Curs 8 Inghetul La Drumuri

Suprastructura arterelor de circulatie metropolitane conf.dr.ing.
Carmen RACANEL
ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI LA DRUMURI
Inghet-dezghetul conduce la micsorarea capacitatii portante a drumurilor
si produce sub circulatie unele din cele mai insemnate degradari ale caii.
In urma actiunii inghetului, prin migratia si acumularea apei in zona de
inghet si formarea unor lentile de gheata, complexul rutier sufera
umflaturi neuniform, numite burdusiri, care ating 20-30% din grosimea
inghetata; pe de alta parte, datorita excesului local de umiditate din timpul
dezghetului, are loc o diminuare a capacitatii portante a patului.
Suprastructura arterelor de circulatie metropolitane conf.dr.ing. Carmen RACANEL
FACTORII DE CARE DEPINDE ACTIUNEA DISTRUCTIVA A INGHETULUI
Degradarile cauzate de fenomenul de inghet-dezghet la lucrarile de
drumuri se produc atunci cand sunt indeplinite simultan urmatoarele
conditii:
- Perioada de inghet este intensa si de durata
- Pamantul este geliv
- Exista o rezerva de apa gravitationala sau capilara care poate sa
alimenteze zona cu temperaturi negative
Daca una din aceste conditii lipseste nu se mai produc degradari din
inghet-dezghet
Totusi, fenomenul este mult mai complex. Intr-un sistem rutier lipsit de
capilaritate, apa sub forma de vapori poate urca prin condensare,
imbracamintea avand rol de perete rece.
Apa gravitationala = apa
libera = apa nelegata
provine din infiltratii; se
aduna si se scurge
intotdeauna pe suprafa
unui strat impermeabil.
Apa capilara - apa retinuta
care circula in golurile cu
dimensiuni capilare dintre
granulele pamantului
datorita tensiunilor
superficiale.
n timpul iernii, la temperaturi negative, cnd ngheul este ndelungat,
diferenele de temperatur la nivelul superior al terasamentului
(temperaturi negative) i la nivelul apelor subterane (temperaturi de
4..6
o
C) sunt mari. Aceasta conduce la crearea unei depresiuni care
determin migrarea apelor subterane din straturile mai calde spre cele
superioare mai reci.
n zona ngheat se gsete ap n stare solid iar n zona nengheat,
ap n stare de vapori sau lichid.
Atunci cnd frontul de nghe a ajuns undeva n pmnt, apa din pori se
transform n cristale de ghea, inclusiv apa adsorbit. n continuare,
presiunea apei din pori scade i n jurul cristalelor se realizeaz o
subpresiune. Atunci apa existent sub curba (izoterma) de 0
o
C care se
gsete la o presiune mai mare, se ndreapt lent (n special apa liber i
slab legat) spre zona ngheat i alimenteaz cristalele formate,
mrindu-le la dimensiunea unei lentile de ghea.
Acest proces ajunge la un moment dat la care diferena de presiune este
mic, nu mai are loc fenomenul de trecere a apei din zona cu temperaturi
pozitive spre zona ngheat (fenomen de suciune). Lentilele nu se mai
mresc; apoi izoterma de 0
o
C coboar i procesul continu.
Lentilele de ghea formate n patul drumului ating grosimi de civa
centimetri (prin nghe apa i mrete volumul cu 9%) i pot provoca
umflarea neuniform a suprastructurii (cu 10 .. 20 cm). Astfel, rezult
denivelarea i fisurarea mbrcminilor rutiere.
temperaturi negative in aer
izoterma de 0
o
C
temperaturi pozitive: +4
o
C
apa urca prin capilaritate
lentile de gheata
structura rutiera
pamant inghetat
pamant neinghetat
1. In pamant apa ingheata la o temperatura sub 0
o
C, marindu-si volumul cu aprox.
10%
2. Terenul inghetat este un sistem termodinamic cu o sursa rece, atmosfera si o
sursa calda, panza freatica sau partea inferioara a terenului unde variatiile
diurne ale temperaturii sunt neglijabile. Sistemul va produce un lucru mecanic:
Q cantitatea de caldura cedata de sursa calda cu temperatura T2 sursei reci
avand temperatura T1.
Daca Q este format din caldura latenta de topire a ghetii si admitem ca acest
travaliu este utilizat numai pentru migratia verticala a apei, se poate scrie:
V volumul specific al apei
P sectiunea sau presiunea motrica
L caldura de topire a ghetii
2
1 2
T
T T
Q W

=
|
|
.
|
\
|
=
2
1
1
T
T
L V P
|
|
.
|
\
|
=
2
1
1
T
T
V
L
P
ADANCIMEA DE INGHET
Este nivelul pana la care patrunde izoterma de 0
o
C cand drumul este curatat de
zapada.
Intensitatea si durata inghetului, exprimata in grade x zile agraveaza patrunderea
inghetului in corpul soselei.
Transmiterea caldurii in medii omogene este descrisa de ecuatia lui Fourier:
Q cantitatea de caldura care se scurge in directia z sub actiunea unui gradient
de temperatura
K coeficientul de conductibilitate al mediului considerat.
Ecuatia de continuitate:
C caldura specifica a mediului
- caldura care se acumuleaza intr-un element de volum dz este utilizata pentru
cresterea locala a temperaturii mediului
) 1 (
z
T
K Q
c
c
=
2
2
z
T
K
z
Q
c
c
=
c
c
) 2 ( 0 =
c
c
+
c
c
z
Q
t
T
C
z
T
c
c
(1) = (2)
se aplica pana in momentul in care apa nu ingheata
z adancimea de la suprafata
T temperatura la adancimea z
t timpul
- coeficient de difuzivitate termica
K conductibilitatea termica a mediului
C caldura specifica
densitatea materialului
2
2
z
T
C
K
t
T
c
c
=
c
c
o
C
K
=
Prin integrare se obtine relatia:
K
1
conductibilitatea termica a terenului dezghetat
Q caldura latenta de fuziune
T
1
temperatura de la suprafata
T
0
temperatura de inghet
n porozitatea terenului
w
densitatea apei
Notand
adancimea de inghet:
Viteza de dezghet:
w
Qn
t T T K
z
) ( 2
0 1 1
0

=
w
Qn
T T K
m
) ( 2
0 1 1

=
t m z =
0
t
m
t
z
2
0
=
c
c
Ne intereseaza adancimea de inghet (cand temperatura solului coboara sub zero
grade). Se fac urmatoarele presupuneri:
-Intre adancimea zonei inghetate si suprafata terenului sau a soselei, gradientul
de temperatura este constant.
-Aportul de calorii dat de solidificarea apei este mult mai important decat cel dat
de partea neinghetata a terenului.
Ecuatia de continuitate la adancimea z:
T
0
/z gradient constant al mediului inghetat
K conductibilitatea mediului inghetat
L caldura latenta volumica degajata prin inghet
L dz cantitatea de caldura data de
solidificarea apei care se scurge catre
suprafata unde domneste temperatura T
Repartitia temperaturii in terenul inghetat:
z
T
K
dt
dz
L
0
=
Prin integrare:
Indice de inghet exprimat in grade x zile
relatia pentru determinarea adancimii de inghet
I rezulta prin integrarea temperaturii
suprafetei soselei pe durata inghetului
dt T
L
K
dz z
0
=
} }
=
t t
dt T
L
K
dz z
0
0
0
I dt T
t
=
}
0
0
I
L
k z
=
2
2
L
KI
z
2
=
BERGREN:
coeficient ce tine seama de 2 parametri:
T
1
temperatura medie anuala de la suprafata soselei
T
0
temperatura medie de la suprafata soselei pe durata inghetului
C caldura volumica a zonei inghetate
C si K depind de felul materialului
L
KI
z
2
=
0
1
T
T
= o
0
T
L
C
=
I se determina in practica, insumand, pe intreaga durata a inghetului,
temperaturile medii zilnice ale suprafatei soselei.
Daca se ia secunda ca unitate de timp:
L
KI
z 415 =
Se considera structura rutiera stratificata, asezata pe un semispatiu:
=
=
1
1
n
i
i n
h z h
2
2
z
I
K
L
=
|
|
.
|
\
|
+ +
|
.
|
\
|
+ + + +
|
.
|
\
|
+ + + =
2
... ...
2
...
2
2
3 3
2 2
2
2
2 2
1 1
1
1
2
n n
n
n
n n n n
h L
K
h
h L h L
h L
K
h
h L h L
h L
K
h
z K
L
z
h L
L
i i
=
z
h c
C
i i
=
Inghetul nu trebuie sa patrunda in terenul de fundare.
c
ti
coeficient de transmitere a caldurii specifice in stratul i
Se poate determina o grosime echivalenta de calcul H
ech
:
h
i
- grosimea stratului
Adancimea de inghet in complexul rutier z
cr
se determina cunoscand adancimea
de inghet in pamantul de fundatie, z:
z
cr
nivelul pana la care patrunde izoterma de 0
o
C cand drumul este curatat de
zapada
i
n
i
i t ech
h c H

=
=
1
z z z
cr
A + =
ech SR
H H z = A
Pentru combaterea fenomenului de inghet se introduce un strat din materiale
granulare
Se determina gradul de asigurare la patrunderea inghetului in complexul rutier, K
(functie de tipul pamantului, tipul climatic, tipul structurii rutiere):
cr
ech
z
H
K =
Structura rutiera este rezistenta la inghet-dezghet
Se iau masuri pentru prevenirea si remedierea degradarilor din
inghet-dezghet
Se calculeaza grosimea unui strat anticapilar drenant:
c
t
= 0.90 pentru materiale granulare
cr
ech
z
H
K =
adm
K K >
adm
K K <
) (
) 1 (
cm
K c c
H z K
h
adm t t
ech cr adm

=

Curs 8 Inghetul La Drumuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 8 Inghetul La Drumuri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 8 Inghetul La Drumuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suprastructura arterelor de circulatie metropolitane conf.dr.ing.

S-ar putea să vă placă și