Masini de Semanat Universale
Masini de Semanat Universale
Masini de Semanat Universale
Tema de priect
CUPRINS
1.
2.
3.
4.
CAP I.
Studiu solutii similare
CAP II. Analiza procesului de lucru
CAP III. Reglaje , intretinere , exploatare
CAP IV Material grafic
80
29
28
12.5
1175
dublu disc
370
2.104.221.40
1.1-1.4
purtat cu mecanism categoria a II-a ISO
cilindru cu pinteni dublu
3.62
cu mecanism cu urub de la roile de sprijin ale semntorii prin
modificarea distanei de la cadrul mainii pn la sol
telescopice cu disc sferic
grapa cu inele
5-10
AVANTAJE:
3
Solutiile adoptate pentru diferite tipuri de seminte permit insamantarea atat pe terenuri bine
pregatite, sau pe terenuri cu minima pregatire. Utilajele realizate de noi sunt cu distributie
mecanica a semintelor ceea ce confera simplitate , fiabilitate si costuri reduse in exploatare .
Reglarea cantitatii de seminte se realizeaza rapid, precis si confortabil.
Dispune de o cutie de viteze tip Norton cu 72 trepte de viteza pentru seminte mici si 72 de trepte
pentru seminte normale
Dotarea semanatorilor cu brazdar dublu disc si un distribuitor de seminte dublu ofera
posibilitatea de a semana seminte foarte mici in doze de pana la 2 kg/ha( rapita, trifoi,
lucerna,in,mac,mei,mustar)
Trecerea de la tipul de seminte nici la normale si invers se realizeaza prin simpla actionare a
unui buton aflat pe distribuitor ,trecand dintr-o pozitie in alta .
Brazdarul dublu disc poate fi reglat pana la o adancime constanta de semanat de 8 cm
Un avantaj important al brazdarelor dublu disc este ca nu aduna resturile vegetale comparative
cu brazdarele patina, contribuind la maruntirea acestora
Utilajele pot lucra pe terenuri plane sau in panta de maxim 60
Optional pot fi prevazute si cu roti de tasare
Optional pot fi prevazute cu marcatori cu actionare hidraulica individuala
Model
Lungime totala (mm)
SEMANATOARE 28 RANDURI
4600
1. CAP II.
1370
1600
125
380
589
intre 0-150 mm
1240
444 / 340
260 / 524
461 / 521
3200
28
ALCATUIREA SEMANATORII
5
Acest tip de brazdar este numit brazdar de tip cultural. Cele doua discuri ale sale sunt montate in asa
fel incat formeaza un unghi ascutit cu vaeful in jos. In partea posterioara dupa sensul de mers, in spatiul
protejat dintre cele doua discuri se monteaza palnia in care cade samanta transportata de tubul de
ghidare a semintelor. Unghiul de patrundere in sol al brazdarului este dat de tangenta in punctul de iesire
din pamant de pe circumferinta brazdarului si orizontala, fiind variabil in functie de adancimea de
patrundere, dar nu mai mic de 90 grade.
Masinile de semanat universale sunt cele mai moderne avand cilindru distribuitor pentru
seminte reglabil in 4 pozitii, ce functioneaza individual si cutii de viteza atat pentru seminte cat si
pentru ingrasaminte fapt ce permit o insamantare precisa si eficienta pentru urmatoarele culturi:
cereale (grau, secara, ovaz, orz ,hrisca), legume (ceapa, morcov, mazare, bostan, patrunjel, marar,
etc), nutreturi (lucerna , trifoi, etc) si alte seminte de aceeasi marime si acelasi tip de insamantare.
Dispozitivul de amortizare al loviturilor ese cadrul dreptunghiular articulat din Fig.2b. Arcul
diagonal (66) are rolul de a mari sau micsora rigiditatea la socuri a discurilor. Cu ajutorul surubului
de fixare (68) se poate desface acest sistem articulat (74), iar arcul de tensiune poate fi reglat prin
mutarea prinderii lui mai mult sau mai putin aproape de diagonala paralelogramului articulat de
amortizare, in pozitii diferite date de cuiele de prindere (77). Cu cat este mai intins spre pozitia
diagonala, arcul va trage mai tare si va determina timpul de raspuns la socuri, prin ridicarea mai
rapida si mai usoara a brazdarelor.
Cilindrul cu piston (100) este hidraulic si el este cel care actioneaza parghia de ridicare/coborare
in brazda a semanatorii. Determinarea adancimii de patrundere si aunghiului de atac se face cu
ajutorul cilindrului mai lung .
10
CAP III.
acest scop, masina se ridica pe cricuri asa incat rotile ei pot fi invartite cu mana. Se introduce in cupa
masinii o cntitate de seminta ce urmeaza a fi semanate. Cupland transmisia se invarte roataun numar de
n=20-30 de rotatii. La capetele de insamntare se colecteaza pe o prelata, nailon, semintele evacuate. Se
cantareste cantitatea de seminte corespunzatoare celor n rotatii ale rotii. Se masoara circumfeinta rotii L,
iar numarul n de rotatii inmultit cu circumferinta L ne da distanta pe care ar fi semanat masina . Stiind
care este latimea de lucru acoperita de un brazdar se calculeaza suprafata semanata ca fiind distanta
parcursa ori latimea de lucru. Cantitatea de samanta utilizata impartita la suprafata acoperita da
cantitatea de samanta pe metru patrat. Daca un hectar are 10.000 de metri patrati, prin inmultire se afla
care este cantitatea de samanta necesara la hectar.
Recondiionarea brzdarelor
Brzdarele se tocesc pe muchia de despicare a solului sau la ele, se poate deforma sistemul de
prindere ca urmare a loviturilor cu obstacolele din sol (rdcini ascunse, roci). Brzdarele se pot
recondiiona iar cuitul se nlocuiete. Recondiionarea presupune ncrcarea cu material (oel OL-60),
prin sudur oxiacetilenic i apoi rectificarea prin polizare cu polizorul unghiular (flex), folosind piatra
de lefuit. Se admite i ncrcarea prin sudur prin arc electric, cu electrozi duri (OL-60), dac s-a
ndeprtat cmaa de past de pe ei, pentru eliminarea porilor de zgur din interiorul sudurii. ncrcarea
se face n cordoane egale pe ambele fee pe o lime de 15-20 mm i o grosime de 2 mm la o trecere.
Brzdarele prea uzate pot fi refcute prin adugarea unei lame adaos din oel, preferabil prin nituire
deoarece solicitarea n funcionare va duce la ruperea sudurii n lungul nurului de sudur. n acest caz
se adaug o lam suplimentar prins de lama uzat prin nituri sau sudur care apoi este ncrcat i
rectificat ca la un brzdar mai puin tocit.
Plnia brzdarelor deformate se ndreapt mecanic cu ciocanul folosind o bar rotund la capt
cu care ndreptm ndoiturile din interior prin ciocnire. Ea trebuie s fie rotunjit pentru a nu deforma
invers plnia brzdarului.
Uzura marcatoarelor presupune reascuirea lor la polizor.
Scormonitoarele pot avea uzuri la cuit, deformri ale braului n urma diferitelor impacturi sau
arcul rupt.
Pentru remedierea uzurii i nbuntirea calitii lamei brzdarului se folosete tehnica de
ncrcare cu snururi de sudur a prii uzate. Se folosesc electrozi speciali din oel de mare calitate crom
/wanadium. Materialul protector depus pentru acoperirea metalului dur al lamei brazdarului prin sudura
ce are ca efect creterea durabilitaii lamei. Pentru realizarea acestei operaii se cer :
14
Tehnica presupune aplicarea prin aliere cu metalul dur al bazei a unui strat protector/acoperitor
de aliaj crom-wanadiu, prin trasarea unor cordoane de sudur, ct mai uniform i paralel. Imaginea
acestor cordoane trebuie s arate la finalul operaiei ca i cum brzdarul ar fi acoperit cu un strat
uniform de solzi mici.
Atenie!
La fel ca la orice utilaj ce are multiple zone pe care sarcina se distribuie egal, nu se poate
face recondiionarea doar a unui singur brzdar, ci indiferent de gradul de uzur toate brzdarele
unui plug trebuie a fi recondiionate simultan n cadrul aceleiai operaii, n urma creia ele vor fi
aduse n parametri ct mai egali!
15
Slefuiti bine brzdarul nainte de aplicarea cordonului de sudur, zonele din spatele vrfurilor de
brzdar, trebuie slefuite aa nct suprafaa s fie ct mai curat. Resturile de vopsea, rugin si
arsur trebuie ndeprtate. Altfel se mpiedic formarea de incluziuni de zgur sub cordonul de
sudur. Cu un flex (un polizor unghiular) slefuiti zonele metalice ce trebuie ncarcate. .
Atentie! Pericolul cel mai mare la recondiionarea brzdarelor l constituie
SUPRANCLZIREA! Trebuie evitat supraincalzirea, deoarece se modific structura metalului
suport.
Directia de sudur.
Dac o component de uzur ascutit trebuie ncrcat cu metal prin sudur, ca regul
general se ncepe cu aternerea cordoanelor de sudur de la vrful ascuit si sudati apoi ncet, mai
departe spre mijloc pentru a evita suprancalzirea. Acesta este foarte important a se evita,
temperatura arcului fiind mare i poate afecta proprietile materialului de baz n adncime, sub
cordonul de sudur. Sudura cu baza rece este deci cea mai bun.
16
Ordinea de sudur.
Sudati pe primul brzdar cordon si mergeti apoi la urmatorul brazdar, pentru a se putea disipa
cldura acumulat local. Dup sudarea primei senile la ultimul brazdar vei relua in aceeasi ordine
pan la sudarea ultimului cordon, la ultimul brazdar.
Atentie!
Cordoanele se aseaz alturat! Nu trebuie s se suprapun!
prea tare iar structura metalic intern obinut greu i scump prin forjare i clire repetat, se poate
distruge. De asemenea, cordonul de sudur se aterne respectnd sensul de frecare cu solul i nu
mpotriva acestui sens.
5. Ordinea de sudur
Se sudeaz pe fiecare brzdar, prima data un cordon, i anume cel
din margine iar apoi se trece la urmatorul brzdar. Aceast operaie se
repet pn cnd partea uzat este acoperit complet. Asezati cordon lng
cordon nu suprapus! Suprafaa NU trebuie lucrat apoi cu slefuitorul
unghiular. Este n final partea din spate. Dup acelai sistem ca si la brazdarele dintr-o bucata se
blindeaza si vrfurile brazdarelor mprite. Puneti vrfurile n ordine,
alaturi, si fixati-le pentru mai buna asigurare a masei pe o bucata de fier
drept. Si aici componentele sunt din nou bine lefuite si apoi pe rnd
sudate. Pentru a evita recoacerea, porniti cu cordoanele de sudur din nou
de la vrf. Desigur trebuie sa fii atent, ca prile din spate sa fie blindate
numai n locurile uzate, unde nu se lipesc de corman. Altfel ar putea fi
probleme la fixare.
18
1. CAP IV
Material grafic
19
20
21
22
23
24
25
26
27
Surse bibliografice:
1. Maini i instalaii agricole , Toma Drago, Scripnic Valentin, Mitroi
Constantin, Editura Ceres, 1981
2. www.galloway.ro site SC. AGRO-BUCHER S.R.L. tehnologie Terra dur.
3. -MECANICA CEAHLAUL PIATRA NEAMT, www.mecanicaceahlau.ro
-
97850.htm
-
28