găsesc în acesta, statul având obligativitatea de a reconstitui atelierul în
spațiul Muzeului Național de Artă Modern. Această moștenire cuprinde ''144 de sculpturi și schițe,
mai mult de 80 de socluri și piese de mobilier, în jur de 20 de mulaje, 35 de desene și guașe, două
lucrări de pictură, un fond excepțional de fotografii și de clișee originale, o bibliotecă și o discotecă
de muzică folclorică, etnografică și de jazz.''37
În 1957, la 16 martie se stinge din viață și va fi înhumat în cimitiul Montparnasse, sub o
lespede simplă, de piatră pe care este gravat numele său, data nașterii și cea a morții.

Foto 10. Piatra funerară a sculptorului Constantin Brâncuși, cimitirul din Montparnasse. 38

37 Marielle Tabart, op., cit., p. 93.

38 Sursa fotografiei: http://artindex.ro/2014/03/19/unde-se-odihneste-brancusi/

10
 Foto 11. Vitellius, sculptură realizată de Brâncuși,
aflată în patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova.39

39 Sursa fotografiei: http://muzeuldeartacraiova.ro/index.php/cabinetul-brancusi/101-vitelius

11
 Foto 12. Brâncui în atelierul său parizian. Fotomontaj realizat de Brâncuși (1933 - 1934) 40

40 Sursa fotografiei: Marielle Tabart, op. cit., p. 71

12
 Bibliografie

1. BOTEZ-CRAINIC, Adriana, Arta românească modernă și contemporană. Manual

de istoria artelor plastice, Editura Sigma, București, 2000;
2. GRIGORESCU, Dan, Brâncuși, Editura Meridiane, București, 1980
3. JIANU, Ionel, Brâncuși, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003;
4. LEFERMAN, Mariana, Gabriela BRAUN, coordonatori, Dicționarul
personalităților doljene, Editura Aius, Craiova, 1999;
5. REZEANU, Paul, Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova, ghid, ediție
revăzută și adăugită, Editura Arc 2000, București, 2001;
6. TABART, Marielle, Brâncuși inventatorul sculpturii moderne, traducere de Emilia
Munteanu, Editura Univers, București, 2007;

Sursele fotografiilor:
• Foto 1: https://ro.pinterest.com/pin/512284526337777036
• Foto 2: http://drumliber.ro/casa-memoriala-brancusi-din-hobita-si-istoria-unui-geniu
• Foto 3: http://muzeuldeartacraiova.ro/index.php/cabinetul-brancusi/99-scaun-coltar
• Foto 4: http://albumdefamilie.bucuresti2021.ro/memory/lucrarea-de-licenta-a-lui-constantin-
brancusi-ecorseul-3
• Foto 5: TABART, Marielle, Brâncuși inventatorul sculpturii moderne, traducere de Emilia
Munteanu, Editura Univers, București, 2007
• Foto 6. A: https://ro.pinterest.com/pin/158189005634199576
• Foto 6. B: https://ro.pinterest.com/pin/310185493068664668
• Foto 7: REZEANU, Paul, Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova, ghid, ediție
revăzută și adăugită, Editura Arc 2000, București, 2001, ilustrația numărul 150
• Foto 8: LEMNY, Doina, Lizica Codreanu, o dansatoare româncă în avangarda pariziană,
Editura Vellant, București, 2012, p. 7.
• Foto 9. A: http://www.monumenteoltenia.ro/76-de-ani-de-ansamblu-monumental-calea-
eroilor/
• Foto 9. B: http://basilica.ro/ansamblul-monumental-brancusian-de-la-targu-jiu-o-marturie-a-
generozitatii-ligii-nationale-a-femeilor-gorjene
• Foto 9. C: http://www.infopensiuni.ro/cazare-targu-jiu/obiective-turistice-targu-jiu/poarta-
sarutului-din-targu-jiu_176
• Foto 10: http://artindex.ro/2014/03/19/unde-se-odihneste-brancusi/
• Foto 11: http://muzeuldeartacraiova.ro/index.php/cabinetul-brancusi/101-vitelius
• Foto 12: TABART, Marielle, Brâncuși inventatorul sculpturii moderne, traducere de Emilia
Munteanu, Editura Univers, București, 2007, p. 71.

13