TPPA lab

Determinarea parametrilor constructivi i funcionali ai mainilor de splat i tocat rdcinoase (sfecl) INTOS. Toctor pentru rdcinoase cu disc i de tip tambur. Determinarea continutului de zahar din sfecla si sucuri
Toctorile de radacinoase si tuberculifere se clasific n general dup tipul aparatului de tocat, forma organului de lucru si dup destinatia tocaturii. Dup tipul organului de tocat se disting (fig.1): toctori cu aparat de tip disc, toctori cu aparat de tip tambur si toctori cu aparat de tip rotor cu cutite. Dup modul de montare al discului: aparate cu disc orizontal, aparate cu disc vertical. Dup tipul tamburului se deosebesc urmtoarele tipuri de aparate: cu tambur cilindric, cu tambur tronconic si cu tambur dublu tronconic.

Fig. 1. Tipuri constructive de toctori de rdcinoase a) cu aparat de tip disc vertical; b) cu aparat de tip disc orizontal; c) cu aparat de tip tambur cilindric; d) cu aparat de tip tambur tronconic simplu; e)- cu aparat de tip tambur dublu tronconic; f) cu rotor cu cutite. Organul principal de lucru al aparatelor de tocat este cutitul. Dup forma constructiv se deosebesc: cutite cu tis drept (continuu sau dintat) si cutitte sub forma de scafe (simple, duble, multiple). Cutitele cu tis drept se folosesc la aparatele de tip disc si la cele de tip rotor, in timp ce cutitele de tip scaf se folosesc la aparatele de tip tambur. Toctor pentru rdcinoase cu disc model TR 0,3. Schema constructiv a rotorului tip disc este prezentat n figura 2. Toctorile de tip disc nu sunt prevzute cu contracutite. Rdcinile de sfecl se introduc n cosul de alimentare de unde sub propria greutate ajung n contact cu organul activ care are o miscare de rotatie. Cutitele, montate sub un anumit unghi fata de suport desprind
1

felii de anumite dimensiuni si le dirijeaz spre cosul de evacuare. Grosimea tocturii se poate regla prin deplasarea cutitelor pe suportul lor.

Fig. 2. Schema constructiva a tocatoare TR -0,3 Capacitatea de lucru a tocturii se poate calcula cu urmtoarea relatie: (kg/s) Unde Vr volumul de toctur obtinut la o rotatie ( ) (m/rot) Unde: z numarul de cutite active kl = 0.8 0.9 coeficient de folosire a lungimii cutitului ko = 0,7 0,8 coeficient care ia in considerare solurile dintre radacini = 40 50 s-1 viteza de rotatie a discului

Aef suprafata de contact dintre material si discul rotorului. l lungimea cutitului, cm lt lungimea efectiv a taisului, cm. Rezistenta la taiere a sfeclei se calculeaza cu relatia: (N) k1 coeficient ce depinde de proprietatile fizico-mecanice ale nutretului (k1 = 104 pentru sfecl). h latimea de tiere, n cm; t grosimea taisului cutitului (t = 3-1010-3cm); m coeficient ce depinde de natura nutretului (m = 0,53 la sfecla).

Momentul dat de rezultanta fortelor de taiere: (Nm) Momentul dat de fortele de frecare dintre radacini si disc: (Nm)
2

2= 0,75 0,85 coeficientul de frecare al nutretului pe disc; G greutatea nutretului din cosul de alimentare, in N. Rf = D/3 raza de actiune a rezultantei Momentul de torsiune rezultant la arbore: Mr = M1+M2 (Nm) Puterea necesara antrenarii aparatului de tocat se calculeaza cu relatia: (kW) Puterea motorului electric de actionare va fi: (kW) t randamentul transmisiei Instalatia de splat si tocat rdcinoase INTOS Instalatiile de splat si tocat rdcinoase efectueaz succesiv curtirea (splarea) si tocarea rdcinoaselor. Instalatia INTOS (fig.3) este format dintr-o masina de splat si un aparat combinat de tocare. (N)

Fig. 3. Schema constructiv a instalatiei INTOS 1-transportor melcat; 2-jgheab de alimentare; 3-jgheab de splare; 4-jgheab de golire, 5dispozitiv de tiere; 6-mecanism de antrenare transportor melcat; 7-alimentator; 8-instalatie de splare, evacuare nmol; 9-buncr cu parapeti; 10-bazin; 11-stlp de sustinere; 12instalatie electric. Amplasat corespunztor instalatia permite mecanizarea lucrrilor de alimentare si transport. Alimentarea masinii cu material ct si descrcarea tocturii se face direct din remorca de uz general. Curtirea se face in trei etape: - n bazinul de precurtire
3

n jet de ap recitculat n jet de ap de la retea. Instalatia poate lucra n flux (pornirea aparatelor fcndu-se n succesiunea: toctor, ttransportor elicoidal, alimentator, pompa pentru splare, iar oprirea n ordine invers) si secvential (functionarea unui singur aparat, ca de exemplu: alimentatorul pentru precurtirea rdcinoaselor sau pompa pentru evacuarea nmolului). Caracteristici: - Capacitatea de lucru 16 t/h - Dimensiunile aparatului de tocare: diametrul 300 mm, lungime 1000 mm - Turatia 1000 rot/min - Numrul de cutie: 8 longitudinale, 16 radiale - Numrul de contracutie 17 - Puterea motorului de antrenare 15 kW. Dispozitivul de tiere al Instalatiei de splat si tocat rdcinoase este un aparat format dintr-un tambur cu dou tipuri de cutite (elicoidale si radiale) si o bar cu contracutite, (fig.4).

Fig. 4. Dispozitivul de tiere al Instalatiei de splat si tocat rdcinoase model INTOS 1- Cutit radial; 2- cutit elicoidal; 3 rozet; 4 contracutit; 5 suport contracutit. Cutitele elicoidale sunt dispuse sub un unghi fat de axa tamburului constant, n timp ce cutitele radiale (de despicare) fixate cu suruburi de prindere, formeaz un unghi de alunecare variabil. Cutitele radiale sunt dispuse dup linii elicoidale. n procesul de lucru cutitele elicoidale despicnd felii de ltime b, egal cu distanta dintre urmele a dou cutite de despicare vecine. Grosimea tocturii este functie de unghiul de asezare n plan transversal al cutitului elicoidal, de ltime si nltimea de asezare a acestuia. Ltimea feliilor se poate varia modificnd numrul de cutite de despicare (fr a dezechilibra rotorul). Determinarea continutului de zahar din sfecla si sucuri Refractometrele sunt instrumente optice ce se folosesc pentru determinarea concentratiilor de zahr n siropuri, sucuri, precum si a diferitelor amestecuri lichide ce constituie produse intermediare si finale n industria alimentar, sau n alte domenii. Principiul de functionare. Msurarea concentratiei solutiilor cu ajutorul refractometrului se bazeaz pe principiul refractiei totale a luminii (raz de lumin incident
4

pe suprafata de separare sub un unghi limit este refractat total). Unghiul limit depinde de indicele de refractie a lichidului, relatia fiind direct proportional. Razele de lumin care trec dintr-un mediu dens ntr-un altul de o densitate mai mare sunt deflectate. Cnd se ntmpl acest lucru, se creeaz un unghi de incident pe primul mediu si unul de refractie pe cel de -al doilea mediu. Raportul dintre sinusurile celor dou unghiuri dau indicele de refractie. Concentratiile de zahr pot fi determinate cu refractometre de mas (laborator) sau cu refractometre de mn (portabile). Refractometrele de mas (fix) Abbe sunt aparate de laborator cu ajutorul crora se determin indicele de refractie (fig.5.). Aceste refractometre au un domeniu larg de msurare pentru indicele de refractie si anume ntre n=1,3000 si 1,7000. Refractometrul Abbe este prevzut cu o scal indicnd: - fie indicele de refractie (n) cu patru zecimale; - fie procente de mas zaharoas (%) cu o aproximatie de 0,1 %. Refractometrul este prevzut cu un termometru a crui scal este cuprins ntre 15 5C.

Fig.5. Refractometrul Abbe standard de mare precizie (0,0002) pentru indicele de refractie Refractometrele portabile (fig.6) sunt construite pentru a rspunde cerintelor de analiz pentru un domeniu clar definit de msurtori cum ar fi de exemplu, msurarea salinittii sau a cantittii totale de substant uscat dizolvat (refractometru Brix). Refractometrele portabile actuale sunt dotate cu scala %Brix (procente Brix). Aceast scal msoar cantitatea total de substante dizolvate (cum ar fi zahr, sare, proteine, acizi, etc.) msurtorile reflectnd suma total a acestora n solutia apoas analizat. Calibrarea scalei Brix se face n functie de numrul de grame de zahr de trestie dizolvat n 100g de ap. Refractometrele portabile pentru vin si must pot fi folosite n conditii de cmp fiind dotate cu scale, cum ar fi: Brix, T:A: (alcool), Oechsle, KMW, Baume.

Refractometru pentru sucuri, fructe, legume, vinuri, miere, gemuri.

Refractometru digital (pentru indice de refractie ntre 1.3300 si 1,5600 si Brix ntre 0% si 95,0%).

Fig.6. Refractometre portabile

Un refractometru portabil (fig.7.) este alctuit din urmtoarele pri componente: 1. tub optic (lunet), prevzut n interior cu lentile i cu un disc de sticl pe care este marcat o scal gradat de jos n sus, de la 0-30%, ndicnd procente de mas zaharoz (substan uscat solubil); 2. un ocular prevzut cu o rozet pentru reglarea lui potrivit ochiului; 3. un urub de reglare aflat pe lunet n apropierea ocularului, care acionat cu o urubelni servete la reglarea punctului de 0% al refractometrului; 4. o prism de sticl la partea terminal a lunetei, montat ntr-o ram metalic. n partea opus a acestei rame se afl o fereastr (deschiztur), prin care ptrund razele de lumin, n prisma de sticl pn la pelicula de must; 5. o plac de bachelit rabatabil, prevzut cu o adncitur, n care se pipeteaz mustul de analizat, iar prin nchidere aceasta se lipete de prisma de stic, prinznd ntre ele pelicula de must.

Fig. 7. Refractometrul portabil i scala refractometrului: 1 - lunet; 2 - ocular; 3 - urub de reglare; 4 - prism; 5 - plac rabatabil. Determinarea coninutului de zaharuri dintr-o prob de must implic urmtoarele operaii: - reglarea ocularului; - verificarea i reglarea refractometrului la 0% substan uscat solubil. Reglarea ocularului se face prin rotirea rozetei spre stnga i spre dreapta pn ce cifrele i diviziunile scalei gradate sunt vzute clar. n vederea verificrii i reglrii refractometrului, mai nti se spal prisma i placa rabatabil cu ap distilat i alcool; dup care se terg pn la uscare cu o bucat de tifon curat sau cu vat. Apoi deschiznd placa rabatabil i innd-o n poziie orizontal cu scobitura n sus, se pipeteaz n ea 34 picturi de ap distilat dup care se alipete de prism. Dup ce n prealabil refractometrul a fost orientat cu fereastra ctre o surs de lumin, se aduce la nivelul ochilor i se privete n ocular, observndu-se linia de separare ntre cele dou cmpuri (ntunecat i luminat). Dac linia de separare nu trece exact prin punctul de 0%, se regleaz aparatul acionnd cu o urubelni asupra urubului de reglare de pe lunet. Apoi se terge prisma refractometrului cu o bucat de tifon, dup care se pipeteaz 23 picturi de produs n scobitura de pe placa rabatabil. Se nchide refractometrul i se citete cifra corespunztoare liniei de separare dintre cele dou cmpuri. Cifra citit reprezint procentul de substan uscat aparent cu o precizie de 0,2 uniti. Se noteaz temperatura (t) la care a fost fcut citirea.
6

Calculul rezultatelor obtinute Pentru proba de produs al crui indice de refracie (n) sau procente de mas zaharoz care s-au citit la temperatura de 20C, evaluarea coninutului de zaharuri exprimat n g/l sau g/kg se face direct din tabelul 2. Dac indicele de refracie sau coninutul de substan uscat solubil (procente de mas zaharoz), pentru aceeai prob, se citete la o temperatur diferit de 20C, atunci trebuie s se fac o corecie a acestor valori conform tabelului 1. De exemplu, pentru aceeai prob de produs, valoarea coninutului de substan uscat solubil citit la temperatura de 17C, are valoarea 20,4%. Valoarea corectat la 20C este tot 20,2%, cifr obinut prin scderea din valoarea citit la 17C (20,4%) a valorii 0,2 %. (20,4 - 0,2 = 20,2) (tabelul 1). Conform acestei valori (20,2%) din tabelul 2 se estimeaz acelai coninut de zaharuri, respectiv 194,2 g/l sau 179,4 g/kg. Pentru valori ale procentului de mas zaharoz care nu sunt trecute n tabelul 2, coninutul de zaharuri se evalueaz prin interpolare. De exemplu, dac pentru aceeai prob de must procentele de mas zaharoz la 20C sunt 20,3%, coninutul de zaharuri n g/l sau g/kg se estimeaz astfel: 20,2% ............................................. 194,2 g/l 20,4% ............................................. 196,5 g/l 0,2% ............................................... 2,3 g/l 0,1% ............................................... x

1,15 g/l se adun la 194,2 sau se scad din 196,5 Deci pentru 20,3% corespunde 194,2 + 1,15 = 195,35 g/l sau 196,5 1,15 =195,35 g/l. Corectarea valorii indicelui de refracie citit la o temperatur diferit de 20C se face conform tabelului 2 astfetl: indicele de refracie citit la temperatura (t) din coloana 2 se raporteaz la valoarea corespunztoare a procentului de mas zaharoz (coloana 1). Aceast valoare este corectat la temperatura de 20C i exprimat cu ajutorul tabelului 1. Apoi procentul de mas zaharoz la 20C se raporteaz pentru obinerea indicelui de refracie la 20C, cu ajutorul cruia din tabelul 2 se estimeaz coninutul de zaharuri exprimat n g/l sau g/kg. Evaluarea coninutului de zaharuri din proba de must se poate face cu ajutorul tabelelor de calcul, asemntor metodei anterioare (refractometru Abb) sau cu ajutorul unei formule empirice:
( )

n care: S - coninutul mustului n substan uscat solubila la 20C; 4,25 - raportul dintre densitatea i indicele de refracie a mustului; 2,5 - coninutul mediu al mustului n procente % substan uscat nezaharat; 4,0 - coeficient empiric stabilit pe baza unui numr mare de determinri; 10 - coeficient de raportare la 1 litru.
7

n funcie de coninutul de zaharuri determinat prin metodele de mai sus se poate calcula tria alcoolic potenial (T.a.p.) cu relaia: T.a.p. = n care: Z coninutul de zaharuri, g/l; 17 grame de zaharuri necesare pentru obinerea unui grad alcoolic. Aparatura utilizat n laborator Refractometrul Abbe tip WYA 2S poate fi folosit n industria chimic, farmaceutic, industria alimentar pentru msurarea indicelui de refractie. , % vol.

Refractometrul portabil 0-32 % (fig. 9) se foloseste pentru determinarea concentratiilor de zahr, siropurilor, sucurilor, precum si a diferitelor amestecuri lichide ce constituie produse intermediare si finale n industria alimentar, sau n alte domenii.

Zona de manipulare este din cauciuc pentru a elimina impreciziile cauzate de infleuenta cldurii corpului utilizatorului asupra produsului testat.