Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara Facultatea: Tehnologia Produselor Agroalimentare Specializarea : SPE

Proiect

Student : Popa Marina Coordonator: S.L.dr. ing. Delia Dumbrava

Caracterizarea botanica si fitochimica a plantei de Menta si Ganoderma Lucidum. Posbilitati de utilizare a acestor plante si a principiilor active din acestea in industria alimentara, farmaceutica si cosmetica.

Menta (Mentha)

1. Descrierea botanica a plantei

Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Menta, care creste atat in Europa, cat si in America de Nord, nu e buna doar pentru ceai sau pentru a fi adaugata in mancare. Sub forma de extract sau de ulei este un bun remediu intr-o varietate de afectiuni sau suferinte, de la dureri de cap, musculare si pana la probleme ale stomacului si intestinelor. Sub denumirea de ''menta'' sunt stranse mai multe varietati de astfel de plante, printre care, cele mai cunoscute sunt Mentha piperita si Mentha spicata. Menta este o planta perena, rezistenta si care se raspandeste repede. Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine fibroase, care ajung in profunzime pana la 40-60 cm. Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si internoduri, mai mult sau mai putin erecta, puternic ramificata. In functie de conditiile pedoclimatice, poate creste pana la 1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de locul unde cresc, stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general, formatiuni tulpinale asemanatoare ramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri radacini adventine si tulpini. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la noduri radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa acestea se inradacineaza mor. Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu contin ulei volatil, in timp ce tulpinile si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani, precum si pe resturile de tulpini

netaiate, se formeaza o a doua recolta. Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Pe partea superioara sunt netede, iar pe cea inferioara au nervuri proeminente, sunt colorate in verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere, in numar mult mai mare pe partea inferioara. Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime. Floarea este compusa dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei, o corola violeta deschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in numar de 4 si un ovar superior cu stigmat bifurcat. Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul persistent. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie. Mentha cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la 120 cm si colorate in verde cu nuante antocianice. Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite de petiol, ovale, cu marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita. Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si ramificatiilor. Corola este colorata in roz-violaceu. 2. Compozitia chimica Frunzele si toate partile plantei contin ulei volatil, lipide, acizii triterpenici (oleanolic, ursolic), sitosterol, orgocalciferol, amestec de parafine, acizi polifenolcarboxilici (acid cafeic, rosmarinic, clorogenic, ferulic, cumaric), taninuri, flavonoide (hesperitina), glucide (ramnoza, galactoza, glucoza, fructoza, zaharoza, rafinoza, stachinoza, verbascoza), carotenoide (radovantina, eripoxantina, violoxantina, carotina), enzime (catalaza, peroxidaza, polifenoloxidaza etc), vitamine (C, D2, tocoferoli, PP), saruri minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu, natriu, fier, mangan, zinc, bor, cupru, molibden). Uleiul volatil este format din mentol 52,6 63,2%, mentona, mentofuran, hidrocarburi terpenice (pinen, terpine, felandrone, limonen, camfor, fenchen, terpinol, sahinea, cimen, mircen, cadinen), etc. Florile contin mai mult ulei eteric decat frunzele. Radacinile sunt lipsite de ulei volatil.

2.1.

Principalele principii active din menta

Principii active: ulei volatil bogat in mentol, acetat si valerianat de metil, taninuri, flavonoide, polifenoli si un principiu amar. Uleiul esential a izmei (pna la 2.5% n frunzele uscate) este n genere datorata mentholului (cca. 50%), menthone (10 la 30%),esteri menthyl (pna la 10%) si mai mult derivati de monoterpene (pulegone, piperitone, menthofurane. Acetatul de mentol si mentil sunt responsabili pentru patrunzatorul si renprospatorul miros; ei sunt n genere gasiti n frunzele batrne si sunt formate n timpul lungilor perioade de zile cu soare. Pe de alta parte, cetonele de menthone si pulegon (si menthofurane) au o miros mai putin placut; ele apar la fractii mai mari n frunzele tinere si formarea lor este preferata n timpul zilelor scurte. Uleiul volatil este principalul principiu activ. Coninutul variaz n funcie de o serie de factori ca soi, varietate, provenien, momentul recoltrii, condiii pedoclimatice. L-mentolul i 1-mentona sunt principalii componeni ai uleiului volatil.Mentolul se gsete liber i parial esterificat ca acetat i izovalerianat. Pe lng mentol se gsesc n cantiti mici izomerii lui, dizomentol,d-neomentol i d-neoizomentol , la fel parial esterificai ca acetai de neometil i neoizomentil .Alturi de menton se gsete n cantitate mic izomerul d-izomenton. Coninutul nmentol total variaz intre 45 i 70%, iar cel n menton ntre 8 si 24%. Actiune farmacologica. Frunzele de menta, datorita uleiului volatil, au proprietati stimulente, stomahice, coleretice, antispastice si antiseptice, iar datorita taninurilor si polifenolilor au proprietati colagoge si spasmolitice. 2.2. Principalele utilizari ale principiilor active in industria alimentara, farmaceutica, cosmetica Uleiul volatil de ment i celelalte componente din plant au aciunestomahic, carminativ, antivomitiv, coleretic, cardiotonic, analgezic.Uleiul volatil, n cantiti mici, are o aciune excitant asupra terminaiilor nervoase senzitive termice din piele i mucoase (la nceput dnd senzaia de rece, apoide cldur local accentuat).De asemenea, diminueaz sau nltur contraciile muchilor netezi dinorganele interne (aciune antispastic). Se utilizeaz n tulburri digestive funcionale, grea, vrsturi, spasme pilorice, inflamaii biliare i

gastrointestinale etc.Preparatele de ulei de ment au efect antibacterian (selectiv), n special pespecii de Brucella. Cantiti mari de mentol pot produce intoxicaii, manifestate prindureri abdominale, grea, vrsturi, ncetinirea respiraiei, rigiditate muscular ctevazile, asfixie i moarte. Menta se folosete n diferite ceaiuri medicinale: Antiasmatic, Anticolitic,Antidiareic, Dietetic, Gastric, mpotriva tulburrilor cardiace, Hepatic. Datorit coninutului ridicat n materii tanante a frunzelor (pn la 8 %), acestea au aciune antidiaretic. In general, menta se utilizeaza sub forma de ceai, solutie alcoolica sau ulei de menta. - ceaiul de menta datorita proprietatilor antibacteriene, poate fi folosit pentru curatarea fetei si tratarea acneei si punctelor negre; - infuzie de menta pentru reglarea digestiei, combaterea colicilor, cresterea diurezei, in caz de dispepsii, raceli, astm, bronsite; - uleiul de menta se administreaza pe cale interna, in caz de oboseala, dificultati de concentrare si atentie, este un tonic nervin, antivomitiv, anestezic (menta actioneaza ca anestezic asupra terminatiilor nervoase din stomac), antiviral (virusul gripal, herpesul simplex), antibacterian (streptococul beta- hemolitic, Pseudomonas), antifungic (Candida albicans), decongestiv; poate fi folosit si sub forma de inhalatii in infectii de cai respiratorii, laringita, raguseala, catar rinosinusal, sau sub forma de bai pentru afectiuni reumatismale, artrite, nevralgii, lombago, urticarie; comprese sau cataplasme locale in caz de migrene; uleiul aplicat local poate anestezia gingia sau dintele care doare si poate reduce inflamatia; - ulei de menta folosit in aromoterapie ajuta in alungarea anxietatii, stresului si a problemelor, precum migrenele, provocate de stres; - produse cosmetice precum pasta de dinti, lotiunile, gelurile si cremele de corp sau fata, sampoane sau geluri de dus; - pasta din frunze de menta impotriva problemelor digestive (indigestie, flatulenta, greata, diaree), acnee; - pudra din frunze de menta impotriva gretei, pentru curatarea dintilor si a gurii; - macerat din frunze de menta impotriva diareei; - ceai din frunze de menta impotriva diareei; - suc din frunze de menta impotriva respiratiei mirositoare.

3. Produse alimentare farmaceutice, cosmetice de pe piata Uleiul volatil de ment intr n diferite produse farmaceutice romaneti: Carbocif, Colebil, Boldocolin, Inhalant, Saliformetc. Frunzele de ment, extracte, ulei volatil sau componente ale acestuia intr ndiferite preparate industriale, cum sunt medicamente colagoge i pentru cile biliare (Rowachol, Cholagogum, Natterman), remedii gastrointestinal (Ulcerotrat,Iberogast, Gastricard), tratamentul unor afeciuni respiratorii (Inhalant, Metorin), hepatice sau hepatosedative (Esberi-Nervin). Se folosete i corectiv pentru gustul unor medicamente, n frecii, inhalaii etc. Uleiul volatil i mentolul, administrate extern, au aciune anestezic, fiind folositen dermatologie i otorinolaringologie. In cosmetica menta este folosita adesea si in unele produse cosmetice precum pasta de dinti, lotiunile, gelurile si cremele de corp sau fata, sampoane sau geluri de dus.

Ganoderma Lucidum (Lingzhi)

Timp de mii de ani Ganoderma Lucidum, o specie de ciuperc medicinal, s-a bucurat de o mare preuire din partea chinezilor, care o considerau un adevrat rege miraculos al plantelor. Ganoderma poate mbunti capacitatea de vindecare a organismului, menine sntatea i susine longevitatea. Ganoderma a fost pstrat ascuns sub numeroase vluri ale misterului timp de 1000 de ani. Eficiena ei legat de meninerea tinereii i prelungirea vieii, n cazul unei administri constante, era cunoscut de mult dar nimeni nu efectuase o adevrat cercetare tiinific asupra ei. n ultimii ani, datorit unei minuioase cercetri efectuate de foruri academice din China i din alte ri, prin analize desfurate n cooperare i experimente clinice efectuate n spitale,prin colaborarea cadrelor medicale i a productorilor de medicamente a fost n cele din urm dovedit tiinific eficacitatea puternic a acestei plante. 2. Compozitia chimica a plantei Ganoderma conine mai mult de 200 de elemente active care pot fi mprite n 3 categorii: 30 % elemente solubile n ap, 65% elemente solubile organic, 5% elemente volatile. Polizaharidele i germaniul organic mbuntesc capacitatea natural de vindecare a organismului i fortific sistemul imunitar. Ele au proprieti antitumorale mpiedicnd degenerarea organelor interne i ntrind celulele din esuturi. Aceste elemente determin creterea nivelului de oxigen din snge i faciliteaz eliminarea celulelor moarte i a toxinelor solubile n ap. Adenozina ajut la mpiedicarea formrii de cheaguri n snge, mbuntete circulaia sanguin, scade nivelul de colesterol, reduce grsimile, mbuntete funcionarea cortexului i a glandelor interne determinnd meninerea echilibrului endocrin, regleaz metabolismul, aduce starea de tineree i de energie n corp i menine echilibrul pH-lui din snge.Adenozina ntrete sistemul digestiv, mpiedic alergiile datorate antigenilor, reduce colesterolul i activeaz nucleul celulelor.

Esena ganodermic ntinerete esuturile organismului, conserv funciile acestuia, menine starea de tineree, vindec problemele pielii i nfrumuseeaz pielea. Este totodat eficient pentru uzul extern n tratarea rnilor, a ulceraiilor mucoasei bucale i pentru oprirea sngerrii. Ciuperca Ganoderma Lucidum contine hidrati de carbon, albumine in proportie redusa, grasimi, alcaloizi, vitamine si saruri minerale. De asemenea contine si un numar de 17 aminoacizi. Albuminele prezinta o valoare biologica mult superioara in raport cu orice alte albumine de origine vegetala, atingand valorile specifice albuminelor de origine animala. 3. Produse alimentare, farmaceutice, cosmetice de pe piata Compania Gano Excel Romania, reprezentata prin S.C.Healthy Coffee Euro, comercializeaza prima cafea sanatoasa din lume, cafea cu proprietati trapeutice, deoarece, ea contine cofeina mai putina decat intr-o ciocolata si este imbogatita cu extract din ciuperca Ganoderma Lucidum, considerata de oamenii de stiinta a fi de cca.8-9 ori mai puternica decat Ginsengul. Aproape toate produsele de pe piata contin diversi compusi chimici extreme de nocivi. Aceasta noua "cafea sanatoasa", cafea organica, in general este foarte scumpa , se gaseste mai rar in magazine si contine ingrediente naturale. Ea actioneaza ca un purificator al sangelui, detoxifiant, diuretic, protector al ficatului, reglator al functiilor aparatului digestiv, tonic cardiac, stabilizator al presiunii arteriale, tonic general, antitusiv, expectorant si antitumoral. ntr-o ceac obinuit de cafea exist ntre 60 i 350 mg de cafein, iar n cea decofeinizat doar 30-40 mg. Cafeaua Gano, are un coninut sczut de cofein: 2-8 mg / ceac (chiar dac nu este decofeinizat), concentraia acesteia fiind mai mic dect ntr-o ciocolat. Datorit extractului din Ganoderma Lucidum cafeaua are efecte terapeutice. Aceasta nu schimb cu nimic gustul cafelei datorit utilizrii unei tehnologii moderne i complexe la toate nivelele, ncepnd de la cultivare i pn la produsul final. Aceasta cafea este un amestec de cafea obinuit i un extract de Ganoderma Lucidum.Specialitii firmei Gano Excel le combina cele 200 de principii active ale Ganodermei Lucidum cu diferite soiuri de cafea, obinnd mai multe feluri de Cafea Gano. Cafeaua Gano are un gust rafinat, arom neschimbat i un coninut sczut de cofein, de 28 mg/ceac, fara a fi decofeinizata. Ceea ce constituia pana acum un drog, placut, dar care in genere, este incriminat pentru efectele negative asupra sanatatii devine, prin Cafeaua Gano,un
10

mod de protejare si revigorare a sanatatii. In cosmetica Ganoderma Lucidum este folosita adesea in unele produse cosmetice precum: Pasta de dini Gano Fresh are o formul special, contine extract de Ganoderma

Lucidum, extract de menta care ii confera o aroma proaspt i alte ingrediente naturale, care sunt active in cazul sangerarilor gingivale si a dintilor sensibili. Gano Fresh cur, protejeaza dinii i intareste gingiile.Caracteristic specific: ingredientele active din Ganoderma Lucidum acioneaz eficient n cazul sngerrii gingiilor i n aceeai timp protejeaz dinii i gingiile mpotriva infeciilor. Sapunul Gano este un sapun luxuriant de baie cu extract de Ganoderma si cel mai pur lapte de capra, special menit pentru a curata, trata, hidrata si infrumuseta tenul. Suplimente alimentare, Ganoderma Gano Excel este produs dintr-un amestec obtinut din

cele 6 specii active de Ganoderma Lucidum, creste nivelul de oxigen din sange, previne formarea tumorilor maligne, este puternic antioxidanta, protejeaza ficatul, protejeaza organismul impotriva radiatiilor electromagnetice, reduce colesterolul si grasimile din sange, previne tromboza vasculara, echilibreaza metabolismul, revitalizeaza si energizeaza organismul, protejeaza impotriva alergiilor, este un detoxifiant puternic i faciliteaz procesul de vindecare.Mareste rezistena organismului la boli.

11

Concluzii

Medicina naturista a fost printre primele metode medicale practicate de oameni. Datorita efectelor medicinale pe care unele plante s-au dovedit a le avea oamenii le-au ales in scopul de a vindeca sau macar ameliora diverse afectiuni. Natura se afla intr-o continua schimbare, unele specii dispar, altele se nasc si unele strabat timpul. Plantele medicinale au capacitatea de a trata anumite boli, cu conditia sa fie administrate in concentratia corecta. La fel ca tratamentele clasice, si cele din plante pot prezenta efecte adverse in cazul in care sunt administrate incorect. Plantele medicinale se pot folosi n paralel cu medicamentele alopate (cu cteva mici excepii, la care trebuie s se in seama de antagonismul sau efectele aditive dintre unele medicamente i anumite plante). Fitoterapia modern studiaz compoziia chimic a plantelor n laboratoarele farmaceutice i argumenteaz tiinific utilizrile tradiionale ale anumitor plante. Tratamentul cu plante medicinale d rezultate foarte bune n afeciunile uoare, funcionale sau n stadiile incipiente ale bolilor. n bolile cronice, n care a aprut deja afectarea organic, fitoterapia are un rol adjuvant i poate contribui la o parial reversibilitate a simptomelor sau leziunilor.

12

Bibliografie
1. Sevastia Muste -Tehnologia materiilor prime vegetale, Editura AcademicPress, Cluj Napoca 2004; 2. tefan Mocanu, Dumitru Raducanu - Plantele medicinale - tezaur natural nterapeutic, Editura Militar, Bucureti 1986; 3. Emil Pun, Aurel Mihalea -Tratat de plante medicinale i aromaticecultivate, Volumul 1, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia,Bucureti 1985; 4. Evdochia Coiciu,Gabriel Racz - Plante medicinale i aromatice, EdituraAcademiei Republicii Populare Romne,Bucuresti,1987; 5. Leon Sorin Muuntean -Tratat de plante medicinale cultivate i spontane, Editura Risoprint, Cluj Napoca 2007 6. http://www.scritube.com/economie/agricultura/MENTA-PLANTE TROPICALESUBTROPI142111919.php 7. http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/27/menta-cultivarea-prelucrarea-siutilizarea-mentei 8. ttp://www.food-info.net/ro/products/spices/mint.htm 9. http://plantemedicinale.gradinamea.ro/Menta_4948_541_1.html 10. http://www.healthy.ro/articol/Medicina-alternativa/4856/Menta-aroma-sanatatii.html 11. http://www.bioproduct.ro/articole/menta_ideala_pentru_gradini_parfumate.htm

13

12. http://www.larix.ro/PLANTE/menta.htm 13. http://www.mlmlifestyle.ro/ganoderma_lucidum.htm 14. http://www.animavita.ro/index.php?pg=pagini/afiseaza_stire.php&ids=204

14